0
PROIECTAREA DE REZILIENŢÃ ŞI MITIGAREA DURABILÃ A RISCULUI SEISMIC URBAN Cercet. drd. arh. Maria BOSTENARU DAN
<ul><li>Fundal </li></ul><ul><ul><li>Zonificare funcţională </li></ul></ul><ul><ul><li>Zonificare seismică </li></ul></ul>...
Fundal
Zonificarea funcţională <ul><li>1934 Planul Urbanistic General al Bucureştiului </li></ul>
<ul><li>Clădiri cu valoare arhitecturală interbelice din zona centrală </li></ul>Cutremur – Bucureştiul interbelic
Zonificarea seismică <ul><li>Înainte de 1977 </li></ul><ul><li>trei microzone urmând unităţile geomorfologice </li></ul><u...
Zonificarea seismică <ul><li>După 1977 </li></ul><ul><ul><li>Conform avariilor şi perioadei de vibraţie </li></ul></ul><ul...
Tipuri de proiectare
Tipuri de proiectare <ul><li>Proiectarea de reconstrucţie </li></ul><ul><li>Proiectarea de pregătire </li></ul><ul><li>Pro...
<ul><li>Proiectarea de rezilienţă </li></ul><ul><li>Cooperare. Sinergie </li></ul><ul><li>perioada normală </li></ul><ul><...
Tipuri de proiectare Proiectarea de rezilienţă Proiectarea de mitigare Proiectarea de pregătire Proiectarea de reconstrucţ...
Proiectarea de reconstrucţie
Proiectarea de reconstrucţie <ul><li>Baroc </li></ul><ul><ul><li>1693 din Noto  </li></ul></ul><ul><ul><li>1746 din Lima  ...
<ul><li>Ruine care se păstrează astăzi (singurele) </li></ul>Carmo Convent, Lisabona
Noul cartier Baixa construit după 1755
Casa pombalina, Lisabona
<ul><li>Structură rezistentă la cutremur impusă după cutremurul din 1755 prin regulament urban, în renovare astăzi </li></...
Cutremur Lisabona 1755 Cartier medieval Alfama Cartier Baixa construit după cutremurul din 1755 Bulevard Haussmannian cons...
Proiectarea de reconstrucţie <ul><li>Ljubljana 1895 – Art Nouveau </li></ul><ul><li>Secolul XX </li></ul><ul><ul><li>Timpu...
<ul><li>Cutremur 1963, Ceasul de la gară a rămas la ora cutremurului </li></ul><ul><li>Fondarea Asociaţiei Europene de Ing...
Bazzano (l’Aquila) – Progetto C.A.S.E.
L’Aquila 2010
<ul><li>participare </li></ul>L’Aquila
Proiectarea de pregătire
Proiectarea de pregătire <ul><li>HAZUS </li></ul><ul><li>EQ-RESQUE </li></ul><ul><li>DMT </li></ul>
Situl studiat  în  SFB 461 - German ia
Baza de date <ul><li>Bază de date  MS Access </li></ul><ul><li>GIS vectorial shapes </li></ul><ul><li>Fotografii </li></ul...
Formă acoperişului
Proiectarea de mitigare
Proiectarea de mitigare <ul><li>Plan Urbanistic General Istanbul 2003 </li></ul><ul><ul><li>Proiectare strategică </li></u...
Proiectarea de mitigare <ul><li>Plan Urbanistic General Istanbul 2003 </li></ul><ul><ul><li>Proiectare strategică </li></u...
Proiectarea de rezilienţă
Proiectarea de rezilienţă <ul><li>În cursuri (ADPC, Turcia) </li></ul><ul><li>Bruneau et al </li></ul><ul><ul><li>rezilien...
Interdependenţe între layere <ul><li>Morfologic „cadrul urban” este compus din: </li></ul><ul><ul><li>fizic </li></ul></ul...
Impactul urban al cutremurelor  <ul><li>interacţiunea a trei sisteme complexe: </li></ul><ul><ul><li>Sistemul terestru, co...
Rolul zonificării în sistemul geofizic
Rolul zonificării în sistemul geofizic <ul><li>Accelerogramele </li></ul><ul><li>Efectele de sol </li></ul><ul><li>Reperel...
Spectrul de deplasare pentru cutremurul din 1977
<ul><li>Avarii în timpul cutremurului şi imobilul astăzi </li></ul><ul><li>Vulnerabilitate: parterul flexibil </li></ul>Cu...
<ul><li>Blocul Wilson cu colţul transformat după cutremur (bulevard) </li></ul>Cutremur – Bucureştiul interbelic COPYRIGHT
 
<ul><li>Palatul CAM </li></ul>1
1. Palatul CAM <ul><li>arhitectură: Duiliu Marcu </li></ul><ul><li>proiect de beton armat: Mihail Hangan </li></ul><ul><li...
<ul><li>Casa Magistraţilor </li></ul>2
2. Casa Magistraţilor <ul><li>arhitectură: Duiliu Marcu </li></ul><ul><li>proiect din beton armat: Mircea Gheorghiu </li><...
<ul><li>Blocul “Patria” </li></ul>3.
3. Blocul “Patria” <ul><li>arhitectură: Horia Creangă </li></ul><ul><li>proiect din beton armat: Cristea Mateescu şi Ştefa...
<ul><li>Hotel “Ambasador” </li></ul>4
4. Hotel “Ambasador” <ul><li>arhitectură: Arghir Culina </li></ul><ul><li>proiect din beton armat: Dumitru Marcu </li></ul...
<ul><li>Hotel “Union” </li></ul>5
5. Hotel “Union” <ul><li>arhitectură: Arghir Culina </li></ul><ul><li>proiect de beton armat: Emil Prager </li></ul><ul><l...
<ul><li>Fundaţia “Dalles” </li></ul>6
6. Fundaţia “Dalles” <ul><li>arhitectură: Horia Teodoru </li></ul><ul><li>proiect de beton armat: Aurel Beleş şi Dim Marcu...
<ul><li>Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 23 </li></ul>7
7. Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 23 <ul><li>arhitectură: L. Negoiescu </li></ul><ul><li>proiect de beton armat: J...
<ul><li>Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 68/70 </li></ul>8
8. Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 68/70 <ul><li>arhitectură: Nicolae Nenciulescu </li></ul><ul><li>proiect de beto...
<ul><li>Bloc de apartamente la intersecţia Calea Victoriei/Splaiul Independenţei </li></ul>9
9. Bloc de apartamente la intersecţia Calea Victoriei/Splaiul Independenţei  <ul><li>arhitectură: Nicolae Cucu şi Gheorghe...
<ul><li>Bloc de apartamente pe Splaiul Independenţei </li></ul>10
10. Bloc de apartemente pe Splaiul Independenţei <ul><li>arhitectură: Petre Antonescu </li></ul><ul><li>proiect din beton ...
Rolul zonificării în sistemul social
Rolul zonificării în sistemul social <ul><li>Centrul – caracter special al unei zone </li></ul><ul><ul><li>POT </li></ul><...
Rolul zonificării în sistemul urbanistic
Rolul zonificării în sistemul urbanistic <ul><li>Strada </li></ul><ul><li>Unitatea tipologică a bulevardului </li></ul>
Perspective
Perspective <ul><li>Vulnerabilitatea fizică </li></ul><ul><ul><li>Spectre de deplasare </li></ul></ul><ul><li>Vulnerabilit...
Perspective <ul><li>Vulnerabilitatea inginerească </li></ul><ul><ul><li>HAZUS; Rapid Visual Screening </li></ul></ul><ul><...
GRILA
Grila la scară urbană şi arhitecturală <ul><li>Morfologia (textura, zonificarea) </li></ul><ul><li>Morfogeneza </li></ul><...
Concluzii
Concluzii <ul><li>Rezilien ţa presupune microzonare seismică pentru evaluarea vulnerabilităţii fizice, dar şi zonificare u...
VĂ MULŢUMESC!
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Referat 3 iunie

1,461

Published on

Sesiune de comunicari Catedra de Stiinte Tehnice, 3 iunie 2010, referat doctorat

Published in: Education, Technology, Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,461
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
18
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Referat 3 iunie"

  1. 1. PROIECTAREA DE REZILIENŢÃ ŞI MITIGAREA DURABILÃ A RISCULUI SEISMIC URBAN Cercet. drd. arh. Maria BOSTENARU DAN
  2. 2. <ul><li>Fundal </li></ul><ul><ul><li>Zonificare funcţională </li></ul></ul><ul><ul><li>Zonificare seismică </li></ul></ul><ul><li>Tipuri de proiectare </li></ul><ul><ul><li>De reconstrucţie, pregătire, mitigare, rezilienţă </li></ul></ul><ul><li>Rolul zonificării </li></ul><ul><ul><li>În sistemul geofizic (efectele de sit), social, urbanistic </li></ul></ul><ul><li>Perspective </li></ul><ul><li>Grila </li></ul>
  3. 3. Fundal
  4. 4. Zonificarea funcţională <ul><li>1934 Planul Urbanistic General al Bucureştiului </li></ul>
  5. 5. <ul><li>Clădiri cu valoare arhitecturală interbelice din zona centrală </li></ul>Cutremur – Bucureştiul interbelic
  6. 6. Zonificarea seismică <ul><li>Înainte de 1977 </li></ul><ul><li>trei microzone urmând unităţile geomorfologice </li></ul><ul><ul><li>centrul oraşului Intensitate macroseismică=7-8 </li></ul></ul><ul><ul><li>văile Dâmboviţa şi Colentina MSI=8 </li></ul></ul><ul><ul><li>câmpiile Cotroceni-Văcăreşti, Băneasa-Pantelimon şi partea dintre Dâmboviţa şi Colentina MSI=7 </li></ul></ul><ul><li>Infirmat în 1977 </li></ul>
  7. 7. Zonificarea seismică <ul><li>După 1977 </li></ul><ul><ul><li>Conform avariilor şi perioadei de vibraţie </li></ul></ul><ul><ul><li>distribuţie concentrică a valorilor PGA în scădere spre periferie </li></ul></ul><ul><li>Infirmat de 1986 şi 1990 </li></ul><ul><ul><li>zone neconcentrice, cărora le-au fost atribuite spectre de răspuns reprezentative </li></ul></ul>
  8. 8. Tipuri de proiectare
  9. 9. Tipuri de proiectare <ul><li>Proiectarea de reconstrucţie </li></ul><ul><li>Proiectarea de pregătire </li></ul><ul><li>Proiectarea de mitigare </li></ul><ul><li>Proiectarea de rezilienţă </li></ul>
  10. 10. <ul><li>Proiectarea de rezilienţă </li></ul><ul><li>Cooperare. Sinergie </li></ul><ul><li>perioada normală </li></ul><ul><li>Social </li></ul><ul><li>perioada de criză </li></ul><ul><li>Organizaţional </li></ul><ul><li>perioada de refacere </li></ul><ul><li>Economic </li></ul><ul><li>Tehnic </li></ul>Proiectarea de mitigare Democratizare. Folosirea potenţialului local Tehnic Social Organizaţional Proiectarea de pregătire Informarea opiniei publice. Proiectarea de implementare Organizaţional (răspuns de urgenţă) Social Proiectarea de reconstrucţie Informarea participanţilor la proces. Legislaţie Tehnic (reconstrucţie fizică)
  11. 11. Tipuri de proiectare Proiectarea de rezilienţă Proiectarea de mitigare Proiectarea de pregătire Proiectarea de reconstrucţie Orchestrarea cu distribuţia vulnerabilităţii Nivel 1 & nivel 2 Zone model (cum ar fi zone de reabilitare) Hartă de hazard seismic Intensitate macroseismică conform distribuţiei avariilor Textură de elemente Elemente la risc Sectoare de risc > zone în proiectarea locală de acţiune Zone test Zone funcţionale Zonificare urbană Microzonare seismică Interpretarea proiectării
  12. 12. Proiectarea de reconstrucţie
  13. 13. Proiectarea de reconstrucţie <ul><li>Baroc </li></ul><ul><ul><li>1693 din Noto </li></ul></ul><ul><ul><li>1746 din Lima </li></ul></ul><ul><ul><li>1755 din Lisabona </li></ul></ul><ul><ul><li>1766 din Istanbul </li></ul></ul><ul><ul><li>1783 Reggio Calabria </li></ul></ul><ul><li>dezvoltarea de tipuri de construcţie rezistente la seism </li></ul>
  14. 14. <ul><li>Ruine care se păstrează astăzi (singurele) </li></ul>Carmo Convent, Lisabona
  15. 15. Noul cartier Baixa construit după 1755
  16. 16. Casa pombalina, Lisabona
  17. 17. <ul><li>Structură rezistentă la cutremur impusă după cutremurul din 1755 prin regulament urban, în renovare astăzi </li></ul>Casa pombalina, Lisabona
  18. 18. Cutremur Lisabona 1755 Cartier medieval Alfama Cartier Baixa construit după cutremurul din 1755 Bulevard Haussmannian construit înaintea acestora
  19. 19. Proiectarea de reconstrucţie <ul><li>Ljubljana 1895 – Art Nouveau </li></ul><ul><li>Secolul XX </li></ul><ul><ul><li>Timpuriu: Pakistan după cutremurul din 1935 </li></ul></ul><ul><ul><li>Mediu: Skopje, Macedonia, după cutremurul din 1963 </li></ul></ul><ul><ul><li>Târziu: Mexico City după cutremurul din 1985 </li></ul></ul><ul><ul><li>Gibellina, Italia </li></ul></ul><ul><li>Secolul XXI </li></ul><ul><ul><li>San Giuliano di Puglia, Italia </li></ul></ul><ul><ul><li>l’Aquila 2009, Italia </li></ul></ul>
  20. 20. <ul><li>Cutremur 1963, Ceasul de la gară a rămas la ora cutremurului </li></ul><ul><li>Fondarea Asociaţiei Europene de Inginerie seismică </li></ul>Skopje
  21. 21. Bazzano (l’Aquila) – Progetto C.A.S.E.
  22. 22. L’Aquila 2010
  23. 23. <ul><li>participare </li></ul>L’Aquila
  24. 24. Proiectarea de pregătire
  25. 25. Proiectarea de pregătire <ul><li>HAZUS </li></ul><ul><li>EQ-RESQUE </li></ul><ul><li>DMT </li></ul>
  26. 26. Situl studiat în SFB 461 - German ia
  27. 27. Baza de date <ul><li>Bază de date MS Access </li></ul><ul><li>GIS vectorial shapes </li></ul><ul><li>Fotografii </li></ul><ul><li>Dat e din studiu de teren şi hărţi </li></ul><ul><ul><li>structur ă </li></ul></ul><ul><ul><li>vechime </li></ul></ul><ul><ul><li>înălţime </li></ul></ul><ul><ul><li>func ţiune etc </li></ul></ul>
  28. 28. Formă acoperişului
  29. 29. Proiectarea de mitigare
  30. 30. Proiectarea de mitigare <ul><li>Plan Urbanistic General Istanbul 2003 </li></ul><ul><ul><li>Proiectare strategică </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Actori </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sectoare de risc </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Zonificare </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>arii de dezvoltare extensivă </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>arii sigure seismic de dezvoltare intensivă </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>arii sub pericol de evenimente secundare </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>arii semnificative istoric-cultural </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>arii de reabilitare, înalt vulnerabile datorită proprietăţilor seismice sau ale fondului construit, cerând declararea publică a hărţilor lor de microzonare în proiectarea locală de acţiune. </li></ul></ul></ul></ul>
  31. 31. Proiectarea de mitigare <ul><li>Plan Urbanistic General Istanbul 2003 </li></ul><ul><ul><li>Proiectare strategică </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Texturi </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Pachete de proiecte </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Planuri locale de acţiune </li></ul></ul></ul><ul><li>Elemente de consolidare (Bostenaru) </li></ul>
  32. 32. Proiectarea de rezilienţă
  33. 33. Proiectarea de rezilienţă <ul><li>În cursuri (ADPC, Turcia) </li></ul><ul><li>Bruneau et al </li></ul><ul><ul><li>rezilienţa e măsurată calitativ în reducerea cedărilor şi consecinţelor acestora şi în timpul de refacere </li></ul></ul><ul><li>Proiectul RISK UE </li></ul><ul><ul><li>Urban Sytem Exposure </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Distribuţia elementelor strategice: stare normală, criză, refacere </li></ul></ul></ul><ul><li>Cosmo Mercuri: struttura urbana minima </li></ul>
  34. 34. Interdependenţe între layere <ul><li>Morfologic „cadrul urban” este compus din: </li></ul><ul><ul><li>fizic </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>mediul natural, legat de hazarde naturle </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>mediul construit, legat de vulnerabilitate </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>economic </li></ul></ul><ul><ul><li>psihosocial </li></ul></ul><ul><ul><li>juridic-administrativ, legat de proiectarea de pregătire şi de legislaţie </li></ul></ul><ul><ul><li>istoric-cultural, legat de selectivitatea istorică a texturilor în restructurare. </li></ul></ul>
  35. 35. Impactul urban al cutremurelor <ul><li>interacţiunea a trei sisteme complexe: </li></ul><ul><ul><li>Sistemul terestru, constând din </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Factori regionali geologici: sursa seismică şi propagarea seismică a undelor </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Condiţii geometric-fizice de geologie locală ( microzonarea seismică ) </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>Sistemul social, economic şi politic din perioadele normală, opusă perioadelor de criză şi refacere (codurile de construcţie , regulamentele de dezastru ) </li></ul></ul><ul><ul><li>Sistemul antropic (clădiri şi infrastructură) ( studiile de vulnerabilitate, incl. materialele şi tehnologiile specifice, şi proiectarea seismică ) </li></ul></ul>
  36. 36. Rolul zonificării în sistemul geofizic
  37. 37. Rolul zonificării în sistemul geofizic <ul><li>Accelerogramele </li></ul><ul><li>Efectele de sol </li></ul><ul><li>Reperele Modernismului pe sol aluviar </li></ul>
  38. 38. Spectrul de deplasare pentru cutremurul din 1977
  39. 39. <ul><li>Avarii în timpul cutremurului şi imobilul astăzi </li></ul><ul><li>Vulnerabilitate: parterul flexibil </li></ul>Cutremurul – Bucureştiul interbelic
  40. 40. <ul><li>Blocul Wilson cu colţul transformat după cutremur (bulevard) </li></ul>Cutremur – Bucureştiul interbelic COPYRIGHT
  41. 42. <ul><li>Palatul CAM </li></ul>1
  42. 43. 1. Palatul CAM <ul><li>arhitectură: Duiliu Marcu </li></ul><ul><li>proiect de beton armat: Mihail Hangan </li></ul><ul><li>execuţie: - </li></ul><ul><li>decriere: au fost aplicate foarte strict noile prescripţii. Arhitectural este caracterizat de asimetrie modernistă şi neoclasicism subtil în planul în formă de U, precum şi prin marea calitate a finisajelor. </li></ul>
  43. 44. <ul><li>Casa Magistraţilor </li></ul>2
  44. 45. 2. Casa Magistraţilor <ul><li>arhitectură: Duiliu Marcu </li></ul><ul><li>proiect din beton armat: Mircea Gheorghiu </li></ul><ul><li>execuţie: Mircea Gheorghiu </li></ul><ul><li>descriere: funcţiune comercială, de birouri, rezidenţială. La primul etaj este o sală de festivităţi, care a cerut cadre şi grinzi Vierendel pentru a susţine pereţii din zidărie de cărămidă ai nivelelor superioare. Execuţie cu mare grijă. Arhitectura este înrudită cu cea a unei clădiri a lui Leopold Medilanski, care a fost consolidată. </li></ul>
  45. 46. <ul><li>Blocul “Patria” </li></ul>3.
  46. 47. 3. Blocul “Patria” <ul><li>arhitectură: Horia Creangă </li></ul><ul><li>proiect din beton armat: Cristea Mateescu şi Ştefan Mavrodin </li></ul><ul><li>execuţie: - </li></ul><ul><li>descriere: În lipsa altor prescripţii privind sarcinile laterale, cadrele au fost calculate pentru sarcini la vânt, deşi sala, jumătate locată în subsol şi situată la interiorul clădirii a fost foarte slab solicitată în acest mod. Cristea Mateescu a folosit metoda „Cross”, introdusă în România în acel an (1934). </li></ul>
  47. 48. <ul><li>Hotel “Ambasador” </li></ul>4
  48. 49. 4. Hotel “Ambasador” <ul><li>arhitectură: Arghir Culina </li></ul><ul><li>proiect din beton armat: Dumitru Marcu </li></ul><ul><li>execuţie: Tiberiu Eremia </li></ul><ul><li>descriere: întregul ansamblu prezintă o soluţie structurală judicioasă: corpuri laterale, faţadă liberă pe curtea interioară a etajelor superioare, mărime în scădere a etajelor superioare. Retragerile dincolo de o anume înălţime de umbră erau dictate de regulamentul urban. </li></ul>
  49. 50. <ul><li>Hotel “Union” </li></ul>5
  50. 51. 5. Hotel “Union” <ul><li>arhitectură: Arghir Culina </li></ul><ul><li>proiect de beton armat: Emil Prager </li></ul><ul><li>execuţie: Emil Prager </li></ul><ul><li>descriere: Termenele scurte de execuţie şi livrare au condus la executarea simultană a lucrărilor de construcţie şi instalaţii. Poziţia centrală a parcelei a condus la condiţii dificile de organizare. O lucrare specială din beton armat a fost făcută datorită fundaţiei aflate la nivel mai ridicat al clădirii învecinate: noua fundaţie a fost făcută printr-o galerie tunel. Puternic avariată în Cel De-al Doilea Război Mondial (4 etaje superioare şi 2/3 din suprafaţa clădirii), a putut fi reparată fără consolidare suplimentară. </li></ul>
  51. 52. <ul><li>Fundaţia “Dalles” </li></ul>6
  52. 53. 6. Fundaţia “Dalles” <ul><li>arhitectură: Horia Teodoru </li></ul><ul><li>proiect de beton armat: Aurel Beleş şi Dim Marcu </li></ul><ul><li>execuţie: Emil Prager </li></ul><ul><li>descriere: oţel pentru sălile mari </li></ul>
  53. 54. <ul><li>Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 23 </li></ul>7
  54. 55. 7. Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 23 <ul><li>arhitectură: L. Negoiescu </li></ul><ul><li>proiect de beton armat: Jean Hascal </li></ul><ul><li>execuţie: M. Calmanovici </li></ul><ul><li>descriere: stâlpii exteriori ai scheletului încep la parter, fiind susţinuţi de un perete din beton armat care constituie peretele exterior al subsolului şi care susţine sarcinile din teren. </li></ul>
  55. 56. <ul><li>Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 68/70 </li></ul>8
  56. 57. 8. Bloc de apartamente pe Calea Victoriei 68/70 <ul><li>arhitectură: Nicolae Nenciulescu </li></ul><ul><li>proiect de beton armat: Luigi Cora </li></ul><ul><li>execuţie: Emil Prager </li></ul><ul><li>descriere: are două subsoluri şi un nivel flexibil. O cupolă din beton armat deasupra parterului este larg deschisă spre Calea Victoriei cu cărămizi de sticlă corespunzând unei curţi de lumină a celor 7 nivele superioare. Această deschidere are 10 m. În acest scop a fost construită o grindă-perete în interiorul peretelui mezanin al faţadei. </li></ul>
  57. 58. <ul><li>Bloc de apartamente la intersecţia Calea Victoriei/Splaiul Independenţei </li></ul>9
  58. 59. 9. Bloc de apartamente la intersecţia Calea Victoriei/Splaiul Independenţei <ul><li>arhitectură: Nicolae Cucu şi Gheorghescu </li></ul><ul><li>proiect din beton armat: Mihail Hangan </li></ul><ul><li>execuţie: Jean Hascal </li></ul><ul><li>descriere: constă din două aripi de clădire, una din ele lângă Splaiul Unirii. A fost fundată pe o saltea generală la ca. 6 m adâncime, cea a pânzei freatice. O soluţie specială a fost adoptată pentru o coloană de bază care a fost îndepărtată, fiind înlocuită de un element cadru din beton armat executat cu beton turnat rapid, cu numai 12 h de întărire. </li></ul>
  59. 60. <ul><li>Bloc de apartamente pe Splaiul Independenţei </li></ul>10
  60. 61. 10. Bloc de apartemente pe Splaiul Independenţei <ul><li>arhitectură: Petre Antonescu </li></ul><ul><li>proiect din beton armat: Dim Marcu </li></ul><ul><li>execuţie: Tiberiu Eremia </li></ul><ul><li>descriere: o soluţie specială pentru a evita a avea coloanele la nivelul parterului: 3 şiruri de coloane la nivelele superioare şi numai 2 la nivelele inferioare: coloane din beton armat Vierendel pe parter şi toată înălţimea mezaninului – nici o problemă cu deschiderile în pereţii despărţitori ai mezaninului. Coloanele spre curtea de lumină au fost de asemenea întrerupte între mezanin şi etajul întâi. Ele sunt susţinute de o grindă înaltă „macaz cu tirant”. Scheletul etajelor superioare a fost calculat conform circularei Germane din anul 1925. </li></ul>
  61. 62. Rolul zonificării în sistemul social
  62. 63. Rolul zonificării în sistemul social <ul><li>Centrul – caracter special al unei zone </li></ul><ul><ul><li>POT </li></ul></ul><ul><li>Exigenţa de utilizator </li></ul>
  63. 64. Rolul zonificării în sistemul urbanistic
  64. 65. Rolul zonificării în sistemul urbanistic <ul><li>Strada </li></ul><ul><li>Unitatea tipologică a bulevardului </li></ul>
  65. 66. Perspective
  66. 67. Perspective <ul><li>Vulnerabilitatea fizică </li></ul><ul><ul><li>Spectre de deplasare </li></ul></ul><ul><li>Vulnerabilitatea organizaţională </li></ul><ul><li>Vulnerabilitatea socială </li></ul><ul><li>Vulnerabilitatea economică </li></ul><ul><ul><li>Evaluată limitat </li></ul></ul>
  67. 68. Perspective <ul><li>Vulnerabilitatea inginerească </li></ul><ul><ul><li>HAZUS; Rapid Visual Screening </li></ul></ul><ul><ul><li>Glaister and Pinho </li></ul></ul><ul><li>Vulnerabilitatea de sistem </li></ul><ul><ul><li>Urban system exposure (RISK-UE) </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Similarităţi cu Kevin Lynch </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>„ arii”, diviziuni omogene funcţionale (ex. zona rezidenţială) </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Elemente „grup”: grupare tipologică a elementelor urbane (de ex. fondul construit) </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Elemente „punct”: anumite facilităţi sau simboluri urbane </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Elemente „liniare”: utilităţile. </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>GIS </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>Struttura urbana minima </li></ul></ul>
  68. 69. GRILA
  69. 70. Grila la scară urbană şi arhitecturală <ul><li>Morfologia (textura, zonificarea) </li></ul><ul><li>Morfogeneza </li></ul><ul><ul><li>Urban </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Fractali </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Deleuze: spaţiul neted şi striat </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Grila: Noto, Lisabona </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Elementele necesare în diverse stadii (normal, criză, refacere) </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>Arhitectural </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Păstrarea elementelor necesare, eliminarea celor în plus </li></ul></ul></ul>
  70. 71. Concluzii
  71. 72. Concluzii <ul><li>Rezilien ţa presupune microzonare seismică pentru evaluarea vulnerabilităţii fizice, dar şi zonificare urbană cu toate texturile aferente pentru evaluarea celorlalte trei dimensiuni ale vulnerabilităţii </li></ul><ul><li>Ingineria seismică nu mai este doar inginerie, include şi componente de sociologie şi urbanism </li></ul>
  72. 73. VĂ MULŢUMESC!
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×