PARTEA IAnul 179 (XXIII) — Nr. 18                LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE                                     ...
2                               MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011    Art. 3. — Principiile care gu...
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011                                             3     Art. 10. — (1)...
4                               MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011    c) cu minimum 150 de preșcola...
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011                                                5    (7) Modalita...
6                                MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011certificat de calificare profesi...
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011                                               7    e) programele...
8                             MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011    (9) În unitățile școlare cu pre...
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011                                                 9prin metodologi...
10                             MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011posibil, parteneriatul se poate re...
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011                                           11    g) învățământul ...
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Legea educatiei mo18[1]
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Legea educatiei mo18[1]

1,501

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,501
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
7
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Legea educatiei mo18[1]

  1. 1. PARTEA IAnul 179 (XXIII) — Nr. 18 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 10 ianuarie 2011 SUMAR Nr. Pagina LEGI ȘI DECRETE 1. — Legea educației naționale...................................... 1–63 3. — Decret pentru promulgarea Legii educației naționale 64 2. — Decret privind conferirea Ordinului Național Pentru Merit în grad de Comandor ............................ 64 LEGI ȘI DECRETE PARLAMENTUL ROMÂNIEIC A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L LEGEA educației naționale Parlamentul României adoptă prezenta lege. TITLUL I (3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității Dispoziții generale umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui Art. 1. — Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea șiautoritatea statului român a dreptului fundamental la învățătură dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spirituluipe tot parcursul vieții. Legea reglementează structura, funcțiile, antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă înorganizarea și funcționarea sistemului național de învățământ societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piațade stat, particular și confesional. muncii. Art. 2. — (1) Legea are ca viziune promovarea unui (4) Statul asigură cetățenilor României drepturi egale deînvățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitarcapacități volitive și capacități acționale, cunoștințe și superior, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fărăfundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate nicio formă de discriminare.directă, în profesie și în societate. (5) Aceleași drepturi se asigură și cetățenilor celorlalte state (2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiuluia infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile Economic European și ai Confederației Elvețiene.cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii (6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în modEuropene și din funcționarea în contextul globalizării, și de egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecțiegenerare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt în România, minorilor străini și minorilor apatrizi a căror șederecompetitive, capabilă să funcționeze eficient în societatea pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.actuală și viitoare. (7) În România învățământul constituie prioritate națională.
  2. 2. 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011 Art. 3. — Principiile care guvernează învățământul (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), dispozițiilepreuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul prezentei legi care vizează evaluările naționale de la finalulvieții din România sunt: învățământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu a) principiul echității — în baza căruia accesul la învățare se promoția aflată în primul an al învățământului gimnazial,realizează fără discriminare; respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a b) principiul calității — în baza căruia activitățile de completării.învățământ se raportează la standarde de referință și la bune Art. 6. — (1) În România sunt valabile numai diplomelepractici naționale și internaționale; recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare. c) principiul relevanței — în baza căruia educația răspunde (2) Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiilenevoilor de dezvoltare personală și social-economice; de învățământ se stabilește prin ordin al ministrului educației, d) principiul eficienței — în baza căruia se urmărește cercetării, tineretului și sportului.obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea (3) Conținutul și formatul actelor de studii sunt stabilite prinresurselor existente; hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, e) principiul descentralizării — în baza căruia deciziile Tineretului și Sportului.principale se iau de către actorii implicați direct în proces; Art. 7. — (1) În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate f) principiul răspunderii publice — în baza căruia unitățile și spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interziseinstituțiile de învățământ răspund public de performanțele lor; activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități g) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sauromâni și dialogului intercultural; psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, h) principiul asumării, promovării și păstrării identității didactic auxiliar și nedidactic, precum și activitățile de naturănaționale și a valorilor culturale ale poporului român; politică și prozelitismul religios. i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor (2) Privatizarea unităților și a instituțiilor de învățământ deaparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la stat este interzisă.dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, Art. 8. — Pentru finanțarea educației naționale se alocălingvistice și religioase; anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice j) principiul asigurării egalității de șanse; locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. k) principiul autonomiei universitare; Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și l) principiul libertății academice; utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare m) principiul transparenței — concretizat în asigurarea științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% dinvizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea produsul intern brut al anului respectiv.periodică și adecvată a acestora; Art. 9. — (1) Principiile finanțării învățământului preuniversitar n) principiul libertății de gândire și al independenței față de sunt următoarele:ideologii, dogme religioase și doctrine politice; a) transparența fundamentării și alocării fondurilor; o) principiul incluziunii sociale; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; de calitate; q) principiul participării și responsabilității părinților; c) adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin urmărite;educația fizică și prin practicarea activităților sportive; s) principiul organizării învățământului confesional potrivit d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiarecerințelor specifice fiecărui cult recunoscut; coerente și stabile; t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare; e) eficiența utilizării resurselor. u) principiul respectării dreptului la opinie al (2) Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii șielevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de pentru toți elevii din învățământul general obligatoriu de stat,învățământ. particular și confesional acreditat. De asemenea, statul asigură Art. 4. — Educația și formarea profesională a copiilor, a finanțarea de bază pentru învățământul profesional și licealtinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea acreditat, de stat, particular și confesional, precum și pentru celcompetențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și postliceal de stat. Finanțarea se face în baza și în limiteletransferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, costului standard per elev sau per preșcolar, după metodologianecesare pentru: elaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea Sportului.propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor (3) Învățământul de stat este gratuit. Pentru unele activități,fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții; niveluri, cicluri și programe de studii se pot percepe taxe, în b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în condițiile stabilite de prezenta lege.societate; (4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea prin organismul specializat, stabilește anual costul standard perși dezvoltarea unei economii durabile; preșcolar/elev, cost care stă la baza finanțării de bază. De suma d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile aferentă beneficiază toți preșcolarii și elevii din învățământulumaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe preuniversitar de stat, precum și preșcolarii și elevii dinstimularea dialogului intercultural; învățământul general obligatoriu, profesional și liceal, particular e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării și confesional, care studiază în unități de învățământ acreditatedrepturilor și libertăților fundamentale ale omului; și evaluate periodic, conform legislației în vigoare. f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de (5) Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar sevalorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul face după principiul „resursa financiară urmează elevul”, în bazaînconjurător natural, social și cultural. căruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar Art. 5. — (1) În domeniul educației și al formării profesionale se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață, cuprin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi respectarea prevederilor alin. (2)—(4).prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În (6) Învățământul poate să fie finanțat și direct de cătrecaz de conflict între acestea se aplică dispozițiile prezentei legi. operatori economici, precum și de alte persoane fizice sau (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în juridice, în condițiile legii.vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv (7) Învățământul poate fi susținut prin burse, credite de studii,universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege. taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale.
  3. 3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011 3 Art. 10. — (1) În România, învățământul este serviciu de de deprinderi/abilități și dezvoltării de aptitudini semnificative dininteres public și se desfășoară, în condițiile prezentei legi, în perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupațională.limba română, precum și în limbile minorităților naționale și în Art. 14. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șilimbi de circulație internațională. Sportului proiectează, fundamentează și aplică strategiile (2) În fiecare localitate se organizează și funcționează unități naționale în domeniul educației, cu consultarea asociațiilorde învățământ sau formațiuni de studiu cu limba de predare reprezentative ale profesorilor, structurilor asociativeromână și/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităților reprezentative ale părinților, Consiliului Național al Rectorilor,naționale ori se asigură școlarizarea fiecărui elev în limba sa structurilor asociative ale universităților și școlilor de stat,maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. particulare și confesionale, Consiliului Minorităților Naționale, (3) Învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de sindicatelor reprezentative din învățământ, asociațiilorstat, este obligatorie pentru toți cetățenii români. Planurile de reprezentative ale elevilor, asociațiilor reprezentative aleînvățământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar și studenților, autorităților administrației publice, mediului de afacerisuficient învățării limbii române. Autoritățile administrației publice și organizațiilor neguvernamentale finanțatoare care susținasigură condițiile materiale și resursele umane care să permită programe educative/federații ale furnizorilor de servicii sociale.însușirea limbii române. (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public- (4) În sistemul național de învățământ, documentele școlare privat.și universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului Art. 15. — (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicitaeducației, cercetării, tineretului și sportului, se întocmesc numai Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportuluiîn limba română. Celelalte înscrisuri școlare și universitare pot organizarea unui învățământ teologic specific în cadrulfi redactate în limba de predare. învățământului de stat în universitățile de stat existente, ca (5) Unitățile și instituțiile de învățământ pot efectua și emite, facultăți cu dublă subordonare, destinat pregătirii personaluluila cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor și ale de cult și activității social-misionare a cultelor, numai pentrualtor înscrisuri școlare și universitare proprii, cu respectarea absolvenții învățământului liceal, proporțional cu pondereaprevederilor legale. numerică a fiecărui cult în configurația religioasă a țării, potrivit Art. 11. — (1) Guvernul sprijină învățământul în limba română recensământului oficial. Înființarea, organizarea și funcționareaîn țările în care trăiesc români, cu respectarea legislației statului acestui învățământ se realizează potrivit legii.respectiv. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza (2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în învățământ confesional prin înființarea și administrarea propriilorcolaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii unități și instituții de învățământ particular, conform prevederilorRomâne, poate organiza unități de învățământ cu predare în prezentei legi.limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturaleale României în străinătate, poate susține lectorate în TITLUL IIuniversități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și Învățământul preuniversitarcivilizație românească. Art. 12. — (1) Statul susține antepreșcolarii, preșcolarii, elevii CAPITOLUL Iși studenții cu probleme și nevoi sociale, precum și pe aceia cu Dispoziții generalecerințe educaționale speciale. Art. 16. — (1) Învățământul general obligatoriu este de (2) Statul acordă burse sociale de studii elevilor și studenților 10 clase și cuprinde învățământul primar și cel gimnazial.proveniți din familii defavorizate, precum și celor instituționalizați, Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu înîn condițiile legii. anul 2020. (3) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere și alte (2) Obligația de a frecventa învățământul de 10 clase, laasemenea stimulente elevilor și studenților cu performanțe forma cu frecvență, încetează la vârsta de 18 ani.școlare și universitare, precum și cu rezultate remarcabile în (3) În scopul realizării finalităților educației și a formăriieducația și formarea lor profesională sau în activități culturale și profesionale prin sistemul național de învățământ, învățământulsportive. liceal de stat este generalizat și gratuit. (4) Elevii și studenții care beneficiază de burse sociale de Art. 17. — Pe durata școlarizării în învățământulstudii pot primi și burse pentru performanțe școlare și preuniversitar, cu excepția învățământului postliceal, copiiiuniversitare. beneficiază de alocația de stat pentru copii, în condițiile legii. (5) Statul și alți factori interesați susțin financiar activitățile Art. 18. — (1) Planurile-cadru ale învățământului primar,de performanță, de nivel național și internațional, ale elevilor și gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară,studenților. parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor (6) Statul garantează dreptul la educație al tuturor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigurăpersoanelor cu cerințe educaționale speciale. Învățământul dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conformspecial și special integrat sunt parte componentă a sistemului confesiunii proprii.național de învățământ preuniversitar. (2) La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților (7) Învățământul special și special integrat reprezintă o formă sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate săde instruire școlară diferențiată, adaptată, precum și o formă de nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară seasistență educațională, socială și medicală complexă, destinată încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează șipersoanelor cu cerințe educaționale speciale. pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat (8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.a învăța într-o unitate de învățământ vor fi sprijiniți prin (3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personaluldecontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate didactic calificat conform prevederilor prezentei legi și abilitat înde învățământ sau vor primi cazare și masă gratuite în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educației,internatele școlare, cu excepția celor înscriși în învățământul Cercetării, Tineretului și Sportului și cultele religioasepostliceal. recunoscute oficial de stat. Art. 13. — (1) Învățarea pe tot parcursul vieții este un drept Art. 19. — (1) În sistemul național de învățământ, unitățile degarantat de lege. învățământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează (2) Învățarea pe tot parcursul vieții include totalitatea și funcționează, după caz, astfel:activităților de învățare realizate de fiecare persoană, începând a) cu minimum 300 de elevi;cu educația timpurie, în scopul dobândirii de cunoștințe, formării b) cu minimum 300 de elevi, preșcolari și antepreșcolari;
  4. 4. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011 c) cu minimum 150 de preșcolari și antepreșcolari; c) învățământul secundar, care cuprinde: d) cu minimum 100 de elevi și/sau preșcolari, în cazul (i) învățământul secundar inferior sau gimnazial, careunităților de învățământ special. cuprinde clasele V—IX; (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile (ii) învățământul secundar superior sau liceal, careadministrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, cuprinde clasele de liceu X—XII/XIII, cu următoarelepreșcolarilor și antepreșcolarilor nu se încadrează în prevederile filiere: teoretică, vocațională și tehnologică;alin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cu d) învățământul profesional, cu durată între 6 luni și 2 ani;personalitate juridică. e) învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în funcție de învățământul postliceal.necesitățile locale, se organizează, la cererea părinților sau (2) Învățământul liceal, vocațional și tehnologic, învățământultutorilor legali și în condițiile legii, grupe, clase sau unități de profesional și învățământul postliceal se organizează pentruînvățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în specializări și calificări stabilite de Ministerul Educației,limba română. Cercetării, Tineretului și Sportului, în conformitate cu Registrul (4) Pentru asigurarea accesului egal la educație și formare național al calificărilor.profesională, autoritățile administrației publice locale, în baza Art. 24. — (1) Învățământul general obligatoriu este formatavizului conform al inspectoratelor școlare, aprobă organizarea, din învățământul primar și învățământul secundar inferior.funcționarea și, după caz, dizolvarea unor structuri de (2) Învățământul tehnic cuprinde clasele a XII-a și a XIII-a dinînvățământ, fără personalitate juridică — ca părți ale unei unități învățământul liceal, filiera tehnologică.de învățământ cu personalitate juridică — și subordonate (3) Învățământul profesional și tehnic este format din:aceluiași ordonator principal de credite, în condițiile legii. învățământ profesional, învățământ tehnic și învățământ (5) În cazul unităților de învățământ confesional postliceal.preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a Art. 25. — (1) Formele de organizare a învățământuluiprezentei legi, cultele respective și Ministerul Educației, preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență și învățământ cuCercetării, Tineretului și Sportului au obligația ca, în termen de frecvență redusă.6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze o (2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. Înmetodologie de funcționare aprobată prin hotărâre a Guvernului, mod excepțional, pentru persoanele care au depășit cu mai multcare stabilește relația juridică, patrimonială, financiară și de 3 ani vârsta clasei, învățământul obligatoriu se poateadministrativă. organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, în Art. 20. — (1) Autoritățile administrației publice locale conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate deasigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.preuniversitar în localitățile în care acestea își exercită (3) Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sauautoritatea. nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza (2) Neîndeplinirea de către autoritățile administrației publice învățământ la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistențălocale a obligațiilor ce le revin în organizarea și funcționarea medicală.învățământului preuniversitar se sancționează conform legii. Art. 26. — Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Art. 21. — (1) Sistemul de învățământ preuniversitar are Sportului poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, funcționareacaracter deschis. În învățământul preuniversitar, trecerea în sistemul de învățământ preuniversitar a unor unități-pilot,elevilor de la o unitate școlară la alta, de la o clasă la alta, de la experimentale și de aplicație.un profil la altul și de la o filieră la alta este posibilă în condițiilestabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educației, SECȚIUNEA a 2-aCercetării, Tineretului și Sportului. Educația antepreșcolară (2) Elevii din învățământul preuniversitar de stat și particular Art. 27. — (1) Educația antepreșcolară se organizează înse pot transfera la alte unități de învățământ de stat sau creșe și, după caz, în grădinițe și în centre de zi.particular, cu acordul unității primitoare. (3) Statul garantează dreptul la educație diferențiată, pe baza (2) Organizarea unităților de educație timpuriepluralismului educațional, în acord cu particularitățile de vârstă antepreșcolară, conținutul educativ, standardele de calitate șiși individuale. metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin (4) Elevii cu performanțe școlare excepționale pot promova hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării,2 ani de studii într-un an școlar la decizia unității de învățământ, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 12 luni de lape baza unei metodologii naționale aprobate prin ordin al intrarea în vigoare a prezentei legi.ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfășurării educației antepreșcolare se face de către autoritățile CAPITOLUL II administrației publice locale, împreună cu inspectorateleStructura sistemului național de învățământ preuniversitar școlare, cu respectarea standardelor de calitate și a legislației în vigoare. SECȚIUNEA 1 (4) Tipurile și modalitățile de finanțare a serviciilor de Dispoziții generale educație timpurie antepreșcolară se reglementează prin Art. 22. — (1) Sistemul național de învățământ preuniversitar hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de laeste constituit din ansamblul unităților de învățământ de stat, intrarea în vigoare a prezentei legi. Finanțarea din resurseparticulare și confesionale autorizate/acreditate. publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de (2) Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, educație timpurie acreditați, de stat sau privați.forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri și asigură (5) Acreditarea furnizorilor de educație timpuriecondițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și antepreșcolară se realizează în conformitate cu prevederilepentru profesionalizarea progresivă. metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Art. 23. — (1) Sistemul național de învățământ preuniversitar Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.cuprinde următoarele niveluri: (6) Statul sprijină educația timpurie, ca parte componentă a a) educația timpurie (0—6 ani), formată din nivelul învățării pe tot parcursul vieții, prin acordarea unor cupoaneantepreșcolar (0—3 ani) și învățământul preșcolar (3—6 ani), sociale. Acestea vor fi acordate în scop educațional, conformcare cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare; legislației în domeniul asistenței sociale, în funcție de veniturile b) învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,clasele I—IV; Familiei și Protecției Sociale.
  5. 5. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011 5 (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute filiera tehnologică, în conformitate cu planurile-cadru aprobatela alin. (6) se stabilește prin norme metodologice adoptate prin de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Pentru unele forme de învățământ cu frecvență și cu frecvențăFamiliei și Protecției Sociale. redusă, durata studiilor se prelungește cu un an. (4) Învățământul liceal se organizează și funcționează, de SECȚIUNEA a 3-a regulă, ca învățământ cu frecvență. Acesta se poate organiza și Învățământul preșcolar poate funcționa și ca învățământ cu frecvență redusă, în unitățile Art. 28. — (1) Învățământul preșcolar se organizează în de învățământ stabilite de inspectoratul școlar, în colaborare cugrădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal. autoritățile administrației publice locale.Grădinițele pot funcționa ca unități cu personalitate juridică sau (5) Unitățile de învățământ liceal se organizează cu una sauîn cadrul altor unități școlare cu personalitate juridică. mai multe filiere și unul sau mai multe profiluri. În cadrul (2) Autoritățile administrației publice locale și inspectoratele profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificărișcolare asigură condițiile pentru generalizarea treptată a profesionale sau specializări, conform legii.învățământului preșcolar. (6) Absolvenții învățământului liceal care au dobândit formal, SECȚIUNEA a 4-a nonformal sau informal competențe profesionale pot susține Învățământul primar examen de certificare a calificării, în condițiile legii. Absolvenții care promovează examenul de certificare dobândesc certificat Art. 29. — (1) Învățământul primar se organizează și de calificare și suplimentul descriptiv al certificatului, conformfuncționează, de regulă, cu program de dimineață. Europass. (2) În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit (7) Unitățile de învățământ în care se organizează filieravârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea tehnologică sau vocațională a liceului sunt stabilite descrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi inspectoratele școlare, cu consultarea autorităților administrațieiînscriși în clasa pregătitoare și copiii care împlinesc vârsta de publice locale, având în vedere tendințele de dezvoltare socială6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor și economică precizate în documentele strategice regionale,psihosomatică este corespunzătoare. județene și locale. (3) În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscrișicopii cu cerințe educaționale speciale, care împlinesc vârsta de SECȚIUNEA a 7-a8 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a Învățământul tehnologic și vocaționalpărinților, a tutorilor legali sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși Art. 32. — (1) Învățământul liceal tehnologic și vocațional seîn clasa pregătitoare și copii cu cerințe educaționale speciale cu poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sauvârste cuprinse între 6 și 8 ani la data începerii anului școlar. vocațională, pentru calificări din Registrul național al calificărilor, (4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului actualizat periodic, în funcție de nevoile pieței muncii, identificatepoate aproba organizarea de programe educaționale de tip prin documente strategice de planificare a ofertei de formare„A doua șansă”, în vederea promovării învățământului primar regionale, județene și locale.pentru persoanele care depășesc cu 4 ani vârsta (2) Învățământul liceal tehnologic și vocațional se poatecorespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit organiza și pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privațiacest nivel de învățământ până la vârsta de 14 ani. sau ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe SECȚIUNEA a 5-a baza unor contracte de școlarizare. Învățământul gimnazial (3) Absolvenții clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau Art. 30. — (1) Învățământul gimnazial se organizează și vocaționale care au finalizat un stagiu de pregătire practică potfuncționează, de regulă, cu program de dimineață. susține examen de certificare a calificării corespunzător nivelului (2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în de certificare stabilit prin Cadrul național al calificărilor.colaborare cu autoritățile administrației publice locale, prin (4) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filiereiinspectoratele școlare, poate organiza programe educaționale tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul unității dede tip „A doua șansă”, în vederea promovării învățământului învățământ și/sau la operatorii economici ori instituțiile publicegimnazial pentru persoane care depășesc cu peste 4 ani vârsta cu care unitatea de învățământ are încheiate contracte pentrucorespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit pregătire practică sau la organizații-gazdă din străinătate, înînvățământul secundar, gimnazial. cadrul unor programe ale Uniunii Europene — componenta de (3) Absolvenții învățământului gimnazial care nu continuă formare profesională inițială. Durata stagiului de pregătirestudiile în învățământul liceal pot să finalizeze, până la vârsta practică este stabilită prin planul-cadru de învățământ, aprobatde 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională care de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului (5) Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cunațional al calificărilor. unitățile de învățământ, burse de școlarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spațiilor de pregătire practică sau SECȚIUNEA a 6-a locuri de muncă pentru absolvenți pot beneficia de facilități Învățământul liceal fiscale, potrivit prevederilor legale. Art. 31. — (1) Învățământul liceal cuprinde următoarele filiere SECȚIUNEA a 8-ași profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile umanist și real; Învățământul profesional b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse Art. 33. — (1) Învățământul profesional se poate organiza înnaturale și protecția mediului; școli profesionale care pot fi unități independente sau afiliate c) filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, liceelor tehnologice, de stat sau particulare.artistic și pedagogic. (2) Pregătirea prin învățământul profesional se realizează pe (2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului baza standardelor de pregătire profesională aprobate deeste abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învățământ, în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în urmafuncție de dinamica socială, economică și educațională, consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătirespecializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1). profesională se realizează pe baza standardelor ocupaționale (3) Durata studiilor în învățământul liceal — forma de validate de comitetele sectoriale.învățământ cu frecvență — este de 3 ani pentru filiera teoretică, (3) Absolvenții învățământului profesional, care promoveazăde 3 sau de 4 ani pentru filiera vocațională și de 4 ani pentru examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc
  6. 6. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011certificat de calificare profesională și suplimentul descriptiv al Art. 35. — Ministerul Apărării Naționale, Ministerulcertificatului, conform Europass. Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cu (4) Modul de organizare și de desfășurare a examenului de atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securitățiicertificare a calificării profesionale este reglementat de naționale coordonează și controlează unitățile de învățământMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin militar preuniversitar, împreună cu Ministerul Educației,metodologie, care se dă publicității la începutul ciclului. Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele școlare (5) Absolvenții învățământului profesional, care promovează județene/al municipiului București.examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma Art. 36. — Conducerea operativă a unităților de învățământcursurile învățământului liceal cu frecvență redusă. preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și (6) Absolvenții învățământului gimnazial care întrerup studiile securitate națională se asigură de comandantul/directorul numitpot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de prin ordin al conducătorilor ministerelor și instituțiilor de ordinepregătire profesională care permite dobândirea unei calificări publică și siguranță națională, care este și președintelecorespunzătoare Cadrului național al calificărilor. consiliului de administrație/consiliului de conducere. În (7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la activitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat dealin. (6), sunt organizate prin unitățile de învățământ de stat și locțiitorul comandantului pentru învățământ/directorul adjunct.sunt gratuite, în condițiile în care sunt finalizate până la vârsta Directorul adjunct/Locțiitorul comandantului pentru învățământde 18 ani. este și președintele consiliului profesoral. (8) Durata și conținutul programelor de pregătire profesională Art. 37. — (1) Personalul didactic din unitățile de învățământsunt stabilite de unitatea de învățământ, pe baza standardelor preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică șiocupaționale, prin consultare cu angajatorii. securitate națională se constituie din personalul didactic (9) Programele de pregătire profesională se finalizează cu prevăzut în prezenta lege și din corpul instructorilor militari, deexamen de certificare a calificării. Organizarea și desfășurarea ordine și securitate publică.examenului de certificare a calificării sunt reglementate de (2) Personalul didactic din unitățile de învățământAutoritatea Națională pentru Calificări. preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică și (10) Statul susține învățământul profesional și învățământul securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg dinliceal — filiera tehnologică sau vocațională, prin: prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, a) recunoașterea în învățământul terțiar nonuniversitar a respectiv de funcționar public cu statut special.studiilor obținute în cadrul învățământului liceal – filiera (3) Funcțiile didactice pentru corpul instructorilor militari dintehnologică sau vocațională, în baza unui regulament propriu; unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, b) finanțarea parțială la școlarizarea în cadrul școlilor ordine publică și securitate națională, condițiile care se cerpostliceale de stat; pentru ocuparea acestora, normele didactice, competențele și c) burse speciale și alte forme de sprijin material. responsabilitățile se stabilesc prin instrucțiuni proprii. Art. 38. — Finanțarea învățământului preuniversitar din SECȚIUNEA a 9-a sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este Învățământul militar preuniversitar asigurată de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Art. 34. — (1) Învățământul preuniversitar din sistemul de Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cuapărare, ordine publică și securitate națională este învățământ atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice șide stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ, și securității naționale din fondurile alocate din bugetul de stat.cuprinde: învățământ liceal militar și învățământ postliceal pentru Art. 39. — Certificatele de absolvire și competențeformarea maiștrilor militari, a subofițerilor, agenților de poliție și profesionale dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea înagenților de penitenciare. rezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele (2) Structura organizatorică, profilurile, specializările/calificările ale absolvenților instituțiilor civile de învățământ cu profilprofesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de apropiat și de același nivel.selecționare a candidaților pentru învățământul preuniversitar Art. 40. — Instituțiile de învățământ preuniversitar din cadrulmilitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională,națională se propun Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului precum și specializările/calificările profesionale din cadrulși Sportului de ministerele interesate și de alte instituții cu acestora se supun mecanismelor de asigurare a calității, ca șiresponsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securității instituțiile de învățământ civil.naționale potrivit fiecărei arme, specializări și forme de Art. 41. — Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificulorganizare a învățământului și se aprobă conform prevederilor militar, de ordine publică și securitate națională se face prinprezentei legi valabile pentru instituțiile de învățământ civil. ordine, regulamente și instrucțiuni proprii. (3) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul licealmilitar se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării, SECȚIUNEA a 10-aTineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Învățământul de artă și învățământul sportivNaționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, Art. 42. — (1) Învățământul de artă și învățământul sportivcercetării, tineretului și sportului. Planurile-cadru de învățământ se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.pentru învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordine (2) Unitățile în care se organizează învățământul de artă șipublică și securitate națională se elaborează de Ministerul învățământul sportiv de stat se stabilesc de către autoritățileApărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, administrației publice locale cu avizul conform al inspectoratelorMinisterul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile școlare, potrivit legii.apărării, ordinii publice și securității naționale, în conformitate (3) În învățământul de artă și în învățământul sportiv:cu standardele naționale elaborate de instituțiile responsabile a) școlarizarea se realizează, de regulă, începând cucu asigurarea calității, și se avizează de Ministerul Educației, învățământul gimnazial;Cercetării, Tineretului și Sportului. b) elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor (4) Programele școlare pentru disciplinele de specialitate specifice;militară se elaborează de Ministerul Apărării Naționale, c) planurile-cadru de învățământ sunt adaptate specificuluiMinisterul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și de acestui învățământ;alte instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase,securității naționale și se aprobă de Ministerul Educației, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de MinisterulCercetării, Tineretului și Sportului. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
  7. 7. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011 7 e) programele școlare pentru învățământul liceal de artă și (5) Învățământul postliceal are o durată de 1—3 ani, înpentru învățământul liceal sportiv respectă obiectivele funcție de complexitatea calificării și de numărul de crediteeducaționale stabilite pentru profilul respectiv. pentru educație și formare profesională. (4) Pentru activitatea sportivă și artistică de performanță, la (6) Școlarizarea în învățământul postliceal de stat, organizatpropunerea autorităților administrației publice locale, a în conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanțează prininspectoratelor școlare, a Ministerului Culturii și Patrimoniului bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, din sumeleNațional și/sau a instituțiilor publice de cultură împreună cu defalcate din venituri ale bugetului de stat și din venituri aleMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se pot bugetelor locale. Școlarizarea poate să fie finanțată și de cătreorganiza cluburi școlare și unități de învățământ preuniversitar solicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cude stat cu program sportiv sau de artă, integrat ori suplimentar. unitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul susține (5) Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se și stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentruorganizează în școlile și liceele cu program de artă, respectiv învățământul postliceal, în parteneriat public-privat.sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv, (7) Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de statorganizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepție, cifra deliceal. școlarizare pentru învățământul postliceal de stat finanțat (6) Organizarea învățământului de artă și a învățământului integral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, sesportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educației, aprobă, prin decizie, de inspectoratul școlar și se comunicăcercetării, tineretului și sportului. Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (7) Unitățile de învățământ cu program sportiv suplimentar, (8) Admiterea în învățământul postliceal se face îndenumite cluburi sportive școlare, se constituie ca unități de conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerulînvățământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza uneialte unități de învățământ de același nivel. metodologii elaborate de unitatea de învățământ, prin (8) Pentru buna desfășurare a activității, cluburile sportive consultarea factorilor interesați.școlare beneficiază de baze sportive proprii și de acces în (9) Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, înbazele sportive care aparțin celorlalte unități de învățământ, cu condițiile alin. (8), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă deacordul conducerilor acestor unități de învățământ. bacalaureat. (9) Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele și (10) Creditele pentru educație și formare profesionalăcluburile copiilor. obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute pentru (10) Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile absolvenții cu diplomă de bacalaureat de către universități, înde învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetiție baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studiiși spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de transferabile pentru nivelul licență.învățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora. SECȚIUNEA a 12-a (11) Cluburile sportive școlare pot să fie finanțate și deautoritățile administrației publice locale. Învățământul pentru persoanele aparținând (12) Toți elevii cuprinși în grupele de performanță sunt înscriși minorităților naționaleîntr-un Registru național al performanțelor sportive, în baza Art. 45. — (1) Persoanele aparținând minorităților naționalereglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educației, au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, lacercetării, tineretului și sportului. toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, Art. 43. — (1) Pentru sprijinirea activității sportive și artistice în condițiile legii.de performanță, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și (2) În funcție de necesitățile locale se organizează, la cerereaSportului organizează tabere sportive sau de creație artistică, părinților sau tutorilor legali și în condițiile legii, grupe, clase sauconcursuri sportive sau artistice, campionate școlare, precum și unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbilefestivaluri și acordă burse și alte forme de sprijin material. minorităților naționale. (2) Pentru activitățile sportive, în structura Ministerului (3) La toate formele de învățământ în limba română, înEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului funcționează limbile minorităților naționale sau în limbi de circulațieFederația Sportului Școlar și Universitar. internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român (3) Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și celelalte sau cetățean din țările Uniunii Europene și Confederațiaministere interesate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Elvețiană, indiferent de limba sa maternă și de limba în care afederațiile sportive naționale, autoritățile locale, precum și studiat anterior.instituțiile de cultură pot sprijini financiar și material activitățile (4) În cadrul unităților sau secțiilor cu predare în limbilede performanță în domeniul artelor, respectiv al sportului. minorităților naționale, singulare în localitate, se pot organiza (4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului clase liceale și profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri,colaborează cu instituții, cu organizații și cu alte persoane în condițiile legii.juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea (5) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale, cu mai multeresurselor financiare și materiale necesare desfășurării, în bune unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale,condiții, a învățământului de artă și învățământului sportiv funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică,integrat și suplimentar, precum și a competițiilor artistice și pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.sportive de nivel regional și național. (6) În cazul unităților de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în municipiu, oraș sau SECȚIUNEA a 11-a comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul Învățământul postliceal de elevi. Art. 44. — (1) Învățământul postliceal se organizează pentru (7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitateacalificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor, de a învăța în limba lor maternă sunt sprijiniți prin decontulstabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și transportului la cea mai apropiată școală cu predare în limbaSportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului. maternă sau primesc cazare și masă gratuite în internatul unității (2) Învățământul postliceal face parte din învățământul de învățământ cu predare în limba maternă.profesional și tehnic și este parțial subvenționat de stat. (8) Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare (3) Învățământul postliceal special face parte din proporțională cu numărul de clase în organele de conducere aleînvățământul profesional și tehnic și este integral subvenționat unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau alede stat. instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competență (4) Școlile de maiștri sunt școli postliceale. profesională, potrivit legii.
  8. 8. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011 (9) În unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților (6) În învățământul preuniversitar, activitatea de predare șinaționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul de educare la Limba și literatura maternă, la istoria și tradițiileminorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență minorităților naționale respective și la Educația muzicală seprofesională. realizează pe baza programelor și a metodologiilor specifice (10) În unitățile conexe învățământului preuniversitar din elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturiijudețele în care funcționează forme de învățământ în limbile minorității naționale respective și aprobate, potrivit legii.minorităților naționale se asigură încadrarea cu specialiști și din (7) Elevilor aparținând minorităților naționale, carerândul minorităților naționale, cu respectarea criteriilor de frecventează unități de învățământ cu predare în limba românăcompetență profesională. sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, și (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu în condițiile legii, ca disciplină de studiu, limba și literaturapredare integrală în limba minorităților naționale trebuie să facă maternă, precum și istoria și tradițiile minorității naționaledovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele șirespective și au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale suntpredare, în țară sau în străinătate. Fac excepție de la aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șinecesitatea de a face dovada competenței profesionale în limba Sportului.minorității naționale respective cadrele didactice care predau (8) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare înlimba și literatura română. limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia (12) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului României se predau în aceste limbi, după programe școlare șiasigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limbalimba maternă. română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a (13) Pentru elevii aparținând minorităților naționale, numelor proprii românești și în limba română.Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură (9) În învățământul gimnazial cu predare în limbilemanualele școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de minorităților naționale se introduce, ca disciplină de studiu,predare a minorităților naționale și manuale traduse din limba Istoria și tradițiile minorităților naționale respective, cu predare înromână sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației, limba maternă. Programele școlare și manualele la aceastăCercetării, Tineretului și Sportului, pentru titlurile needitate din disciplină sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării,cauza tirajului redus. Tineretului și Sportului. (14) În învățământul în limbile minorităților naționale, în (10) În programele și manualele de istorie se vor reflectacomunicarea internă și în comunicarea cu părinții elevilor și ai istoria și tradițiile minorităților naționale din România.preșcolarilor se poate folosi și limba de predare. (11) În învățământul liceal și postliceal, în care predarea se (15) În învățământul primar cu predare în limbile minorităților face în limba maternă pentru disciplinele, respectiv modulele denaționale, calificativele se comunică în scris și oral și în limba de pregătire de specialitate, se realizează însușirea terminologieipredare. de specialitate și în limba română. (16) În cadrul Institutului de Științe ale Educației din (12) În învățământul preuniversitar, probele de admitere șisubordinea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în careSportului va funcționa și o secție de cercetare și inovare pentru au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.învățământul cu predare în limbile minorităților naționale. Art. 47. — (1) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale — (17) În finanțarea de bază a unității de învățământ comună, oraș, municipiu — unde funcționează mai multe unitățipreuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, costul școlare cu predare în limba română cel puțin una dintre acesteastandard per elev și per preșcolar se calculează după un are personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.coeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând în (2) Unitățile cu predare în limba română, de nivel gimnazialconsiderare predarea în limba minorității naționale sau a limbii sau liceal, unice în municipiu, în oraș sau în comună auminorității naționale. În cazul acestor unități se are în vedere personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.izolarea lingvistică, geografică și numărul redus de elevi șipreșcolari, precum și elevii prevăzuți la alin. (7). Același SECȚIUNEA a 13-acoeficient se aplică și în cazul unităților școlare cu predare în Învățământul special și special integratlimba română, în condiții similare. Art. 48. — (1) Învățământul special și special integrat, Art. 46. — (1) În cadrul învățământului preuniversitar cu organizat pentru persoanele cu cerințe educaționale specialepredare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se sau alte tipuri de cerințe educaționale, stabilite prin ordin alstudiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, seliteratura română. realizează pentru toate nivelurile de învățământ, diferențiat, în (2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot funcție de tipul și gradul de deficiență.parcursul învățământului preuniversitar după programe școlare (2) Învățământul special și special integrat este gratuit și esteși manuale elaborate în mod special pentru minoritatea organizat, de regulă, ca învățământ cu frecvență. În funcție derespectivă. necesitățile locale, acesta se poate organiza și sub alte forme, (3) Prin excepție, în unitățile de învățământ cu predare în în conformitate cu legislația în vigoare.limba unei minorități naționale, ca urmare a cererii părinților sau (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentrututorilor legali, la solicitarea organizației minorității naționale serviciile educaționale și de asistență, oferite copiilor cu cerințereprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care educaționale speciale.minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la Art. 49. — (1) Învățământul special se organizează, dupăsolicitarea grupului parlamentar al minorităților naționale, caz, în unități de învățământ special și în unități de învățământpredarea disciplinei Limba și literatura română se face după de masă.manualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limba (2) Învățământul special integrat se poate organiza în claseromână. speciale și individual sau în grupe integrate în clase de masă. (4) Testele la disciplina Limba și literatura română se Efectivele formațiunilor de studiu din învățământul special șielaborează pe baza programei speciale. special integrat sunt stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, (5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip Tineretului și Sportului, în funcție de tipul și gradul deficienței.din învățământul preuniversitar și lucrările semestriale pentru (3) Conținuturile învățământului special și special integrat,elevii din învățământul cu predare în limbile minorităților demersurile didactice, precum și pregătirea și formareanaționale se elaborează pe baza cerințelor didactico- personalului care își desfășoară activitatea în domeniulmetodologice stabilite de Curriculumul național. educației copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt stabilite
  9. 9. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011 9prin metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate și aprobateTineretului și Sportului. de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (4) Durata școlarizării copiilor cu cerințe educaționale Art. 54. — (1) În funcție de evoluția copilului se pot facespeciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta propuneri de reorientare dinspre școala specială spre școala delege și se stabilește, în funcție de gradul și tipul dizabilității, prin masă și invers.ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul Art. 50. — (1) Evaluarea, asistența psihoeducațională, didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părințiiorientarea școlară și orientarea profesională a copiilor, a elevilor copilului/tutorele legal instituit și de către psihologul școlar.și a tinerilor cu cerințe educaționale speciale se realizează de Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză dincătre centrele județene de resurse și de asistență educațională, cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susținătoruluidenumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul legal.Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, Art. 55. — (1) Școlarizarea minorilor și a adulților din centreledenumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare și de reeducare, din penitenciarele pentru minori și tineri și dinde orientare școlară și profesională, pe baza unei metodologii penitenciarele pentru adulți se realizează cu respectareaelaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Curriculumului național. Resursa umană necesară pentruSportului, acordându-se prioritate integrării în învățământul de școlarizarea acestora este asigurată de către Ministerulmasă. CJRAE cuprind și centrele logopedice interșcolare. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele (2) Stabilirea gradului de deficiență al elevilor cu cerințe școlare.educaționale speciale se realizează de către comisiile din cadrul (2) În vederea obținerii unei calificări și a integrării în viațaCJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecția activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, Ministerulcopilului din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cuBucurești de asistență socială și protecția copilului. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, organizează (3) Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, ateliere protejate.naționalitate, etnie, limbă, religie, apartenență la o categorie Art. 56. — La absolvirea învățământului special, Ministeruldefavorizată, precum și de orice alt criteriu, fapt ce determină Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează cuincluderea lor în clase cu cerințe educaționale speciale, se Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu altesancționează. organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea (4) Obținerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerințe integrării în viața activă, potrivit calificării obținute și în condițiileeducaționale speciale se face în unități de învățământ special prevăzute de legislația în vigoare.și de masă, cu consultarea factorilor locali interesați. (5) Elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale pot SECȚIUNEA a 14-adobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului și Învățământul pentru copiii și tineriigradului de deficiență. capabili de performanțe înalte Art. 51. — (1) Copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale Art. 57. — (1) Statul sprijină copiii și tinerii capabili despeciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centresuport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de excelență. Centrele de excelență sunt înființate prin ordin alde la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaționalse face de către CJRAE/CMBRAE și se reglementează prin ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.metodologii specifice elaborate de Ministerul Educației, (2) Coordonarea acțiunilor prevăzute la alin. (1) esteCercetării, Tineretului și Sportului. asigurată de Centrul Național de Instruire Diferențiată, înființat (2) Copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, școlarizați prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației,în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv cei Cercetării, Tineretului și Sportului.școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază de (3) Resursele umane, curriculare, informaționale, materiale șiasistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de financiare pentru susținerea copiilor și a tinerilor capabili dehrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a performanțe înalte se asigură de unitățile de învățământ și deîmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cel pentru inspectoratele școlare, conform normelor metodologicecopiii aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șigăzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru Sportului.copiii cu cerințe educaționale speciale din cadrul direcțiilor (4) Pentru sprijinirea copiilor și a tinerilor capabili degenerale județene/a municipiului București de asistență socială performanțe înalte, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretuluiși protecția copilului. și Sportului organizează olimpiade și concursuri, tabere de profil, Art. 52. — (1) Pentru copiii, elevii și tinerii cu boli cronice sau simpozioane și alte activități specifice și acordă burse și altecu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 forme de sprijin material.săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul (5) Copiii și tinerii capabili de performanțe înalte beneficiază,unității sanitare în care aceștia sunt internați. indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă (2) Pentru copiii, elevii și tinerii care, din motive medicale sau particularitățile de învățare și de orientare a performanței. Acestedin cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, se organizează programe sunt de aprofundare a învățării, de grupare pe abilități,școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată. de îmbogățire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat și (3) Școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de clase transfer de competență, de accelerare a promovării conformsau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul școlar, la ritmului individual de învățare.propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru SECȚIUNEA a 15-aelaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului. Programul „Școala după școală” (4) Unitățile de învățământ special pot beneficia de sprijinul Art. 58. — (1) Unitățile de învățământ, prin decizia consiliuluiinstituțiilor de protecție socială, al altor organisme private de administrație, pot să își extindă activitățile cu elevii după oreleautorizate, al persoanelor fizice sau juridice din țară și din de curs, prin programe „Școala după școală”.străinătate, pentru stimulare, compensare și pentru reducerea (2) În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiilegradului de dizabilitate. de părinți, prin programul „Școala după școală”, se oferă Art. 53. — Învățământul special dispune de planuri de activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidareaînvățământ, de programe școlare, de programe de asistență competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precumpsihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este
  10. 10. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiuluinonguvernamentale cu competențe în domeniu. București, cu consultarea partenerilor sociali și cu avizul (3) Programele „Școala după școală” se organizează în baza conform al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiunei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, Sportului.cercetării, tineretului și sportului. (3) În cadrul rețelei școlare se pot înființa și pot funcționa, (4) Statul poate finanța programul „Școala după școală” conform legii, grupe/clase în alternative educaționale integratepentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii. în unități școlare de stat sau particulare. SECȚIUNEA a 16-a (4) Persoanele juridice și fizice pot înființa, conform legii, unități de educație timpurie și de învățământ primar, gimnazial, Alternativele educaționale liceal și postliceal. Art. 59. — (1) În sistemul de învățământ preuniversitar pot fi (5) Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dăinițiate și organizate alternative educaționale, cu acordul publicității la începutul fiecărui an, pentru anul școlar următor.Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe Cifra de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prinbaza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începereaeducației, cercetării, tineretului și sportului. anului școlar. (2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor (6) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitareducaționale se fac potrivit legii. de stat se pot înființa și pot funcționa, conform legii, unități de (3) Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ dispun învățământ cu clase constituite pe bază de contracte dede autonomie organizatorică și funcțională, în conformitate cu parteneriat între unități de învățământ de stat și particularespecificul alternativei. acreditate, între acestea și operatori economici, precum și între (4) La toate formele de învățământ alternativ în limba instituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduriromână, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație interguvernamentale.internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român. (7) Unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de tip, (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din nivel, formă, filieră și profil sunt supuse acreditării și evaluăriialternativele educaționale au dreptul la recunoașterea de către periodice, conform legii.inspectoratele școlare județene și Ministerul Educației, (8) Pentru a asigura calitatea învățământului, la propunereaCercetării, Tineretului și Sportului a pregătirii și a perfecționărilor autorităților administrației publice locale sau din proprie inițiativă,realizate de organizațiile, asociațiile, federațiile care gestionează inspectoratele școlare pot solicita Ministerului Educației,dezvoltarea alternativei respective la nivel național. Cercetării, Tineretului și Sportului ridicarea acreditării/autorizării SECȚIUNEA a 17-a unei unități de învățământ cu personalitate juridică sau a unei Învățământul particular și confesional structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. În situația în care Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Art. 60. — (1) Învățământul particular și confesional se Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP,organizează conform principiului nonprofit în unități de retrage acreditarea/autorizația de funcționare, pentruînvățământ preuniversitar, la toate nivelurile și formele, conform neîndeplinirea condițiilor legale, unei unități de învățământ,legislației în vigoare. (2) Criteriile, standardele și indicatorii de performanță pe care aceasta își încetează activitatea. Autoritățile administrațieitrebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ preuniversitar publice locale realizează alocarea elevilor altor unități școlare,particular și confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să cu respectarea interesului copiilor și asigurarea logisticiile îndeplinească unitățile de învățământ de stat. necesare. (3) Unitățile particulare de învățământ sunt unități libere, Art. 62. — (1) În vederea asigurării calității educației și adeschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ șiși economico-financiar, având drept fundament proprietatea autoritățile administrației publice locale pot decide înființareaprivată, garantată de Constituție. consorțiilor școlare. (4) Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și (2) Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale întreevaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitar unitățile de învățământ, care asigură:particular și confesional sunt realizate de către Agenția Română a) mobilitatea personalului între unitățile membre alede Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, conform consorțiului;legislației în vigoare. b) utilizarea în comun a resurselor unităților de învățământ (5) Unitățile de învățământ preuniversitar particular și din consorțiu;confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condițiile fiind c) lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor șistabilite prin hotărâre a Guvernului. recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării (6) Statul sprijină și coordonează învățământul particular și acestora.confesional, în condițiile legii, respectând în întregime drepturile (3) Cadrul general pentru înființarea, desființarea șiacestuia. funcționarea consorțiilor școlare se va reglementa prin ordin al (7) Directorii unităților de învățământ particular sunt numiți ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea Art. 63. — (1) În învățământul preuniversitar, formațiunile decriteriilor de competență. Actul de numire se aduce la cunoștința studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cuminspectoratului școlar pe raza căruia își desfășoară activitatea urmează:unitatea respectivă. a) educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9; CAPITOLUL III b) învățământul preșcolar: grupa cuprinde în medie Rețeaua școlară 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20; Art. 61. — (1) Rețeaua școlară este formată din totalitatea c) învățământul primar: clasa care cuprinde în medieunităților de învățământ acreditate, respectiv autorizate 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 25;provizoriu. d) învățământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie (2) Rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și 25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30;particular preuniversitar se organizează de către autoritățile e) învățământul liceal: clasa care cuprinde în medieadministrației publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;școlare. Pentru învățământul special liceal și special postliceal, f) învățământul postliceal: clasa care cuprinde în medierețeaua școlară se organizează de către consiliul județean, 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;
  11. 11. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011 11 g) învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, înși/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar nu colaborare cu fiecare cult în parte, și sunt aprobate prin ordin almai puțin de 8 și nu mai mult de 12; ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. h) învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave: (10) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământulgrupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu militar se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării,mai mult de 6. Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în Naționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației,care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă cercetării, tineretului și sportului.a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu pot Art. 66. — (1) Numărul de ore alocat disciplinelor dinfi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia planurile-cadru de învățământ este de maximum 20 de ore peprivind înființarea și funcționarea acestor formațiuni de studiu săptămână la învățământul primar, 25 de ore pe săptămână laaparține Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și învățământul gimnazial și 30 de ore pe săptămână laSportului, cu consultarea consiliului de administrație al unității învățământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predarede învățământ respective. și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate, conform prezentei legi. CAPITOLUL IV (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), numărul maxim Curriculumul învățământului preuniversitar de ore poate fi depășit cu numărul de ore prevăzute pentru Art. 64. — (1) În învățământul preuniversitar se aplică studierea limbii materne, a istoriei și tradiției minoritățilorCurriculumul național elaborat în conformitate cu nevoile naționale și a învățământului bilingv.specifice dezvoltării personale și cu nevoile pieței forței de muncă (3) În cadrul Curriculumului național, disciplinele obligatoriiși ale fiecărei comunități, în baza principiului subsidiarității. au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul (2) Curriculumul național reprezintă ansamblul coerent al învățământului obligatoriu și de 70% în cele de la nivelul liceului.planurilor-cadru de învățământ și al programelor școlare din (4) În cadrul Curriculumului național, disciplinele opționale auînvățământul preuniversitar. o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învățământul Art. 65. — (1) Planurile-cadru de învățământ cuprind obligatoriu și de 30% în cele pentru liceu.disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire (5) Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programaobligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând laore aferente acestora. dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcție dede studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte,decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocatstudiu/modulele de pregătire opționale. disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare (3) Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentrudomeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învățământ, consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilorfinalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de capabili de performanțe superioare, conform unor planuriordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev.metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora. Art. 67. — (1) Curriculumul național pentru educația timpurie (4) Planurile-cadru și programele școlare pentru este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională șidisciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce aobligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de eventualelor deficiențe de dezvoltare.către instituțiile și organismele abilitate ale Ministerului (2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipeEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se aprobă prin multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizezeordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența (5) Curriculumul la decizia școlii se constituie atÀ­,

×