Your SlideShare is downloading. ×
Tabele biblice si statistica biblica PDF
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Tabele biblice si statistica biblica PDF

1,175
views

Published on

Autor :OBedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen Şaback Studio Deva mintia. 2012 …

Autor :OBedeya Dorin David Aurel Ben Aharon Cohen Şaback Studio Deva mintia. 2012
Este vesiunea identică celei din word document.
dorindavidaurel_1948@yahoo.ro

http://www.facebook.com/pages/Dacia-Portal-Antic-Megalitic/313800378663091
http://www.facebook.com/pages/Biblia-tanach/113104248812667
http://aramaicnewtestament.net/
http://biblia-tanach.dinamicart.ro/
normal08course@photos.flickr.com
http://www.flickr.com/photos/httpbiblia-tanachdinamicartro/
http://www.scribd.com/dorindavidaurel

Published in: Spiritual

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,175
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
62
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. TABEL AJUTĂTOR ÎNŢELEGERII NOULUI TESTAMENT TOATE VERSETELE IMPORTANTE ACESTEI TEME LE GĂSEŞTI ÎN TABEL CA SĂ NU LE MAI CAUŢI ÎN TOATĂ BIBLIA Şaback Studio .Deva Mintia 2012 TABELE ŞI GRAFICĂ DIGITALĂ CREATE DE : OBEDEYA DORIN DAVID AUREL BEN AHARON COHENToate aceste tabele au fost create în anii 2001-2003. au fost verificate cuprograme de citire, căutare şi numerotare-statistică(marcare) în anii 2005-2006 de către OBEDEYA DORIN DAVID AUREL BEN AHARON COHEN.Acest pachet de tabele explică în mod util şi clar BIBLIA ,atât Vechiultestament,cât şi NOUL TESTAMENT. Şi m-aş bucura dacă le-aţipreţui,fiindcă au fost muncite mult şi obţinute greu. Şi vă oferă vouă absoluttoate datele din BIBLIE „mură în gură” .Chiar dacă eşti începător al Biblieidin prima zi.Şi spun că au fost enorm de greu să fie obţinute şi valabile pe absolut toatetraducerile româneşti şi absolut toate variantele de traduceri britanice.Fiindcă există suficiente nepotriviri între anumite aspecte dintremanuscrisele ebraice aramaice şi greceşti pe o parte şi cele latine şibizantine sau slavone medievale.Aşa încât voi cei de azi să nu vă obosiţi mintea deloc cu lucruri care v-arfi încâlcit şi aţi fi ajuns la disperare. Exemplu: În toate manuscrisele anticeîn ebraică,cokptă,aramaică sau greacă Apar numele îngerilor inclusiv înNOUL TESTAMENT, chiar şi al demonilor. La diferitele traduceri în latină şislavonă apar menţionaţi ca specie diferită de oameni umanoizi ne-oamenidar fără nume proprii.
  • 2. După ediţia Ţării Sfinte şi Eladei şi după Traducerile Americane-Britanice. Este prima Enciclopedie cu tabele şi statistici din Europa, în limba unui popor mic a cărui limbă nu este de circulaţie internaţională. Toate aceste date sânt valabile şi le găseşti în orice tip de Biblie Românească,indiferent ce traducere ai în casă.Şi nu a fost uşor. Nitulescu (NI –BOR) Cornilescu standard (VDC) Cornilescu corectat (VDC+) Cornilescu revizuit (VDCR) Cornilescu modern (VDCM) trinitariană Versiunea (VBT)) Trad. lb. rom. cont. (TLRC) rom. cont. Trad. lb. (TLRC) NT lb. rom. modernă (NTM)Bis. Ortodoxe Vers. (VBO) Biblia în original (BIO)CAP1.
  • 3. Autorii cărţilor Vechiului Testament Cărţile lor şi Ocupaţia lorAUTORUL SCRIERILE CAPITOLE OCUPAŢIA Geneza 1 - Deuteronom prinţ egiptean, 186 33 cioban,Moise conducător şi Psalmul 90 1 călăuză a Iov 42 poporului evreu Deuteronom 34 1 conducător militar slujitor,Iosua ucenic, Iosua 1:1-24:28 24 conducător al poporului evreu mare preot,Eleazar Iosua 24:29-32 4 vers. lucrător în metal mare preot,Fineas Iosua 24:33 1 vers. portar la cortul întâlnirii Judecători 21 judecător, preot Rut 4 profet,Samuel conducător al 1 Samuel 1-24 24 poporului evreuNatan şi 1 Samuel 25 - 2 Samuel profeţi, sfetnici 31Gad 24 împărăteşti
  • 4. Psalmii 2-9,11-32,34- 41,51-65,68- cioban, 70,86,95,101,103,108- cântăreţ, poet,David 110,122,124,131,133,138- 75 erou militar 145 împărat al a colectat psalmii 1-41 naţiunii Israel (?) preot, profet,Asaf Psalmii 50,73-83 12 cântăreţ la TempluFiii luiCore:Asir, preoţi,ELkana, Psalmii 42,44- 10 compozitori,Abiasaf, 49,84,85,87 cântăreţiTahat,Uriel,Uzia, SaulEtan Psalmul 89 1 înţeleptHeman Psalmul 88 1 înţelept Cântarea Cântărilor 8 împărat al Proverbe 1-29 29 naţiunii Israel, cel mai înţeleptSolomon Psalmii 72,127 2 om, muzician, poet, zoolog, Eclesiastul 8 botanistAgur Proverbe 30 1 înţeleptLemuel Proverbe 31 1 incert
  • 5. părţi din cărţile ÎmpăraţiAhia, Ido ? profeţi şi CroniciŞemaia, părţi din cărţile Împăraţi ? profeţiIehu şi CroniciObadia Obadia 1 profetIoel Ioel 3 profetIona Iona 4 profet păstor, fermier,Amos Amos 9 profetOsea Osea 14 profetMica Mica 7 fermier, profet preot, prinţ,Isaia Isaia 66 profet împărat, a editat Proverbe 30 şiEzechia ? constructor poate Psalmii 42-89 iscusitNaum Naum 3 profetŢefania Ţefania 3 profet 1 şi 2 Împăraţi 45Ieremia Ieremia 52 preot, profet Plângerile lui Ieremia 5 scrib,Baruc Ieremia 52:31-34 4 versete ucenic,preot cohanit muzician,Habacuc Habacuc 3 profet, preot (?)levit
  • 6. înţelept, profet, înalt demnitar înDaniel Daniel 12 imperiile Babilonian şi Persan preot,Ezechiel Ezechiel 48 profet,prinţ evreuHagai Hagai 2 profet preot, profet mare-preotZaharia Zaharia 14 Cohen- Aharon(Hagadol Cohen) demnitar înMardoheu Estera 10 imperiul Persan 1 şi 2 Cronici 65 preot, cărturar, Ezra 10 învăţător şiEzra Neemia 13 conducător de A editat probabil psalmii reformă 90-150 Neemia 1:1-7:5; 11:27-Neemia 9 12:43; 13:4-31 Profet,preotMaleahi Maleahi 4 levit 2 Împăraţi 25; uniiAnonimi 48 psalmi
  • 7. Autorii cărţilor Noului TestamentAUTORUL SCRIERILE CAPITOLE OCUPAŢIAMatei Matei 28 vameş, ucenic al lui IsusIoan un ucenic menţionat în Faptele Marcu 16Marcu Apostolilor Luca 24 medic, tovarăş de călătorie al luiLuca Faptele 28 Pavel Apostolilor Ioan 21 1 Ioan 5Ioan 2 Ioan 1 ucenicul preaiubit a lui Isus 3 Ioan 1 Apocalipsa 22 Romani 16Pavel a lucrat la facerea corturilor, 1 Corinteni 16 apostolul neamurilor 2 Corinteni 13 Galateni 6 Efeseni 6 Filipeni 4 Coloseni 4 1 Tesaloniceni 5
  • 8. 2 Tesaloniceni 3 1 Timotei 6 2 Timotei 4 Tit 3 Filimon 1 Evrei 13 cel mai probabil fratele DomnuluiIacov Iacov 5 Isus 1 Petru 5Petru pescar, ucenic al lui Isus 2 Petru 3 fratele lui Iacov şi presupus frateIuda Iuda 1 al lui Isus CAP2. Autorii Bibliei şi Cronologia Tabel Carţile lor ,timpul şi locul scrierii Data Timp Locul Carte Scriitor finalizarii acoperită scrisă "La început Geneză Moise 1513 Wilderness" Pustie la 1657 î.Hr. Exod Moise 1512 1657-1512 Pustie
  • 9. 1 luna Leviticul Moise 1512 Pustie [1512] Peste 140 de ani între Muncă Moise c. 1473 Pustie 1657 şi 1473 Pustia / Numere Moise 1473 1512-1473 Plains din Moab 2 luni ŞesurileDeuteronom Moise 1473 [1473] Moabului 1473 - c. Joshua Joshua c. 1450 Canaan 1450 c. 1450 - c.Judecătorii Samuel c. 1100 Israel 1120 11 ani de regulă Milă Samuel c. 1090 Israel judecătorilor " Samuel, c. 1180- 1 Samuel Gad, c. 1078 Israel 1078 Natan Gad; 1077-c. 2 Samuel c. 1040 Israel Nathan 1040
  • 10. Cântarea lui Solomon c. 1020 * Ierusalim SolomonEclesiastul Solomon b. 1000 * Ierusalim Iona Iona c. 844 * * c. 820 Joel Joel * Iuda (?) Amos Amos c. 804 * Iuda b. 804 - a. Samaria Osea Osea a. 745 745 (District) c. 778 - a. Isaia Isaia a. 732 Ierusalim 732 Mica Mica b. 717 c. 777-717 Iuda Solomon; Proverbe Agur; c. 717 Ierusalim Lemuel Tefania Tefania b. 648 * Iuda Naum Naum b. 632 * Iuda c. 628 Habacuc Habacuc * Iuda (?)
  • 11. Plângerile Nr. Ieremia 607 *lui Ieremia Ierusalim Obadia Obadia c. 607 * * Ezechiel Ezechiel c. 591 613-C. 591 Babilon Iuda /1 şi 2 Regi Ieremia 580 c. 1040-580 Egipt Iuda / Ieremia Ieremia 580 647-580 Egipt Daniel Daniel c. 536 618-c. 536 Babilon 112 zile Hagai Hagai 520 Ierusalim (520) Zaharia Zaharia 518 520-518 Ierusalim Susa, Esther Mordecai c. 475 493-c. 475 Elam După 1 1 şi 2 Cronici Ierusalim Ezra c. 460 Cronici 09:44, (?) 1077-537 Ezra Ezra c. 460 537-C. 467 Ierusalim Psalmii David şi c. 460 * *
  • 12. alţii Neemia Neemia a. 443 456-o. 443 Ierusalim Maleahi Maleahi a. 443 * Ierusalim Matthew Matthew c. 41 2 BC-33 AD Palestina 1 Paul c. 50 * CorintTesaloniceni 2 Paul c. 51 * CorintTesaloniceni Corint sau Galateni Paul c. 50-52 * Syr. Antiohia1 Corinteni Paul c. 55 * Efes2 Corinteni Paul c. 55 * Macedonia Romani Paul c. 56 * Corint Luca Luca c. 56-58 3 BC-34 AD. Caesarea Efeseni Paul c. 60-61 * Roma Coloseni Paul c. 60-61 * Roma
  • 13. Filimon Paul c. 60-61 * Roma Filipeni Paul c. 60-61 * Roma Evrei Paul c. 61 * Roma Faptele Luca c. 61 34-C. 62 AD. CaesareaApostolilor Iacov (fratele James b. 62 * Ierusalim lui Iisus ") Marcă Marcă c. 60-65 30-34AD. Roma1 Timotei Paul c. 61-64 * Macedonia Macedonia Titus Paul c. 61-64 * (?) 1 Petru Peter c. 62-64 * Babilon 2 Petru Peter c. 64 * Babilon?2 Timotei Paul c. 65 * Roma Jude (fratele Palestina Jude c. 65 * lui Iisus (?) ")
  • 14. Apostolul Revelaţie c. 96 * Patmos Ioan Efes, sau Apostolul După prolog, Ioan c. 98 în Ioan 30-34 AD. apropierea Efes, sau Apostolul 1 Ioan c. 98 * în Ioan apropierea Efes, sau Apostolul 2 Ioan c. 98 * în Ioan apropierea Efes, sau Apostolul 3 Ioan c. 98 * în Ioan apropierea CAP3. INFORMAŢII GENERALE DESPRE BIBLIE27 CĂRŢI CANONICE, INTERNAŢIONAL ACCEPTATE DE EVREI,CREŞTINI ŞI MUSULMANI CHIAR ŞI DE ATEI,ŞI RECUNOSCUTE CA ALCĂTUIND NOUL TESTAMNET
  • 15.  BIBLIA ARE 66 DE CPRŢI CARTE NR. 1 ESTE GENESSA(FACEREA) CARTEA 66 ESTE APOCALIPSA.  VECHIUL TESTAEMET ARE 39 DE CĂRŢI ,ULTIMA FIIND MALEAHI (MALACHI) .  NOUL TESTAMENT ARE 27 DE CĂRŢI, DE LA NR. 40 CARE ESTE EVANGHELIA LUI MATEI PĂNĂ LA 66 CARE ESTE AP  OCALIPSA. Număr Numărul Număr total total deCărţile ce alcătuiesc Număr total UNNUMBERE total de de litereBiblia de versete D VERSES capitole cuvint e Toate 783,137 3,566,48 capitolel 0 e dinTOTAL 31,103 +137 Biblie 1189 capitole 602,58 2,278,10Vechiul Testament 929 23,145verset 5 0 +137(Legământul Ebraic) capitole eNoul 260Testament(Legământ 7958verste capitoleul universal) CĂRŢILE CE UNNUMBERED ALCĂTUIESC CAPITOLE VERSETE VERSES BIBLIA TOTAL 1189 31,103 +137 Vechiul 929 23,145 +137
  • 16. TestamentNoul Testament 260 7958Genesis 50 1533Exodus 40 1213Leviticus 27 859Numbers 36 1288Deuteronomy 34 959Joshua 24 658Judges 21 618Ruth 4 851 Samuel 31 8102 Samuel 24 6951 Kings 22 8162 Kings 25 7191 Chronicles 29 9422 Chronicles 36 822Ezra 10 280Nehemiah 13 406Esther 10 167Job 42 1070Psalms 150 2461 +137Proverbs 31 915Ecclesiastes 12 222Song of Songs 8 117Isaiah 66 1292Jeremiah 52 1364Lamentations 5 154Ezekiel 48 1273Daniel 12 357Hosea 14 197Joel 3 73Amos 9 146Obadiah 1 21Jonah 4 48
  • 17. Micah 7 105Nahum 3 47Habakkuk 3 56Zephaniah 3 53Haggai 2 38Zechariah 14 211Malachi 4 55Matthew 28 1071Mark 16 678Luke 24 1151John 21 879Acts 28 1007Romans 16 4331 Corinthians 16 4372 Corinthians 13 257Galatians 6 149Ephesians 6 155Philippians 4 104Colossians 4 951 Thessalonians 5 892 Thessalonians 3 471 Timothy 6 1132 Timothy 4 83Titus 3 46Philemon 1 25Hebrews 13 303James 5 1081 Peter 5 1052 Peter 3 611 John 5 1052 John 1 133 John 1 (14 or) 15Jude 1 25Revelation 22 404
  • 18. NUMELE NR. NUMELE NR.DE NR.DE NR.DECĂRŢII CAPITOLE VERSETE CUVINTECARTEA 40 28 1071 Matei 18345BIBLICĂ capitole versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 41 16 678 Marcu 11304BIBLICĂ capitole versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 42 24 1151 Luca 19482BIBLICĂ capitole versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 43 21 879 Ioan 15635BIBLICĂ capitole versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 44 28 1007 Fapte 18451BIBLICĂ capitole versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 45 16 capitole 433 Romani 7111BIBLICĂ versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 46 16 437 1 Corinteni 6829BIBLICĂ capitole versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 47 13 257 2 Corinteni 4477BIBLICĂ capitole versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 48 6 capitole 149 Galateni 2230BIBLICĂ versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 49 6 capitole 155 Efeseni 2422BIBLICĂ versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 50 4 capitole 104 Filipeni 1629BIBLICĂ versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 51 4 capitole 95 versete Coloseni 1582BIBLICĂ cuvinteNUMĂRULCARTEA 52 1 5 capitole 89 versete 1481BIBLICĂ cuvinte
  • 19. NUMĂRUL Tesalonice niCARTEA 53 2 3 capitole 47 verseteBIBLICĂNUMĂRUL Tesalonice 823 cuvinte niCARTEA 54 6 capitole 113 1 Timotei 1591BIBLICĂ versete cuvinteNUMĂRULCARTEA 55 4 capitole 83 versete 2 Timotei 1238BIBLICĂ cuvinteNUMĂRULCARTEA 56 3 capitole 46 versete Tit 659BIBLICĂ cuvinteNUMĂRULCARTEA 57 1 capitole 25versete Filimon 335BIBLICĂ cuvinteNUMĂRULCARTEA 58 13 303BIBLICĂ Evrei 4953NUMĂRUL capitole versete cuvinteCARTEA 59 5 capitole 108BIBLICĂ Iacov 1742NUMĂRUL versete cuvinteCARTEA 60 5 capitole 105BIBLICĂ 1 Petru 1684NUMĂRUL versete cuvinteCARTEA 61 3 capitole 61BIBLICĂ 2 Petru 1099NUMĂRUL versete cuvinteCARTEA 62 5 Capitole 105BIBLICĂ 1 Ioan 2141NUMĂRUL versete cuvinteCARTEA 63 1 capitol 13BIBLICĂ 2 Ioan 245NUMĂRUL veresete cuvinte
  • 20. CARTEA 64 1 capitol 15 BIBLICĂ 3 Ioan 219 NUMĂRUL versete cuvinte CARTEA 65 1capitol 25 BIBLICĂ Iuda 461 NUMĂRUL versete cuvinte CARTEA 66 22 404 BIBLICĂ Apocalipsa 9852 NUMĂRUL capitole versete cuvinte Număr Numărul Număr total total deCărţile ce alcătuiesc Număr total UNNUMBERE total de de litereBiblia de versete D VERSES capitole cuvint e Toate 783,13 3,566,48 capitolel 7 0 e dinTOTAL 31,103 +137 Biblie 1189 capitole 602,58 2,278,10Vechiul Testament 929 23,145verset 5 0 +137(Legământul Ebraic) capitole eNoul 180,55 838,380 260Testament(Legămân 7958verste 2 capitoletul universal)
  • 21. STATISCA NUMĂRULUI TOTAL A NUEMELUI LUI DUMNEZEU ÎN BIBLIE recenzat şi editat de : OBEDEYA DORIN DAVID AUREL BEN AHARON COHEN NUMELE EBRAIC-ARAMAIC A UNICULUI DUMNEZEU A FOST PĂSTRAT CHIAR ÎN TEXTUL GRECESC ŞI MAI RAR ÎN Cuvântul DOMN apare 7,736în toată BIBLIA în forma grecească CODEXURI LATINE ,ÎN FORMĂ DEFORMATĂ “ IAHUS, IEHOVÆ KIRIE ΚΙΡΙΕ Cuvântul Dumnezeu apare3,358 în toată BIBLIA în forma grecească TEOS ΤΕΩΟΣ Cuvântul YAHWEH apare de 6 828 în toată BIBLIA ‫יְ ה ָה‬ ‫ו‬ Cuvântul ELOHIM sau ADONAI apare de 6973 în toată BIBLIA ‫אלוֹהים‬ ִ ֱ ‫אדוֹ ָי‬ ‫ֲ נ‬ Tetragrama cu litere paleo-ebraice apare de 237ori în NOUL TESTAMENTNumărul de cărți în Biblie: 66Capitole: 1.189Versete: 31.101Cuvinte: aprox. 783.137Litere: 3.566.480Numărul de promisiuni din Biblie: 1.260
  • 22. Porunci: 6.468Profeții: peste 8,000Profeții împlinite: 3.268 de versteProfeții neîmplinite: 3.140Întrebări: 3.294Cel mai lung nume: Maher-Şalal-Haş-Baz (Isaia 8:1)Cel mai lung verste: Estera 8:9 (68 de cuvinte)Cel mai scurt verset: Ioan 11:35 (2 cuvinte: “Isus plângea”).Versetul de la mijlocul Bibliei: Psalmul 118:8Capitolul de la mijlocul Bibliei: Psalmul 117Cea mai lungă carte: Psalmii (150 de capitole)Cea mai scurtă carte: 3 IoanDe câte ori apare cuvântul Dumnezeu: 3.358De câte ori apare cuvântul Domn/Domnului: 7.736 Numărul de versete care se ocupă cu învierea şi Răpirea: 216 Numărul de versete care se ocupă cu Necazul cel Mare: 700
  • 23. Numărul de versete care se ocupă cu Bătălia de la Armaghedon şi reîntoarcerea lui Isus Hristos şi a evenimentelor legate de: 481 Numărul de versete care se ocupă cu ale Mileniului: 1233 Vechiul Testament, numărul de versete profeţiei: 1773 Vechiul Testament, numărul de versete posibil ajutor profeţia: 887 Noul Testament, numărul de versete profeţiei: 1102 Noul Testament, numărul de versete posibil ajutor profeţia: 231 Numărul total de versete profeţiei: 2875 Numărul total de versete posibil ajutor profeţia: 1118 Numărul total de profeţie şi versete posibile de ajutor: 3993 CAP4 Locuri şi oraşe care se găsesc în EvangheliiVarianta simplă pentru bigoţi habotnici cruciaţi care se poticnec în DOMNUL lor. Ca
  • 24. să nu aveţi necazuri .LOCUL DESCRIERE MATEI MARCU LUCA IOANEnon Oraş 3:23Betabara Oraş 1:28Betania Oraş 21:17 1 1 :1 19:29 11:1Betesda Scăldătoare 5:2Betleem Oraş 2:1 2:4Betfaghe Oraş 21:1 11:1 19:29Betsaida Oraş 11:21 6:45 1:44Cezarea lui Oraş 16:13 8:27FilipGolgota Deal 23:33Cana Oraş 2:2Capernaum Oraş 4:13 1:21 4:31 4:46Chedron viroagă 4:13 1:21 4:31 4:46Horazin Oraş 11:21 10:13Dalmanuta Oraş 8:10| Decapole Regiune 4:25 5:20Egipt Ţinut 2:13-15
  • 25. Emaus Oraş 24:13Efaim Cetate 11:54Ghenezaret Cîmpie 14:34 6:53Ghenezaret Lac 5:1Gergesa Oraş 8:28Ghetsimani >• Grădină 26:36 14:32Golgota Deal 27:33-50 15:22Gomora Cetate 10:15 6:11 distrusăIerihon Oraş 20:29;10:46 10:30Ierusalim Cetate 20:18 11:11 2:41:43 4:45Iordan Rîu 3:5-6, 13 1:5 3:3 1:28Magdala Oraş 15:39Nain Oraş 7:11Nazaret Cetate 2:23 1:24 2:39 1:45Neftali Oraş 4:13Ninive Cetate 12:41 11:32Măslinilor Munte 24:3 21:37 8:1Salim Oraş 3:23Sarepta Oraş 4:26
  • 26. Sidon Oraş 11:21 3:8 4:26 Siloam Scăldătoare 9:7 Sodoma Cetate 10:15 6:11 1 distrusă 10:12 Sihar Oraş 4:5 Tiberiada Oraş 6:1,23 Tir Oraş 15:21 7:24 6:17 CAP5Noul Testament – Persoane menţionate în EvangheliiNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS PERSOANE MENŢIONATE ÎN RELATĂRILE EVANGHELIILOR Numele Alte informaţii Unde sînt scrise în Noul Testament Numele Alte Matei Marcu Luca Ioan Alexandru informaţii Fiul lui 15:21 Ioan Simon din Cirene Andrei Apostolul 10:2 1:16 Ana Proorocită in 2:36- 1:40 Ierusalim 38
  • 27. Ana Mare preot 3:2Baraba Hoţ şi 27:16-Bartolomeu criminal Apostol 26 10:3 3:18 6:14Bartimeus Cerşetor orb 10:46Cezar August Primul 2:1 Imperator RomanCezar Ginerele lui 3:1Tiberius AugustusCaiafa Mare preot 26:3 3:2Cuza Slujbaş al lui 8:3 IrodCleopa ucenic al 24:18 DomnuluiQuirinius Isus Guvernator 2:2 al SirieiElisabeta Mama lui 1:5-57 Ioan BotezătorulIrod Antipa Fiul lui Irod 6:14-21 Cel Mare |Irod Arhelau Fiul lui Irod 2:22 Cel MareIrod Cel Mare Guvernator 2:1-19 Roman, Fiul lui AntipaterIrod Filip Fiul lui Irod 14:1-6 Cel MareIacob Apostol, 4:21 1:19 5:10 fratele DomnuluiIacob Apostol, fiul 3:18 24:10 lui Alfeu şi MăriaIacob Fiul lui Iosif JL55_...... .._6.:3
  • 28. şi Măria .Ioana soţia lui 8:3 CuzaIoan Apostol, 17:1 1:19-20 5:10 fratele lui IacovIoan inainte- 3:1-14 1:1-4Botezătorul mergătorul Domnului IsusIosif Soţul mamei 1:18-25 3:23 3:25- lui Isus 27Iosif Membru în 27:57- 15:43- sanhedrin, 60 60 din ArimateiaIose Fiul lui Iosif 13:55 6:3 şi MăriaIuda Fiul lui Iosif 13:55 6:3 şi MăriaIuda Apostol, 10:3 3:18 chemat şi TadeusIuda Apostolul, 26:14 6:16 14:22 IscarioteanulLazăr din Betania 12:4Malhu Servitorul 11:1- Marelui 44Marta Preotlui Sora 10:38- 18:10 Măria şi 42 LazărMăria Sora lui 10:38- 11:1 Marta şi 42 LazărMăria Mama lui 1:18-25 11:1Măria Isus lui soţiaMăria Cleopa Magdalena 16:9 8:2 19:25Matei , Apostol, 9:9 2:14 5:27- 19:25
  • 29. chemat Levi 29Nicodim Fariseu, membru în SanhedrinPetru Apostol, 10:2 3:16 3:1-21 chemat SimonFilip Apostolul 10:3 1:40Pilat | procurator 27:2, 23:1-6, 1:43- roman în 11-26 24 48 ludeaRuf Fiul lui 15:21 Simon dinSalome Cirena care Femeia 15:40 1-a servit peSalome Isus Fiica 14Salome Irodiadei Fiica 14:6 6:22Simeon Irodiadei1-a cel care 2:25- luat pe 35 Domnul Isus în braţe în templu.Simion Tatăl lui Iuda IscarioteanuSimion Fratele lui 13 6:71Simion Isus Fratele lui 13:55Simion Isus ln lepros 26:6 14:3 6:71 din BetaniaSimion Fariseul 7:36- care a venit 50 la IsusSimion Cel care a 27:32 15:21 purtat crucea Domnului Isus HristosSimon Apostolul, 10:4 6:15
  • 30. Zelotul Susana Femeia care 6:15 a servit pe Isus Toma Apostolul, 10:3 numit Geamănul CAP6 NUME PROPRII DIN BIBLIE DIN VECHIUL ŞI NOUL TESTAMENTA B C D E F GAbagtha Baal Caesar Dan Ebal Festus GaalAbda Baalis Caiapha Daniel Ebed (Porci GadAbdeel Baana s Darda Ebed- us) GaddiAbdi Baanah Cain Darius melech Fortun GaddiAbdiel Baasha Cainan Dathan Eber atus elAbdon Balaam Calcol David Eden Falec GaharAbedneg Baladan Caleb Debir Eder Fallu Gaiuso Balak Canaan Dedan Edom Falti GallioAbel Bani Canaanit Delaia Eglon Fanuel GamalAbi- Bar- e h Ehud Fares ielalbon jesus Carmi Demas Elah Farez GamulAbia Bar-jona Castor Demet Elam Ficol GarebAbiasap Barabba and rius Elasah Filimo Gatamh s Pollux Didym Eldaah n GeberAbiathar Barache Cephas us Eldad Filetus GedaliAbida l Charran Dionys Eleazar Filip ahAbidan Barachi Chedorla ius Elhanan Fineha GehaziAbieezer as omer Diotre Eli s GemarAbiel (Berechi Chelubai phes Eliab Flegon iahAbiezrite ah) Chenaan Dishan Eliada Fygell Genub
  • 31. Abihail Barak ah Dodai Eliakim us athAbihu Bariah Chenaia Dodo Eliam GeraAbihud Barkos h Doeg Elias GerahAbijah Barnaba Chesed Dumah Eliasaph GershAbijam s Chileab Eliashib omAbimael Barsaba Chilion Eliathah GershAbimele s Chimha Elidad onch Bartholo m Eliel GesheAbinada mew Chushan Eliezer mb Bartima - Elihu GideoAbinoam eus rishathai Elijah nAbiram Baruch m Elika GilgaAbishai Barzillai Claudius Elimelec meshAbishua Bealiah Clement h GogAbishur Becher Cleopas Elioenai GoliatAbitub Bedan Cleopha Eliphalet hAbner Beeri s Eliphaz GomerAbraha Bela Conania Eliphelem Belshaz h hAbram zar Coniah ElipheletAbsalom Beltesh Corneliu ElishaAchaich azzar s Elishahus Ben- Cosam ElishamAchan ammi Crescen aAchbor Ben- s ElishaphAchish hadad Crispus atAdaiah Benaiah Cush ElishuaAdam Benjami Cushite ElkanahAdam II n Cyrenius ElmodaAdbeel Beor Cyrus mAddar Bera ElnathaAddi Beracha nAddon h ElonAdiel Berechi ElymasAdin ah EnochAdina Bered EnosAdino Beriah EpaenetAdnah Berodac usAdoni- h- Epaphrazedec baladan sAdonibe Bethelit Epaphro
  • 32. zek e ditusAdonijah Bethuel EphahAdonika Bezaleel Epherm Bezer EphraimAdonira Bigtha Ephronm Bigthan ErAdoram Bildad ErastusAdramm Bilgah Esaiaselech Bilshan EsarhadAdriel Birsha donAgabus Blastus EsauAgag Boanerg EshbaalAgee es EshcolAgrippa Boaz Eth-baalI Bosor EthanAgrippa Buz EthiopiaII Buzi nAgur eunuchAhab EutychuAhasuer sus Evil-Ahaz merodacAhaziah hAhiam EzekiasAhiezer EzekielAhihud EzraAhijah EzriAhikamAhimaazAhimanAhimelechAhinadabAhioAhiraAhisharAhithophelAhitubAhoah
  • 33. AholiabAkkubAlemethAlexanderAlexander theGreatAllonAlmodadAlphaeusAmalekAmariahAmasaAmasaiAmashaiAmasiahAmaziahAmittaiAmmielAmmihudAmminadabAmminadibAmmishaddaiAmmizabadAmmonAmnonAmonAmosAmozAmpliasAmramAmraphelAnah
  • 34. AnakAnanAnaniasAnathAndrewAndronicusAnerAnnasAntichristAntiochusAntipasApellesApollosAquilaAraAradAramAranAraunahArbaArbathiteArchelausArchippusArchiteArdArdonAretasAriehArielAriochAristarchusAristobulusArmoni
  • 35. ArphaxadArtaxerxesAsaAsahelAsaphAsherAshkenazAshpenazAshurbanipalAsnapperAsshurAssosAugustusAzalAzariahAzaziahAzelAzmavethAzur andAzzurH I J K L M N Ivah Jaakan Kadm Laada MaachaHabakk Izhar Jaakoba iel n huk Izrahite h Karea Laban Maaseia NaamHadad Iaakan Jaala h Laish h NaamanHadade Iaakoba Jaalam Keda Lame Maasiai Naaraizer h Jaanai r ch Maath NabalHadar Iaala Jaare- Kede Lazar Maaziah NabothHadarez Iaalam oregim mah us Machba Nachon
  • 36. er Iaanai Jaasau Kelita Lebba nai NadabHadlai Iaare- Jaasiel Kemu eus Machir NaggeHadora oregim Jaaz- el Leme Madai Naharaim Iaasau aniah Kena k Magog NahashHagare Iaasiel Jaaziah z Lemu Mahalale Nahathne Iaaz- Jaaziel Kish el el NahbiHaggai aniah Jabal Kohat Leum Mahath NahorHakkoz Iaaziah Jabesh h mim Mahazio NahshonHam Iaaziel Jabez Kora Levi th NahumHaman Iabal Jabin h Libni Mahlon NaphishHamme Iabesh Jachan Kore Lo- Mahol Naphtalidatha Iabez Jachin Koz ammi Malachi NarcissusHammel Iabin Jacob Lot Malchi- Nathanech Iachan Jaddua Lotan shua NathanaelHamor Iachin Jadon Lucas Malchia NebaiothHamul Iacob Jahath Luciu h NebatHaname Iacov Jahaziel s Malchus Nebuchadel Iaddua Jahdai Lud Malluch nezzarHanani Iadon Jahzeel Luke Mamre NebuchadHanania Iahath Jahzera Lysia Man rezzarh Iahaziel h s Man of NebushasHanniel Iahdai Jair (Clau sin banHanoch Iahzeel Jairus dius) Manaen NebuzaraHanun Iahzera Jakeh Manasse danHaran h Jakim h Necho IIHarbon Iair Jalon Manoah Nedabiaha Iairus Jambres Maoch NehelamitHarhaia Iakeh James Marcus eh Iakim Janna Maresha NehemiahHarhas Ialon Jannes h NemuelHarhur Iambres Japheth (Maresh NerHarim Iames Japhia a) NereusHariph Ianna Jared Mark Nergal-Harnep Iannes Jarib Mash sharezerher Iapheth Jashen Massa NeroHarsha Iaphia Jashobe Mathusa NethaneelHarum Iared am la NethaniahHaruz Iarib Jashub Mathusa NeziahHasadia Iashen Jason le Nicanorh Iashobe Javan Mattan NicodemuHasenu am Jechoni Mattania s
  • 37. ah Iashub ah h NicolasHashabi Iason Jechoni Mattathi Nimrodah Iavan as as NimshiHashab Iechoni Jeconia Matthan Noadiahniah ah h Matthat NoahHashba Iechoni Jedaiah Matthew Nobahdana as Jediael Matthias NogahHashub Ieconia Jedidiah Mattithia NunHashub h Jeduthu h Nymphasah Iedaiah n MebunnHashum Iediael Jehalele aiHasrah Iedidiah el MedadHasuph Ieduthu Jehdeia Medana n h MehetabHatach Iehalele Jehiel eelHathath el Jehizkia MehetabHatipha Iehdeia h elHatita h Jehoaha MehujaeHattush Iehiel z lHavilah Iehizkia Jehoash MehumaHazael h Jehohan nHazar- Iehoaha an Melchimaveth z Jehoiac MelchizeHazo Iehoash hin dekHeber Iehohan Jehoiad MeleaHebron an a MelechHegai Iehoiac Jehoiaki MemucaHeldai hin m nHeleb Iehoiad Jehoiari MenaheHeled a b mHelek Iehoiaki Jehonad MeniHelem m ab MephiboHelez Iehoiari Jehonat shethHeli b han MeraiahHelkai Iehonad Jehora MeraiothHelkath- ab m Merarihazzuri Iehonat Jehosha Meredm han phat MeremotHelon Iehoram Jehozab hHeman Iehosha ad Merib-Hemath phat Jehozad baal
  • 38. Henada Iehozab ak Merodacd ad Jehu h-Henoch Iehozad Jehucal baladanHepher ak Jehudi MeshaHermas Iehu Jeiel MeshacHermes Iehucal Jekonja hHermog Iehudi h Meshecenes Ieiel Jephtha hHerod Iekonja h MibharAgrippa h Jephun MibsamI Iephtha neh MibzarHerod h Jerahme MicahAntipas Iephunn el MicaiahHerod eh Jeremia MichaArchela Ierahme h Michaelus el Jerimot MichaiaHerod Ieremia h hPhilip I h Jeroboa MichriHerodio Ierimoth m Midiann Ieroboa Jeroha Mikloth m m Milalai Ieroham Jerubba Mishael Ierubba al Misham al Jerubbe Mishma Ierubbe sheth Mishma sheth Jeshaia nnah Ieshaia h Mithreda h Jesharel th Iesharel ah Mizpar ah Jeshebe Mizzah Ieshebe ab Mnason ab Jesher Moab Iesher Jeshua Moise Ieshua Jesse Mordeca Iesse Jesus i Iesus Jether Moreh Iether Jetheth Moses Ietheth Jethro Moza Iethro Jetur Mushi Ietur Jeuel Ieuel Jeush
  • 39. Ieush JezielIeziel JezreelIezreel JoabIoab JoahIoah JoahazIoahaz JoashIoash JobIob JobabIobab JoelIoel Joelah JoezerIoelah JohananIoezer JohnIohanan JohnIohn theIohn the BaptistBaptist JoiadaIoiada JoiakimIoiakim JoiaribIoiarib JokimIokim JokshanIokshan JoktanIoktan JonadabIonadab JonahIonah JonasIonas JonathaIonatha nn JoramIoram JosephIoseph JosesIoses JoshuaIoshua JosiahIosiah JothamIotham JozabadIozabad JozachaIozacha rr JubalIubal JudaIuda JudahIudah JudasIudas Jude
  • 40. Iude Julius Iulius Junia Iunia Justus IustusO P Q R S T UObadiah Paarai Quart Raama Sabtah Tabbaot UcalObal Pagiel us h Sabtecha h UnniObed Pahath- Quirin Raamia Sachar Tabeal UriaObed- moab ius h Sadoc Tabeel hEdom Pallu Rabma Sala Tabrim UrielObil Palti g Salathiel on UrijaOded Paltiel Rabsari Sallai Talmai hOg Parmasht s Sallu Talmon UzOhad a Rabsha Salmon Tanhum UzalOhel Parmenas keh Samgar- eth UzzaOlympas Parshand Raguel nebo Tarshis hOmar atha Raham Samson h UzziOmri Paruah Rapha Samuel Tartan UzziOnan Pasach Raphu Sanballat Tatnai ahOnesimu Pashur Reba Saph Telem Uzzis Patrobas Rechab Sargon Tema elOnesiph Paul Regem- Saul Temanorus Pedahel melech Sceva TemeniOphir Pedahzur Rehabi Seba TerahOreb Pedaiah ah Secundu TereshOren Pekah Rehob s TertiusOrnan Pekahiah Rehobo Segub TertulluOsnappe Pelaiah am Seir sr Pelatiah Rehum Semei ThaddaOthni Peleg Rei Sennach eusOthniel Pelet Rekem erib ThahasOzem Peleth Remalia Seorim hOzias Perez h Seraiah TheophiOzni Perida Rephae Sered lus Peruda l Sergius Theuda Peter Reuben Paulus s Pethahiah Reuel Serug Thomas
  • 41. Pethuel Rezin Seth TiberiusPeulthai Rezon Sethur CaesarPhalec Rhesa Shaashg TibniPhallu Rimmo az Tiglath-Phalti n Shabbeth PileserPhanuel Riphath ai I.Phares Romam Shadrach Tiglath-Pharez ti-ezer Shallum PileserPhicol Rufus Shalman III.Philemon Shalman TimaeuPhiletus eser sPhilip Shamgar TimnaPhinehas Shamir TimnahPhlegon Shamma TimonPhygellus h TimothePilate Shammu us(Pontius) a TimothyPiram Shaphan TirasPispa Shaphat TirhakaPispah Sharezer hPontius Shavsha TitusPilate Shealtiel Tob-Porcius Shear- adonijaFestus Jashub hPotiphar Sheba TobiahPotiphera Shebania Tobijahh h TogarmPuah Shebna ahPublius Shebuel TohuPudens Shecania ToiPul h TolaPut (Phut) Shechem Trophi Shelah mus Shelemia Tubal h Tubal- Shelomit cain h Tychicu Shelomot s h Tyrann Shem us Shema
  • 42. ShemaahShemaiahShemariahShemeberShemiramothShemuelShephatiahSherebiahShereshSherezerSheshaiSheshbazzarShethShetharShethar-boznaiShevaShilohShimeaShimeahShimeiShimeonShimhiShimrathShimriShimshaiShinabShiphtanShishak IShobabShobachShobaiShobalShobi
  • 43. Shomer Shuah Sibbecai Silas Simeon Simon Simri Sisera So Solomon Sopater Sosipater Sosthene s Stachys Stephana s Stephen Susi SyeneV X ZVajezatha Xerxes Zaavan Zabad Zabbai Zabbud Zabdi Zabdiel Zabud Zabulon Zaccai Zacchaeus Zaccur Zachariah Zacharias Zacher Zadok Zalmon Zalmunna Zaphnath-
  • 44. paaneahZarahZatthuZattuZazaZebadiahZebahZebaimZebedeeZebulZebulunZechariahZedekiahZeebZelekZelophehadZemiraZenasZephaniahZephiZephoZerahZerubbabelZethamZethanZiaZibaZibeonZibiaZichriZidkijahZihaZilthaiZimmahZimranZimriZinaZiphZiphahZipporZithri
  • 45. Ziza Zizah Zoan Zohar Zoheth Zophah Zophar Zuph Zur Zuriel Zurishaddai CAP7 NOUL TESTAMENT Zeii Popoarelor Antice NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Puteri Cereşti create, dar superioare omului: şi niciuna nu este DUMNEZEU DOMNUL ,adică: Yahweh ‫.ְהָה‬ ‫י ו‬ Reamintesc că DOMNUL DUMNEZEUL BIBLIEI este Yahweh ‫”.ְהָה‬EU SÂNT ACESTA SÂNT!” ‫י ו‬ Yahweh, nu este o denumire în ebraicăpentru Dumnezeu, nici CALITATE, nici FUNCŢIE, ci NUME PROPRIU, UNVERB PERSONAL, aşa cum pe Iisus Îl cheamă Ieşua(Isus), aşa PeDumnezeu în UNITATEA LUI, ca Tată Ceresc, îl cheamă Yahweh. Pentrumai multe explicaţi citeşte „TETRAGRAMA ‫ ”.ְהָה‬Care este pe INDEXUL ‫י ו‬CUPRINSULUI, fereastra stângă. Teoria conform căreia , orice Divinitate este acelaşi Dumnezeu numit altfel, cu alt nume, este superbă, idealistă şi înşelătoare şi într-u totul
  • 46. Mincinoasă.Nimeni nu ştie precis ce specie şi ce rang ocupau la Dumnezeu înainte de a fi aruncate din ceruri, posibil (supoziţie) să fi fost Şadaimi şi Heruvimi, Îngeri de rang şi puetere cerească foarte mare, asemeni lui Satan. Satan a fost ca specie Ruachim-Elim şi ca rang şi slujire HERUVIM OCROTITOR şi CĂPENIA OŞTIRII DOMNULUI YAHWEH. Deci nu vom specula , dar cu siguranţă aceste FIINŢE, PUTERI CEREŞTI erau şi sânt superioare omului, îcât cu uşurinţă le-au părut lor a fi Dumnezei, Zeii lor. Oricâtă politeţe ai avea totuşi niciunul din aceşti zei ,nu era YAHWEH DOMNUL-DUMNEZEUL UNIC AL BIBLIEI.Geneza cap 2: vers 4[FACEREA]‫תוֹלדוֹת‬ ְ ‫ד אלּה‬ ֵֶ 4 These are the generations 4.Iată istoria cerurilor şi a of the heaven and of the earth pămîntului, cînd au fost făcute.,‫וְ האָרץ‬ ֶ ָ ‫השּׁמיִ ם‬ ַַָ when they were created, in în ziua cînd a făcut YAHWEH the day that the LORD God ELOHIM, un pămînt şi ceruri,‫בּיוֹם‬ ְ :‫בּהבּראָם‬ ְִָ ְ made earth and heaven.--‫ֲשׂוֹת יְ ה ָה אלֹהים‬ ִ ֱ ‫ו‬ ‫ע‬ .‫ארץ וְ שׁמיִ ם‬ ָ ָ ֶֶExod cap.3 : verset 13 -‫יג ויֹּאמר מֹשׁה אל‬ ֶ ֶ ֶ ַ 13 And Moses said unto 14Dumnezeu a zis lui‫האלֹהים, ה ֵה אָנֹכי בא‬ ָ ִ ‫ִנּ‬ ִ ֱָ God: Behold, when I come Moise: ,,Eu sînt Cel ce unto the children of Israel, sînt.`` Şi a adăugat: ,,Vei ,‫אל- בּ ֵי יִ שׂראל‬ ֵ ָ ְ ‫ֶ ְנ‬ and shall say unto them: The răspunde copiilor lui Israel ‫וְ אָמרתּי להם, אלֹהי‬ ֵ ֱ ֶָ ִ ְ ַ God of your fathers hath astfel: ,,Cel ce se numeşte ‫יְ ה ָה אבוֹתיכם שׁלחנִ י‬ ְַָ ֶ ֵ ֲ ‫ו‬ sent me unto you; and they ,Eu sînt`, ma trimes la-‫אליכם; וְ אָמרוּ-לי מה‬ ַ ִ ְ ֶ ֲֵ shall say to me: What is His voi.``‫-יהוה‬ YHWH« EU- .‫שּׁמוֹ, מה אֹמר אלהם‬ ֲֵֶ ַ ָ ְ name? what shall I say unto SANT ASATA-S them? EU ! « [Nume propriu care se rosteste Hshem]
  • 47. Exod cap.3 : verset15 ‫טו ויֹּאמר עוֹד‬ ֶ ַ 15 And God said 15Dumnezeu a mai zis lui ,‫אלֹהים אל-מֹשׁה‬ ֶ ֶ ִ ֱ moreover unto Moses: Moise: ,,Aşa să vorbeşti copiilor Thus shalt thou say lui Israel: ,Domnul, Dumnezeul ‫כֹּה-תֹאמר אל- בּ ֵי‬ ‫ַ ֶ ְנ‬ unto the children of părinţilor voştri, Dumnezeul lui ‫יִ שׂראל, יְ ה ָה אלֹהי‬ ֵ ֱ ‫ו‬ ֵָ ְ Israel: The LORD, the Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi ‫אבֹתיכם אלֹהי‬ ֵ ֱ ֶ ֵ ֲ God of your fathers, the Dumnezeul lui Iacov, ma trimes la‫אַברהם אלֹהי יִ צחק‬ ְָ ֵ ֱ ְָָ God of Abraham, the voi. Acesta este Numele Meu‫ֵאלֹהי יעקֹב, שׁלחנִ י‬ ְַָ ֲַ ֵ ‫ו‬ God of Isaac, and the pentru vecinicie, acesta este ‫אליכם; ֶה-שּׁמי‬ ִ ְ ‫ֲֵ ֶ ז‬ God of Jacob, hath sent Numele Meu din neam în neam.‫לעֹלם, וְ ֶה זכרי לדֹר‬ ְ ִ ְִ ‫ז‬ ָ ְ me unto you; this is My .‫דֹּר‬ name for ever, and this is My memorial unto all generations. –Puteri Cereşti Zeităţi antice - Mesopotamia Zeitatea Ţara Funcţia avută Referinţa biblică zeul naţional şi zeu alMarduk Babilon Ier 50.2 furtunii altă denumire a zeului Ier 14.1; Ier 50.2;Bel Babilon Marduk 52.44Nebo (Nabu) Babilon fiul zeului Marduk Isaia 46.1Tammus Sumer zeul furtunii Ezec. 8.14(Dumuzi)Anu Mesopotamia capul pantheonului nu apare în BiblieEnlil Mesopotamia zeul furtunii nu apare în Biblie
  • 48. apă proaspătă şiEa-Enki Mesopotamia nu apare în Biblie subteranăSin (Nanna) Mesopotamia lună nu apare în BiblieIştar Mesopotamia sex, fertilitate nu apare în BiblieNinurta Mesopotamia război nu apare în BiblieTiamat Mesopotamia apă sărată nu apare în Biblie Puteri Cereşti Zeităţi antice - Canaan- Siria Zeitatea Ţara Funcţia avută Referinţa biblicăEi Canaan – Siria capul pantheonului canaanit nu apare în BiblieAnat Canaan – Siria război nu apare în BiblieMot Canaan – Siria moarte, sterilitate nu apare în BiblieAdad Canaan – Siria zeul sirian al furtunii nu apare în BiblieTeshub Canaan – Siria zeiţa mamă hetită nu apare în BiblieHannhanna Canaan – Siria zeul hetit al furtunii nu apare în BiblieArinna Canaan – Siria zeiţa hetită a soarelui nu apare în Biblie Puteri Cereşti Zeităţi antice – PalestinaZeitatea Ţara Funcţia avută Referinţa biblicăAstarteea Canaan zeiţa mamă, Jud. 2.13; 10.6; 1 Sam.
  • 49. (Asthoreth) fertilitate, dragoste 12.10; 1 Împ. 11.5Baal Canaan zeul furtunii 1 Împ. 16.31-32 Num 21.29; Jud. 11.24; 1Chemoş Moab zeul războiului Împ. 11.7,33; Ier. 48.7Dragon Filistia zeul cerealelor Jud. 16.23; 1 Sam. 5.2-7Împărăteasa zeiţa mamă, Canaan Ier 7.18; 44.17-25cerurilor fertilitate, dragosteMoloh (Malcam, Ţef. 1.5; Ier 49.1; 1 Împ. Amon zeu naţionalMilcom) 11.5,7,33Puteri Cereşti Zeităţi antice Zeităţi antice – EgiptZeitatea Ţara Funcţia avută Simbolul puteriiAker Egipt pământ – ajută morţii două capete de leiAton Egipt zeul soareBes Egipt ajută la naştere – dăruitor de bărbăţie grup de demoniHechet Egipt zeiţă primordială broascăIris Egipt zeiţa vieţii şi vindecării omChepri Egipt zeul primordial, soare răsare cărăbuş om cu cap deKnum Egipt dăruitorul Nilului - făcătorul omenirii broascăMut Egipt ochiul soarelui vultur sau om zeiţa cerurilor – mama corpurilorNut Egipt cereşti
  • 50. stăpânea peste faraonii morţi, viaţă,Osiris Egipt vegetaţie zeul soarelui şi al cerului – ZeuRa Egipt om cu cap de uliu naţionalSelchet Egipt păzitorul vieţii – apărătorul morţilor scorpion zeul haosului, pustiului, furtunii,Set Egipt recolteiSotis Egipt zeul apelor NiluluiTermutie Egipt zeiţa fertilităţii, recoltei şi a soarelui şarpeHorus Egipt soareHathor Egipt zeiţa mamăPtah Egipt artişti, creatorul Memphisului Puteri Cereşti Zeităţi antice - Zeii Egiptului atacaţi de cele 10 plăgiPlaga Textul Zeul atacat1. Nilul APIS, zeul viţel, zeul Nilului; ISIS, zeiţaprefăcut în Exod. 7:14-25 Nilului; Knum, zeul berbec, păzitor al Niluluisânge2. Broaştele Exod. 8:1-5 HEKET, zeiţa naşterii, cu un cap de broască SET, zeul pustiei, SCARABEUL, zeul3. Păduchii Exod. 8:16-19 gândacilor4. Musca RA, zeul soare, UAKIT, zeu reprezentat Exod. 8:20-32câinească printr-o muscă5. Ciuma Exod. 9:1-7 HATOR, zeiţa cu trup de om şi cap de bouvitelor
  • 51. 6. Vărsatul SEKMET, zeiţa bolilor, SUNU zeul ciumelor, Exod. 9:8-12negru ISIS, zeiţa vindecărilor7. Piatra şi NAT, zeiţa cerului, OSIRIS zeul roadelor şi al Exod. 9:13-35focul fertilităţii8. Lăcustele Exod. 10:1-20 NAT, zeiţa cerului, OSIRIS zeul roadelor RA, zeul soarelui, Horus, un alt zeu al Exod. 10:21-9. Întunericul soarelui, NAT, zeiţa cerului, HATOR, zeiţă a 29 cerului10. Moartea MIN, zeul natalităţii, HEKET, zeiţă care ajuta Exod. 11:1-întâilor femeia la naştere, ISIS, zeiţa protectoarea a 12:30născuţi copiilor, FIUL LUI FARAON, zeu în Egipt CAP8 NOUL TESTAMENT Lumea Bibliei - Popoare bibliceLumea Bibliei - Popoare biblice CARE AU TRĂIT PE TOATĂ PERIOADA ANTICĂ, ATÂTÎN VECHIUL TESTAMENT DAR ŞI ÎN NOUL TESTAMENT. 90% DIN ACESTE POPOARE EXISTATU ,IAR OAMENI DIN ACESTE NAŢII AU FOSTPREZENŢI ÎN ZIUA CINCIZECIMII( ŞAVUOTH-SĂPTĂMÂNILE) , ADICĂ DE RUSALII. Amaleciţii Fenicienii Mezii Amoniţii Fereziţii Mişraiţii Amoriţii Filistenii Moabiţii Anachimii Frigienii Nabateenii Archiţii Gabaoniţii Naftuhimii Asirienii Gheşuriţii Parţii Aviţii Gherşoniţii Perşii
  • 52. Babilonienii Ghirgasiţii Recabiţii Cadmoniţii Ghirziţii Refaimiţii Canaaniţii Grecii Romanii Carienii Hetiţii Sabeenii Cheniţii Heviţii Samaritenii Cheniziţii Horiţii Sciţii Ciprioţii Huriţii Sidoniţii Cretanii Iebusiţii Sirienii Cub Israel Suchienii Cuş (Etiopia- Iudeii Tubaliţii Sudan) Dedaniţii Letuşimii Ţemariţii Edomiţii Lidienii Urarţii Egiptenii Macedonenii Zamzumimii Elamiţii Madianiţii Zuzimii Emimii Maoniţii Etiopienii Meşeciţii CAP.9.VIAŢA LUI IISUS STRUCTURATĂ şi PARTAJATĂ PE TABELE ÎN ORDINEA VIEŢII LUI IISUS DIN NAZARETH.
  • 53. IOAN BOTEZĂTORUL Noul Testament - Viaţa şi lucrarea lui Ioan Botezătorul TABEL Eveniment Matei Marcu Luca Ioan 1:5-25, 57-Naşterea 80Vestitor al lui Isus 3:1-12 1:2-8 3:1-20 1:19-34Botezul lui Isus 3:13-17 1:9-11 3:21-22Cere informaţii 11:2-19 7:18-35despre IsusMărturiseşte despre 3:22-4:3IsusMoartea 14:1-12 6:14-29 9:7-9 CAP.10. NOUL TESTAMENT – NAŞTEREA LUI IISUS
  • 54. NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS TABEL Referinţă LOCUL DIN BIBLIE UNDE ESTE SCRISProfeţia naşterii din fecioară Isaia 7:14 Ioan 1:1-3;Preexistenţa Cuvântului Coloseni 1:15-16Naşterea din fecioară conform Matei 1:18-25Evangheliei după MateiNaşterea din fecioară conform Luca 1:26-35,Evangheliei după 2:1-20LucaPosibilă referinţă în Evanghelia Marcu 6:3după MarcuAlte posibile referinţe Galateni 4:4; 1 Corinteni 15:45-48Dedicarea în Templu Luca 2:21-38Vizita Magilor Matei 2:1-12Fuga în Egipt Matei 2:13-15Uciderea pruncilor din Betleem Matei 2:16-18 Matei 1:1-17;Alte evenimente Luca 1:5-25
  • 55. CAP.11.NOUL TESTAMENT – NAŞTEREA LUI IISUSNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS TABEL Referinţă LOCUL DIN BIBLIE UNDE ESTE SCRISProfeţia naşterii din fecioară Isaia 7:14 Ioan 1:1-3;Preexistenţa Cuvântului Coloseni 1:15-16Naşterea din fecioară conform Matei 1:18-25Evangheliei după MateiNaşterea din fecioară conform Luca 1:26-35,Evangheliei după 2:1-20LucaPosibilă referinţă în Evanghelia Marcu 6:3după MarcuAlte posibile referinţe Galateni 4:4; 1 Corinteni 15:45-48Dedicarea în Templu Luca 2:21-38Vizita Magilor Matei 2:1-12
  • 56. Fuga în Egipt Matei 2:13-15Uciderea pruncilor din Betleem Matei 2:16-18 Matei 1:1-17;Alte evenimente Luca 1:5-25 CAP.12.Viaţa şi lucrarea misionară a lui IisusNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Evenimentul Locul Matei Marcu Luca Ioan Anul inaugural 3:13- 3:21- 1:29- Botezul lui Isus Râul Iordan 1:9-11 17 23 39 Ispitirea lui 1:12- Pustie 4:1-11 4:1-13 Isus 13 Cana Prima minune 2:1-11 Galileii Întâlnirea cu Iudeea 3:1-21 Nicodim
  • 57. Întâlnirea cu Samaria 4:5-42SamariteancaVindecareafiului Cana 4:46-slujbaşului Galileii 54împărătescÎncercareaoamenilor din 4:16- NazaretNazaret să-L 31ucidă Anul de Anul de popularitate popularitat eIsus cheamă Marea 4:18- 1:16- 5:1-11patru ucenici Galileii 22 20Vindecarea 8:14- 1:29- 4:38-soacrei lui Capernaum 17 34 41PetruÎnceputul 4:23- 1:35- 4:42-predicării în Galileea 25 39 44GalileeaMatei îl 2:13- 5:27-urmează pe Capernaum 9:9-13 17 32IsusAlegerea celor 3:13- 6:12- Galileea 10:2-412 ucenici 19 15Predica de pe Galileea 5:1-7 6:20-
  • 58. munte 49Femeiapăcătoasă îl 7:39- Capernaumunge pe Isus 50cu mirCălătoria prin Galileea 8:1-3GalileeaPildele 13:1- Galileea 4:1-34 8:4-18Împărăţiei 52Potolirea Marea 8:23- 4:35- 8:22-furtunii Galileii 27 41 25Învierea fiicei 9:18- 5:21- 8:40- Capernaumlui Iair 26 43 56Trimiterea 9:35-celor 12 Galileea 6:6-13 9:1-6 11:1ucenici Anul opoziţieiTăierea capului 6:14-lui Ioan Iudeea 14:1-2 9:7-9 29BotezătorulÎnmulţirea 14:13- 6:30-pâinilor (5000 Betsaida 6:1-14 21 44de oameni)Umblarea pe Marea 14:22- 6:45- 6:16-ape Galileii 23 52 21
  • 59. Petru afirmă Cezareea 16:13- 8:27- 9:18-divinitatea lui lui Filip 20 30 21IsusIsus Îşi Cezareea 16:21- 8:31- 9:22-prevesteşte lui Filip 26 37 25moarteaSchimbarea la Muntele 17:1- 9:28- 9:2-13faţă Hermon 13 36Isus plăteşte 17:24-taxa pentru Capernaum 27templuIsus la 7:11-praznicul Ierusalim 52corturilorVindecareaunui orb din Ierusalim 9:1-41naştereIsus vizitează 10:38-pe Marta şi Betania 42MariaÎnvierea lui 11:1- BetaniaLazăr 44Ultima călătorie 17:11la IerusalimIsus Dincolo de 19:13- 10:13- 18:15-binecuvântează Iordan 15 16 17copii
  • 60. Întâlnirea cu Dincolo de 19:16- 10:17- 18:18- tânărul bogat Iordan 30 31 30 Isus îşi prevesteşte Lângă 20:17- 10:32- 18:31- moartea din Iordan 19 34 34 nou Vindecarea 20:29- 10:46- 18:35- orbului Ierihon 43 52 43 Bartimeu Întâlnirea cu 19:1- Ierihon Zacheu 10 CAP.13 Noul Testament - Viaţa şi lucrarea Domnului IsusNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Viaţa şi lucrarea Domnului Isus Evenimentul Matei Marcu Luca Ioan Liderii 26:1-5 14:1-2 22:1-6
  • 61. religioşiplănuiesc să-lomoare peIsusIuda îltrădează pe 26:14-16 14:10-11IsusPregătireapentru ultima 26:17-19 14:12-16 22:7-13CinăPaşteleevreiesc, în 22:14- 26:20-25 14:17-21 13:21-35cadrul ultimei 18cineDiscuţiaucenicilor 22:24-despre cine 30este maimareIsus spalăpicioarele 13:1-20ucenicilorCina 22:19- 26:26-30 14:22-26Domnului 20Isus prezice 22:31-lepadarea lui 26:31-35 14:27-31 13:36-38 34PetruRugăciunea 17:1-26preoţească a
  • 62. lui Isus Rugăciunea 22:39- din 26:36-46 14:32-42 46 Ghetsimani Prinderea şi condamnarea 26:47- 14:43- 22:47- 18:1- nedreaptă a 27:32 15:21 23:25 19:16 lui Isus 23:26- Isus răstignit 27:33-37 15:22-26 19:17-22 28 23:39- Cei doi tâlhari 27:38-47 15:27-32 43 Moartea lui 23:44- 27:45-50 15:33-36 19:28-49 Isus 49 Mormântul lui 23:50- 27:57-66 15:42-47 19:38-42 Isus 56 CAP.14.Minunile Domnului Isus - Vindecări miraculoaseNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS
  • 63. Vindecări Matei Marcu Luca IoanmiraculoaseLeprosul 8:2-4 1:40-42 5:12-13Servitorulsutaşului 8:5-13 7:1-10romanSoacra lui 8:14-15 1:30-31 4:38-39PetruDoi oameni 8:28-34 5:1-15 8:27-35din GadaraOmul 9:2-7 2:3-12 5:18-25paralizatFemeia cuscurgere de 9:20-22 5:25-29 8:43-48sângeDoi orbi 9:27-31Îndrăcitul 9:32-33mutOmul cu 12:10- 3:1-5 6:6-10mâna uscată 13Îndrăcitul 12:22 11:14orb şi mutFiica femeii 15:21- 7:24-30
  • 64. canaanite 28Băiatul 17:14- 9:17-29 9:38-43demonizat 18Doi orbi - 20:29- 18:35- 10:46-52Bartimeu 34 43Surdo-mutul 7:31-37Posedatuldin 1:23-26 4:33-35sinagogăOrbul din 8:22-26BetsaidaFemeia 13:11-gârbovă 13Bolnavul de 14:1-4dropică 17:11-Zece leproşi 19Slujitorul 22:50-marelui 51preotFiulslujbaşului 4:46-54împărătescBolnavul dela 5:1-9scăldătoarea
  • 65. Betezda Orbul din naştere CAP.15. Mesia Începutul şi sfârşitul BiblieiNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS TABEL Mesia ÎnceputulGENEZA 1 - 4 şi sfîrşitul APOCALIPSA 19 - 22 BiblieiDumnezeu a făcut Mesia Începutul Dumnezeu face ceruri noi şi sfîrşitulcerurile şi pămîntul (1:1) Bibliei şi un pămînt nou (21:1) Mesia ÎnceputulFacerea luminii (1:3) şi sfîrşitul Mielul este lumina (21:23) BiblieiDomnul a făcut soarele Mesia Începutul Nu va mai fi nevoie de şi sfîrşitulşi luna (1:16) Bibliei soare şi lună (21:23)Sfîrşitul primei creaţii Mesia Începutul Sfîrşitul celei de a doua şi sfîrşitul(2:1) Bibliei creaţii (21:6)
  • 66. Mesia Începutul Omul va locui veşnicOmul a fost aşezat lîngă şi sfîrşitul Bibliei lîngă rîul cu apa vieţiiun rîu (2:10) (22:1)Omul a mîncat din pom Mesia Începutul Omul va mînca din pom şi sfîrşitulşi a murit (2:17) Bibliei şi va trăi (22:2)Nunta lui Adam (2:18- Mesia Începutul şi sfîrşitul Nunta Mielului (19:6-9)23) BiblieiEva, nevasta lui Adam Mesia Începutul Noul Ierusalim, nevasta şi sfîrşitul(2:22-25) Bibliei Mielului ((21:9-10)Şarpele a cauzat răul Mesia Începutul Şarpele împiedicat să mai şi sfîrşitul(3:1,13) Bibliei facă rău (20:3)Primul atac al lui Satan Mesia Începutul Ultimul atac al lui Satan şi sfîrşitulasupra omului (3:1-6) Bibliei (20:7-10)Satan se arată în Mesia Începutul Satan dispare în iazul de şi sfîrşitulgrădină (3:1) Bibliei foc (20:10)O grădină care a putut fi Mesia Începutul Un oraş care nu va putea şi sfîrşitulîntinată (3:6-7) Bibliei fi întinat (21:27)Ruperea părtăşiei cu Mesia Începutul Reinstaurarea părtăşiei şi sfîrşitulDumnezeu (3:8-10) Bibliei cu Dumnezeu (21:3)Biruinţa iniţială a Mesia Începutul Biruinţa finală a Mielului şi sfîrşitulşarpelui (3:13) Bibliei (20:10)Făgăduinţa primei veniri Mesia Începutul Făgăduinţa celei de-a şi sfîrşitula Domnului (3:15) Bibliei doua veniri (22:20)Durerea înmulţită Mesia Începutul Sfîrşitul tuturor şi sfîrşitulnespus de mult (3:16) Bibliei suferinţelor (21:4)
  • 67. Blestem asupra primei Mesia Începutul Înlăturarea veşnică a şi sfîrşitulcreaţii (3:14-19) Bibliei blestemului (22:3)Omul pierde stăpînirea Mesia Începutul Omul recîstigă stăpînirea şi sfîrşitulasupra naturii (3:19) Bibliei asupra naturii (22:5) Mesia Începutul Moartea nu va mai fiCea dinţii ucidere (4:8) şi sfîrşitul Bibliei (21:4)Primul miel ucis pentru Mesia Începutul Ultimul Miel jertfit pentru şi sfîrşituloameni (3:21) Bibliei oameni (21:14)Închiderea primului rai Mesia Începutul Deschiderea celui de al şi sfîrşitul(3:23) Bibliei doilea rai (21:25)Îngerii se opun Mesia Începutul Îngerii îi călăuzesc pe şi sfîrşituloamenilor (3:24) Bibliei oameni (21:9-10)Omul este oprit de la Mesia Începutul Omul are din nou acces şi sfîrşitulpomul vieţii (3:24) Bibliei la pomul vieţii (22:14) Mesia Începutul Numele Domnului aşezatSemnul blestemului pe şi sfîrşitul Bibliei pe frunţile oamenilorCain (4:15) (22:4)Cain zideşte prima Mesia Începutul Dumnezeu trimite cetatea şi sfîrşitulcetate (4:17) Bibliei zidită de El (21:2) CAP.16.Noul Testament - Minunile Domnului Isus - Minuni asupra naturiiNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS
  • 68. Minunile Domnului Isus - Minuni asupra naturiiMinuni Minuniasupranaturii asupra Matei Marcu Luca Ioan naturiiMinuni Potolireaasupra 8:23-27 4:37-41 8:22-25naturii furtuniiMinuni Umblarea peasupra 14:25 6:48-51 6:19-21naturii mareMinuni Înmulţireaasupranaturii pâinilor 14:15- 6:35-44 9:12-17 6:5-13 (5000 de 21 bărbaţi)Minuni Înmulţireaasupranaturii pâinilor 15:32- 8:1-9 (4000 de 38 bărbaţi)Minuni Moneda dinasupra 17:24-naturii gura 27 peşteluiMinuni Smochinul 21:18- 11:12-asupranaturii uscat 22 14,20-25Minuni Pescuireaasupra 5:4-11naturii minunată
  • 69. Minuni Apaasupranaturii transformată 2:1-11 în vinMinuni Altăasupranaturii pescuire 21:1-11 minunată CAP.17.Minunile Domnului Isus - Învieri din morţiNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Învieri din Matei Marcu Luca Ioan morţi Fiica lui 9:18-19,23-25 5:22-24,38-42 8:41-42,49-56 Iair Fiul văduvei 7:11-15 din Nain Lazăr CAP.18.
  • 70. Minunile Domnului Isus - Minuni în ziua de Sabat NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Minuni în ziua de Sabat Minunea Matei Marcu Luca Ioan Scoaterea unui 1:21- 4:31- duh necurat 28 37 Vindecarea 8:14- 1:29- 4:38- soacrei lui Petru 15 31 39 Vindecarea slăbănogului de 5:1-18 38 de ani Vindecarea omului cu mâna 3:1-6 6:6-11 uscată Vindecarea 13:10- femeii gârbove 17 Vindecarea bolnavului de 14:1-6 dropică
  • 71. Vindecarea orbului din 9:1-34 naştere CAP.19. Pildele Domnului IsusNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Pildele Domnului Isus 1. Cele două case Matei 7:24-27 (Luca 6:47-49) 2. Haina nouă şi Matei 9:16-17 burdufurile noi 3. Semănătorul Matei 13:3-8 (Marcu 4:3-8;
  • 72. Luca 8:5-8)4. Pilda neghinei Matei 13:24-305. Pilda grăuntelui de Matei 13:31-32 (Marcu 4:30-muştar 32; Luca 13:18-19)6. Pilda aluatului Matei 13:33 (Luca 13:20-21)7. Comoara ascunsă Matei 13:448. Mărgăritarul de preţ Matei 13:45-469. Pilda năvodului Matei 13:47-5010. Pilda robului nemilostiv Matei 18:23-3511. Pilda lucrătorilor viei Matei 20:1-1612. Pilda celor doi fi Matei 21:28-32 Matei 21:33-46 (Marcu 12:1-13. Pilda vierilor 12; Luca 20:9-19)14. Pilda nunţii fiului de Matei 22:1-14împărat Matei 24:45-51 (Luca 12:42-15. Pilda celor doi robi 48)
  • 73. 16. Cele zece fecioare Matei 25:1-1317. Pilda talanţilor Matei 25:14-3018. Pilda cu sămînţa Marcu 4:26-2919. Pilda portarului Marcu 13:34-3720. Pilda copiilor mofturoşi Luca 7:31-3521. Pilda celor doi datornici Luca 7:41-4322. Samariteanul milostiv Luca 10:25-3723. Prietenul de la miezul Luca 11:5-8nopţii24. Pilda bogatului Luca 12:16-21neînţelept25. Pilda smochinului Luca 13:6-9neroditor26. Pilda celor poftiţi la cină Luca 14:15-2427. Turnul neterminat şi Luca 14: 28-33regele prudent28. Oaia rătăcită Luca 15:4-7 (Matei 18:12-14)
  • 74. 29. Banul pierdut Luca 15:8-10 30. Fiul risipitor Luca 15:11-32 31. Ispravnicul Luca 16:1-9 necredincios 32. Robi netrebnici Luca 17:7-10 33. Judecătorul nedrept Luca 18:1-8 34. Pilda vameşului şi a Luca 18:9-14 fariseului 35. Pilda polilor Luca 19:11-27 CAP.20. Rugăciunile Domnului IisusNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Trimiterea din Locul unde au fost Biblie făcute 1
  • 75. .Luca 3:21-22 Rîul IordanMarcu 1:35; vezi Un loc pustiu,Isaia 26:9 CapernaumMarcu 1:35; vezi Un loc pustiu,Isaia 26:9 CapernaumLuca 5:16 vezi Horazin - în pustiuMatei 6:5Luca 6:12; vezi 1 Capernaum - în munţiTes. 5:17;Coloseni 4:2Psalmul 55:17Viatei 11:25-26; O cetateveziIsaia 25:9; Mat.15:36Luca 9:16; Matei Marea Galileii,26:26-27 Ierusalim,Luca 24:30 EmausMatei 14:23; Ioan Betsaida, în munţi6:15vezi Psalmus55:17Luca 9:18 în regiunea Cezareii lui FilipLuca 9:28-29 Muntele TaborIoan 11:41-42; Betania
  • 76. veziPsalmul 123:1-2Luca 11:1-4; vezi Ghetsemani (probabil)Matei 6:7-8Matei 19:13-14; la graniţa Iudeiivezi 1 Petru 2:1-2;Matei 18:5;Psalmul 8:2Ioan 12:27-28;veziIoan 12:27-28; Ierusalim, templuveziIoan 13:31-32;Filipeni 1:20-21Ioan 17;1 Ierusalim - Camera de susLuca 22:32 Ierusalim, Camera de susMatei 26:36-44; GhetsimaniMarcu 14:32-41;Luca 22:40-46;luaţi seama laLuca 22:40; 43- pe Calvar44,46Luca 23:34; vezi pe Calvar
  • 77. Matei 5:44 Matei 27:46; pe Calvar Marcu 15:34: L u ca 24:50-51 Betania CAP.21. Suferinţele şi moartea lui IsusNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Suferinţele şi moartea lui Isus Evenimentul Matei Marcu Luca Ioan Liderii religioşi plănuiesc să-l 26:1-5 14:1-2 22:1-6 omoare pe Isus Iuda îl trădează pe 26:14-16 14:10-11 Isus
  • 78. Pregătirea pentru 26:17-19 14:12-16 22:7-13ultima CinăPaştele evreiesc, în 26:20-25 14:17-21 22:14-18 13:21-35cadrul ultimei cineDiscuţia ucenicilordespre cine este mai 22:24-30mareIsus spală picioarele 13:1-20ucenicilorCina Domnului 26:26-30 14:22-26 22:19-20Isus prezice 26:31-35 14:27-31 22:31-34 13:36-38lepadarea lui PetruRugăciunea 17:1-26preoţească a lui IsusRugăciunea din 26:36-46 14:32-42 22:39-46GhetsimaniPrinderea şi 26:47- 14:43-condamnarea 22:47-23:25 18:1-19:16 27:32 15:21nedreaptă a lui IsusIsus răstignit 27:33-37 15:22-26 23:26-28 19:17-22Cei doi tâlhari 27:38-47 15:27-32 23:39-43Moartea lui Isus 27:45-50 15:33-36 23:44-49 19:28-49
  • 79. Mormântul lui Isus 27:57-66 15:42-47 23:50-56 19:38-42 CAP.22. Învierea lui IsusNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Învierea lui Isus Evenimentul Matei Marcu Luca IoanÎnvierea lui Isus 24:1- 20:1- 28:1-10 16:1-8 12 18Născocirile duşmanilor săi despreînviere 28:11- 15(atât iudei cât şi din alte naţii)
  • 80. CAP.23. Dovezile Învierii lui IisusNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Dovezile Învierii lui Iisus Faptele Dovada Matei Marcu Luca Ioan Apostolilor 24:1- 20:1- Mormântul gol 28:1-8 16:5-6 12 10 Veşmintele de la 24:12 mormânt Modul în care Isus a 24:36- acţionat după eveniment 40 Biserica primară a 13:29-31 predicat lucrul acesta Vieţile schimbate ale 2; 13:47 ucenicilor Viaţa schimbată a lui 9:1-18
  • 81. Pavel, apostolul Noul Testament, document scris de Evangheliile, în mod special martori Schimbarea oricărei persoane în prezent CAP.24. Arătările după înviere NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS TABEL Faptele 1Evenimentul Locul Ziua Matei Marcu Luca Ioan Apostolilor CorinteniMariei duminica 16:9- 20:11- IerusalimMagdalena învierii 11 18celorlalte Ierusalim duminica 28:9-
  • 82. femei învierii 10celor doi în drumul duminica 16:12- 24:13-drum spre Emausului învierii 13 32Emaus duminicalui Petru Ierusalim 24:34 15:5 învieriicelor 10ucenici în duminica 24:36- 20:19- Ierusalimcamera de învierii 43 25suscelor 11ucenici în duminica 20:26- Ierusalim 16:14 15:5camera de următoare 31susla 7 ucenici la Marea 21:1- mai târziupescuit Galilei 25celor 11 28:16- 16:15-ucenici pe Galileea mai târziu 20 18muntela mai mult de500 de necunoscut mai târziu 15:6ucenicilui Iacov necunoscut mai târziu 15:7 40 de zileucenicilor la Muntele 24:44- după 1:3-9 15:7înălţare Măslinilor 51 învierelui Pavel drumul câţiva ani 9:1-19; 9:1; 15:8
  • 83. Damascului mai târziu 22:3-16lui Pavel în Templu 22:17-21 lângălui Ştefan 7:55 Ierusalimînaintea altora 15:48 insulalui Ioan Apocalipsa 1:10-19 Patmos CAP.25. Înălţarea la Cer a lui Iisus NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Înălţarea la Cer a lui Iisus Faptele Evenimentul Matei Marcu Luca Ioan Apostolilor 28:1- 24:1- 20:1- Învierea lui Isus 16:1-8 10 12 18 Marea Trimitere 28:16- 16:15- 24:44- 20:21- pentru predicarea 20 18 49 23
  • 84. Evangheliei 16:19- 24:50- Înălţarea la cer 1:4-11 20 53 Pogorârea cap. 2 Duhului Sfânt CAP.26.Apostolii Domnului Isus - Minuni făcute de cei 12 apostoli Minunea Faptele Apostolilor Apostolii săvârşesc semne şi minuni 2:43 Minuni făcute după moarte lui Anania şi Safira 5:12 Apostoli sunt eliberaţi din închisoare 5:17-19 Ştefan face semne şi minuni 6:8 Filip vindecă îndrăciţi şi şchiopi în Samaria 8:6,7 Alte minuni făcute de Filip 8:13 Filip este purtat de Duhul Domnului 8:39 Anania îl vindecă pe Saul (Pavel) 9:3-6, 17-18 CAP.27.
  • 85. Apostolii Domnului Isus-Minuni făcute de PetruNOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOSApostolii Domnului Isus Apostolii Domnului Isus-Minuni făcute de Petru Faptele Minunea apostolilor Petru şi Ioan vindecă un 3:2-11, 4:10 olog la poarta Templului Moartea lui Anania şi Safira 5:1-10 Petru vindecă bolnavi 5:15-16 Vindecarea lui Enea 9:33-35 Petru a înviat-o pe uceniţa 9:37-43 Tabita Petru izbăvit din temniţă în 12:1-19 mod miraculos CAP.28.
  • 86. Apostolii Domnului Isus-Minuni făcute de Pavel NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS Minunea Faptele apostolilorPavel îl orbeşte pe Elima vrăjitorul 13: 8-12Pavel vindecă un olog 14:8-18Pavel şi Sila sunt eliberaţi 16:23-34Pavel scoate un duh de ghicire 16:16-18Pavel vindecă bolnavi şi îndrăciţi 19:11-12Pavel îl înviază pe Eutih 20:8-12Pavel salvează viaţa echipajului corabiei 27:21-26Pavel scapă nevătămat atunci când o năpârcă îl muşcă 28:3-6Pavel vindecă pe tatăl lui Publius şi alţi bolnavi 28:7-9Minuni necunoscute făcute de Pavel în Corint 2 Corinteni 12:12 Cap.29. Apostolii Domnului Isus - Prezentare generală NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOS
  • 87. Matei Marcu Luca Fapte Trăsături de Ce cărţi Lucrarea lor şi Ioan 10:1-4 3:16-19 6:12-16 1:13 caracter au scris cum au muritCei doisprezece ucenici (pentru detalii click pe numele lor) Lucrează ca evanghelist şi misionar Simon Impulsiv, Simon printre evrei si căruia i- Simon pasional, pe care 1 Petru, locuitorii Simon a pus Petru Petru şovăielnic,zis Petru la numit 2 Petru Babilonului (1 numele 1:40-42 sensibilitate Petru Pet. 5:13) Petru spirituală Moare ca martir în Roma în ani 60 La început a Evanghelist, fost ucenicul lui Andrei săritor la Ioan Andrei Andrei Andrei Andrei 1:40 nevoie, Botezătorul. ascultător Moare răstignit în anul 60 A predicat la Ierusalim şi Fiul lui Egoist, Iudeea. Primul Iacov Iacov Iacov Zebedei Iacov credincios, apostol 21:2 uşor la mânie martirizat (Fapte 12:2) Ev. A predicat în Ioan, 1 Iubitor, bisericile din Fiul lui Ioan, 2 intolerant, Asia Mică, şi în Ioan Ioan Ioan Zebedei Ioan Ioan, 3 ambiţios, Efes. Moare de 21:2 Ioan, energic moarte naturală Apoca- în Efes lipsa Filip Filip Filip Filip 1:43 Filip Om muncitor, A predicat în
  • 88. învaţă greu, Figia şi a murit avea o viziune ca martir în limitată Hierapolis Natanael Misionar în – din Cinstit, Armenia. Barto- Barto- Barto- Barto- Cana credincios, Moare ca lomeu lomeu lomeu lomeu Galilei religios martir în India 21:2 sau Armenia Neîncrezător, Predică în Toma zis devotat, Parţia, Persia şi Toma Toma Toma Geamăn Toma deschis faţă de India. Moare ca 21:2 adevăr martir în India Ordonat, evanghelist, Moare caMatei - Matei Matei Matei ascultător, bun Matei martir învameşul cunoscător al Etiopia Scripturilor A crezut cu A predicat în Iacov Iacov Iacov greu,Iacov Asiria şi Persia.fiul lui fiul lui fiul lui fiul lui conducător Iacov (?) Crucificat înAlfeu Alfeu Alfeu Alfeu influent, plin Persia de virtuţi Smerit, A predicat în Iuda – nu Iuda preocupat de Asiria şi în Levi zis Iuda fiul Iscario- Levi zis fiul lui sfinţire, Iuda (?) Persia. Moareşi Tadeu şi Tadeu lui Iacov teanul Iacov apărător al ca martir în 14:22 credinţei Persia Simon Simon – Simon – Plin de râvnă,Simon – – canaa- canaa- canaa- naţionalist, Moare răstignit canaa- nitul nitul nitul ascultător nitul Iuda Iuda Iuda Iuda fiul Trădător, L-a trădat pe
  • 89. Iscario- Iscario- Iscario- lui Simon ipocrit, Isus pentru 30teanul – teanul – teanul – Iscario- necinstit, de arginţi. Secare L-a vândut care L-a care L-a teanul chinuit de sinucide Matei vândut vândut 6:71 remuşcări 27:3-10 şi Fapte 1:18-19Ucenicii chemaţi în mod special A predicat şi Fapte Gata de slujire,Matia murit ca martir 1:23-26 loial în Etiopia Plin de Apostolul bucurie, neamurilor.Saul – Fapte 13 (14?) curajos, Moare la Romasau Pavel 9:1-19 epistole misionar, decapitat din răbdător ordinul lui NeroPetru SUS TopNumele Petru provine din grecescul petros = stâncă. S-a numit anterior Simon. Petru afost fiul lui Iona (In 1:42). Numele "Petru" este traducerea în greceşte a numelui Chifa,nume pe care i l-a conferit Domnul Isus când a fost dus la El, de fratele lui, Andrei. Cetateade baştină a lui Andrei şi Petru era Betsaida din Galileia (In 1:44).OcupaţiaAtât Petru cât şi fratele lui Andrei erau pescari pe Marea Galileii (Mt 4:18), lucrând înechipa cu Iacov şi Ioan (Lc 5:10). Se pare că, deşi Petru avea o ocupaţie modesta, el secaracteriza printr-o remarcabila isteţime a minţii, care i-a fost de folos în slujba lui deApostol pentru Cristos.Întâlnirea cu Isus, chemareaCa ucenic al lui Ioan Botezătorul, Andrei a auzit glasul lui Ioan care Îl declara pe DomnulIsus "Mielul lui Dumnezeu, care ridica păcatul lumii". Când a auzit acest lucru, Andrei, cuun alt ucenic au mers după Isus. Apoi, Andrei i-a spus lui Simon: "Noi am găsit pe Acelacare se numeşte Cristosul". Şi l-a adus pe Simon la Isus. El i-a schimbat numele de Simon
  • 90. în Chifa, marcând prin asta o schimbare din temelii a vieţii. Pentru moment, Chifa (tradusîn greceşte Petru) şi-a continuat rosturile anterioare. Chemarea specială a lui Petru estedescrisa în Lc 5:1-7, în episodul intitulat "Pescuirea minunată". Echipa de pescari din carefăcea parte şi Petru, trăsese la ţărm doua corabii. În timp ce pescarii îşi spălau plasele,Isus, îmbulzit de mulţime, s-a suit într-una din corăbii - cea a lui Petru. Simon a îndepărtatpuţin corabia de ţărm şi Isus a vorbit mulţimii. Apoi, Isus a cerut pescarilor să conducăcorabia la adânc. La Cuvântul Domnului, au fost prinşi o mulţime de peşti - prefigurare aeficienţei lucrării apostolilor ca "pescari de oameni"Sunt şi alte prefigurări aici: Isus în corabia lui Petru, înseamnă El la cârma vieţii. Condiţiaanterioară era: "Doamne, toată noaptea ne-am muncit şi n-am prins nimic" (5:5).Corabia vieţii fără Isus înseamnă, noapte, munca asidua dar...nimic. Ce însemnat este să-Lai pe Isus în corabia vieţii tale!Petru şi Andrei au răspuns chemării Domnului şi, lăsând toate, s-au alăturat lui Iacov şiIoan, urmând pe Învăţătorul (Mt 4:18-22; Mc 1:16-20; Lc 5:8-11) La scurt timp după asta,Domnul Isus a vindecat-o pe soacra lui Petru, care zăcea în pat, prinsă de friguri (Mt 8:14-15; Mc 1:29-31; Lc 4:38-40). După aceea, Petru L-a urmat pe Domnul în lucrarea Lui înGalileia, Decaple, Perea şi Iudea. Pentru scurtă vreme se reîntoarce în cetatea lui. În acestinterval a fost martor al învierii fiicei lui Iair.ApostoliaChemarea lui Petru şi a celorlalţi unsprezece apostoli este descrisă la Mt 10:2-4; Mc 3:13-19; Lc 6:13-16. De la această chemare, este folosit aproape în exclusivitate numele Petru, oreferire, credem, mai mult la caracter decât la o modalitate apelativă.Episoade biografice mai importante:Umblarea pe mare - Episodul este redat la Mt 25-33. În timp ce Domnul Isus Se ruga singurpe munte, corabia ucenicilor, depărtată de ţărm, era bătută de vânturi, în mijlocul mării.Când se îngâna ziua cu noaptea, Isus a venit la ei umblând pe mare. Ucenicii credeau caera "o năluca". Ce mereu actuală a fost replica Domnului: "Îndrăzniţi, Eu sunt. Nu vătemeţi!" Petru s-a simţit mobilizat de acest îndemn şi a pornit umblând şi el pe mare, pânăce s-a îndoit, şi a început să se cufunde. "Doamne, scapă-mă!" a fost rugămintea lui Petru.Domnul l-a luat de mână şi l-a condus la corabie. Petru, împreună cu ceilalţi ucenici dincorabie au venit, I s-au închinat lui Isus spunând: "Cu adevărat, tu eşti Fiul lui Dumnezeu"
  • 91. Mărturisirea lui Petru - este redată la Mt 16:13-19; Mc 8:27-29; Lc 9:18-20.Discutând cu ucenicii despre spusele oamenilor cu privire la El, Domnul Isus îi întreabă:"Dar voi cine ziceţi că sunt?" Petru a dat un răspuns clar şi plin de miez: "Tu eştiCristosul, Fiul Dumnezeului Celui Viu.". Răspunsul Domnului a fost: "Tu eşti Petru şi peaceasta piatră voi zidi Biserica Mea." Evident, piatra de care vorbea Domnul nostru eracredinţa că Domnul Isus Cristos este Fiul Dumnezeului Celui Viu.Schimbarea la faţă (Mt 17:1-4; Mc 9:2-5; Lc 9:28-33) - Extaziat de scenele la care a fostmartor împreună cu Iacov şi Ioan, Petru exclamă: "Doamne, este bine să fim aici; să facemtrei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie!"Spălarea picioarelor, ultima Cina (In 13:3-9) - Când toate erau pregătite pentru ultima cină,Isus a început să spele picioarele ucenicilor. Petru a ripostat: "Niciodată nu-mi vei spalăpicioarele!" Domnul i-a răspuns: "Dacă nu te spăl eu, nu vei avea parte deloc cu Mine!". Înfinal, Petru a consimţit ca Domnul să facă lucrarea de curăţire, absolut necesară pentrucomuniunea cu El.Avertismentul Domnului (Lc 22:31-34) - Domnul îi spune lui Petru, care se încredea încapacitatea lui de a fi fidel lui Isus până la capăt, că dincolo de acţiunile Satanei, El - Cel ceva fi crucificat - a exercitat rugăciune de mijlocire pentru Petru, pentru ca, în ciudalepădării lui, credinţa lui să nu se piardă. Perseverenţa credinţei este întemeiata nu pemerite umane ci pe harul lui Dumnezeu.În Gheţimani (Mt 26:36,37; Mt 26:51-52) - Petru împreună cu cei doi fii ai lui Zebedei suntcuprinşi de somnolenţă în timp ce Domnul se lupta în rugăciune, în încleştarea pre-golgotică. Când Iuda a venit să-L dea prins pe Domnul Isus, Petru a tăiat urechea dreapta alui Malhu, robul Marelui Preot. Domnul l-a mustrat pe Petru pentru acel act de violenţă.Tăgăduirea - Înainte de a cânta cocosul de doua ori, aşa cum îl înştiinţase Domnul pePetru, el s-a lepădat de Mântuitorul de trei ori (In 18; Mc 14; Mt 26; Lc 22). Petru a plâns cuamar întreita lui lepădare. Totdeauna încrederea în forţele proprii, în credincioşia proprie,dezamăgeşte, duce la lacrimi.La mormânt (In 20:1-8; Lc 24:1-10) - Ioan a ajuns la mormânt în dimineaţa învierii înaintealui Petru dar Petru a fost cel ce a intrat în mormânt şi a văzut fâşiile de pânză jos, iarştergarul care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu fâşiile de pânză ci împăturit şi pus la
  • 92. un loc singur. Petru "se mira de cele întâmplate".Reabilitarea lui Petru - Este descrisă la Ioan 21. A avut loc la Marea Galileii. Domnul l-aîntrebat de trei ori: "Simone, fiul lui Iona, mă iubeşti", probabil corespunzând celor treităgăduiri. De trei ori, Petru, care plânsese cu amar l-a asigurat pe Domnul de iubirea lui.După fiecare răspuns, Petru a primit însărcinări de lucrător pentru Cristosul cel Înviat(Paşte mieluşeii Mei, paşte oiţele Mele, paşte oile Mele)În slujba Cristosului înviatLa Cincizecime (Fapt 2:14-51) - După coborârea Duhului Sfânt Petru ţine în mumeleapostolilor o cuvântare în urma căreia trei mii de suflete s-au întors la Dumnezeu.La vindecarea ologului din naştere care a avut loc la Poarta Frumoasa a Templului, Petru,adresându-se ologului i-a zis: "Argint şi aur n-am, dar ce am iţi dau: în Numele lui IsusCristos din Nazaret, scoală-te şi umblă!"În episodul cu Anania şi Safira (Fapt 5) Petru a fost instrumentul prin care Dumnezeu aaplicat disciplina Lui guvernamentală în promovarea sfinţeniei, care este podoaba CaseiDomnului.În închisoare - Petru a afirmat cu preţul libertăţii sale adevărul că "Trebuie să ascultăm maimult de Dumnezeu decât de oameni".Primul rod al evangheliei printre neamuri a fost sutaşul Corneliu. Petru învăţase printr-ovedenie ca "ceea ce a curăţit Dumnezeu omul să nu numească spurcat" şi sub călăuzireaDuhului Sfânt i-a spus centurionului şi celor care erau cu el că toţi proorocii mărturisescdespre Cristos, şi că oricine crede în El, capătă prin Numele Lui iertarea păcatelor." (Fapt10).Izbăvire minunată - În anul 44 d.Cr. Irod constatând ca martirajul lui Iacov fusese pe placulIudeilor, l-a aresta pe Petru, punându-l sub pază straşnică. Un înger l-a eliberat însă şi el s-a dus la casa Mariei mama lui Ioan Marcu.Călătorii. Petru s-a dus în Samaria după lucrarea lui Filip, pentru a-i întări pe noii întorşi laDumnezeu (Fapte 8:14-24); a participat la Consiliul de la Ierusalim (Fapte 15), a făcut unturneu de vizitare a adunărilor proaspăt înfiinţate (Fapte 9:32), a fost în Antiohia - unde s-aîntâlnit cu Pavel. Epistola către Galateni dezvăluie un moment critic al relaţiilor dintre
  • 93. Petru şi Pavel. Abţinerea lui Petru de a lua masa cu creştinii dinte neamuri, pentru a nuofensa pe creştinii dintre iudei care erau împotriva acceptării celor dintre neamuri laprivilegiile creştinismului, a fost în mod deschis şi public dezaprobată de Pavel. Totuşi, unlucru remarcabil: controversa nu a întrerupt părtăşia lor frăţească, cum înţelegem din2Petru 3:15-16. Există indicii că Petru ar fi vizitat şi Corintul, iar unele surse tradiţionaleafirmă că el ar fi fost pentru o vreme chiar şi în Roma. Conform 1Petru 5:13-14, rezultă că,probabil, Petru ar fi fost pentru o vreme în Babilon, însoţit fiind de Ioan Marcu.Încheierea misiuniiMartirajul lui Petru este aproape cert, deşi nu sunt detalii cu privire la moartea lui. Facreferiri la moartea de martir a lui Petru, Clement de la Roma, Ignatius, Dionysius dinCorint. Se afirmă că Petru a fost crucificat în timpul persecuţiilor neroniene. Origen afirmăcă la cererea lui Petru, el a fost crucificat cu capul în josCâteva trăsături de caracter:- devotament faţă de Stăpânul Sau (In 13:37).- impetuozitate şi dăruire (In 13:9)- curaj (Mt 14:29)De remarcat caracterul lui Petru, înainte şi după primirea Duhului SfântScrierile lui PetruPrima Epistola a lui Petru. Este o scrisoare aducătoare de nădejde, în mijlocul suferinţelorşi încercărilor. Ideea cheie a epistolei este suferinţa şi slava. A fost scrisă, probabil în jurullui 65 d.Cr. Este o scrisoare în mod proeminent practicăA doua epistola a lui Petru. Poate fi considerată complementara primei epistole. Însusţinerea ideii cheie - cea a suferinţei şi slavei - este subliniată ideea celei de a douaveniri a Mântuitorului, care va încheia cu glorie suferinţele lor. Până la a doua venire,creştinii nu sunt însă fără resurse, căci "Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot cepriveşte viaţa şi evlavia". Apostolul prezintă ca înştiinţare şi aspecte ale răului care preceda doua venire a Domnului.Andrei SUS Top
  • 94. Numele Andrei vine de la grecescul "Andreas" care înseamnă "bărbătesc" sau "curajos".S-a născut în Betsaida Galileii (In 1:44), fiind frate cu Simon Petru, fiul lui Iona (In 21:15; Mt4:18; Mt 10:2; In 1:40).Venirea la Cristos. Iniţial, Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul. Mărturia lui Ioandespre Domnul Isus ca fiind "Mielul lui Dumnezeu care ridica păcatul lumii", l-a determinatpe Andrei să-L urmeze pe Isus şi să capete încredinţarea că El era Cristosul. Andrei l-aadus la Învăţătorul Divin pe care L-a găsit, pe Simon, fratele său, zicându-i "Noi am găsitpe acela care se numeşte Cristosul". Cu alte cuvinte "noi L-am găsit pe Mesia"Chemarea de a fi pescar de oameni este descrisă la Matei 4:18-19.Băieţelul cu cinci pâini şi doi peşti (In 6:8-9). Andrei i-a atras atenţia Domnului Isus desprebăieţelul care era prezent în mulţime şi care avea cinci pâini şi doi peşti. Domnul a folositpâinile şi peştii pentru înmulţirea lor minunată şi pentru săturarea a cinci mii de suflete.Onorat de prezenţa Domnului Isus în casa lui şi a lui Simon după cum este scris la Marcu1:29.Ales între cei doisprezece apostoli după cum este scris la Marcu 3:18Mijlocind împreună cu Filip ca Domnul Isus să vestească Grecilor veniţi la prazniculIudeilor despre rostul venirii Lui în lume - episod descris la Ioan 12:20-36.Întreabă într-o discuţie la care participau fiii lui Zebedei şi Petru, despre viitorul dărâmăriiTemplului (Mc 13:3-13). O lecţie de învăţat: să-L întrebăm pe Domnul cu privire lanedumeririle şi neclarităţile noastre, să fim siguri că viitorul nostru este în mâna Lui.Stăruinţa în rugăciune după înălţarea Domului la cer: prezent, împreună cu ceilalţi zece şicu alţii "În odaia de sus" - toţi erau cu un cuget.Caracterul lui Andrei- se pare că este concordanţă între nume şi caracter: cele câteva episoade care ne spundespre Andrei îl prezintă ca dovedind curaj sfânt.- remarcarea băieţelului cu cele cinci pâini şi doi peşti, denotă atenţie la amănunte,
  • 95. preocuparea pentru copiii şi tineretul care veneau sub incidenţa lucrării lui Isus.- avea un zel evanghelistic larg, nelimitat numai la Israel, ci şi la neamuri (a mijlocit unorgreci să-L asculte pe Isus.- Faptul că, împreună cu Simon, L-au primit în casa lor pe Isus, spune despre o trăsăturăcreştină importantă: ospitalitatea selectivă.Date cu caracter tradiţional despre AndreiDupă Eusebius, Andrei ar fi predicat în Sciţia, după Jerome el ar fi predicat în Ahaia, iardupă Nichefor ar fi predicat în Tracia şi Asia Mica. Se presupune că ar fi întemeiat bisericadin Constantinopol, unde l-ar fi antrenat în lucrare pe Stache, numit de Pavel "preaiubitulmeu" (Rom 16:9). Tradiţia bisericii ortodoxe române consideră că Andrei a fost misionar alcreştinismului în fosta Dacie, îndeosebi în Dobrogea. Tot tradiţia afirmă că ar fi muritrăstignit pe cruce, legat de cruce cu corzi nu fixat prin piroane, ca să-i fie moartea mailenta, şi spre a-i oferi astfel posibilitatea de a se închina zeilor păgâni, sub presiuneachinului fizic la care era supus. După două zile, ar fi murit la 30 noiembrie dar anul nu esteprecizat cu exactitate.Este o carte apocrifă, intitulată "Faptele lui Andrei", dar, mai mult ca sigur, ea n-ar nicivalabilitate istorica, nici spirituală.Apostolul Iacov - fiul lui Zebedei SUS TopNumele Iacov vine din grecescul Iacobos. Matei 4:21; Marcu 1:21 şi Luca 5:10 îl prezintă cafiu al lui Zebedei şi frate mai mare al lui Ioan, apostol şi evanghelist, biograf inspirat alDomnului Isus Cristos. Faptul că Zebedei practica pescuitul având însă şi angajaţi proprii,şi pe de altă parte, relaţia mamei celor doi ucenici cu familia marelui preot Caiafa, a făcutpe comentatorii Scripturii să considere că familia lui Zebedei făcea parte dintr-o pătură maiînstărită şi mai cultivată decât cea a pescarilor obişnuiţi.Parteneri la pescuit cu Simon Petru şi Andrei, aşa cum reiese din Luca 5:10.Chemat de Domnul să-L urmeze (probabil în anul 27 d.Cr.) Iacov şi fratele său răspund cu
  • 96. promptitudine, fiind, exemple de ascultare de Domnul (Mt 1:21-22; Mc 1:19-20). Este numitdintre cei aleşi de Domnul ca să fie apostol împreună cu ceilalţi unsprezece. (Mt 10:2; Mc3:14,17; Lc 6:13-14).Un grup privilegiat de apostoli. Este vorba de Petru, Iacov şi Ioan, care au avut o maistrânsă legătură cu Domnul:- au fost martorii scenei schimbării la faţă (Mt 17:1; Mc 9:2; Lc 9:28)- martori ai învierii fiicei lui Iair (Mc 5:37; Lc 8:51);- martori ai luptei teribile a Mântuitorului din grădina Gheţimani (Mt 26:37; Mt 14:33).- Au participat împreună cu Andrei la înştiinţările şi dezvăluirile Domnul Isus cu privire ladesfăşurări cu caracter escatologic - venirea Fiului Omului şi dărâmarea Ierusalimului (Mc13:3).- Când mama lui Iacov şi Ioan i-a cerut Domnului ca fiii ei să aibă poziţii de imediatăproeminenţă cu Domnul Isus în glorie, atât Ioan cât şi Iacov - la întrebarea Domnului - s-auarătat gata să bea paharul morţii şi botezul cufundării în moarte, spre slava lui Dumnezeu,în asemănare cu mântuitorul (Mt 20:20-23; Mc 10:35-40).Primul Apostol martirUciderea lui Iacov, sub autoritatea criminală a lui Irod Agripa, a avut loc în anul 44 d.Cr,când aşa cum se spune la Fapte 13:1-2 că după ce a fost chinuit "a fost ucis cu sabia".Iacov şi-a pecetluit cu preţul vieţii onoarea de a fi apostol credincios Domnului Isus.Caracterul lui Iacov, fiul lui Zebedei- El şi Ioan au fost numiţi Boanerghes = Fiii tunetului; asta spune despre curajul şiîndrăzneala cu care îşi îndeplineau îndatoririle de apostoli;- Prietenia celor doi cu Petru şi Andrei sugerează că erau firi sociabile, cu spirit decooperare şi cu atitudini prietenoase.- Iubeau intimitatea cu Mântuitorul. Iacov i-a fost credincios Domnului Isus până la moarte.Ioan SUS TopNumelui Ioan îi corespunde grecescul Yoannes provenind din ebraicul Yohanan careînseamnă "Dumnezeu este plin de har"
  • 97. Ioan este fiul lui Zebedei. Ioan avea ocupaţia de pescar pe Marea Galileii (Mc 1:19-20; Lc5:10). Avea ca frate pe Iacov. Mama lui Ioan a fost printre femeile care L-au urmat peDomnul Isus, chiar şi în împrejurările grele ale răstignirii Lui (Mt 27:56).Aspecte de viaţă. Ioan se pare că era mai mic decât Iacov.(Mt 4:21). Se pare că cei doibăieţi lucrau cu tatăl lor, Zebedei, care avea, de asemenea lucrători angajaţi cu plată (Mc1:20). Se pare că Suzana (Lc 8:3) care "Îl ajuta pe Domnul Isus cu ce putea" - era numelemamei lui Ioan. Se poate deduce că Ioan provenea dintr-o familie cu oarecare starematerială. Faptul că Ioan era cunoscut cu marele preot Caiafa, poate semnifica faptul căfamilia lui Ioan avea relaţii oarecum influente (In 18:15). La Matei 20:20-27 este descrisăpreocuparea mamei ca fiii ei care Îl urmau pe Isus să aibă un viitor cât mai aproape de El.În concluzia discuţiei, Domnul le-a spus: "oricare va vrea să fie mare între voi să fie rob."Venirea la Domnul Isus. Este descrisa în In 1:35-39. La specificarea lui Ioan Botezătorul căIsus este "Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii", Andrei şi Ioan au mers dupăIsus. Probabil că ei L-au urmat pe Domnul Isus în Galileia (In 1:43). L-au însoţit la Nuntadin Cana (In 2:1) au călătorit cu El în Capernaum, în Ierusalim şi în Samaria (In 4). ApoiIoan s-a întors la ocupaţia lui.ApostoliaIoan, Iacov, Andrei şi Simon Petru fuseseră chemaţi de Isus pentru ca venind după El sădevină "pescari de oameni" (Mc 1:17-20; Lc 5:10). Apoi, Domnul Isus a ales dintre uceniciiSăi doisprezece apostoli. Ioan, împreună cu Iacov şi Petru au intrat într-o mai strânsărelaţie cu învăţătorul, bucurându-se de încrederea şi afecţiunea Lui. Îl vedem alături deDomnul la învierea fiicei lui Iair (Lc 8:51), la schimbarea la faţă (Mt 17:1); pe MunteleMăslinilor cu Domnul când El le-a spus despre viitorul Ierusalimului (In 13:3). Ioan a fosttrimis de Domnul Isus să pregătească paştele pentru El şi ucenici (Lc 22:8). Ioan a fostsingurul ucenic (apostol) prezent la răstignire, primind din partea Domnului, însărcinareade a avea grijă de Maria, mama Lui (In 9:16). Iacov şi Ioan au fost numiţi "Boanerghes" (Fiiitunetului) pentru că erau gata să ceară dreptatea lui Dumnezeu peste cei neascultători. Înşcoala dragostei lui Isus, Ioan, unul din fiii tunetului a devenit Apostolul Dragostei.Mesajul lui a devenit: "Copilaşilor, iubiţi-va unii pe alţii!"Prietenia lui Ioan cu PetruIoan şi Petru au fost adesea menţionaţi împreună, chiar şi după lepădarea lui Petru. MariaMagdalena le-a adus lor ştirea că mormântul lui Isus era gol (In 20:2). Ei amândoi s-au dus
  • 98. la mormânt şi s-au uitat înăuntru (In 20:4-8). Au rămas cel puţin opt zile în Ierusalim apoi s-au întors la Marea Galileii, reluându-şi vechea ocupaţie. Cel care L-a recunoscut primul peCristosul înviat a fost Ioan (In 21:1), dar cel care, îmbrăcând-se s-a aruncat primul în apă înîntâmpinarea lui Isus a fost Petru (In 21:7).Din Faptele Apostolilor- Petru şi Ioan au fost martori ai înălţării la cer a Mântuitorului (Fapte 3:1).- Au participat la alegerea lui Matia ca apostol, înlocuindu-l pe Iuda;- fost martori ai botezului cu Duhul Sfânt în Ziua Cincizecimii.- În Fapte 12:18-19 se redă martirajul lui Iacov, fratele lui Ioan, sub Irod Agripa.- A participat la Consiliul de la Ierusalim, legat de controversa legalistă cu privire lacircumcizie, în consolidarea doctrinei nou-testamentale a mântuirii numai prin Cristos,numai prin har.După plecarea din IerusalimComentatorii istoriei nou-testamentale consideră că Ioan a stat în Ierusalim până lamoartea Mariei, mama Domnului, fiind credincios încredinţării primite de la Domnul în timpce suferea pe cruce. Se pare că din Ierusalim a mers la Efes, unde persecuţiile l-audirecţionat către Patmos (Apoc 1:9). Cele şapte biserici din Asia Mică au fost obiectul uneicalde afecţiuni şi griji din partea apostolului, care a fost martor: pe de o parte lapersecuţiile îndreptate contra bisericii, şi pe de alta parte la pătrunderea răului doctrinar, aspiritului lumesc şi a răului moral şi eclesiastic în biserici. Se spune că a fost ultimuldintre apostoli cu mesaje memorabile: "Copilaşilor, feriţi-vă de idoli!"(1In 5:21). "Da! Euvin curând, Vino! Doamne Isuse."A murit încărcat de ani şi uimit de dragostea lui Dumnezeu; el exclamă: "Vedeţi cedragoste ne-a arătat Tatăl!"Tradiţia spune că s-a încercat uciderea lui ca martir, dar încercare n-a izbutit astfel că aajuns "acasă" atunci când Dumnezeu a socotit că şi-a încheiat misiunea în lume.Caracterul lui Ioan- Din "fiu al tunetului" a devenit "apostolul dragostei". Evanghelia schimbă caractere,creează caractere asemănătoare lui Cristos.- Scrierile lui Ioan sunt model de teologie aplicativă.- Preludiul Evangheliei după Ioan - reprezintă baza clară a cristologiei biblice: Isus, esteLogosul existent înaintea oricărui Început, Dumnezeu Veşnic, de aceeaşi fiinţă cu Tatăl şi
  • 99. cu Duhul Sfânt.- Ioan 3:16 - este rezumatul concis şi convingător al Bibliei.- Apocalipsa - o chemare vibrantă la nădejdea creştină.- Epistolele - o demonstrare a caracterului Bisericii ca familie a lui Dumnezeu, care trăieşteîn dragoste şi despărţită de rău.- O inima caldă. Ioan a fost sensibil la iubirea Domnului Isus pentru el. De aceea, de cinciori se cheamă pe el însuşi "ucenicul pe care îl iubea Isus".În Ioan 13:21-25, în odaia de sus, Ioan stătea cu capul plecat pe pieptul lui Isus. Învăţămdin asta că apropierea şi intimitatea cu Isus este partea celor ce se bizuiesc pe iubirea Lui.La Ioan 19-25-27, la cruce, mântuitorul îi încredinţează "ucenicului pe care îl iubea Isus, pemama Sa". De ce? Cea mai bună pregătire pentru slujbă este să ne bizuim pe dragostea luiIsus.La mormântul gol al Domnului cel înviat, "ucenicul pe care iubea Isus" a alergat mairepede şi a ajuns primul. De ce? Privilegiul celei mai efective alergări îl oferă Domnul celorce se bizuiesc pe dragostea Lui.La Ioan 21:1-7 se prezintă o scenă în care Isus apare "când se îngâna ziua cu noaptea".Primul care a recunoscut că este Domnul a fost "ucenicul pe care îl iubea Isus". De ce?Cel ce se bazează pe dragostea lui Isus au cea mai rapidă şi exactă percepţie spirituală.La Ioan 21:15-22, ucenicul pe care îl iubea Isus, îl urma de aproape pe Domnul, în timp ceEl îl restaura pe Petru cu dragoste şi cu delicateţe. De ce? Bizuirea pe dragostea lui Isus îţidă o umblare, aproape de El, pe urmele Lui.Scrierile Apostolului IoanIoan a scris cinci din cele 27 cărţi ale Noului Testament, Evanghelia, trei epistole şiApocalipsa.Evanghelia după Ioan - este cea de-a patra evanghelie. Comentatorii o consideră ca fiindcea mai adâncă şi cea mai minunată carte din Noul Testament.Epistola 1-a a lui Ioan - este o scrisoare de familie a Tatălui ceresc către copii săi. Mareatemă a epistolei este "părtăşia (comuniunea) copiilor lui Dumnezeu, cu Tatăl, cu Fiul, cuapostolii şi unii cu alţii.
  • 100. A doua epistolă a lui Ioan - Este o scrisoare foarte scurtă, adresată unei "alese doamne".Acest apelativ era bazat pe criteriile excelenţei morale pe care le conferă umblarea înadevăr. Ioan îşi exprimă bucuria că şi copiii din acea familie umblă în adevăr. Amiciţiiletrebuiesc ferite de rătăciri doctrinare.A treia epistolă a lui Ioan - o scrisoare scurtă, în care Ioan laudă şi salută călduros peGaius şi Demetrius şi îşi exprimă nemulţumirea faţă de strădania lui Diotref de a acaparaputerea în biserică.Apocalipsa - este singura carte profetică din Noul Testament. Este o carte care-iîncurajează pe creştinii adevăraţi care realizează cât de mare este harul lui Dumnezeuprimit în Domnul Isus Cristos, har care ne-a izbăvit de mânia viitoare, care se va desfăşurapeste cei ce n-au crezut. Impresionează sfârşitul optimist: Cristos este a tot-biruitor; El vaîmpărăţi pe pământul care L-a lepădat, va instaura triumful păcii şi justiţiei, va aduce uncer nou şi un pământ nou, în care va domni neprihănirea. Dreptatea lui Dumnezeu, unităcu sfinţenia Lui va pedepsi necredinţa şi nesupunerea. Iadul şi paradisul lui Dumnezeusunt realităţi de natură să-i facă pe oameni să dea crezare Evangheliei, primindu-L peDomnul Isus ca Mântuitor personal.Filip SUS TopNumele Filip este traducerea grecescului Phillipos care înseamnă "Iubitor de cai". Ceschimbare esenţială! Evanghelia schimbă obiectul iubirii cuiva: în cazul lui Filip, el adevenit din "iubitor de cai" un iubitor de Cristos, un Apostol al lui Cristos.Ştim din Ioan 1:44 că Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Simon Petru, dar nuse dau informaţii despre familia lui. Probabil că, asemenea lui Andrei şi Petru, el a fostucenic al lui Ioan Botezătorul şi a auzit mărturia lui Ioan Botezătorul care îl prezenta peDomnul Isus ca pe Mesia cel aşteptat. Când Isus l-a găsit şi i-a adresat chemarea:"Urmează-Mă!" Filip, fără şovăire, a mers după Isus, mai mult L-a mărturisit pe Domnul luiNatanael, spunându-i "Noi am găsit pe Acela despre care a scris Moise în Lege şi în
  • 101. prooroci, pe Isus din Nazaret" (In 1:45). La obiecţiunea lui Natanael "Poate ieşi ceva bundin Nazaret?" Răspunsul prompt al lui Filip a fost: "Vino şi vezi!". Natanael a dat ascultareinvitaţiei şi a constatat ca Isus îl cunoscuse mai dinainte, ca urmare, a recunoscut în Isuspe Mesia (In 1:43-49).Filip este menţionat între cei 12 ucenici ales de Domnul Isus să fie apostol (Mt 10:3; Mc3:18; Lc 6:14).În episodul minunii înmulţirii pâinilor pentru hrănirea a aproape 5000 de persoane,evanghelistul Ioan relatează că Domnul l-a întrebat pe Filip: "De unde avem să cumpărămpâini ca să mănânce oamenii aceştia?" De ce tocmai pe Filip l-a întrebat Domnul? Se parecă Filip avea însărcinarea de a procura alimente pentru grupul de ucenici şi de ascultătoriai Mântuitorului. Oricum, răspunsul lui Filip sugera că potolirea foamei la un număr aşa demare de oameni era imposibilă pe cale naturală: era o judicioasa analiza a situaţiei (In 6:5-7).Când un grup de greci, probabil prozeliţi, venit acolo în vederea sărbătoririi Paştelor şi-aumanifestat dorinţa de a-L vedea pe Isus, ei s-au adresat lui Filip, iar Filip, în spirituldependenţei reciproce a credincioşilor s-a consultat cu Andrei, apoi ei doi au adus lacunoştinţă Domnului Isus dorinţa grecilor. Frumoasa ilustrare a conlucrării frăţeşti trăităefectiv de apostoli!În cadrul cuvintelor de îmbărbătare a ucenicilor de la Ioan 14, când la v. 6 - Domnul Seprezentase pe Sine ca fiind Calea (către Tatăl), Adevărul (despre Tatăl) şi Viaţa (prin şi dela Tatăl), Filip a exclamat: "Doamne, arată-ne pe Tatăl şi ne este de ajuns!" "Credeţi-mă caEu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine", a fost răspunsul Domnului Isus (In 14:6-11).Fapte 1:13 îl arată pe Filip prezent cu ceilalţi apostoli după înălţare, în "odaia de sus".Tradiţia afirmă că ar fi călătorit şi predicat Cuvântul în Frigia şi că ar fi plecat "acasă" înHierapolis (Siria).Caracterul lui Filip- Energic, sociabil, cu spirit de echipă.- Bun organizator, prietenos, cu spirit practic.- Iubitor al Domnului Isus; deschis în a-I pune întrebări şi a primi răspunsurile Lui.
  • 102. Bartolomeu (numit şi Natanael) SUS TopCercetătorii Scripturii socotesc că Bartolomeu şi Natanael sunt una şi aceeaşi persoană.Bartolomeu desemnează cine este apostolul ( fiul lui Tolmai), în timp ce Natanaeldesemnează numele lui propriu zis. În evangheliile sinoptice este folosit în exclusivitatenumele Bartolomeu iar numele Natanael nu este amintit (Mt 10:3; Mc 3:18; Lc 6:14). Înevanghelia după Ioan este menţionat Natanael, însă nu este menţionat numele"Bartolomeu" (In 1:45-51). Este de remarcat că în toate evangheliile numele lui Bartolomeuori Natanael este asociat cu numele lui Filip.La Ioan 21:2 se menţionează că Natanael era din Cana Galileii: probabil acesta era loculunde se născuse şi crescuse. Cunoscându-L pe Domnul Isus, citim că Filip "a găsit" peNatanael şi i-a zis: "Noi am găsit pe Acela despre care a scris Moise în Lege şi despre careau scris prorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif." Natanael a primit cu neîncredereaceastă afirmaţie, întrebând: "Poate ieşi ceva bun din Nazaret?" Vedem prin acest răspunsprejudecata că dintr-un loc atât de neînsemnat ca Nazaretul nu putea ieşi Mesia.Natanael a făcut bine că a dat curs invitaţiei lui Filip: "Vino si vezi!" Pe când se apropiauNatanael şi Filip de locul unde era Isus, Isus l-a întâmpinat pe Natanael cu cuvintele: "Iată,cu adevărat, un israelit în care nu este vicleşug". O asemenea caracterizare a stârnitîntrebarea lui Natanael: "De unde mă cunosti?". Răspunsul Domnului a fost ca El îl văzusechiar înainte de a fi invitat de Filip, când era "sub smochin".Răspunsul Domnului însemna o cunoaştere minunată, amănunţită, specifică. Amintim căBiblia vorbeşte despre "cunoaşterea mai dinainte a lui Dumnezeu" cunoaştere care estemai mult decât omni-ştiinţa. Este cunoaştere în vederea unei relaţii intime. O asemeneacunoaştere este de competenţa lui Dumnezeu. Uimit de această cunoaştere, Natanael aintuit că Cel cu care vorbea era de esenţă divină şi I-a răspuns: "Rabi, Tu eşti Fiul luiDumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel."Mântuitorul l-a asigurat că, urmându-L pe El, va fi martor al unor mari minuni(transformarea apei în vin chiar în Cana Galileii, vindecarea paraliticului de la Betezda,înmulţirea pâinilor, vindecarea orbului, învierea lui Lazăr, şi în final învierea Domnului Isus
  • 103. Cristos dintre cei morţi, prezenţa Lui în trup glorios printre ucenici, înălţarea la cer,coborârea Duhului Sfânt). Viaţa pe urmele Domnului Isus este o viaţă de minuni!A fost ales apostol (Mt 10:3; Mc 3:18; Lc 6:14). A fost printre ucenicii cărora Domnul Isus liS-a arătat la Marea Tiberiadei după înviere (In 21:2), a fost martor al Înălţării la cer aMântuitorului, întorcându-se la Ierusalim cu ceilalţi apostoli (Fapte 1:4 şi 12-13).Tradiţia spune despre călătorii ale lui Natanael în India şi Arabia Felix.Se afirmă că a avut o moarte chinuitoare: jupuit de viu, apoi crucificat.CaracterÎnsuşi Domnul l-a considerat "un Israelit fără vicleşug". Fără îndoială, în şcoalaÎnvăţătorului, el a învăţat şi mai mult valoarea sincerităţii creştine. Comentatorii îlcaracterizează ca pe un sfânt caracterizat prin calm, liniştit, care trăia mai mult în realităţilede dincolo de nori, unde este pace şi odihnă lângă Isus. A avut o viaţă în care "lumea" nuputea vedea nimic, pentru ca viata lui era "ascunsă cu Cristos în Dumnezeu".Toma SUS TopNumele "Toma" provine din aramaicul "Teoma" care înseamnă "geamăn". Corespondentulîn limba greacă este "Didimus", un alt nume care i s-a dat acestui credincios. Se crede căa avut un frate geamăn cu el, dar cercetătorii n-au reuşit să identifice în paginile NouluiTestament sau prin cercetare istorică fraţi sau surori ale lui Toma. Unii biografi afirmă căs-ar fi născut în Antiohia, în timp ce alţii plasează locul naşterii lui Toma în Galileia, citândasocierea lui cu Petru, fiii lui Zebedei - menţionată la Ioan 21:2.Chemarea lui Toma la apostolie este relatata în cele trei evanghelii sinoptice (Mt 10:3; Mc3:18; Lc 6:15). Unele elemente biografice cu semnificaţie spirituală privindu-l pe Toma suntmenţionate, însă în evanghelia după Ioan. În episodul bolii, morţii şi învierii prin putereaDomnului Isus a lui Lazăr, când Domnul Şi-a arătat intenţia de a merge la Betania, undeLazăr murise, Toma, adresându-se ucenicilor le-a spus: "Haideţi să mergem şi noi să
  • 104. murim cu El". Comentatorii consideră că Toma aprecia că mergerea la Betania punea înpericol viaţa Domnului Isus, şi de aceea, Toma chema pe ucenici să fie solidari cuMântuitorul. O alta interpretare este că ortografic corect ar fi fost să se scrie "să murim cuel" - adică cu Lazăr, o expresie a unei stări de îndurerare produsă de faptul că un prietenapropiat a murit. Se spune că este o "melancolie" specifică gemenilor, atunci când seproduce separarea de cel cu care a fost nedespărţit încă de la naştere.La Ultima Cina, când Domnul Isus le spunea ucenicilor despre plecarea lui la Tatăl, ca săle pregătească un loc în paradis (în Casa Tatălui), la afirmaţia Mântuitorului: "Ştiţi unde Măduc şi ştiţi şi calea într-acolo (In 14:4), Toma a avut următoarea intervenţie: "Doamne, nuştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într-acolo?" (In 14:5). Se pare că Toma nuînţelese-se semnificaţia celor spuse de Domnul Isus: Probabil, el gândea că Domnul aveaîn gând o anume călătorie pe pământ. Întrebarea lui Toma i-a prilejuit Mântuitorului unrăspuns a cărui esenţialitate străbate mileniile şi pătrunde inimile: "Isus a zis: Eu suntCalea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine."Sensul acestor cuvinte este acesta: Mântuitorul nu arată o cale, pentru că El Însuşi esteCalea (de fapt singura Cale). Mântuirea este numai în Persoana scumpă şi slăvită aDomnului Isus Cristos.La Ioan 20:19-23 este istorisirea arătării Cristosului înviat ucenicilor adunaţi împreună. Eraseara, Toma nu era prezent. După arătarea lui Isus, ucenicii i-au spus lui Toma despreevenimentul minunat pe care îl experimentaseră, dar Toma a replicat: "Dacă nu voi vedeaîn mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacănu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede"(In 20:25).A fost o atitudine a necredinţei: el cerea dovezi tangibile, vizibile cu privire la înviereaDomnului, cum cer mulţi şi în ziua de astăzi. Opt zile mai târziu, îndoiala s-a sfârşit încredinţă (In 14:26-29)."Isus a stat în mijlocul lor şi le-a zis: "Pace vouă!" Apoi i-a zis luiToma: Adu-ţi degetul încoace şi uită-te la mâinile mele, şi adu-ţi mâna şi pune-o în coastaMea; şi nu fi necredincios ci credincios". Răspunsul Lui Toma este impresionant: "Domnulmeu şi Dumnezeul meu!" (v. 28). Cunoscându-L pe Cristosul înviat, Toma a recunoscut înEl pe Domnul şi pe Mântuitorul, cu care avea o relaţie personală. (este scumpă folosireaposesivului "meu" în v. 28). Este demnă de reţinut şi remarca Domnului din v. 29. Elconstata că există o credinţă întemeiată pe vedere, dar Mântuitorul spune: "Ferice de ceice n-au văzut şi au crezut". Cea mai neclintită evidenţă este Cuvântul lui Dumnezeu. DacăDumnezeu a spus un lucru, îl cinstim crezând cele spuse de El: daca cerem dovezi
  • 105. adiţionale, ni se potriveşte îndemnul "şi nu fii necredincios ci credincios".Prezenta lui Toma este menţionată apoi în întâmplarea de pe Marea Galileii (era unul dintrecei şase ucenici menţionaţi la Ioan 21; 2) şi la adunarea apostolilor de după Înălţare (Fapte1:13).Potrivit tradiţiei, ar fi călătorit şi predicat în Persia, ar fi murit ca martir, străpuns de olance şi îngropat în Edessa.Caracterul lui TomaÎn tradiţia post nou-testamentală Toma este, în mod popular numit "Toma Necredinciosul".Se pare că o asemenea caracterizare reprezintă absolutizarea unei scene particulare.Declaraţia "Domnul meu şi Dumnezeul meu" arată că Toma a avut îndoieli, dar că în viaţalui credinţa a biruit îndoielile.Experienţa lui Toma ilustrează condescendenţa lui Dumnezeu chiar şi pentru oamenii cuconcepte pozitiviste. El e plin de îndurare, de aceea Isus, care este Calea, găseşte o calede a birui într-o inimă obiecţiuni pozitiviste şi de a dovedi, dincolo de aceste obiecţiuniDomnia lui Cristos şi Dumnezeirea Lui.Nu exista detalii semnificative care să ateste o înclinare spre melancolie a lui Toma, cidoar o deducţie bazată pe psihologia gemenilor. Oricum, în şcoala Domnului Isus, chiar şicei înclinaţi spre melancolie, pot citi şi trai îndemnul apostolului Pavel: "Bucuraţi-vă şiiarăşi zic bucuraţi-vă!".Matei SUS TopMatei este prescurtarea grecescului "Mattatias" care înseamnă "darul lui Dumnezeu". Erafiul lui Alfeu, numit şi Levi (Mc 2:14; Lc 5:27). Probabil, că Alfeu, tatăl lui Iacov cel mic nueste una şi aceeaşi persoană cu Alfeu, tatăl lui Matei.Matei locuia în Capernaum. El era vameş. În acea vreme, în jurul lacului Ghenezaret locuiao populaţie densă. Exploatările piscicole constituiau o sursă de existenţă pentru mulţi.
  • 106. Navigaţia pe lac era intensă. La Capernaum era un oficiu vamal, iar Matei lucra în acestoficiu, ca paritor. Paritorii erau evrei care lucrau în combinaţie, sub coordonarea vameşilorromani.Chemarea lui Matei ca ucenic a fost simplă şi directă: "Isus a ieşit iarăşi la mare. Toatămulţimea venea la El; şi El îi învăţa pe toţi. Când trecea pe acolo a văzut pe Levi, fiul luiAlfeu şezând la vamă, şi i-a zis: Vino după Mine! Levi s-a sculat şi a mers după El" (Mc2:13-14). La Luca 5:28 scrie că "Vameşul a lăsat totul, s-a sculat şi a mers după El". Un altepisod în care este implicat Matei se referă la marele ospăţ oferit de Matei. Probabil oîntâlnire de rămas bun a lui Matei de foştii lui colegi de lucru, din moment ce se spune că"o mare mulţime de vameşi şi de alţi oameni şedeau la masa cu el" (Lc 5:29). Există însădouă alte pricini pentru care Matei a oferit acel mare ospăţ. Matei dorea să-L facă cunoscutpe Isus foştilor lui prieteni, dar - cu siguranţă, primul motiv era că a dat un ospăţ înonoarea lui Isus. A fost un prilej pentru Domnul nostru de a explica rostul slujbei Lui:aceea de a chema la pocăinţă pe păcătoşi, (Lc 5:29-39; Mt 9:10:Mc 2:15).Chemarea la apostolie este redată la Lc 2:13-16. În Fapte 1:13 este menţionată prezenţa luiMatei în "odaia de sus" unde erau ucenicii adunaţi după înălţarea Domnului.Tradiţia relatează că Matei ar fi predicat evanghelia în Iudea 15-20 ani, mergând apoi laneamuri.Caracterul lui Matei- De remarcat promptitudinea şi totala dăruire cu care l-a urmat pe Isus.- Fluenţa şi cursivitatea cu care a redat viaţa Mântuitorului, propovăduirea Lui, minunile şipatimile Lui.- Larga cunoaştere a profeţiilor Vechiului Testament despre Mesia.- Sociabil şi hotărât în acţiunile sale.ScrieriEvanghelia după Matei, prima carte a Noului Testament, prima Evanghelie. Îl prezintă peIsus ca pe Mesia al poporului evreu. Prin genealogia cu care începe, Domnul Isus este fiullui David, fiul lui Avraam, sugerând astfel continuitatea dintre Vechiul şi Noul Testament.
  • 107. Iacov, fiul lui Alfeu - numit şi Iacov cel mic SUS TopEra fiul lui Alfeu (Mt 10:3; Mc 3:18; Lc 6:15; Fapte 1:13) şi al Mariei, despre care se spune laMatei 27:56 şi Marcu 15:40 că era mama lui Iacov şi a lui Iose. În textul din Marcu 15:40 seface specificaţia "mama lui Iacov cel mic". Apelativul "Iacov cel mic" a fost folosit pentrudeosebirea lui de celalalt apostol cu acelaşi nume, Iacov, fiul lui Zebedei. Se presupune căa fost numit Iacov cel mic fie din pricina că era mai tânăr decât Iacov, fiul lui Zebedei, fiepentru că era mic de statură.La Faptele Apostolilor 1:13-14 se arată că Iacov, fiul lui Alfeu era între ucenicii care, dupăînălţarea Domnului "s-au întors la Ierusalim, şi ajunşi acasă, s-au dus în odaia de sus. Toţiaceştia stăruiau cu un gând, în rugăciune, împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Isusşi cu fraţii Lui". Deşi alte detalii nu apar în Noul Testament, mulţi comentatori afirmă căAlfeu, tatăl apostolului, s-ar fi numit şi Cleopa. Surse catolice îl consideră pe Iacov cel mic,numit şi Iacov cel Drept, ca frate al lui Matei.Se consideră că şi-a desfăşurat activitatea mai ales în Ierusalim şi în Iudea, înfruntândadversitatea Iudeilor şi a Romanilor.Nu sunt detalii cu privire la moartea lui. Tradiţia relatează mari confruntări în timpulîmpăratului Vespasian, însoţite de mari şi minunate izbăviri.CaracterUnii comentatori consideră că apelativul "cel mic" reprezintă, totuşi, şi o trăsătură decaracter: era un credincios smerit, care învăţase de la Mântuitorul că "dacă doreşte cinevasă fie mare între voi, să fie slujitorul tuturor" sau care reţinuse dorinţa lui Ioan Botezătorul:"Trebuie ca Isus să crească, iar eu să mă micşorez".Ce multa nevoie este între cei ce-L mărturisesc pe Domnul de această trăsătură decaracter: cel mic = cel smerit.
  • 108. Lebeu sau Tadeu SUS TopLebeu înseamnă "curajos". Mai este cunoscut în Noul Testament sub numele de "Tadeu"(laudă) şi potrivit comentatorilor catolici el ar fi una şi aceeaşi persoană cu apostolul Iuda(nu Iuda Iscarioteanul). Se crede că Tadeu era numele de familie. Cu acest nume estedesemnat în Marcu 3:18. Luca 6:16 şi Fapte 1:13 sugerează că el este sinonim cu apostolulIuda.CaracterNumele "Lebeu" = curajos, poate fi o trăsătură esenţială pentru un creştin, cu atât maimult pentru un apostol. Numele Tadeu = laudă, merge mână în mână cu curajul creştin.Curajul de a proclama adevărul creştin, duce la laudă.Simon Zilotul SUS TopApostolul Simon Zilotul este desemnat ca fiind unul din cei doisprezece la Matei 10:4;Marcu 3:18 şi Luca 6:15. În Matei şi Marcu el este numit Simon Canaanitul, în timp ce Lucaîl numeşte Simon, numit Zilotul. Se ştie că Ziloţii reprezentau o grupare ebraică plină derâvnă pentru tradiţiile mozaice. "Canaanitul" în legătură cu numele lui Simon, are,probabil, co-notaţie geografică.Chemarea lui Simon Canaanitul (Zielotul) ca apostol ilustrează transformarea pe care Isuso face în viaţa oamenilor: dintr-un om devotat unui sistem tradiţional, ceremonial - celmozaic - el devine devotat cauzei unei persoane: omului desăvârşit şi Dumnezeuluiadevărat, Isus Cristos.CaracterTrăsătura de caracter notabilă a lui Simon Zilotul a fost zelul lui pentru Cristos. De-ar fiacesta şi zelul nostru!
  • 109. Iuda Iscarioteanul SUS TopDespre Iuda Iscarioteanul, doar remarca lapidară, concisă al evanghelistului: care L-atrădat pe Isus. Ce opţiune tristă!Între cei doisprezece au fost doi Iuda - Tadeu şi Iscarioteanul. Unul L-a iubit şi L-a urmatpe Isus, unul L-a trădat.Atitudinea fata de Domnul Isus pecetluieşte pentru veşnicie soarta oamenilor. Alăturaţi-văcelor care, chemaţi de Isus, L-au urmat cu credincioşie până la capăt. Iuda Iscarioteanuleste un exemplu tragic: trădarea lui este un avertisment serios. Cine nu-L primeşte acum,pe pământ pe Domnul Isus ca Mântuitor şi Domn, îl va întâlni în veşnicie ca judecător.Mărturia adevărată a Apostolilor răsună şi astăzi cu putere:Sărmane suflet ce aluneciPe panta iazului de foc,De ce vrei tu să mergi acolo,Când în cer pentru tine-i loc?Isus te iartă: vin’ la El!El te primeşte: vin la El!Vino-acum,Când duios te cheamă!Matia SUS Top Se consideră ca numele Matia derivă din cuvântul Matatias care înseamnă "darulDomnului". Nu avem informaţii în Noul Testament despre părinţii, familia sau viaţa acestui credincios. Singurul episod este cel redat la Fapte 1:15-26, cel al alegerii credinciosului Matia ca
  • 110. apostol. Aproape 120 de ucenici ai Domnului Isus erau împreună, adunaţi la Ierusalim, în aşteptarea promisiunii Mântuitorului că va trimite pe Duhul Sfânt. Petru, luând iniţiativa, "s-a sculat în mijlocul fraţilor" (v. 15) şi a propus alegerea pentru postul de "apostol" deţinut înainte de Iuda Iscarioteanul şi devenit ne-ocupat din pricina trădării şi a morţii exemplare a fostului deţinător, să fie ales un credincios care să preia slujba apostolică. Petru a arătat că cele petrecute cu Iuda fuseseră profeţite în cartea Psalmilor unde stă scris: "Locuinţa lui să rămână pustie" (Ps 69:25). De asemenea Petru a subliniatnecesitatea scripturistică a alegerii unui înlocuitor al lui Iuda, citând Ps 109.8 "Slujba lui s- o ia altul!" Petru a formulat condiţiile pe care trebuia să le îndeplinească ce urma să fieales în slujba de apostol; "să fie dintre bărbaţii care s-au adunat cu noi în tot timpul în carea trăit Domnul Isus între noi, cu începere de la botezul lui Isus până în ziua în care El a fost înălţat de la noi, unul care să fie martor împreună cu noi al Învierii Lui". (Fapte 1:21-22).Doi credincioşi au fost propuşi să candideze pentru slujba de apostol: Iosif numit Barsaba zis şi Iust şi Matia. S-a considerat că decizia va fi, în final, cea a lui Dumnezeu, care, datorită rugăciunilor, va influenţa rezultatul tragerii la sorţ. "Au tras la sorţi şi sorţul a căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli".Unii găsesc o justificare scripturistică a procedurii tragerii la sorţi, citând Proverbe 16:33: "Se arunca sortul în poala hainei, dar orice hotărâre vine de la Domnul." Tradiţia afirmă că Matia a predicat evanghelia mai întâi în Iudea, apoi în Etiopia. A fost martirizat prin răstignire. Unii istorici susţin că ar fi fost ucis prin împroşcare cu pietre. Clement din Alexandria citează un paragraf semnificativ atribuit lui Matia: "Să luptăm cu firea pământească (carnea) şi să nu-i oferim nimic din ceea ce ar putea-o linguşi. Mai degrabă, să creştem în omul dinlăuntru, prin credinţă şi cunoştinţă". CAP.30. NOUL TESTAMENT Unităţi de măsură în Biblie NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOSUnităţi de măsură pentru: Greutăţi Monezi Capacităţi Lungimi
  • 111. Unităţi de măsură pentru greutăţi Unitatea de măsură Echivalent modern gheră 0.57 g siclu 11.5 g mină 500 g talant 34.5 kg litră 326 g uncie 27.16 gUnităţi de măsură pentru monezi S Unitatea de măsură din aur din argint siclu 16.36 g 14.54 g drahmă 4.09 g 3.65 g didrahmă 8.18 g 7.30 g statir 8.52 g 14.6 g dinar 4.5 g condrates 0.0703 g mina 818 g 727 g
  • 112. talant 49.077 kg 43.62 kg lepta 0.035 gImportant: Mina (50 sicli sau 2000 drahme) şi talantul (3000 sicli sau 12.000drahme) nu erau monede, ci denumiri ale sumelor monetare mari.Unităţi de măsură pentru capacităţi Capacităţi pentru cereale Capacităţi pentru lichide Unitatea de Echivalentul Unitatea de Echivalentul măsură modern măsură modern homer 388 l cor 388 l letec 194 l bat 38 l efa 38.8 l hin 6.5 l sea 12.9 l cab 2.2 l hin (efa omer) 6.5 l log 0.55 l omer (isaron) 3.88 l cab 2.2 l log (cotil) 0.55 lUnităţi de măsură pentru lungimi Index
  • 113. Unitatea de măsură Echivalentul modern deget 0.02 m lat de palmă 0.08 m palmă 0.24 m cot 0.48 m picior 0.32 m pas 0.96 m braţ 1.75 m trestie (prăjină) 2.88 m stadiu 185 m drum sabatic 960 m milă 1480 m CAP.31.SABATUL Caracteristicile SabathuluiSABATUL CaracteristicileNu mântuieşte,dar Sabathului de-o parte de Cea de-a şaptea zi, pusă Gen. 2:1-pentru evrei, contează la Dumnezeu la sfârşitul creaţiei 3),primirea mântuirii. nesărbătorită până în perioada exodului,ca (Exod.Este un drept sindical şi poruncă obligatorie, ci era un drept haaric o 16:23)un criteriu a ascultării de nevoie umană, o nevoie biologică la
  • 114. Yahweh alegerea omului şi o dovadă de neprihănire, de credincioşie fidelă a celui(Iehova) şi a păzirii ce-a jurat credinţă lui Yahweh( Iehova)Legămintelor. Elohim. este menţionat în lista sărbătorilor evreieşti (Lev. 23:1-3) Ziua comemorează atât odihna Domnului, (Deut. cât şi scoaterea din robia egipteană 5:12-15). Ea este un semn naţional între Iehova şi (Exod. Israel 31:17; Ezec. 20:12, 20). Orice lucrare trebuia evitată între cele două Exod. apusuri de soare 20:12, 13; Neem. 13:15-22) Era interzisă aprinderea unui foc sau (Exod. adunarea de vreascuri 35:3) (Num. 15:32-33 Fiecare trebuia să rămână acasă (Exod. 16:29; Lev. 23:3)
  • 115. “ODIHNA LUI DUMNEZEU, nu este somul lui DUMNEZEU, ci un repaos , de aprivi în ansamblu creaţia cu toate desăvârşirile strălucind în lumina veseliei.(Talmud- Moedim) “Rabi Eliezer Bar Yehuda. “Sabatul este Desfătarea luiDumnezeu, aşa cum este scris, veselia că ceea’ce este făcut ; este lucratdesăvârşit.”_ (Kadaşim ) Rabi Moşe Ben Maimon. “ Sabatul este veselia vieţii şiNu poate fi desfinţat fără să desfinţezi statul, naţiunea evreiască (Exod. 31:17;revigorarea,umplerea cu Dumnezeu a unei creaţii întregi.” Rabi Akiba Ben Josef.,limba,cultura şi Biblia evreiească.Ca şi tăierea împrejur ( Ezec. 20:12, 20(Midraş_Hatipheret )circumzia) şi Făgăduinţele dumnezeieşti ( Legămintele lui Israel ) Exod. 31:17).sânt un semen duhovnicesc şi fizic al existenţei naţiunii Israel. Adesfinţa Sabatul este egal cu a desfinţa Sfântul Duh .Chiar dacăazi există culte religioase care au alte opinii şi păreri omeneşti.Sânt trei lucruri sfinte care mărturisesc în ceruri şi pe pământapa, sângele şi Duhul . Apa fiind atât potopul cu apă din zilelelui noe ,cât şi despicarea Mării Suf ,sau despicarea în două aIordanului. Sângele Pesahului aminteşte ,începutul mântuiriineamului omenesc cu un prim eşantion(eşalon) poporul Israel.Sângele aminteşte şi de circumzia cărnii prpuţului, ca semen desânge între Yahweh Adonai şi Israel. Iar Duhul ,este odihna şipacea lui Dumnezeu, acea desfâtare şi plinătate cu care Elohims-a bucurat cu fericire,cu veselie de toată creaţia Lui.CUGETARE RABINICĂRabi Amnon Bar Avigdon din Efes spunea lui Constantin IVregele creştin al Bizanţui:_ “ Majestate solicitaţi comunităţii evreieşti din acest loc, săschimbe Şabatul cu Duminica, pe motivul venirii lui Meşia. Anumecă Legea şi Şabatul ar fi o povara gea şi neomenească,cuneputinţă de ţinut de un om în toţi anii vieţii lui.
  • 116. Atunci majestate , dacă Legea şi Şabatul sânt o povară grea înspatele cuiva, cu siguranţă Duhul Sfânt aici prezent ; este cel maiteribil şi cumplit chin. Şi dacă aşa groaznic vă chinuieşte Măşiahu.De ce –L mai veneraţi ,:-întoarceţi-vă la idolii pe care odinioară îiştiaţi bine!Dar , eu nu voi face nimic să vă lămuresc că, Sâmbăta e mai bunăca Duminica. Dar ştiu că Şabatul este o bucată mică de Duh Sfântîn fiecare săptână, din marea mâtnuire . Şi din odihna lui Dumnezeuîn care vom fi primiţi cei mântuiţi de Yahweh!” din” Dvarim MiGaluth “vol II pag IV.AVERTIZARE LA ŞABATH Unii în Iudeea antică au căzut în ispita, sau habonicia fanatică dea face din Şabath un chin pentru Israel, un blestem şi o scârbă.Încât a devenit cea mai apăsătoare şi făţarnică zi din săptămână.Ozi posacă, plină de plictiseală, plină de reguli, atât de multereguli,încât ca să împlineşti făceai mult mai multă mucă decât laoricare din muncile săptămânii.Culmea acestei scârbe a fost când Sabatul a ajuns să fie lăudatmai mult decât Dumnezeu, în vremea lui Navy Ieşiahu.Profetul a zisplin de Duhul DOMNULUI :HAFTARA cap 1. NAVY IEŞIAHU.Ce-mi foloseşte mulţimea jertfelor voastre?, zice Domnul. M-amsăturat de arderile de tot cu berbeci şi de grăsimea viţeilor graşi şinu mai vreau sânge de tauri, de miei şi de ţapi!12
  • 117. Când veneaţi să le aduceţi, cine vi le ceruse? Nu mai călcaţi încurtea templului Meu! Mă ispitiţi greu şi îngreţoşat. Sânt scârbit dece este alături de numele Meu13Nu mai aduceţi daruri zadarnice! Tămâierile Îmi sunt dezgustătoare;lunile noi, zilele de odihnă şi adunările de la sărbători nu le mai potsuferi. Însăşi prăznuirea voastră e nelegiuire!14Urăsc lunile noi şi sărbătorile voastre sunt pentru Mine o povară.Sânt scârbit de ce este alături de numele Meu : căci le-aţi unit cufărădelegea, cu scârabă şi îngreţoşare, fără viaţa. Aţi făcut dinsărbătorile Mele un blestem şi un chin pentru cei care locuiesc înţară. Nu mai vreau sabatele voastre ,nici lunile voastre noi. Nimicdin ele, care să fie unit cu Mine,zice DOMNUL. Ajunge!15Când ridicaţi mâinile voastre către Mine, Eu Îmi întorc ochii aiurea,şi când înmulţiţi rugăciunile voastre, nu le ascult. Mâinile voastresunt pline de sânge; spălaţi-vă, curăţiţi-vă!16Nu mai faceţi rău înaintea ochilor Mei. Încetaţi odată!17Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat,faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!”_CITATBIBLIC_PROOROCUL ISAIA.
  • 118. “ Voi Mă ispitiţi greu şi îngreţoşat. Sânt scârbit de ce este alăturide numele Meu :Urăsc lunile voastre noi, şi sabatele care le-aţi unitcu fărădelegea, cu scârabă şi îngreţoşare, fără viaţa. Aţi făcut dinsărbătorile Mele un blestem şi un chin pentru cei care locuiesc înţară. Nu mai vreau sabatele voastre ,nici lunile voastre noi. Nimicdin ele, care să fie unit cu Mine,zice DOMNUL.”IsaiaAceastă avertizare rămâne valabile oricând, prentru orice vreme şicategorie socială, care poate aluneca în ispita de a face dinSABATH ,un idol aşezat pe tronul lui DUMNEZEU, o zi cu cânteceplictisitoare şi cu o bucurie făţarnică, o zi funebră plină deplictiseală şi scârbă.Pe care abia apuci să treacă să te scapi de ea. Caracteristic Şabatului este ADONAI, ELIBERATORULşiCreatorul, desfătarea şi veselia, bucuria sfântă, a te bucura deDUMNEZEUL şi de întreaga lui Creaţie. Nu a mima, bucuria, nulaude de morgă, nu imnuri funebre. Fă ce poţi, fă din inima ta careeste a DOMNULUI, dar fă cu inimă curată. CAP.32. Roş Hodeş Luna NouăLunile anului erau calculate în funcţie de (Gen. 1:16; Num. 10:10;mişcarea lunii pe cer, iar luna nouă era debutul 28:11-15; 1 Sam. 20:5,24; 2acestora. Împ. 4:23; Ps. 104:19)Ziua în care era lună nouă constituia începutulunei noi luni calendaristice. Evenimentul eraanunţat prin sunete de trâmbiţă şi se aduceau
  • 119. jertfe speciale. Apariţia lunii noi pe cer era unmoment de aducere aminte a faptului căDumnezeu crease o lume bine rânduită. Înaceastă zi nu se lucra nimic, în schimb sepregăteau mâncături speciale şi se dădeaînvăţătură religioasă (Lev. 23:24-25)La fel ca ziua a şaptea a săptămânii, luna aşaptea era socotită sfântă şi cădea sub incidenţalegii sabatice. Prima zi a acestei luni erasărbătorită suplimentar. După întoarcereaevreilor din exilul babilonian, această festivitatea devenit aceea a Anului Nou civil (toamna, Tisri,septembrie - octombrie).Astrologii babilonieni aşteptau cu nerăbdareapariţia lunii noi pentru a-i nota aspectul. PotrivitTalmudului, Sinedriul se aduna de 7 ori pe an, îna 30-a zi a lunii. Postaţi pe înălţimile din jurulIerusalimului, nişte străjerii semnalau apariţianoului pătrar. Sinedriul pronunţa atunci cuvântul„consacrat”, şi aşa începea prima zi a lunii noi.Luna este menţionată alături de soare ca simbolal permanenţei. De multe ori ea este pomenită şica obiect al închinării idolatre, iar arheologiaarată că luna a fost zeificată în vestul Asiei încădin vremurile sumeriene până în vremurileislamice. CAP.33.
  • 120. Calendarul Evreiesc_Calendarul Bibliei NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOSCalendarul BIBLIC-evreiesc Ziua Locul din Biblie Denumirea în Denumirea în Zile speciale din unde este evreieşte româneşte lună menţionat Sărbătoarea Paştelui şi a Azimilor 14 Exod. 12:1-14 Nissan/Abib Martie (Pesach) 15-21 Lev. 23:4-8 30 zile Aprilie Sărbătoarea Azimilor 16 Lev. 23:9-14 Sărbătoarea Primelor roade Iyyar/Ziv Aprilie 29 zile Mai Sivan Mai Sărbătoarea Săptămânilor - numită 6 Deut. 16:9-12 30 zile Iunie mai târziu Cincizecime (Shavuoth) Tammuz Iunie 29 zile Iulie Ab Iulie 30 zile August Elul August 29 zile Septembrie Sărbătoarea Trâmbiţelor – numită mai târziu Anul Nou (Rosh 1 Lev. 23:23-25 Hashanah)Tishri/Ethanim Septembrie Ziua ispăşirii (Yom Kippur) 10 Lev. 23:26-32 30 zile Octombrie Sărbătoarea Strângerii roadelor / Corturilor / Adăposturilor / Colibelor 15-21 Lev. 23:33-36 – SuccothMarchesvan/Bul Octombrie 29 zile Noiembrie Chislev Noiembrie Sărbătoarea Înoirii Templului sau 25 Ioan 10:22
  • 121. 30 zile Decembrie Sărbătoarea Luminilor – Hanuca Tebeth Decembrie 29 zile Ianuarie Shebat Ianuarie 30 zile Februarie Adar Februarie Sărbătoarea Sorţilor (Purim) 14-15 Est. 9:18-32 29 zile Martie Veadar/Adar Martie Sheni an bisect Aprilie CAP.34.Paralelă între trei calendare importantecreştin_evreiesc_islamic Gregorian Evreiesc Islamic Luna Nr. de zile Luna Nr. de zile Luna Nr. de zile Ianuarie 31 Tishri (Sep-Oct) 30 Muharram 29 sau 30Februarie 28 sau 29 Heshvan (Oct-Nov) 29 sau 30 Safar 29 sau 30 Martie 31 Kislev (Nov-Dec) 29 sau 30 Rabi I 29 sau 30 Aprilie 30 Tevet (Dec-Ian) 30 Rabi II 29 sau 30 Mai 31 Shevat (Ian-Feb) 30 Jumada I 29 sau 30 Iunie 30 Adar (Feb-Mar) 29 sau 30 Jumada II 29 sau 30 Iulie 31 Adar Sheni (numai anul bisect) 29 Rajab 29 sau 30 August 31 Nisan (Mar-Apr) 30 Shaban 29 sau 30Septembrie 30 Iyar (Apr-Mai) 29 Ramadan 29 sau 30Octombrie 31 Sivan (Mai-Iun) 30 Shawwal 29 sau 30Noiembrie 30 Tammuz (Iun-Iul) 29 Dhul-Qadah 29 sau 30 Av (Iul-Aug) 30Decembrie 31 Dhul-Hijjah 29 sau 30 Elul (Aug-Sep) 29 CAP.35.
  • 122. Tabel special a pericopelor împreună cu haftara din secţiunea Profeţi _Neviim care se citesc în sărbătoriHAPARASHOTH MI HATHORAH BSHVIL HASHABATOTH MI HANEVIIM W’MOEDIM [Explicaţii ] [ Tabel cu pericopele şi haftara speciale] Pericopa (Paraşa) = Porţiune cu vorbe(versete) şi este eclusiv din Thorah(Cele Cinci Cărţi a lui Moise). Înafara Thorei în restul Bibliei nu există Pericope ci MAKOM (Loc) şi are rolul SEMNULUI DE CARTE adică a CAPITOLULUI. A fost prima statistică de a numerota exact şi ordonat BIBLIA încă din Epoca bronzului,perioada Patriarhală.Haftara = HARUL LĂUNTRIC ( sau : HRANĂ SPIRITUALĂ) sânt porţiuni mai mici decât un capitol şi sânt doar din SECŢIUNEA PROFEŢI. Aveau utilitatea identică cu a hranei pentru trup. Întărea sufletul şi Duhul şi mai ales credinţa obosită ,erodată şi învia credinţa zdrobită.Tabel special a pericopelor împreună cu haftara din secţiunea Profeţi_Neviim care se citesc în sărbători . Haftarele în paranteze indică ritul şiordinea închinării de rith Aşkenad din Apus : Tograma( Polonia), Torgrama_Gabyim ( Ţările Baltice) Aşkenad ( Germania) Akenez ( Austria şi fostaPrusie), Gomer-Baalim( Ungaria)Gomer_ Işim ;Gablanţ( Cehia şi Slovacia) şi Gomer-Kedoşim ( Româniacentrală şi de vest) până în Aşkenad Ilarim ( Croaţia, Bosnia) şi Aşkenad_Romiim ( Italia) şi se include Aşkeda ( Suedia şi Norvegia) şi Galiim(Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei).Haftara care nu sânt în paranteze sândt pentru Sefardim evreii spaniolişi evreii orientali din Orient şi Nordul Africii, Grecia şi pentru Kedoşimii
  • 123. din România Subcarpatică , Central-sudică şi de est. Inclusic SABRAS dinŢARA SFÂNTĂ.[Explicaţii ] Această ordine a citirii pericopelor a fost hotărâtă de Şemo Adonai la cucerira RITUL Canaanului de către Iehoşua şi Calib sub SEFARD forma această evreii din Ereţ kadoş( Israel) şi cei suficient de aproape de Israel ca să ajungă la cele şapte mari sărbători iudaice au fost numiţi în Ioşua “ Hatovim” sau “KEDOŞIM “,fiind socottiţi curaţi de obiceiuri necurate şi de practicile unor zei păgâni. Această regulă sa aplică Sefarzilor , majoritatea erau sufficient de apropare de casă.De casa naţiunii Israel. Exemplu Pitgora un evreu Sefard spunea că o Tiremă sau o CIVILIA plecată din Spania fosta Cartagină – MOTIVAŞIA SECLECŢIEI ŞI Europeană făcea 6 zile. Întotdeauna Joi APLICĂRII PENTRU sau Vineri era în Pireu , Vineri seara în Haifa , KEDOŞIMI ŞI SEFARDIMI. anticul port Hadera ;sau în Cezarea. Deci un evreu putea fi , în mod fizic prezent săptămânal în teritoriu israelian , fie în sinagogă , fie în Templu _Hamigdaşul din RITUL Ieruşalaim. AŞKENAD Această ordine a citirii pericopelor a fost Aceste reguli poruncite în vrmea când Moşe hotărâtă de Şemo Adonai la cucerira Rabeinu adormea şi Iehoşua Navi devenea Canaanului de către Iehoşua şi Calib sub Nasi Le’Isruel , sânt valabile şi astăzi , fiindcă gura lui DUMNEZEU le-a poruncit, deci nu se pun în dicuţie.
  • 124. forma aceasta: evreii care erau plecaţitemporar, vremelnic din Ereţ kadoş( Israel)şi cei suficient de departe de Israel ca să nuajungă la cele şapte mari sărbători iudaiceau fost numiţi în Ioşua : “ GALUTHIM” ŞISE APLICA CELOR CARE LOCUIAU STABILÎN ALTE ŢĂRI SAU CĂLĂTOREAU MAIMULT DE ŞASE LUNI ÎNAFARA ISRAELULUI.EI ERAU SOCOTITIŢI NE_CURAŢI. ADICĂPOSIBILI PURTĂTORI DE NĂRAVURI,OBICEIURI ŞI SPIRITE STRĂINE ALE UNORZEI STĂINI DE YAHWEH . EI ERAUOBLIGAŢI SĂ ŞINĂ PESACH ( PAŞTELE) ŞITOATE SĂRBĂTORILE MAI TÂRZIU CU OSĂPTÂNĂ , NUMIT PESACH ŞENI, ŞAVOTHŞENI, YOM KIPPOR KATANI .Regula sa aplicat ritului Aşkenda formatdin evrei care locuiau stabil în alte ţări,dinApusul europei, America centrală şi Asia(China, Malwai, Tibet, Japonia;India, Persia)Cei care formau în mod stabil DIASPORAEVREIASCĂ FIXĂ cu COMUNITĂŢI EVRIEŞTITRANSNAŢIONALE în diverse ţări pediverse ţări , în special Evreii din Germaniaşi Nordul Italiei , după a căror nume au fostnumiţi .Aceste reguli poruncite în vrmea când MoşeRabeinu adormea şi Iehoşua Navi devenea
  • 125. Nasi Le’Isruel , sânt valabile şi astăzi , fiindcă gura lui DUMNEZEU le-a poruncit, deci nu se pun în dicuţie.[ Tabel cu pericopele şi haftara speciale] Parashah Torah Haftarah Rosh Hashanah, Day 1 Genesis 21,1-34 1 Samuel 1,1-2,10 Anul Nou Ebraic- Numbers 29,1-6 Civil Ziua trâmbiţelor Rosh Hashanah, Day 2 Genesis 22,1-24 Jeremiah 31,2-20 Anul Nou Ebraic- Numbers 29,1-6 Civil Ziua trâmbiţelor Shabbat Shuvah Hosea 14,2-10; Joel 2,15-27 (Hosea 14,2-10; Micah 7,18-20) Şabatul Pocăinţei Yom Kippur, Morning Leviticus 16,1-34 Isaiah 57,14-58,14 Ziua Ispăşirii Numbers 29,7-11 Păcatelor dimineaţa Yom Kippur, Leviticus 18,1-30 Jonah 1,1-4,11; Micah 7,18-20
  • 126. AfternoonZiua IspăşiriiPăcatelor dupăamiazSukkot, Day 1 Leviticus 22,26-23,44 Zechariah 14,1-21Sărbătoarea Numbers 29,12-16CorturilorSukkot, Day 2 Leviticus 22,26-23,44 1 Kings 8,2-21Sărbătoarea Numbers 29,12-16CorturilorSukkot,IntermediateSabbath Exodus 33,12-34,26 Ezekiel 38,18-39,16SărbătoareaCorturilor Deuteronomy 14,22-16,17Shemini Atzeret 1 Kings 8,54-9,1 Numbers 29,35-30,1Simchat Torah Deuteronomy 33,1-34,12 Joshua 1,1-18 Genesis 1,1-2,3Logodna Thorei (Joshua 1,1-9) Numbers 29,35-30,1(Bucuria Bibliei)Chanukkah, FirstSabbath Zechariah 2,14-4,7SărbătoareaLuminilorChanukkah,Second Sabbath 1 Kings 7,40-50SărbătoareaLuminilorSheqalim Exodus 30,11-16 2 Kings 12,1-17
  • 127. (2 Kings 11,17-12,17)Zakhor 1 Samuel 15,2-34 Deuteronomy 25,17-19 (1 Samuel 15,1-34)Aducere AmintePurim Exodus 17,8-16Sărbătoareasorţilor Ezekiel 36,16-38Parah Numbers 19,1-22 (Ezekiel 36,16-36) Ezekiel 45,16-46,18Ha-Chodesh Exodus 12,1-20 (Ezekiel 45,18-46,15)Shabbat Ha-Gadol Malachi 3,4-24Sabatul Cel MarePassover, Day 1 Exodus 12,21-51 Joshua 5,2-6,1 Numbers 28,16-25 (Joshua 5,2-6,1; 6,27)PaştePassover, Day 2 Leviticus 22,26-23,44 2 Kings 23,1-9; 23,21-25 Numbers 28,16-25PaştePassover,IntermediateSabbath Exodus 33,12-34,26 Ezekiel 37,1-14 Numbers 28,19-25PaştePassover, Day 7 Exodus 13,17-15,26Paşte 2 Samuel 22,1-51 Numbers 28,19-25Passover, Day 8 Deuteronomy 15,19-16,17 Isaiah 10,32-12,6 Numbers 28,19-25Paşte
  • 128. Shavuot, Day 1 Exodus 19,1-20,23Sărbătoarea Ezekiel 1,1-28; 3,12 Numbers 28,26-31Săptămânilor –Cincizecime Ziua1Shavuot, Day 2 Deuteronomy 15,19-16,17 Habakkuk 3,1-19Sărbătoarea Numbers 28,26-31 (Habakkuk 2,20-3,19)Săptămânilor –Cincizecime Ziua2Tisha BAv,Morning9AV PustiireaTemplului Deuteronomy 4,25-40 Jeremiah 8,13-9,23Prima (Asiriană-Babiloniană) şi cearomanăTisha BAv,Afternoon Isaiah 55,6-56,8 Exodus 32,11-14, 34,1-10Prima (Asiriană- (Hosea 14,2-10; Micah 7,18-20)Babiloniană) şi cearomanăMinor Fasts, Exodus 32,11-14, 34,1-10MorningMinor Fasts, Isaiah 55,6-56,8 Exodus 32,11-14, 34,1-10Afternoon (none)Rosh Chodesh Numbers 28,1-15(weekday)Shabbat on Eve of 1 Samuel 20,18-42Rosh ChodeshShabbat Rosh Numbers 28,9-15 Isaiah 66,1-24Chodesh
  • 129. CAP.36. PERICOPE ŞI HAFTARE CARE SE CITESC SĂPTĂMÂNAL ÎN ŞABATHÎn anii bisecţi cu ADAR BETH 2 ,4 pericope sânt înjumătăţite ca să acopere 4sâmbete .Practic 4Pericopele au dublură şi se repetă.Întregul Israel le citeşte de două ori[Tetzaveh] ] Ki Tisa] din luna Şvat ‫ שבט‬sânt transferate în ADAR ALEF 1pericopele care în anii obişnuiţi se scitesc în luna Adar sânt îmoinse cudouă Sabate înainte , încât să lase două Sabate goale în ADAR 1 şi douăSabate goale în ADAR 2 [Tazria] şi pericopa [Metzora] luate din Nisan‫ ניסן‬sânt împinse înapoi , jumătăţi din ele încât să acopere ultimele douăsâmbete,Sabate goale din Adar Beth 2.Nu este greu , nici complicat, iei 4 pericope ca pe 4 pâini , le împarţi în douăşi faci 8 bucăţi din 4, încât să acoperi 8 săptămâni şi 8 Sabate.Pericopele sânt porţiuni care au înţelesul dumnezeiesc ( spiritual ) de MĂRTURIIale CREATOTORULUI, în care prima Sa calitate este de ELIBERTOR .Rostul logic şi raţional alacestor porţiuni sau pericope estesimplu. HARULDUMNEZEISC. În Israelul antic erau două categorii de evrei, sămânţa lui Avraam care nu avea trebuinţă de jertfele Legii Levitice, fiindcă păzind Legămintele şi citirea acestor pericope , păcatuiau păcate mici, şi păcătuiau puţin. Timpul fizic necesar înfăpturii unor păcate grele le
  • 130. era absolut ocupat cu muncă, familie, comunitate şi Dumnezeu întoate [ pericopele Thorei ] Aşa încât evreul nu trebuia doar săcitească , ci să aplice , perceptele, ideile DUMNEZEIEŞTI ,înpractică, între semenii lor. Această porţionare a Thorei sa făcăcutîncât să ai parte de LEGEA HAURULUI , şi nu de LEGEAJERTFELOR, ruinătoare, CHELTUITOARE, care ere „ un împrumut„din parte cerului şi nu ere o” acoperire veşnică „ a păcatelor. Ceva nevinovat murea în locul tău, din vina ta şi în locul tău. Darîn Malkuth ţi se cerea sângele nevinovat din mâna ta” HAKADOŞDAM MI ATHA YIAD”Avraam nu avea o LEGE A JERTFELOR. Rar aduce dinCONŞTIINŢĂ jertfe cu „SÂNGE NEVINOVAT”, costisitoare.Avraam a trăit prin HARUL LEGĂMINTELOR ÎNTRE ELOHIM şiISRAEL. La acestă trăire şi la asemenea mântuire mare îţifoloseşte porţionarea THOREI pe pericope.Celalată categorie rămâneau mereu săraci duhovniceşte şisărăceau, fizic şi finaciar, fiind părăsiţi de familii şi în urmă alungaţidin Israel. Deaorece jertfele pe un an întreg, setul complect , fărăbonus ( reducere) costa 4 MIL dolari SUA, echivalentul a 7000
  • 131. de ŞEKELI DE AUR sau 1 TALANT AUR BRUT 43 kg. Nici unevreu nu reuşea să aducă jertfele cerute prin MIŢVA aspră decătre ADONAI, aşa că unii evrei şi unii preuoţi au ajuns să-L furepe DUMNEZEU din buzunare, Să-L înşele , furând-ui din aur, dinvite şi din făina şi băutura pentru arderile de pace şi păcat. CiteşteHAFTARA , Carte profetului MALEAHI ( MALACHI) şi ISAIA (IEŞIYAHU). Dumnezeu nu poate fi furat! Sau furat pe ei îsăşi.Dumnezeu le-a amintit că nu are nevoie de jertfe de mâncare, dacăi-ar fi foame asemeni unui om ar lua să mânce , căci tot pământuleste al DOMNULUI. Nu ar fi nevoit să aştepte jertfele lor. Dumnezeule-a respins „ LUNILE NOI” şi „SÂMBETELE” unite cu sâlnicia,greaţa ţi scârba de a-L fura pe DUMNEZEU „ din buzunarele LUI”Îmi doresc să fie cât mai puţini evrei în aşa hal . O minune ar fi înIsrael să nu mai fie deloc, ci să fie ISRAELIŢI [ BNEI HANRTIH WEBNEI ABRAHAAM_ Fii ai Legământului, FIII LUI AVRAAM!” MI’HAMISHI SFORIM Parashah SE CITEŞTE Luna ROŞ Haftarah ÎN ŞABATH ebraică în HODEŞ [Porţia de Har Pericopa ( SAU TOTĂ care se LUNĂ Locul unde ] Porţiunea SĂPTĂMÂNA citeşteşte NOUĂ este scrisă în Biblică ACASĂ Biblie_Torah Porţiunea deasemănătoare sprit capitolului ) prophetic.
  • 132. Indiferent de ziua din săptămână când cade Şabath ‫ שבת‬Tişri Isaiah 42,5-Bereishit ‫תשרי‬ Genesis 1,1- 43,10 6,8 (Isaiah 42,5- 21) Şabath ‫ שבת‬Tişri Isaiah 54,1-Noach ‫תשרי‬ Genesis 6,9- 55,5 11,32 (Isaiah 54,1- 10) Şabath ‫ שבת‬Tişri Genesis 12,1- Isaiah 40,27-Lekh Lekha ‫תשרי‬ 17,27 41,16 Şabath ‫ שבת‬Tişri Roş Hodeş 2 Kings 4,1-37 Genesis 18,1-Vayeira ‫תשרי‬ 22,24 (2 Kings 4,1- 23) Şabath ‫ שבת‬Heşvan Genesis 23,1-Chayei Sarah 1 Kings 1,1-31 ‫חשון‬ 25,18Toldot Şabath ‫ שבת‬Heşvan Genesis Malachi 1,1-2,7 ‫חשון‬ 25,19-28,9 Şabath ‫ שבת‬Heşvan Hosea 12,13- ‫חשון‬ Genesis 14,10Vayeitzei 28,10-32,3 (Hosea 11,7- 12,12) Şabath ‫ שבת‬Heşvan Hosea 11,7- ‫חשון‬ Genesis 32,4- 12,12Vayishlach 36,43 (Obadiah 1,1- 21)Vayyeshev Şabath ‫ שבת‬Heşvan Roş Hodeş Genesis 37,1- Amos 2,6-3,8 ‫חשון‬ 40,23 Şabath ‫ שבת‬Chislev Genesis 41,1- 1 Kings 3,15-Miqeitz ‫כסלו‬ 44,17 4,1
  • 133. Vayigash Şabath ‫ שבת‬Chislev Genesis Ezekiel 37,15- ‫כסלו‬ 44,18-47,27 28Vayechi Şabath ‫ שבת‬Chislev Genesis 1 Kings 2,1-12 ‫כסלו‬ 47,28-50,26 Şabath ‫ שבת‬Chislev Roş Hodeş Isaiah 27,6- ‫כסלו‬ Exodus 1,1- 28,13; 29,22-23Shemot 6,1 (Jeremiah 1,1- 2,3)Vaeira Şabath ‫ שבת‬Tevet ‫טבת‬ Exodus 6,2- Ezekiel 28,25- 9,35 29,21Bo Şabath ‫ שבת‬Tevet ‫טבת‬ Exodus 10,1- Jeremiah 13,16 46,13-28 Şabath ‫ שבת‬Tevet ‫טבת‬ Judges 4,4- Exodus 5,31Beshalach 13,17-17,16 (Judges 5,1- 31) Şabath ‫ שבת‬Tevet ‫ טבת‬Roş Hodeş Isaiah 6,1-7,6; Exodus 18,1-Yitro 9,5-6 20,23 (Isaiah 6,1-13)Mishpatim Şabath ‫ שבת‬Şvat ‫שבט‬ Exodus 21,1- Jeremiah 34,8- 24,18 22; 33,25-26Terumah Şabath ‫ שבת‬Şvat ‫שבט‬ Exodus 25,1- 1 Kings 5,26- 27,19 6,13Tetzaveh Şabath ‫ שבת‬Şvat ‫שבט‬ Exodus Ezekiel 43,10- 27,20-30,10 27 Şabath ‫ שבת‬Şvat ‫ שבט‬Roş Hodeş 1 Kings 18,1- Exodus 39Ki Tisa 30,11-34,35 (1 Kings 18,20- 39) Şabath ‫ שבת‬Adar ‫אדר‬ 1 Kings 7,40- Exodus 35,1- 50Vayaqhel 38,20 (1 Kings 7,13- 26)Pequdei Şabath ‫ שבת‬Adar ‫אדר‬ Exodus 1 Kings 7,51-
  • 134. 38,21-40,38 8,21 (1 Kings 7,40- 50)Vayiqra Şabath ‫ שבת‬Adar ‫אדר‬ Leviticus 1,1- Isaiah 43,21- 5,26 44,23Tzav Şabath ‫ שבת‬Adar ‫אדר‬ Leviticus 6,1- Jeremiah 7,21- 8,36 8,3; 9,22-23 Şabath ‫ שבת‬Adar ‫ אדר‬Roş Hodeş 2 Samuel 6,1- Leviticus 9,1- 7,17Shemini 11,47 (2 Samuel 6,1- 19)Tazria Şabath ‫ שבת‬Nisan ‫ניסן‬ Leviticus 2 Kings 4,42- 12,1-13,59 5,19Metzora Şabath ‫ שבת‬Nisan ‫ניסן‬ Leviticus 2 Kings 7,3-20 14,1-15,33Acharei Şabath ‫ שבת‬Nisan ‫ניסן‬ Leviticus Ezekiel 22,1-16 16,1-18,30 Şabath ‫ שבת‬Nisan ‫ ניסן‬Roş Hodeş Amos 9,7-15 LeviticusQedoshim (Ezekiel 20,2- 19,1-20,27 20)Emor Şabath ‫ שבת‬Yiar ‫אייר‬ Leviticus Ezekiel 44,15- 21,1-24,23 31Behar Şabath ‫ שבת‬Yiar ‫אייר‬ Leviticus Jeremiah 32,6- 25,1-26,2 27Bechuqotai Şabath ‫ שבת‬Yiar ‫אייר‬ Leviticus Jeremiah 26,3-27,34 16,19-17,14Bamidbar Şabath ‫ שבת‬Yiar ‫אייר‬ Roş Hodeş Numbers 1,1- Hosea 2,1-22 4,20Nasso Şabath ‫ שבת‬Sivan ‫סיון‬ Numbers Judges 13,2- 4,21-7,89 25Behaalotkha Şabath ‫ שבת‬Sivan ‫סיון‬ Numbers 8,1- Zechariah 12,16 2,14-4,7Shelach Şabath ‫ שבת‬Sivan ‫סיון‬ Numbers Joshua 2,1-24 13,1-15,41
  • 135. Qorach Şabath ‫ שבת‬Sivan ‫ סיון‬Roş Hodeş Numbers 1 Samuel 16,1-18,32 11,14-12,22 Şabath ‫ שבת‬Tamuz Numbers Judges 11,1-Chuqat ‫תמוז‬ 19,1-22,1 33Balaq Şabath ‫ שבת‬Tamuz Numbers Micah 5,6-6,8 ‫תמוז‬ 22,2-25,9Pinchas Şabath ‫ שבת‬Tamuz Numbers 1 Kings 18,46- ‫תמוז‬ 25,10-30,1 19,21Mattot Şabath ‫ שבת‬Tamuz Numbers Jeremiah 1,1- ‫תמוז‬ 30,2-32,42 2,3 Şabath ‫ שבת‬Tamuz Roş Hodeş Jeremiah 2,4- ‫תמוז‬ Numbers 28; 3,4Masei 33,1-36,13 (Jeremiah 2,4- 28; 4,1-2)Devarim Şabath ‫ שבת‬Av ‫אב‬ Deuteronomy Isaiah 1,1-27 1,1-3,22Vaetchanan Şabath ‫ שבת‬Av ‫אב‬ Deuteronomy Isaiah 40,1-26 3,23-7,11Eiqev Şabath ‫ שבת‬Av ‫אב‬ Deuteronomy Isaiah 49,14- 7,12-11,25 51,3Reeh Şabath ‫ שבת‬Av ‫אב‬ Deuteronomy Isaiah 54,11- 11,26-16,17 55,5Shoftim Şabath ‫ שבת‬Av ‫אב‬ Roş Hodeş Deuteronomy Isaiah 51,12- 16,18-21,9 52,12Ki Teitzei Şabath ‫ שבת‬Elul ‫אלול‬ Deuteronomy Isaiah 54,1-10 21,10-25,19Ki Tavo Şabath ‫ שבת‬Elul ‫אלול‬ Deuteronomy Isaiah 60,1-22 26,1-29,8 Şabath ‫ שבת‬Elul ‫אלול‬ Deuteronomy Isaiah 61,10- 29,9-30,20 63,9 Şabath ‫ שבת‬Elul ‫אלול‬ Hosea 14,2-10; DeuteronomyVayeilekh Joel 2,15-27 31,1-31,30 (Hosea 14,2-
  • 136. 10; Micah 7,18-20) Haazinu Şabath ‫ שבת‬Elul ‫אלול‬ Roş Hodeş Deuteronomy 2 Samuel 22,1- 32,1-32,52 51 Şabath ‫שבת‬ Elul ‫אלול‬ Şi în Vezot Şabathul Deuteronomy Joshua 1,1-18 Haberakhah din Ajunul 33,1-34,12 (Joshua 1,1-9) Anului Nou Roş Haşana CAP.37. Interpretarea APOCALIPSEI LUIIOAN,la diversele culte şi confesiuni creştine. NOUL TESTAMENT VIAŢA ŞI LUCRAREA DOMNULUI IISUS HRISTOSBiserica Creştină OrientalăBiserica Creştină Ortodoxă BizantinăBiserica Creştină Romano-CatolicăBiserica Calvină şi Reformată
  • 137. Biserica Creştină Evanghelică Biserica Creştină Neo-Protestantă – Baptişti - Penticostali - - Creştini după Evanghelie - Carismatici - Metodişti -Biserica Adventistă de ziua a ŞapteaCongragaţia Regatului Martorilor . Şi alţii…………..INTERPRETĂRI CARE SE RGĂSESC ÎN DOCTRINA DE CULT A FIECĂRUIA.
  • 138. Apocalipsa 1-3 4-19 20-22Preteristă Biserici istorice Simbolic pentru condiţiile Simbolic pentru ceruri şi contemporane pentru victorieIdealistă Biserici istorice Simbolic pentru conflictul dintre Victoria binelui bine şi răuIstoricistă Biserici istorice Simbolic pentru evenimente istorice: Judecata finală; reale căderea Romei, mahomedanism, Mileniul (?) papalitate, reformaţie Starea eternăViitoristă Şapte stadii ale Necazul cel mare. Împărăţia de o mie de istoriei Bisericii Judecăţi concentrate asupra ani. Bisericii spostate şi asupra Judecata morţilor Anticristului. nelegiuiţi. Venirea lui Cristos. Starea eternă.Postmilenistă Biserici istorice În general o intrepretare istoricistă. Victoria creştinismului asupra lumiiAmilenistă Biserici istorice În general o intrepretare istoricistă. Venirea lui Cristos. Judecata. Starea eternă.Premilenistă Biserici istorice În general o intrepretare viitoristă. Domnie literală de o mie care reprezintă de ani. etape istorice Judecata la marele tron alb. Noul Ierusalim CAP.38.
  • 139. SFINTELE TAINE ALE BIBLIEI INTRODUCEREŞtiu că tu eşti creştin, eu însă nu:- că în credinţa ta ai auzit demulte ori expresia:”Sfintele Taine”. Dacă le cauţi în Biblie nu legăseşti Şi poţi avea impresia unor contradicţii . Nu ştii cine minteBIBLIA ?.........sau BISERICA ? Niciuna! Biserica are opromblemă,COMUNICAREA; EXPLICAREA acestor lucruri. 1. Taina Botezului 2. Taina majarotalui ( Confirmării) 3. Taina Căsătoriei 4. Taina Înbisericii 5. Taina Împărtăşaniei 6. Taina preoţiei (chemării la Har) 7. Taina îngropăciunii.De aceste TAINE SFINTE ai fost învăţat de mic, le şti pe de rost, leauzi în fiecare Duminică .........şi le vei auzi până la groapă.Dar dacă cauţi în Biblie nu le şăseşti, chiar dacă te ajută unduhovnic, nici chiar Episcopul locului nu poate să-ţi arate în Biblieaceste TAINE.Nu fiindcă nu le ştie.....ci pentru că au fost DESCOPERITE,ÎMPLINITE şi nu mai sânt TAINE.SFÂNTA TAINĂ A BOTEZULUI a devenit SLUJBĂ
  • 140. DUMNEZEIEASCĂ, nu mai este TAINĂ.Iată de ce:- Ioan BotezătorulEra păstrătorul acestei TAINE , fiindcă IOAN spune :” Şi eu nu-Lştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezândcu apă. „, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Seşi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. “Atât timp cât IOAN cunoştea , darn u ştia précis PERSOANA , cineanume era MESIA. A fost TAINĂ, după ce a fost descoperit lui şiîntregului Israel , în chip de porumbel . A devenit mărturie aEvangheliei, a devenit DESCOPERIE PUBLICĂ.Din acest motiv numai găseşti în BIBLIE, Botezul ca TAINĂ, fiindcă nu mai este. I sapăstrat denumirea în amintirea celor scrise în Apocalipsa şiDeuteronom unde scrise :”Acestea sânt TAINELE, pe careDumnezeu a voit slobod şi le-a descoperit tuturoro robilor Săi şiproororcilor.!”SFÂNTA EVANGHELIE A LUI IOAN , CAPITOLUL 1 : VERSETELE30,31,32,33 citat biblic Aveţi explicaţia unei din cele 7 Sfinte Taine care nu nmai sânttaine, ci fiind desoperite sânt SLUJBĂ DUMNEZEIASCĂ.30. Acesta este despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat, Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era,31. Şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă.
  • 141. 32. Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel şi a rămas peste El.33. Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Ev.Ioan cap.1: 30,31,32,33Taina este ceva ascuns , la care nu ai acces , despre care cunoşticeva limitat fără date exacte, nimic concret , afară de faptul că SEVA ÎMPLINI CÂNDVA…….. şi singurul enuţ pragmatic este de obiceio profeţie. În felul şi după modelul care vi l-am arătat, aşa au fostdescoperite şi sau împlit toate TAINELE numite şi “CELE 7 TAINEBISERICEŞTI”.Îţi foloseşte mântuirii să ştii TAINELE BIBLIEI, care „ÎNCĂ”legăseşti în BIBLIE cu numele de TAINE. Mai jos găseşti cele 10TAINE despre care ştim ceva.......dar nimic concret. Urmează să fiedescoperite de DUMNEZEU prin ÎMPLINIREA LOR. Păstorullocului, preotul sau Episcopul locului îţi poate confirma acestelucruri.Biserica stă foarte prost cu COMUNICAREA şi cred că şienoriaşii au acelaşi defect.Nu toţi preoţii sânt „POPI RĂSPOPIŢI „ , mai sânt şi preoţi cu Har.
  • 142. Tainele împărăţiei cerurilor (Matei 13:3-50)Taina orbirii sau împietririi lui Israel (Romani 11:25)Taina răpirii (1 Corinteni 15:51,52)Taina Bisericii (Romani 16:25; Efeseni 3:4-5)Taina nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2:7,8)Taina credinţei (1 Timotei 3:9)Taina evlaviei (1 Timotei 3:16)Taina celor şapte stele (Apocalipsa 1:20)Taina lui Dumnezeu (Apocalipsa 10:7)Taina lui IsraelTaina Babilonului (Apocalipsa 17:5-7)RezumatNoul Testament ne familiarizează cu o serie de taine. Pericolul nustă în a le confunda, ci mai degrabă în a nu le înţelege deloc. Deaceea vrem să consacram acest capitol unui scurt rezumat alînţelesului diferitelor taine.DefiniţieO taină este un adevăr care n-a fost niciodată înainte descoperit, pecare omul nu-l poate cuprinde cu mintea lui, dar pe care Dumnezeul-a dezvăluit acum oamenilor.
  • 143. Tainele împărăţiei cerurilor (Matei 13:3-50)În Matei 13:11 citim despre tainele împărăţiei cerurilor. Ele suntînfăţişate în acest capitol sub forma a şapte pilde, în primelecapitole din Evanghelia după Matei Domnul Isus Se prezintăpoporului Israel ca împăratul Mesia. Dar în capitolul 12 se relateazăcă conducătorii religioşi L-au respins, acuzându-L că face minunicu puterea Satanei. De acum înainte, unde împăratul este astfelrespins, împărăţia ia o altă formă. Aceasta o găsim în Matei 13.Aceste şapte pilde descriu împărăţia în starea ei provizorie, învremea dintre respingerea împăratului şi revenirea Sa ca sădomnească pe pământ. Împăratul este absent, dar împărăţia Luieste peste tot unde oamenii mărturisesc că sunt supuşii Săi. UniiTaina orbirii sau împietririi lui Israelsunt cu adevărat, alţii numai o mărturisesc. La sfârşitul acestei(Romani 11:25)perioade vor fi despărţiţi cei sinceri de cei falşi şi se vor bucura debinecuvântările domniei timp de o mie de ani. Cei falşi vor fiPentru că Israel şi-a respins împăratul, Dumnezeu a lăsat să vină pestenimiciţi.fel de orbire sau împietrire. Aceasta explică parţial marile greutăţiiudei unpe care le au evreii de a recunoaşte pe Domnul Isus ca pe Mesia al lor; seexplică poate şi numărul relativ mic de mântuiţi din acest popor. Daraceastă împietrire nu este nici totală nici definitivă. Unii recunosc într-Taina răpirii (1 Corinteni 15:51,52)adevăr că Domnul Isus este Cel despre care au vorbit profeţii. Iar orbireava dura atâta vreme până la împlinirea „numărului Neamurilor", adicăpână ce Domnul îşi duceapostolul Pavel şi-a scris ca să fie cu El. AtunciPână în vremea când acasă Mireasa Sa, Biserica, prima Epistolă cătreo rămăşiţă credincioasă din Israel se va îndrepta spre Cristos.Corinteni, se credea că fiecare om urmează să moară cândva, maidevreme sau mai târziu. Dar apoi apostolul face anunţul senzaţionalcă nu vor muri toţi credincioşii. Cei care vor trăi când va fi răpireavor merge în cer fără să moară. Ei vor fi transformaţi, adică vorprimi trupuri de slavă, ei nu vor vedea niciodată moartea. Cei careau adormit în Isus vor învia şi vor fi primiţi cu credincioşii vii în cer.Alte amănunte găsim în 1 Tesaloniceni 4:13-18.
  • 144. Taina Bisericii (Romani 16:25; Efeseni 3:4-5)Biserica este un adevăr care a fost ascuns de la întemeierea lumii(Romani 16:25), dar pe care apostolii şi profeţii Noului Testament l-au dezvăluit (Efeseni 3:5). Această taină cuprinde câtevacaracteristici importante ca:1. Faptul că Cristos este Capul (Coloseni 1:18).2. Faptul că toţi credincioşii sunt mădulare (1 Corinteni 12:13).3. Faptul că paginii credincioşi împărtăşesc la fel ca şi iudeiicredincioşi că Cristos este singura lor nădejde a slavei şi că esteanulată vechea duşmănie între iudei şi neamuri (Efeseni 3:6;Coloseni 1:26,27; Efeseni 2:14,15).4. Faptul că Biserica este Trupul lui Cristos (1 Corinteni 12:12,13).5. Faptul că Biserica este Mireasa lui Cristos (Efeseni 5:25-27,31-32).6. Faptul că Biserica este o reprezentare a feluritei înţelepciuni a luiDumnezeu faţă de domniile şi stăpânirile din locurile cereşti(Efeseni 3:10).7. Faptul că este voia lui Dumnezeu să facă din Cristos Capul unuiunivers mântuit (Efeseni 1:9,10), peste care domneşte El împreunăcu Biserica, care are parte veşnică ca Mireasă a Lui la slava Sa.„Taina între Neamuri" din Coloseni 1:27 este explicată ca „Cristosîn voi, nădejdea slavei". Aceasta este aceeaşi taină ca şi Biserica;ea accentuează că Cristos este nădejdea slavei atât pentruNeamurile care cred, cât şi pentru iudeii credincioşi - toţi au acum
  • 145. aceeaşi poziţie înaintea lui Dumnezeu în Cristos.În Coloseni 2:2 Cristos însuşi este taina lui Dumnezeu. Noiînţelegem aceasta ca referire la Trupul duhovnicesc al lui Cristos:Cristos reprezintă Capul, iar toţi credincioşii mădularele.Alte pasaje care se referă la taina Bisericii sunt Efeseni 6:19 şiColoseni 4:3. Într-un anumit fel taina Bisericii este punctulculminant al descoperirii biblice. Apostolul Pavel a desăvârşitCuvântul lui Dumnezeu când a rostit acest adevăr (Coloseni 1:25).Cronologic văzut aceasta nu a fost ultima partea scrisă din Biblie;dar în ce priveşte dezvăluirea unor noi adevăruri importante, acestaa fost punctul culminant.
  • 146. Taina nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2:7,8)Singura afirmaţie despre „taina nelegiuirii" se află în 2.Tesaloniceni2:7,8. Acolo Pavel spune: „Căci taina fărădelegii a şi început sălucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat dindrumul ei. Atunci se va arăta acel nelegiuit". Chiar încă din primelezile ale Bisericii lucra deja un duh de nelegiuire. Au existat mulţi„anticrişti". Dar deplina dezvăluire a nelegiuirii a fost reţinută de opersoană nenumită cu numele (noi credem că e Duhul Sfânt).Când această Persoană - care opreşte răul - este îndepărtată (DuhulSfânt Se întoarce în cer împreună cu Biserica la răpire), atunci se vaarăta pe scena istoriei omul păcatului, Anticristul. El va fi întrupareaTaina credinţei şi Timotei 3:9)desăvârşită a păcatului (1nelegiuirii. Lumea n-a văzut niciodatăînainte o asemenea concentrare de nelegiuire într-un om, cum vaTaina credinţei se referă la partea esenţială a învăţăturii creştinelua atunci contur.sau ceea ce numim şi „credinţă creştină". Ea este numită o tainăpentru că multe din adevărurile ei au fost complet necunoscute pevremea Vechiului Testament.Taina evlaviei (1 Timotei 3:16)Tradus literal înseamnă în 1 Timotei 3:16: „Noi mărturisim ce maree într-adevăr taina evlaviei: Cel ce a fost arătat în trup, a fostdovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fostpropovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălţat înslavă".Versetul nu spune definitiv despre cine este vorba aici; dardescrierea se potriveşte unei singure Persoane -Domnului nostruIsus Cristos. Până în vremea când Cristos a venit în lume, oameniinu văzuseră niciodată evlavie desăvârşită într-o viaţă de om. Dar avenit Domnul Isus şi a dat un exemplu clar de felul cum este o
  • 147. Persoană absolut divină.Când Pavel spune că taina evlaviei este mare, nu susţine părerea căe ceva deosebit de misterios, ci mai degrabă că adevărul desprePersoana lui Cristos este măreţ şi minunat.Taina evlaviei stă în opoziţie cu taina nelegiuirii. Prima reprezintăun om care întruchipează evlavia desăvârşită. A doua reprezintăîntruchiparea vie a păcatului, între Cristos şi Anticrist există oopoziţie absolută.Taina celor şapte stele (Apocalipsa 1:20)Această taină este explicată clar. Cele şapte stele din vedenia luiIoan sunt îngerii sau trimişii celor şapte biserici din Asia. Celeşapte sfeşnice de aur sunt cele şapte biserici.În următoarele două capitole din Apocalipsa Domnul Isusadresează scrisori îngerilor celor şapte biserici. Aceste scrisori potfi înţelese în trei moduri:1. Erau şapte scrisori adevărate, scrise către şapte bisericiexistente într-adevăr pe vremea lui Ioan.2. Ele dau o privire în viitor cronologică la starea Bisericii, din zileleapostolilor până la sfârşitul epocii Bisericii.3. Ele descriu stări care pot fi găsite în orice perioadă în istoriaBisericii.
  • 148. Taina lui Dumnezeu (Apocalipsa 10:7)Tainalui IsraelCând răsună trâmbiţa a şaptea (în Apocalipsa 10), taina luiDumnezeu va fi isprăvită; răsunetul celor şapte trâmbiţe va fi însoţitde glasuri puternice din cer care spun: „Împărăţia lumii a trecut înmâinile Domnului nostru şi ale Cristosului Său. Şi El va împăraţi învecii vecilor"(Apocalipsa 11:15). De aceea ştim că atunci când varăsuna trâmbiţa a şaptea la sfârşitul necazului celui mare, Seîntoarce Cristos pe pământ ca să domnească (Apocalipsa 11:17). Înacest timp vor fi răsplătiţi sfinţii Domnului care vin din necazul ce!mare iar duşmanii Lui vor fi nimiciţi (V. 18). Atunci taina luiDumnezeu va fi sfârşită. Râul, care s-a arătat aşa de perseverent şiaparent biruitor, va fi înfrânt. Indiferenţa aparentă a lui DumnezeuTaina Babilonului (Apocalipsa Sa aparentă vor luafaţă de nelegiuirea omenească şi inactivitatea 17:5-7)Marelesfârşit. Babilon este înfăţişat simbolic în Apocalipsa 17 ca o curvăcare stă pe o fiară ce are şapte capete şi zece coarne. Ea este„Taina lui Dumnezeu este isprăvită pe veci; slava lui Dumnezeunumită „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilorstrăluceşte ca soarele; credinţa este desăvârşit îndreptăţită;pământului". Înţelesul tainei este dat în versetele 8-18. Femeia estebombănitul îndoielii este adus la tăcere pentru totdeauna" (F. W.un oraş mare, care domneşte peste împăraţii pământului (V. 18).Grant).Fiara este o împărăţie, care a existat odată, dar apoi a dispărut, va firidicată iarăşi şi din nou distrusă (V. 8). Cele şapte capete suntşapte împăraţi ai acestei împărăţii (V.9). Cele zece coarne sunt zeceîmpăraţi care vor fi legaţi de această împărăţie (V. 12). Curvacălăreşte o vreme pe spatele fiarei, dar apoi va fi nimicită de ea (V.16). Împărăţia însăşi va fi distrusă de Domnul la sfârşit (V.14).Înţelesul acestei taine sună după cum urmează: Femeia reprezintăun mare sistem religios şi economic care are cartierul general înRoma; va fi o biserică mondială cu nesfârşite posibilităţi financiare.Fiara reprezintă împărăţia reînviată a Romei într-o formă de zeceîmpărăţii, exact cât graniţele geografice ale Comunităţii Europene.După ce a sprijinit o vreme biserica mondială, stăpâni-torulîmpărăţiei Romei se va ridica împreună cu cei zece împăraţi care
  • 149. Rezumat Există în Noul Testament încă alte patru referiri la taine. În 1 Corinteni 2:7 Pavel spune că el şi ceilalţi apostoli „propovăduiesc înţelepciunea lui Dumnezeu cea tainică". El explică apoi că se referă la adevăruri care au fost ascunse generaţiilor trecute, care însă acum sunt descoperite prin Duhul Sfânt. El şi ceilalţi apostoli au fost „ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu" (1 Corinteni 4:1). Din nou este folosit aici cuvântul într-un sens general, ca să descopere noul adevăr al economiei creştine în întregul ei. Dar în 1 Corinteni 13:2 ne aduce aminte că nu ajunge să ştim toate tainele şi toată cunoştinţa. Dacă nu avem dragoste, nu suntem nimic. Şi în final Pavel explică în 1 Corinteni 14:2 că cine vorbeşte în limbi fără tălmăcire nu foloseşte nimic nimănui, chiar dacă rosteşte taine adânci. CAP.39 Ocupaţiile de bază în Agricultura Canaanului Şi a Israelului Antic în timpul lui Iisus Lumea Bibliei - Agricultura în timpurile biblice[ table 1_Produse Agricole] [ tablel 2 _cultivarea cerealelor][ tabel 3_perioadelelucrărilor şi clima ]Produsele Agricole.Roadele Câmpului
  • 150. Luna şi Durata lucrărilor Tipul lucrărilor agricole anotimpulÎn trecut ocupaţiile de baza erau aratul Şase luni, Şase luni. evreii erau ocupaţi cupământului de la cultivarea pământului, mijlocul lui Tishri până la mijlocul lui Nisan iar în restul culesul fructelor anului Şase luni. Un sistem de irigaţii obţinut uşor din pârâurile şi râurile din munţi făcea ca solul să fie foarte fertil în Israelul antic,fostul Canaan îmbunătăţirea fertilităţii se folosea şi bălegarul, astfel că în zilele lui Solomon, deş populaţia era mare, „în fiecare an 20.000 de cori de grâu”crescutul animalelorÎn fiecare al şaptelea an, numit „an de odihnă”, munca pământului înceta pentru ca solul să nu devinăneroditorEra interzis să semeni pe câmp seminţe diferiteTrecătorul putea mânca din roadele aproapelui său, dar nu avea voie să ia cu elSăracilor li se permitea să revendice colţurile lanurilor precum şi spicele rămase după seceriş, iar un snopera lăsat pe câmp tot pentru ei
  • 151. în zilele lui Solomon, deşi populaţia era mare, „în fiecare an 20.000 de cori de grâu” erau trimişi lui Hiram înschimbul lemnului de cedru şi de chiparosGrâul în excedent ( surplus) era dat şi Tirului în cantităţi mari în schimbul unor mărfuri. Grâul era uneoriînsutitSmochinele şi rodiile erau din abundenţăIar strugurii şi măslinele creşteau din belşug CULTIVAREA CEREALOR DOMESTICE: GRÂU,ORZ,ORZOAICĂ,SECARĂ ,LINTE Lucrările agricole Unelte Tipuri Locul menţionat aratul Plugurile erau Erau trase de în Biblie (Deut. 22:10 cunoscute în boi Iov 1:14 _Thorah Iov 1:14 timpul lui Moise vaci (1 Sam. 6:7) măgari (Isa. 30:24 un măgar şi un bou nu puteau fi puşi în acelaşi jug (Deut. 22:10). Grăpatul/discuitul) Bărbaţii Boii erau mergeau în urma mânaţi cu un plugului cu o băţ ascuţit la sapă pentru a capăt, numit fărâma bulgării otig sau ţepuş, mari de pământ astfel că putea (Isa. 28:24). fi folosit şi ca suliţă la nevoie (Jud. 3:31; 1 semănatul După pregătirea solului seminţele Sam. 13:21).
  • 152. erau semănate aruncându-le pe câmp menţionată în Iov 39:10 nu era folosită la acoperirea seminţelor, ci la nivelarea solului, aceasta fiind mică. În zonele irigate seminţele erau călcate de vite (Isa. 32:20); fără îndoială că brazdele erau nivelate pentru a acoperi seminţele aruncate pe pământ.seceratul Secerişul snopi (Gen. grânelor era 37:7; Lev. efectuat fie prin 23:10-15; smulgere, fie Rut 2:7,15; prin tăiere cu un Iov 24:10; fel de seceră. Ier. 9:22; Spicele tăiate Mica 4:12) erau legate în snopi), apoi erau adunate în aria de treierat sau păstrate în grânaretreieratul Treieratul se Alteori foloseau (Deut. 25:4; făcea prin beţe pentru Isa. 28:28) împrăştierea treierat(Rut snopilor în aria 2:17; Isa. 28:27) de treierat după Exista chiar un care vitele fel de călcau peste ei instrument pentru treierat(Isa. 41:15; Amos 1:3) cunoscut ca „moreg” la evrei, sau „tribulum” la romani.vânturatul Vânturatul prin aruncare în (Ier. 4:11) grâului era sus cu lopeţi următoarea din lemn (Isa. etapa, aceasta 30:24) ). Lopata făcându-se cu şi vânturarea ajutorul vântului sunt menţionate în Ps. 35:5; Iov 21:18; Isa. 17:13. Resturile de paie şi pleava erau arse (Isa. 5:24). Cu ciurul aruncat în sus de măgar Isa.
  • 153. 17:13Astfel pregătit, grâul era pus în grânare până la folosire (Deut. 28:8; Prov. 3:10;Mt. 6:26; Lc. 12:18). Perioadele Lucrărilor Agricole şi clima IsraeluluiI. Timpul semănatului o Tishri, a doua jumătate (începând cu echinocţiul de toamnă) o Hechvan o Kislev, prima jumătate o Întâia perioadă de ploi - Primele averse de toamnăII. Timpul roadelor necoapte o Kislev, a doua jumătate o Tevet Shevat, prima jumătateIII. Anotimpul rece o Shevat, a doua jumătate o Adar o Nisan, prima jumătate A doua perioada de ploi (Deut. 11:14; Iov 29:23; Ier. 5:24; Osea 6:3; Zah. 10:1; Iac. 5:7)IV. Timpul culesului o Nisan, a doua jumătate (începutul echinocţiului de primăvară. Orzul e verde) o Iyar Sivan, prima jumătateV Vara (nu plouă) o Sivan, a doua jumătate
  • 154. o Tammuz o Av, prima jumătateVI Anotimpul cald o Av, a doua jumătate o Elul o Tishri, prima jumătate, culesul roadelor CAP.40. Legislaţia Cuşer Animale curate şi necurateCategoriile de Vietăţi Curate VietăţiVieţuitoare NecurateMamifere Mamiferele carnivore Două 1.Copita omnivore şi porunci,două despicată necrofage care condiţii: Lev.cap.11:3-7 elimină mucoase şi salivă sau 2. Să fie secreţii de tipul rumegătoate. veninului sau Deut. secreţii care Cap.14.6-8 conţin bacterii
  • 155. Păsări Toate cele care nu apar în lista Păsări de pradă înterzisă consului uman. sau păsări omnivore care se hrănesc cu hoituri sau transportă involuntar secreţii cu venin sau bacterii.Reptile Niciuna Toate reptilele sânt socotite necurate şi otrăvitoare. Lev.Animale Două 1.Să aibe Cap 11:29-30 . Cele ce nu condiţii aripioare îndeplinescSubacvatice ambele condiţii Lev.cap.11:9-12 nu sânt KUŞER( 2.Să aibe solzi Îngăduite) Deut.cp.14:9-10Insecte Cele din familia lăcustelor fam. Însecte Formacee patrupedeMotivele Împlinirea lor nu mântuieşte,călacrea lor nu-ţi aduceînaripate pierdereaacestor mântuirii,ci o serieporunci. numeroasă şi foarte dureroasă de boli şi infecţii febrilante, hemolitice şi supuroante ( bube ,scurgeri ,puroaie).Au fost interzise fiind purtătoare de boli, sau de viruşi şi bacterii, fiind mediu fertil ( de eclozare) sau trupul gazdă ( centru focarului).
  • 156. Unele animale, nu toată specia, ci soiuri şi exemplare izolate audevenit trup-gazdă a unor puteri SIMBIOTI , extra-terestre (nepământene), necunoscute oamenilor , fiind zeificate şi asociate cuaceşti zei FIII STELELOR. Din cultele păgâne. Aceste puteri cereştidespre care nu ştim nimic , fie curate, fie necurate, posibil ostileoamenilor, ca să trăiască pe Terra aveau nevoie de un trup gazdă .Apoi se mutau în alţi oameni.Acest procedeu se numeşte posedare.Două fiinţe într-un trup . În prima fază aceste Fiinţe Nepământenelocuiau,posedau trupul unor animale, la care oamenii se închinau şile mumificau, ca pe CORPUL ZEULUI .Chiar dacă aceste Puteri cereşti, nu ar fi ostile oamenilor, contactuldirect cu ele ne-ar fi putu aduce moarte speciei umane sau a treisferturi din ea. Din cauza bacteriilor şi a viruşilor celor două speciidiferite din medii diferite. Ceva asemănător sa întâmplat cân Africaniiau ajuns în Australia, sau Perşii şi Mongolii în Madagascar, sau maiaproape de noi Spaniolii în America Latină . Populaţiile ameridieneau dispărut subit şi fără o explicaţie vizibilă din cauza uno epidemii.Au dispărut poporare întregi cu milioane de oameni. Din acestemotive DUMNEZEU ne-a interzis clar să mâncăm anumte alimente,iar pe altele le-a permis consumului uman ,zilnic pe scară largă