Proiect Titan investitii

5,330 views
5,026 views

Published on

Published in: Economy & Finance
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
5,330
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
37
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Proiect Titan investitii

  1. 1. EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIŢII PENTRU SC TITAN SA Academia de Studii Economice Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori Seria B, grupa 1544 Nicoară Madalina Mihaela Oancea Ştefan Oncioiu Ramona-Andreea Oprescu Andreea-Gabriela Oprescu Dan
  2. 2. 2 În cadrul acestui proiect am ales să analizăm compania TITAN SA, una dintre cele mai vechi fabrici de pe piaţa morăritului şi a panificaţiei din ţară , oferind astăzi clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pâine proaspătă, toast, făinuri, cereale, produse congelate şi paste făinoase. Lucrarea se bazează pe analizarea companiei , în special din punct de vedere financiar , pentru a se elabora un studiu în vederea realizării investiţiei în producerea şi în distribuirea cozonacilor secuieşti, produs ce nu se regăseşte în gama TITAN. Pentru producerea acestora s-a investit în utilajele necesare, spaţiu şi personal, iar distribuirea se va face de către companie hipermarketurilor şi superrmarketurilor din Bucureşti. Pentru a determina dacă proiectul de investiţii va genera beneficii economice viitoare, am realizat analiza de fezabilitate prin intermediul indicatorilor VAN, RIR, RIRM,TR,IP , în mediu cert şi în mediul incert.
  3. 3. 3 1. PREZENTARE GENERALĂ S.C. TITAN S.A 1.1.1 Informaţii generale despre societate Agentul economic S.C TITAN S.A este reprezentat de o persoană juridică romana, fiind constituită ca societate comercială pe acţiuni şi care are următoarele date de identificare: Denumirea societăţii comerciale S.C. TITAN S.A. Sediul social Pantelimon, Sos. Cernica nr. 11, Judeţul Ilfov. Numărul de telefon/fax 021 204 67 90 / 021 204 67 99 Forma juridică de constituire S.A Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului 1221611 Număr de ordine în Registrul Comerţului J23/653/2005 Capital social subscris şi vărsat 40.848.301,30 RON
  4. 4. 4 Piaţa reglementată pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise Bursa de Valori Bucureşti Categoria a II – a Pagina internet www.titan.ro Valoare nominală acţiune 0,1 RON Număr acţiuni emise 408.483.013 1.1.2 Istoric companie TITAN S.A. este o companie cu o lungă tradiţie pe piaţa de morărit şi panificaţie, fiind una din cele mai vechi fabrici de profil din ţară. În timp, compania şi-a diversificat portofoliul de produse şi a investit în construirea unei fabrici moderne cu o capacitate de producţie mai mare, oferind astăzi clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pâine proaspătă, toast, făinuri, cereale, produse congelate şi paste făinoase. În anul 1782 a început istoria Grupului Loulis în Grecia, iar societatea s-a înfiinţat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MUREŞ S.A. În anul 1999, LOULIS GROUP a intrat pe piaţa din România prin preluarea celor două unităţi de profil din Bucureşti şi Târgu Mureş, care prin fuziune au format compania Loulis S.A Din MOPAN MUREŞ S.A. , societatea şi-a schimbat denumirea în LOULIS, iar începând cu 06.07.2007 , noua denumire este TITAN SĂ. , ca urmare a vânzării pachetului de acţiuni către GoodMills Group. GoodMills Group a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul 'food&beverage' în Europa Centrală şi de Est, în prezent activând în 7 ţări. Grupul şi-a concentrat activitatea pe segmentul produselor de morărit , a automatelor de cafea şi de snacks-uri. Titan se îngrijeşte să creeze produse sănătoase şi gustoase pentru clienţii săi ,dorind să le îmbunătăţească viaţa. Compania Titan a înţeles necesitatea creerii unui echilibru între alimentaţie şi stilul de viaţă, astfel dorind să ofere hrana sufletească a decis să se implice mai mult în comunitatea locală prin construirea centrului de cult "Buna Vestire". S.C. TITAN S.A are ca activitate principală „Fabricarea produselor de morărit”. Producţia societăţii consta în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii făinurilor de grâu şi porumb, panificaţie, producţie de pesmet şi producţie de aluaturi.
  5. 5. 5 Misiunea companiei TITAN S.A este aceea de a fabrica şi de a distribui de produse de înaltă calitate şi siguranţă care să corespundă nevoilor în permanentă schimbare ale consumatorilor, de a utiliza experienţă, tradiţia şi entuziasmul în scopul creşterii afacerii în vederea obţinerii de profit , precum şi adaptarea continua la tendinţele schimbătoare ale mediului de afaceri şi ale consumatorului. Din punct de vedere al viziunii, TITAN S.A îşi propune să atingă scopul care priveşte performanţa în domeniul panificaţiei şi al morăritului pe piaţa românească, atât în volum, calitate cât şi în profit şi să asigure continuitate şi prosperitate clienţilor. Valorile pe care TITAN S.A le deţine şi le promovează sunt următoarele:  Profesionalism  Dezvoltare creativă  Integritate  Spirit de echipă  Asumarea responsabilităţii 1.1.3 Activitatea de producţie a societăţii Activitatea de producţie a societăţii este structurata astfel:  morărit în vederea obţinerii făinurilor de grâu şi porumb;  panificaţie;  producţie pesmet;  producţie de aluaturi congelate Producţia companiei Titan S.A este reprezentată de o gamă generoasă de produse profesionale care se adresează producătorilor din industria de panificaţie. De asemenea, activitatea de producţie conţine şi diverse produse de larg consum, comercializate sub brandul Titan.
  6. 6. 6 Produse promovate sub brandul TITAN În ceea ce priveşte segmentul de produse profesionale ,Titan comercializează o gamă bogată de făinuri , într-un ambalaj personalizat , distribuite în saci de 50 kg sau în varianta vrac, în funcţie de dorinţa clientului . Făinurile speciale, printre cele mai comercializate produse, ocupa o categorie aparte , deoarece au un rol foarte important în ceea ce priveşte fabricarea specialităţilor de panificaţie : croissant, napolitane, foi de plăcintă, baghete, cozonaci, pateuri, chifle. Cele mai importante produse ale brandului TITAN sunt însă produsele proaspete de panificaţie, care satisfac cele mai diverse preferinţe datorită sortimentelor variate, fiind fabricate după reţete proprii , din cele mai bune ingrediente, atent supervizate. 1. Pâine proaspătă Franzela Titan 300/520 gr Acest produs a rămas în topul preferinţelor şi obiceiurilor de consum ale romanilor. Fabricată din ingrediente tradiţionale - faină, drojdie, apă şi sare, franzela este consistenţă şi hrănitoare. Fermentarea şi dospirea aluatului se realizează în condiţii optime de timp, temperatura şi umiditate, oferind produsului un miez alb şi pufos. Stropit cu apă la ieşirea din cuptor, produsul capăta luciul caracteristic pâinii produse din ingrediente naturale. Ingrediente: Faina albă de grâu, drojdie, sare iodata, apă. Valori nutriţionale : 227.22 kcal/100gr Produsul este diponibil şi ambalat şi feliat. 2. Pâine pentru o dietă sănătoasă a) Intermediară 300 gr Pâinea intermediară are un conţinut caloric scăzut şi este ideală pentru diete sănătoase, având un gust deosebit de bun. Are mai multe vitamine B complex decât pâinea albă şi conţine şi vitamina E. Vitamina B are un rol important în metabolismul glucidelor.
  7. 7. 7 Ingrediente: Faina semialba de grâu, sare iodata, drojdie, apă. Valori nutriţionale: 215,45 kcal/100gr b) Fără sare 300 gr Preparata din faina semialba de grâu , aceasta pâine este recomandată de medici în regimurile igenico-dietetice ale unor afecţiuni ca de exemplu: boli cardiovasculare, hepatice, renale şi diabet. Este ideală pentru cei care doresc să reducă consumul de sare şi să adopte o dietă echilibrată. Ingrediente: Faina semialba de grâu, drojdie, apă. Valori nutriţionale: 215,45 kcal/100gr c) Dieta 300 gr Dieta este o pâine sănătoasă recomandată în diverse diete. Conţinutul de vitamine B şi E din faină de malţ, are un aport benefic asupra sistemului neurovegetativ şi a anemiilor, ajutând şi la reglarea tensiunii arteriale. Aceasta pâine este recomandată în anumite afecţiuni gastrointestinale. Ingrediente: Faina semialba de grâu, faină de malţ, târâte de grâu, sare iodata, drojdie, apă. Valoare nutriţională :221,89 kcal/100gr d) Neagră - 400 gr Pâinea neagră furnizează energie şi fortifica imunitatea prin conţinutul de vitamine şi minerale. Faină neagră are o acţiune benefică asupra organismului, reglând tensiunea arterială, iar antioxidanţii obţinuţi, combat radicalii liberi din organism, care provoacă îmbătrânirea rapidă şi apariţia bolilor. Ingrediente: faina neagră de grâu, extract de malţ, sare iodata, drojdie, apă. Valoarea Nutriţională: 222,94 kcal/100gr
  8. 8. 8 3. Specialităţi de pâine a) Ţărăneasca - 500 gr Pâinea ţărănească este o sursă importantă de substanţe nutritive, fibre, vitamine (E, B1, B2, B6) şi minerale (fosfor, zinc, magneziu). Pâinea ţărănească are calităţi nutritive deosebite şi cucereşte prin savoarea rustică a pâinii romaneşti coapte pe vatră. Ingrediente: faina semialba de grâu, faină de malţ, germeni de grâu, sare iodata, drojdie, apă. Valori nutriţionale: 219.32 kcal/100gr Produsul este diponibil şi ambalat. b ) Cu secară - 500 gr Faina din secară conţine mai puţin gluten decât faină de grâu, fie ea chiar şi integrală. Glutenul din secară este mai puţin elastic decât cel din grâu şi ca atare nu se produce efectul lipicios ca la faină de grâu şi nu se reţin gazele în aluat.. Ingrediente: Faina semialba, faină de secară (28%), drojdie de panificaţie, sare iodata, oţet din vin, maia lichidă. Valoare nutriţionala :1097.3 kj/258.6 kcal c ) Cu seminţe - 400 gr Este un produs care se adresează oricărui consumator ce ţine la sănătatea să şi la dezvoltarea armonioasă a organismului. Conţinutul bogat de seminţe de în, floarea soarelui şi susan, asigura o sursă importantă de vitamine, fibre, minerale şi acizi graşi esenţiali Omega 3 Acestea sunt benefice în reglarea tranzitului intestinal şi a tensiunii arteriale. Seminţele de susan sunt o bună sursă de minerale precum manganul şi cuprul. Pâinea cu seminţe este recomandată în curele de diabet şi ajuta la combaterea constipaţiei. Ingrediente: faina albă de grâu, fulgi de cereale (ovăz, secară, grâu), amestec de seminţe (în, floarea soarelui, susan), drojdie, sare iodata, apă. Valoare nutriţională. 234.21 kcal/100gr
  9. 9. 9 d ) Italiană - 500 gr Pâinea Italiană este o alegere inspirată pentru cei care apreciază gustul bun al pâinii coapte pe vatră şi coaja crocantă. Aceste seminţe sunt bogate în acizi graşi esentiali- omega 3 şi omega 6, şi au rolul de a normalizează nivelul colesterolui în sânge. Ingrediente: Faina albă de grâu, Seminţe de dovleac, Seminţe de floarea-soarelui, Seminţe de în, Seminţe de susan, Maia naturală din grâu dur, Sare iodata, Apă. Valori nutriţionale 229,73 kcal/100gr Produsul este diponibil şi ambalat. e ) Bagheta Titan - 300 gr MiniBagheta Titan este o specialitate coaptă pe vatră, preparata din faina albă şi maia naturală din grâu dur, cu textură umedă şi o crustă crocantă.Cu un conţinut caloric mai mare, echilibrat de gramajul redus , bagheta Titan este o alegere potrivită pentru cei ce apreciază gustul autentic franţuzesc. Ingrediente: Faina albă de grâu, Maia naturală din grâu dur, Sare iodata, Apă. Valori nutriţionale 238,17 kcal/100gr f ) Chiflă Titan - 60 gr Ingredientele de calitate, aspectul perfect şi miezul moale şi pufos, fac din chifla Titan, un produs excelent, adorat de întreaga familie. Acestea sunt fabricate cu o tehnologie de ultima generaţie. g ) Pave - 500 gr Pâinea Pave este preparata dintr-o faină albă de calitate superioară şi maia naturală din grâu. Pâinea coaptă în cuptoare pe vatră are un miez moale şi pufos îmbrăcat într-o coajă crocantă. Pâinea Pave surprinde prin formă neregulată obţinută printr-un proces de dospire prelungit , dar mai ales prin gustul sau bogat şi consistent . Ingrediente: Faina superioară de grâu, Maia naturală din grâu, Sare iodata, Apă. Valori nutriţionale 231.69 kcal/100gr Produsul este diponibil şi ambalat.
  10. 10. 10 4. Produse promovate sub brandul FORTZA Fulgii de porumb Fortza, produse și comercializate în pachete de 150g, sunt cele mai cunoscute de pe piața românească din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan rămâne pentru această gamă de produse ca brand de fabrică. Cerealele pentru micul dejun în pachete de 250g sunt și ele incluse în categoria produselor Titan. Pe lângă produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolată și Corn Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a îmbogățit cu două noi produse: Musli și Cerelale pentru dietă. Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g şi 900g comercializate până în august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificări în structura ambalajului, designului, iar marca sub care se regăsesc acum este Titan. Din punct de vedere al poziționării pe piață, produsul făina al companiei Titan se caracterizează prin:  ocuparea poziției de lider în București cu o cotă de piață de 28%;  ocuparea locului patru pe piață cu o cotă de 7% la nivel național;  produse de calitate;  distribuție la nivelul întregii țări;  poziționarea în funcție de preț este foarte apropiată de cea a competitorilor Dobrogea, Băneasa, Pambac. Din luna decembrie 2006 toate produsele din gama spaghete/paste sunt comercializate sub brand-ul TITAN. Producția pentru această categorie de produse a fost externalizată începând cu august 2008, realizându-se în colaborare cu producătorul Băneasa. În prezent Titan SĂ deține, conform estimărilor companiei, o cotă de piață de peste 50% în București și 15% la nivel național pentru această categorie de produse faina . Printre principalii clienți ai companiei se numără producători importanți pe piața românească precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brâu Union, United Romanian Breweries Bereprod, Creăm Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka, Ulker.
  11. 11. 11 Obiectivele Titan în ceea ce privește produsele profesionale sunt:  menținerea poziției de lider și a reputației companiei;  creșterea cotei de piață;  îndeplinirea volumului de vânzări previzionat;  asigurarea profitabilității;  penetrarea de noi canale;  asigurarea calității produselor;  asigurarea expansiunii geografice;  optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire în piață;  dezvoltarea bazei de clienți. 1.1.4 Analiza activităţii societăţii TITAN S.A Vom prezenta succint, pentru a se putea forma o idee generală despre activitatea societăţii Titan , câteva elemente de evaluare pentru anii de studiu 2010, 2011, 2012. a) Activitatea principală desfăşurată în cadrul Societăţii: S.C. TITAN S.A are ca activitate principală „Fabricarea produselor de morărit”, reprezentată de cod CAEN 1061. Producţia Societăţii consta în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii făinurilor de grâu şi porumb, panificaţie, producţie de pesmet şi producţie de aluaturi. b) Descrierea achiziţiilor şi/sau înstrăinărilor de active 1. În anul 2010 societatea a extins reţeaua sa de magazine prin achiziţia a două centre noi (magazine), cu o valoare totală de 997.052 RON; 2. A achiziţionat mijloace de transport în valoare de 2.252.576 RON; 3. A achiziţionat sau a finalizat investiţii în curs aferente echipamentelor tehnologice, cu o valoare totală pentru anul 2010 de 51.828.397 RON. 4. Societatea nu a efectuat la 31 decembrie 2010 reevaluarea mijloacelor fixe.
  12. 12. 12 c) Elemente de evaluare generală: În anul 2010 , evidenţiem următorii indicatori financiari :  profit/pierdere: - - 348.594 RON  cifra de afaceri: - 260.114.258 RON  export: - 1.765.095 RON  cheltuieli totale: - 268.687.570 RON Totodată, este important de ştiut volumul de vânzări (kg ) pentru principalele produse comercializate de către Titan S.A, pentru anul 2010 2010 Volumul de vânzări în Kg Titan – Faină pachete 7% Naţional; 28% Bucureşti Titan – Mălai pachete 7% Naţional; 37% Bucureşti Titan – Paine toast HapiHap 22% Titan – Cereale pentru micul dejun Corn Flakes Fortza 45% Titan - Paste 4.5% Vom analiza procentul din cifra de afaceri a produselor descrise în tabelul de mai sus , în funcţie de valoarea vânzărilor în anul 2010.
  13. 13. 13 Categorie de produs Valoare vânzare Procent din cifra de afaceri Faina- pachete 26,207,705 RON 11,12% Malai- pachete 12,028,981 RON 5,10% Pâine proaspătă 55,922,338 RON 23,73% Cereale 11,705,263 RON 4,97% Chifle 2,590,834 RON 1,10% Subproduse- porumb +grâu 20,713,901 RON 8,79% În anul 2011, evidenţiem aceiaşi indicatori financiari ca în anul 2010:  profit/pierdere 8.242.125 RON  cifra de afaceri: 348.039.348 RON  export: 8.686.798 RON  cheltuieli totale: 347.844.829 RON
  14. 14. 14 2011 Volumul de vânzări în kg Titan-Faina pachete 7% naţional 28% Bucureşti Titan- Mălai pachete 7% naţional 37% Bucureşti Titan- Paine toast HapiHap 22% Titan - Cereale pentru micul dejun Forza 45% Paste 4,5% Vom analiza procentul din cifra de afaceri a produselor descrise în tabelul de mai sus , în funcţie de valoarea vânzărilor în anul 2011. Categorie de produs Valoare vânzare Procent din cifra de afaceri Faina- pachete 44,669,889 RON 12,83% Malai- pachete 22,567,755 RON 6,48% Pâine proaspătă 62,373,435 RON 17,92% Cereale 11,754,162 RON 3,38% Chifle 17,879,594 RON 5,14% Subproduse- porumb +grâu 40,624,436 RON 11,67%
  15. 15. 15 Indicatori financiari pentru anul 2012:  profit/pierdere: 6.397.034 RON  cifra de afaceri: 278.949.169 RON  export: 12.997.069 RON  cheltuieli totale: 287.982.842 RON 2012 Volumul de vânzări în kg Titan-Faina pachete 2,1% naţional 28 % Bucureşti Titan- Mălai pachete 2,1% naţional 37% Bucureşti Titan- Paine toast HapiHap 13,1% Bucureşti Titan - Cereale pentru micul dejun Forza 45% Titan- Cereale 4,5% Vom analiza procentul din cifra de afaceri a produselor descrise în tabelul de mai sus , în funcţie de valoarea vânzărilor în anul 2012.
  16. 16. 16 Categorie de produs Valoare vânzare Procent din cifra de afaceri Faina- pachete 27.439.979 RON 10% Malai- pachete 15.880.594 RON 6% Pâine proaspătă 55.181.921 RON 20% Cereale 10.519.709 RON 4% Chifle 22.599.562 RON 8% Subproduse- porumb +grâu 27.782.175 RON 10% Cifra de afaceri în anul 2012 a societăţii TITAN S.A a fost în valoare de 278.949.169 RON , fiind formată din următoarele venituri , cea mai mare pondere fiind deţinută de veniturile din vânzarea produselor finite . Venituri din vânzarea produselor finite 252.491.354 RON Discounturi comerciale acordate 4.810.229 RON Venituri din vânzarea mărfurilor 29.044.491 RON Venituri din servicii 1.552.412 RON Venituri din chirii 534.467 RON Venituri din activităţi diverse 135.674 RON
  17. 17. 17 2.1 SC Titan SA-diagnostic juridic Societatea TITAN SA are sediul în Jud. Ilfov, Oraşul Pantelimon, Şoseaua Cernica, Nr.11. Are un punct de lucru situat în Tg. Mureş, Str. Băneasa nr.31. Societatea s-a înfiinţat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MUREŞ SĂ. În 1999, Loulis Group a intrat pe piaţa din România prin preluarea celor două unităţi de profil din Bucureşti şi Târgu Mureş, care prin fuziune au format compania Loulis SA.În iunie 2007, Loulis SA şi-a schimbat denumirea în Titan SA ca urmare a vânzării pachetului de acţiunii grupului LLI Euromills.LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger InvestAG) a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul food&beverage în Europa Centrală side Est, în prezent activând în 7 tari. În anul 1999 Camera de Comerţ şi Industrie a României a acordat companiei Titan locul IV în cadrul Topului Naţional al Firmelor şi locul I ca firma românească. După trei decenii de activitate, Titan a devenit lider de piaţă în domeniul morarituluisi panificaţiei, transformându- se într-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor deconsum ale romanilor.Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toţi angajaţii având carte demunca şi lucrând 8 ore/zi. De asemenea, societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitatesi cu normele codului fiscal, plătindu-şi toate datoriile faţă de bugetul statului. Structura conducerii companiei la data de 30 septembrie 2011 era următoarea :
  18. 18. 18 Acţiunile sunt nominative, evidenta acţiunilor fiind ţinuta într-un registru care se păstrează la sediul societăţii. Dreptul la vot este oferit de acţiuni, acţiunile conferind posesorilor lor dreptul de vot în Adunarea Generală a Acţionarilor. Modificarea capitalului social se poate face în sens crescător sau descrescător pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor în condiţiile şi cu respectarea procedurilor prevăzute de lege. Registrele societăţii şi evidenţele contabile ale acesteia: Societatea comercială ţine evidenţa contabilă în lei, în conformitate cu Legea Contabilităţii şi Normele Metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor. A)Informaţii generale aflate sub incidenţa dreptului comercial La începutul activităţii comerciale,societatea Titan SA era acţionar majoritar în cadrul deţinerii pachetului de acţiuni.După 2006,în urma unei fuziuni cu firma Loulis SA, următoarele entităţi deţin calitatea de acţionarii semnificativi ai noii firme TITAN SA,denumite acum Loulis SĂ : În data de 31.10.2013,structura acţionariatului s-a modificat în sensul că,societatea GOODMILLS GROUP GMBH loc. VIENA AUT a preluat pachetul de acţiuni integral,deţinând 100% din acţiunile fostului Loulis Internaţional.O ştire de actualitate,relatează că noul acţionariat doreşte retragerea de la BVB Mecanisme şi detalii cu privire la procesul de fuziune al companiei TITAN SA Acţiunile societăţii rezultate în urma fuziunii vor fi tranzacţionate prin intermediul platformei tehnice Arena a Bursei de Valori Bucureşti, la categoria a II-a. Fuziunea dintre Loulis şi Titan are loc la data înscrierii în Registrul Comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al Societăţii Absorbante. Procesul de admitere la cota BVB va fi definitivat ulterior înregistrării fuziunii la Oficiul Registrului Comerţului a înregistrării acţiunilor la Direcţia Generală Supraveghere din cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Acţiunile emitetului nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau sistem alternativ de tranzacţionare.
  19. 19. 19 Intermediarul nu a încheiat cu nici una din societăţile implicate în procesul de fuziune sau cu alte entităţi nici un angajament cu privire la asigurarea lichidităţii ulterior fuziunii. Totodată, conform declaraţiilor reprezentanţilor celor două societăţi, aceştia nu au încheiat la rândul lor nici un astfel de angajament cu alte entităţi. Raportul de schimb al acţiunilor a fost stabilit prin raportarea valorii contabile a unei acţiuni emisă de Societatea Absorbită la valoarea contabilă a unei acţiuni emise de Societatea Absorbantă. Raportul de schimb al acţiunilor este de 3,63 acţiuni Loulis nou emise pentru 1 acţiune Titan. Schimbul de acţiuni se va face fără sulta. La data realizării fuziunii, toate acţiunile Societăţii Absorbite existente anterior realizării fuziunii se vor anula şi în schimbul lor acţionarii Societăţii Absorbite vor dobândi un număr total de 132.311.596,31 rotunjit la 132.311.597 acţiuni nominative noi ale Societăţii Absorbante, având o valoare nominală de 0,1000 RON fiecare, prin aplicarea raportului de schimb anterior menţionat. Acţiunile emise de societatea Loulis sunt tranzacţionate în cadrul categoriei a II-a a B.V.B şi sunt înregistrate şi depozitate de către Registrul B.V.B. În aceste condiţii, acţionarii Societăţii Absorbite vor deveni titularii acţiunilor nou emise de Societatea Absorbantă la data înscrierii acestora în registrul acţionarilor Societăţii Absorbante ţinut de Registrul B.V.B în conformitate cu reglementările şi procedurile B.V.B şi cu reglementările C.N.V.M. B)Analiza juridică a componentelor bilanţiere Informaţii referitoare la activele imobilizate ale societăţii rezultată din fuziune, inclusiv referitoare la modalitatea de preluare a contractelor de achiziţii în leasing ale societăţilor care fuziuneaza precum şi modalitatea de preluare a oricăror ipoteci/servituţi care grevează respectivele active.
  20. 20. 20 Situaţia juridică a imobilizărilor necorporale Imobilizările necorporale sunt prezentate în situaţiile financiare la costul istoric. Societatea nu a efectuat reevaluări ulterioare recunoaşterii iniţiale. Alte imobilizări necorporale cuprind licenţe şi programe informatice achiziţionate de Societate şi amortizabile într-o perioadă de maxim 3 ani. Situaţia juridică a imobilizarilor corporale Imobilizările corporale sunt prezentate în situaţiile financiare la costul reevaluat. Ultima reevaluare efectuată de societate a fost efectuată la 31 decembrie 2009, având în vedere evoluţia imobiliară din anul 2009, înregistrându-se următoarele rezultate:
  21. 21. 21 La 30 septembrie 2011, Societatea are înregistrate ca şi leasinguri financiare mijloace fixe având o valoare netă contabila de 457.678 (i.e. la 30 septembrie 2010 - 692.711). În timpul anului s-a încheiat contractul de novaţie cu Porsche Leasing România IFN Imobilizări corporale vândute Pe parcursul anului Societatea a vândut imobilizări corporale, care aveau o valoare contabilă netă de 454 la data tranzacţiei. Imobilizări corporale în curs de execuţie În cursul anului încheiat la 30 septembrie 2011, Societatea are în derulare proiecte de investiţii precum: - achiziţia unei noi maşini de ambalat faina în pungi, cu o valoare de 1.453.834; - modernizarea silozului de cereale, cu o valoare de 1.103.420; - modernizarea morilor de grâu şi de porumb, cu o valoare de 870.820; - o maşină nouă pentru feliat şi ambalat pâine cu o valoare de 789.429; - un tarar nou pentru siloz cu o valoare de 727.246. Investiţiile nu au fost finalizate până la 30 septembrie 2011, aflându-se în contul imobilizări corporale în curs de execuţie şi se estimează că vor fi finalizate în cursul anului financiar următor. Mijloace fixe amortizate complet La 30 septembrie 2011, Societatea deţinea mijloace fixe ale căror valori contabile brute sunt amortizate complet, dar sunt încă în folosinţă. La Cernica sunt astfel de imobilizări necorporale în valoare de 392.504, imobilizări corporale în valoare de 8.093.758, iar la punctul de lucru Târgu Mureş sunt imobilizări corporale în valoare de 721.505.
  22. 22. 22 Imobilizări financiare Imobilizările financiare au următoarea structură la data de 30 Septembrie 2011: Detaliile despre entităţile în care Societatea deţine imobilizări financiare: Provizioane Repartizarea profitului Pentru exerciţiul financiar încheiat la 30 Septembrie 2011(01 octombrie 2010 – 30 septembrie 2011), societatea a înregistrat un profit în valoare de 8.242.125 lei. Având în vedere schimbarea exerciţiului financiar în cursul anului 2011, profitul aferent perioadei 01 Octombrie 2010 – 31 Decembrie 2010 în suma de 2.213.495, a făcut obiectul repartizării profitului pentru anul calendaristic întreg 2010, în baza Hotărârii AGA de repartizare a profitului aferent anului financiar 2010 ( ianuarie 2010 – decembrie 2010). Pentru perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2011 s-a constituit rezerva legală în suma de 460.237 lei.
  23. 23. 23 Diferenţa de profit în suma de 5.568.393 - aferenta perioadei Ianuarie - Septembrie 2011, se va repartiza în baza Hotărârii AGA de aprobarea a situaţiilor financiare şi repartizare a profitului la 30 Septembrie 2011. Situaţia creanţelor şi a datoriilor Creanţe : Creanţele comerciale sunt înregistrate în situaţiile financiare la valoarea realizabilă. Pentru creanţele incerte se face o estimare bazată pe analiza tuturor sumelor restante la sfârşitul anului. Creanţele cu părţile afiliate au fost evidenţiate distinct (Nota 10.2. la situaţiile financiare). La 30 septembrie 2011 în cadrul creanţelor comerciale, societatea deţine efecte comerciale scontate şi neajunse la scadenţă în suma de 4.598.373. De asemenea se menţin înregistrate în evidenţele contabile valoarea efectelor comerciale scadente, dar neîncasate în valoare de 1.013.043 pentru clienţii aflaţi în litigiu. Pentru aceste sume s-au înregistrat ajustări de valoare la data de 30 Septembrie 2011.
  24. 24. 24 La 30 septembrie 2011 valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor este de 6.397.575. Creanţele comerciale nu sunt purtătoare de dobândă şi au, în general, un termen de plată între 30-90 de zile. Linia de debitori şi alte creanţe net este detaliată în tabelul următor: Ajustările de valoare pentru alte creanţe reprezintă avansuri plătite la furnizori diverşi cu o vechime mai mare de 360 zile. La 30 septembrie 2011, mişcările în ajustările pentru depreciere a creanţelor au fost următoarele: Datorii :
  25. 25. 25 Linia de alte datorii este detaliată în tabelul următor: Datoriile comerciale sunt înregistrate în situaţiile financiare la valoarea nominală. Tranzacţiile Societăţii în moneda străină sunt inregistratate la cursul de schimb din data tranzacţiei. Şoldurile datoriilor comerciale în devize au fost înregistrate la sfârşitul lunii septembrie (Nota 6.6). În Nota 10.2. la situaţiile financiare sunt prezentate şoldurile şi tranzacţiile la 2011 cu părţile afiliate privind cumpărările de materii prime, materiale, investiţii şi servicii. Societatea nu a înregistrat împrumuturi de la instituţiile de credit cu perioada de rambursare mai mare de 1 an. Mai jos sunt analizate împrumuturile pe termen scurt la 30 septembrie 2011: La data de 30 septembrie 2011Societatea dispunea de următoarele facilităţi de credit cu Alpha Bank: - sublinia A, cu o limită de 5.000.000 Eur. - sublinia B, cu o limită de 3.000.000 Eur. - sublinia C, cu o limită de 2.000.000 Eur. - sublinia D, cu o limită de 8.000.000 Eur.
  26. 26. 26 La data de 30 septembrie 2011, Societatea dispunea de o facilitate de credit în limita a 5.000.000 Eur în relaţia cu Unicredit Tiriac Bank pentru scrisori de garanţie şi linie de credit. C)Analiza judiciară asupra domeniul dreptului muncii Salariile aferente perioadei octombrie 2010 – septembrie 2011 au fost de 24.177.044 (include şi costul cu tichetele de masă), din care 865.252 rămase neplătite până la 30 Septembrie 2011. În perioada octombrie 2010 - septembrie 2011 Societatea a acordat tichete de masă în suma de 804.504 lei. Societatea a făcut plati către instituţii ale statului român în contul pensiilor angajaţilor săi. Astfel, în perioada octombrie 2010 - septembrie 2011, Societatea a contribuit cu 4.915.426 lei la fondul de pensii, cu 1.224.606 lei la fondul de şomaj, şi cu 109.996 la fondul asigurărilor sociale de sănătate. Toţi angajaţii Societăţii sunt membrii ai planului de pensii al statului român. Societatea nu operează nici un alt plan de pensii sau de beneficii după pensionare şi deci nu are nici un fel de alte obligaţii referitoare la pensii. Societatea nu este obligată să ofere beneficii suplimentare angajaţilor după pensionare. Numărul mediu al salariaţilor,la sfârşitul anului 2011, a evoluat după cum urmează : D)Analiza situaţiei companiei din punct de vedere fiscal În domeniul fiscal,firma la sfârşitul anului 2011,se prezintă astfel :
  27. 27. 27 La sfârşitul anului 2011,societatea TITAN SĂ nu avea datorii faţă de bugetul de stat, listarea la BVB nepermiţându-i acest lucru. E)Analiza poluării/protejării mediului înconjurător sub incidenţa legalităţii Descrierea sintetică a impactului activităţilor de bază ale emitentului asupra mediului înconjurător precum şi a oricăror litigii existente sau preconizate cu privire la încălcarea legislaţiei privind protecţia mediului înconjurător. Societatea TITAN SA desfăşoară activitatea de morărit şi panificaţie – cod CAEN 1061. locaţia activităţii aflându-se în oraşul Pantelimon, la o distanţă de aproximativ 10 km de oraşul Bucureşti. Având în vedere categoria activităţii şi capacitatea de producţie care este mai mare de 300 tone produse finite / zi de exploatare (valoare medie trimestriala), Societatea se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 152/2005 aprobată şi modificată prin Legea nr. 84/2006 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. În acest sens. s-a emis de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti autorizaţia integrată de mediu nr. 4207.411.2277.3701 revizuita la data de 11.11.2010. Numărul de înregistrare al autorizaţiei este 49. Din raportul de amplasament rezultă faptul că terenul are un potenţial de contaminare extrem de redus datorită folosinţei anterioare agricole. În prezent posibilitatea de poluare este foarte redusă datorită existenţei unui număr mic de surse specifice care ar putea provoca asemenea evenimente. O parte din deşeurile nepericuloase (de ex.: ambalaje şi hârtie şi carton, ambalaje de materiale plastice, deşeuri menajere, feroase şi din lemn) ce rezultă din activitatea de producţie se depozitează temporar pe platforma betonată sau în containere pe platforma de deşeuri fiind ulterior preluate spre valorificare, respectiv reciclare, de către firme autorizate. Menţionăm că în baza contractului dintre părţi, SC ECO ROM AMBALAJE SA a preluat de la SC TITAN SA responsabilitatea privind modul de gestionare a îndeplinirii obligaţiilor de valorificare şi reciclare a ambalajelor introduse pe piaţă. în limita cantităţilor raportate de către această din urmă. Altă parte din deşeurile nepericuloase (de ex.: pleava; şarje ratate pâine) ori se depozitează în silozuri (moară) ori se macină şi se depozitează în buncăre ulterior fiind valorificate în furaje. Deşeurile periculoase (de ex.: uleiuri uzate; absorbanţi. materii filtrante; etc) se depozitează temporar în zonele desemnate, în recipiente metalice sau de plastic sau pe platforme acoperite fiind valorificate de către firme specializate.
  28. 28. 28 Atât emisiile cât şi imisiile de poluanţi în aer se monitorizează trimestrial sau semestrial, după caz, conform standardelor în vigoare şi de către firme specializate. Nivelul emisiilor de poluanţi în apele uzate se monitorizează trimestrial de asemenea conform standardelor în vigoare şi de către firme specializate şi se încadrează în parametrii impuşi de legislaţie. Totodată, odată pe an se efectuează măsurători de zgomot care se includ în raportul anual de mediu. În cursul anului 2010, societatea noastră a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenţie emis la data de 12.05.2010 de către Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucureşti pe motiv că ar fi lipsit automonitorizarea indicatorilor de calitate atmosfera şi a potenţialelor surse de poluare fonică de la unul dintre punctele de lucru ale societăţii, aplicându-se o amendă în cuantum de 50.000 lei. Soluţia instanţei judecătoreşti de fond a fost de admitere în parte a plângerii formulate de către TITAN, dispunând modificarea procesului verbal de contravenţie emis, în sensul reducerii cuantumului amenzii aplicate de la 50.000 lei la 25.000 lei. Precizăm că societatea noastră a formulat recurs împotriva Sentinţei pronunţate la data de 04.02.2011, prin termen de judecată în recurs fiind 09.01.2012. Recursul formulat de TITAN SA a fost respins ca nefondat, sentinţa fiind irevocabilă. În timpul exerciţiului financiar 2011, societatea noastră a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenţie emis la data de 06.04.2011 de către Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov pe motiv ca subscrisa nu am fi respectat anume prevederi din Autorizaţia Integrată de Mediu mai sus precizata aplicându-se o amendă în cuantum de 100.000 lei. La data de 22.05.2012 a fost admisă plângerea TITAN SA, instanţă dispunând anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei. Această hotărâre poate fi atacată cu recurs. Hotărârea nu a fost încă comunicata, societatea neavând un nou termen, deocamdată. Alte litigii cu persoane private sau alte autorităţi, cu excepţia celor menţionate mai sus, cu privire la încălcarea legislaţiei de protecţia mediului, nu au existat în timpul exerciţiului financiar 2012. De asemenea, în timpul exerciţiului financiar 2012 nu au existat poluări accidentale în aer, apă sau sol.
  29. 29. 29 F)Situaţia litigioasă a firmei Împotriva firmei Titan SA nu au fost îndreptate litigii. Această companie îşi achita la timp datoriile,creanţele şi angajamentele faţă de parteneri dar şi faţă de stat. 2.2 Diagnosticul comercial Privit la modul general, diagnosticul comercial îşi fixează analiza asupra pieţei de desfacere a produselor societăţii şi asupra pieţei de aprovizionare. Obiectivul principal al acestui diagnostic este reprezentat de estimarea pieţei actuale şi potenţiale a societăţii, precum şi locul pe care îl ocupa societatea analizată pe piaţă. În cadrul diagnosticului comercial, sunt analizate următoarele aspecte de bază :  piaţă  produsele sau serviciile oferite de către societate  preţul produselor sau al serviciilor  promovarea produselor sau a serviciilor 2.2.1 Analiza pieţei societăţii Analiza pieţei societăţii reprezintă un aspect foarte important în estimarea valorii unei firme , de aceea se analizează următoarele aspecte :  analiza evoluţiei vânzărilor  studierea concurenţei  analiza clienţilor societăţii  analiza furnizorilor societăţii (piaţa de aprovizionare ) Cifră de afaceri a societăţii este formată din vânzările de bunuri, produse, servicii, lucrări, a căror totalitate formează obiectul activităţii firmei, exceptând vânzările cu caracter excepţional ( cedările de active ).
  30. 30. 30 Pentru societatea analizată, TITAN S.A, pe o perioadă de analiza de 3 ani : 2010,2011,2012, s-au înregistrat următoarele cifre de afaceri ( în unităţi monetare ) , cifra de afaceri fiind preluată din Contul de profit şi pierdere al societăţii : În anul 2010 , cifra de afaceri a fost de 260.114.258 RON În anul 2011 , cifra de afaceri a fost de 348.039.348 RON În anul 2012 , cifra de afaceri a fost de 278.949.169 RON
  31. 31. 31 a) evoluţia vânzărilor Se va analiza evoluţia vânzărilor societăţii Titan S.A în funcţie de produsele care fac obiectul vânzării , acestea fiind grupate în următoarele categorii : 1. Produse ambalate  cereale expandate  cozonac şi biscuiţi  faina - pachete  mălai - pachete  pâine Long Life  paste făinoase 2. Produse congelate - produse patiserie 3. Produse proaspete- pâine proaspătă ,chifle 4. Produse profesionale  faina- sac şi vrac  malai- sac şi vrac  pesmet 5. Subproduse - subproduse formate din porumb şi grâu ___________________________________________________________________________ Datele referitoare la cifra de afaceri au fost preluate de pe www.bvb.ro - informaţii financiare anii 2010,2011,2012.
  32. 32. 32 În anul 2010, s-au înregistrat următoarele valori ale vânzărilor produselor numite anterior: Categorie Produs Valoare vânzări (RON) Ambalate Cereale expandate 11.705.263 Ambalate Cozonac şi biscuiţi 554.081 Ambalate Faina- pachete 26.207.705 Ambalate Malai- pachete 12.028.981 Ambalate Pâine Long Life 4.944.712 Ambalate Paste făinoase 1.581.360 Congelate Produse patiserie 4.236.198 Proaspete Pâine proaspătă 55.922.338 Proaspete Chifle 2.590.834 Profesionale Faina-sac şi vrac 56.107.772 Profesionale Malai- sac şi vrac 9.741.907 Profesionale Pesmet 5.444.759 Subproduse Subproduse formate din porumb şi grâu 20.713.901
  33. 33. 33 În anul 2011, s-au înregistrat următoarele valori ale vânzărilor produselor numite anterior: Categorie Produs Valoare vânzări (RON) Ambalate Cereale expandate 11.754.162 Ambalate Cozonac şi biscuiţi 1.374.575 Ambalate Faina- pachete 44.669.889 Ambalate Malai- pachete 22.567.755 Ambalate Pâine Long Life 5.413.957 Ambalate Paste făinoase 1.121.205 Congelate Produse patiserie 4.180.157 Proaspete Pâine proaspătă 62.373.435 Proaspete Chifle 17.879.594 Profesionale Faina-sac şi vrac 81.823.275 Profesionale Malai- sac şi vrac 19.214.309 Profesionale Pesmet 6.346.893 Subproduse Subproduse formate din porumb şi grâu 40.624.436 În urma valorilor vânzărilor , se poate determina evoluţia vânzărilor pe piaţa internă şi pe piaţa externă , aspect care intră în analiza diagnosticului financiar. Astfel, vom evidenţia evoluţia vânzărilor anilor 2010/2011 şi 2011/2012, în funcţie de valoare şi de cantitatea vândută (kg).
  34. 34. 34 În anul 2012, s-au înregistrat următoarele valori ale vânzărilor produselor numite anterior: Categorie Produs Valoare vânzări (RON) Ambalate Cereale expandate 10.519.709 Ambalate Cozonac şi biscuiţi 33.965 Ambalate Faina- pachete 27.439.979 Ambalate Malai- pachete 15.880.594 Ambalate Pâine Long Life 6.496.536 Ambalate Paste făinoase 517.813 Congelate Produse patiserie 4.172.661 Proaspete Pâine proaspătă 55.181.921 Proaspete Chifle 22.599.562 Profesionale Faina-sac şi vrac 63.978.799 Profesionale Malai- sac şi vrac 11.091.280 Profesionale Pesmet 6.796.360 Subproduse Subproduse formate din porumb şi grâu 27.782.175
  35. 35. 35 Categorie Produs Cantitate(kg) 2011/2012 Cantitate(kg) 2010/2011 Valoare(RON ) 2011/2012 Valoare(RON) 2010/2011 Ambalate Cereale expandate 1.232.150 1.376.039 10.519.709 11.754.162 Ambalate Cozonac Şi biscuiţi 4.359 69.858 33.965 554.081 Ambalate Faina- pachete 13.931.620 27.267.858 22.371.346 40.012.166 Ambalate Malai- pachete 9.459.531 13.428.111 15.880.594 22.567.755 Ambalate Pâine Long Life 1.535.784 1.064.034 6.496.536 4.854.565 Ambalate Paste făinoase 120.405 282.584 517.813 1.121.205 Total Ambalate 29.987.128 47.011.524 67.421.221 91.505.784 Congelate Produse patiserie 274.534 287.894 4.172.661 4.180.157 Total Congelate 274.534 287.894 4.172.661 4.180.157 Proaspete Pâine proaspătă 22.546.597 23.651.983 55.181.921 62.373.435 Proaspete Chifle 4.731.401 3.935.812 22.599.562 17.879.558 Total Proaspete 27.277.998 27.587.794 77.781.482 80.342.315 Profesionale Faina-sac şi vrac 46.968.448 54.241.632 63.978.799 81.823.275 Profesionale Mălai -sac şi vrac 7.811.855 13.981.355 11.091.280 19.214.309
  36. 36. 36 Profesionale Pesmet 114.520 180.600 263.735 364.300 Total Profesionale 54.894.823 64.403.587 75.333.814 101.401.884 Subproduse Porumb şi grâu 44.542.847 66.066.149 27.782.175 40.624.436 Total Subproduse 44.542.847 66.066.149 27.782.175 40.624.436 TOTAL 156.977.331 209.356.948 252.491.354 318.054.576 b) studierea concurenţei Piaţa de desfacere a societăţii reprezintă spaţiul în care oferta specifică a firmei se întâlneşte cu cererea, şi reprezintă un element important al diagnosticului comercial, care nu poate fi realizat fără a determina competiţia, fiind un element fundamental al pieţei. În analiza concurenţei, trebuie să avem în vedere în primul rând principalii concurenţi ai societăţii Titan . Piaţa făinurilor este dominată de companii româneşti . DOBROGEA BĂNEASA
  37. 37. 37 PAMBAC TITAN BOROMIR Pe de-o parte regăsim companiile tradiţionale, puternice, care au o distribuţie naţională şi care investesc în promovarea mărcilor. Pe de altă parte exista companiile mici , de regulă mori locale care îşi vând produsele la nivel regional , la preţuri sub cel al pieţei . Concurenta foarte mare pe acest segment determina diferenţierea brandurilor şi creşterea ponderii calităţii în achiziţionarea produselor pentru că romanii devin din ce în ce mai exigenţi şi mai atenţi la alimentele pe care le cumpără. Principali competitori: a) Făinuri: Dobrogea Group; Baneasa-Overseas; Pambac; UnicomPack; Vel Pitar; Boromir; b) Paste făinoase: Băneasa – Overseas; Pambac; Arnos; Pangram; Pangroup; Vel Pitar; c) Paine feliată ambalata termen lung: Vel Pitar; Snack Attack; Lujerul; Spicul; Dobrogea; Grewe; Fundaţia Casa Copilului. d) Cereale pentru mic dejun: Nestle; Dr Oetker; Emco; Tillos; Trompi (EuropeanFood); Sano Vită; Indirect competitor: EuropeanFood: Viva; Olla; Rollo. Piaţa produselor de panificaţie şi de morărit din România prezintă următoarele caracteristici:  are o valoare care se ridică la peste 2 miliarde de Euro  conform unui studiu făcut de INS, consumul anual de produse făinoase al unui locuitor este de 112kg  piaţa este dominată în proporţie de 70% de 5-6 mari jucători , având un caracter puternic concurenţial
  38. 38. 38  apare mai des tendinţa producătorilor de a lansa făinuri speciale , pentru anumite preparate  conform INS, aproximativ 60% din consumatori folosesc faina în gospodărie cel puţin o dată pe săptămână  în sectorul industrial, consumul de faină a crescut datorită creşterii numărului de patiserii şi de fast-fooduri Distribuţia SEDIILOR CENTRALE pentru principalii producători de faină din România DOBROGEA Grup Constantă PAMBAC Bacău BĂNEASA Bucureşti TITAN Pantelimon, Ilfov BOROMIR Buzău ,Ramnicu-Valcea, Sibiu , Deva GALMOPAN Galaţi PANGROP Craiova FARNISAN Grădiştea, Giurgiu Întreaga producţie este distribuită de către OVERSEAS GROUP , companie care produce făinuri sub marca privată pentru mai mulţi comercianţi, iar Băneasa este unul din cei mai importanţi clienţi ai acestui grup , având o notorietate şi o distribuţie foarte bună . Despre BOROMIR , localizat în Sibiu, se poate afirma că are o cotă de piaţa internă de 10% pe domeniul morărit şi panificaţie şi că dezvoltă o reţea proprie de magazine. Este cel mai important competitor al TITAN S.A deoarece acoperă zone importante de consum din România , iar produsele sunt de bună calitate.
  39. 39. 39 TITAN , fosta LOUIS România, are o reţea proprie de magazine profitabile care activează sub brandul BELFORNO , iar TITAN promovează o singură marcă pe ambalajele de faină, deţinând monopolul în Bucureşti. PAMBAC , unul din cei mai mari producători din zona Moldovezi, se afla pe locul 3 pe piaţa de faină , cu o cotă de 14% din piaţă, având o reţea proprie de magazine sub branduri corporale şi deţine prima marcă de faină desprinsă de sub numele brandului corporal ( Grania ). DOBROGEA este lider naţional de piaţa cu o cotă de 29% . La nivel local ( în zona Constantă, Tulcea, Galaţi ), deţine o cotă de peste 62% , având o reţea proprie de magazine numite FRESH DOBROGEA. Dobrogea se remarca printr-o flexibilitate mare în ceea ce priveşte cerinţele pieţei , dar a dovedit instabilitate în ceea ce priveşte calitatea produselor şi practică un preţ asemănător pe produs în toată ţara. Conform unui studiu realizat de MEMRB, grupul GoodMills deţine, , o cotă de piaţă de 42,565% , din punct de vedere al valorii vânzărilor reprezentată de segmentul de produse 'paine feliata' , fiind lider de piaţă. MEMRB este o companie cipriotă care furnizează informații despre vânzările retail pentru diverse categorii de produse de consum. Compania este prezentă în România din anul 1994 și se numără printre cei mai mari cinci jucători pe piața locală de market research. ( Sursa Wikipedia) După cum am menţionat mai sus, TITAN deţine primul loc în ceea ce priveşte vânzarea produsului pâine, dar pe locul 2 şi cu o cotă foarte apropiată de cea a societăţii TITAN se afla producătorul Vel Pitar ( 42,440%) pe segmentul de 'paine feliata'. În Bucureşti, Titan este lider cu o cotă de 22% în ceea ce priveşte produsul pâine proaspătă, deci grupul deţine în total o cotă de piaţă de aproximativ 66%, zilnic peste 30.000 de clienţi trecând pragul punctelor de desfacere.
  40. 40. 40 c) analiza clienţilor societăţii Ceea ce se realizează prin analiza clienţilor societăţii TITAN S.A este determinarea evoluţiei cifrei de afaceri în funcţie de clienţi. Este necesar să se ţină cont de poziţia firmei în contextul fabricaţiei şi al consumului unui anumit produs. Evoluţia cifrei de afaceri din punctul de vedere al clienţilor interni dar şi externi , evidenţiază o stabilitate relativă care atestă existenţa unor relaţii consolidate care ajuta la sporirea vânzărilor viitoare. Cei mai importanţi clienţi ai societăţii TITAN S.A sunt reprezentaţi de către :  supermarketuri  hipermarketuri  magazine alimentare mari  magazine alimentare mici  chioşcuri  magazine universale Reprezentanţii TITAN S.A au contracte numeroase cu clienţi care acoperă o gamă variată de domenii de activitate . Enumeram câţiva dintre clienţii importanţi cu care colaborează societatea: Mega Image, Carrefour, Cora , Profi, Brâu Union, Don Pan Cereal SRL, Nestle Canalul modern (hiper/supermarketuri) este preferat de câţiva ani datorită metodelor mai diversificate de interacţiune cu clienţii prin intermediul posterelor, plasărilor suplimentare, promoţiilor adaptate. " Apariţia în ultimii 15 ani pe piaţa din România a marilor retaileri şi mai ales a hipermarketurilor cu suprafeţe mari de vânzare au influenţat comportamentul de cumpărare , din ce în ce mai mulţi oameni orientându-se către formatul modern pentru cumpărăturile de sfârşit de săptămâna datorită ofertei foarte variate de produse şi a preţurilor accesibile dar, rămânând fideli comerţului tradiţional pentru cumpărăturile zilnice " - Dobrogea Grup
  41. 41. 41 Putem spune că afirmaţia ce aparţine grupului Dobrogea se aplică şi în cazul societăţii TITAN S.A , deoarece prezintă acelaşi domeniu de activitate şi activând pe aceeaşi piaţă. Analiza tipurilor de faină şi a clienţilor țintă : Faină ambalată - este folosită de gospodine preponderent în prepararea prăjiturilor, consumatorii a cozonacilor, dar din ce casnici în ce mai puţin pentru prepararea pâinii în casă Faină industrială - au fost introduse din brutarii ce în ce mai multe făinuri pastiserii dedicate pâinilor speciale, cofetarii biscuiţilor, patiseriei sau fast-fooduri pastelor făinoase d) analiza furnizorilor TITAN S.A TITAN S.A are încheiate numeroase contracte cu furnizorii, ceea ce demonstrează capacitatea societăţii de a-şi alege cei mai buni furnizori de pe piaţă, cu un renume , pentru fiecare categorie de produs , pentru o bună desfăşurare a activităţilor zilnice. Dintre numeroşii furnizori ai TITAN S.A, amintim următoarele firme , ce joacă un rol important: Mega Image S.A Autobilal SRL Mobifon S.A Interamerican S.A
  42. 42. 42 Dhl internaţional romanian SRL Camera de Comerţ şi industrie a judeţului Ilfov Tnt românia SRL Metro cash&carry Distrigaz sud S.A Billa românia SRL Romservice telecomunicaţii Rentrop&straton Avia motors Pagini aurii Praktiker românia SRL Top services Business development team Mobexpert pipera M.j. maillis românia Selecţia atentă a furnizorilor pentru realizarea anumitor sarcini, a condus la atingerea unor standarde ale performanţei înalte, lucru demonstrat şi de cota de piaţă ridicată pe care o deţine TITAN S.A în toată ţara , datorată produselor calitativ înalte şi a satisfacţiei clienţilor. 2.2.2 Produsele oferite de societate Produse promovate sub brandul TITAN În ceea ce priveşte segmentul de produse profesionale ,Titan comercializează o gamă bogată de făinuri , într-un ambalaj personalizat , distribuite în saci de 50 kg sau în varianta vrac, în funcţie de dorinţa clientului . Făinurile speciale, printre cele mai comercializate produse, ocupa o categorie aparte , deoarece au un rol foarte important în ceea ce priveşte fabricarea specialităţilor de panificaţie : croissant, napolitane, foi de plăcintă, baghete, cozonaci, pateuri, chifle.
  43. 43. 43 Cele mai importante produse ale brandului TITAN sunt însă produsele proaspete de panificaţie, care satisfac cele mai diverse preferinţe datorită sortimentelor variate, fiind fabricate după reţete proprii , din cele mai bune ingrediente, atent supervizate. 1. Pâine proaspătă Franzela Titan 300/520 gr 2. Pâine pentru o dietă sănătoasă a) Intermediară 300 gr b) Fără sare 300 g c) Dieta 300 g d) Neagră - 400 gr 3. Specialităţi de pâine a) Ţărăneasca - 500 gr b ) Cu secară - 500 g c ) Cu seminţe - 400 g d ) Italiană - 500 gr e ) Bagheta Titan - 300 gr f ) Chiflă Titan - 60 gr g ) Pave - 500 gr 4. Produse promovate sub brandul FORTZA Fulgii de porumb Fortza, produse și comercializate în pachete de 150g, sunt cele mai cunoscute de pe piața românească din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan rămâne pentru această gamă de produse ca brand de fabrică. Cerealele pentru micul dejun în pachete de 250g sunt și ele incluse în categoria produselor Titan. Pe lângă produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolată și Corn Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a îmbogățit cu două noi produse: Musli și Cerelale pentru dietă.
  44. 44. 44 Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g şi 900g comercializate până în august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificări în structura ambalajului, designului, iar marca sub care se regăsesc acum este Titan. 2.3 Diagnostic resurse umane Conducerea societăţii comerciale: Lista administratorilor : a) Consiliul de supraveghere 1.Josef Michael Scheidl –Presedinte în consilu de supraveghere 2.WalterFriedl–Vicepresedinte în consiliul de supraveghere 3.Christoph Theodor Heinrich Kempkes–Membru în consiliul de supraeghere b) Directoratuls ocietatii 1. StefanosKrommydas -Presedintele societăţii 2. MihaiRusescu - Membru în directorat 3. Thomas Dimou - Membru în directorat STRUCTURA SINTETICĂ A ACŢIONARILOR TITAN S.A. la data de 30.09.2012: LLI EUROMILLS GmbH 398.603.793 acţiuni 97.5815% PERSOANE FIZICE 9.821.593 acţiuni 2.4043% PERSOANE JURIDICE 57.627 acţiuni 0.0142% TOTAL 408.483.013 acţiuni 100.00%
  45. 45. 45 Membrii Directoratului sau Consiliului de Supraveghere (cu excepţia d-lui.Krommydas) nu au avut participaţii la capitalul social al societăţii. În timpul exerciţiului financiar 2011(1 oct 2011 –30 sept 2012), TITAN SA a avut un număr mediu de869salariati cu următoarele nivele de pregătire:  171studii superioare  431studii medii  267studii minime Nu s-a constituit sindicat. În cadrul SC TITAN SA , s-au desfăşurat o serie de programe de instruire a salariaţilor şi o acţiune de atragere a forţei de muncă din rândul absolvenţilor cu studii superioare, desfăşurându- se în acest sens programe special pentru aceştia. Între conducere şi salariaţi relaţiile sunt normale, nemanifestându-se acţiuni colective de contestare a managementului societăţii, existând în mod regulat un dialog între angajaţi şi conducerea executivă. 2.4 Diagnosticul de mediu SC Titan SA are ca obiect de activitate morărit şi panificaţie, fiind una dintre cele mai vechi fabrici din ţară. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse oferind astăzi clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pâine proaspătă, paste făinoase, toast, cereale, cozonaci, produse congelate. Prin natura activităţii desfăşurate societatea nu face parte dintre cele cu impact asupra mediului motiv pentru care managementul societăţii nu este continuu preocupat pentru reducerea impactului activităţii asupra factorilor de mediu, nefiind necesar alocarea de resurse financiare considerabile pentru realizarea de investiţii în acest sens. Societatea nu figurează pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavând vreun litigiu privind încălcarea normelor de protecţie a mediului.
  46. 46. 46 2.5 Diagnosticul tehnologic Societatea deţine la adresa sediului sediului social :  Silozurile de grâu cu capacităţi de stocare de aproximativ 35.000 tone în cadrul complexului  3 Mori cu o capacitate totală de măcinare de 650 tone/24 ore.  Siloz de produse finite cu o capacitate de de stocare de 4.000 tone  Linie de producere a fulgilor de porumb cu o capacitate de 10 tone/24 ore.  Linie de ambalare a pachetelor de 1kg cu o capacitate de 80 tone/24 ore  Linie de producere a chiflelor capacítate de 36.000/oră şi a pâinii toast cu o capacítate de 3.600/oră. Activitatea de panificaţie cuprinde: Fabrica de pâine este utilata cu instalaţii automatizata de producţie şi are o capacitate de 200 tone/24 ore. Fabrica cuprinde 6 linii-tunel precum şi o linie de producere a toast-ului şi cozonacului. a cărei capacitate de producţie este de 20 tone/24 ore , precum şi o secţie pentru producerea de pâine pe vatră , a cărei capacitate de producţie care a fost mărită în cursul anului 2010 până la 20 tone/24 ore. Societatea nu are filiale sau sucursale. Vom analiza factorii tehnici de producţie, a realizării producţiei împreună cu organizarea muncii, precum şi eficientă activităţii de cercetare dezvoltare prin calcularea anumitor rate sau indicatori. a) Ponderea produselor ce urmează a fi realizate în total stocuri -pentru anul 2010 =2.842.779/47.458.094=5,99% -pentru anul 2011 =4,258,840 /70,668,809 =6,03% -pentru anul 2012 =3.620.310 /72.684.892 =4,98%
  47. 47. 47 În primul an prezentat în analiza se observă o cotă de aproximativ 6% a ponderii aferente producţiei aflată în curs de execuţie din totalul stocurilor. Deşi în anul următor valoarea producţiei în curs de execuţie creşte considerabil(de aproximativ 1,5 ori),asemeni şi valoarea totală a stocurilor(de 1,49 ori) raportul dintre cele două este uşor crescut ajungându-se la o valoare de 6,03%. În anul 2012 acest procent scade la aproape 5% datorită unor stocuri cu valori mai mari decât în anul precedent şi o producţie mai scăzută. b)Evaluarea activităţii de aprovizionare tehnico-materiala (surse indigene, surse import) 2010 2011 2012 Valoare RON Cantitate KG Valoare RON Cantitate KG Valoare RON Cantitate KG Cantitate Achiziţie Grâu 116,374,729 150,105,850 191.133.198 181.440.459 147.681.600 119.324.000 Cantitate Achiziţie Porumb 45,769,370 68,222,434 59.921.607 73.047.098 53.741.600 43.428.000 Dintre cei trei ani se poate observa că în 2011 firma a achiziţionat cele mai mari cantităţi de material,alocând şi sume considerabil mai mari pentru acestea. De asemenea dacă se face o raportare preţ/cantitate se observă o creştere a preţului atât la grâu,cât şi la porumb din 2010 în 2011, respectiv 2012.
  48. 48. 48 2010(valoare RON/kg) 2011(valoare RON/kg) 2012(valoare RON/kg) Preţ/kg grâu 0,77528 1,05342 1,23765 Preţ/kg porumb 0,67088 0,82031 1,23748 c)Ponderea valorii utilajelor,instalaţiilor şi altor mobiliere din total activelor imobilizate -pentru anul 2010=(92.051.696+1.945.366)/ 269.563.485=34,87% -pentru anul 2011=(89,886,864 +1,976,038 )/ 266,720,837=34,44% -pentru anul 2012=(91.862.640 + 2.342.520 )/ 244.520.184 =38,53% În decursul celor trei ani ponderile structurale ale utilajelor şi instalaţiilor se menţin la valori destul de apropriate(vezi mică variaţie dintre 2010 şi 2011),în 2012 crescând cu 4 puncte procentuale,ajungând astfel la 38,53% d) Evaluarea activităţii de cercetare şi dezvoltare -prin calcularea procentului aferent alocării resurselor pentru brevete,licenţe,concesiuni şi alte mărci din totalul activelor necorporale. -in cazul anului 2010=pt anul 2010 nu am regăsit date(nu prezintă sume alocate cercetării) -in cazul anului 2011=755.982 /755.982 =100% -in cazul anului 2012=594,932 /647,148 =91,93%
  49. 49. 49 Dacă în anul 2010 nu s-au realizat investiţii pentru dezvoltare din fonduri proprii,în perioada următoare activele necorporale s-au identificat în raport de 1:1 cu alocarea banilor către concesiuni,brevete,mărci etc. De către firmă, în anul 3 această cota scăzând cu aproximativ 10%,rămânând însă evident că firma acorda o mare importanţă inovării şi dezvoltării. Precizarea cheltuielilor de ordin tehnic şi administrativ în exerciţiul financiar. Grupa 2010 2011 2012 Salarii 1,088,784 981,801 1,030,891 Întreţinere şi reparaţii 56,431 51,985 54,585 Consumabile 27,847 67,987 71,386 Obiecte de inventar 0 0 0 Chirii - 510.72 536.256 Asigurări 1,840 1,985 2,084 Deplasări 2,995 3,399 3,569 Telefoane 3,701 2,595 2,725 Alte servicii 78,295 62,835 65,976 Alte cheltuieli 50,331 30,071 31,574 Pierderi 0 0 0 Total 1,310,224 1,203,169 1,263,327
  50. 50. 50 6. Diagnosticul financiar Bilanţul contabil simplificat la 01.10.2009- 30.09.2010 Active Pasive Active imobilizate 265.368.042 Pasive permanente 132.242.529 -necorporale 956.480 -cap.proprii 131.972.484 -corporale 264.396.717 -provizioane 270.045 -financiare 14.845 -datorii pe TL 0 Active circulante 96.584.233 Pasive circulante 228.093.260 -stocuri 37.059.832 -datorii pe TS 228.093.260 -creante 46.074.546 -disponibilitati 13.449.855 Cheltuieli.în avans 592.941 Venituri în avans 2.209.427 TOTAL 362.545.216 362.545.216
  51. 51. 51 Bilanţul contabil simplificat la 01.10.2010- 30.09.2011 Active Pasive Active imobilizate 265.712.104 Pasive permanente 135.302.358 -necorporale 755.982 -cap.proprii 134.882.935 -corporale 264.941.277 -provizioane 419.423 -financiare 14.845 -datorii pe TL 0 Active circulante 97.534.412 Pasive circulante 227.367.390 -stocuri 44.086.551 -datorii pe TS 227.367.390 -creante 49.334.757 -disponibilitati 4.113.104 Cheltuieli.în avans 1.190.454 Venituri în avans 1.767.222 TOTAL 364.436.970 364.436.970
  52. 52. 52 Bilanţul contabil simplificat la 01.10.2011- 30.09.2012 Active Pasive Active imobilizate 245.036.821 Pasive permanente 110.124.236 -necorporale 501.792 -cap.proprii 109.974.858 -corporale 244.520.184 -provizioane 149.378 -financiare 14.845 -datorii pe TL 0 Active circulante 127.696.892 Pasive circulante 262.501.246 -stocuri 72.684.892 -datorii pe TS 262.501.246 -creante 52.609.952 -disponibilitati 2.401.448 Cheltuieli.în avans 801.581 Venituri în avans 909.212 TOTAL 373.534.694 373.534.694 6.1. SITUAŢIA NETĂ Situaţia netă a societăţii este importantă deoarece reflectă solvabilitatea societăţii la un moment dat şi pentru aceasta utilizăm relaţia: SITUAŢIA NETĂ = Total activ – Datorii totale = Capitaluri proprii O valoare pozitivă a situaţiei nete relevă faptul că agentul economic analizat este solvabil. PT 2010: SN= 362,700,771- 228,248,764 = 134.452.007 RON PT 2011: SN= 364.436.970- 227.367.390= 137.069.640 RON PT 2012 : SN= 373.534.694- 262.501.246= 111.033.448 RON
  53. 53. 53 6.2.FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranţă a întreprinderii, impusă de diferenţele existente între sumele de încasat şi cele de plătit, precum şi de decalajul ce poate să apară între termenul de transformare a activelor în bani şi durata medie în care datoriile devin exigibile. Cu ajutorul informaţiilor cuprinse în jumătatea superioară a bilanţului patrimonial al societăţii, fondul de rulment poate fi determinat după cum urmează: Fondul de rulment permanent = Capital permanent - Active imobilizate Fondul de rulment permanent = Capital propriu + Datorii financiare pe termen lung - - Active imobilizate PT 2010 : FR= 131,972,535 + 0- 265,368,042= - 133.395.507 RON PT 2011 : FR= 134.882.935 + 0- 265.712.104= -130.829.169 RON PT 2012 : FR= 109.974.858 + 0- 245.036.821= - 135.061.963 RON Dacă fondul de rulment net este mai mic decât zero (FRN < 0), capitalurile permanente nu sunt suficiente pentru a finanţa activele imobilizate. Aceasta semnifică faptul că resursele ciclice folosite pentru finanţarea activelor imobilizate au o pondere mare ceea ce are influenţe nefavorabile asupra gradului de îndatorare pe termen scurt, periclitând capacitatea de plată şi trezoreria curentă a întreprinderii.
  54. 54. 54 6.3.FONDUL DE RULMENT PROPRIU Acest indicator asigura gradul de libertate, de autonomie, în luarea deciziilor de investiţii privind dezvoltarea întreprinderii PT 2010: FRP identic FR pt că nu exista datorii ale societăţii pe TL = -133.395.507 RON PT 2011: FRP identic FR pt că nu exista datorii ale societăţii pe TL = - 130.829.169 RON PT 2012: FRP identic FR pt că nu exista datorii ale societăţii pe TL = - 135.061.963 RON Un fond de rulment propriu negativ (FRP < 0) semnifică faptul că imobilizările sunt finanţate doar parţial din fonduri proprii ea fiind nevoită să apeleze la fonduri străine pentru a finanţa o parte din imobilizările sale. Diferenţa dintre fondul de rulment net şi fondul de rulment propriu reprezintă măsura îndatorării pe termen lung, pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt. FONDUL DE RULMENT STRĂIN De obicei fondul de rulment străin (FRS) este egal cu datoriile financiare ale întreprinderii. Acesta se calculează după formula: FRS = Fond de rulment net (FRN) – Fond de rulment propriu (FRP) PT 2010: FRS= FR-FRP= 0 PT 2011: FRS= FR-FRP= 0 PT 2012: FRS= FR-FRP= 0
  55. 55. 55 Datoriile pe termen lung ale întreprinderii în anul 2010 sunt 0 , deci şi FRS are valoarea 0 . 6.4.NEVOIA DE FOND DE RULMENT Acest indicator reflectă valoarea activelor pe termen scurt, indiferent de natura stocurilor şi creanţelor, ce nu sunt finanţate din surse atrase pe termen scurt. Vom utiliza relaţiile de calcul următoare: Necesarul de fond de rulment = Active pe termen scurt - Pasive pe termen scurt, care devine: NFR = Stocuri + Creanţe - Datorii curente de exploatare PT 2010: NFR= 37,073,076 + 46,216,856- 17,321,838 =65.968.094 RON PT 2011 : NFR= 44.086.551 + 49.334.757- 11.974.913= 81.446.395 RON PT 2012: NFR= 72.684.892+ 52.609.952- 25.644.882= 99.649.962 RON Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă (NFR > 0) atunci există un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare, situaţia fiind considerată normală în cazul în care aceasta este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. 6.5.TREZORERIA NETĂ Trezoreria netă este un alt indicator în analiza patrimoniala care este dat de surplusul fondului de rulment faţă de necesarul în fond de rulment. În timp ce componentele nevoii de fond de rulment sunt legate de activitatea curentă şi în special de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaţiuni financiare pe termen scurt realizate de întreprindere.
  56. 56. 56 Trezoreria netă (TN) se calculează după formula: TN = Fondul de rulment net (FRN) – Nevoia de fond de rulment (NFR) Regulile echilibrului contabil asigura determinarea trezoteriei nete şi că diferenţa între disponibilităţile băneşti şi creditele de trezorerie. TN = Disponibilităţi băneşti (DPB) – Credite de trezorerie (CRT) PT 2010: TN= - 133.395.507 - 65.968.094= - 199.363.601 RON PT 2011: TN= - 130.829.169 - 81.446.395 = - 212.275.564 RON PT 2012: TN= - 135.061.963 - 99.649.962= - 234.711.925 RON Dacă întreprinderea are deficit monetar (TN <0) pentru o peroada mai mare sau mai mică de timp, ea nu are posibilitatea să efectueze plasamente financiare diverse, deci nu are posibilitatea utilizării diversificatea trezoreriei.
  57. 57. 57 Soldurile intermediare de gestiune reprezintă,de fapt, pasi succesivi în formarea rezultatului final. Marja comercială (adaosul comercial) vizează în exclusivitate întreprinderile comerciale sau numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială). Activitatea comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri cumpărate pentru a fi revândute în aceeaşi stare. Marja comercială realizată în anii de analiza demonstrează un excedent din vânzarea mărfurilor, deoarece are o valoare pozitivă, rezultând obţinerea unui profit din activitatea comercială. În plus, creşterea înregistrată de către acest indicator semnifică o îmbunătăţire, din punct de vedere financiar, a activităţii comerciale a firmei în anii 2008-2012. Producţia exerciţiului ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea bunurilor şi serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Se realizează următoarele rapoarte: 1. PE(2008)/PE(2009)= 1,270 - reprezintă indicele nominal de creştere al producţiei întreprinderii, acesta fiind de 127.01%, rezultând o rata nominală de creştere a producţiei de 78.72% în anul 2009 faţă de 2008 (producţia înregistrată în 2009 a fost de 0,787 ori mai mare decât producţia obţinută în 2008). 2. PE(2009)/PE(2010)= 1,218 3. PE(2010)/PE(2011)= 1,299 4.PE(2011)/PE(2012)= 0,606 - producţia înregistrată în 2012 a fost mai mică decât cea obţinută în 2011, lucru ce poate fi observat din faptul că în anul 2012 compania TITAN S.A nu a înregistrat profit , ci o pierdere de 6.397.034 lei. Valoarea adăugată exprima creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii. Valoarea adăugată nu este evidenţiata în contul de profit şi pierdere, dar acesta din urmă conţine elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor provenind de la terţi.
  58. 58. 58 Se realizează următoarele rapoarte : 1.VA(2009)/VA(2008)=1,003 - raportul exprimă o creştere a valorii adăugate în anul 2009 faţă de cea din 2008, fapt ce influenţează negativ rezultatele financiare ale întreprinderii. 2.VA(2010)/VA(2009)=0,569 3.VA(2011)/VA(2010)=2,414 -raportul exprima o creştere foarte mare a valorii adăugate în anul 2011 faţă de anul 2010, astfel compania a fost influenţată negativ . 4.VA(2012)/VA(2011)=0,891 Excedentul brut al exploatării (EBE) se stabileşte că diferenţa între valoarea adăugată (plussubventiile de exploatare), pe de o parte, şi impozitele, taxele şi cheltuielile de personal, pe de altă parte. Excedentul brut al exploatării exprima acumularea brută din activitatea de exploatare(operaţii strict legate de producţia industrială, de activitatea comercială sau prestări de servicii),resursa principală a întreprinderii, cu influenţa hotărâtoare asupra rentabilităţii economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări, provizioane, profit). Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) priveşte activitatea de exploatare normală şi curentă a întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (doar amortizările economice justificate, normale, ale imobilizărilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile excepţionale) şi provizioanele din excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al exploatării. 1.Excedentul brut al exploatării (EBITDA) EBITDA= CA – Cheltuieli de exploatare monetare Acest rezultat exprimă rezultatul brut al exploatării înainte de aplicarea politicilor specifice întreprinderii de amortizare, de îndatorare şi de impozitare.
  59. 59. 59 Cum EBITDA>0 înseamnă că firma a înregistrat un profit brut al exploatării, iar activitatea de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei printr-un surplus monetar. 2010 2011 2012 EBITDA 235.677.334- 229.926.228=5.751.106 348.039.348- 333.494.413=14.544.9 35 278.949.169- 271.868.692=7.080.4 77 2. Profitul înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT) EBIT= EBITDA- AMORTIZĂRI-PROVIZIOANE 2010 2011 2012 EBIT 5.751.106- 270.045=5.481.061 14.544.935- 419.423=1.412.5512 7.080.477- 149.378=693.099 Acest rezultat exprimă potenţialul contabil de remunerare a acţionarilor cu dividend şi a creditorilor cu dobânzi. Faptul că EBIT>0 înseamnă că avem un potenţial contabil de remunerare atât a acţionarilor cât şi a creditorilor, cu valori cuprinse între un minim de 693099lei şi un maxim de 14125512 lei. 3.Profitul înainte de impozit (EBT) EBT = EBIT - CHELTUIELI CU DOBÂNZILE 2010 2011 2012 EBT 5.481.061-9.187.313= - 3.706.252 14.125.512- 10.741.614=3.383.89 8 693.099- 12.431.476= - 5.500.377
  60. 60. 60 Profitul înainte de impozit reprezintă rezultatul activităţii curente (de exploatare şi financiară). În anul 2011 când, EBT>0 înseamnă că firma şi-a apreciat corect cheltuielile cu dobânzile în raport cu profitul brut,în schimb în anii 2010 şi 2012,aceasta nu a reuşit să-şi acopere împrumuturile contractate. 4. Profitul net (PN) PN = EBT- IMPOZIT PE PROFIT 2010 2011 2012 PN 1.673.646 8.242.125 -6.397.034 Acest rezultat exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii investite, acesta urmând să se distribuie sub formă de dividend în raport cu numărul de acţiuni. Faptul că PN>0,în anul 2011 înseamnă că firma a înregistrat un profit net maxim de 8.242.125, însă în anii 2010 şi 2012 firma a înregistrat pierderi. 5. Capacitatea de autofinanţare (CAF) CAF = EBE+VEN FINANCIARE EXTRAORDINARE-CH FINAN EXTRAORDINARE- IMPOZITUL PE PROFIT 2010 2011 2012 CAF 6.501.478+0-0- 604.035=5.897.443 66.749.877+0-0- 1.443.247= 65.306.630 56.067.087+0-0- 122.545=55.944.54 2 Aceasta reflectă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială şi comercială a firmei după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă.
  61. 61. 61 Mărimea autofinanţării are un rol foarte important în evaluarea performanţelor întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai întreprinderii că este capabilă să utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru creditori, mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifica nivelul capacităţii de rambursare dar şi nivelul riscului de neplată. Faptul că în toţi anii , CAF> 0 înseamnă că firma a fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a creditorilor. 6. Creşterea economică CREŞTEREA ECONOMICĂ=∆IMO NETE+∆ACR NETE 2010 2011 2012 Creştere economică 22.817.640+18.496.748 =41.314.388 42.217.940+4.390.366= 46.608.306 344.062+950.179= 1.294.241 Scopul analizei cash-flow-ului este de a studia variaţia disponibilităţilor şi, respectiv, determinarea unei valori juste a întreprinderii, adică a ceea ce reprezintă ea din punct de vedere valoric în calitate de entitate participantă la piaţă şi nu ca valoare istorică a partimoniului ei. Situaţia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie şi considera trezoreria ca fiind o variabilă centrală care este expresia intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi şi de echivalente, iar variaţia trezoreriei se explică prin fluxurile de încasări şi de plăţi înregistrate în cursul perioadei. Încasările în numerar sunt afectate de semnul (+), iar plăţile efectuate în numerar pentru aceleaşi activităţi sunt afectate de (-).
  62. 62. 62 Cash flow-ul Cash flow-ul = ΔTN= ΔAtz – ΔPtz= ΔFR – ΔNFR CF2010= - 199.363.601 - (- 149.024.444)=- 50.339.157 RON CF2011=- 212.275.564 - (- 199.363.601)= -12.911.963 RON CF2012=- 234.711.925 - (- 212.275.564)= -22.436.361 RON I.Gestiunea capitalurilor Stabilim numărul de rotaţii a capitalurilor permanente (NRCP): Capitalurile permanente =capitaluri proprii + subvenţii pentru investiţii + datorii mai mari de un an Cap Perm 2010=131.972.484+2.207.481+0=134.179.965 RON Ven Tot2010=247.770.713 RON Cap Perm 2011=134.882.935+1.761.537+0=136.644.472 RON Ven Tot2011=357.530.201 RON Cap Perm 2012=109.974.858+897.416+0=110.872.274 RON Ven Tot2012=281.708.353 RON Pentru gestiunea capitalurilor utilizăm următorii indicatori: A) numărul de rotaţii a capitalurilor permanente (NRCP): PermanenteCapitaluri TotaleVenituri NRCP  NRCP2010=247.770.713 / 134.179.965 = 1,8465 rotaţii
  63. 63. 63 NRCP2011=357.530.201 / 136.644.472 = 2,6165 rotaţii NRCP2012=281.708.353 / 110.872.274 = 2,5408 rotaţii B) Durata de rotaţie a capitalurilor permanente (DRCP): totaleVenituri 360xpermanenteCapitaluri DRCP  DRCP2010=134.179.965*360/247.770.713= 194,9576 zile= 0,5415 ani DRCP2011=136.644.472*360/357.530.201= 137,5884 zile= 0,3822 ani DRCP2012=110.872.274*360/281.708.353= 141,6856 zile= 0,3936 ani II.Gestiunea activelor 1. Gestiunea activelor totale Activele totale includ activele imobilizate, activele curente şi cheltuielile în avans, adică: AT 2010 = 265.368.042+96.584.233+592.941=362.545.216 RON AT2011=265.712.104+97.534.412+1.190.454=364.436.970 RON AT2012= 245.036.821+127.696.292+801.581=372.733.113 RON Pentru gestiunea activelor totale utilizăm următorii indicatori:
  64. 64. 64 A) Numărul de rotaţii a activului total (NRAT): totaleActive totaleVenituri NRAT  NRAT2010=247.770.713/362.545.216=0,6834 rotaţii NRAT2011=357.530.201/364.436.970=0,9810 rotaţii NRAT2012=281.708.353/372.733.113=0,7558 rotaţii b) Durata de rotaţie a activelor totale totaleVenituri 360xtotaleActive DRAT  DRAT2010=362.545.216*360/247.770.713=526,7623 zile=1,4632 ani DRAT2011=364.436.970*360/357.530.201=366,9545 zile=1,0193 ani DRAT2012=372.733.113*360/281.708.353=476,3221 zile=1,3212 ani 2. Gestiunea activelor imobilizate pentru care utilizăm următorii indicatori: A) Numărul de rotaţii a activelor imobilizate (NRAI): eimobilizatActive totaleVenituri NRAI  rotaţii NRAI2010=247.770.713/265.368.042=0,9337 rotaţii NRAI2011=357.530.201/265.712.104=1,3455 rotaţii NRAI2012=281.708.353/245.036.821=1,1496 rotaţii
  65. 65. 65 B) Durata de rotaţie a activelor imobilizate (DRAI): totaleVenituri 360xeimobilizatActive DRAI  DRAI2010=265.368.042*360/247.770.713=385,5681 zile=1,071 ani DRAI2011=265.712.104*360/357.530.201=267,5476 zile=0,7432 ani DRAI2012=245.036.821*360/281.708.353=313,1368 zile=0,8698 ani 3. Gestiunea activelor curente Activele curente cuprind activele circulante (stocuri, creanţe, casa şi conturi la bănci, investiţii financiare pe termen scurt) şi cheltuielile în avans. Pentru gestiunea activelor curente utilizăm următorii indicatori: A) Numărul de rotaţii a activelor curente (NRAC):  curenteActive totaleVenituri NRAC rotaţii NRAC2010=247.770.713/96.584.233=2,5653 rotaţii NRAC2011=357.530.201/97.534.412=3,6657 rotaţii NRAC2012=281.708.353/127.696.292=2,2060 rotaţii
  66. 66. 66 B) Durata de rotaţie a activelor curente (DRAC):  totaleVenituri 360xcurenteActive DRAC zile DRAC2010=96.584.233*360/247.770.713=140,3326 zile=0,3898 ani DRAC2011=97.534.412*360/357.530.201=98,2082 zile=0,2728 ani DRAC2012=127.696.292*360/281.708.353=163,1853 zile=0,4533 ani 4.Gestiunea stocurilor--- Stocurile cuprind următoarele elemente: materii prime şi materiale consumabile, producţia în curs de execuţie, produse finite şi mărfuri, avansuri pentru cumpărări de stocuri. Pentru gestiunea stocurilor utilizăm următorii indicatori: A) Numărul de rotaţii a stocurilor (NRS): Stocuri afacerideCifra NRS  rotaţii NRS2010=235.677.334/37.059.832=6,8350 rotaţii NRS2011=348.039.348/44.086.551=7,8945 rotaţii NRS2012=278.949.169/72.684.892=3,8377 rotaţii B) Durata de rotaţie a stocurilor (DRS):
  67. 67. 67 afacerideCifra 360xStocuri DRS  zile = 0,10 ani DRS2010=37.059.832*360/235.677.334=52,5925 zile=0,1461 ani DRS2011=44.086.551*360/348.039.348=45,6016 zile=0,1267 ani DRS2012=72.684.892*360/278.949.169=93,8040 zile=0,2605 ani 5.Gestiunea creanţelor curente Creanţele reprezintă sumele de încasat şi pot fi clasificate în următoarele elemente:creanţe comerciale;sume de încasat de la entităţile afiliate;sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare;alte creanţe;capital subscris şi nevărsat;cheltuielile în avans. Pentru gestiunea creanţelor curente utilizăm următorii indicatori: A) Numărul de rotaţii a creanţelor (NRC): curenteCreante totaleVenituri NRC  rotaţii NRC2010=247.770.713/46.074.546=5,0488 rotaţii NRC2011=357.530.201/49.334.757=7,2470 rotaţii NRC2012=281.708.353/52.609.952=5,3547 rotaţii B) Durata de rotaţie a creanţelor (DRC):
  68. 68. 68 totaleVenituri 360xcurenteCreante DRC  DRC2010=46.074.546*360/247.770.713=0,1859 ani=66,9443 zile DRC2011=49.334.757*360/357.530.201=0,1379 ani=49,6755 zile DRC2012=52.609.952*360/281.708.353=0,1867 ani=67,2312 zile 6.Gestiunea creditului client Clienţii = persoane fizice sau juridice care în calitate de cumpărător achiziţionează contra cost bunuri şi servicii. Creditul client (vânzările pe credit) reprezintă termenul în care firma încasează produsele vândute şi serviciile prestate. Creditul client şi avansurile către furnizori reprezintă o alocare de capitaluri ale firmei, fiind pentru gestiunea viitoare o nevoie de finanţare. Pentru gestiunea clienţilor utilizăm următorii indicatori: A) Numărul de rotaţii a creditului client (NRCC): Clienti afacerideCifra NRCC  rotaţii NRCC2010=235.677.334/40.981.990=5,7507 rotaţii NRCC2011=348.039.348/45.195.673=7,7007 rotaţii NRCC2012=278.949.169/ 50.612.806=5,5114 rotaţii B) Durata de rotaţie a creditului client (DRCC):
  69. 69. 69 afacerideCifra 360xClienti DRCC  zile DRCC2010=40.981.990*360/235.677.334=0,1739 ani=62,6005 zile DRCC2011=45.195.673*360/348.039.348=0,1299 ani=46,7488 zile DRCC2012=50.612.806*360/278.949.169=0,1814 ani=65,3187 zile III.Gestiunea datoriilor 1.Gestiunea datoriilor curente Datoriile curente cuprind următoarele elemente:  datorii comerciale - furnizori;  efecte de comerţ de plătit;  datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale;  datorii faţă de asociaţi (acţionari);  avansuri încasate în contul comenzilor;  împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni;  sume datorate instituţiilor de credit;  sume datorate entităţilor afiliate;  venituri în avans. Pentru gestiunea datoriilor curente utilizăm următorii indicatori: Dat Curente2010=228.093.260+2.209.427=230.302.687 RON Dat Curente2011=227.367.390 +1.767.222=229.134.612 RON Dat Curente2012=262.501.246+909.212=263.410.458 RON A) Numărul de rotaţii a datoriilor (NRD): curenteDatorii totaleCheltuieli NRD  rotaţii
  70. 70. 70 NRD2010=249.493.032/230.302.687=1,0833 rotaţii NRD2011=347.844.829/229.134.612=1,5181 rotaţii NRD2012=287.982.842/263.410.458=1,0933 rotaţii B) Durata de rotaţie a datoriilor (DRD): totaleCheltuieli 360xcurenteDatorii DRD  zile DRD2010=230.302.687*360/249.493.032=0,9231 ani=332,3098 zile DRD2011= 229.134.612*360/347.844.829=0,6587 ani=237,1415 zile DRD2012=263.410.458*360/287.982.842=0,9146 ani=329,2827 zile 2.Gestiunea datoriilor din exploatare Datoriile din exploatare cuprind următoarele elemente:  datorii comerciale - furnizori;  efecte de comerţ de plătit;  datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale;  datorii faţă de asociaţi (acţionari);  avansuri încasate în contul comenzilor;  venituri în avans. Pentru gestiunea datoriilor din exploatare utilizăm următorii indicatori: Dat Expl2010= 2.209.427+228.093.260=230.302.687 RON Dat Expl2011= 1.767.222+227.367.390=229.134.612 RON Dat Expl2012=909.212+262.501.246=263.410.458 RON
  71. 71. 71 A) Numărul de rotaţii a datoriilor din exploatare (NRDE): exploatareDatorii exploatareCheltuieli NRDE  rotaţii NRDE2010=229.926.228/230.302.687=0,9984 rotaţii NRDE2011=333.494.403/229.134.612=1,4555 rotaţii NRDE2012=271.868.692/263.410.458=1,0321 rotaţii B) Durata de rotaţie a datoriilor din exploatare (DRDE): exploatareCheltuieli 360xexploatareDatorii DRDE  zile DRDE2010=230.302.687*360/229.926.228=1,002 ani=360,5894 zile DRDE2011=229.134.612*360/333.494.403=0,6871 ani=247,3459 zile DRDE2012=263.410.458*360/271.868.692=0,9688 ani=348,7999 zile 3.Gestiunea creditului furnizor Creditul furnizor alături de avansurile primite de la clienţi reprezintă o sursă de finanţare a ciclului de exploatare. El arată numărul de zile de creditare obţinute de firmă de la furnizori. Creditul furnizor include următoarele:cheltuieli cu materii prime şi materiale;alte cheltuieli materiale;alte cheltuieli externe (cu energia şi apa);cheltuieli privind mărfurile;cheltuieli privind prestaţiile externe. Pentru gestiunea creditului furnizor utilizăm următorii indicatori: Credit Furnizor2010=126.678.681+7.772.432+9.133.464+18.168.943+17.698.291=179.451.811 RON
  72. 72. 72 Credit Furnizor2011=215.529.134+8.761.608+10.455.775+25.388.350+ 20.097.175=280.232.042 RON Credit Furnizor2012=150.707.218+8.243.130+11.578.827+23.977.726+20.144.764=214.651.665 RON A) Numărul de rotaţii a creditului furnizor (NRCF): Furnizori furnizoriicuCheltuieli NRCF  rotaţii NRCF2010=179.451.811/17.321.837=10,3598 rotaţii NRCF2011=280.232.042/11.974.913=23,4015 rotaţii NRCF2012=214.651.665/25.644.882=8,3701 rotaţii B) Durata de rotaţie a creditului furnizor (DRCF): furnizoriicuCheltuieli 360xFurnizori DRCF  zile DRCF2010=17.321.837*360/179.451.811=0,0965 ani= 34,7495 zile DRCF2011=11.974.913*360/280.232.042=0,0427 ani= 15,3836 zile DRCF2012=25.644.882*360/214.651.665=0,1195 ani= 43,01 zile IV.Indicatori de lichiditate A) Lichiditatea curentă (Lc) oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din active curente. Relaţia de calcul este: curenteDatorii avansînCheltuielicurenteActive Lc  
  73. 73. 73 Lc2010=(96.584.233+592.941)/ 230.302.687=0,42195 Lc2011=(97.534.412+1.190.454)/229.134.612=0,4309 Lc2012=(127.696.292+801.581)/263.410.458=0,4878 B) Lichiditatea imediată (Li) sau testul acid arată posibilitatea achitării datoriilor curente din valorile de trezorerie disponibile, precum şi din încasarea creanţelor la scadenţă: curenteDatorii Stocuri-curenteActive Li  Li2010=(96.584.233-37.059.832)/ 230.302.687=0,2585 Li2011=(97.534.412-44.086.551)/ 229.134.612=0,2333 Li2012=(127.696.292-72.684.892)/ 263.410.458=0,2088 C) Lichiditatea la vedere(Lv) curenteDatorii Stocuri-Creante-curenteActive Lv  Lv2010=(96.584.233-37.059.832-46.074.546)/230.302.687=0,0584 Lv2011=(97.534.412-44.086.551-49.334.757)/229.134.612=0,0180 Lv2012=(127.696.292-72.684.892-52.609.952)/263.410.458=0.0091
  74. 74. 74 DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII 2010 2011 2012 Profit net 1.673.646 8.242.125 -6.397.034 Cifra afaceri 260.144.259 348.039.348 278.949.169 Activ economic 362.545.216 365.036.970 373.534.694 Capitaluri proprii 131.972.484 134.882.935 109.974.858 1.Rata de marjă = Profitul net/Cifra de afaceri 2010: Rata de marjă = 0,64% 2011: Rata de marjă = 2,37% 2012: Rata de marjă =- 2,29% 2. Rata de rotaţie = CA/Activ economic 2010: Rata de rotaţie = 71,75% 2011: Rata de rotaţie = 95,34% 2012: Rata de rotaţie = 74,67% 3. Rata de structura = Activ economic/Capital propriu 2010: Rata de structura = 2.74 2011: Rata de structura = 2,70 2012: Rata de structura = 0,30 4. Rentabilitatea capitalurilor = Rata de marjă x Rata de rotaţie x Rata de structură 2010: Rentabilitatea capitalurilor = 1,22% 2011: Rentabilitatea capitalurilor = 6,101%
  75. 75. 75 2012: Rentabilitatea capitalurilor = -0,0512% 5. ROA = Profit net / Activ economic 2010: ROA= 0,46% 2011: ROA= 0,22% 2012: ROA= -1,71% 6. Rentabilitatea dobânzilor = Dobânzi/Datorii către instituţii bancare 2010 : Rentabilitatea dobânzilor = 9.187.313/ 196.704.867= 4,67% 2011 : Rentabilitatea dobânzilor = 10.741.614/ 146.498.585= 7,33% 2012: Rentabilitatea dobânzilor = 12.431.476/ 58.659.855= 21,19% Rentabilitatea economică (ROA) este cu mult mai mică decât rentabilitatea dobânzilor, remarcându-se o diferenţă importantă şi masivă în anul 2012, ceea ce înseamnă că activitatea economică a companiei nu poate susţine eficient plata dobânzilor datorate. Apare astfel efectul de bumerang, ceea ce înseamnă că datoriile contractate de întreprindere se multiplică cu minusul de performanţă, lucru ce duce în final la scăderea rentabilităţii financiare.
  76. 76. 76 Fundamentarea cheltuielilor de investitii si previziunea fluxurilor de numerar Planificare financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor 1.CA planificat = CA2011 ( 1 + Δ%CA ) = 348.039.348 x [ 1+ (278.949.169- 348.039.348 )/348.039.348]= = 278.949.169 2. Activ mediu = ( Activ 2011 + Activ2012 ) / 2 = =(365,036,970 + 373,534,694)/2= =369.285.832 3. Durata de rotatie = Activmediu/CAplan x 360= = 369.285.832/278.949.169 x 360= = 477 4. Activ estimat = Durata de rotatie * CAplan / 360= = 477* 278.949.169 /360= =369.607.649 5. Furnizori mediu = ( Furnizor 2011+ Furnizor 2012)/2= = (11.974.913 + 25.644.882)/2= = 18.809.898 6. Durata de rotatie = Furnizor mediu /CAplan x 360= = 18.809.898/ 278.949.169 x 360= = 24 7. Furnizori estimati = Durata rotatie x CAplan/ 360 = =24 * 278.949.169/360= = 18.596.612 8. Credite de trezorerie medii = (Credite 2011 + Credite 2012)/2= = (146.498.585 + 58.659.855)/2= = 102.579.220 9. Durata de rotatie = Credite trezorerie/CAplan x 360= = 102.579.220/ 278.949.169 x 360= = 132 10. CTestimat = Durata rotatie x CAplan/360= = 132 x 278.949.169 / 360= = 10.614.695
  77. 77. 77 Rata de crestere sustenabila a cifrei de afaceri g g= b x ROE b= 1- PN reinvestit 2012 / PN = = 1- 1.035.204/ - 6.397.034= = 1- (-0,1618)= 1,1618 ROE= PN 2012/CP 2012 ROE= -6.397.034/ 109,974,858 ROE= -5,82% g= 1,1618 x -5,82%= -6,7616% Compania SC Titan SA a investit in 2013, intr-o noua linie de productie , in vederea realizarii cozonacilor secuiesti (Kürtőskalács) si distribuirea acestora catre hipermarketuri ( Carrefour, Kaufland, Metro, Cora, Auchan, Selgros ) si supermarketuri ( Mega Image, Penny, Profi, Lidl) din Bucuresti si zonele apropiate. În elaborarea investiei proiectului, avem în vedere, mai multe elemente: costul utilajelor pe care dorim să le achiziţionăm pentru producerea de cozonaci secuiesti. Preţul este foarte important în realizarea investiei noastre, întrucat el implică o analiza mai atentă asupra modului în care putem finanţa investiţia. In urma diagnosticului financiar realizat anterior, s-a constatat ca in anul 2012 , compania are o capacitate de autofinantare in valoare de 55.944.542 , iar investitia nu depaseste aceasta suma, deci nu este nevoie sa apelam la credit bancar si se poate realiza integral din surse proprii. În urma unei analize de piaţă pentru achiziţionarea cupotoarelor necesare pt coacerea cozonacilor secuieşti , am ajuns la decizia de a cumpăra următorul aparat , cu următoarele caracteristici : -Aparatul kurtos kalacs este făcut din inox alimentar, fiind o noutate pe piaţa românească. Este cel mai bun din gama să, fiind un produs professional produs în Germania pe gaz cu două arzătoare infraroşu, produce 48 bucăţi pe oră şi se instalează cu uşurinţă în mai puţin de un minut.
  78. 78. 78 1 cuptor=48 buc/h 1,5 min/buc rulare pe suport => o tura productie= 60 minute+1,5 minute *48 bucati +10 minute= 142 minute || || || / / / Coacere rulare derulare Timp minim estimativ zilnic de lucru: 8 h= 480 minute => 3,38 ture de productie La 3,38 ture de productie pe zi ,21000 bucati produse=> 130 cuptoare Descriere cuptor: -dimensiuni : 45 x 90 x 45 (cm) -cost 1200 euro/buc -capacitate 48 bucati/h Faţă de celelalte firme ,furnizorul ales a avut cele mai bune caracteristici: timpul de coacere este cel mai scăzut ceea ce ne permite realizarea unui număr mult mai mare de cozonaci secuieşti, iar preţul este unul foarte bun , obţinând şi un discount de 250 euro / cuptor , având în vedere că am achiziţionat o cantitate importanta. Prognozarea situaţiilor financiare ale firmei Previziunea financiară urmăreşte asigurarea unui volum de resurse suficiente pentru acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, pe termen scurt, trebuie identificate resursele necesare pentru plata aprovizonarilor cu materia prime, materiale, mărfuri etc, sau pentru acoperirea eventualelor modificări ale posturilor de furnizori, clienţi, disponibilităţi, cu alte cuvinte, asigurarea finanţării capitalului de lucru. Pe termen mediu şi lung, trebuie asigurate resursele necesare pentru achiziționarea de active fixe. În decizia privind finanțarea activelor imobilizate sau a capitalului de lucru se va ține cont de costul procurării acestor fonduri, cost care depinde și de volumul necesar de resurse. În
  79. 79. 79 aceste condiții se impune o prognozare a activității viitoare a firmei, pentru a dimensiona necesarul de fonduri (determinat de creșterea imobilizărilor sau a capitalului de lucru) și pentru a găsi sursele de finanţare. În urma unei analize amănunţite a cererii pentru colacii secuieşti, am previzionat următoarele cantităţi ce vor trebui livrate săptămânal , în zilele de luni şi de vineri . Magazin Numar magazine Nr.Prod. Luni Nr.Prod Vineri Total prod. Luni Total prod. Vineri Total prod saptamana Carrefour 8 120 200 960 1600 2560 Cora 4 100 180 400 720 1120 Auchan 5 115 165 575 825 1400 Kaufland 6 90 125 540 750 1290 Metro 5 135 220 675 1100 1290 Selgros 4 90 100 360 400 1775 Penny 6 60 85 360 510 760 Profi 20 50 70 1000 1400 870 Mega Image 115 70 100 80580 11500 2400 Lidl 9 65 75 585 675 19550 Total 182 895 1140 12895 20090 32985 Note: Nr. Prod Luni= Nr. Produse pt livrarea aferenta zilei de Luni Nr. Prod Vineri= Nr. Produse pt livrarea aferenta zilei de Vineri
  80. 80. 80 Descriere zona lucru: -distanta de 0,5 m între cuptoare pe rând + câte 0,75 m în exteriorul rândului -distanta de 2 m între rânduri = câte 0,85 m în afară rândurilor -6 rânduri a câte 20 de cuptoare + 1 rând cu 10 cuptoare -suprafata : ( 20* 0,45 + 19 * 0,5 + 2 * 0,75) * ( 7 * 0,9 + 6 * 2 + 2 * 0,85)= 400 m2 Costuri: Cost achiziţie cuptoare: 1200* 130= 156.000 euro Cost achiziţie teren: 400 * 45 + 400 * 23 = 27.200 euro Total cost achiziţie=27.200 + 156.000=183.200 euro Considerăm rata inflaţiei pentru anul 2013 = 3,32% Cantitate necesară pentru realizarea a 9 bucăţi -0,8 kg faină, 1,6 plicuri drojdie ,0,25kg zahăr,0,20kg margarina,2 ouă, 1,5 l apă -se presupun următoarele preţuri per unitate de măsură a materiilor prime:  1,36 lei/kg de faină  0,8 lei/plicul de drojdie  2,32 lei/kg de zahăr  6,4 lei/kg de margarină  0,7 lei/ou  5,96 lei/ m3 (amestecul materiilor prime în vederea obţinerii cocăi se va realiza cu ajutorul unei maşinării deja existenta în activele firmei)
  81. 81. 81 Pentru obţinerea unei producţii de 33.000 bucăţi per/săptămână vor fi nevoie de următoarele cantităţi:  2933,33 kg faina  146,66 plicuri drojdie a câte 25 g fiecare  916,67 kg zahăr  733,77 kg margarină  7335 ouă şi  5,5 m3 apă. În urma calculelor rezulta un cost al materiilor prime săptămânal de 16.638,7341 RON. De asemenea este necesară şi calcularea cheltuielilor cu utilităţi. Conform unei aproximări dar şi a descrierii aparaturi(consumul/cuptor) au rezultat următoarele cifre: 8,9 lei/h pentru fiecare cuptor pentru energie(se considera 9,5 ore pe zi) şi un preţ de 5,96 lei/ m3 de apă la un consum de 1,8 m3 pe săptămână. Rezulta prin calcul un total al chetuielilor cu utilităţi de 3.539.640,701 RON/2013. Pentru personal, s-a considerat atribuirea unui număr de 40 de lucrări , salariul de 800 RON/ lună(26 zile lucrătoare într-o lună ), cu un cost pentru salarii total de 396.288 RON. Totodată trebuie calculate şi costurile cu ambalarea produselor şi transportul acestora. Deoarece maşina de ambalat se afla deja în posesia firmei, vom calcula preţul foliei de învelit. Considerăm că 1 m2 ajunge pt ambalarea a 4 produse, rezultând astfel un necesar săptămânal de 8250 mp, la un preţ de 0,4 lei/ mp. În cazul transportului firmă va suplimenta numărul de maşini ce realizează transportul mărfurilor în general cu 5, maşini care de asemnea se afla deja în posesia firmei. Vom mai considera un preţ de 5,96 lei/l benzina şi parcurgerea a 10 km pentru fiecare dintre cele 5 maşini suplimentare pe săptămână. Suma acestor costuri ajunge la 185.656,8 RON
  82. 82. 82 Bilanţ simplificat pentru compania TITAN anii 2011, 2012 Situaţii financiare 2011 2012 Imobilizări necorporale 755.982 501.792 Construcţii 111.175.534 112.031.327 Amortizare construcţii 16.383.897 19.000.997 Alte mijloace fixe 2.282.433 2.342.520 Total imobilizări corporale 264.941.277 244.520.184 Imobilizări financiare 14.845 14.845 TOTAL IMOBILIZĂRI 265.712.104 245.036.821 Mărfuri 7.287.090 5.551.376 Total stocuri 44.086.551 72.684.892 Creanţe 49.334.757 52.609.952 Investiţii pe termen scurt 0 0 Disponibilităţi 44.113.104 2.401.448 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 97.534.412 127.696.292 Cheltuieli în avans 1.190.454 801.581 TOTAL ACTIV 364.436.970 373.534.694 Capital social subscris 40.848.301 40.848.301 Rezerve 2.770.118 2.770.118 Profitul sau pierderea reportată 779.214 779.214 Profitul sau pierderea ex financiar 8.242.125 -6.397.034 Repartizarea profitului 2.673.732 0 Total Capitaluri proprii 134.882.935 109.974.858 Datorii până la un an 227.367.390 262.501.246
  83. 83. 83 Datorii după un an 0 0 Provizioane 419.423 149.378 Venituri în avans 1.767.222 909.212 TOTAL DATORII 227.367.390 262.501.246 TOTAL PASIV 364.436.970 373.534.694 În alcătuirea bilanțului și contului de profit și pierdere am presupus următoarele ipoteze: Mediul financiar va fi stabil pe următorii 5 ani; Cota impozitului pe profit este de 16%; Rata inflaţiei prognozata de BNR pe următorii 5 ani este de :  2013 : 3,2%  2014: 3,3%  2015: 3%  2016: 3,2%  2017: 3,4% Amortizarea se reinvestește în fiecare an pentru reconstituirea capitalului fix; Firma face o investiție în valoare de 5.770.039 RON și este amortizabilă în 4 ani liniari, finanțată integral din capitaluri proprii și care va determina o creștere a CA de 0,02702%. Pt 2012 , avem o CA de 278.949.169 RON Estimăm pentru 2013 o vânzare de 33.000 bucăţi/săptămână => CA previzionata 2013 = 33.000x50saptx4,34 ron/bucata= 7.161.000 RON ( cu TVA=24%) CA preţ fără TVA= 33.000x 50 sapt x3,5 ron/bucata= 5.775.000 RON Astfel se observă o creştere a cifrei de afaceri 2013 cu 0,207% faţă de cifră de afaceri din 2012. Estimăm o creștere a Cifrei de Afaceri în următorii ani cu 10% pe an datorită firmei.

×