Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei - aspecte geografice - Coordonator ştiinţific: Conferenţiar universitar dr. MIRCEA VOICULESCU Candidat: MIRELA DORINA PERVULESCU

Aşezare geografică; 2. Istoricul formării parcului; 3. Aspecte ale reliefului; 4. Climă şi hidrologie; 5. Floră şi faună; 6. Fenomene de risc; 7. Aspecte antropice; 8. Concluzii.

Aşezare geografică;

2. Istoricul formării parcului;

3. Aspecte ale reliefului;

4. Climă şi hidrologie;

5. Floră şi faună;

6. Fenomene de risc;

7. Aspecte antropice;

8. Concluzii.

Aşezare geografică Fig. 1 , Poziţia geografică a P.N.D.V.C., după www.ecologie-sport-turism.ro

Din punct de vedere geografic , Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu , Cernei , Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţ i . Din punct de vedere administrativ , se întinde pe teritoriul a trei judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi o mică porţiune din Gorj, însumănd 61. 211 ha. Este unicul parc naţional ce înglobează un întreg bazin hidrografic şi nu un singur masiv montan . S e învecinează î n partea sa de nord cu Parcul Naţional Retezat. Principalele căi de acces sunt dinspre Drobeta Turnu Severin – Or ş ova, Târgu Jiu – Baia de Aramă şi Timişoara – Caransebeş. Fig. 2 Parcul Naţional Domogled -Valea Cernei, după www.ecologie-sport-turism.ro

Din punct de vedere geografic , Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu , Cernei , Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţ i .

Din punct de vedere administrativ , se întinde pe teritoriul a trei judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi o mică porţiune din Gorj, însumănd 61. 211 ha.

Este unicul parc naţional ce înglobează un întreg bazin hidrografic şi nu un singur masiv montan .

S e învecinează î n partea sa de nord cu Parcul Naţional Retezat.

Principalele căi de acces sunt dinspre Drobeta Turnu Severin – Or ş ova, Târgu Jiu – Baia de Aramă şi Timişoara – Caransebeş.

Istoric Foto 1, Valea Cernei, ilustrată, Pervulescu 2008

“ natura nu a pierdut pretutindenea caracterele originalităţii străbune” Foto 2, 3 Valea Cernei văzută de pe M.Domogled, Pervulescu, 2006

„ plante rare ori unice, a căror distrugere ar însemna o pierdere ireparabilă pentru ştiinţă ” Foto 4 Pinus Nigra Banatica , în Valea Ţăsna, Pervulescu, 2006 Foto 5 Dianthus Banaticus , Pervulescu, 2006

„ protejând vegetaţia autohtonă deosebit de interesantă din punct de vedere ştiinţific „ Foto 6 Alunul Turcesc- Corylus Colurna , Pervulescu, 2006 Foto 7 Liliacul- Syringa Vulgaris, Pervulescu, 2006

marea importanţă faunistică Foto 8 Limentis Populi, Pervulescu, 2006 Foto 9 Vipera Ammodytes , Pervulescu, 2006

unicitatea reliefului Foto 10, 11 Cheila Corcoaia, după www.domogled-valeacernei.ro

Foto 14 Muntele Domogled de pe M Cernei, Pervulescu, 2006 Foto 12, 13 Munţii Cernei de pe M. Domogled , Pervulescu, 2006

Relieful Valea Cernei Munţii Cernei Munţii Mehedinţi Fig. 3 Grabenul Cernei între Băile Herculane şi Valea Ţăsnei: A. Băile Herculane; B. Lacul de acumulare Herculane, după Török-Oance, 2005

Valea Cernei

Munţii Cernei

Munţii Mehedinţi

Relieful carstic este prezent atat de-e lungul Văii Cernei cât şi în Munţii Mehedinţi ( 20% din suprafaţa Parcului ) – cel mai variat şi reprezentativ din România, datorat prezenţei calcarului 31,45%, şi manifestându-se prin forme exocarstice şi endocarstice. Foto 15 Camp de lapiezuri în M. Mehedinţi, Vuia, 2003

Relieful carstic este prezent atat de-e lungul Văii Cernei cât şi în Munţii Mehedinţi ( 20% din suprafaţa Parcului ) – cel mai variat şi reprezentativ din România, datorat prezenţei calcarului 31,45%, şi manifestându-se prin forme exocarstice şi endocarstice.

Foto 16 Crovul Medvedului, Vuia, 2003 Foto 17 Grota cu Aburi din M. Cernei, Pervulescu 2006

Foto 19 Valea Ţăsna, după www.domogled-valeacernei.ro Foto 20 Cheile Corcoaia in M. Mehedinţi, după www.domogled-valeacernei.ro

Clima şi Hidrografie I erni blânde şi umede, veri cu instabilitate şi averse V arietate a temperaturilor medii anuale (6.6 grade C Cerna Sat şi 10,5 grade C la Herculane, condiţii de adăpost. I nvazii de masă de aer umed şi cald de origine mediteraneană şi oceanică . aeronizare ridicată . Reţeaua hidrografică de suprafaţă este înscrisă în bazinul alungit al râului Cerna în cadrul căruia se întâlnesc Barajul Cerna (lacul de acumulare Iovanu) şi Barajul Prisaca . Prezenţa ape lor termominerale este favorizată de relieful carstic al regiunii şi de existenţa unor falii longitudinale si transversale pe direcţia v ă ii Cernei. 0 C Lunile anului Fig. 4 , Graficul temperaturilor medii lunare ale aerului ( 0 C) la staţiile Cerna Sat şi Băile Herculane (1945 – 1975)

I erni blânde şi umede, veri cu instabilitate şi averse

V arietate a temperaturilor medii anuale (6.6 grade C Cerna Sat şi 10,5 grade C la Herculane, condiţii de adăpost.

I nvazii de masă de aer umed şi cald de origine mediteraneană şi oceanică .

aeronizare ridicată .

Reţeaua hidrografică de suprafaţă este înscrisă în bazinul alungit al râului Cerna în cadrul căruia se întâlnesc Barajul Cerna (lacul de acumulare Iovanu) şi Barajul Prisaca .

Prezenţa ape lor termominerale este favorizată de relieful carstic al regiunii şi de existenţa unor falii longitudinale si transversale pe direcţia v ă ii Cernei.

Hidrografia Foto 23 , Lacul şi barajul Prisaca văzute de pe M. Domogled, Pervulescu, 2007 Foto 22 , Lacul Iovanu, după www.domogled-cerna.ro

Flora Foto 25 B arba C aprei B alcanic ă - Tragopogon balcanicus - , după www.naturatours.ch Foto 24 Cornuţul bănăţean -Cerastium Banaticum , după www.bursa.gov.tr

Specii endemice Foto 28 CIUBOŢICA CUCULUI -Primula A uric ul a ssp.serratifolia , Pervulescu, 2006 Foto 27 SCAUNUL CUCULUI-Dianthus giganteus, Banaticus , dup ă www . nzplantpics .com Foto 26 POJARNITA - H ypericum r iche lii, Pervulescu 2006

Foto 28 CIUBOŢICA CUCULUI -Primula A uric ul a ssp.serratifolia , Pervulescu, 2006

Specii sub strictă protecţie Foto 31 Bulbucul De Munte - Trollius europaeus , Pervulescu 2006 Foto 30 S Â NGELE VOINICULUI - Nigritella nigra , după www.domogled-valeacernei.ro Foto 29 STÂNJENELUL - Iris graminea ,Pervulescu, 2006 Foto 32 Branduşa- Crocus moesiacus , Pervulescu, 2006

Foto 31 Bulbucul De Munte - Trollius europaeus , Pervulescu 2006

Specii mediteraneene Foto 34 Pinul Negru de Banat-Pinus Nigra ssp. Banatica , Pervulescu, 2006 Foto 33 GHIMPELE - Ruscus aculeatus , după www.domogled-valeacernei.ro

Foto 34 Pinul Negru de Banat-Pinus Nigra ssp. Banatica , Pervulescu, 2006

Regionarea Pinului Negru de Banat Fig. 11, Distribuţia pinului negru de Banat raportată la nivelul întregului areal al pinului negru, la nivel European, după Groza, 2006 Fig. 12, Distribuţia pinului negru de Banat la nivelul P.N.D.V.C., după Groza, 2006

Vegetaţia în Masivul Domogled Legenda hărţii vegetaţiei Masivului Domogled (fig. 10) : Verde deschis – cărpinete; Verde închis – făgete; Portocaliu – brădete; Negru – pinete; Galben – gorunete; Roz – asociaţii vegetale specifice abruptului calcaros; Galben deschis – pajisţti, păşuni. Fig. 10, Masivul Domogled, harta vegetaţiei, Török

Vegetaţia în Masivul Domogled

Fauna Foto 35 Elaphe longissima , Admin. P.N.D.V.C, 2005 Foto 36 Lacerta muralis, Pervulescu, 2006 Scorpionul de munte, Pervulescu, 2006 Foto 37 Lilieci in Grota cu Aburi, Pervulescu, 2006

Foto 35 Elaphe longissima , Admin. P.N.D.V.C, 2005

Fenomene de risc - incendii Foto 38 Masivul Domogled şi arealul afectat de incendiu, vedere de pe Domogledul Mic, Pervulescu, 2007 Fig. 15 , Masivul Domogled şi arealul afectat de incendiu , după Török-Oance, 2002

ROSTOGOLIRI Foto 41, 42 Poalele M. Domogled , Pervulescu 2008 Foto 39, 40 Valea Feregari , Pervulescu 2008

Foto 41, 42 Poalele M. Domogled , Pervulescu 2008

Aspecte Antropice Foto 43 Staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane, Pervulescu, 2000

Foto 43 Staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane, Pervulescu, 2000

Concluzii Prin poziţia sa privilegiată, la încrucişarea unor răspântii geologice, climatice şi biogeografice, acest spaţiu de existenţă multimilenară reprezintă un ecosistem complex, de o mare originalitate si spectaculozitate. Valea Cernei este unică prin aceea că, se înscrie total în spaţiul montan şi desparte două şiruri de munţi, diferite ca alcătuire şi peisaj. În acelaşi timp este valea cu cel mai variat si reprezentativ relief carstic din România, care este inegal distribuit ca urmare a distribuţiei inegale a calcarelor. Asfel, este necesară implicarea foarte serioasă a factorilor de decizie locali în vederea dezvolarii şi promovării parcului : Conservarea, protectia şi managementul biodiversitatii astfel încât starea de conservare a populaţiilor de plante şi animale de pe teritoriul parcului să rămână cel puţin la nivelul existent în prezent. Managementul peisajului şi al mediului fizic implică menţinerea caracteristicilor care conferă caracter de particularitate principalelor tipuri de peisaje din parc: Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat, Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, Vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană, Păduri întinse de fag de vârste mari, Goluri alpine cu jnepeniş, Lacuri de acumulare montane, Chei şi prăpăstii calcaroase, Cătune izolate în munte, Pajişti subalpine cu lapiezuri.

Prin poziţia sa privilegiată, la încrucişarea unor răspântii geologice, climatice şi biogeografice, acest spaţiu de existenţă multimilenară reprezintă un ecosistem complex, de o mare originalitate si spectaculozitate. Valea Cernei este unică prin aceea că, se înscrie total în spaţiul montan şi desparte două şiruri de munţi, diferite ca alcătuire şi peisaj. În acelaşi timp este valea cu cel mai variat si reprezentativ relief carstic din România, care este inegal distribuit ca urmare a distribuţiei inegale a calcarelor.

Asfel, este necesară implicarea foarte serioasă a factorilor de decizie locali în vederea dezvolarii şi promovării parcului :

Conservarea, protectia şi managementul biodiversitatii astfel încât starea de conservare a populaţiilor de plante şi animale de pe teritoriul parcului să rămână cel puţin la nivelul existent în prezent.

Managementul peisajului şi al mediului fizic implică menţinerea caracteristicilor care conferă caracter de particularitate principalelor tipuri de peisaje din parc: Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat, Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, Vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneană, Păduri întinse de fag de vârste mari, Goluri alpine cu jnepeniş, Lacuri de acumulare montane, Chei şi prăpăstii calcaroase, Cătune izolate în munte, Pajişti subalpine cu lapiezuri.

BIBLIOGRAFIE : Badea, L, 1981, Valea Cernei, studiu de geografie, Editura Academiei R.S.R.,Bucureşti Borza Al., Cercetarea botanică a Banatului, Natura XXXI, 9, 1942, pag. 307-311 Borza, Al., Cercetarea botanică a Banatului, Rev. Natura, t.31, 9, 1942 Borza, Al., 1924, Protecţiunea naturii în România, Institutul de arte grafice, Ardealul, Cluj. Borza, Al., Vegetaţia Banatului în timpul Romanilor, Bul. Grăd. Bot. Cluj, 22, Cluj-Napoca, 1943 Borza, Al., Protecţiunea Naturii în România, Bul. Grăd. Bot. şi al Muz. Bot. din Cluj, IV(1924), nr.1 Boşcaiu, N., Flora si vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti, 1971 Boşcaiu, M, 1997, Ocrotirea nat. med. înconj.- Consideraţii geopedoclimatice asupra geosistemelor din Valea Cernei, nr.1-2, Bucureşti Brezeanu, Ghe., Marinescu-Popescu, V. 1964, „Studiu hidrobiologic al bazinului inferior al Cernei Bujorean, G., Popescu, P.C., 1966, Rezervaţia Naturală Domogled (Băile Herculane), Ocrotirea Naturii, t. 10, nr.1 Cocean, P., 2004, Geografia Turismului, Editura Focul Viu, Cluj Napoca Cristescu, I., 1996, « Miracolele Cernei », Ed. Hercules Friends, Drobeta Turnu Severin Decei, P, 1983, “Pe plaiuri şi văi carpatine”, Editura Albatros, Bucureşti. Gogâltan, I; Gogâltan D, 1980, Îndreptar Turistic, Băile Herculane, Editura Sport Turism, Bucureşti. Gogâltan, M., 2005, Ecoturism în Parcul Naţional Domogled Valea Cernei, Universitatea Ecologică, Bucureşti Mohan, Ghe., Ardelean, A, Georgescu, A, 1993, Rezervaţii şi monumente ale naturii din România, Editura Scaiul, Arad Negrea, Şt; Negrea, Al., 2002, „Ad aquas Herculi Sacras”, Editura Timpul, Reşiţa Povară, I., Chiriac, D., Petcu, A., 1975, Valea Cernei - Turism actual şi în perspectivă, Lucrările celui de-al doilea colocviu naţional de geografia turismului, Ed. Sport – Turism, Bucureşti. Resmeriţă, I., 1971, Flora Văii Ţesna( Jud. Mehedinţi), Com. Bot., XII: 149-161, Bucureşti Török-Oance, M, 2005, Munţii Mehedinţiului, studiu geomorfologic, Academia Română, Bucureşti. Torok-Oance, M., 1999-2000, Geanţurile -particularitate a rel f. văii Cernei, An. Univ. de Vest din Timişoara, Geografie, vol. 9-10. Török-Oance, M, Török-Oance, R, 2003, Studii şi Cercetări de Geografie, Studiu de caz-Incendiul din Masivul Domogled, Academia Română, Bucureşti. Török -Oance, 1999-2000, Analele Universităţii de Vest, Timişoara Voiculescu, M., 2002, Fenomene Geografice de Risc, Editura Brumar, Timisoara ***, 1983, Geografia României, Vol. I, III, Geografie Fizică *** Studiul de fundamentare I şi II, Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei Banatul Montan, Feb. 2005

BIBLIOGRAFIE :

Badea, L, 1981, Valea Cernei, studiu de geografie, Editura Academiei R.S.R.,Bucureşti

Borza Al., Cercetarea botanică a Banatului, Natura XXXI, 9, 1942, pag. 307-311

Borza, Al., Cercetarea botanică a Banatului, Rev. Natura, t.31, 9, 1942

Borza, Al., 1924, Protecţiunea naturii în România, Institutul de arte grafice, Ardealul, Cluj.

Borza, Al., Vegetaţia Banatului în timpul Romanilor, Bul. Grăd. Bot. Cluj, 22, Cluj-Napoca, 1943

Borza, Al., Protecţiunea Naturii în România, Bul. Grăd. Bot. şi al Muz. Bot. din Cluj, IV(1924), nr.1

Boşcaiu, N., Flora si vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti, 1971

Boşcaiu, M, 1997, Ocrotirea nat. med. înconj.- Consideraţii geopedoclimatice asupra geosistemelor din Valea Cernei, nr.1-2, Bucureşti

Brezeanu, Ghe., Marinescu-Popescu, V. 1964, „Studiu hidrobiologic al bazinului inferior al Cernei

Bujorean, G., Popescu, P.C., 1966, Rezervaţia Naturală Domogled (Băile Herculane), Ocrotirea Naturii, t. 10, nr.1

Cocean, P., 2004, Geografia Turismului, Editura Focul Viu, Cluj Napoca

Cristescu, I., 1996, « Miracolele Cernei », Ed. Hercules Friends, Drobeta Turnu Severin

Decei, P, 1983, “Pe plaiuri şi văi carpatine”, Editura Albatros, Bucureşti.

Gogâltan, I; Gogâltan D, 1980, Îndreptar Turistic, Băile Herculane, Editura Sport Turism, Bucureşti.

Gogâltan, M., 2005, Ecoturism în Parcul Naţional Domogled Valea Cernei, Universitatea Ecologică, Bucureşti

Mohan, Ghe., Ardelean, A, Georgescu, A, 1993, Rezervaţii şi monumente ale naturii din România, Editura Scaiul, Arad

Negrea, Şt; Negrea, Al., 2002, „Ad aquas Herculi Sacras”, Editura Timpul, Reşiţa

Povară, I., Chiriac, D., Petcu, A., 1975, Valea Cernei - Turism actual şi în perspectivă, Lucrările celui de-al doilea colocviu naţional de geografia turismului, Ed. Sport – Turism, Bucureşti.

Resmeriţă, I., 1971, Flora Văii Ţesna( Jud. Mehedinţi), Com. Bot., XII: 149-161, Bucureşti

Török-Oance, M, 2005, Munţii Mehedinţiului, studiu geomorfologic, Academia Română, Bucureşti.

Torok-Oance, M., 1999-2000, Geanţurile -particularitate a rel f. văii Cernei, An. Univ. de Vest din Timişoara, Geografie, vol. 9-10.

Török-Oance, M, Török-Oance, R, 2003, Studii şi Cercetări de Geografie, Studiu de caz-Incendiul din Masivul Domogled, Academia Română, Bucureşti.

Török -Oance, 1999-2000, Analele Universităţii de Vest, Timişoara

Voiculescu, M., 2002, Fenomene Geografice de Risc, Editura Brumar, Timisoara

***, 1983, Geografia României, Vol. I, III, Geografie Fizică

*** Studiul de fundamentare I şi II, Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei

Banatul Montan, Feb. 2005