Activ metodica sect 2 16 mart 12  ileana
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Like this? Share it with your network

Share

Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana

on

  • 1,324 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,324
Views on SlideShare
854
Embed Views
470

Actions

Likes
0
Downloads
8
Comments
0

6 Embeds 470

http://consiliere-in-doi.blogspot.ro 419
http://www.mybestcv.co.il 38
http://consiliere-in-doi.blogspot.com 9
http://consiliere-in-doi.blogspot.it 2
http://consiliere-in-doi.blogspot.fr 1
http://consiliere-in-doi.blogspot.ru 1

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana Presentation Transcript

  • 1. prof.- consilier Ileana Papuc
  • 2. Integrarea şi incluziuneaFactorii integrării şi incluziunii -Familia- primul mediu de educaţie şi integrare socială -Şcoala– partener al familiei -Comunitatea şi societatea- instituţiile şi societatea civilăStudii de cazConcluziiAnexeBibliografie
  • 3. Integrareaeste „procesul de interacţiune dintre individ sau grup şi mediul social, prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcţional al părţilor.” (Strategia Naţională 2006-2013)
  • 4. Este necesară rezolvarea respingerii sociale, pe care persoanele cu dizabilitati/ cerinte educative speciale o întâmpină din partea societăţii. Niveluri la care apare Modalităţi de rezolvare respingerea socială Individual Individual - din partea colegilor, rudelor etc. -prin sfătuirea şi ajutarea concretă a părinţilor şi şcolilor, astfel încât acestea să poată media integrarea socială a copiilor lor; -ajutându-l pe copil să aibă o varietate de experienţe în interiorul şi în afara şcolii. Organizaţional Organizaţional - din partea şcolilor, cluburilor etc. -ajutând sistemul educaţional normal să coopereze în direcţia dezvoltării unei integrări mature. Societal Societal- copilul cu nevoi speciale este văzut ca fiind altfel, diferit de -prin îmbunătăţirea imaginii serviciilor şi a ceilalţi, neaparţinand societăţii beneficiarilor stimularea ocaziilor de interacţiune cu publicul Sursa : Verza, E., Holst, J., (coord.), Educația specială în Danemarca, Lucrare de Disertație, Univ.Bucureşti, 1998. apud Popovici,D,V, 1999, p 28
  • 5. Familia, mediul de viaţă şi şcoala sunt factori determinanţi ai dezvoltării complete şi complexe a copiilor. Pentru ca fiecare copil/elev, indiferent de particularităţile sale, să poată deveni un membru independent al comunitaţii in care doreşte se integreze, aceşti factori ar trebui să acţioneze complementar.Există o serie de factori care, alături de familie care este cel mai important în primii ani de viaţă ai copilului, şi şcoală, care contribuie la integrarea socială a individului: grupul de prieteni, iar alţii modelează individul de-a lungul întregii sale existenţe (mass-media, biserica).
  • 6. Educaţia inclusivă depinde de ceea ce fac profesorii în clasă, de modul în care“ şcoala îşi organizează educaţia şi de un număr de factori exteriori şcolii.”“Modul în care profesorul realizează incluziunea în clasă, depinde, în mare măsură, de atitudinea lui faţă de copiii cu nevoi speciale şi de resursele disponibile pentru învăţarea acestora (metodele de predare, materialele utilizate, timpul disponibil pentru instruire, cunoştinţele şi deprinderile profesorilor, dobândite prin educaţia şi instruirea personală). ““Elevii cu CES au nevoie de un timp de instruire mai mare faţă de elevii fără dizabilităţi, de folosire a unor metode de predare adaptate nevoilor lor “.Cooperarea între şcolile normale este utilă în vederea găsirii celor mai bune modalităţi de a îngriji copiii cu CES.Pijl, S.,J., Meyer, J.,W., Hegarty, S.,1997, Inclusive edu-cation, a global agenda, T.J.Press Padston, Ltd. , apud Racu, A,Popovici, D,V,colab.,2010,Psihopedagogia integrarii, Tipografia Centrala, Chisinau, p 36-39Racu, A,Popovici, D,V,colab.,2010,Psihopedagogia integrarii, Tipografia Centrala, Chisinau, p 36-37
  • 7. Erorile parentale la care sunt supuşi copiii :- neacceptarea (intoleranţa),- protecţia exagerată,- educaţia ezitantă prin inducerea unei încordări permanente în relaţiile părinţi-copil,- neimplicarea (neglijarea, indiferenţa).Procesul asistarii pedagogice a familiei cu probleme de acest gen are mai multe etape: pregătirea cadrelor didactice din şcoala incluzivă pentru a interacţiona eficient cu părinții; diagnosticarea psihopedagogică a dezvoltării psihofizice a elevilor cu dizabilităţi cu acordul părinţilor şi cu informarea acestora privind rezultatele examenului; studierea condiţiilor sociale ale familiei şi a caracterului relaţiei părinţi-copil; (continuare)
  • 8.  familiarizarea părinţilor cu conţinuturile asistenţei psihopedagogice în condiţiile instituţiei; consilierea părinţilor privind acordarea suportului de recuperare pedagogică în condiţii de domiciliu; implicarea părinţilor în procesul realizării programului recuperativ, instructiv, educativ şi de dezvoltare a copilului; includerea părinţilor în echipa multidisciplinară pe post de parteneri cu drepturi prioritare în luarea deciziilor; atragerea părinţilor în organizarea şi participarea la diverse activități curriculare şi extracurriculare.Sursa;A. Racu, D.-V. Popovici, A. Danii., 2010, Educaţia Incluzivă-Ghid pentru cadrele didactice şi manageriale, Tipografia Centrală, Chişinau, p 24
  • 9. Profesorul-psihopedagog/ profesorul-consilier face parte din echipa multidisciplinară care are atribuţii în procesul de recuperare şi inserţie socială a elevilor cu CES.Echipa de intervenţie precoce acţionează asupra familiilor cu copii deficienţi, asigurând: “acţiune de consiliere şi de informare; consilierea privind diagnosticul şi consecinţele acestuia asupra copilului ţine seama de evoluţia previzibilă a defectului/deficienţei şi de punerea în lucru a mijloacelor de compensare (daca au dizabilitati senzoriale, etc.); informarea părinţilor asupra potenţialităţilor reale ale copilului şi asupra mijloacelor susceptibile să-i favorizeze dezvoltarea; informarea asupra diferitelor tipuri de servicii care pot asigura cel mai bine educarea şi dezvoltarea copilului cu nevoi speciale, datorate unor deficienţe”.Sursa: Chiş, V., Popovici, D., Preda, V., Şafer, A., 1996, Parteneriat în formarea profesorilor pentru educaţia integrată, Cluj-Napoca, apud ***, Consiliere şcolara,2005, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, UBB, Cluj Napoca, p 41
  • 10.  Medicii, psihologii din domeniul protecţiei copilului, cadrele didactice care intră în contact cu copilul şi familia– au un rol- cheie în identificarea acestor situaţii şi pot contribui la păstrarea echilibrului funcţional al familiei. În acest scop, familia trebuie sprijinită să găsească resurse proprii, resurse sociale sau să aibă acces la servicii sociale (servicii de informare a părinţilor, consiliere, terapie sau mediere, acordate în baza unui plan de servicii) (art. 34.2 din Legea 272/ 2004). Părinţii au dreptul să primească informaţiile şi asistenţa de specialitate necesare în vederea îngrijirii, creşterii şi educării copiilor, astfel încât să-şi poată asuma şi exercita această responsabilitate. Când este cazul, părinţii trebuie sprijiniţi să înţeleagă care sunt caracteristicile de dezvoltare ale copilului în funcţie de vârsta sa, nevoile copiilor lor, care este cea mai potrivită modalitate de a răspunde acestor nevoi, dar şi faptul că fiecare copil trebuie înţeles, sprijinit, ascultat, respectat “din convingere”.
  • 11. Studiu de caz 1 BAStudiu de caz 2 PMGStudiu de caz BF FOTOGRAFII
  • 12.  copiii cu dizabilităţi antrenează din partea familiilor lor resurse umane, materiale şi financiare cu atȃt mai importante cu cȃt gradul dizabilitatii este mai grav şi au probleme asociate de sănătate; acesti elevi integraţi în şcoala obişnuită au fost sprijiniţi de parintii lor pe măsura priceperii, resurselor şi inţelegerii lor ; sunt unii membrii ai familiilor acestor elevi care nu se implica deloc sau chiar creează o atmosferă tensionată în familie;
  • 13.  pentru doi copii cu dizabilitaţi integraţi în clasele obişnuite ai caror părinţi au dorit să solicite ajutorul DGASPDC şi astfel au obţinut un plan de recuperare, nu s-a obţinut în fapt încă profesor de sprijin din motive obiective ale DGASPDC; acesti copii cu dizabilităţi integraţi în clase obişnuite au obţinut progrese în special în aria autonomiei personale şi a sociabilităţii, dar şi în limbaj, comunicare, calcul matematic etc, fiind antrenaţi în activităţi pe baza programei şcolare a clasei, dar cu sarcini de lucru diferenţiate ca dificultate de cele ale colegilor şi metode eficiente de predare şi comunicare; nivelul pregătirii şcolare a acestor copii este considerat cel putin satisfăcător , evaluarea lor realizandu-se pe baza standardelor minime de achiziţii intelectuale la nivelul clasei respective.
  • 14. AnexeActele necesare incadrarii intr-un grad de handicap si orientare scolaraFisa de evaluare a adaptarii scolareBibliografie