Ghidul De Buna Practica In Achizitiile De Publicitate
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Ghidul De Buna Practica In Achizitiile De Publicitate

on

  • 7,037 views

Ghid de buna practica in achizitiile de spatii publicitare pentru institutiile publice din Romania - elaborat de BRAT / SATI, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale si Freedom House

Ghid de buna practica in achizitiile de spatii publicitare pentru institutiile publice din Romania - elaborat de BRAT / SATI, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale si Freedom House

Statistics

Views

Total Views
7,037
Views on SlideShare
6,935
Embed Views
102

Actions

Likes
1
Downloads
182
Comments
0

6 Embeds 102

http://voxpublica.realitatea.net 47
http://www.dstanca.ro 37
http://standard.money.ro 9
http://www.money.ro 7
http://blog.rohanmedia.com 1
http://m.standard.ro 1

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Ghidul De Buna Practica In Achizitiile De Publicitate Ghidul De Buna Practica In Achizitiile De Publicitate Document Transcript

  • ■ Mihaela BARBĂLATĂ ■ Florin BELDIMAN ■ Victor DOBRE ■ ■ Cezarina Rozalia FĂLAN ■ Marius GHEORGHE ■ Cristina GUSETH ■ ■ Costin JUNCU ■ Victor STROE ■ Arina URECHE ■ Achiziția serviciilor de publicitate Ghid de bună practică pentru instituţiile publice decembrie 2009
  • Achiziția serviciilor de publicitate Ghid de bună practică pentru instituţiile publice decembrie 2009
  • ■ Mihaela BARBĂLATĂ ■ Florin BELDIMAN ■ Victor DOBRE ■ ■ Cezarina Rozalia FĂLAN ■ Marius GHEORGHE ■ Cristina GUSETH ■ ■ Costin JUNCU ■ Victor STROE ■ Arina URECHE ■ Achiziția serviciilor de publicitate Ghid de bună practică pentru instituţiile publice decembrie 2009
  • Achiziția serviciilor de publicitate ■ Ghid de bună practică pentru instituţiile publice este parte a unui proiect organizat de Fundaţia Freedom House România în parteneriat cu Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT). Proiectul este finanţat de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG), sub egida Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), cu sprijinul European Project Consulting (EUPC), Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor (ARMA), Asociaţiei Pentru Radio Audienţă (ARA), International Advertising Association (IAA) România. Autori: Mihaela BARBĂLATĂ Preşedinte Comitetul Tehnic, Asociaţia Română de Măsurare a Audienţelor (ARMA) Florin BELDIMAN Coordonator Divizia specializată pe Cercetare, MediaLab, din cadrul Mediaedge:cia Romania Victor DOBRE Director Executiv, International Advertising Association (IAA) România Cezarina Rozalia FĂLAN Expert Juridic şi Expert în Achiziţii Publice, European Project Consulting (EUPC) Marius GHEORGHE Director al Departamentului de Cercetare, Media Investment Cristina GUSETH Director, Fundaţia Freedom House România Costin JUNCU Director executiv, membru al Comitetului Tehnic, Asociaţia Română de Măsurare a Audienţelor (ARMA) Victor STROE Director al Departamentului de Planificare Strategică, Leo Burnett Arina URECHE General manager, Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT) Consultanță științifică: Adela Rogojinaru Conferenţiar universitar doctor, Catedra de Comunicare şi Relaţii Publice, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti Machetă: AdLitteram Iaru&Arghir SRL, Vlad A. Arghir Culegere și paginare: Freedom House, Romina Stancu Tipar: Mach Print SRL, București Apărut în decembrie 2009 Se distribuie gratuit
  • Introducere Prezentul Ghid a fost realizat ca urmare a necesităţii de a dezvolta competenţele specializate ale directorilor şi specialiştilor de comunicare din cadrul administraţiei şi al altor instituţii publice din România, în vederea aplicării Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, precum şi în lumina prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile publice şi a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică din România. Deşi disciplinele comunicării publice se regăsesc în multiple practici şi aplicaţii, elaborarea acestui document vizează pregătirea specialiştilor în comunicare pentru realizarea unor Caiete de sarcini clare, coerente şi realiste în vederea achiziţiei serviciilor de publicitate instituţională şi reclamă. Acest Ghid reprezintă o versiune actualizată a Ghidului de bune practici în achiziţia serviciilor de publicitate de către instituţiile publice al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), redactat în 2005, şi este adaptat noii legislaţii aplicabile în acest domeniu. Acest Ghid este alcătuit din trei părţi, urmate de Anexe, după cum urmează: 1. Prezentarea generală a mijloacelor de informare în masă (mass-media) din România, cu accent pe prezentarea indicatorilor de performanţă specifici ai surselor de informare asupra acestora, şi a tipurilor de publicitate adecvate fiecărui produs media 2. Cerinţe şi recomandări cu privire la întocmirea Caietului de sarcini pentru achiziţionarea spaţiului publicitar în mass-media 3. Prezentarea structurii campaniilor şi programelor de publicitate angajate de agenţii de profil, cu accent asupra alcătuirii planului de achiziţie a spaţiului din mass-media, pentru difuzarea mesajelor instituţionale 4. Anexe: glosar de termeni şi model de întocmire a documentaţiei În ce priveşte cadrul normativ existent, prezentul ghid a for realizat prin consultarea următoarelor website-uri specifice achiziţiilor publice: - www.europa.eu/legislation_summaries/internal_market/businesses/public_procurement - www.e-licitatie.ro - www.brat.ro - www.anrmap.ro - www.sna.ro - www.publicitatepublica.ro - www.sati.ro - www.cnsc.ro - www.arma.org.ro - www.ted.europa.eu - www.ara.ro - www.simap.europa.eu - www.iaa.ro - www.eur-lex.europa.eu
  • CUPRINS I. INTRODUCERE ÎN MEDIA 1.1 Prezentarea canalelor media (Presa scrisă, Radio, TV, Internet, Cinema, Out-Of-Home – OOH) 1.2 Tipuri de publicitate adecvate fiecărui canal media 1.3 Indicatorii de performanţă ai fiecărui canal media 1.4 Surse ale indicatorilor de performanţă 1.5 Modalităţi de evaluare a preţului de achiziţie a spaţiului publicitar pentru fiecare canal media II. ACHIZIŢIA SERVICIILOR DE PUBLICITATE 2.1 Etape ale procesului de achiziţie a serviciilor de publicitate 2.2 Modalităţi de atribuire a contractului de publicitate prin mass-media (tipologia procedurilor de atribuire: licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere, cerere de ofertă etc.) 2.3 Documentaţia de atribuire a contractului de publicitate prin mass-media (Notă justificativă, fişă de date, caiet de sarcini etc.) 2.4 Criterii de evaluare a ofertelor primite 2.5 Recomandări practice privind atribuirea contractelor de publicitate prin mass-media III. CAMPANIA PUBLICITARĂ 3.1 Distincţia între Publicitate şi Comunicare publică – (bazele publicităţii) 3.2 Tipuri de furnizori şi de servicii de publicitate 3.3 Tipologia serviciilor de publicitate 3.4 Etapele realizării unei campanii publicitare 3.4.1 Culegerea informaţiilor 3.4.2 Stabilirea obiectivelor 3.4.3 Elaborarea propriu-zisă a strategiei de media 3.4.4 Evaluarea rezultatelor campaniei de media Anexa 1 Glosar de termeni uzuali şi definiţii Anexa 2 Model de întocmire a documentaţiei strandard pentru elaborarea cererii de ofertă pentru achiziţii publice
  • I. INTRODUCERE ÎN MEDIA În România, cu excepţia Societăţii Române de - intervalul orar sau de ziua de apariţie Radiodifuziune (SRR) şi a Societăţii Române (exemplu: la TV, audienţa din de Televiziune (SRTV), precum şi a agenţiei intervalul orar 19–21, faţă de cea de de ştiri Agerpres, organizaţiile mass-media noapte, din intervalul 03–04). sunt private. Există mai multe grupuri de presă; dintre cele mai relevante enumerăm: Media Selecţia canalelor media utilizate (presa scrisă, Pro, Intact, Realitatea- Caţavencu, Grupul internet, TV, radio) precum şi a produselor Ringier, Lagardere, Adevărul Holding, SBS (ziare, reviste, staţii radio sau TV, website-uri) Broadcasting Group. Unele dintre acestea deţin adecvate şi eficiente în transmiterea unui mesaj mai multe tipuri de media: presă scrisă, TV, este dificilă şi presupune o bună înţelegere a radio, internet, iar altele sunt specializate în indicatorilor specifici de performanţă asociaţi unul sau două dintre acestea. fiecărui produs media. Uneori, o publicaţie Produsele media se pot împărţi, din punct de locală poate fi mai eficientă decât una naţională vedere al ariei geografice pe care o acoperă, în (dacă ne referim la un mesaj care trebuie produse media naţionale sau locale. Produsele comunicat local), utilizarea internetului poate fi media naţionale (presă scrisă, internet, radio, mai eficientă decât utilizarea televizorului (de TV) beneficiază de indicatori de performanţă exemplu, pentru persoane cu studii superioare măsuraţi independent şi furnizaţi de asociaţiile sau cu un interes crescut în domeniul IT) etc. industriei de profil. În cazul presei scrise şi al În acest sens, informaţiile expuse în prezentul internetului, acest lucru este valabil şi pentru ghid sunt destinate alcătuirii unei imagini de publicaţiile sau website-urile distribuite de ansamblu asupra mass-media româneşti. interes local, spre deosebire de posturile TV şi radio locale, pentru care aplicarea indicatorilor În vederea utilizării cât mai eficiente a de performanţă nu este posibilă în prezent, bugetelor alocate comunicării şi a transmiterii decât cu foarte mici excepţii. mesajelor instituţionale către publicul interesat, este importantă definirea obiectivelor Indicatorii de performanţă diferă de la un canal campaniei şi a publicul căruia i se adresează media la altul şi sunt prezentaţi pe larg în cele aceasta. ce urmează. Selecţia canalelor şi a produselor media care În general, trebuie avut în vedere faptul că trebuie utilizate va fi efectuată de furnizorii valorile lor pot diferi foarte mult de la un selectaţi prin licitaţie publică, în funcţie de produs media la altul, în funcţie de: obiectivele şi de publicul ţintă definite. Este - aria de difuzare a respectivelor produse important ca furnizorii astfel selectaţi să aibă media (la nivel naţional, regional sau acces direct la rezultatele de audienţă efectuate local); pentru mass-media (fie că sunt membri ai - publicul căruia i se adresează (către asociaţiilor de profil, fie că achiziţionează publicul larg sau categorii de public studii şi softuri specializate de măsurare a specializat); audienţei diverselor canale media) şi să utilizeze corect aceste rezultate în interesul campaniei solicitate şi al instituţiei-client.
  • 1.1. Prezentarea canalelor media (Presa - specializate (cu conţinut adresat unui scrisă, Radio, TV, Internet, Cinema, public mai restrâns, specializat, care Out-Of-Home – OOH) manifestă un interes special într-un anumit domeniu). Presa scrisă Dintre categoriile publicaţiilor definite în funcţie de conţinutul editorial, putem numi: Presa scrisă reprezintă mediul care cuprinde publicaţii de ştiri şi informaţii generale; ansamblul mijloacelor scrise de comunicare în tabloide; ştiri şi informaţii locale; economie şi masă. finanţe; sport; stil de viaţă (lifestyle) feminin; În prezent, presa scrisă din România cuprinde stil de viaţă (lifestyle) masculin; familie şi aprox. 350 de publicaţii auditate de către copii; auto şi moto; decoraţiuni şi construcţii; asociaţia de profil (67% dintre acestea turism şi vacanţe; ştiinţă şi cercetare; artă şi reprezintă publicaţii naţionale şi 32% publicaţii cultură; hobby; programe şi ghiduri etc. locale), dintr-un total estimat la 800 de publicaţii. Radio/TV Principalele canale ale acestui mediu sunt: - ziarele: publicaţii tipărite cu apariţie Media audio/vizuale (radio/TV) reprezintă periodică, de obicei cotidiană, ce cuprind totalitatea mijloacelor şi a canalelor de ştiri, informaţii de actualitate, politice, transmitere la distanţă a sunetelor/imaginilor sociale, culturale etc. Termenul alternativ (în mişcare) pe calea undelor sonore/vizuale. utilizat pentru a descrie acelaşi tip de Datorită calităţilor intrinseci, radioul şi publicaţie este cel de gazetă sau jurnal; televiziunea sunt medii de comunicare în masă. - revistele: publicaţii tipărite cu apariţie În România, aceste două medii de masă sunt periodică, de obicei săptămânală sau lunară, reglementate de Consiliul Naţional al ce cuprind articole, studii, interviuri, note Audiovizualului (CNA) (www.cna.ro). din domenii variate sau dintr-o anumită Conform CNA, există aprox. 700 de licenţe specialitate. Revistele ilustrate au denumirea audiovizuale pentru posturi de radio şi consacrată de magazin. aprox. 400 de licenţe audiovizuale pentru Publicaţiile se pot clasifica astfel: posturi de televiziune. 1) În funcţie de periodicitate (frecvenţa cu care apar), publicaţiile tipărite se împart în: Din punctul de vedere al profilului de - cotidiane; activitate, conform statisticii CNA, licenţele - bisăptamânale; audiovizuale sunt împărţite astfel: - săptămânale; - 631 staţii radio private; 21 staţii radio - bilunare; publice; - lunare; - 333 staţii TV private; 17 staţii TV - anuale; publice. - alte intervale. 2) În funcţie de aria de distribuţie, Staţiile Radio se pot clasifica în felul publicaţiile tipărite se împart în: următor: - locale; 1) În funcţie de acoperire (aria de - regionale; difuzare), posturile radio pot fi: - naţionale. - naţionale; 3) În funcţie de tip-mijlocul financiar, - regionale (reţelele de radiouri); publicaţiile tipărite pot fi: - locale. - plătite; 2) În funcţie de forma de proprietate, - gratuite. posturile radio pot fi: 4) În funcţie de conţinutul editorial, ziarele - publice; şi revistele pot fi: - private. - generaliste (cu un conţinut adresat unui 3) În funcţie de tipul difuzării: public larg); - terestră; - prin satelit.
  • 4) În funcţie de modul de organizare, ul), definit ca un ansamblu de pagini web posturile radio pot fi: vizibile în browser, având un conţinut distinct - independente; şi uniform, generator de audienţă şi identificat - afiliate reţelelor media. printr-un nume de domeniu unic. 5) În funcţie de conţinutul editorial, posturile radio pot fi: Pagina web este un document (de obicei - generaliste (cu un conţinut adresat HTML) specific internetului, care poate fi unui public larg); vizualizat de către un utilizator prin - specializate (cu conţinut adresat unui intermediul unui browser şi care poate fi afişat public mai restrâns, care manifestă un pe calculator. interes special într-un anumit În funcţie de conţinutul lor, de subiectele pe domeniu). care le abordează şi de tipul de utilizatori, Staţiile TV se pot clasifica în felul următor: există mai multe categorii de site-uri web, 1) În funcţie de acoperire (aria de diferenţiate astfel: ştiri generale, ştiri locale, difuzare), posturile TV pot fi: educaţie şi formare profesională, economie şi - naţionale; finanţe, sănătate şi îngrijire personală, sport, - regionale; IT&C, stil de viaţă (lifestyle) feminin sau - locale. masculin, familie şi copii, legislaţie, companii 2) În funcţie de forma de proprietate, şi firme, servicii web, comerţ electronic, auto şi posturile TV pot fi: moto, imobiliare, turism şi vacanţe, ştiinţă şi - publice; cercetare, artă şi cultură, hobby, programe şi - private. ghiduri, anunţuri, locuri de muncă, jocuri, 3) În funcţie de tipul difuzării: divertisment, reţele sociale etc. - terestră; - prin satelit. Cinema 4) În funcţie de modul de organizare, posturile TV pot fi: Prin cinema sau cinematograf este desemnat - independente; un loc special destinat proiectării şi vizualizării - afiliate reţelelor media. filmelor. Filmul este un produs artistic utilizat 5) În funcţie de conţinutul editorial, şi ca mediu atât de informare, cât şi de posturile TV pot fi: promovare în masă. Este, de asemenea, un - generaliste (cu un conţinut adresat mediu de difuzare a unor plasamente unui public larg); publicitare comerciale generatoare de impact - specializate (cu conţinut adresat unui pe scară largă, în funcţie de aria de difuzare a public mai restrâns, care manifestă un filmului şi de notorietatea sa estetică şi publică. interes special într-un anumit domeniu). OUT-OF-HOME (OOH) / Publicitate în spaţii publice Internet OOH reprezintă totalitatea spaţiilor publice Internetul reprezintă un sistem mondial de care oferă suport pentru publicitate. reţele de calculatoare interconectate, construit cu scopul transmiterii informaţiilor în baza Principalele tipuri de spaţii care oferă suport căruia se dezvoltă posibilităţile fiecărui sistem pentru publicitate sunt cele stradale (outdoor) participant de a accesa resursele comune sub şi cele amplasate în interiorul clădirilor formă de pagini web. (indoor). Datorită caracteristicilor intrinseci de transmitere rapidă a informaţiilor, internetul este utilizat ca mediu de comunicare în masă. Principalul canal de comunicare utilizat în cadrul acestui mediu este site-ul web (website-
  • 1.2. Tipuri de publicitate Radio adecvate fiecărui canal Pentru radio, publicitatea se realizează, în general, prin spoturi radio, care sunt materiale Presa scrisă înregistrate pentru difuzare audio, cu diverse durate. Durata standard a unui spot radio este de În presa scrisă, publicitatea se realizează în 30 secunde, dar, ca şi în cazul spoturilor TV, se general prin intermediul machetei publicitare, mai pot utiliza spoturi cu diverse durate de: 10 definite ca reprezentarea grafică a unei reclame, secunde, 15 secunde, 20 secunde şi 40 secunde. cuprinzând toate elementele specifice (exemplu: titlu, imagine, slogan, nume produs etc.). Ca şi în cazul publicităţii în presa scrisă, preţul publicităţii radio este calculat în funcţie de Pentru un ziar sau o revistă, o machetă indicatorii de performanţă ai acestui canal şi publicitară reprezintă un spaţiu publicitar pus la poate fi ajustat luând în considerare condiţiile dispoziţia clientului într-un format prestabilit, în specifice de difuzare, cum ar fi: durata spotului funcţie de dimensiunile publicaţiei. Machetele radio, intervalul orar de difuzare (prime time /out sunt incluse în cadrul publicaţiilor, în pagini of prime time), poziţia în cadrul calupului de special desemnate de către editor, respectiv pe publicitate sau utilizarea de formate speciale. prima sau ultima pagină, sau în paginile de interior ale publicaţiei. Televiziune Cel mai des utilizate formate de machete pentru publicaţiile tipărite sunt: Pentru televiziune, publicitatea se realizează în - 1/1 pagină (o pagină întreagă); general prin crearea unor spoturi TV (materiale - 1/2 pagină (o jumătate de pagină); filmate) menite difuzării video, cu diverse - 1/4 pagină (un sfert de pagină, care poate fi în durate. Durata standard a unui spot TV este de diverse formate: tip portret, tip vedere, bandă 30 secunde, dar se mai pot utiliza spoturi cu verticală, bandă orizontală); diverse durate de: 10 secunde, 15 secunde, 20 - pagină dublă (sau spread, două pagini întregi secunde şi 40 de secunde. alăturate); - alte formate (1/3 pagină, formate mai mici Preţul publicităţii TV este calculat în funcţie de de ¼ pagină etc.). indicatorii de performanţă ai acestui mediu şi poate fi ajustat luând în considerare condiţiile Alte instrumente de publicitate în presa scrisă pot fi: specifice de difuzare, cum ar fi: durata spotului - insert-uri, eşantioane sau doze de TV, intervalul orar de difuzare (prime time/out încercare, deseori însoţite de bonuri, of prime time), poziţia în cadrul calupului de cupoane de reducere, pliante, broşuri, semn publicitate sau utilizarea de formate speciale. de carte, banda care înconjoară publicaţia etc. Doza de încercare reprezintă o cantitate dintr-un produs, difuzată gratuit clientelei Internet potenţiale într-un ambalaj standard Pe internet publicitatea se realizează, în economic, printr-un mediu cu funcţie general, prin bannere electronice, acestea fiind publicitară, în cazul nostru, presa scrisă. realizate ca un fişier sau o colecţie de fişiere ce - proiecte speciale realizate în funcţie de cuprind reprezentarea grafică a unei reclame cu nevoile unui client (exemplu: formate elementele sale clasice (exemplu: titlu, atipice, inovative). imagine, slogan, nume produs etc.), la care se Preţul publicităţii în presa scrisă este calculat adaugă elemente noi de compoziţie, specifice în funcţie de indicatorii de performanţă ai mediului online: sunet, mişcare, interactivitate acestui mediu şi poate fi ajustat luând în cu utilizatorul etc. considerare condiţiile specifice de publicare, Bannerele pot fi statice sau interactive; sunt cum ar fi: formatul machetei, poziţionarea în plasate în anumite zone ale paginii web special cadrul publicaţiei, numărul de culori ale destinate publicităţii şi pot avea diverse formate. machetei, data de apariţie a publicaţiei etc.
  • Cel mai des utilizate formate de bannere sunt: - format 728x90 pixeli (Leaderboard); OOH este acea formă de publicitate care poate - format 300x250 pixeli (Wide Rectangle); fi văzută de public „în afara casei“. OOH-ul - format 160x600 pixeli (Skyscraper); cuprinde multiple forme şi formate prin care se - alte formate (468x60 pixeli, 80x600 pixeli, poate expune mesajul publicitar. 300x600 pixeli, interstiţial etc.). Cea mai folosită formă de publicitate OOH Alte tipuri de publicitate utilizate pe internet sunt: este panotajul (Billboard). Panourile de - publicitate video – fragmente de înregistrări publicitate sunt suporturi special construite video afişate pe pagini web destinate afişării mesajului publicitar. - publicitate contextuală – publicitatea de tip text1. Panourile de publicitate se clasifică după dimensiune, dimensiunile frecvente fiind Preţul publicităţii pe internet este calculat în următoarele: 14x4m, 14x9m, 8x3m, 1,1x1,6m. funcţie de indicatorii de performanţă ai acestui mediu şi poate fi ajustat luând în considerare Alte forme utilizate de publicitate în spaţiile condiţiile specifice de afişare, cum ar fi: publice sunt: formatul banner-ului, poziţionarea în cadrul - Mesh / mesh banner: suport publicitar, website-ului, intervalul orar de afişare, construit dintr-un material special, care delimitarea geografică, limitarea de frecvenţă acoperă parţial suprafaţa unei clădiri, de per utilizator etc. obicei de dimensiuni foarte mari. - Semnele luminoase şi construcţii rooftop: construcţii de obicei amplasate pe vârful Cinema clădirilor, care comunică mesajul publicitar prin intermediul instalaţiilor luminoase. Pentru cinema, publicitatea se realizează în general - Banner: suport publicitar, realizat dintr-un prin spoturi video, cu diverse durate, proiectate pe material special (textil, material plastic ecranul de cinema la începutul filmului. etc.), fixat pe diverse suporturi stradale sau pe clădiri, de dimensiuni variate. Durata standard a unui spot este de 30 secunde, dar - Ecrane luminoase: suporturi publicitare pe se mai pot utiliza spoturi cu diverse durate de: 20 care rulează mesajul publicitar în sistem de secunde, 40 de secunde şi 60 de secunde. video, de dimensiuni variate. Preţul publicităţii la cinema este calculat în - Mobilier urban: construcţii stradale din funcţie de indicatorii de performanţă ai acestui materiale speciale, de dimensiuni şi forme mediu şi poate fi ajustat luând în considerare variate, pe care este expus mesajul condiţiile specifice de difuzare, cum ar fi: publicitar. lungimea spotului, poziţionarea în calupul de - Materiale publicitare utilizate în publicitate etc. interiorul clădirilor, locuri publice etc.: suporturi publicitare de diverse tipuri OOH – Out of Home. Publicitatea (ecrane, tablouri, postere, afişaje, în spaţii publice decoraţiuni etc.) utilizate pentru a transmite mesajul publicitar. 1 „Reclamele contextuale apar, de obicei, în trei formate: reclame afişate în arii ale paginii, separate de conţinutul Preţul publicităţii OOH este calculat în funcţie de bază; reclame în cadrul textului sau sub forma de pop-up. Tipul cel mai comun de reclame contextuale este de indicatorii de performanţă ai acestui mediu cel folosit în industria motoarelor de căutare. De obicei, şi poate fi ajustat luând în considerare aceste reclame apar în partea dreaptă a paginii în secţiunea „Link-uri sponsorizate“. Cei care sunt dispuşi condiţiile specifice de afişare, cum ar fi: să plătească mai mult per click sunt afişaţi în partea dimensiunile suportului pe care este afişat superioară. Alt tip de publicitate contextuală este cel care oferă reclame „în text“, incluse în conţinutul pagii, mesajul publicitar, poziţionarea suportului, sub formă de linkuri. Motivele pentru care sunt preferate modul de iluminare etc. aceste reclame constau în faptul că nu irită vizitatorul şi nu îl obligă la acţiune decât dacă e interesat de informaţii suplimentare.“ www.link2ec.ro/îndex.php?id=29&art=7 accesat noiembrie 2009
  • 1.3. Indicatorii de performanţă 2. Indicatori calitativi ai unei publicaţii: ai fiecărui canal media - profilul socio-demografic al cititorilor publicaţiei: prezintă informaţii de ordin socio-demografic (exemplu: sex, vârstă, Indicatorii de performanţă reprezintă un educaţie, ocupaţie, venit, aria geografică etc.) set de măsuri cantitative şi/sau calitative cu cu privire la cititorii unei anumite publicaţii. ajutorul cărora se pot evalua performanţele unui produs media, în general. Pentru o evaluare completă a performanţelor oricărei publicaţii, indicatorii de performanţă Pentru ca indicatorii de performanţă să reflecte trebuie analizaţi în ansamblu, corelând tirajul cu acurateţe performanţele unui produs media, unei publicaţii cu numărul de cititori pe aceştia trebuie să îndeplinească, printre altele, apariţie, precum şi cu profilul socio- şi următoarele criterii de bază: demografic al acestora. - corectitudine: indicatorii de performanţă obţinuţi utilizând metodologii şi standarde verificate şi recunoscute de către specialişti Radio în domeniu; - credibilitate: indicatorii de performanţă Indicatorii de performanţă pentru o staţie radio sunt: obţinuţi după standarde şi metodologii - Daily Reach (numărul net de persoane selectate şi recunoscute de întreaga piaţă, atinse, ce poate fi exprimat în procente sau atât la nivel naţional, cât şi internaţional; mii de persoane): reprezintă numărul de - comparabilitate: indicatorii unui tip de persoane care au ascultat în ziua anterioară produse media care sunt evaluate utilizând (ieri) minimum 8 minute un program radio. aceeaşi metodologie, aceleaşi standarde şi Persoanele care au ascultat mai multe reguli de măsurare/calcul/estimare; secvenţe a câte 8 minute sau mai mult se iau - transparenţă: procesul de obţinere a în considerare doar o singură dată, indicatorilor de performanţă este transparent indiferent de durata ascultării. (explicit, clar) în relaţia cu părţile interesate, - Weekly Reach (care poate fi exprimat în implicate; procente sau mii de persoane): reprezintă - independenţă: indicatorii de performanţă numărul de persoane care au ascultat cel sunt obţinuţi de organisme independente, puţin o dată într-o săptămână obişnuită reprezentative pentru întreaga (medie) un program radio (persoane industrie/ramură/domeniu. neduplicate expuse minimum 5 minute în decursul unei săptămâni obişnuite). Se calculează prin numărarea persoanelor care Presa scrisă au ascultat respectivul post de radio în ultimele 7 zile. Indicatorii de performanţă pentru o publicaţie, fie ea ziar sau revistă, pot fi împărţiţi în două categorii: Televiziune 1. Indicatori cantitativi ai unei publicaţii: - tirajul mediu brut pe ediţie: exprimă Indicatorii de performanţă pentru un canal TV sunt: numărul mediu de copii tipărite ale unei - Rating (indice de audienţă) – exprimat în publicaţii pentru o anumită perioadă de timp; mii persoane sau în procente: numărul de - tirajul mediu vândut pe ediţie: exprimă persoane care au urmărit, în medie, un numărul mediu de copii vândute ale unei anumit canal într-un interval de timp dat. publicaţii pentru o anumită perioadă de timp; Ca procent, se calculează din totalul de - tirajul mediu difuzat pe ediţie: exprimă persoane care deţin un televizor. numărul mediu de copii difuzate ale unei - Market Share (cotă de piaţă): reprezintă publicaţii pentru o anumită perioadă de timp; procentul persoanelor care au urmărit în - CpA (numărul de cititori pe apariţie): medie un canal TV într-un interval de timp exprimă numărul de cititori în medie pe dat din totalul persoanelor care aveau ediţie ai unei publicaţii. televizorul deschis în acel interval orar. Este partea de vizionare care revine
  • - fiecărui post de televiziune într-un interval 2. Indicatori calitativi ai unui site web: de timp dat. - Profilul socio-demografic al utilizatorilor - Reach al unui canal (estimat în mii de websitului: prezintă informaţii de ordin persoane sau în procente): reprezintă socio-demografic (exemplu: sex, vârstă, numărul telespectatorilor unici care au educaţie, ocupaţie, venit, aria geografică urmărit pentru cel puţin un minut un post etc.) cu privire la vizitatorii unui anumit de televiziune anume în intervalul de timp website. definit. Pentru o evaluare completă a oricărui site web, indicatorii de performanţă trebuie analizaţi în Internet ansamblu, corelând afişările, vizitele şi clienţii unici cu audienţa websitelui şi cu profilul Indicatorii de performanţă pentru site-urile web socio-demografic al vizitatorilor acestuia. pot fi împărţiţi în două categorii: 1. Indicatori cantitativi ai unui site web: - Clienţi unici: exprimă numărul de Cinema calculatoare/ browsere de pe care un site este accesat cel puţin o dată în perioada de Indicatorul de performanţă este obţinut din raportare. numărul de bilete vândute, într-un interval de - Afişări: exprimă numărul de pagini web timp definit, pentru un anumit cinematograf. afişate la solicitarea unui vizitator. - Vizite: exprimă o serie de una sau mai OOH – Out of Home. multe afişări ca rezultat al cererii unui Publicitate în spaţii publice vizitator. O vizită se termină în momentul în care perioada dintre 2 afişări consecutive La momentul redactării prezentului document, este mai mare de 30 de minute. în România nu există o modalitate de măsurare - Numărul de vizitatori pe săptămână ai standardizată, acceptată de industria de profil, a unui site: număr mediu de persoane care indicatorilor de performanţă ai acestui mediu. au vizitat un site într-o săptămână.
  • 1.4. Modalităţi de evaluare a preţului de de cititori în medie pe ediţie, pentru a putea fi achiziţie a spaţiului publicitar pentru utilizat în evaluarea ofertei. În acest sens, încă fiecare canal media de la faza de redactare a documentaţiei de atribuire, operatorilor economici li se vor În achiziţionarea de spaţiu publicitar, solicita informaţii cu privire la tirajul mediu pentru a evalua eficienţa unei campanii de difuzat pe ediţie, auditat şi certificat de o publicitate, pe lângă indicatorii de performanţă instituţie autorizată, specializată şi recunoscută ai unui produs media, trebuie analizat şi preţul de industria de profil (BRAT) sau informaţii cu de achiziţie al publicităţii pentru respectivul privire la numărul de cititori în medie pe ediţie produs. (măsurat prin intermediul unui studiu specializat de măsurare a audienţei presei Preţul de achiziţie al spaţiului publicitar scrise, realizat de o instituţie specializată, reprezintă preţul plătit pentru ca mesajul să autorizată şi recunoscută în acest sens, SNA- ajungă la un anumit număr de oameni din BRAT). publicul ţintă, nu afişarea mesajului pe un suport (de hârtie, electronic etc). Din acest Preţul de achiziţie utilizat în vederea punct de vedere, modul de calcul al preţului de comparării ofertelor, atât în cazul utilizării achiziţie al publicităţii trebuie să permită o criteriului de ofertă – cea mai avantajoasă din comparaţie corectă între produsele media de punct de vedere economic, cât şi al preţului acelaşi tip şi să fie relevant pentru fiecare tip de celui mai scăzut, este următorul: media în parte. - Cost Per Mia de copii difuzate În cele mai multe cazuri, operatorul economic (CPM) = exprimă preţul pentru spaţiul publicitar ca o costul publicãrii unei machete (ratecard) sumă de bani în schimbul publicării unei   tirajul mediu difuzat pe aparitie machete/difuzării unui spot publicitar/unui banner. Pe baza indicatorilor de performanţă ai costul publicãrii unei machete (ratecard)  fiecărui produs media, acest preţ trebuie numãrul mediu de copii difuzate pe aparitie analizat din perspectiva preţului plătit pentru a sau atinge un număr de oameni din publicul ţintă (spre exemplu, preţul se calculează pentru ca - Cost Per Mia de persoane atinse (CPM) = un număr de 100 de oameni să recepţioneze costul publicãrii unei machete (ratecard) mesajul transmis, şi nu în funcţie de preţul de   numãrul de cititori în medie pe aparitie tipar pentru un cm de reclamă într-o publicaţie). În continuare, vom prezenta costul publicãrii unei machete (ratecard)  această modalitate de a calcula preţul de CpA achiziţie a spaţiului publicitar, utilizată în mod uzual pentru a compara preţul publicităţii pe Oricare dintre cei doi indicatori de mai sus diverse produse media de acelaşi tip (din poate fi utilizat în evaluarea preţului, acelaşi canal, spre exemplu: presa scrisă, TV, importantă este utilizarea aceluiaşi tip de cost internet). pentru compararea preţului de ratecard utilizat, în acelaşi timp. De asemenea, este important ca preţul de ratecard utilizat să fie furnizat de Presa scrisă operatorul economic pentru acelaşi format de machetă (de ex. ½ pagina), pentru a asigura În cazul presei scrise, operatorul economic comparabilitatea spaţiului publicitar oferit. exprimă de cele mai multe ori preţul pentru spaţiul publicitar ca o sumă de bani pentru publicarea unui format standard de machetă Radio/TV (vezi capitolul 1.2), o singură dată, într-o apariţie a publicaţiei respective, denumit În cazul spaţiului Radio/TV, cei mai mulţi ratecard. operatori economici exprimă de cele mai multe ori preţul pentru spaţiul publicitar ca o sumă de Acest preţ trebuie corelat cu tirajul mediu difuzat pe ediţie al publicaţiei sau cu numărul
  • bani pentru vizualizarea o singură dată de către 1% din publicul ţintă a unui spot publicitar în format standard (vezi capitolul 1.2), denumit criteriului ofertei celei mai avantajoase din COST PER POINT (cost per punctul de punct de vedere economic, cât şi al celui mai audienţă). scăzut preţ, este următorul: Cu toate acestea, există operatori economici, în Cost Per Point special în cazul posturilor RADIO/TV locale (Cost Per Punctul de Audienţă) = sau foarte specializate, care prezintăţ preţul sub costul difuzãrii unui spot publicitar (ratecard) forma unei sume de bani pentru transmiterea   audienta înregistra tă de spotulrespectiv (%) unui spot publicitar în format standard (ratecard). În acest caz, acest preţ trebuie costul difuzãrii unui spot publicitar (ratecard)  corelat cu audienţa postului RADIO/TV nr. de persoane care au urmãrit spotul, respectiv, pentru intervalul orar în care spotul ca procent din totalul persoanelor din publicului tintã va fi difuzat. În acest sens, încă de la faza de redactare a documentaţiei de atribuire, operatorilor economici li se vor solicita Internet informaţii cu privire la audienţa postului RADIO/TV, de preferat măsurată pe intervale În cazul internetului, operatorul economic orare distincte, raportate de o instituţie exprimă de cele mai multe ori preţul pentru autorizată, specializată şi recunoscută de spaţiul publicitar ca o sumă de bani pentru industria de profil (ARA/ARMA). afişarea de 1.000 de ori a unui banner în format standard (vezi capitolul 1.2), denumit Cost Preţul de achiziţie utilizat în vederea Pentru Mia de Afişări (ratecard). comparării ofertelor, atât în cazul utilizării
  • 1.5. Surse de informare a. Măsurarea audienţei TV – ARMA cu privire la indicatorii de performanţă Asociaţia Română pentru Măsurarea ai canalelor media Audienţelor (ARMA) a fost înfiinţată în 2001, la iniţiativa unor staţii TV, a unor clienţi de publicitate, precum şi a unor agenţii de media Indicatorii de performanţă ai diferitelor şi publicitate, în scopul de a oferi membrilor canale media se pot obţine din diverse surse săi informaţii imparţiale, precise şi obiective disponibile pe piaţă, fiecare dintre acestea referitoare la audienţa mass-media din oferind indicatori de performanţă cu un grad România, precum şi la caracteristicile şi mai mare sau mai mic de acurateţe: performanţele acestora. - organisme independente, asociaţii profesionale, reprezentative la nivel de În cadrul ARMA este organizat Serviciul industrie care au ca scop măsurarea Naţional pentru Măsurarea Audienţelor TV diverselor canale media (ARA, ARMA, (SNMATV), care reprezintă barometrul BRAT). Acestea oferă indicatorii cu cel mai comportamentului de consum TV din mare grad de acurateţe şi credibilitate, România, cunoaşterea audienţei TV instituţiile care realizează măsurătorile reprezentând elementul de referinţă pentru toţi utilizând standarde şi metodologii acceptate cei care vor să folosească acest canal ca mijloc la nivelul întregii industrii, aplicând aceleaşi de comunicare în masă. reguli şi metode pentru toate canalele media măsurate (asigurând comparabilitatea datelor Serviciul utilizează un sistem de peoplemeter-e între diversele canale evaluate) şi fiind (aparate ce sunt instalate lângă televizoarele recunoscute de experţii în domeniu. din gospodăriile selectate în panelul cercetat) - studii/certificări realizate de către care înregistrează secundă de secundă canalul companii private independente (firme de TV vizionat. Ulterior, aceste date sunt raportate audit, institute de cercetare de piaţă etc.). prin telefon, sunt validate de softul de Aceste studii prezintă indicatorii de producţie şi apoi sunt transmise clienţilor. performanţă cu un grad scăzut de Aceştia, prin intermediul unui sistem comparabilitate în general, respectivele informatic (InfoSys) prelucrează toate aceste companii efectuând studii pentru un singur date şi obţin rapoartele dorite. canal media, de obicei, utilizând o metodă ad-hoc, decisă împreună cu deţinătorul Selectarea gospodăriilor unde se instalează aceste canalului media. Metodele utilizate nu sunt peoplemeter-e se bazează pe un sistem de recunoscute la nivel de industrie şi nu asigură cercetare de piaţă, folosindu-se o procedură nici comparabilitatea rezultatelor, nici statistică ce extrage un eşantion (panel) de garanţia măsurării lor neutre. gospodării reprezentativ pentru comportamentul - evaluări interne oferite de către de consum TV la nivel naţional. proprietarii diferitelor canale media Mărimea netă a panelului este 1200 gospodării, (deţinători de staţii TV sau Radio, editori de iar telespectatorii care fac parte din panel sunt presă scrisă şi online etc.). În acest caz, persoane din gospodării neinstituţionalizate din indicatorii de performanţă nu sunt verificaţi România, cu vârsta de peste 4 ani. sau testaţi de o terţă parte, metodologia după care au fost obţinuţi sau corectitudinea Site-ul oficial al organizaţiei www.arma.org.ro aplicării acesteia neputând fi verificată. reprezintă o sursă de informare corectă cu privire la beneficiarii de drept ai rezultatelor furnizate Din cadrul primei categorii, asociaţiile prin SNMATV, precum şi la performanţele profesionale care în prezent realizează studii de produselor media deţinute de aceştia. audienţă pentru TV, Radio, presa scrisă şi internet sunt următoarele: ARMA (TV), ARA (Radio) şi BRAT (presa scrisă şi internet).
  • b. Măsurarea audienţei Radio – ARA organisme la nivel european şi internaţional care reunesc asociaţii similare BRAT şi care au ca obiectiv schimbul de experienţă în domeniul Asociaţia pentru Radio Audienţă (ARA) este măsurării performanţelor produselor media. constituită cu scopul de a reprezenta interese comune ale fondatorilor – societăţi de În prezent, în cadrul BRAT se desfăşoară radiodifuziune, agenţii de publicitate şi agenţii următoarele activităţi destinate măsurării de media – în cadrul procesului de măsurare a performanţei publicaţiilor tipărite: audienţei şi a cotelor de piaţă a posturilor de radio, prin procedura cadru stabilită de Legea Auditul tirajelor audiovizualului nr. 504/2002 sau prin alte Auditul tirajelor oferă pieţei de media şi proceduri similare care respectă standardele şi publicitate informaţii complete referitoare la uzanţele recunoscute pe plan internaţional în cifrele de difuzare ale publicaţiilor tipărite. domeniu. Acesta se finalizează cu eliberarea de către BRAT a unui certificat de audit ce conţine În cadrul ARA se desfăşoară Studiul de rezultatul auditului de tiraje. Audienţă Radio (SAR) care are ca obiective Auditul tirajelor se realizează pe baza principale măsurarea audienţei posturilor de documentelor contabile deţinute de editor, radio din România şi producerea unui set unic utilizând standarde şi metodologii create şi de informaţii despre publicul ascultător, set de acceptate de industria de media şi de informaţii acceptat de industria de media publicitate. BRAT a creat şi îmbunătăţit (posturi de radio, agenţii, anunţători de constant standardele şi metodologiile de audit publicitate) şi corespunzător nevoilor specifice pe baza informaţiilor culese pe parcursul celor ale acestei industrii (comerciale, editoriale etc.) 11 ani de audit continuu şi pe baza colaborării Populaţia investigată prin SAR este formată cu firme recunoscute la nivel internaţional în din persoanele în vârstă de minimum 11 ani, domeniul auditului (Pricewaterhouse Coopers, rezidente în gospodării neinstituţionalizate din Ernst & Young, Deloitte & Touche). În plus, toate localităţile urbane şi rurale, iar volumul sunt utilizate standarde şi metodologii eşantionului anual este de 21000 de persoane. internaţionale ale IFABC (International Federation of Audit Bureaus of Circulation) şi Site-ul de Internet oficial al organizaţiei standarde internaţionale de audit, printre care www.audienta-radio.ro reprezintă o sursă de ISAE 2000 (International Standards for informare corectă cu privire la beneficiarii de Assurance Engagements). drept ai rezultatelor SAR efectuat de ARA, precum şi la performanţele produselor media În prezent, beneficiază de cifre de difuzare deţinute de aceşti beneficiari. auditate de BRAT aproximativ 350 de publicaţii din România. Lista completă şi c. Măsurarea indicatorilor pentru presa actualizată a publicaţiillor care sunt auditate, scrisă (date de tiraj şi audienţă) – BRAT precum şi rezultatele auditului se regăsesc pe site-ul oficial al organizaţiei, www.brat.ro (în Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT) pagina „Cifre de difuzare“). Prin prisma este o organizaţie non-profit, deschisă tuturor informaţiilor suplimentare şi a instrumentelor companiilor interesate de piaţa media şi de pe care le oferă, site-ul www.brat.ro poate fi publicitate. Asociaţia a fost înfiinţată în 1998 utilizat ca instrument în analiza performanţelor în scopul verificării independente şi obiective a produselor media tipărite. cifrelor de difuzare a diverselor produse media. În prezent BRAT are ca membri aproximativ Studiul Naţional de Audienţă 230 de editori de presă scrisă şi online, agenţii (SNA FOCUS) de publicitate, regii de publicitate şi clienţi de Studiul Naţional de Audienţă FOCUS (SNA publicitate. FOCUS) oferă pieţei de media şi de publicitate BRAT este membru al IFABC (International informaţii cu privire la audienţa titlurilor din Federation of Audit Bureaux of Circulations, presa scrisă, profilul cititorilor titlurilor precum www.ifabc.org ) şi EMRO (European Media şi date referitoare la consumul de produse şi Research Organisation, www.emro.org),
  • servicii, inclusiv mărci, utile realizării şi d. Măsurarea indicatorilor pentru internet evaluării unor grupuri ţintă detaliate. (date de trafic şi audienţă) – BRAT SNA FOCUS este un studiu reprezentativ pentru populaţia urbană cu vârste cuprinse între BRAT realizează începând cu anul 2007 şi 16 şi 64 de ani, realizat pe un eşantion Studiul de Audienţă şi Trafic Internet reprezentantiv, de aprox. 25.000 de persoane, (SATI). pe baza unui interviu realizat pe un chestionar Studiul de Audienţă şi Trafic Internet prestabilit, cu hârtie şi creion, la domiciliul (SATI) oferă informaţii cu privire la traficul, respondentului, cu o singură persoană din audienţa şi profilele sociodemografice ale site- gospodărie. Metoda utilizată în măsurarea urilor web. Studiul este realizat pentru datelor de audienţă este cea a „citirii recente“, populaţia urbană, cu vârste cuprinse între 14 – metodă recunoscută şi utilizată la nivel 64 ani din România, care utilizează internetul. internaţional pentru estimarea numărului de Metoda utilizată pentru calculul traficului site- cititori ai publicaţiilor. urilor şi estimarea numărului de vizitatori este În prezent, în cadrul SNA FOCUS sunt utilizată şi în alte studii similare, din alte ţări măsurate peste 200 de publicaţii tipărite. Lista europene (Germania, Austria etc). În prezent, completă a publicaţiilor măsurate. precum şi în cadrul SATI sunt măsurate peste 350 de site- rezultatele actualizate ale studiului pot fi uri web. Lista completă a website-urilor consultate pe www.sna.ro (în pagina „Livrări măsurate în SATI, precum şi rezultatele de SNA“). trafic actualizate zilnic pot fi consultate pe www.sati.ro, în pagina „Rezultate site-uri“.
  • 2. ACHIZIŢIA SERVICIILOR DE PUBLICITATE Reglementarea activităţilor de comunicare publice, iar reglementarea modului în care publică. Cadrul legislativ aplicabil aceasta se realizează - inclusiv atribuirea contractelor de servicii de publicitate prin Atingerea obiectivelor propuse prin politicile mass-media şi obligativitatea aplicării publice elaborate de către autorităţile legislaţiei privind achiziţiile publice - apare administraţiei publice este condiţionată de ca absolut necesară pentru stabilirea impactului modalităţile pe care acestea din urmă decid să acesteia şi a evaluării campaniilor publicitare le utilizeze în vederea transmiterii unui mesaj derulate. cât mai clar către cetăţeni. În esenţă, comunicarea publică reprezintă un instrument esenţial pentru transmiterea mesajului de către autorităţile administraţiei Relaţia dintre aspectele prezentate mai sus poate fi redată schematic astfel: Strategii Autorităţi publice Impactul Comunicare publică acesteia Politici publice Obiective Respectarea principiului proporţionalităţii Achiziţii publice Asigurarea transparenţei transparentei Asigurarea transparenţei utilizării fondurilor a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea publice şi instituirea de mecanisme contractelor de achiziţie publică, a legislative menite să permită monitorizarea contractelor de concesiune de lucrări respectării principiului proporţionalităţii pe publice şi a contractelor de concesiune de parcursul derulării de campanii publice au servicii, cu modificările şi completările determinat necesitatea adoptării de noi ulterioare şi respectiv; reglementări în ceea ce priveşte achiziţia de servicii de publicitate media. - în Ordinul nr. 183/2006 privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la Acestea se regăsesc în principal în contractul de publicitate media emis următoarele documente: de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea - în OUG nr. 34/2006 privind atribuirea Achiziţiilor Publice. contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări Principalele reglementări2 privind achiziţia publice şi a contractelor de concesiune de de servicii de publicitate media incluse în servicii, cu modificările şi completările OUG nr. 34/2006 vizează instituirea de ulterioare; reguli specifice pentru asigurarea transparenţei procesului de achiziţie de - în HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor 2 Aspecte practice cu privire la achiziţia serviciilor de referitoare la atribuirea contractelor de publicitate media vor fi prezentate în cuprinsul secţiunilor 2.4. şi 2.5. achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă
  • servicii de publicitate prin mass-media şi În ceea ce priveşte anunţul de participare, anume: legislaţia mai precizează că, în cazul în care - prin obligativitatea publicării unui se utilizează criteriul „oferta cea mai anunţ de participare şi a unuia de avantajoasă din punct de vedere economic“, atribuire pe web-site-ul algoritmul de calcul trebuie detaliat în www.publicitatepublica.ro, precum şi cadrul acestuia.Prevederile specifice pe pagina de internet a autorităţii prezentate mai sus se regăsesc în cuprinsul contractante, pentru contractele de art. 58 din OUG nr.34/2006, care publicitate prin mass-media, cu o precizează, totodată, faptul că autorităţile valoare anuală cumulată, fără TVA, contractante sunt obligate să insereze estimată ca fiind mai mare decât denumirea acestora în conţinutul echivalentul în lei a 20.000 euro, materialului publicitar. - definirea conceptului de „contract de publicitate media“, stabilirea de Ordinul nr.183/2006 introduce modele cerinţe specifice care trebuie incluse standard pentru invitaţia de participare şi în anunţul de participare şi, respectiv, alte documente specifice achiziţiei serviciilor în contractul de publicitate prin mass- de publicitate media, stabileşte conţintul media; dosarului achiziţiei publice, definişte - instituirea obligaţiei de redactare a concepte specifice sectorului publicitar (de referatului de oportunitate menit să ex. tiraj mediu difuzat pe ediţie, cost pe punct justifice necesitatea derulării de audienţă etc. ) şi instituie garanţii în ceea respectivei proceduri de atribuire, ce priveşte atingerea obiectivelor propuse precum şi instituirea de mijloace de prin atribuirea unui asemenea contract, şi monitorizare a rezultatelor şi de anume a reglementării criteriilor de atingere a obiectivelor propuse prin calificare şi de selecţie a operatorilor contractul de publicitate atribuit (de economici participanţi la o asemenea ex. publicarea raportului de evaluare procedură, în raport cu natura mijlocului de a impactului achiziţiei serviciilor de comunicare utilizat. publicitate).
  • 2.1. Etape ale procesului de achiziţie de obligatorie pentru instituirea premiselor de servicii de publicitate legalitate a activităţii autorităţilor contractante, însă elaborarea documentaţiei Achiziţia serviciilor de publicitate media de atribuire, derularea procedurii de reprezintă un proces complex care se atribuire şi analiza acesteia prezintă o realizează în mod etapizat, ţinându-se seama importanţă deosebită, întrucât asigură de valoarea estimată a contractului ce atingerea rezultatelor pe care acestea şi le-au urmează a fi atribuit de către autoritatea propus. Mai mult decât atât, în cazul administraţiei publice sau de altă autoritate achiziţiei de servicii de publicitate media, contractantă. Aşa cum este prevede OUG nr. analiza procesului de atribuire presupune, în 34/2006, este necesară asigurarea mod obligatoriu, stabilirea impactului obţinut transparenţei cu privire la declanşarea ca urmare a derulării unei campanii publice procedurii de atribuire, având ca obiect acest şi detalierea indicatorilor de măsurare tip de servicii, cu privire la criteriile de utilizaţi în acest scop, prin elaborarea şi selecţie şi de calificare stabilite, la impactul publicarea raportului de evaluare a achiziţiei astfel realizate, precum şi la impactului achiziţiei serviciilor de respectarea principiului proporţionalităţii publicitate. Analiza impactului campaniei între fondurile alocate din bugetul public şi realizate de autoritatea contractantă trebuie rezultatele obţinute ca urmare a iniţierii de să conducă la ideea respectării principiilor campanii de publicitate şi promovare. proporţionalităţii, nediscriminării şi egalităţii de tratament Respectarea etapelor procesului de achiziţie de servicii de publicitate media este
  • În fiecare etapă3 a procesului de achiziţie publică se regăsesc mai multe operaţiuni, redate astfel: Estimarea valorii contractului de publicitate Întocmirea programului anual de achiziţii Identificarea CPV-ului care corespunde obiectului contractului Alegerea procedurii aplicabile şi identificarea fondurilor necesare Determinarea specificaţiilor tehnice Elaborarea documentaţiei de Determinarea criteriilor de calificare şi selecţie atribuire Stabilirea criteriului de atribuire şi, după caz, determinarea algoritmului de calcul Stabilirea formularelor utilizate, inclusiv a celor de pe www.publicitatepublica.ro Publicarea anunţului sau, după caz, a invitaţiei de participare, de regulă, pe www.e-licitatie.ro, inclusiv pe web-site-ul menţionat mai sus şi pe cel al autorităţii contractante Chemarea la competiţie Punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire şi formularea răspunsurilor la solicitările de clarificări Primirea ofertelor şi deschiderea acestora Derularea procedurii de atribuire Examinarea ofertelor şi solicitarea, după caz, a documentelor lipsă Evaluarea ofertelor şi stabilirea celei câştigătoare Comunicarea rezultatului procedurii şi derularea termenului de aşteptare Atribuirea contractului de achiziţie publică sau Soluţionarea eventualelor contestaţii încheierea acordului cadru Semnarea contractului sau încheierea acordului-cadru Publicarea anunţului de atribuire şi a raportului de evaluare a impactului achiziţiei serviciilor de publicitate Definitivarea dosarului de Constituirea, după caz, a garanţiei de bună execuţie achiziţie publică Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract Derularea contractului sau acordului-cadru Finalizarea contractului Analiza procesului de atribuire 3 Întrucât prezentul ghid nu se doreşte a fi o lucrare exhaustivă, vor fi prezentate numai operaţiunile esenţiale din cadrul fiecărei etape.
  • 2.2. Modalităţi de atribuire a contractelor de servicii de publicitate prin mass-  De reţinut! media Alegerea procedurii de atribuire trebuie să se facă ţinându-se seama de faptul că În funcţie de valoarea estimată a anumite proceduri pot fi utilizate numai contractului de publicitate prin mass-media dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute pe care autoritatea contractantă intenţionează de lege (a se vedea de ex. dialogul să îl atribuie, se identifică procedurile de competitiv), de complexitatea serviciului atribuire pe care aceasta le poate utiliza. de publicitate prin mass-media ce face Scopul atribuirii contractului de servicii de obiectul contractului, tipul acestuia, publicitate, precum şi legislaţia incidentă precum şi de obiectivele pe care determină identificarea acelei proceduri care autoritatea contractantă îşi propune să le să corespundă nevoilor autorităţii atingă. De asemenea, se va ţine seama şi contractante şi să respecte ordinea juridică. de valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit! În cazul în care valoarea estimată a contractului de publicitate media este egală cu sau mai mare decât echivalentul în lei a 15.000 de euro, autoritatea contractantă va alege una din următorarele proceduri, ţinând cont de complexitatea serviciilor, de specificul contractului şi, de dispoziţiile legale aplicabile:  Licitatia deschisă;  Licitaţia restrânsă;  Dialogul competitiv4;  Concursul de soluţii;  Cerere de oferte5;  Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;  Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;  Acordul cadru6. 4 Enumerarea tuturor procedurilor de atribuire prevăzute de OUG nr.34/2006 este exhaustivă, însă, în practică, aplicarea efectivă a acestora este condiţionată de îndeplinirea cerinţelor specifice prevăzute de lege şi de necesităţile autorităţii contractante. Procedurile de atribuire cu cea mai mare aplicabilitate sunt cererea de oferte, licitaţia deschisă şi cea restrânsă. 5 Aplicarea procedurii „cerere de oferte“ este posibilă numai pentru contractele de publicitate media a căror valoare estimată este egală sau mai mică decât echivalentul în lei a 100.000 euro. 6 Acordul-cadru nu reprezintă în sine o procedură de atribuire. Încheierea acestei înţelegeri scrise intervenite între autoritatea contractantă şi unul sau mai mulţi operatori economici creează însă cadrul juridic pentru atribuirea ulterioară a contractelor de publicitate prin mass-media.
  • 2.3. Documentaţia de atribuire a 5. Nota justificativă privind alegerea contractului de servicii de publicitate criteriului de atribuire a contractelor prin mass-media7 de servicii de publicitate10; 6. Fişa de date a achiziţiei; 7. Caietul de sarcini / Documentaţia Documentaţia de atribuire reprezintă descriptivă11; suportul absolut necesar pentru derularea 8. Proiectul de contract; procedurilor de atribuire a contractelor de 9. Anunţul de intenţie12. servicii de publicitate media, aceasta include Prin Ordinul nr.183/2006 privind aplicarea toate informaţiile necesare cu privire la dispoziţiilor referitoare la contractul de obiectul contractului, tipul de procedură publicitate media se stabilesc criterii aplicabilă, criteriile de selecţie/calificare a specifice de calificare şi selecţie a ofertanţilor, precum şi la criteriul de operatorilor economici participanţi la atribuire, reprezintă dovada materială a procedura de atribuire a unui contract de respectării cerinţelor prevăzute de lege servicii de publicitate media, în funcţie de pentru atribuirea contractelor de achiziţie natura mijlocului de comunicare ales. publică (de ex. din analiza modului de Astfel, în cazul în care autoritatea stabilire a criteriilor de selecţie se deduce contractantă recurge la realizarea indirect respectarea principiului publicităţii prin intermediul publicaţiilor, nediscriminării în raport cu operatorii criteriile de selecţie stabilite prin fişa de date economici participanţi la procedură). De a achiziţiei pot viza tirajul mediu difuzat pe asemenea, în raport cu valoarea estimată a ediţie al ofertantului, aria de difuzare, contractului de servicii de publicitate ce publicul-ţintă, profilul. urmează a fi atribuit, documentaţia de Tirajul mediu difuzat pe ediţie al atribuire poate include şi documente operatorului economic trebuie să fie specifice (ex. referatul de oportunitate). certificat pe o perioadă de minimum 3 luni În esenţă, documentaţia de atribuire include din ultimul an calendaristic de către instituţii următoarele documente: autorizate, independente, de audit13. 1. Referatul de necesitate/referat de Dacă publicitatea se realizează prin oportunitate; intermediul presei audio-TV, prin 2. Nota justificativă privind valoarea documentaţia de atribuire se pot stabili estimată a contractului de servicii; criterii de calificare şi selecţie a ofertanţilor 3. Nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire8; 4. Nota justificativă privind stabilirea calificare specifice prevăzute de Ordinul nr. 183/2006 criteriilor de selecţie/calificare9; se adaugă cele privind situaţia economică, capacitatea tehnică, situaţia personală, prevăzute de OUG nr. 34/2006. 7 10 În cuprinsul prezentei secţiuni, se urmăreşte prezentarea Aspctele privind factorii de evaluare şi criteriile de exhaustivă a documentelor componente ale atribuire a contractelor de publicitate media vor fi documentaţiei de atribuire în general, fără a se detaliate în cuprinsul următoarei secţiuni. 11 recurge la o selectare a acestora în raport cu fiecare Documentaţia descriptivă reprezintă echivalentul din procedurile de atribuire reglementate prin caietului de sarcini, iar termenul este folosit în legislaţie. legătură cu procedura dialogului competitiv. 8 12 Cu toate că acest document se elaborează atunci când Anunţul de intenţie poate fi elaborat şi transmis spre procedura de atribuire selectată este alta decât publicare anterior redactării celorlalte documente licitaţia deschisă sau restrânsă, în practică autorităţile componente ale documentaţiei de atribuire, atunci contractante recurg uneori la redactarea acesteia şi în când valoarea totală estimată a contractelor de servicii cazul primelor două. din aceeaşi categorie ce urmează a fi atribuite în 9 Aspectele cu privire la criteriile de selecţie şi calificare următoarele 12 luni este egală sau mai mare de vor fi detaliate în cuprinsul prezentei secţiuni, 750.000 euro. deoarece reprezintă premisele identificării acelor 13 ofertanţi în măsura să furnizeze servicii de calitate, Instituţia recunoscută de industria de profil în realizarea precum şi cele ale cheltuirii eficiente a banului public. auditului de tiraje şi măsurării audienţei şi profilelor Precizăm, totodată, că la criteriile de selecţie şi publicaţiilor este BRAT (www.brat.ro, www.sna.ro ).
  • privind aria de acoperire şi audienţa certificate de o instituţie specializată, profilul şi publicul-ţintă14. Pentru publicitatea realizată prin intermediul internetului, la stabilirea criteriilor de calificare şi selecţie se au în vedere profilul şi publicul-ţintă, precum şi numărul de accesări lunare15. 14 Instituţia recunoscută de industria de profil în măsurarea audienţei şi profilelor staţiilor TV este ARMA (www.arma.org.ro). Instituţia recunoscută de industria de profil în realizarea măsurării audienţei şi profilelor staţiilor RADIO este ARA (www.audienta- radio.ro). 15 Instituţia recunoscută de industria de profil în realizarea măsurării traficului, audienţei şi profilelor site-urilor web este BRAT, prin intermediul SATI (www.brat.ro sau www.sati.ro).
  • 2.4. Criterii de evaluare a ofertelor şi În cazul evaluării ofertelor depuse în vederea atribuirea contractelor de servicii de atribuirii de contracte ce vizează realizarea publicitate media de publicitate în presa scrisă şi pentru care criteriul este cel al „ofertei celei mai Evaluarea ofertelor depuse în cadrul avantajoase din punct de vedere economic“, procedurilor de atribuire derulate pentru punctajul se calculează astfel: achiziţia de servicii de publicitate media P/T presupune verificarea admisibilităţii şi unde: conformităţii ofertelor depuse, dar şi P = preţ pentru 1 cmp reclamă, calculat la o singură raportarea membrilor comisiei constituite în apariţie; acest scop la criteriul de atribuire stabilit prin T = tirajul mediu, difuzat pe ediţie, certificat. (* – Vezi capitolul 1.5, Presa scrisă. documentaţia de atribuire. Potrivit dispoziţiilor OUG nr. 34/2006 În cazul evaluării ofertelor depuse în cadrul privind atribuirea contractelor de achiziţie procedurii de atribuire a unui contract având publică, a contractelor de concesiune de ca obiect realizarea de publicitate prin lucrări publice şi a contractelor de intermediul presei audio-TV, contract pentru concesiune de servicii cu modficările şi care se aplică criteriul „ofertei celei mai completările ulterioare, criteriul de atribuire a avantajoase din punct de vedere economic“, unui asemenea contract poate fi: punctajul reprezintă preţul pe punctul de - oferta cea mai avantajoasă din punct audienţă. (** – Vezi capitolul 1.5, Radio/TV. de vedere economic; În cazul în care se urmăreşte achiziţia de - preţul cel mai scazut. servicii de publicitate furnizate prin intermediul internetului, calcularea În cazul în care se recurge la utilizarea punctajului pentru ofertele depuse în cadrul criteriului „oferta cea mai avantajoasă din respectivei proceduri se realizează prin punct de vedere economic“, comisia de raportarea la preţul pe o mie de afişări. (*** evaluare va calcula punctajul ţinând seama – Vezi capitolul 1.5, Internet. de un sistem de factori de evaluare stabiliţi prin documentaţia de atribuire.  Precizare! Factorii de evaluare cu ponderile relative ale acestora, algoritmul de calcul, precum şi Metodologia de calcul a punctajului, atunci metodologia de punctare a avantajelor când se utilizează factorii de evaluare trebuie să aibă legătură concretă cu menţionaţi mai sus şi, respectiv, criteriul specificul contractului şi, după ce au fost „oferta cea mai avantajoasă din punct de stabiliţi, nu se pot schimba pe toată durata vedere economic“, este prevăzută prin de aplicare a procedurii de atribuire. Ordinul nr.183/2006. Astfel, pentru valoarea minimă a factorului Mai mult decât atât, factorii de evaluare de evaluare se acordă 100 de puncte. trebuie să fie specifici şi obiectiv cuantificabili şi să fie în prealabil aduşi la Pentru o valoare a factorului de evaluare cunoştinţa ofertanţilor participanţi la superioară celei prevăzute anterior, punctajul procedura de publicare. se acordă astfel:  valoare(mi n)   De reţinut! Pn =    100  valoare(n)  Prevederile Ordinului nr.183/2006 privind aplicarea dispoziţiilor  NOTĂ! referitoare la contractul de publicitate Întrucât atribuirea contractelor de media determină algoritmul de calcul publicitate este uneori problematică al punctajului rezultat în urma pentru autorităţile contractante din aplicării criteriului „oferta cea mai cauza obiectului complex al acestora – avantajoasă din punct de vedere de exemplu, pe lângă închirierea de economic“ şi stabileşte sistemul de spaţii media, realizarea acestuia factori de evaluare. presupune şi creaţie –, apreciem utilă
  • prezentarea unor exemple practice, care servicii de publicitate prin mass-media să ilustreze specificitatea acestei ce implică exclusiv difuzare, fie servicii categorii de servicii. de publicitate prin mass-media care presupun şi creaţie publicitară. Exemplele selectate, în cele ce urmează, se referă la contracte în al căror obiect se regăsesc, după caz, fie EXEMPLUL 1 Obiectul contractului: – achiziţia de servicii de media buying, respectiv difuzare de spoturi radio şi TV, în vederea realizării unei campanii de conştientizare a publicului ţintă cu privire la efectele negative ale corupţiei. Criteriul de atribuire: – oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Algoritmul de calcul al punctajului este următorul: CPP total media  CPPradio  CPPTV unde: CPP total media: Costul pe punct de audienţă pentru total media; CPPradio: costul pe punctul de audienţă radio CPPTV costul pe punctul de audienţă TV. Oferta stabilită ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare rezultat prin aplicarea următorului algoritm de calcul: a) pentru valoarea minimă a factorului de evaluare se acordă 100 de puncte; b) pentru o valoare a factorului de evaluare superioară celei de la litera a), punctajul se acordă astfel:  valoare(mi n)  Pn =    100  valoare(n)  În cazul de faţă, punctajul pentru ofertele care se încadrează la litera b) se calculează astfel:  CPPradio min  CPPradion =    100  CPPradio n   CPPTVmin  CPPTVn =   100  CPPTVn  CPP total median = CPPradion + CPPTVn
  • EXEMPLUL 2 Obiectul contractului: a. achiziţia de servicii de creaţie în vederea prelucrării de spoturi video şi realizării de spoturi audio; b. achiziţia de servicii de închirierea unor spaţii mass-media prin TV şi radio.  Precizare Având în vedere faptul că obiectul contractului presupune două componente, una de creaţie şi cealaltă de difuzare, achiziţia se va realiza pe loturi16, astfel: – lotul 1– prelucrare spoturi video şi realizare spoturi audio; – lotul 2 – servicii de închiriere a spaţiilor mass-mediade difuzare prin radio şi TV. Criteriul de atribuire: – oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Algoritmul de calcul al punctajului este următorul: Lotul 1 PTOTAL  PFinanciar  PTehnic unde: Punctajul financiar( PFinanciar ) – 50% se acordă astfel: a) pentru cel mai scăzut dintre preţurile ofertelor se acordă 50 de puncte; b) pentru alt preţ decât cel prevăzut la lit. a se acordă punctaj astfel: Pmin PFinanciarn   50 Pn Punctajul tehnic( PTehnic ) – 50% se acordă astfel:  Criteriul 1 – Producţie spoturi radio = 30 puncte, defalcat după cum urmează: 1.1. creativitate şi caracter inovator adaptate specificului programului promovat prin prezenta campanie = 15 puncte; 1.2. claritatea şi adaptarea mesajului la publicul ţintă = 15 puncte.  Criteriul 2 – Script posturi TV = 20 puncte, defalcat după cum urmează: 2.1. creativitate şi caracter inovator adaptate specificului programului promovat prin prezenta campanie = 10 puncte; 2.2. claritatea şi adaptarea mesajului la publicul ţintă =10 puncte. Lotul 2 CPP total media  CPPradio  CPPTV Oferta stabilită ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare rezultat prin aplicarea următorului algoritm de calcul: 16 Întrucât în cuprinsul acestui exemplu vor fi prezentate, defalcat, atât algoritmul de calcul al punctajului pentru achiziţia de servicii de publicitate media cu componentă de creaţie, dar şi cel stabilit pentru achiziţia de servicii de publicitate media ce implică difuzare, apreciem că nu se mai impune prezentarea unui exemplu distinct care să vizeze exclusiv prima componentă, dată fiind repartiţia pe loturi a serviciilor în cauză.
  • a) pentru valoarea minimă a factorului de evaluare se acordă 100 de puncte; b) pentru o valoare a factorului de evaluare superioară celei de la litera a), punctajul se acordă astfel:  valoare(mi n)  Pn =    100  valoare(n)  În cazul de faţă, punctajul pentru ofertele care se încadrează la litera b) se calculează astfel:  CPPradio min  CPPradion =    100  CPPradio n   CPPTVmin  CPPTVn =   100  CPPTVn  CPP total median = CPPradion + CPPTVn
  • 2.5. Recomandări practice privind şi oferta cea mai avantajoasă din punct atribuirea contractelor de publicitate de vedere economic, apreciem că, atunci prin mass-media când autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze servicii de Demersul întreprins de autorităţile publicitate media ce includ componentă contractante în vederea aplicării şi respectării de creaţie (ex. realizare spot difuzare, dispoziţiilor legale prezentate, în contextul realizare banner web), utilizarea derulării procedurilor de atribuire pentru criteriului „oferta cea mai avantajoasă achiziţia de servicii de publicitate media, se din punct de vedere economic“ răspunde poate dovedi uneori extrem de dificil, dacă mai bine necesităţilor acesteia şi asigură ţinem seama de faptul că legislaţia existentă cheltuirea responsabilă a banului public, este departe de a fi exhaustivă, iar o precum şi accesul la servicii de calitate. suprareglementare a acestui domeniu ar - În cazul în care obiectul contractului de îngrădi excesiv activitatea pe această piaţă. publicitate media este complex, incluzând Prin urmare, apreciem utilă introducerea în atât componentă de creaţie, cât şi cuprinsul prezentului ghid a unor componentă de difuzare, autoritatea recomandări practice pentru autorităţile contractantă poate opta pentru utilizarea contractante, recomandări ce se circumscriu facilităţii legislative de achiziţie pe loturi însă sferei dispoziţiilor legale aplicabile a acestora, stabilind în mod distinct pentru achiziţia de servicii de publicitate prin criteriile de calificare şi selecţie, mass-media. specificaţiile tehnice şi respectiv algoritmul de calcul al punctajului Recomandări: pentru fiecare lot în parte (a se vedea - În cazul în care autorităţile contractante exemplul de mai sus). intenţionează să atribuie contracte de - Întrucât dispoziţiile legale aplicabile la publicitate ce presupun realizarea de achiziţia de servicii de publicitate media campanii de promovare a programelor prevăd obligativitatea determinării operaţionale17,la elaborarea impactului pe care campania de documentaţiilor de atribuire se va ţine promovare derulată l-a avut asupra seama de manualele de identitate vizuală grupului ţintă şi asigurarea publicităţii ale fiecărui program. acestuia prin elaborarea şi publicarea - Alegerea procedurii de atribuire a raportului de impact al achiziţiei contractului de publicitate media se va serviciilor de publicitate, apreciem că, face ţinându-se sema de valoarea pentru asigurarea obiectivităţii, estimată a acestuia, complexitatea lui, evaluarea şi monitorizarea ar trebui să obiectivul urmărit de autoritatea facă obiectul unui contract distinct. Mai contractantă şi de posibilitatea obiectivă exact, monitorizarea campaniei ar trebui de definire a specificaţiilor tehnice. realizată de alt operator economic decât Astfel, pe lângă procedura simplificată a agenţia de media buying care a derulat cererii de oferte şi licitaţia deschisă, campania de promovare. autoritatea contractantă poate opta şi licitaţia restrânsă, dialogul competitiv  NOTĂ etc. Specificitatea contractelor de publicitate - Cu toate că legislaţia în vigoare media, precum şi normele de care stabileşte două criterii principale de autorităţile contractante ar trebui să ţină atribuire, respectiv preţul cel mai scăzut seama la iniţierea de campanii publicitare/de promovare – respectiv 17 În contextul integrării României în UE, absorbţia claritatea şi accesibilitatea mesajului fondurilor europene este condiţionată şi de transmis către cetăţeni, asigurarea unei cunoaşterea de către potenţialii benficiari ai acestora proporţii juste între fondurile publice a operaţiunilor/axelor/domeniilor majore de intervenţie angajate şi impactul comunicării, programelor operaţionale în cadrul cărora sunt eligibili. transparenţa asigurată pe tot parcursul
  • derulării acesteia şi stabilirea precizăm că abordarea acestei modalităţilor de evaluare a rezultatelor problematici în contextul elaborării obţinute – determină concluzia potrivit prezentului ghid este pragmatică şi căreia problematica achiziţiei de servicii funcţională, axându-se în principal pe de publicitate este una complexă şi ilustrarea aspectelor legislative şi a necesită permanent iniţierea de condiţiilor instituţionale, specifice demersuri în vederea îmbunătăţirii achiziţiei serviciilor de publicitate prin acesteia. Achiziţiile de servicii de mass-media. publicitate prin mass-media realizate de Având în vedere faptul că, în practică, către diverse autorităţi ale administraţiei autorităţile contractante identifică publice sau de alte autorităţi contractante permanent aspecte noi sau probleme sunt influenţate de o multitudine de care ar trebui supuse legiferării în factori – , dintre care menţionăm domeniul achiziţiei de servicii de resursele financiare disponibile, publicitate prin mass-media, apreciem complexitatea contractului ce urmează a utilitatea iniţierii unui demers în acest fi atribuit, existenţa pe piaţă a unor scop, în vederea îmbunătăţirii textelor de operatori economici competitivi. Prin lege existente. urmare, ne considerăm îndreptăţiţi să
  • III. CAMPANIA PUBLICITARĂ informare sistematică a publicului, dar şi prin 3.1. Distincţia între publicitate şi construirea unor relaţii durabile, bazate pe comunicare publică încrederea reciprocă a părţilor aflate în relaţie. Practica instituţională care instrumentează Publicitatea reprezintă efortul deliberat al procesul de comunicare publică este unui agent specializat de a influenţa percepţia reprezentată de relaţiile publice. publicului cu privire la o temă sau subiect de utilitate privată. Fiind un proces programat şi În cadrul mixului de promovare, publicitatea unilateral, implicarea publicului la nivel comercială reprezintă întreg efortul de cognitiv rămâne limitată. Tendinţa de a utiliza comunicare a atributelor diferenţiatoare ale canale interactive de publicitate, cum sunt unui produs sau a valorilor unei mărci, în reţelele sociale, atenuează, dar nu diminuează scopul unei bune poziţionări şi al obţinerii unui poziţia dominantă, de control a agentului avantaj competitiv în cadrul pieţei. În situaţia publicitar în relaţia sa cu publicul căruia i se instituţiilor publice sau non-profit, publicitatea adresează. vizează mediatizarea amplă a serviciilor specializate ale instituţiei, promovarea valorilor Procesul de comunicare publică este un proces precizate în misiunea acesteia şi sublinierea complex de informare şi difuzare echidistantă a unor elemente de diferenţiere în raport cu alte subiectelor publice prin angajarea unor relaţii servicii similare, în scopul creării unei imagini active cu toate grupurile interesate. publice corecte. Comunicarea publică se realizează printr-o Publicitatea în sectorul privat Publicitatea în sectorul public Produce preponderent imagine. Produce preponderent informaţie. Caracter persuasiv. Caracter preponderent informativ. Are drept scop crearea unei atitudini favorabile Orice modificare atitudinală trebuie să în vederea vânzării produselor/serviciilor. servească exclusiv interesul public. Libertarea alocării resurselor logistico- Supusă restricţiilor bugetare (bani publici) şi financiare. legilor aplicabile. Concentrată în sectorul comercial. Concentrată asupra unor domenii diferite de interes public. Efecte restrânse la marca căreia i se face Efecte extinse la întreg aparatul de stat. reclamă. Instrument de comunicare utilizat împotriva Instrument de comunicare cu societatea civilă concurenţei. şi cetăţeanul. În cea mai mare parte, apel la motivaţii În cea mai mare parte, apel la motivaţii subiectiv-emoţionale. obiectiv-raţionale. Tabelul comparativ prezentat anterior evidenţiază principalele diferenţe în ce priveşte caracterul public sau privat al investiţiei în publicitate: - în sectorul public este nevoie de un anumit tip de publicitate – aceea care asigură comunicarea transparentă a instituţiilor publice cu publicul larg; - în sectorul de stat, publicitatea este constrânsă să îmbrace forma campaniei de informare. Privatizările unor obiective industriale sau regii, anunţarea intrării în vigoare a unor legi de mare impact public, diferitele proiecte ale agenţiilor de stat – toate acestea sunt evenimente care nu se pot lipsi de acest tip de publicitate, necesitând o comunicare susţinută cu societatea civilă sau investitorii.
  • 3.2. Tipuri de furnizori şi servicii de încât să se obţină realizarea în proporţie publicitate furnizate de fiecare cât mai mare a obiectivelor campaniei, entitate (editori, agenţii de publicitate, prin atingerea în mod cât mai eficient a regii de publicitate etc.) audienţei vizate (grupului ţintă). În cadrul procesului de achiziţie de - Servicii de evenimente: crearea de publicitate, un client poate apela la diverşi interacţiuni directe cu publicul, furnizori de servicii de publicitate, fiecare nemijlocite de vreun suport media. fiind specializat într-una sau mai multe tipuri - Servicii de relaţii publice: prin de activităţi. Dintre aceştia, cei mai cunoscuţi focalizarea atenţiei publice asupra sunt: agenţiile de publicitate, editorii, regiile ştirilor difuzate prin mass-media, ce de publicitate. Le vom prezenta pe rând, cu urmăreşte transmiterea mesajului prin serviciile specifice fiecăruia. conţinut redacţional (nu publicitar), Agenţiile de publicitate oferă numeroase impactul fiind obţinut datorită valorii servicii de comunicare. Acestea pot fi jurnalistice a informaţie, prin plasamente furnizate de aceeaşi firmă (ce include media neplătite. discipline de comunicare diferite – agentie - Servicii de cercetare: investigarea full service) sau de firme specializate pentru consumatorului şi a pieţei, în vederea fiecare tip de serviciu în parte (agenţii de implementării campaniei de comunicare media, agenţii de creaţie, agenţii de relaţii şi urmăririi efectelor acesteia. Cercetarea publice, etc.). În cele ce urmează sunt poate fi asociată cu toate disciplinele- prezentate în mare principalele tipuri de serviciile enumerate anterior. servicii oferite de agenţiile de publicitate: - Alte servicii de marketing – prin aceste - Servicii de strategie şi client service: servicii o agenţie de publicitate acoperă agenţia analizează împreună cu clientul domenii cum ar fi promovarea vânzărilor care este soluţia optimă în urma căreia se şi sponsorizări, marketing direct şi poate obţine eficienţa maximă a marketing online. campaniei publicitare. Aceste servicii implică identificarea grupurilor ţintă, Editorii: sunt deţinătorii canalelor media, cei poziţionarea produsului/ serviciului pe care oferă conţinut informaţional şi vând piaţă, realizarea unui plan de publicitate direct parte din spaţiul lor (fie el spaţiu de complet adaptat specificului pieţei etc. emisie TV, radio, spaţiu într-o revistă sau un ziar, spaţiu pe o pagină web etc.) în scop - Servicii de creaţie şi producţie: prin publicitar. Ei pot avea şi servicii de producţie intermediul creaţiei publicitare, agenţia (realizează machete/spoturi), dar aceasta nu furnizează conceptul cel mai bun, cel constituie activitatea lor principală. mai adecvat, care comunică cel mai bine publicului ţintă calităţile Regiile de publicitate: sunt firme produsului/serviciului oferit de client, specializate care iau în concesiune spaţiu elaborează mesajul publicitar şi îl publicitar oferit de editor/deţinătorul adaptează fiecăruia dintre mediile canalului media, pentru a-l vinde mai departe utilizate în cadrul campaniei. În cadrul clienţilor interesaţi. Funcţionează ca un activităţii de producţie are loc procesul departament externalizat de vânzări al de transformare a ideilor, a mesajelor deţinătorului canalului media. La fel ca şi publicitare în produse finite, cum ar fi: editorul, acestea pot avea şi servicii de spoturi radio, spoturi TV, machete de producţie (realizează machete/spoturi), dar presă, bannere online, afişe etc. aceasta nu constituie activitatea lor principală. - Servicii de media planning şi media buying – prin aceste tipuri de servicii Producătorii: sunt reprezentaţi de firmele ce agenţia de publicitate identifică modul produc efectiv materialele (tipărite, video sau optim de difuzare a produselor finite digitale) ce urmează a fi utilizate. Prin adecvate canalului de comunicare, astfel urmare, activitatea de bază a acestor firme o
  • reprezintă, în exclusivitate, serviciile de observabile şi măsurabile) şi al eficienţei producţie a materialelor publicitare. transmiterii mesajului. Agenţiile de monitorizare a mass-media: Consultanţii independenţi: sunt specialişti sunt companii specializate în monitorizarea în comunicare care consiliază clienţii cu activităţilor publicitare, în special a privire la deciziile de angajare a unor apariţiilor în mass-media a materialelor programe şi campanii publicitare şi, eventual, publicitare sau a altor tipuri de materiale în alcătuirea conceptului publicitar. informative cu largă difuzare publică. Asociaţiile profesionale: sunt organizaţii ale Auditorii: sunt firme specializate în industriei de publicitate ce pot oferi evaluarea impactului campaniilor publicitare, informaţii şi sprijin consultativ privind din punct de vedere financiar (evaluarea măsurarea indicatorilor de performanţă cheltuielilor de campanie în rezultate media.
  • 3.3. Tipologia serviciilor de publicitate 3) În funcţie de clientul care solicită campania publicitară se pot distinge Există numeroase criterii conform cărora următoarele tipuri de publicitate: se clasifică tipurile de publicitate. Dintre - instituţională, acestea au fost selectate câteva care sunt - de corporaţie (comercială). reprezentative pentru scopul prezentei lucrări. De remarcat este faptul că, în general, Publicitatea instituţională vizează crearea o campanie nu se încadrează numai într-un unei percepţii binevoitoare faţă de o instituţie singur tip de publicitate, ea putând fi şi faţă de oferta acesteia, fie ea o instituţie a încadrată simultan în mai multe categorii, administraţiei publice sau o organizaţie printr-o abordare multi-criterială. neguvernamentală. Astfel, deşi nu este vorba despre o organizaţie care oferă produse sau 1) După obiectul campaniei, se disting servicii pentru obţinerea unui profit (în scop următoarele tipuri de publicitate: comercial), totuşi poziţia, acţiunea publicului - de produs sau serviciu, ţintă vizat este importantă pentru bunul mers - de marcă, al acesteia. Publicitatea de corporaţie se - de organizaţie. realizează pentru a face cunoscut consumatorilor numele acesteia, precum şi Dacă publicitatea de produs are drept scop gama de produse şi servicii oferite. stimularea consumului respectivului produs sau serviciu pentru care se realizează 4) După criteriul geografic se disting: campania, obiectivul principal al publicităţii - publicitate locală, de marcă este acela de a evidenţia şi susţine - publicitate regională, valorile mărcii. În ceea ce priveşte - publicitate naţională, publicitatea de organizaţie, aceasta are drept - publicitate internaţională. scop transmiterea de informaţii despre organizaţie, despre activitatea, performanţele 5) După tipul de efect care se doreşte a fi şi cultura organizaţională a acesteia etc. obţinut: - publicitate cu acţiune directă ce 2) După obiectivul campaniei se disting vizează un efect imediat, următoarele tipuri de publicitate: - publicitate cu acţiune întârziată ce - de informare, care vizează impunerea vizează obţinerea unui efect pe termen pe piaţă a unor noi produse sau atribute lung. ale produselor, precum şi consolidarea notorietăţii mărcii, 6) După tipul canalului de comunicare: - de convingere, care are drept scop - publicitate tip Above The Line (ATL) stimularea achiziţiei şi determinarea care utilizează canale media unui comportament de condiţionare convenţionale: presa scrisă, internet, puternică a consumatorului în relaţia cu radio, TV, cinema, afişaj stradal, produsul şi marca, - publicitate tip Below The Line (BTL) - de reamintire, care urmăreşte să care utilizează suporturi consolideze un comportament de neconvenţionale sau le foloseşte într- achiziţie matur, un mod atipic. - de întărire, al cărei scop este anihilarea Dacă publicitatea de tip ATL lucrează cu oricărui disconfort post-achiziţie al formate tipizate specifice (de ex. spotul consumatorului şi crearea unei relaţii de pentru radio, TV şi cinema, macheta de presă fidelitate faţă de marcă. pentru presa scrisă sau panoul (afişul) În ce priveşte publicitatea instituţională, publicitar pentru afişajul stradal), publicitatea aceasta vizează cel mai adesea scopuri de de tip BTL acţionează prin intermediul informare, dar nu sunt excluse nici celelalte evenimentelor, prin intermediul suporturilor strategii menţionate anterior. (obiectelor) etc.
  • 3.4. Etapele realizării unei campanii de respectiv sau motivaţia/interesul pentru publicitate prin mass-media mesajul comunicat; - se identifică limitările impuse de instituţia O campanie publicitară prin mass media statului: buget, situaţia serviciului/ adaptată la situaţia unei instituţii publice mesajului respective în portofoliul de poate fi structurată în următoarele etape: servicii ale clientului sau în raport cu alte a) Culegerea informaţiilor. mesaje pe care acesta le transmite. b) Stabilirea obiectivelor campaniei. Sunt folosite atât date de la instituţia statului, c) Elaborarea propriu-zisă a din cercetările realizate de acesta, precum şi strategiei de media. date rezultate din cercetări de piaţă d) Evaluarea rezultatelor campaniei sindicalizate, cantitative şi calitative sau date de media. obţinute de agenţia de media sau publicitate 3.4.1. Culegerea informaţiilor (operatorul economic ofertant) prin metode şi instrumente interne. Este etapa în care sunt descrise şi analizate nevoile publicului, pe baza informaţiilor 3.4.2. Stabilirea obiectivelor campaniei furnizate de acesta şi prin cercetarea Este etapa în care se formulează strategia şi efectuată de agenţia de media sau de obiectivele de media. De regulă, acestea se publicitate. Agenţia de media sau publicitate stabilesc împreună cu instituţia statului. Se (operatorul economic ofertant) analizează stabilesc diverşi parametri de eficienţă care condiţiile necesare achiziţiei de publicitate trebuie atinşi prin procesul de comunicare, prin mass-media şi instrumentele de ţinând cont de bugetul disponibil, de evoluţia elaborare, situaţia în care se găseşte serviciul instituţională din anul precedent şi se adoptă sau mesajul pe care instituţia statului vrea să- mixul de comunicare. l/o comunice. În această etapă se urmăreşte o Parametrii stabiliţi drept criterii de eficienţă înţelegere cât mai corectă a sau de eficacitate ai campaniei, se referă la serviciului/mesajului ce urmează a fi atingerea unui procent al grupului ţintă transmise, precum şi a publicului căruia i se propus (reach) cu o anumită frecvenţă adresează mesajul: efectivă (cu care publicul este expus la - se analizează reglementările în domeniul campanie) într-o anumită perioadă de timp, legislativ, contextul social şi economic, la obţinerea unui anumit grad de notorietate necesitatea adaptării geografice a (awareness) etc. serviciului/mesajului, mărimea şi Nu poate fi considerat obiectiv de publicitate dinamica publicului de interes etc. Dacă simplă, cumpărarea de spaţiu publicitar în este necesar, se realizează o segmentare a mass-media. În situaţia în care instituţia publicului, pentru a vedea care este statului doreşte achiziţionarea directă de segmentul către care instituţia urmează a- spaţiu publicitar, obiectivele trebuie să vizeze şi comunica mesajele; eficienţa spaţiului publicitar achiziţionat din - se analizează poziţia instituţiei respective, perpectiva publicului ţintă, utilizând împreună cu alte instituţii din categoria în indicatorii de performanţă media, relevaţi în care acestea activează. Analizând fiecare prezentul ghid. instituţie din aceeaşi clasă, se identifică elementele ce diferenţiază mesajul ce 3.4.3. Elaborarea propriu-zisă a urmează a fi comunicat de altele similare; strategiei de comunicare prin - se identifică grupul/grupurile de persoane mass-media către care va fi livrat mesajul campaniei. Identificarea grupului/grupurilor se va Strategia de media constă într-un plan de face atât din punct de vedere acţiuni prin care mesajul este adus în atenţia sociodemografic, cât şi analizând stilul de publicului prin utilizarea raţională a viaţă al acestora. Odată identificat mijloacelor de comunicare în masă. publicul ţintă, el este analizat astfel încât Pentru elaborarea unei strategii de media să obţinem informaţiile legate de trebuie să răspundem la câteva întrebări frecvenţa cu care utilizează serviciul esenţiale:
  • - cui ne adresăm? Definirea grupului ţintă - stabilirea canalelor de comunicare. este probabil cel mai important punct în Scopul utilizării unui canal de elaborarea unei strategii de media. În comunicare este acela de a aduce în acest demers, mare parte din date sunt contact publicul cu numele instituţiei şi obţinute din faza culegerii informaţiilor, mesajul comunicat. Pentru aceasta se când analizăm potenţialii beneficiari ai analizează ce medii „consuma“ cei care serviciului/persoane interesate de mesajul alcătuiesc grupul ţintă stabilit. Selectarea ce urmează a fi comunicat şi stabilim canalelor de comunicare se face atât pe grupul ţintă. Având în vedere obţinerea baza afinităţii dintre publicul ţintă şi impactului mediatic, un public ţintă este mediile respective, dar şi ţinând cont de definit cel mai adesea în funcţie de specificul fiecărui canal în atingerea criteriul socio-demografic, vârstă, sex, obiectivelor propuse. Se realizează o educaţie, venituri, ocupaţie, rezidenţă etc. analiză a canalelor media, pe baza (de ex: femei cu vârste între 20 şi 45 de performanţei acestora. ani, educaţie peste medie, venituri medii În procesul de evaluare şi de selecţie a şi mari, precum şi rezidenţă în mediul acestora se ţine cont de capacitatea lor de urban). Comportamentul publicului ţintă a îndeplini obiectivele media propuse este măsurabil, iar definirea sa, din punct (acoperire, frecvenţă, etc.), de limitările de vedere media este foarte importantă în de buget, de distribuţia mesajului procesul de cumpărare a spaţiului pe (naţională, regională sau locală), de fiecare canal media. După identificarea periodicitatea mediilor respective etc. Se demografică a grupului ţintă, acesta este face astfel o analiză detaliată a acestora, analizat şi din perspectiva stilului de analizându-se beneficiile, dar şi limitările viaţă, a modului în care îşi petrece timpul oferite de fiecare mediu în parte. liber, a identificării diverselor informaţii În urma evaluării fiecărui mediu în parte, ce-l definesc şi-l diferenţiază de alte se face selecţia propriu-zisă a canalelor, grupuri. Pentru obţinerea unui astfel de ţinându-se cont de eficacitatea acestora în profil, se folosesc informaţii furnizate de termeni de acoperire a publicului ţintă, diverse studii sindicalizate disponibile pe frecvenţa atingerii acestuia, dar şi de piaţă respectivă sau se aplică diverse impactul şi eficienţa fiecăruia, alegându- metode de cercetare calitativă, precum se canalele ce asigură un bun raport focus-grupurile, interviurile în eficienţă/cost. profunzime, tehnicile de observaţie a Odată adoptat mixul de comunicare, se comportamentului publicului. poate realiza bugetul de campanie, în funcţie de mediile de comunicare - când comunicăm? Sunt mai multe utilizate. informaţii de care ar trebui să ţinem cont în acest caz: constrângerile de buget, - stabilirea bugetului campaniei de disponibilitatea unui serviciu/mesaj, media. Bugetul este stabilit de autoritatea atingerea unor obiective specifice contractantă. Odată ce s-a stabilit cui se (concentrarea comunicării pe o anumită adresează campania, când şi unde se perioadă, introducerea unui comunică, se trece la elaborarea propriu- serviciu/proiect/mesaj nou care cere un zisă a strategiei de media, stabilindu-se efort mai mare la lansare etc.). bugetul campaniei, alegându-se tipurile de media folosite şi optimizând fiecare - unde (din punct de vedere geografic) canal media în parte, apoi stabilindu-se comunicăm? Răspunsul cel mai simplu calendarul prin care obiectivele stabilite ar fi acela că trebuie să comunicăm acolo sunt transpuse în practică. Cu alte cuvinte unde serviciul/proiectul/mesajul se stabileşte cum se face implementarea comunicat este sau urmează să fie astfel încât să fie atinse obiectivele distribuit/disponibil sau reprezintă propuse. Dacă pentru atingerea interesul public. obiectivelor stabilite de autoritatea contractantă, agenţia de media sau de publicitate (operatorul economic ofertant)
  • consideră că bugetul este insuficient, 3.4.4. Evaluarea rezultatelor aceasta ar trebui sa facă recomandări în campaniei de comunicare prin sensul reconsiderării acestuia sau găsirii mass-media unor metode alternative de comunicare. Stabilirea bugetului unei campanii de În această etapă se stabileşte dacă planul media va trebui să fie corelată cu activităţilor media, rezultat în urma strategiei obiectivele strategice propuse. alese, a condus la atingerea obiectivelor propuse. Se analizează dacă au fost urmăriţi - alcătuirea planului de activităţi media şi atinşi anumiţi parametri media: (media-planul). După ce s-au stabilit 1) dacă un anumit procent al grupului ţintă tipurile de media şi bugetele folosite a fost atins cu o anumită frecvenţă pentru fiecare dintre acestea şi s-a efectivă într-o perioadă de timp definită; localizat în timp şi spaţiu campania de 2) dacă cota de piaţă din totalul investiţiei media, se trece la întocmirea propriu-zisă pe categoria din care face parte obiectul a media-planului, adică la o programare mesajului a fost atinsă; în timp a activităţilor media, pe fiecare 3) dacă nivelul de notorietate al canal în parte, pe o perioadă definită. produsului/serviciului a fost atins (acest Se detaliază fiecare activitate, pe fiecare parametru se determină prin studii de canal media, şi fiecare dintre acestea se cercetare specializate). cuantifică atât din punct de vedere financiar, cât şi din punctul de vedere al La punctele 1, 2, 3 sunt urmăriţi o serie de performanţelor media (acoperire, indicatori de performanţă / eficienţă a frecvenţă, afişări etc.). Regăsim aici campaniei, cum ar fi: punctele de audienţă indicatorii de performanţă pentru fiecare înregistrate prin măsurarea GRP (Gross canal de comunicare, termenele de Rating Point), procentul optimizat de „prime realizare a fiecărei activităţi, precum şi time“ vs. „out of prime time“, prin care s-a bugetele necesare implementării obţinut o implicare mediatică săptămânală / campaniei media. lunară eficientă a grupului ţintă etc.
  • Anexa 1 – Glosar termeni uzuali şi definiţii  Teleshopping – oferta directă transmisă MEDIA ŞI PUBLICITATE publicului în vederea furnizării de bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobiliare, drepturi şi obligaţii, în schimbul unei plăţi.  Publicitate – orice formă de prezentare a  Plasare de produse – orice formă de unei activităţi comerciale, industriale, comunicare comercială audiovizuală artizanale sau liber-profesioniste, având ca constând în includerea unui produs, serviciu scop promovarea vânzării de bunuri şi sau a mărcilor acestora ori în referirea la servicii, de drepturi şi obligaţii. acestea, prin inserarea în cadrul unui  Canal mass-media – suport tehnologic program, în schimbul unei plăţi sau pentru transmiterea informaţiei în masă. contraprestaţii.  Produse media – obiecte utilizate pentru  Telepromovare – formă de publicitate informarea în masă, care se realizează cu realizată prin inserarea în programe a unor diferite materiale şi pe diverse suporturi, secvenţe dedicate promovării, de către cum ar fi hârtie, electronic, unde radio etc. prezentatorii programelor, a unuia sau a mai (de ex: ziar, revistă, website, post radio/tv). multor produse ori servicii, secvenţele fiind  Publicitate comparativă – orice publicitate separate de celelalte părţi ale programului care identificată explicit sau implicit un prin mijloace optice şi/sau acustice. concurent sau bunurile ori serviciile oferite  Publicitate interactivă – tehnică de de acesta. difuzare a publicităţii televizate care permite  Publicitate subliminală – orice publicitate telespectatorului să opteze pentru accesul la care utilizează stimuli prea slabi pentru a fi publicitate prin intermediul unui serviciu percepuţi în mod conştient, dar care pot media audiovizual nelinear, la momentul, pe influenţa comportamentul economic al unei durata şi la conţinutul publicitar ales de persoane. acesta.  Ediţie – totalitatea exemplarelor unei  Publicitate prin ecran partajat – tehnică publicaţii care pot fi evidenţiate prin acelaşi de difuzare a publicităţii televizate, inclusiv identificator imprimat pe ele, denumit a autopromovării sau a elementelor de număr de apariţie, şi care se regăseşte în identificare a sponsorului, care constă în toate actele necesare efectuării auditului, difuzarea televizată simultană a conţinutului inclusiv pentru reeditări şi suplimentări de editorial şi a conţinutului publicitar sau a tiraj, indiferent de locul de tipărire. mesajului relativ la sponsor, acestea din  Publicitate televizată – orice formă de urmă fiind demarcate prin mijloace optice mesaj difuzat fie în schimbul unei plăţi, fie şi/sau acustice, astfel încât natura lor să fie al unei contraprestaţii sau difuzat în scopuri evidentă pentru public. de autopromovare, de către o persoană  Publicitate virtuală – tehnică de difuzare a fizică ori juridică, publică sau privată, în publicităţii televizate care constă în legătură cu o activitate comercială, ramură prelucrarea imaginii, în cazul difuzării de de activitate, meserie ori profesie, pentru a transmisii ale unor evenimente, prin promova furnizarea de bunuri şi servicii, înlocuirea imaginii panourilor publicitare inclusiv bunuri imobiliare, drepturi şi expuse în incinta în care se desfăşoară obligaţii. respectivele evenimente cu mesaje  Sponsorizare – orice contribuţie a unei publicitare introduse de radiodifuzor sau persoane juridice publice sau private ori a prin suprapunerea de noi imagini cu astfel unei persoane fizice neangajate în activităţi de mesaje în orice zonă a imaginii de furnizare de servicii media audiovizuale transmise. sau în realizarea de opere audiovizuale, la  Sponsorizare virtuală – tehnică de difuzare finanţarea de programe media audiovizuale a elementelor de identificare a sponsorului, în vederea promovării numelui, mărcii, care constă în prelucrarea imaginii, în cazul imaginii, activităţii ori produselor proprii. difuzării de transmisii ale unor evenimente, prin înlocuirea imaginii panourilor
  • publicitare expuse în incinta în care se distribuit în majoritate pe o arie geografică desfăşoară respectivele evenimente cu ce cuprinde 1 judeţ. mesaje relative la sponsori, introduse de  Publicaţie vândută – publicaţie care are radiodifuzor sau prin suprapunerea de noi preţ de vânzare şi din difuzarea căreia se imagini cu astfel de mesaje în orice zonă a urmăreşte obţinerea de venituri directe. imaginii transmise.  Tiraj brut mediu pe ediţie – numărul de  Durată programată – interval de timp care copii tipărite, preluate de editor pe bază de însumează durata efectivă a programului sau documente contabile, în medie pe ediţie, a tranşei de program şi durata publicităţii pentru o perioadă de timp. televizate, difuzată, după caz, în interiorul  Abonament plătit – toate copiile care au acestora. fost livrate firmelor specializate în servirea  Publicaţie tipărită – text tipărit/tipăritură abonamentelor sau pentru care s-a achitat în (revistă, ziar, catalog, anuar, broşură etc.) avans contravaloarea lor direct la editor şi periodic care are un nume/siglă unic/ă au fost livrate abonatului de către editor ori pentru toate ediţiile şi care conţine un număr un intermediar al acestuia, din care editorul de apariţie consecutiv pentru toate apariţiile a încasat cel puţin 30% din preţul de sale. referinţă al abonamentului.  Publicaţie anuală – publicaţie care are o  Copie vândută cu bucata – toate copiile ediţie publicată în fiecare an calendaristic în vândute prin alte mijloace decât mod regulat. abonamentele, în urma cărora editorul a  Publicaţie bianuală – publicaţie care are încasat cel puţin 30% din preţul de copertă două ediţii publicate în fiecare an publicat. Exporturile se evidenţiază separat. calendaristic în mod regulat.  Copie promoţională – fiecare copie livrată  Publicaţie bilunară – publicaţie care are prin alte mijloace decât abonamentele în două ediţii publicate în fiecare lună în mod urma căreia editorul nu a încasat bani sau a regulat şi are cel puţin un număr de 22 încasat mai puţin de 30% din preţul de apariţii pe an. copertă publicat.  Publicaţie cotidiană (ziar) – publicaţie care  Copie gratis la cerere – fiecare copie este publicată în mod regulat cel puţin patru livrată prin alte mijloace decât zile pe săptămână. abonamentele în urma căreia editorul nu a  Publicaţie lunară (revistă lunară) – încasat bani sau a încasat mai puţin de 30% publicaţie care are o ediţie publicată în din preţul de copertă publicat şi pentru care fiecare lună în mod regulat şi are cel puţin există o solicitare expresă din partea unui un număr de 10 apariţii pe an. terţ.  Publicaţie săptămânală (revistă  Site web (Website) – ansamblu de pagini săptămânală / ziar săptămânal) – publicaţie vizualizabile în browser, având un conţinut care are cel mult trei ediţii publicate în distinct şi uniform, generând audienţă, fiecare săptămână în mod regulat şi are cel identificat printr-un nume de domeniu unic puţin un număr de 50 de apariţii pe an. (până la al doilea nivel al numelui de  Publicaţie cu apariţie neregulată – orice domeniu, second level domain) sau prin publicaţie care prin regimul de publicare nu aliasurile numelui de domeniu. poate fi încadrată într-una din categoriile cu  Pagină web – un document HTML specific apariţie regulată. afişat ca urmare a unui click al utilizatorului  Publicaţie difuzată naţional – publicaţie pe un hyperlink sau ca urmare a cererii care, conform declaraţiei editorului, are un URL-ului corespunzător în browser. tiraj distribuit pe o arie geografică ce  Browser – program specializat pentru cuprinde peste 31 de judeţe. vizualizarea paginilor de tip htmp.  Publicaţie difuzată regional – publicaţie  Acoperire tehnică a unui canal media(în care, conform declaraţiei editorului, are un valoare absolută sau procent) – numărul de tiraj distribuit pe o arie geografică ce gospodării din totalul celor cu televizor / cuprinde între 2 şi 30 de judeţe. radio în care este posibilă recepţia unui  Publicaţie difuzată local – publicaţie care, canal TV / radio. conform declaraţiei editorului, are un tiraj
  •  Rating (indice de audienţă) în mii LEGISLATIV personae sau în procente – numărul de persoane care au urmărit, în medie, un  Legislaţia privind achiziţiile publice – anumit canal media, într-un interval de timp actele normative şi administrative emise dat. Ca procent, se calculează din total pentru reglementarea sistemului de achiziţii persoane cu televizor / radio. publice.  Reach al unui canal (în mii persoane sau  OUG nr.34/2006 privind atribuirea în procente) – numărul telespectatorilor contractelor de achiziţie publică, a unici care au urmărit pentru cel puţin un contractelor de concesiune de lucrări minut un post de televiziune / radio anume publice şi a contractelor de concesiune de (sau toate) în intervalul de timp definit. servicii – principalul act normativ adoptat  Reach al unui spot – numărul de indivizi de legiuitorul român în domeniul achiziţiilor diferiţi care au văzut cel puţin un spot dintr- publice. o campanie publicitară.  Hotărârea Guvernului nr.925/2006  CPP (Cost per Point) – costul unui punct pentru aprobarea normelor de aplicare a de audienţă obţinut de un spot cu lungimea prevederilor referitoare la atribuirea de 30 secunde sau costul contactării a 1% contractelor de achiziţie publică din OUG din publicul vizat. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a  CPS (Cost pe Spot) – costul unui spot cu contractelor de concesiune de lucrări lungimea de 30 secunde. publice şi a contractelor de concesiune de  Ratecard – costul de listă al unui format servicii – normele de aplicare a actului publicitar standard (spot, macheta, banner menţionat anterior. etc)  Ordinul nr.183/2006 privind aplicarea  People-meter – dispozitiv care se ataşează dispoziţiilor referitoare la contractul de echipamentelor TV dintr-o gospodărie ce publicitate media – principalul act aparţine unui panel de consumatori, cu administrativ ce include prevederi specifice scopul de a înregistra canalele vizionate şi cu privire la contractul de publicitate media. persoanele care vizionează TV în  Contractul de publicitate media – orice gospodăria respectivă. contract de servicii având ca obiect crearea,  GRP (Gross Rating Point) – indicator care producerea şi/sau difuzarea de reclamă sau evaluează procentul din audienţa totală alte forme de promovare prin intermediul expus mesajului publicitar. Un GRP = 1% mijloacelor de informare în masă scrise, din univers. GRP-urile unei campanii se audiovizuale sau electronice. calculează însumând ratingurile realizate de  Acordul-cadru – înţelegerea scrisă un număr de spoturi ale unei campanii. intervenită între una sau mai multe autorităţi  Prime Time – intervalul din zi de maximă contractante şi unul sau mai mulţi operatori audienţă radio/ TV a unei populaţii ţintă. economici, al cărei scop este stabilirea (Canalele generaliste au ca interval maxim elementelor/condiţiilor esenţiale care vor de audienţă 19:00-23:00). guverna contractele de achiziţie publică ce  Extra Prime Time – intervalele orare ale urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în zilei din afara intervalului maxim de audienţă. mod special în ceea ce priveşte preţul şi,  Solo spot – spot publicitar difuzat într-un după caz, cantităţile avute în vedere. program TV, nefiind încadrat de cartoane de  Contractul de achiziţie publică – contractul publicitate. care include şi categoria contractului sectorial,  Single Spot – spot publicitar difuzat singur în cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau calup, fiind încadrat de cartoane de publicitate mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.
  •  Documentaţia de atribuire – documentaţia privind atribuirea contractelor de achizişie ce cuprinde toate informaţiile legate de publică, a contractelor de concesiune de obiectul contractului de achiziţie publică şi lucrări publice şi a contractelor de de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv concesiune de servicii, aceasta este caietul de sarcini sau, după caz, reprezentată de: documentaţia descriptivă. a) oricare organism al statului – autoritate  Fondurile publice – sume alocate din publică sau instituţie publică – care bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din acţioneaza la nivel central ori la nivel Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, regional sau local; cu modificările ulterioare. b) oricare organism, altul decât unul dintre cele  Licitaţia electronică – procesul repetitiv prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică, realizat după o primă evaluare completă a care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de ofertelor, în care ofertanţii au posibilitatea, interes general fără caracter comercial sau exclusiv prin intermediul mijloacelor industrial şi care se află cel puţin în una electronice, de a reduce preţurile prezentate dintre următoarele situaţii: şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale - este finanţat, în majoritate, de către o ofertei; evaluarea finală trebuie să se autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt realizeze în mod automat prin mijloacele organism de drept public; electronice utilizate. - se află în subordinea sau este supusă  Oferta – actul juridic prin care operatorul controlului unei autorităţi contractante, economic îşi manifestă voinţa de a se angaja astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt din punct de vedere juridic într-un contract organism de drept public; de achiziţie publică; oferta cuprinde - în componenţa consiliului de propunerea financiară şi propunerea tehnică. administraţie/ organului de conducere  Procedura de atribuire – etapele ce trebuie sau de supervizare mai mult de parcurse de autoritatea contractantă şi de jumătate din numărul membrilor către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul acestuia sunt numiţi de către o părţilor privind angajarea în contractul de autoritate contractantă, astfel cum este achiziţie publică să fie considerat valabil; definită la lit. a), sau de către un alt procedurile de atribuire sunt: licitaţia organism de drept public; deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul c) oricare asociere formată de una sau mai competitiv, negocierea, cererea de oferte, multe autorităţi contractante dintre cele concursul de soluţii. prevăzute la lit. a) sau b);  Propunerea financiară – parte a ofertei ce  Contractul de servicii – contractul de cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, achiziţie publică, altul decât contractul de alte condiţii financiare şi comerciale lucrări sau de furnizare, care are ca obiect corespunzătoare satisfacerii cerinţelor prestarea unuia sau mai multor servicii, solicitate prin documentaţia de atribuire. astfel cum acestea sunt prevăzute în anexele  Propunere tehnică – parte a ofertei elaborată nr. 2A şi 2B la OUG nr. 34/2006; pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau,  Vocabularul comun al achiziţiilor publice după caz, din documentaţia descriptivă. – CPV – desemnează nomenclatorul de  Sistemul electronic de achiziţii publice – referinţă aplicabil contractelor de achiziţie SEAP desemnează sistemul informatic de publică, adoptat prin Regulamentul utilitate publică, accesibil prin internet la o nr.2195/2002/CE al Parlamentului European adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin şi al Consiliului privind vocabularul comun mijloace electronice a procedurilor de atribuire. al achiziţiilor publice, publicat în Jurnalul  ANRMAP – Autoritatea Naţională pentru Oficial al Uniunii Europene nr.L340 din 16 Reglementarea Achiziţiilor Publice. decembrie 2002, asigurând corespondenţa  Autoritate contractantă18 – conform cu alte nomenclatoare existente. prevederilor art. 8 din OUG nr.34/2006 exclusiv în procesul de atribuire a contractelor de 18 În cadrul acestei definiţii au fost reţinute numai aspectele achiziţie publică, şi nu a contractelor de concesiune. legale care vizează autorităţile contractante implicate
  • Anexa 2 – Model de plan de comunicare prin mass-media şi evaluare O campanie de publicitate se construieşte pe 3. Alegerea intervalelor de timp în care se va baza unui plan de media bine pus la punct. desfăşura campania publicitară: „când va începe campania?“, „cât va dura?“, „de cate Prin plan de media înţelegem planificarea ori se va repeta şi când“ sunt întrebări la difuzării mesajelor publicitare prin intermediul care pot fi formulate răspunsuri, analizând, mijloacelor de comunicare în masă (mass- pe de o parte, particularităţile produsului media) astfel încât campania de publicitate să despre care comunicăm (de folosinţă fie receptată de un număr maxim de persoane îndelungată sau cu frecvenţa mare de din publicul ţintă, să fie receptată de mai multe înlocuire, alimentar sau nealimentar, ori de fiecare persoană din publicul ţintă, să consumat/ utilizat continuu sau sezonier aibă un impact pozitiv asupra publicului şi să etc.), iar, pe de altă parte, evenimentele aibă un cost cât mai apropiat de bugetul repetabile (sărbători, vacanţe, târguri, programat sau chiar mai mic. competiţii, aniversări etc.) sau ocazionale (lansări de mărci/produse, lansări de Elaborarea planului de media este un demers magazine, lansări de campanii sociale etc.). mai degrabă strategic şi presupune parcurgerea mai multor etape: 4. Selectarea canalelor media ce urmează a fi utilizate şi elaborarea planului media 1. Formularea obiectivelor de marketing şi de bază: pe baza informaţiilor despre de comunicare: în funcţie de nivelul de caracteristicile publicului ţintă se stabilesc maturitate a produsului sau mărcii, de cele mai potrivite canale media (TV, radio, produsele sau mărcile competitoare pe ziare, reviste, panotaj stradal, afişaj interior, piaţă, de obiectivele generale ale afacerii, se internet, cinema), după care în interiorul formulează un obiectiv specific de fiecărui tip de media sunt selectate anumite marketing; în final, pentru realizarea programe TV sau radio, reviste sau ziare, obiectivului de marketing, se elaborează şi locaţii în care sa fie plasat panotajul/ obiectivul de comunicare către publicul afişajul ori paginile de internet; dacă toate ţintă. aceste selecţii sunt în concordanţă cu 2. Identificarea şi/sau cunoaşterea caracteristicile publicului ţintă, atunci publicului ţintă (target public): fiecare eficienţa viitoarei campanii publicitare este produs sau marcă are un public consumator pe jumătate asigurată. cu caracteristici particulare, diferite de 5. Elaborarea propriu-zisă a planului de publicul consumator al altor produse sau media detaliat: pentru fiecare canal media mărci; cunoaşterea publicului consumator se stabilesc canalele media (staţii TV şi în funcţie de variabile demografice (gen, radio, reviste, ziare etc.), iar în cadrul vârstă, educaţie, ocupaţie, localizare fiecărui mediu de informare se plasează geografică, venituri, clasa socio- reclamele cu formate şi conţinuturi diferite economică), dar şi de variabile psihografice pe anumite segmente de timp. La TV şi radio (stil de viaţă) şi comportamentale se plasează spoturi cu durate şi conţinuturi (comportament de cumpărare şi de consum) diferite pe zile şi intervale orare, în funcţie sunt condiţii esenţiale pentru elaborarea de specificul şi de audienţele programelor, unui plan de media optim. Se încearcă în pe un interval de timp de trei-cinci această etapă nu doar cunoaşterea săptămâni; reclamele/ machetele pentru comportamentului de consum al bunurilor presa scrisă pot avea dimensiuni şi cromatică şi serviciilor, ci mai ales comportamentul diferite şi sunt plasate în revistele şi în de consum media, adică de vizionare a ziarele care au cele mai bune audienţe ţintă, programelor TV şi radio, de citire a ziarelor la nivel naţional sau doar local, în ediţii şi revistelor, de utilizare a internetului sau consecutive sau non-consecutive; reclamele de observare a panotajului stradal. pentru internet sunt planificate a fi difuzate cu o anumita frecvenţă şi durată în acele website-uri sau părţi ale lor care au cele mai
  • bune audienţe în rândul publicului ţintă; 7. Implementarea campaniei publicitare: în panourile şi afişele sunt planificate pe această fază sunt transmise comenzile de formate şi dimensiuni diferite, iluminate sau difuzare a reclamelor către reprezentanţii nu, în diferite arii geografice presupuse a fi canalelor media; odată cu începerea parcurse de mare parte din publicul ţintă campaniei, difuzările sunt monitorizate vizat. zilnic sau periodic în funcţie de specificul fiecărui canal media. 6. Pre-evaluarea planului campaniei pe baza audienţelor estimate: în funcţie de 8. Post-evaluarea campaniei publicitare: audienţele tradiţionale ale canalelor media şi după încheierea campaniei, planul de media ale programelor lor, se evaluează un număr realizat (care din diferite motive poate fi sau procent de persoane (reach) ce pot fi uşor diferit de cel din pre-campanie) este atinse de campania publicitară cu o anumită evaluat pe baza audienţelor reale obţinute frecvenţă, iar planul poate fi acceptat dacă de fiecare dintre reclamele difuzate. promite să îndeplinească obiectivele de comunicare.
  • Exemplu de plan de comunicare prin mass-media 1. Formularea obiectivului de marketing şi decizional secundar, joacă un rol important în de comunicare aplicarea deciziilor referitoare la educaţie. De asemenea, cercetările au arătat că, deşi mamele O serie de studii au arătat ca elevii care petrec mai mult timp cu copiii lor, în ceea ce beneficiază de o atenţie mai mare din partea priveşte participarea la programe de educaţie şi adulţilor în privinţa şcolii şi educaţiei au învăţare ambii părinţi sunt decidenţi, dar şi randament şcolar mai bun, o probabilitate mai adoptori ai deciziilor luate. Ca atare, publicul mare de reuşită profesională, dar şi un grad mai ţintă este următorul: mare de satisfacţie personală după finalizarea studiilor. Ca atare, Ministerul Educaţiei a - principal: persoane din grupa de vârstă 25- lansat un nou program denumit „Şcoala de 44 de ani cu copii de 3-14 ani; acasă a copiilor noştri“ adresat îndeosebi adulţilor (părinţi şi bunici) şi doreşte să - secundar: persoane ddin grupa de vârstă atenţioneze publicul despre existenţa acestui 45-64 de ani care au în îngrijire copii de 3- program, să ofere detalii privind obiectivele şi 14 ani. utilitatea programului, să disemineze materiale Din punctul de vedere al consumului de mass- informativ-instructive mai ample despre modul media, persoanele cu vârsta cuprinsă în în care copii ar putea învăţa eficient acasă şi să intervalul 20-44 ani au un comportament organizeze întâlniri de exemplificare şi de orientat mai degrabă către canalele media antrenare în activităţi, de învăţare asistate de următoare: TV, internet, presă scrisă, radio. părinţi şi bunici în cadrul şcolilor în care copii acestora învaţă. 3. Alegerea intervalelor de timp în care se va desfăşura campania publicitară În consecinţă, sunt stabilite următoarele obiective de comunicare: Pentru primul obiectiv de lansare şi de încurajare a documentării asupra programului Faza A: anunţarea publicului ţintă, la nivel s-a stabilit ca prima zi de campanie să fie în naţional, despre noul program şi prima zi de şcoală, iar campania să dureze şase încurajarea publicului să se săptămâni. S-a dorit suprapunerea lansării documenteze şi să afle detalii despre campaniei peste prima zi de şcoală deoarece program. mesajele pe teme educaţionale au impact Faza B: creşterea interesului celor care au aflat maxim la început de ciclu şcolar, când atât despre program creşterea ponderii copiii, cât şi părinţii au un grad mare de interes celor care s-au documentat atent pentru tot ceea ce urmează să se întreprindă pe despre conţinutul şi beneficiile tot parcursul anului. programului. 4. Selectarea canalelor/produselor media ce Faza C: consolidarea comportamentului de urmează a fi utilizate şi elaborarea asistare a activităţilor de învăţare al planului media de bază celor care s-au înscris în program şi Pe baza informaţiilor despre preferinţele au luat parte la cel puţin trei şedinţe publicului ţintă s-a propus ca din mixul de de exemplificare şi de antrenare în canale media să facă parte Internet-ul, TV-ul, activităţi de învăţare asistată. radio-ul şi presa scrisă. Având în vedere 2. Identificarea şi/sau cunoaşterea decizia de a derula o campanie la nivel publicului ţintă naţional, au fost selectate doar canale cu acoperire naţională. Cercetările au arătat că părinţii care au copii de 3-14 ani cu vârste cuprinse între 25-45 ani Pentru presa scrisă au fost incluse în planul de sunt decidenţii principali în privinţa îngrjirii şi media revistele pentru părinţi care au audienţe educării copiilor lor, iar bunicii, deşi au un rol bune (Mămica de azi, Superbebe, Ioana, Visul
  • copiilor, Babyi), reviste pentru femei 5. Elaborarea propriu-zisă a planului (Avantaje, Femeia, Ioana, Lumea femeilor), de media detaliat reviste despre casă şi grădină (Ioana, Locuinţa mea, Practic –Cărticica practică, Idei pentru Planul de media de bază a fost detaliat casaă şi grădină), cotidiane centrale (Adevărul pentru fiecare canal media în parte, pe intervale şi Jurnalul Naţional), cotidiane auditate de de timp (luni, săptămâni, zile, ore şi chiar BRAT. subdiviziuni de oră, unde a fost cazul). Pentru Internet au fost propuse website-urile 6. Pre-evaluarea planului de campanie pe cele mai accesate de părinţi (mami.ro; baza audienţelor estimate parinti.ro; copilul.ro; desprecopil.ro; Întregul plan detaliat de media a fost evaluat sfatulmedical.ro; clopotel.ro; escoala.ro etc). din punctul de vedere al audienţelor şi al Pentru TV au fost selectate staţiile şi genurile obiectivului de a atinge minimum 60% (reach) de programe cu audienţele cele mai bune în din publicul ţintă, pe fiecare dintre canalele de rândul publicului ţintă: programe de ştiri şi comunicare. filme pe canale TV generaliste (TVR1, ProTV, 7. Implementarea campaniei publicitare Antena 1, Prima TV), canale TV de ştiinţă şi descoperiri (National Geographic, Discovery), Fiecare partener media (staţie TV/radio, canale de filme (HBO, ProCinema, Hallmark). publicaţie, website) a primit comenzile sub forma unui media-plan particular. Din categoria radio au fost selectate staţiile radio şi programele de informare şi dezbateri 8. Post-evaluarea campaniei publicitare cu cele mai mari audienţe: Kiss FM, Radio ZU, Radio21, ProFM. După ultima zi de campanie s-a făcut o reevaluare a planului iniţial cu date de audienţă actualizate, colectate în perioada campaniei (TV, Internet) sau cât mai aproape în timp de aceasta (radio, presă scrisă), iar rezultatul a arătat că întreaga campanie a depăşit cu 2-4% pragul minim fixat la un reach de 60%.
  • Prezentul Ghid a fost realizat ca urmare a necesităţii de a dezvolta competenţele specializate ale directorilor şi specialiştilor de comunicare din cadrul administraţiei şi al altor instituţii publice din România, în vederea aplicării Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, precum şi în lumina prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile publice şi a Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică din România. Deşi disciplinele comunicării publice se regăsesc în multiple practici şi aplicaţii, elaborarea acestui document vizează pregătirea specialiştilor în comunicare pentru realizarea unor Caiete de sarcini clare, coerente şi realiste în vederea achiziţiei serviciilor de publicitate instituţională şi reclamă. Acest Ghid reprezintă o versiune actualizată a Ghidului de bune practici în achiziţia serviciilor de publicitate de către instituţiile publice al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), publicat în 2005, şi este adaptat noii legislaţii aplicabile în acest domeniu. un proiect finanțat de