Your SlideShare is downloading. ×
Muzeul Aman
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Muzeul Aman

2,584
views

Published on

Published in: Education

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
2,584
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
10
Actions
Shares
0
Downloads
14
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Fatada Muzeului Aman M U Z E U L AMAN MUZEUL. — Muzeul Aman este însâçi casa In aceeas încapere gâsim sub sticlà câteva din artistului — interesantâ prin nobletea proportiiior, încercarile prime de gravurà aie artistului alâturi prîn stîlul simplu aproape italienesc, si ornamentele de alte gravuri strâine si câteva micî bibelouri ce în teracotâ. Se pare câ însusi Aman a inspirât i-au fost dragi. Sfatuesc pe cercetâtor sa încerce direct toatâ înfaptuirea lui. Apartamentul de jos, a descoperi sub geamul unei biblioteci câteva deschîs publicului, e actualul Muzeu. dintre cârtile de prêt eu care îsi înfrumusetà De cum intri esti întâmpinat de un mobilier, cultura acest intelectual. vitrine, mese, ceasornic, scrinuri, în stilul Re- nasterii, sculptate de Aman. Multe din aceste In marele atelier unde se pâstreasâ mobila de opère poartâ chiar monograma lui. Acelas gând salon a artistului — un minunat covor vechiu, ta- a câlâuzit sculptura pervazurilor la usî, iar în pîserie de Beauvais — e o podoaba rarà deasupra plafoane datorita pictorului sunt compositii mari usii, iar pe stàpânul de odinioarâ îl veti recunoaste în ulei (în unele sali neisprâvite). Vitrourile re- în bustul de Storck si în minunatul Autoportret prezentând pe Logofàtul Tâut si sotia sa sunt care pentru distinctia, armonia si sobra lui culoare, compuse tôt dupa desenurile lui Aman. e pretuit de criticâ drept opéra de capetenie, în Sa ne oprim la pictura muralâ pe care artîstul stilul lui Courbet. a executat-o pentru casa lui, Vom observa astfei O scenà istoricâ, un document nepretuit, ,e ta- în antreu (Sala VII) Bâtâlia delà Câlugâreni si bloul eu Proclamarea Unirei Principatelor si ale- întoarcerea triumfalâ a lui Mihai Viteazul la Bucu- gerea lui Cu^a Vodâ si în acelas înteles tablouJ resti (fârâ îndoialâ inspirate de Bolintineanu), Jurâmântnl pe Constitutie al M. S. Domnitorului apoi în fundul sâlii panourile reprezentând ro- Carol I- -ne reprezintà vâ^ut de contîmporan,- un mantic « Triumful lui Apolon » — « Veritatea » si ait mare eveniment al neamului nostru. Toate « Istoria » — iar deasupra usii din stânga în tonul personagiile acestor doua compozitiï sunt portrete unui basorelief de piatrâ surà e pictatâ Sculptura, credincioase. pe când în dreapta în culoarea bronsului vechiu, Alâturî de portretul celor trei frati Aman, o Pictura. Tôt în aceeas sala Diana, Psyché, Muzica lucrare valoroasâ, e Portretul unui Egumen (rasa si Poezia, complectea2a podoaba ?idului. în care a pozat modelul se mai gaseste în fundul
  • 2. B O A B E DE G R A U .fe In gràdina artîstului Prezentarea uneî sclave
  • 3. ADRIAN MANIU: MUZEUL AMAN a6i tanei si se aratâ ça o preocupare neostenitâ în: Cel care încheie asîfel vizita muzeului, sa se Convorbire dintre un turc si o cadànâ, Femeia eu opreasca la întoarcere în sala a Ill-a, în fata uneia turban, Cadâna eu voal, Cadâna eu narghelea, Sul- dîn rarele aquarele aie artistului, probabil una tana la toaletâ, Cadâna., Muzica orientalâ, Sultana din primele opère în pragul copilâriei. E o opéra eu mârgâritar, întens emotionantâ prin puritatea simtâmântului Insfârsit, grupul de gravun intimiste cuprinde ce aproape primitiv, însa eu ascutita observatie^ celé doua piese de câpetenie, adrnirabilul auto- portret si nu mai putin impresîonant, prin virtuo- Zitate, portretul mamei sale. Alàturi de acestea Cununia ortodoxâ, Bust de femeie eu pâlârie, Jocul de cârti, La toaletâ, Grija, Lecturâ pe o baneà în Cismigiu, evocatoare aie unei senine vieti orà- senesti. Insfârsit, sala a Vl-a cuprinde desenuri în creion, în penîtâ, aquarele si sanghine. Proiectele de desen pentru Sceptru, Coroana de otel si vulturii steagurilor, câteva documente delà asediui Sevastopolului, schîte de ofiteri si soldati, si vreo patruzeci de plâci de arama si zinc — pe care Auloportret reda chipul bunicii artistului în racla veghiata de fâcliî. Coltul de sal, lumîna mortii pe chipul bâ- trànei, osebesc aceastâ opéra eu originalitatea si spontaneitatea izvorîte din durere. Dar muzeul Aman mai pastreaza taina unor tablourî pe care publicul nu poate sa le vada, pentru cà sunt s;ugrâvite pe spatele tablourilor expuse. Dintre acestea unul va trebui sa fie des- fâcut din lemn si dâruit privirii tuturor. E una din celé mai frumoase opère aie lui Aman. In pen- umbra bruna un înterior de bisericâ înflorit eu aurul a nenumârate lumânâri si candele într'o misterioasa si cucernica bogatie. Muzeul Aman nu cuprinde decât o parte din Sultana la toaletâ opéra acestuî suflet Creator, Va fi dat poate urma- silor sa întrezâreascâ marele lui gând, readunându-i le-a gravât Aman originalele aquafortelor din cucernic opéra. celelalte sali. M. TEISANU si ADRIAN MANIU O ultimâ sâlita întunecoasâ sala a VlII-a, cuprinde unelte de gravura si de sculpturâ eu care Aman AMAN.— Theodor Aman, delà a carui nastere si-a réalisât opéra lui si teascul — presa — eu care ne desparte un veac, e un premergâtor al artelor, artistul îsi tràgeà stampele. creator si însufletitor.
  • 4. 262 B O A B E D E G R A U Ghicitoarea Preumblarea Sultanei Cochetârie {Rochia eu turnurà) La toaletâ
  • 5. ADRIAN MANIU: MUZEUL AMAN 263 Scoborà dintr'o famille de boeri olteni; studii de picturâ a facut în Franta, unde îi sunt amintîte începuturile, prin anul 1855. Vom recunoaste la Doî tîganî lâutari Tàrançâ din Mehadia el influenta lui Eu- si închinate, mârtu- gen Delacroix (ori- risind legâminte su- entale) si Courbet fletesti. (portrete), cum pen- Chiar sim^ul pa- tru G r i g o r e s c u storal dîn care Aleo scoala delà Barbison sandri î n c e p e sa a avut o binefacà- culeagâ poezia popu- toare î n r à u r i r e larà, îsi aflâ oglin- câtva. diri în o p é r a lui ïntors în tara, îi Aman. Alâturi de putem urrnàri me- pictorul Satmari ta- diul intelectual,pen- tâl, Aman începuse tru înÇelegerea con- sa treacâ delà chi- stiin|ei eu care Aman puri boeresti si bâ- a participât la re- tâlii e r o i c e (felul nasterea civilisa- Horace Vernet) spre toare, prin toatâ ac- subiectele rustîce ce tivitatea artistica si aveau sa facâ glona socialâ. Insemnâm Lâpuçneanu lui Grigorescu. Care portretele lui Eliade, eu boi, ursari, ti- Vâcarescu, Boliac si numeroase tablouri inspirate ganci^ târânci, ciobani la mâmâliga sau dejugând de Dimitrie Bolintineanu, aie carui versuri îi sunt boiï, sunt subiecte descoperite de artistul nostru.
  • 6. 204 BOABE DE G R A U Marna artistului O femeie mascata sadit în sânge ça si fratele sâu, simt ctitoresc, de pe urma câ- ruia au început mu^eele. Delà el e pornita întemeierea pina- cotecii si primul salon (1862— 1863). ' In picturâ faima lui e azi micsorata, din rîsipirea opere- lor sale de seama, si râmâ- nerea în amintirea multora, a creatiei mai putin isbutite, neis- prâvite, sau altérât conservate, Multe sunt însâ schitele fra- gede, ce odata vor fi sincère documente de artâ aie epocii. Cuvântul nostru scurt tre- buîe sa p o m e n e a s c â totus sculptura în lemn si arhitec- tura si fresca, eu care Aman s'a îndeletnicit în treacat, do- vedind calîtâti armonioase; iar pagini din scrisorile lui aduc Aman îsi are merïtul neuitat de întemeetor al o sensibilitate literarâ, El luptâ spre proprii Çcoalei Artelor frumoase (1859) si de a fi avut desâvârsiri (în picturâ nu se gaseà în tara pentru
  • 7. T. Aman : Dama în negru
  • 8. ADRIAN MANIU: MUZEUL AMAN 265 cel întors din cetatea luminâ, prilej de întrecere), serva patrîei portretele oameniior mari cari s'au si astfel trebuie sa întelegera nevoia interioarâ ce devotat pentru tara, dâ scrierilor corp si culoare si le împodobeste eu inspiratia imaginatiei picto- rului, care fiind artist, e tôt odatâ poet si creator ». Asa cum a definit-o, asa si e arta lui Aman. Acestea îi sunt calitâtile si defectele. Nimerii nu ar puteà sâ-1 explice altfel. Câ aceastâ sinceritate romanticâ e départe de un misticism bîsantin, sau de alte curente ce sunt sau vor mai fi, nu are importantâ. Prin ce a creiat, asa cum a creiat, Aman râmâne si trebuîe cinstit în ce a vrut el bun sa fie, nu în ce am mai vrea sâ-i pretindem. Spre osebire de ce au scris al^n, am întâlnit ades la Aman expresive si emotionante schite, dacâ nu ar fi de amintit decât luminoasa în duiosie, aquarelâ «bum'ca moartâ » si acea minunatâ gravura «por- tretul mamei artistului », iar alte ori o gracie de mare maestru (vezi din gravuri «plimbarea sul- tanei, si <<rochîa eu malacof »). In ciclul ultimelor sale opère înecate în confectium comerciale, încep sa scânteie iri^ari de impresiomsm, alâturi desi contrasicàtor, eu un simÇ rar al miniaturii fMeis- sonnier). Dar Aman socotit la noi întâiul gravor, e rnai aies pretuît pentru celé vreo 80 de plâcî de aramâ si zinc, pe care le-a sapât eu pasiune. Gravura fâcutâ de pictori e totdeauna pretioasâ prin ne- asteptate eliberâri de linii, pe care nu le îndrâzneste migâlosul artizan cànd se terne de a trece peste învâtâminte, Pictorii vor adâugà desenului sapât, un simt al culoarei, si aceastâ desmierdâtoare câl- Convorbire între un turc ci o cadânâ durà se învedereazâ în izbânzile lui Aman. Opéra îndemnà pe artist, sa fie amator al tuturor încer- lui a fost gravatâ între anîi 1870—1880. Pictorul cârilor de frumusete. Constiinta lui Aman a isbutit sa deschîdâ drumuri pentru poli- tica de culturâ, cum o propovâ- dueste când dîrector al scoaleï de Bele-arte proclama câ « arta mâ- soarâ înâltimea civili^atiei unui popor » si tôt el sïmteà adânca apropiere d i n t r e « frumos » si « moral ». Sa nu uitam câ întâile decoraçiï românesti, coroana de otel si ca- petele de steag, au luat fiinta d u p a desenurile concepute de Aman. Apartine întâiului nostru Rege meritul de a fi ajutat trecerii la Stat a locuintei pictorului, pre- schimbând amintirîle în învâtâ- minte. Vom cîtà la rândul nostru din- tr'o scrisoare reprodusa în întâïul Scamatorul catslog al muzeului, o fraza a pictorului Aman ce zugraveste însusi crezul acestui M. Teisanu si eu cel ce semneazâ aceste rânduri au artîst: Pictura — « pune istoria în actiune, con- propus Ministerului Instructiei ça plâcile gravate de
  • 9. 266 B O A B E DE G R A U Aman si pâstrate în muzeu, sa fie curâtate de zgurà si Parul lui ondulât — negru ça pana corbului — trase din nou eu mâna, la teascul pe care îl foloseà abia în ziua înmormântarii a trâdat prietenilor ce în viatâ artistul. Làsàm tôt beneficiul câstigului se apropiau sâ-i sarute fata, câ fusese vopsit anî muzeului Aman pentru îmbunâtatiri, dearândul, eu un mestesug pe care numai moartea In osteneala noastrâ am avut bucuria ça prin îl destâinuià. Atât tinuse la frumusetea tineretei. Servitorii lui aveau poruncâ sa steargâ pe tâlpi eu grije pe câti îi calcau pra- gul casei — elevi, prieteni, admiratorî — o distantâ socialâ împotriva murdâriei. Felinarul eu gaz din fata casei erà curâtat din aceeas grijâ si strâluceà întotdeauna ça nou. Incàltàmintea lui aveà talpa vopsitâ în negru lucios, iar deasupra atelierului de primire, îsi clâ- dise adevârata odaie de lucru, care to- tus, ça altâ ciudâtenie, aveà dusumelele zugrâvite în culoare albà ça fildesul. Indrageà îmbrâcâmintea elegantâ — .'Vv. ...,!, asta fàceà parte din persoana lui — : asa ça jiletca rosie a lui Théophile Gauthier, pentru cregul de izbândâ .vT^.. al romantismului entuziast. Uneori — sa ni se ierte destâinuirea — « Dunârea », Calul Domnitorului Carot I (1877) se inspira în arta pe care o oficià eu demnitate si imens prestîgiu, din câte o aceastâ muncâ ce se prezintâ în conditiile pe sàracâ fotografie; dacâ nu ça o mare umilintâ care orice râsfoitor al albumului,scos în acest scop, artisticâ, din dorul romantic de a fi cât mai real. le poate pretui, sa aducem la îndemâna celor ce iu- Insa gravuri si picturi în care a pornit delà pro- besc pe Aman, gravuri inédite si al- tele, ce, de mult epuizate, erau zadar- nic dorite de colectionarû De netâgâduitâ importants îsto- ricâ, duioase icoane aie vîetii buni- cilor nostri, lângâ « flori aie Bosfo- rului » ivindu-se strâlucitoare gracia francezâ din al III-lea imperiu, si binevestindu-se pentru întâia oarà privelistile românesti, eu pitorescul delà noi din datinâ. Cu o delicatete virtuoasâ, îmbi- natâ ades eu îndrâzne^e avânturi, Aman a înfâptuit în aceste pagini celé mai însufletite înârçâri, pe care le-a dat într'adevâr eu talent cin- stit si suflet mare, meritând din partea urmasilor o dragoste sfântà si o recunoastere noua, în vremi când multi nâzuitori de faimâ nu a- jung, nici la stiinta artei, nici la ale- sele însusîri câte au fâurit talent viu, La o seralà celui ce a închis ochii în 1891, bine- meritând recunostinta sî entuziasmul nostru. zaica sensibilitate chimicà, au fost întrecute de sin- De multe ori amintiri màrunte sugrâvesc mai cerul lui avant sufletesc, singurul élément ce dà adânc decât generalitàtile, chipul adevârat al unei însemnâtate artei, pentrucâ «aveà» si ceva din el. personalitâti, legenda si anecdota poartâ un adevar In sarcofagul de sticlâ al unei vitrine gotice mai simtit decât orice ait verdict rece. latâ dece pâstrà desigur nu de parada, câmâsi târânestî si socotim farmec, si chiar îndreptâtire acestor in- ouâ încondeiate, visând s'ar crede, taîna artei discretii. târânesti. Alâturi o teasta de mort pe care a scris
  • 10. A D R I A N MANIU: MUZEUL AMAN 367 amânuntit presupunerea localîsârilor de gândire, Aman vâzând câtâ bunâ cuviintâ are modelul, care au chmuit în Renastere pe cei mai mari. a chemat-o si acasâ. Çi-a pregâtit paleta care se mai pâstreazâ în muzeu. Fata s'a desbracat, pic- Un desen de pe vremea când lucrà gravuriie, torul închizând usor ochii a încercat sa schiteze ne aratà priveliste pe fereastra atelierului; locul de fâptura tânâruluî trup. azi al Ateneului, era maidan eu mlastine unde Dar îndatâ de dupa perdea ait glas pâzitor, si tiganii pasteau bivoli, si se înfiripau circuri. Amà- pe urma doi ochi cercetând încruntati în iscodire: nuntul dâ mai bine decât ami, depârtarea la care •—Toadere, m'ai chemat? ne aflâm de Aman. — Nu, dragâ ! Dupa câteva clipe aceeas aparitie: Aveà desigur muite tipicuri si retete de artà, — Toadere, vrei o cafea? pentru câ asa se concepeà pe atunci taina meste- — Nu! sugului, Nudurile trebuie sa aibe o anumita di- — Dar poate ça feteî i-e sete ? mensîune, tablourile o « compozitiune ». Toate — Nu! acestea le numim azi brutal, conventionalism. — Oricum, dacâ mai ai nevoie de ceva, mai bine stau lângâ tine 1 Ça sa întelegem nu numai prejudecâtile, ci si Incât la mostenirea lui Aman au fost gasite întreaga atmosferâ, pe care trebuià s'o învingâ multe tablouri neisprâvite, unele eu prîeteni ce îi inspiratia, încheiem eu o amintire povestitâ noua fac umbrâ când picteazâ, altele eu nuduri întrerupte de pictorul Al. Satmari fiul: în schitare. . . In atelierul scoalei de Bele-arte, posa goala o Pe una din gravuri se gâseste însa un nud fatâ din popor, si de câte ori maestruî Aman intrà de fata. E un desen adàugat în fugà, scris repede în clasâ, fata se ridicà si veneà sâ-i sarute mâna. parcâ si eu sânatoasâ voiosie. Erà ceva sfânt ça o închinare. L-am descoperit între postume. ADRIAN MANIU Cosul eu fragi