Teste de evaluare la disciplina Ortodonţie pentru
examenul de stat
1.C.S. Molarii unu temporali erup în jurul vîrstei de:
...
D) 6 luni
E) 18 luni
10. C.S.Respiraţia orală o întîlnim în mod normal în:
A) în repaus
B) în somn
C) în eforturi mari
D) ...
nonatriţia caninilor temporali
19.C.M. Despicăturile labio-maxilo-palatine apar asociate în sindromul:
Edwards
Down
Patanu...
28.C.M. Simetria sagitală a arcadei nu se apreciază după:
A) planul medio-sagital superior
B) foseta centrală a MI inf
C) ...
E) prezenţa mugurului dentar într-o poziţie înaltă
37. C.S.Semnele radiologice ale dintelui supranumerar sunt:
A) forma şi...
46.C.S. Punctul A Down se defineşte prin:
A) punctul cel mai anterior de pe procesul alveolar superior
B) punctul cel mai ...
E. Deglutiţie infantilă.
55. C.M. Pentru tratamentul diastemei superioare sunt necesare următoarele măsuri
Frenuloplastia ...
64.C.S. Care este profilul facial în malocluzia de clasa II/I, forma gnatică
profil convex
profil concav
profil rectiliniu...
73. C.M. Metodele de creare a spaţiului în arcada dentară în cazul malocluziei de clasa I Angle
Deplasări mezio-distale a ...
82. C.M. Tratamentul malocluziei ІІ 1 Angle în dentiţia permanentă:
tratamentul profilactic
aplicarea aparatelor mobilizab...
91. C.M. Indicaţi tratamentul necesar pentru dentiţia permanentă în cazul sindromului de ocluzie
adăncă:
miogimnastica
reg...
100. C.S. Aparate ortodontice în cazul laterognaţiei mandibulare:
aparate ortodontice mobilizabile cu plan înclinat în reg...
109. C.M. Neajunsurile activatorului Andrezen-Haupl sunt:
este un aparat voluminos
nu permite exercitatea funcţiilor de ba...
breşa maxilo-palatinală
proporţionalitatea păstrată
macroglosie
125. C.M. Varietăţile de tratament ortodontic la diverse v...
egală cu 1 an
egală cu 2 ani
egală cu 3 ani
134. C.M. Sindromul de compresie de maxilar prezintă
lipsa semnelor faciale
în...
aparate de înlăturare a deprinderilor vicioase
aparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinute
143. C.S. Este o miş...
obturator
arcul Coffin
152. C.S. Obturatoarele sunt schimbate în termen de
4 luni
6 luni
2 luni
12 luni
10 luni
153. C.M. ...
afecţiuni ale periodonţiului
161. C.M. Ocluzia distalizată se însoţeşte de:
profil convex
subnazale înaintea planului nazo...
170. C.M. Complicaţiile ocluziei adănci sunt:
cariile aproximale la grupul frontal
hiperestezia dentinară
paradontitele cr...
179. C.S Relaţia molară mezială se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este
A în treaptă dreaptă
cu treaptă distal...
188. C.M. În plan sagital în zona frontală putem întălni:
inocluzie sagitală
inocluzie verticală
devierea centrului esteti...
retrognaţia mandibulară
prognaţia maxilară
prognaţia mandibulară
retrognaţia maxilară
micrognaţie mandibulară
198. C.M. Tr...
A. 4-8 ani
B.6-11 ani
C.6-13 ani
D. 7-14 ani
E.5-12 ani
7.C.M. Semnele clinice ale utilizării forţelor care depăşesc pragu...
D) coarerea mînecilor de la pijama
E) ciorapi cusuţi la mînecile pijamalei.
4. Creşterea eficienţei masticatorii se realiz...
7. Milicescu Viorica - Examenul clinic în ortodonţie şi ortopedia dento-facială., Bucureşti, 1996.
8. Dragoş Stanciu - Ort...
d 40.d
b 41.e
a,b,d 42.c
a,b,c,d,e 43.a
a,c,e 44.d
b,c,d 45.e
d 46.d
c 47.c,d,e
a 48.a,b,c,e
e 49.a,b,c,d
a,b,c,e 50.b,d,e...
146.a,b 169.a,b,c
147.c 170.a,b,c,e
148.b,c 171.d,e
149.a,b,e 172.c
150.a,b,e 173.a,b,c,d,e
151.d 174.a,b
152.c 175.a
153....
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Ortodontie

1,826

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,826
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
46
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Ortodontie"

  1. 1. Teste de evaluare la disciplina Ortodonţie pentru examenul de stat 1.C.S. Molarii unu temporali erup în jurul vîrstei de: A) 24 luni B) 6 luni C) 30 luni D) 12 luni E) 18 luni 2.C.S. Indicele facial se calculează după măsurarea distanţelor: A) Of- Gn şi Au- Au B) N- Gn şi Go- Go C) Of- Pg şi Au- Au D) Tr- Gn şi Zy- Zy N- Gn şi Zy- Zy 3.C.S. La copil, etajele feţei se măsoară de la: A) Tr- Of; Of- Sn; Sn- Pg B) Tr- N; N- Sn; Sn- Pg C) Tr- Of; Of- Sn; Sn- Gn D) Tr- N; N- Sn; Sn- Gn E) Tr- Of; Of- St; St- Gn 4.C.S. Creşterea condiliană reziduală se termină în jurul vîrstei de: A) 10-12 ani B) 14-16 ani C) 18-21 ani D) 12-14 ani E) 6-8 ani 5.C.S. Deglutiţia infantilă se întîlneşte la vîrsta de: A) 6-9 ani B) 0-6 luni C) 4-6 ani D) 5-6 ani E) 12-14 ani 6. C.S.Prognaţia mandibulară apare în sindromul: A) Marfan B) Down C) Klinefelter D) Ellis van Crevald E) Goldenhart- Franceschetti 7. C.S.Testul de retropulsie a mandibulei se face pentru a stabili diagnosticul de: A) retrognaţie mandibulară B) prognaţie mandibulară C) laterognaţie mandibulară D) ocluzie adîncă adevărată E) endognaţie maxilară 8.C.S. Hipotonicitatea muşchilor pterigoidieni externi apare în: A) ocluzia distalizată B) ocluzia deschisă C) ocluzia mezializată D) laterodeviaţia mandibulară E) ocluzia inversă bilaterală 9.C.S. Deglutiţia de tip adult se instalează în mod normal după vîrsta de: 1 an B) 7 ani C) 2-3 ani
  2. 2. D) 6 luni E) 18 luni 10. C.S.Respiraţia orală o întîlnim în mod normal în: A) în repaus B) în somn C) în eforturi mari D) în eforturi mici în starea de concentrare intelectuală 11. C.S. În rahitism apare: A) heterotopia B) anodonţia C) compresiunea de maxilar D) ocluzia adîncă adevărată dinţii supranumerari 12.C.S. Accentuarea şanţului labio-mentonier apare în: A) ocluzia deschisă B) etaj inferior al feţei micşorat C) angrenaj invers frontal D) etaj inferior al feţei mărit asimetrii faciale 13. C.S.Treapta labială inversată apare în: A) ocluzia inversă frontală B) ocluzia deschisă C) ocluzia adîncă adevărată D) ocluzia inversă laterală ocluzia lingualizată 14. C.S.Faciesul adenoidian apare în anomalia dento-maxilară: clasa I clasa a III-a anatomică clasa II/1 clasa a III-a funcţională clasa II/2 15. C.S.Simetria maxilară se apreciază clinic după: A) cheia lui Angle linia interincisivă linia frenului lingual linia frenurilor labiale supraocluzia frontală 16. C.S.Tipul de rotaţie facială anterioară are un prognostic favorabil în anomalia dento- maxilară: clasa II/2 clasa II/1 clasa a III-a anatomică clasa I clasa a III-a funcţională 17. C.M.Dinamica mandibulară este blocată în: angrenaje inverse frontale angrenaje inverse laterale ocluzia deschisă frontală ocluzia inversă frontală inocluzia sagitală pozitivă 18.C.M. Interferenţele ocluzale apar în: prezenţa obturaţiilor ocluzale defectuoase erupţia anormală a dinţilor blocări ale dinamicii mandibulare bruxism
  3. 3. nonatriţia caninilor temporali 19.C.M. Despicăturile labio-maxilo-palatine apar asociate în sindromul: Edwards Down Patanu Marfan Pierre-Robin 20.C.M. Anodonţiile apar asociate în sindromul: Patanu Down Turner Ellis von Crevald E) Klinefelter 21.C.S. În vederea amprentării copilului se utilizează următoarele anestesice: A) xilina B) lidocaina C) izofluranul D) nu de utilizează anestesice E) halothanul 22. C.S.La copil se amprentează mai întîi: A) arcada maxilară B) bolta palatină C) arcada mandibulară D) hemiarcada dreaptă E) hemiarcada stîngă 23. C.S.Pentru a prelungi timpul de priză al ghipsului se adaugă: A) citrat de sodiu B) sulfat de sodiu C) sare de bucătărie D) sulfat de potasiu E) eozină 24. C.S.După cît timp apare fenomenul de sinereză a alginatului: A) 1 minut B) 40 minute C) 5 minute D) 60 minute E) 10 minute 25. C.M.Amprenta maxilară trebuie să cuprindă: A) frenul buzei B) şanţul vestibular C) bolta palatină D) şanţul paralingual E) arcada dentară 26.C.M. Lungimea arcadei alveolare se măsoară pe model de la: A) prostion la alveolum B) prostion la distomolare C) incizale alveolum D) prostion la un plan ce trece prin şanţul intercuspidian al PMI E) incizale la un plan ce trece prin faţa distală a Mı permanent 27. C.M.Lăţimea arcadei alveolare se măsoară pe model de la: A) faţa palatinală a MI sup.drept şi stîng B) ectomolare la ectomolare C) şanţul intercuspidian al PMI inf. drept şi stîng D) cuspidul centro- vestibular al MI sup. drept şi stîng E) foseta centrală a MI sup. drept şi stîng
  4. 4. 28.C.M. Simetria sagitală a arcadei nu se apreciază după: A) planul medio-sagital superior B) foseta centrală a MI inf C) planul medio-sagital inferior D) cuspidul centro- vestibular al MI sup E) tangenţa la faţa mezială a MI sup 29. C.M.Planurile medio-sagitale ale modelelor se trasează de la: A) frenul buzei superioare B) frenul buzei inferioare la frenul lingual C) frenul lingual D) cele două perechi de rugi palatine pe praful median E) plicile labiale 30.C.M. Cînd valorile diferenţelor reale şi ideale de lăţime şi lungime sunt negative, arcadele alveolare sunt: A) alungite B) îngustate C) scurtate D) lărgite E) normale 31.C.M. Nu se pot stabili indicii Pont în următoarele situaţii clinice: A) absenţa MI temporali B) suma incisivă de 35mm C) absenţa 4I sup permanenţi D) entopia PMI sup E) absenţa PMII sup 32. C.M. Nu se pot stabili indicii Pont în următoarele situaţii clinice: A) suma incisivă de 28 mm B) distrucţia coronară a MI inf. permanent C) incluzia PMI inf D) mezializarea accentuată a MI sup. permanent E) ectopia Cinf 33.C.S. Orizontala de la Frankfurt se trasează de la: A) nasion la basion B) orbitale la auriculare C) auriculare la gonion D) subnazale la pogonoin E) fanta palpebrală la auriculare 34. C.M.În retrognatismul maxilar, fotografia de profil indică: A) un profil convex B) un profil concav C) o treaptă labială inversată D) unghiul tangentei gurii sub 10º E) subnazale înapoia planului Dreyfuss 35. C.M.În malocluzia clasa II/ 1Angle, fotografia de profil indică: A) unghiul tangentei gurii peste 10º B) un profil convex C) baza superioară în poziţie transfrontală D) baza superioară în poziţie cisfrontală E) pogonion în poziţie cisfrontală 36.C.S. Semnele radiologice din anodonţie sunt: A) os alveolar cu arhitectonie difuză şi neregulată B) apexul dintelui închis C) lipsa mugurului dentar D) apexul dintelui deschis
  5. 5. E) prezenţa mugurului dentar într-o poziţie înaltă 37. C.S.Semnele radiologice ale dintelui supranumerar sunt: A) forma şi dimensiunea modificată a unui mugure dentar B) poziţia aberantă a unui mugure dentar C) gradul de dezvoltare diferită a rădăcinii unui mugure dentar D) prezenţa unui mugure dentar peste numărul normal de muguri E) apexul închis a unui mugure dentar 38.C.S. La un copil, ortopantomografia se execută odată la: A) 2 luni B) 6 luni C) 1 an D) 2 ani E) 8 luni 39.C.S. Rădăcinile lui 52 şi 62 sunt complet formate la vîrsta de: A) 1,6 luni B) 2 ani C) 3,6 luni D) 2,6 luni E) 3 luni 40.C.S. Rădăcinile lui 16 şi 26 sunt complet formate la vîrsta de: A) 1 an B) 7 ani C) 8 ani D) 9-10 ani E) 4-5 ani 41.C.S. Rădăcinile lui 13 şi 23 sunt complet formate la vîrsta de: A) 9-10 ani B) 7-8 ani C) 6-7 ani D) 10-11 ani E) 13-15 ani 42. C.S.În prognatismul mandibular <SNB este: A) micşorat B) de 80º C) mărit D) de 78º E) normal 43. C.S.În retrognatismul mandibular <NAPg este: A) mărit B) de 180º C) micşorat D) de 170º E) normal 44.C.S. Unghiul format de axa Y şi planul Frankfurt se măreşte în: A) endognaţia maxilară B) ocluzia adîncă adevărată C) rotaţia anterioară a mandibulei D) rotaţia posterioară a mandibulei E) prognaţia maxilară 45.C.S. Valoarea unghiului Tweed se micşorează în: A) ocluzia deschisă frontală B) prognaţia mandibulară C) retrognaţia mandibulară D) retroalveolia inferioară E) ocluzia adîncă adevărată
  6. 6. 46.C.S. Punctul A Down se defineşte prin: A) punctul cel mai anterior de pe procesul alveolar superior B) punctul cel mai adîncit de pe procesul alveolar inferior C) punctul cel mai anterior de pe procesul alveolar inferior D) punctul cel mai adîncit de pe procesul alveolar superior E) punctul cel mai inferior de pe procesul alveolar superior 47.C.M. Radiografia pumnului se indică atunci cînd suspectăm o: A) neconcordanţă dintre vîrsta dentară şi vîrsta cronologică B) dezvoltare îngreunată a maxilarelor C) dezvoltare osoasă îngreunată D) anomalie dento-maxilară scheletată E) condensare osoasă 48.C.M. Pe ortopantomografie se poate aprecia: A) tipul de rotaţie mandibulară B) morfologia articulaţiei tempero- mandibulare C) conţinutul maxilarelor D) vîrsta osoasă E) vîrsta dentară 49. C.M.Analiza teleradiografiei de profil se face trasînd următoarele planuri de referinţă: a) a bazei craniului b) bispinos c) ocluzal d) mandibular e)orbito- frontal 50. C.M.În prognatismul mandibular sunt mărite valorile unghiurilor: a) SNA b) SNB c) NAPg d) id. M e) Go 51. C.S. În secţia de ortodonţie pentru un fotoliu se rezervează nu mai puţin de: 10 m² 12 m² 14 m² 7 m² A. 5 m² 52. C.S. Regimul de sterilizare a instrumentelor în cabinetul de ortodonţie este: T 120º 2 ore T 100º 2,5 ore T 180º 60 min T 200º 30 min T 180º 30 min 53. C.M. Sălile de bază a laboratorului de tehnică dentară este: A. sală de modelare garderobă baia sală de sudare sală de gipsare 54. C.M. Cauzele apariţiei diastemei pot fi A. Inserţia joasă a frenului buzei superioare B. Meziodensul C. Macrodonţie D. Dereglări de respiraţie
  7. 7. E. Deglutiţie infantilă. 55. C.M. Pentru tratamentul diastemei superioare sunt necesare următoarele măsuri Frenuloplastia buzei superioare Extracţia dinţilor 1.4 şi 2.4 Expansiunea maxilarului superior Înlăturarea dintelui supranumerar Alungirea segmentului incisiv. 56. C.M. În tratamentul diastemei se pot folosi următoarele aparate ortodontice Aparat ortodontic fix Aparat mobilizabil cu arcuri în diapazon Regulatorul funcţiilor Frenkel Bionatorul Balters Aparat mobilizabil cu arcuri în s 57. C.S. Ce perioadă de timp ocupă organogeneza: primele 2 săptămîni de viaţă intrauterină primele 3 luni ale veţii intrauterine prima lună de viaţă extrauterină prima săptămînă de viaţă extrauterină prima lună de viaţă intrauterină 58. C.S. Ce perioadă de timp ocupă morfogeneza: de la 2 pănă la 6 luni de viaţă intrauterină de la 1 lună de viaţă intrauterină pănă la maturitate de la 2 săptămîni pănă la 9 luni de viaţă intrauterină de la naştere pănă la 12 ani de viaţă de la 3 luni de viaţă intrauterină pănă la maturitate 59.C.S. Numiţi varietatea de ocluzie fiziologică din cele enumerate: ocluzie mezializată inocluzie verticală ocluzie ortognatică ocluzie distalizată ocluzie încrustată 60. C. M. Enumeraţi perioadele de înălţare fiziologică a ocluziei: cu erupţia dinţilor temporari după erupţia incisivilor temporari după erupţia molarilor temporari după erupţia molarului de şase ani după erupţia caninului şi molarului doi permanent 61. CS. Anomalia de ocluzie ceea mai frecvent întălnită: malocluzia de clasa II/II Angle ocluzia adăncă malocluzia de clasa II/I Angle ocluzie încrustată inocluzie verticală 62 C.S. Care poate fi cauza recesiei gingivale respiraţia bucală b.deglutiţie infantilă inserţie înaltă a buzei inferioare obiceiuri vicioase igiena incorectă a cavităţii bucale 63. C.S. Studiul diametrelor transversale ale arcadelor dentare se efectuiază după metoda Snaghina Van der Linder Tweed- Merifeld analiza spaţiului total Korkhaus Pont
  8. 8. 64.C.S. Care este profilul facial în malocluzia de clasa II/I, forma gnatică profil convex profil concav profil rectiliniu profil puţin concav profil puţin convex 65. C.M. Metodele biometrice care pot fi folosite la depistarea compresiei de maxilar: metoda Linder –Harth metoda Gherlach indicele Bolton metoda Pont metoda Korkhaus 66. C.M. Metodele radiologice folosite în anomaliile de ocluzie în sens sagital: Ortopantomografia Tomografia ATM Cefalometria de profil Radiografia în film muşcat Reografia 67. C.M. În analiza cefalometrică în cazul malocluziei de clasa II/I se depistează. creştere facială de tip anterior micşorarea înălţimii posterioare a feţei unghi goniac micşorat unghi SNB micşorat unghi SNA micşorat 68. C.M. Semnele clinice in respiraţia orală: în repaos buzele formează o fantă deschisă buze uscate şi fisurate maxilarul inferior ocupă o retropoziţie deglutiţie infantilă fren scurt lingual 69.CS. Ce studiază electromiografia: este o metoda de studiere a miscarii mandibulei in timpul functiei de masticatie. studierea starii articulatiei dupa sunetele ce aparin timpul unei functii studierea starii circulatiei sanguine a ATM metoda de studiu al onusului muscular in timpul contractiei este inregistrarea biopotentialuluimuschilor in timpul contractiei. este o metoda de studiu al starii muschilor masticatori. 70. C.M.Semnele clinice ce caracterizează dezvoltarea incompletă a muşchiului orbicular: fanta labială interdeschisă în repaos cuplarea buzelor forţată plica nazo-labială exprimată plica mentonieră nivelată deglutiţie infantilă 71. C.M. Care pot fi cauzele malocluziei de clasa III, forma falsă cuspizi neabraziaţi a caninilor temporari inserţie înaltă al frenului buzei inferioare pierderea precoce a dinţilor laterali proteze confecţionate incorect dereglări de fonaţie 72. C.M. Aparate ortodontice folosite în malocluzia de clasa III cu decalaj frontal invers, forma falsă aparatul Bruckl-Reichenbach şlefuirea selectivă a cuspizilor neabraziaţi extracţie dentară seriată Regulatorul funcţiilor Frenkel, tip II menţinător de spaţiu
  9. 9. 73. C.M. Metodele de creare a spaţiului în arcada dentară în cazul malocluziei de clasa I Angle Deplasări mezio-distale a dinţilor şlefuirea selectivă a cuspizilor neabraziaţi Expansiune de maxilar extracţii dentare în cazul insuficienţei de spaţiu pănă la 4 mm miogimnastica 74. C.M. Dereglările procesului de erupţie sunt Macrodonţia Vestibuloversia incluzia dentară dinţi natali hipodonţie 75. C.M. Enumăraţi anomaliile de dezvoltare a dinţilor transpoziţie macrodonţie adenţie ectopie dentară entopie dentară 76. C.M. Principiile de tratament în cazul pierderii precoce a dinţilor temporari menţinerea spaţiului pe arcada dentară protez mobil parţial cu dinţi artificiali punţi protetice demontabile punţi protetice fixe tratament ortodontic după erupţia dinţilor permanenţi 77. C.S. Transpoziţia este o anomalie ce se caracterizează prin rotaţia dintelui în jurul axului longitudinal deplasarea mezială a unui dinte deplasarea mezială a grupului lateral de dinţi dereglare de erupţie dentară schimbarea dinţilor vecini cu locul său pe arcada dentară. 78. C.S. Hipodonţie este o anomalie ce se caracterizeză prin prezenţa dinţilor supranumerari anomalie de formă a dintelui reducerea numerică a dinţilor de pe arcada dentară se întâlneşte atât în dentiţia temporară, cât şi cea permanentă anomalia grupului incisiv în sens vertical 79. C.S. Criteriul de determinare a macrodonţiei suma mezio-distală a 4 incisivi superiori de la 28 pănă la 32 mm suma mezio–distală a 4 incisivi superiori de la 32 mm şi mai mult suma mezio–distală a 4 incisivi inferiori pănă la 35 mm corelaţia dintre incisivii superiori şi cei inferiori suma mezio-distală a 4 incisivi superiori mai puţin de 28 mm 80. C.M. Semnele clinice caracteristice pentru ectopia de canini superiori micşorarea spaţiului pentru dinţii 13 şi 23 pe arcada dentară dereglări de deglutiţie inserţie joasă a frenului buzei superioare nivelarea plicei nazo-labiale localizarea dinţilor 13 şi 23 în afara arcadei dentare 81. C.M. Semnele clinice caracteristice pentru malocluzia de clasa ІІ 1 Angle: compresiune de maxilar protruzia grupului frontal relaţia molară distalizată mărirea etajului inferior baza apicală mai mică decăt coronară
  10. 10. 82. C.M. Tratamentul malocluziei ІІ 1 Angle în dentiţia permanentă: tratamentul profilactic aplicarea aparatelor mobilizabile cu acţiune funcţională activatorul Аnderezen-Haupl regulatorul funcţional frenchel tip iii aplicarea tehnicii fixe moderne. 83. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia malocluziei de clasa ІІІ Angle: ereditatea dezvoltarea în exces a maxilarului inferior hipoplazia maxilarului superior rahitismul- tulburarea metabolismului calciului tulburările de dezvoltarea primului arc bronhial (maladia Franceschetti) 84.C.M. Semnele clinice caracteristice pentru malocluzia de clasa ІІІ Angle: relaţia molară mezializată profilul feţei convex. profilul concav, treapta buzelor inversată relaţia inversă frontală relaţia molară neutră 85. C.M. Selectaţi metodele de diagnostic aplicate pentru anomaliile de ocluzie în sens sagital. ortopantomografia maxilarelor teleradiografia de profil teleradiografia în face teleradiografia axială examenul biometric al modelelor de gips (metoda Pont, Korkhaauz, Gherlach) 86. C.M. Metodele de tratament aplicate în cazul malocluziei de clasa ІІІ Angle pentru dentiţia permanentă: aplicarea aparatelor ortodontice mobilizabile cu acţiune mecanică aparatul Bruckl-Reichenbach dispozitiv exofacial de tip Delaire tehnica adezivă-Edgewise-tehnique miogimnastica 87. C.M. Sindromul de ocluzie adîncă are şi alte denumiri, selectaţile: sindromul de supraapreciere incisivă termenii de ,,over bite,, şi ,,deep bite,, sindromul progenic laterognaţia mandibulară supraalveolodonţie incisivă şi infraalveolie molară 88. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia sindromului de ocluzie adăncă factorul genetic obiceiurile vicioase (respiraţia orală, deglutiţia infantilă, sugerea buzei inferioare şi a limbii) caria dentară şi consecinţele ei, în special edentaţia în zonele leterale macroglosia macrognaţia maxilarului inferior 89. C.M. Care din cauzele date pot interveni în aparişia ocluziei adănci ,,în acoperiş,, factorul genetic obiceiuri vicioase (respiraţie orală, deglutiţie infantilă, sugerea limbii) dezvoltarea în exces a maxilarului inferior prognaţia maxilarului inferior caria dentară şi consecinţele ei 90. C.M. Alegeţi metodele de diagnostic pentru studiul sindromului de ocluzie adăncă: ortopantomografia maxilarelor teleradiografia în profil studiul biometric al modelelor de gips spirometria radiografia cu ,,film muşcat,,
  11. 11. 91. C.M. Indicaţi tratamentul necesar pentru dentiţia permanentă în cazul sindromului de ocluzie adăncă: miogimnastica regulatorul funcţiilor Frenchel tip ІІ aparate ortodontice fixe aparatul Brukl-Reicheinbach aparate ortodontice mobile cu platou retroincisival 92.C.M. Semnele clinice caracteristice pentru inocluzia verticală: relaţia molară neutră fanta labială intredeschisă profilul feţei rectiliniu etajul inferior micşorat acoperirea incisivă 1/3 cu persistenţa contractului incisivo-tuberial 93. C.M. Semnele clinice caracterictice pentru sindromul de inocluzie deschisă, forma adevărată: dezvoltarea în exces a maxilarului inferior scurtarea dento-alveolară în regiunea frontală alungirea dento-alveolară în regiunea laterală profilul feţei drepr persistenţa inocluziei verticale, cuplarea forţată a buzelor 94. C.M. Selectaţi metodele de diagnostic aplicate în cazul sindromului de inocluzie verticală: studiul antropometric studiul biometric al modelelor de gips ortopantomografia maxilarelor teleradiograma în faţă teleradiograma în profil. 95. C.M. Metodele de tratament indicate pentru inocluzia deschisă: regulator Franckel II aparate ortodontice mobilizabile cu gutieră mobilizabilă aparate ortodontice fixe bionatorul Balters tip ІІ bionatorul Balters tip І 96. C.M. Selectaţi varităţile de anomalii de ocluzie în sens transversal: malocluzia de clasa a ІІІ Angle laterodeviaţia mandibulară laterognaţia sindromul de ocluzie adîncă sindromul de inocluzie deschsă 97. C.M. Selectaţi factorii etiologiei care pot interveni în apariţia anomaliilor de ocluzie în sens transversal: dezvoltarea neconcordantă a celor două hemiarcade malpoziţii dentare izolate dezvoltarea în exces unilaterală a mandibulei deglutiţia infantilă respiraţia orală 98.C.M. Semne caracteristice pentru laterognaţia mandibulară: asimetria facială cu devierea mentonului retruzia labio-mentonieră relaţia molară neutră deviaţia liniei frenurilor şi a liniei interincisivilor subdezvoltarea a unei jumătăţi a mandibulei 99. C.M. Metodele de diagnosticare aplicate pentru studiul anomaliilor de ocluzie în sens transversal: ortopantomografia maxilarelor teleradiografia (în face) facială teleradiografia axială radiografia cu film ,,muşcat,, studiul antropometric
  12. 12. 100. C.S. Aparate ortodontice în cazul laterognaţiei mandibulare: aparate ortodontice mobilizabile cu plan înclinat în regiunea laterală aparate ortodontice mobilizabile cu acţiune mecanică aparate ortodontice fixe bionatorul Balters tip ІІІ miogimnastica 101. C.M. Complicaţiile depistate în cursul tratamentului ortodontic sunt: rezorbţii radiculare hipercementoza rezorbţia laterală la nivelul rădăcinilor rezorbţia radiculară a dinţilor temporari curburi radiculare 102. C.M. În ce sectoare vor avea loc transformări tisulare în cadrul înlăturării compresiei arcadei dentare superioare: ATM Transformări de tipul deplasării orizontale în regiunea dinţilor laterali În regiunea dinţilor frontali inferiori Lărgirea suturii palatine Întinderea şi aplatizarea bolţii palatine 103. C.S. Care dintre elementele numite are atăt funcţie de ancorare, căt şi de retruzare a dinţilor: croşetul Adams arcul vestibular arcul în ciupercă croşetul Ştahl arcul în ,,S,, 104. C.M. Elementele de ancorare ale aparatelor ortodontice mobilizabile sunt: arcul Coffin croşetul Adams gutierele croşetul Ştahl croşetul Schwarz 105. C.S. Arcul vestibular este format din: curbura centrală, 2 bucle, zonele de retenţie curbura centrală, zonele de retenţie dintr-o porţiune liberă asemănătoare cu un diapazon ansă, buclă, zonă de retenţie porţiune centrală, bucle în ,,S,, zona de retenţie 106. C.S. Regulatorul funcţional Frenкel de tipul ІІІ este indicat în tratamentul: malocluziilor de clasa І Angle malocluziei de clasa ІІI Angle malocluziei de clasa ІІ 2 Angle malocluziei de clasa ІІ 1 Angle ocluziei încrucişate 107. C.S. Bionatorul Balters tip ІІ se foloseşte în tratamentul: malocluziei de clasa ІІ 1 Angle ocluziei încrucişate inocluziei verticale ocluziei adănci malocluziei de clasa ІІІ Angle 108. C.M. Activatorul Andrezen-Haupl are următoarele părţi componente: placa palatinală arcuri în ,,ciupercă,, masa acrilică interocluzală placa la arcada inferioară arc vestibular
  13. 13. 109. C.M. Neajunsurile activatorului Andrezen-Haupl sunt: este un aparat voluminos nu permite exercitatea funcţiilor de bază nu acţionează la nivelul bazelor osoase este foarte scump necesită o igienă foarte riguroasă a cavităţii bucale 110. C.M. Care din aparatele funcţionale se foloseşte în tratamentul malocluziei de clasa ІІ/ 2 regulatorul Frenкel tip ІІІ activatorul Andrezen-Haupl regulatorul Frenchel tip І regulatorul Frenchel tip ІІ bionatorul Baltres tip ІІ 111. C.S. Care din elementele regulatorului funcţional Frenchel va stimula creşterea sagitală a arcadelor dentare: arcul vestibular pelotele labiale scuturile laterale arcul palatal cărligile pe dinţi canini 112. C.M. Care din elementele regulatorului funcţional Frenchel vor stimula creşterea transversală a arcadelor: arcul vestibular arcul palatal scuturile laterale arcul lingual pelotele labiale 113. C.S. Aparatele ortodontice fixe sunt aparate: cu acţiune funcţională cu acţiune mixtă cu acţiune mecanică aparat tip gutieră aparat reciproc 121. C.S. Dispicăturile labio-maxilo-faciale sunt: tulburări de embriogeneză ale aparatului dento-maxilar tulburări ale procesului de erupţie tulburări de poziţie a maxilarelor tulburări de dimensiuni şi formă a maxilarelor tulburări funcţionale 122. C.M. Variaţiile de malformaţii congenitale a feţei sunt: despicătura oblică a feţei despicătura transversală a feţei despicătura labio-maxilo-palatină erupţia tardivă erupţia precoce 123. C.M. Indicaţi care colaboratori interdisciplinari trebue să consulte copiii cu sindromul Pier- Roben: chirurg ortodont pediatru neurolog logoped 124. C.M. Semnele clinice ale despicaturilor labio-maxilo-palatine: breşa labială asimetrie facială
  14. 14. breşa maxilo-palatinală proporţionalitatea păstrată macroglosie 125. C.M. Varietăţile de tratament ortodontic la diverse vărste pentru copiii purtători de despicături labio-maxilo-palatinală: tratament ortodontic precoce tratament ortodontic tardiv tratament profilactic tratament ortodontic biomecanic miogimnastica 126. C.S. Tratamentul protezic la copii este indicat: microdonţie anodonţia parţială sau totală erupţia precoce poziţia labio-bucală a dintelui 12 micrognaţie maxilară 127.C.M. Protezele mobile parţiale sunt indicate în cazul: anodonţiei parţiale sau totale extracţie precoce a dinţilor temporari stimulatoare pentru erupţie dentară aparate ortodonticee cu acţiune mecanică hiperdentiei 128. C.S. Care este metoda de tratament aplicată la copii în anodonţii: aplicarea punţilor protetice proteze mobile parţiale dinţi cu pivot aparat ortodontic mobilizabil se lasă aşa pănă la vărsta de 12 ani 129. C.S. Căt de des se schimbă protezele mobile parşiale la copii: o dată în 6-8 luni o dată în 2 ani o dată în 3 ani o dată în 2 luni o dată în 5 ani 130. C.S. Perioada de contenţie în ortodonţie este: perioada tratamentului terapeutic perioada tratamentului chirurgical perioada tratamentului ortodontic propriu-zis perioada de stabilizare a rezultatelor tratamentului activ tratamentul profilactic 131. C.M. Selectaţi greşelile şi complicaţiile apărute în urma tratamentului ortodontic: recidiva anomaliei tratamentul anomaliei scheletale cu aparate ortodontice mobilizabile dereglarea de masticaţie –absenţa intercuspidării dentare tratament ortodontic cu ajutorul monoblocurilor aplicarea tehnicii fixe în dentiţia permanentă 132. C.S. Durata perioadei de contenţie pentru tehnica adezivă fixă este: egală cu durata tratamentului ortodontic egală cu ½ din durata tratamentului ortodontic egală cu o lună egală cu 3 luni egală cu 4 luni 133. C.S. Durata perioadei de contenţie pentru aparatele ortodontice mobilizabile cu acţiune mixtă este: egală cu durata tratamentului ortodontic egală cu ½ din durata tratamentului ortodontic
  15. 15. egală cu 1 an egală cu 2 ani egală cu 3 ani 134. C.M. Sindromul de compresie de maxilar prezintă lipsa semnelor faciale în formă de protruzie, aliniere dentară în formă cu protruzie, înghesuiri dentare în formă cu protruzie, spaţieri dentare ocluzie distalizată frecvent 135. C.S. Poziţia capului lăsat pe spate în timpul somnului poate provoca inocluzie verticală ocluzie distală ocluzie adîncă ocluzie mezială ocluzie încrucişată 136. C.M. Respiraţia orală este considerată obicei vicios în situaţiile lipsa schimbărilor patologice a aparatului respiratoriu după sanarea aparatului respirator prezenţa schimbărilor patologicea aparatului respiratoriu depistarea adenoizilor lipseşte răspunsul corect 137. C.S. Acţiunea nocivă în perioada prenatală poate provoca anomalii de dezvoltare a dinţilor, maxilarelor, vicii de sistem disproporţia între dimensiuni de maxilar şi dinţi anomalii a arcadelor dentare şi de ocluzie dereglări de respiraţie dereglări de deglutiţie 138. C.M. Anomalia de inserţie al frenului lingual poate provoca înclinaţia orală a grupului incisiv inferior diastema înclinaţia vestibulară a grupului incisiv inferior retropoziţia maxilarului superior prognaţia maxilarului inferior 139. C.M. Deglutiţia infantilă poate dezvolta protruzia grupului incisiv inocluzie verticală dereglări de erupţie a dinţilor permanenţi transpoziţie dentară tortopoziţie dentară 140. C.M. Exerciţii de antrenament pentru muşchii propulsori al maxilarului inferior sunt indicate în compresiune de maxilar retropoziţia maxilarului superior retropoziţia maxilarului inferior ocluzie adîncă asociată cu hipoplazie mandibulară laterodeviaţie mandibulară 141. C.M. Aparatele ortodontice profilactice sunt aparate folosite în tratamentul anomaliilor de ocluzie aparate ce previn formarea anomaliilor dento-maxilare aparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinute aparate folosite în tratamentul anomaliilor dinţilor izolaţi aparatele folosite în urma pierderii precoce a dinţilor temporari 142. C.S. Aparatele de contenţie sunt menţinătoare de spaţiu aparate folosite în tratamentul malocluziilor aparate ce previn formarea anomaliilor dento-maxilare
  16. 16. aparate de înlăturare a deprinderilor vicioase aparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinute 143. C.S. Este o mişcare de pivot în jurul axului radicular mişcare de versiune gresiune ingresie rotaţie deplasare corporală 144. C.S. Deplasarea rădăcinii dintelui în plan vestibulo-oral mişcarea de torgue rotaţie deplasare corporală gresiune intruzie 145. C.S. Element ce se foloseşte la înclinarea orală a grupului incisiv arcul vestibular de retracţie arcul Coffin şurubul ortodontic gutiere ocluzale croşete 146. C.M. Element de expansiune maxilară şurubul ortodontic arcul Coffin arcul vestibular de retractie arcul in forma de ciuperca arcul in diapazon 147. C.S. Elementul care se fixează pe suprafaţa vestibulară a dintelui la un anumit nivel de la suprafaţa incisivă inele ortodontice resorturi bracket butoni tuburi ortodontice 148. C.M. Selectaţi aparatele ortodontice în tratamentul în cazul ectopiilor dentare capelina cu tracţiune extraorală tehnica adezivă (sistem- bracket) aparate ortodontice mobilizabile aparate ortodontice mobile funcţionale) menţinătoare de spaţiu 149. C.M. Selectaţi aparatele ortodontice folosite in cazul malocluziilor în sens sagital tehnica adezivă ( bracket-sistem) regulatorul funcţiilor Frenkel,tip II bionatorul Balters, tip II menţinătore de spaţiu aparate ortodontice mobilizabile 150. C.M. Factorii etiologici, care pot interveni în apariţia despicăturilor labio-maxilo-palatine factorii genetici radiaţii factori locali deprinderi vicioase în perioda postnatală acţiuni nocive în perioda prenatală 151. C.S. Dispozitivul ortodontic folosit la copii cu malformaţii congenitale în perioada de nou- născut aparat ortodontic mobilizabil apatarat ortodontic mobil menţinător de spaţiu
  17. 17. obturator arcul Coffin 152. C.S. Obturatoarele sunt schimbate în termen de 4 luni 6 luni 2 luni 12 luni 10 luni 153. C.M. Selectaţi părţile componente ale protezelor mobile bracket baza din acrilat dinţi artificiali gutiere ocluzale croşete 154. C.M. În cazul anodonţiei secundare parţiale în dentiţia mixtă sunt folosite protezele mobile totale dinţi cu pivot proteze mobile parţiale menţinătoare de spaţiu aparate ortodontice fixe 155. C.M. Protezele mobile parţiale sunt indicate în cazul pierderii precoce a dinţilor temporari stimularea erupţiei dinţilor permanenţi restabilirii osluziei patologice normalizarea curbei ocluzale Spee anodonţii parţiale 156. C.M. Ce metode de diagnostic sunt indicate în anodonţiile parţiale primare ortopantomografia maxilarelor studiul biometric cefalometria axială studiul antropometric radiografie de contact 157. C.S. Recidiva se numeşte perioda de stabilizare a rezultatelor tratamentului ortodontic activ complicaţie în perioda tratamentulu ortodontic activ apariţia mobilităţii patologice a dinţilor dezechilibrul dintre formă şi funcţie apărut după finalizarea tratamentului ortodontic dereglare fncţională 158. C.S. Durata periodei de contenţie în cazul utilizîrii aparatului ortodontic fix este egală cu durata perioadei de tratament ortodontic activ egală cu jumate din durata tratamentului activ 6 luni 1 lună 2 luni 159. C.S. Apariţia mobilităţii patologice dentare se numeşte recidivă contenţie complicaţie greşeli dereglări funcţionale 160. C.M. Enumăraţi complicaţiile întălnite în urma aplicării forţele excesive stabilirea incorectă a diagnozei apariţia mobilităţii patologice dentare rezorbţii radiculare stabilirea incorectă a planului de tratament
  18. 18. afecţiuni ale periodonţiului 161. C.M. Ocluzia distalizată se însoţeşte de: profil convex subnazale înaintea planului nazo-frontal treapta labială accentuată devierea liniei interincisive inferioare prezenţa sau absenţa inocluziei sagitale 162. C.M. În sindromul de compresie, arcadele pot fi: îngustate simetric lărgite anterior alungite scurtate îngustate asimetric 163. C.M. În tratamentul profilactic al sindromului de compresie se recomandă: la sugarul alimentat artificial, folosirea linguriţei pentru a asigura o alimentaţie completă reeducarea rеspiraţiei nazale după adenoidectomie decondiţionarea sugerii degetului prin coaserea mînicii de la pijama păstrarea integrităţii zonei de sprijin şi refacerea ei căt mai corectă extracţia dirijată 164. C.M. În profilaxia compresiei de maxilar se include: asigurarea unei alimentaţii raţionale a mamei în timpul sarcinii decondiţionarea tuturor obiceiurilor vicioase diversificarea alimentaţiei căt mai precoce în primul an de viaţă eliberarea pasajului aerian nazo-faringian prevenirea meziopoziţiei generalizate 165. C.M. Disjuncţia intermaxilară: se realizază la nivelul ambelor maxilare se realizază la nivelul arcadei superioare constă în desfacerea suturii medio-palatine şi incisivo-canine se utilizează forţe medii şi mari, cu aparate mobile este obligatorie o perioadă de contenţie minim de 45 de zile 166. C.M. Disjuncţia intermaxilară este indicată în: compresia de maxilar, formă cu protruzie şi spaţiere dentare accentuată îngustarea foarte mare a arcadei superioare şi a bolţii palatine arcada inferioară dezvoltată normal pacienţi care necesită o terapie rapidă la pacienţii tineri, între 8-12 ani, cu compresie de maxilă 167. C.M. În etiopatogenia ocluziei adănci acoperite sunt incriminaţi: factorii eriditari (studii făcute pe gemeni şi familii) factorii endocrini –ocluzia adăncă acoperită din acromegalia juvenilă siderarea creşterii verticale în regiunea laterală a arcadelor obiceiul vicios de sugere a degetului ( vestibulo-poziţia incisivilor laterali) dereglări de respiraţie 168. C.M. La pacientul cu ocluzia adăncă: etajul inferior este micşorat unghiul mandibular este micşorat este prezentă procheilia superioară şanţul labio-mentonier este şters mentonul este uneori proeminent 169. C.M. În tratamentul ocluziei adănci acoperite: egresiunea dinţilor laterali se obţine cu uşurinţă în cursul tratamentului ortodontic şi este stabilă la pacientul adult se tatonează protetic înălţarea ocluziei ingresiunea dinţilor frontali ocluzia lingualizată îngreunează tratamentul contenţia este de scurtă durată datorită pantelor cupsidiente
  19. 19. 170. C.M. Complicaţiile ocluziei adănci sunt: cariile aproximale la grupul frontal hiperestezia dentinară paradontitele cronice marginale edentaţia laterală inferioară моdificări patologice ale articulaţiei temporomandibulare 171. C.M. Mijloacele ortodontice ale aparaturii mobile de înălţarea definitivă a ocluziei sunt: scutul lingual croşetul Scwartz platoul retroincisiv gutiera unilaterală gutierele bilaterale 172. C.S. Unghiul ANB poate fi mărit în: retrognaţia mandibulară prognaţia maxilară prognaţia bimaxilară retrognaţia bimaxilară micrognaţia mandibulară 173. C.M. În tratamentul profilactic al anomaliilor din grupa prognaţiilor mandibulare se urmăreşte: prevenirea apariţiei şi desfiinţarea contactelor premature ocluzale dispenzarizarea copiilor ce provin din familii cu prognaţii mandibulare saltul articular antrenamentul musculaturii obrazului decondiţionarea tipului de propulsie 174. C.M. Planul postlacteal poate fi patologie: în treapta distalizată în treapta dreaptă în prima fază a erupţiei molarilor de 6 ani în treapta uşor mezială totdeauna evoluеază spre normal odată cu creşterea 175 C.S Diastema şi tremele de pănă la 2 mm la copii de 4-5 ani prezintă: creşterea fiziologică în sens sagital anomalie de dezvoltare a dinţilor distalizarea dinţilor anteriori mezializarea dinţilor laterali factor de risc 176. C.S Planul postlacteal în treaptă dreaptă la vîrsta de 6 ani este prognosticul formării: ocluzie distalizată ocluzie mezializată ocluzie deschisă ocluzie adăncă ocluzie ăncrucişată 177. C.S Relaţia molară neutră se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este: în treaptă dreaptă cu treaptă distală cu treaptă mezială-2mm cu treaptă cu mult mezializată cu treaptă cu mult distalizată 178. C.S Relaţia molară distalizată se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este: în treaptă dreaptă cu treaptă distalizat cu treaptă mezială-2mm cu treaptă cu mult mezializată cu treaptă cu mult distalizată
  20. 20. 179. C.S Relaţia molară mezială se stabilizează atunci cănd planul postlacteal este A în treaptă dreaptă cu treaptă distală cu treaptă mezială-2mm cu treaptă cu mult mezializată toate răspunsurile sunt corecte 180. C.S. Fiecare dinte contactează cu 2 antagonişti în exclusivitate este incisiv inferior central şi ultimul molar superior în dentiţia: temporară, perioadă deja formată mixtă, prima perioadă permanentă, perioadă finală mixtă, perioada a doua Е toate răspunsurile sunt corecte 181. C.M. Dimensiunea etajului inferior este redusă în: ocluzia adăncă în acoperiş ocluzia аdăncă prăbuşută ocluzia inversă laterală ocluzia lingualizată bilaterală supraacoperirea frontală 2/3 182. C.M. Semnele orale ale prognaţiei mandibulare cu macrognaţie: diasteme mari în dentiţia temporară la arcada inferioară disociere a ritmului de erupţie între dinţii superiori şi inferiori dinţii inferiori erup mai greu distanţe mari între germenii dinţilor succesionali inferiori baza apicală la nivelul arcadei superioare micşorată în sens sagital 183. C.M. În pseudoprognaţia mandibulară (retrognaţia superioară) avem: profil concav subnazale posterior planului nazo-frontal gnathion anterior planului orbito-frontal procheilie superioară etaj inferior mărit 184. C.M. În plan vertical, în regiunea frontală, putem întălni: inocluzie sagitală supraacoperire incisivă 1/3 inocluzie verticală devierea centrului estetic decolaj frontal invers 185. C.M. Anodonţia de incisiv este: de cele mai multe ori simetrică se însoţeşte de nanismul dintelui omolog se transmite întodeuna ereditar se însoţeşte de modificări de volum ale celorlalţi dinţi se întălneşte doar la dinţii temporari 186. C.S. În anodonţia unilaterală de incisiv lateral: *dinţii temporari persistă timp îndelungat pe arcadă este indicată extracţia dinţilor temporari căt mai devreme migrarea mezială se realizează la orce vărstă, cu maximă uşurinţă nu este obligatorie extracţia incisivului lateral de partea opusă se recomandă extracţii dirijate în scop ortodontic 187. C.M. În plan transversal ocluzia se analizează: la nivelul molarului de 6 ani la nivelul premolarilor la nivelul de incisiv cu devierea centrului estetic la nivelul grupului lateral la nivelul molarilor de minte
  21. 21. 188. C.M. În plan sagital în zona frontală putem întălni: inocluzie sagitală inocluzie verticală devierea centrului estetic ocluzie inversă supraacoperire frontală 189. C.M. Ocluzia distalizată se întălneşte în: compresiunea de maxilar pseudoprognaţia mandibulară retrognaţia maxilară ocluzia adăncă acoperită retrognaţia mandibulară 190. C.M. Tratamentul curativ în prognaţia mandibulară urmăreşte: frănarea creşterii mandibulare stimularea dezvoltării ambelor maxilare deplasarea mandibulei distal efectuarea saltului articular asigurarea unei supraocluzii incisive 1/3 191. C.S. Dinţii supranumerari pot determina: tulburări nervoase senzitive de tip nevralgiform tulburări nervoase motorii sau vegetative (vasomotorii) tulburări de erupţie tulburări de dezvoltare formaţiuni tumorale maligne 192. C.М. Dinţii supranumerari se pot dezvolta: ca formaţiuni total independente са un dinte din seria normală doar în dentiţia temporară doar în dentiţia permanentă în ambele dentiţii 193. C.M. Suma incisivă pentru a aprecierea dezvoltării transversale a arcadelor reprezintă: suma celor 4 incisivi superiori în dentiţia temporară suma celor 4 incisivi superiori permanenti nu poate fi făcută cînd nu sunt toţi incisivii pe arcadă este în limite normale între 28-32 mm la arcada inferioară suma celor 4 incisivi 194. C.M. Factorii etiopatogenici în ocluzia adăncă acoperită sunt: factorii ereditari breşe dentare în regiunile laterale ale arcadelor interpunerea între arcade în zonele laterale ale limbii, degetului, obrazului o anumită constituţie anatomică factorii locali de mediu 195. C.M. În tratamentul ocluziei adănci acoperite se urmăreşte: egresiunea dinţilor anteriori ingresiunea dinţilor anteriori egresiunea dinţilor laterali redresarea axului incisivilor superiori spre oral poziţionarea posterioară a mandibulei 196. C.M. În tratamentul ocluziei adănci în acoperiş: ingresiunea dinţilor frontali egresiunea dinţilor laterali retracţia grupului incisiv superior propulsia mandibulei este un obiectiv important al tratamentului stimularea creşterii maxilarului superior 197. C.M. Unghi SNA;SNB pot fi mărit în:
  22. 22. retrognaţia mandibulară prognaţia maxilară prognaţia mandibulară retrognaţia maxilară micrognaţie mandibulară 198. C.M. Tratamentul profilactic al ocluziei deschise include: alimentaţie raţională profilaxia rahitismului purtarea plăcuţei vestibulare, pentru antrenament muscular decondiţionarea obiceiurilor vicioase de interpunere între arcade înlăturarea deglutiţiei infantile 199. C.S. În ocluzia adăncă acoperită, ocluzia este distalizată datorită: retrodentiţiei incisivilor superiori retrodentiţiei bimaxilare deplasării posterioare a mandibulei mauializării dinţilor laterali superiori distalizării dinţilor laterali inferior 200. C.S.Meziodensul este: A. anomalie de poziţie anomalie de număr C anomalie de formă D. anomalie de dimensiuni E. anomalie de ocluzie 1.C.S. Prima înălţare de ocluzie se face odată cu A.erupţia incizivilor inferiori temporali B.erupţia incizivilor inferiori permanenţi C.erupţia molarilor temporali D.erupţia molarilor doi permanen E erupţia molarilor unu permanenţi 2.C.S. Rădăcinile lui 16 şi 26 sunt complet formate la vărsta de A. 1 an B. 7 ani C. 8ani D. 9-10 ani E. 4-5 ani 3. C.M. Diagnosticul de vîrstă dentară se apreciază după A. teleradiografia de profil B.radiografia mănii C.ortopantomografie D.examenul clinic E.examenul modelelor de ghips 4.C.M. Bilanţul dentar radiologic constă în analiza A .Dinţilor incluşi B.mugurilor supranumerari C. îngesuirii germenilor dentari D. anodonţiilor E.anomaliilor dentare de formă 5.C.M.Suma incisivă în cazul indicilor Pont, nu se măsoară A. în dentiţia mixtă B.în dentiţia temporară C. la arcada inferioară D. cănd au erupt doar incisivii centrali permanenţi superiori E. cănd pe arcadă e prezent doar un singur incisiv 6.C.S. Dentiţia mixtă este cuprinsă între
  23. 23. A. 4-8 ani B.6-11 ani C.6-13 ani D. 7-14 ani E.5-12 ani 7.C.M. Semnele clinice ale utilizării forţelor care depăşesc pragul de tolerabilitate a dinţilor sunt A. durerea dento-parodontală B. modificările de culoare a dinţilor C. deplasare rapidă a dinţilor D. mobilitatea dentară E. reacţii parodontale 4. În prognatismul mandibular sunt mărite valorile unghiurilor: A) SNA B) SNB C) NAPg D) id. M E) Go 5. În retrognatismul maxilar sunt micşorate valorile unghiurilor: A) SNA B) SNB C) NAPg D) PrAF E) NSBa 6. În ocluzia inversă frontală se modifică valorile unghiurilor: A) SNA B) SNB C) iM D) IF E) Ii 7. Pentru aprecierea tipului de rotaţie mandibulară se analizează pe teleradiografie: A) unghiul mandibular B) direcţia mandibulei C) direcţia condilului mandibular D) înălţimea ramului vertical al mandibulei E) direcţia simfizei mentoniere Terapia anomaliilor dento- maxilare prin exerciţii musculare B.Tip II ( complement multiplu) 1. Examenele paraclinice pentru aprecierea modificării activităţii musculare sunt: A) electromiografia B) extensiometria C) dinamometria D) spirometria E) kinesiografia 2. Cauzele instalării unei deglutiţii atipice sunt: A) macroglosia B) anchiloglosia C) sugerea degetului D) imaturitatea neuro-musculară E) respiraţia orală 3. Decondiţionarea obiceiului de sugere a degetului se poate realiza prin următoarele mijloace: A) mănuşi fără degete B) mănuşi cu nasturi C) cotiere
  24. 24. D) coarerea mînecilor de la pijama E) ciorapi cusuţi la mînecile pijamalei. 4. Creşterea eficienţei masticatorii se realizează prin: A) înlăturarea fenomenelor dureroase B) corectarea anomaliei dento-maxilare C) reeducarea funcţiei masticatorii D) alimentaţia raţională E) reeducarea funcţiei de deglutiţie 5. Reeducarea deglutiţiei se relizează prin: A) scutul lingual B) bobiţa Walkhoff C) sugarea bomboanei în bolta palatină D) imitarea mersului calului E) scutul vestibular Terapia anomaliilor dento- maxilare prin aparate ortodontice B.Tip II ( complement multiplu) 1. Intensitatea forţelor ortodontice se măsoară prin: A) dinamometrie B) electromiografie C) fotoelasticitate D) determinări electronice E) spirometrie 2. Prima reacţie a dinţilor împreună cu elementele sale de susţinere la acţiunea forţelor ortodontice se manifestă prin: A) tensiunea fibrelor parodontale B) resorbţie osoasă C) compresiunea fibrelor parodontale D) apoziţie osoasă E) resorbţie radiculară 3. Rezistenţa dentară la acţiunea forţelor ortodontice depinde de: A) sensul deplasării dentare B) vîrsta pacientului C) tipul deplasării dentare D) conformaţia dentară E) reactivitatea individuală 4. Aparatele ortodontice mecanice produc deplasări dentare de tipul: A) versiei B) torque-ului C) egresiei D) rotaţiei E) ingresiei Literatura: 1. Prelegerile anului II, III, IV şi V. 2. P.Godoroja, Aurelia Spinei, I.Spinei - Stomatologie terapeutică pediatrică. Chişinău, 2004. 3. P.Godoroja, I.Lupan, A.Botnaru, I.Spinei, G.Mihailovici, V.Trifan, S.Railean - Stomatologia pediatrică în teste. Chişinău, 2000. 4. Dorobăţi Valentina - Ortodonţie. 1990 5. Ovidiu Grivu - Ortodonţie. 1997, Timişoara anul V; anil VI 6. Corneliu Aldescu - Radiologie. Polirom, 1998.
  25. 25. 7. Milicescu Viorica - Examenul clinic în ortodonţie şi ortopedia dento-facială., Bucureşti, 1996. 8. Dragoş Stanciu - Ortodonţie. Bucureşti 1991. 9. Колесов А.А. и др. Стоматология детского возраста. Москва. 1991. 10. Виноградова Т.Ф. и др. Стоматология детского возраста. Москва. 1987. Cheia testelor e 26.a,d e 27.b,e d 28.a,b,c,d с 29.b,d b 30.b,c c 31.c,d,e b 32. b,c,d a 33.b c 34.b,c,d,e c 35.a,b,c,e c 36.c b 37.d a 38.d c 39.b
  26. 26. d 40.d b 41.e a,b,d 42.c a,b,c,d,e 43.a a,c,e 44.d b,c,d 45.e d 46.d c 47.c,d,e a 48.a,b,c,e e 49.a,b,c,d a,b,c,e 50.b,d,e 51.d 71.a,d 52.с 72.a,b 53.a,d,e 73.a,c 54.a,b 74.c,d 55.a,d 75.b,c 56.a,b 76.a,b,c 57.b 77.e 58.e 78.c 59.c 79.b 60.c,d,e 80.a,d,e 61.c 81.a,b,c,d,e 62.c 82.b,c,e 63.e 83.a,b,c 64.a 84.a,c,d 65.a,d 85.a,b,e 66.a,c 86.c,d 67.a,c,d 87.b,e 68.a,b,c 88.a,b,c 69.e 89.a,b 70.a,b,d 90.a,b,c 91.c,e 111.b 92.a,b,c 112.b,c 93.b,c,d,e 113.c 9 4.a,b,c,d 121.a 95.b,c,d 122.a,b,c 96.b,c 123.a,b,c,d,e 97.a,c 124.a,b,c 98.a,d,e 125.a,b,d,e 99.a,b,e 126.b 100.a 127.a,b,c 101.a,c 128.b 102.b,d,e 129.a 103.b 130.d 104.b,c,d,e 131.a,c 105.a 132.a 106.b 133.b 107.c 134.b,c,d,e 108.a,c,d,e 135.b 109.a,b,c 136.a,b 110.b,d 137.a 138.a,b 161.a,b,e 139.a,b 162.a,c,e 140.c,d 163.b,c,d 141.b,e 164.b,d 142.e 165.a,b,c,d,e 143.d 166.a,b,e 144.a 167.a,b 145.a 168.a,b,c,e
  27. 27. 146.a,b 169.a,b,c 147.c 170.a,b,c,e 148.b,c 171.d,e 149.a,b,e 172.c 150.a,b,e 173.a,b,c,d,e 151.d 174.a,b 152.c 175.a 153.b,c,e 176.a 154.c,d 177.c 155.a,b,e 178.b 156.a,e 179.d 157.d 180.c 158.a 181.b,e 159.c 182.a,d,e 160.b,c,e 183.a,b 184.b,c,e 191.c 185.b,c,d 192.a,b,e 186.a 193.b,d 187.c,d 194.a,b,c,d,e 188.a,d 195.b,c 189.a,d,e 196.a,b,c,d 190.a,c,d 197.b,c 198.a,b,c,d,e 199.c 200.b

×