Curs ubuntu
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Like this? Share it with your network

Share
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
706
On Slideshare
706
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
11
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Cursul Ubuntu desktop i Cursul Ubuntu desktop
  • 2. Cursul Ubuntu desktop ii Copyright © 2008 Marian Vasile (marianvasile@upcmail.ro) Copyright © 2008, 2009 Doru Hori¸co (doruhushhush@gmail.com) s Copyright © 2008 VassiIordache (vassi51@b.astral.ro) Copyright © 2008 Doru Barbu (barbu.doru@gmail.com) Scris˘ de c˘ tre si atribuit˘ companiei Canonical srl. si comunit˘¸ii de Preg˘ tire Ubuntu 2008-2009. a a ¸ a ¸ at a Aceast˘ licen¸a respect˘ termenii licen¸ei Creative Commons: Creative Commons Non-Commercial-Share-Alike a t˘ a t Sub aceast˘ licen¸a ave¸i libertatea: a t˘ t • s˘ împ˘ rt˘ si¸i - v˘ d˘ dreptul s˘ copia¸i, distribui¸i si s˘ transmite¸i mai departe lucrarea a a a¸ t a a a t t ¸ a t • s˘ rearanja¸i - v˘ dreptul s˘ adapta¸i lucrarea la cerin¸ele dumneavoastr˘ a t a a t t a Respectând urm˘ toarele condi¸ii: a t • Atribuire. Trebuie s˘ atribui¸i lucrarea în maniera specificat˘ de autor sau licen¸iator (dar nu în orice fel în care ar sugera faptul a t a t c˘ autorii v-ar fi împuternicit pe dumneavoastr˘ sau modul dumneavoastr˘ de utilizare al lucr˘ rii). a a a a • Non-comercial. Nu ve¸i putea folosi aceast˘ lucrare în scopuri comerciale. t a • Share Alike. Dac˘ modifica¸i, transforma¸i sau elabora¸i o alt˘ lucrare având ca baz˘ de plecare aceast˘ lucrare, ve¸i putea a t t t a a a t distribui rezultatul sub aceea¸i licen¸a sau una asem˘ n˘ toare cu aceasta. s t˘ a a Pentru orice reutilizare sau distribuire, trebuie s˘ men¸iona¸i foarte clar celorlal¸i termenii sub care este licen¸iat˘ aceast˘ lucrare. a t t t t a a Oricare din termenii de mai sus pot fi amenda¸i dac˘ ob¸ine¸i permisiunea de la cel care de¸ine licen¸a. Nimic din aceast˘ licen¸a t a t t t t a t˘ nu diminueaz˘ si nu restric¸ioneaz˘ drepturile morale ale autorului. a¸ t a Pentru mai multe informa¸ii despre acest tip de Licen¸a consulta¸i: http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/legalcode t t˘ t
  • 3. Cursul Ubuntu desktop iii REVISION HISTORY NUMBER DATE DESCRIPTION NAME
  • 4. Cursul Ubuntu desktop iv Cuprins 1 Prezentare Ubuntu 1 1.1 Despre conceptul de Surs˘ public˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a 1 1.2 Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s ¸ 1 1.2.1 Mi¸carea pentru Software Liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s 2 1.2.2 Mi¸carea Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s ¸ 2 Despre Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 1.3.1 Promisiunea Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1.3.2 Versiuni Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1.3.3 Lucr˘ ri derivate din Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 6 1.3.4 Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 6 Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ t 7 1.4.1 Instalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 1.4.2 Aplica¸ii t 1.3 1.4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 1.5 Rezumatul lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 t 1.6 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 t 2 Explorarea desktopului Ubuntu 14 2.1 Componentele desktopului Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 2.2 Schimbarea limbii implicite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 2.3 Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 ¸ a 2.4 Instalarea/dezinstalarea programelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 2.5 Efecte speciale - Compiz Fusion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 2.6 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 t 2.7 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 t 2.8 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 t 3 Folosirea Internetului 3.1 35 Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 a a t ¸ a t 3.1.1 Administrator Re¸ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 t 3.1.2 Folosirea conexiunii prin cablu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 3.1.3 Folosirea pl˘ cii wireless . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 a
  • 5. Cursul Ubuntu desktop v 3.1.4 Folosirea conexiunii dial-up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 3.2 Navigare Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 3.3 Care dintre urm˘ toarele este un acumulator de fluxuri RSS? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 a 3.3.1 3.4 Cititorul de stiri Liferea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 ¸ Trimiterea si primirea mesajelor e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 ¸ 3.4.1 Utilizarea aplica¸iei Evolution . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 t 3.4.2 Folosirea clien¸ilor alternativi de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 t 3.5 Mesagerie instant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 3.6 Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 3.6.1 Utilizarea aplica¸iei Ekiga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 t 3.6.2 Skype . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 3.7 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 t 3.8 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 t 3.9 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 t 4 Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice t 4.1 78 Prezentarea suitei OpenOffice.org . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 4.1.1 4.1.2 OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 4.1.3 OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 4.1.4 OpenOffice.org Base . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.1.5 OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.1.6 4.2 OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Utilizarea OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.2.1 4.2.2 4.3 Facilit˘¸i cheie ale aplica¸iei OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 at t Realizarea opera¸iilor de baz˘ în procesarea de text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 t a Utilizarea OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 4.3.1 4.3.2 4.4 Facilit˘¸ile cheie ale OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 at Realizarea sarcinilor de baz˘ în calculul tabelar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 a Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 t 4.4.1 4.4.2 4.5 Facilit˘¸i cheie ale programului OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 at Realizarea prezent˘ rilor multimedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 a Utilizarea programului OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 4.5.1 4.5.2 4.6 Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 at Executarea opera¸iilor de baz˘ în Drawing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 t a Utilizarea OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 4.6.1 4.6.2 4.7 Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 at Crearea si editarea formulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 ¸ Aplica¸ii suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 t 4.7.1 Contabilitate cu GnuCash . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 4.8 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 t 4.9 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 t 4.10 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 t
  • 6. Cursul Ubuntu desktop vi 5 Ubuntu si jocurile ¸ 5.1 Instala¸i jocuri în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 t 5.1.1 5.2 144 Instalarea unui joc dintr-o Arhiv˘ software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 a Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 a 5.2.1 5.2.2 5.3 Cum se joac˘ Frozen-Bubble . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 a Cum se joac˘ PlanetPenguin Racer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 a Cum se joac˘ alte jocuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 a 5.3.1 Instalarea emulatorului wine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 5.3.2 Cum se poate juca un joc Microsoft Windows în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 5.4 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t 5.5 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t 5.6 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t 6 Personalizarea desktop-ului si a aplica¸iilor ¸ t 158 6.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 6.2 Personalizarea desktopului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 6.2.1 Modificarea fundalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 6.2.2 Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 6.2.3 Personalizarea economizorului de ecran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 6.2.4 Configurarea rezolu¸iei ecranului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 t 6.3 Efecte grafice 3D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 6.4 Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 s 6.4.1 6.4.2 6.5 Calit˘¸ile programului Nautilus at . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Manageri de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 6.5.1 Tipuri de administratori de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 6.6 Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 t 6.7 Folosirea Administratorului de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 6.8 Instalarea unui pachet individual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 6.8.1 6.9 Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 Arhive software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 6.9.1 Categorii de arhive de programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 6.10 Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 a t a a 6.11 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 t 6.12 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 t 6.13 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 t
  • 7. Cursul Ubuntu desktop vii 7 Prelucrarea eficient˘ si manipularea imaginilor si fotografiilor a¸ ¸ 195 7.1 Prezentarea aplica¸iilor grafice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195 t 7.2 Vizionarea si gestionarea fotografiilor utilizând F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 ¸ 7.2.1 Importarea fotografiilor în F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 7.2.2 Vizionarea fotografiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 7.2.3 Organizarea colec¸iei de fotografii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202 t 7.2.4 Înl˘ turarea efectului „Ochi ro¸ii” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203 a s 7.3 GIMP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204 7.4 S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 a at ˘ a a 7.4.1 7.4.2 7.5 Instalarea aplica¸iei Inkscape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 t Crearea imaginilor în grafic˘ vectorial˘ folosind Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209 a a Utilizarea scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 7.5.1 Verificarea compatibilit˘¸ii scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 at 7.5.2 Scanarea unei imagini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 7.6 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 t 7.7 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 t 7.8 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 t 8 Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ 214 8.1 Restric¸ii legale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 t 8.2 Redarea melodiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 8.2.1 8.3 Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228 ¸ 8.3.1 Redarea CD-urilor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229 8.3.2 Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231 8.4 Crearea de CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235 8.5 Redarea formatelor multimedia proprietare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239 8.6 Folosirea unui iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246 8.6.1 8.7 Redarea muzicii folosind un iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246 Crearea si modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 ¸ s 8.7.1 8.7.2 8.8 Crearea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 s Modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255 s Redarea DVD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265 8.8.1 8.8.2 8.9 Redarea DVD-urilor în Totem Movie Player . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266 Crearea de copii de siguran¸a pentru DVD-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 t˘ Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 s 8.9.1 Vizionarea videoclipurilor în navigatorul web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 8.10 Modificarea videoclipurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283 8.10.1 Modificarea clipurilor video folosind editorul Pitivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283 8.11 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291 t 8.12 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292 t 8.13 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293 t
  • 8. Cursul Ubuntu desktop viii 9 Ubuntu - ajutor si suport ¸ 296 9.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296 9.2 Documenta¸ia din sistem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297 t 9.3 Documenta¸ia online . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298 t 9.4 Suport oferit de comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301 9.4.1 9.4.2 Forumuri pe Internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304 9.4.3 Canale IRC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306 9.4.4 Echipe locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308 9.4.5 9.5 Liste de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301 Echipa Wiki Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309 Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310 9.5.1 R˘ spunsurile de natur˘ tehnic˘ în Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 a a a 9.5.2 Platforma Malone de pe Launchpad de urm˘ rire a erorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 a 9.5.3 Shipit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315 9.6 Pagina The Fridge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 9.7 Asisten¸a tehnic˘ pl˘ tit˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 t˘ a a a 9.7.1 Servicii profesionale de asisten¸a tehnic˘ cu plat˘ de la Canonical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 t˘ a a 9.7.2 Pagina Canonical Marketplace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318 9.8 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 t 9.9 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 t 10 Parti¸ionarea si pornirea t ¸ 320 10.1 Ce este parti¸ionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320 t 10.2 Crearea unei parti¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323 t 10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . 323 10.2.2 Parti¸ionarea folosind Gparted . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328 t 10.3 Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333 t a 10.3.1 Rularea automat˘ a unei comenzi la pornirea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334 a 10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porne¸te implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 s 10.3.3 Configurarea Serviciilor care s˘ porneasc˘ la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 a a a 10.4 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 t 10.5 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 t 10.6 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338 t
  • 9. Cursul Ubuntu desktop ix Sumarul cursului Despre acest curs Ubuntu este un sistem de operare de tip Linux dezvoltat de comunitate, disponibil gratuit si potrivit pentru ¸ laptopuri, desktopuri si servere. Acest curs se bazeaz˘ pe versiunea Ubuntu 8.04 si î¸i propune s˘ instruiasc˘ noii utilizatori de ¸ a ¸ s a a Ubuntu s˘ foloseasc˘ cele mai importante aplica¸ii incluzând aplica¸iile importante pentru birou, aplica¸iile pentru conectarea la a a t t t si navigarea pe Internet, aplica¸iile pentru grafic˘ , aplica¸ii multimedia si muzic˘ . La încheierea cursului ve¸i putea s˘ : ¸ t a t ¸ a t a O BIECTIVE Acest curs v˘ va înv˘¸a: a at • Conceptele de open source si cum sunt acestea legate de Ubuntu ¸ • Beneficiile folosirii sistemului de operare Ubuntu • Cum s˘ personaliza¸i aspectul si ergonomia mediului de lucru Ubuntu a t ¸ • Cum s˘ naviga¸i în sistemul de fi¸iere si cum s˘ c˘ uta¸i fi¸iere a t s ¸ a a t s • Cum s˘ v˘ conecta¸i si cum s˘ folosi¸i Internetul a a t ¸ a t • Cum s˘ efectua¸i func¸iile de baz˘ de procesare text si calcul tabelar folosind suita de birou OpenOffice.org a t t a ¸ • Cum s˘ instala¸i si s˘ juca¸i jocuri a t ¸ a t • Cum s˘ instala¸i, s˘ dezinstala¸i si s˘ actualiza¸i aplica¸ii a t a t ¸ a t t • Cum s˘ viziona¸i, s˘ manipula¸i si s˘ scana¸i imagini a t a t ¸ a t • Cum s˘ reda¸i, edita¸i si s˘ organiza¸i fi¸ierele audio si video a t t ¸ a t s ¸ • Unde s˘ c˘ uta¸i ajutor în Ubuntu din surse gratuite si comerciale a a t ¸ • Cum s˘ crea¸i parti¸ii si op¸iuni pentru un sistem dual-boot a t t ¸ t Publicul ¸inta si cunostiin¸e necesare t ˘ ¸ ¸ t Acest curs asigur˘ preg˘ tirea utilizatorilor astfel încât ace¸tia s˘ poat˘ folosi Ubuntu atât acas˘ cât si într-un mediu productiv, la a a s a a a ¸ birou. Nu este necesar˘ de¸inerea de cuno¸tin¸e anterioare despre Ubuntu, cu toate acestea se presupune c˘ studen¸ii au cuno¸tin¸e a t s t a t s t elementare despre folosirea calculatorului. De asemenea, Ubuntu 8.04 LTS trebuie s˘ fie instalat pe discul fix al calculatorului a înainte de începerea cursului. Cursul despre utilizarea Ubuntu este construit modular. În cazul în care este studiat în întregime timpul necesar pentru parcurgerea lui este de aproximativ dou˘ zile. Cu toate acestea, subiectele si lec¸iile pot fi alese dup˘ necesit˘¸i si con¸inutul pentru o zi poate a ¸ t a at ¸ t fi adaptat astfel încât s˘ fie atinse obiectivele-cheie. a Material demonstrativ pentru diferite exerci¸ii este disponibil în pachetul ubuntu-desktop-course-resources. Versiunea actual˘ a t a acestui pachet este disponibil˘ prin PPA-ul (Arhiva personal˘ de pachete) canonical_training din Launchpad: https://launchpad.net/~cano a a training/+archive.
  • 10. Cursul Ubuntu desktop x ˘t Responsabilita¸ile cursantului: • Cursan¸ii trebuie s˘ fie prezen¸i la timp si s˘ r˘ mân˘ pân˘ la terminarea cursului. Profesorul trebuie anun¸at în eventualitatea t a t ¸ a a a a t unor întârzieri. • Participarea la discu¸iile din timpul cursului este încurajat˘ . Chiar dac˘ unele subiecte sunt deja cunoscute de unii cursan¸i, t a a t prezentarea cuno¸tin¸elor relevante poate fi foarte util˘ celorlal¸i. s t a t • Telefoanele mobile trebuie trecute în modul silen¸ios sau închise pe perioada cursului. t • Sugestiile despre con¸inutul cursului precum si rezultatele ob¸inute în urma sus¸inerii acestuia sunt foarte importante pentru t ¸ t t îmbun˘ t˘¸irea si distribu¸ia acestui cursului. Tuturor studen¸ilor li se cere completarea formularului de evaluare la finalul ultimei a at ¸ t t zi de curs pentru a primi un certificat de atestare a cuno¸tin¸elor. s t • V˘ rug˘ m s˘ trimite¸i comentariile si sugestiile dumneavoastr˘ cu privire la acest curs la: training@canonical.com a a a t ¸ a Planificarea cursului Ubuntu Sesiune PRIMA Zi Ini¸iere si sumar al cursului t ¸ Introducere în Ubuntu Durata (în minute) 20 60 Despre Open Source Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux s ¸ Despre Ubuntu Arhive si categorii software ¸ Diferen¸ele esen¸iale dintre Ubuntu si Microsoft Windows t t ¸ Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Explorarea desktopului Ubuntu Componentele mediului GNOME Schimbarea limbii implicite Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori ¸ a Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t Efecte speciale - Compiz Fusion Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii practice t 75
  • 11. Cursul Ubuntu desktop xi Folosirea Internetului 100 Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul a a t ¸ a t Navigare web Abonarea la un flux RSS Trimiterea si primirea de mesaje e-mail ¸ Mesagerie instant Apeluri telefonice prin internet Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice t 180 Prezentarea suitei OpenOffice.org Utilizarea OpenOffice.org Writer Utilizarea OpenOffice.org Calc Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress t Utilizarea programului OpenOffice.org Draw Utilizarea OpenOffice.org Math Aplica¸ii suplimentare t Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Ubuntu si jocurile ¸ Instalarea jocurilor Ubuntu Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu a Cum se joac˘ alte jocuri populare a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii practice t 40
  • 12. Cursul Ubuntu desktop xii Sesiune A DOUA ZI Personalizarea desktopului si a aplica¸iilor ¸ t Durata (în minute), excluzând exerci¸iile t 80 Introducere Personalizarea spa¸iului de lucru (Desktop) t Efecte pentru spatiul de lucru Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus s Instalarea si dezinstalarea aplica¸iilor folosind Instalare/Dezinstalare aplica¸ii ¸ t t si Administratorul de pachete Synaptic ¸ Instalarea unui singur fi¸ier pachet s Depozite de programe Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘ a t a a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Manipularea imaginilor si fotografiilor ¸ 60 Prezentarea aplica¸iilor grafice t GIMP Organizarea fotografiilor cu F-Spot S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape a at ˘ a a Utilizarea scanerului Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ Restric¸ii legale t Redarea melodiilor Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio ¸ 60
  • 13. Cursul Ubuntu desktop xiii Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ 60 Inscrip¸ionarea CD-urilor audio t Redarea formatelor multimedia proprietare Folosirea unui iPod Crearea si modificarea fi¸ierelor audio ¸ s Folosirea DVD-urilor Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet s Modificarea videoclipurilor Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Ubuntu: Ajutor si suport ¸ 60 Introducere Resurse de suport gratuit Documenta¸ia sistemului t Documenta¸ie online t Suport oferit de comunitate Launchpad The Fridge Servicii comerciale cu plat˘ a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Parti¸ionarea si pornirea - op¸ional t ¸ t Ce este parti¸ionarea t Crearea unei parti¸ii t Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului t a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t 60
  • 14. Cursul Ubuntu desktop xiv Exerci¸ii practice t Sumarul cursului
  • 15. Cursul Ubuntu desktop 1 / 338 Capitolul 1 Prezentare Ubuntu O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Concepte fundamentale Open Source • Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux a s a¸ • Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘ t a • Cum este dezvoltat Ubuntu • Despre versiunile Ubuntu • Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows t ¸ 1.1 ˘ ˘ Despre conceptul de Sursa publica Ubuntu este un sistem de operare cu surs˘ public˘ , bazat pe Linux. Termenul „surs˘ public˘ ” poate fi definit ca un set de principii a a a a si practici care promoveaz˘ accesul la proiectarea si producerea propriu-zis˘ a bunurilor si cuno¸tin¸elor. Sursa deschis˘ se aplic˘ , ¸ a ¸ a ¸ s t a a în general, codului surs˘ al programelor, care devine astfel accesibil utilizatorilor, cu pu¸ine restric¸ii legate de proprietatea inta t t electual˘ sau f˘ r˘ nici o restric¸ie. Acest lucru permite utilizatorilor s˘ distribuie, s˘ creeze si s˘ modifice con¸inutul programelor, a aa t a a ¸ a t fie individual, pentru satisfacerea unor cerin¸e personale specifice, fie prin colaborare, în scopul îmbun˘ t˘¸irii acelui program. t a at Atât mi¸carea surs˘ deschis˘ , cât si Linux-ul, au parcurs mai multe etape pân˘ ce au ajuns la forma din zilele noastre. s a a ¸ a Ideea din spatele distribuirii deschise, f˘ r˘ constrângeri, a codului surs˘ , este aceea de a încuraja dezvoltarea programelor pe baza aa a colabor˘ rii voluntare. Utilizatorii îmbun˘ t˘¸esc con¸inutul programelor, rezolv˘ erorile de programare, dezvolt˘ facilit˘¸i noi si a a at t a a at ¸ împ˘ rt˘ sesc toate acestea celorlal¸i. a a¸ t Ca rezultat direct al dezvolt˘ rii în colaborare a programelor, colaborare care implic˘ un num˘ r mare de programatori, utilizatorii a a a beneficiaz˘ de programe care sunt adesea de o calitate mai bun˘ si au performan¸e superioare alternativelor proprietare. Utilizaa a¸ t torii sunt încuraja¸i s˘ personalizeze programele, pentru ca acestea s˘ r˘ spund˘ mai bine propriilor cerin¸e, ceea ce reprezint˘ în t a a a a t a sine un pas uria¸ înainte fa¸a de modul de gândire „o singur˘ m˘ sur˘ pentru toat˘ lumea”. s t˘ a a a a Proiectele de tip surs˘ public˘ apeleaz˘ si la talentele altor oameni, nu numai la programatori. Multe proiecte implic˘ arti¸ti, a a a¸ a s muzicieni, creatori de interfe¸e grafice si autori de documenta¸ie, pentru a realiza un produs complet. t ¸ t 1.2 Miscarea pentru Software Liber, Open Source si Linux ¸ ¸ Exist˘ adesea o confuzie legat˘ de programele cu sursa public˘ , programele gratuite si Linux. Cu toate c˘ între acestea trei sunt a a a ¸ a conexiuni, exist˘ si diferen¸e distincte, care devin evidente dac˘ studiem evolu¸ia acestora. a¸ t a t
  • 16. Cursul Ubuntu desktop 2 / 338 1.2.1 Miscarea pentru Software Liber ¸ În anii ‘60, programele erau distribuite liber, în mod obi¸nuit, de companii precum IBM si partajate de utilizatori. Programele s ¸ erau considerate pe atunci o extensie a dispozitivelor fizice, concept în jurul c˘ ruia a fost dezvoltat modelul de afaceri al acestor a corpora¸ii. Programele erau puse la dispozi¸ie împreun˘ cu codul surs˘ , care putea fi îmbun˘ t˘¸it si modificat; iat˘ de ce putem t t a a a at ¸ a spune c˘ aceast˘ abordare poate fi considerat˘ drept originile programelor surs˘ deschis˘ . Totu¸i, odat˘ cu ieftinirea dispozitivelor a a a a a s a fizice si cu diminuarea profiturilor în anii ‘70, produc˘ torii au g˘ sit în programe o modalitate prin care s˘ -¸i asigure surse ¸ a a as suplimentare de profit. În septembrie 1983, Richard Matthew Stallman, fost programator la MIT Artificial Intelligence Lab, a lansat proiectul GNU, prin care s-a dorit realizarea unui sistem de operare (SO) asem˘ n˘ tor UNIX-ului. El era îngrijorat de ponderea tot mai mare a a a programelor proprietare, care avea s˘ pun˘ utilizatorii în „incapacitatea de a accesa si modifica programele din calculatoarele a a ¸ proprii.” Limitarea dezvolt˘ rii prevala, în detrimentul libert˘¸ii. Odat˘ cu proiectul GNU, Stallman ini¸iaz˘ Free Software Movea at a t a ment (Mi¸carea pentru software liber) si, în Octombrie 1985, pune bazele Free Software Foundation (Funda¸ia pentru software s ¸ t liber). Stallman a dus o munc˘ de pionierat în definirea caracteristicilor sursei publice si ale conceptului de copyleft. El este autorul a ¸ principal al mai multor licen¸e copyleft, inclusiv GNU General Public License (GPL), care este cea mai folosit˘ licen¸a pentru t a t˘ programele libere. Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ Pentru mai multe informa¸ii despre Richard Stallman si proiectul GNU trebuie sa consulta¸i paginile de Internet urmatoare: t ¸ t http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_stallman. Pân˘ în anul 1991 au fost create mai multe unelte GNU, printre care si puternicul compilator GNU (GCC). Totu¸i, nu era a ¸ s disponibil un kernel liber pentru realizarea unui sistem de operare liber, care s˘ foloseasc˘ aceste unelte. a a 1.2.2 Miscarea Open Source si Linux ¸ ¸ Diferen¸a dintre software liber si open source este analog˘ diferen¸ei dintre o mi¸care social˘ (software liber) si o metodologie t ¸ a t s a ¸ de dezvoltare (open source). Linux se refer˘ la kernel sau la scheletul arhitecturii open source. a În august 1991, Linus Benedict Torvalds, un student finlandez din anul doi la informatic˘ (¸tiin¸a calculatoarelor) de la Universia s t tatea din Helsinki, a început s˘ lucreze în Minix. a Figura 1.1: Linus Benedict Torvalds Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Minix este un sistem de operare asemanator UNIX-ului, realizat cu codul sursa public, creat de Prof. Andrew S. Tanenbaum, ˘ procesele interne din cadrul unui sistem de operare. cu inten¸ia de a prezenta studen¸ilor sai t t Linux-ul a fost gândit ini¸ial ca un sistem de operare asem˘ n˘ tor Minix-ului, pe care Linus Torvalds s˘ -l poat˘ utiliza pe calculat a a a a torul de acas˘ . Pe la mijlocul lui septembrie, Torvalds scoate primul kernel Linux, versiunea 0.01. În 1994, apare versiunea 1.0 a a kernelului Linux, sub licen¸a GNU GPL. Kernelul liber si uneltele GNU au asigurat un teren fertil pentru entuzia¸ti. Din cauza t˘ ¸ s faptului c˘ s-a dorit p˘ strarea r˘ d˘ cinilor UNIX, Linux-ul a pus la dispozi¸ie, pentru început, interfa¸a în linie de comand˘ (Coma a a a t t a mand Line Interface - CLI); adaptarea Sistemului de ferestre X (X Window System), într-un stadiu ulterior, aduce o interfa¸a t˘ grafic˘ cu utilizatorul (Grafical User Interface - GUI). a
  • 17. Cursul Ubuntu desktop 3 / 338 Este bine de re¸inut: t Linux-ul nu este proprietatea cuiva, individ sau companie, nici chiar a lui Linus Torvalds, cel care a început dezvoltarea Linux-lui. Totu¸ i, Torvalds este implicat major în procesul de dezvoltare al kernelului principal si de¸ine marca Linux. s ¸ t Codul surs˘ deschis˘ al Linux-ului: a a • Este disponibil si accesibil oricui. ¸ • Poate fi modificat în func¸ie de cerin¸ele individuale specifice si în func¸ie de platforma folosit˘ . t t ¸ t a • Poate fi redistribuit liber în forma curent˘ sau în cele modificate. a Ini¸ial, Linux-ul a fost o unealt˘ foarte tehnic˘ , exclusivist˘ , pentru programarea codului surs˘ . Mii de dezvoltatori au contribuit t a a a a la evolu¸ia Linux-ului pe m˘ sur˘ ce acesta devenea mai prietenos cu utilizatorul. Acest lucru a dus la lansarea a sute de versiuni t a a de distribu¸ii, atât comerciale, cât si necomerciale, proiectate pentru utilizarea de zi cu zi, existente si ast˘ zi. t ¸ ¸ a În 1998, Jon "maddog" Hall, Larry Augustin, Eric S. Raymond, Bruce Perens si al¸ii, au lansat formal Open Source Movement. ¸ t Ace¸tia au promovat programele surs˘ deschis˘ exclusiv pe bazele excelen¸ei tehnice. s a a t Figura 1.2: Fondatorii Open Source Movement Mi¸carea pentru programe cu surs˘ public˘ si explozia dot.com de la sfâr¸itul anilor ‘90 au coincis, aducând popularitate Linuxs a a¸ s ului si facilitând evolu¸ia mai multor companii care aveau o atitudine prietenoas˘ fa¸a de sursa public˘ , companii precum Corel ¸ t a t˘ a (Corel Linux), Sun Microsystems (OpenOffice.org) si IBM (OpenAFS). La începutul secolului 21, când pr˘ bu¸irea dot.com era ¸ a s în plin˘ desf˘ surare, sursa public˘ a fost în prima pozi¸ie ca alternativ˘ viabil˘ la programele proprietare scumpe. Momentul a a¸ a t a a prielnic a fost favorizat si de apari¸ia unor aplica¸ii u¸or de utilizat. ¸ t t s Si astfel, ceea ce la început a fost doar o idee, a devenit o pasiune pus˘ în slujba revolu¸ion˘ rii unei industrii preocupat˘ intens de ¸ a t a a patente si licen¸ieri. Cu necesit˘¸i minime de investi¸ii si îmbun˘ t˘¸irea accesibilit˘¸ii în utilizare, Linux-ul s-a împ˘ mântenit ca ¸ t at t ¸ a at at a op¸iune demn˘ de luat în seam˘ pentru intreprinderi si utilizatori obi¸nui¸i. t a a ¸ s t 1.3 Despre Ubuntu Ubuntu este un sistem de operare dezvoltat de comunitate, bazat pe Linux, care este perfect pentru laptopuri, sta¸ii de lucru si t ¸ servere. Con¸ine toate aplica¸iile de care ave¸i nevoie - inclusiv un navigator de Internet, programe pentru realizarea de prezent˘ ri, t t t a documente si foi de calcul electronice, mesagerie instantanee si multe altele. ¸ ¸ Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Ubuntu este un cuvânt african care înseamna „umanitate catre ceilal¸i” sau „sunt ceea ce sunt datorita a ceea ce noi to¸i t t suntem”. Istoria Ubuntu începe în Aprilie 2004, când Mark Shuttleworth a format un grup de dezvoltatori surs˘ deschis˘ care s˘ creeze un a a a nou sistem de operare Linux.
  • 18. Cursul Ubuntu desktop 4 / 338 Figura 1.3: Mark Shuttleworth Bazat pe principiile unor lans˘ ri în intervale de timp prestabilite, pe funda¸iile puternice ale Debian-ului, pe administratorul a t spa¸iului de lucru Gnome si pe un angajament pentru libertate, acest grup a operat la început sub auspiciile http://no-namet ¸ yet.com. Dup˘ mai bine de trei ani, Ubuntu a crescut la o comunitate de peste 12.000 de membri si o baz˘ de utilizatori aproxima¸i la peste a ¸ a t 8 milioane (la nivelul lunii iunie 2007). Canonical este sponsorul comercial al Ubuntu. 1.3.1 Promisiunea Ubuntu • Ubuntu va fi întotdeauna gratuit, inclusiv edi¸iile pentru intreprinderi si actualiz˘ rile de securitate. t ¸ a • Ubuntu vine cu suport comercial asigurat de Canonical si de sute de companii din toat˘ lumea. ¸ a • Ubuntu include cele mai bune traduceri si cea mai bun˘ infrastructur˘ de accesibilitate pe care comunitatea surs˘ deschis˘ le ¸ a a a a poate oferi. • CD-ul Ubuntu con¸ine doar aplica¸ii libere si gratuite; Ubuntu v˘ încurajeaz˘ s˘ folosi¸i programe gratuite si cu surs˘ public˘ , t t ¸ a a a t ¸ a a s˘ le îmbun˘ t˘¸i¸i si s˘ le da¸i mai departe. a a at t ¸ a t 1.3.2 Versiuni Ubuntu În octombrie 2004 este lansat˘ prima versiune Ubuntu. O versiune nou˘ a Ubuntu este lansat˘ la fiecare sase luni, iar actualiz˘ rile a a a ¸ a de versiuni sunt gratuite. Utilizatorii sunt sf˘ tui¸i s˘ fac˘ actualiz˘ ri de versiune atunci când sunt disponibile, pentru a avea la a t a a a dispozi¸ie cele mai noi aplica¸ii si facilit˘¸i. Aceste versiuni sunt denumite dup˘ schema (de nume) A.LL, unde A indic˘ anul, iar t t ¸ at a a MM arat˘ luna lans˘ rii. Numele din paranteze este un nume de cod acordat unei versiuni aflat˘ în dezvoltare. a a a Fiecare versiune este suportat˘ timp de 18 luni; versiunile cu suport pe termen lung (LTS) sunt suportate timp de 3 ani pentru a edi¸iile desktop si timp de 5 ani pentru edi¸iile server. t ¸ t
  • 19. Cursul Ubuntu desktop 5 / 338 Figura 1.4: Versiuni Ubuntu O scurt˘ istorie a lans˘ rilor: a a • Ubuntu 4.10 (Warty Warthog) Ubuntu 4.10 a fost prima versiune a Ubuntu, lansat˘ în octombrie 2004; a fost asigurat suportul a pân˘ în aprilie 2006. a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Prima comunitate de testeri ai versiunii 4.10 a fost numita Scurmatori (Sounder), denumire colectiva pentru porci mistre¸i t ˘ ˘ ¸ ˘ ˘t (warthogs). Lista de mail a Scurmatorilor exista si astazi ca forum pentru discu¸ii deschise ale comunita¸ii. t • Ubuntu 5.04 (Hoary Hedgehog) Lansat în aprilie 2005; suport asigurat pân˘ în octombrie 2006. a • Ubuntu 5.10 (Breezy Badger) Lansat în octombrie 2005; suport asigurat pân˘ în aprilie 2007. a • Ubuntu 6.06 LTS (Dapper Drake) Este prima versiune cu suport pe termen lung (LTS) si a fost lansat˘ în iunie 2006. Suportul ¸ a pe termen lung se refer˘ la suport garantat pentru actualiz˘ rile de securitate timp de trei ani pentru versiunea desktop si de cinci a a ¸ ani pentru versiunea server. Toate celelalte versiuni au suport timp de 18 luni atât pentru versiunea desktop cât si pentru ¸ versiunea server. Perioada extins˘ a suportului ofer˘ o asigurare în plus si face mai u¸oar˘ si mai practic˘ implementarea a a ¸ s a¸ a sistemului de operare pe cât mai multe sisteme. Versiunea pentru desktop are suport pân˘ în iunie 2009 iar versiunea server are a suport pân˘ în iunie 2011. a
  • 20. Cursul Ubuntu desktop 6 / 338 • Ubuntu 6.10 (Edgy Eft) Lansat în octombrie 2006. Aceast˘ versiune garanteaz˘ un proces de pornire (boot) robust; asigurat a a suportul pân˘ în aprilie 2007. a • Ubuntu 7.04 (Feisty Fawn) Lansat în aprilie 2007. Aceast˘ versiune aduce îmbun˘ t˘¸iri importante în roaming-ul de re¸ea; a a at t suport asigurat pân˘ în octombrie 2008. a • Ubuntu 7.10 (Gutsy Gibbon) Lansat în octombrie 2007. Tr˘ s˘ turile particulare includ efecte vizuale spectaculoase disponibile aa în instalarea implicit˘ , comutarea mai rapid˘ între utilizatori, auto-detec¸ia imprimantelor, c˘ utarea si indexarea mai rapid˘ a a a t a ¸ a fi¸ierelor; suport asigurat pân˘ în aprilie 2009. s a • Ubuntu 8.04 LTS (Hardy Heron) Lansat˘ în aprilie 2008, Ubuntu 8.04 LTS este cea de a doua edi¸ie cu suport pe termen a t lung realizat˘ de c˘ tre echipa Ubuntu. Versiunea pentru desktop va fi sus¸inut˘ pân˘ în aprilie 2011 iar versiunea server va fi a a t a a suportat˘ pân˘ în aprilie 2013. a a • Ubuntu 8.10 (Intrepid Ibex) Lansat în octombrie 2008, Ubuntu 8.10 include sute de îmbun˘ t˘¸iri si suport complet pentru 3D. a at ¸ Aceast˘ versiune va avea sus¸inere pân˘ în Aprilie 2010. a t a • Ubuntu 9.04 (Jaunty Jackalope) Programat pentru lansare în Aprilie 2009, Ubuntu 9.04 va fi noua versiune inovatoare Ubuntu. 1.3.3 ˘ Lucrari derivate din Ubuntu Ubuntu este, de asemenea, disponibil în mai multe „arome” precum Ubuntu, Edubuntu, Kubuntu si Xubuntu. Edubuntu este ¸ Ubuntu special conceput pentru mediul scolar. Kubuntu este o derivat˘ oficial˘ a lui Ubuntu care se bazeaz˘ pe proiectul K ¸ a a a Desktop (KDE). KDE este un mediu desktop puternic, combinând u¸urin¸a în folosire si func¸ionalitate modern˘ . Xubuntu se s t ¸ t a adreseaz˘ utilizatorilor care nu de¸in calculatoare performante sau acelora care doresc un mediu desktop extrem de eficient pe un a t calculator performant. 1.3.4 Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea ¸ Ubuntu este un proiect sus¸inut prin colaborarea membrilor comunit˘¸ii Ubuntu din toat˘ lumea. De la începuturile sale, în anul t at a 2004, mii de contribuitori s-au al˘ turat comunit˘¸ii Ubuntu. Ace¸ti utilizatori î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea Ubuntu prin a at s s t scrierea de cod, popularizare, înfrumuse¸area mediului spa¸iului de lucru, traduceri, testare si documentare (acestea fiind doar t t ¸ câteva domenii). Procesul de dezvoltare al sistemului de operare Ubuntu este deschis si transparent pentru toat˘ lumea, fie c˘ ¸ a a sunte¸i un utilizator încep˘ tor sau un dezvoltator cu experien¸a în Ubuntu - oricine este binevenit dac˘ dore¸te s˘ se implice în t a t˘ a s a dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea Ubuntu. Canonical, de asemenea, a angajat dezvoltatori care î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea ¸ a at s t Ubuntu. Cum v˘ pute¸i implica Comunitatea Ubuntu este format˘ din mul¸i indivizi si multe echipe care lucreaz˘ la diferite aspecte ale a t a t ¸ a lui Ubuntu. Dac˘ sunte¸i un dezvoltator, pute¸i participa în nucleul de dezvoltare, pute¸i scrie aplica¸ii noi, pute¸i crea pachete a t t t t t pentru aplica¸ii suplimentare si pute¸i ajuta la depistarea si eliminarea erorilor de programare. Dac˘ ave¸i înclina¸ii artistice pute¸i t ¸ t ¸ a t t t s˘ v˘ aduce¸i contribu¸ia la aspectul grafic si la func¸ionalitatea sistemului de operare Ubuntu. De asemenea, pute¸i asigura suport a a t t ¸ t t tehnic pe Internet, pute¸i scrie documenta¸ie, pute¸i ajuta la crearea materialului pentru instruirea utilizatorilor Ubuntu. Sunt o t t t mul¸ime de moduri în care pute¸i contribui. t t Zona Dezvoltatorilor Zona dezvoltatorilor este compus˘ din dezvoltatori care creeaz˘ si împacheteaz˘ programe, pun la punct a a¸ a defectele de programare si între¸in Ubuntu. Ei sunt responsabili de asigurarea unui catalog cuprinz˘ tor de programe si de ¸ t a ¸ men¸inerea Ubuntu ca sistem de operare pe care te po¸i baza, care ruleaz˘ lin, f˘ r˘ probleme. O modalitate prin care pute¸i începe t t a aa t s˘ contribui¸i la împachetarea programelor este s˘ v˘ al˘ tura¸i MOTU - consulta¸i https://wiki.ubuntu.com/MOTU/GettingStarted. a t a a a t t Idea Pool Dac˘ ave¸i idei de proiecte, propuneri si îmbun˘ t˘¸iri, dar nu ave¸i posibilitatea de a le implementa personal, le pute¸i a t ¸ a at t t ad˘ uga în colectorul de idei, disponibil la https://wiki.ubuntu.com/IdeaPool. a Utilizatori cu preg˘ tire tehnic˘ Dac˘ ave¸i preg˘ tire sau înclina¸ii tehnice, pute¸i contribui în cadrul comunit˘¸ii Ubuntu în a a a t a t t at urm˘ toarele moduri: a • Testa¸i versiunile Ubuntu aflate în dezvoltare pentru a ajuta la depistarea erorilor de programare înainte de lansarea propriu-zis˘ . t a • Trimite¸i inform˘ ri despre erorile de programare si ajuta¸i echipa de dezvoltatori în analizarea acestora. t a ¸ t
  • 21. Cursul Ubuntu desktop 7 / 338 • Tria¸i (edita¸i si încadra¸i în categorii) defectele de programare pentru a fi citite, evaluate si sortate înainte de repararea acestora. t t ¸ t ¸ • Înscrie¸i-v˘ pe listele de asisten¸a prin po¸t˘ electronic˘ (e-mail) sau pe listele de discu¸ii ale Ubuntu. t a t˘ sa a t • Deveni¸i membru în forumurile de pe Internet si r˘ spunde¸i solicit˘ rilor existente. t ¸ a t a • Al˘ tura¸i-v˘ canalului IRC Ubuntu, o form˘ de chat Internet în timp real, pentru a participa la discu¸ii si a oferi asisten¸a. a t a a t ¸ t˘ Utilizatori f˘ r˘ înclina¸ii tehnice Chiar dac˘ nu ave¸i cuno¸tin¸e tehnice despre Ubuntu, pute¸i ajuta utilizatorii Ubuntu prin a a t a t s t t urm˘ toarele proiecte: a • Grafic˘ si Design a¸ • Traduceri si localizare ¸ • Scrierea si actualizarea documenta¸iei si a materialelor pentru instruirea utilizatorilor ¸ t ¸ • Popularizare Realizarea cursului despre Ubuntu Desktop Unul dintre scopurile urm˘ rite de Canonical este acela de a asigura o p˘ trundere a a a sistemului de operare Ubuntu pe cât mai multe calculatoare si servere, peste tot în lume. Asigurarea instruirii este v˘ zut˘ drept ¸ a a calea principal˘ prin care se faciliteaz˘ adoptarea Ubuntu si astfel de cursuri sunt concepute pentru certificarea profesioni¸tilor a a ¸ s Ubuntu, sprijinirea partenerilor care distribuie Ubuntu si preg˘ tirea utilizatorilor obi¸nui¸i (ca dumneavoastr˘ ) pentru ca ace¸tia ¸ a s t a s s˘ ob¸in˘ cât mai multe de la acest SO. Pentru mai multe informa¸ii despre cursurile Ubuntu existente si programul de certific˘ ri, a t a t ¸ a consulta¸i http://www.ubuntu.com/training. t Ca si în cazul dezvolt˘ rii de programe, comunitatea contribuie si la dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea acestui curs. Membrii comunit˘¸ii ¸ a ¸ ¸ a at at care sunt exper¸i în Ubuntu definesc scopul si structura programului de preg˘ tire, prin identificarea cerin¸elor din perspectiva t ¸ a t utilizatorilor; ei ajut˘ Canonical, precum si ter¸e p˘ r¸i, în realizarea con¸inutului si în corectarea acestuia. Mai multe informa¸ii a ¸ t at t ¸ t despre efortul depus de comunitatea Ubuntu în programele de instruire pute¸i g˘ si la: http://wiki.ubuntu.com/Training. t a Procesul de dezvoltare, în totalitatea sa, respect˘ cu adev˘ rat spiritul filosofiei Ubuntu si tradi¸iile sursei deschise. a a ¸ t 1.4 Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore ¸ t Programele cu sursa public˘ difer˘ de modelul programelor proprietare, dup˘ cum urmeaz˘ : a a a a • Încurajeaz˘ personalizarea si varietatea, ca opuse ideii o singur˘ m˘ sur˘ care s˘ se potriveasc˘ tuturor nevoilor. a ¸ a a a a a • Se bazeaz˘ pe modelul de afaceri „servicii ad˘ ugate”, în loc de a folosi licen¸ierea sau taxarea la bucat˘ . a a t a • Are convingerea c˘ beneficiile colabor˘ rii si contribu¸iile mai multor dezvoltatori dep˘ sesc beneficiile aduse de proiectele a a ¸ t a¸ controlate, dezvoltate de echipe mai mici, formate din dezvoltatori pl˘ ti¸i. a t Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu: a Costuri asociate: Sistemul de operare Microsoft Windows este unul proprietar, iar costul total cre¸te cu fiecare func¸ie si aplica¸ie s t ¸ t care îi este ad˘ ugat˘ . Pre¸ul rezultat este câteodat˘ influen¸at si de folosirea unor aplica¸ii realizate de ter¸e p˘ r¸i, nefiind controlat a a t a t ¸ t t at numai de Microsoft. În cazul Ubuntu, lans˘ rile de versiuni noi si aplica¸ii sunt, si acestea, gratuite. a ¸ t ¸ Lans˘ rile de versiuni noi: În cazul lans˘ rilor Ubuntu, exist˘ o singur˘ versiune, de aceea aplica¸iile si facilit˘¸ile puse la a a a a t ¸ at dispozi¸ia utilizatorilor obi¸nui¸i sunt acelea¸i cu cele folosite de utilizatorii profesioni¸ti. Edi¸iile Home si Professional ale t s t s s t ¸ Microsoft Windows difer˘ . De exemplu, edi¸ia Microsoft Windows Professional dispune de mai multe elemente de securitate a t decât edi¸ia Home. t Programul de lans˘ ri în cazul Ubuntu, bazat pe un ciclu de 6 luni, face ca utilizatorii s˘ aib˘ acces la cele mai noi aplica¸ii. a a a t Actualizarea de versiune (de la cea veche, la cea nou ap˘ rut˘ ) este gratuit˘ si suportat˘ pe deplin. Lans˘ rile Microsoft sunt mai a a a¸ a a rare, iar programul acestor lans˘ ri nu este accesibil publicului. a
  • 22. Cursul Ubuntu desktop 8 / 338 Atribut Ubuntu Microsoft Windows Costuri • Nu impune taxe de licen¸iere (f˘ r˘ t aa costuri) • Costuri pe utilizator si/sau pe o perioad˘ ¸ a limitat˘ de timp a • Aceea¸i versiune si acelea¸i facilit˘¸i s ¸ s at sunt destinate atât utilizatorilor obi¸nui¸i, casnici, cât si celor s t ¸ profesionali. • Edi¸ii diferite pentru utilizatorii t obi¸nui¸i si profesioni¸ti (edi¸ii Home si s t ¸ s t ¸ Professional) Lans˘ rile de a versiuni Securitate • Lansarea unei versiuni noi, cu asigurarea asisten¸ei complete, la fiecare t sase luni. ¸ • Utilizatorului cu drepturi de administrator (root) i se creeaz˘ un cont a securizat • Este rar ¸inta programelor mali¸ioase t t (malware) si a viru¸ilor ¸ s • Lans˘ ri mai pu¸in frecvente si un a t ¸ program deloc transparent • Permite accesul neîngr˘ dit la contul a utilizatorului cu drepturi administrative • Constituie ¸inta predilect˘ a programelor t a malware si a viru¸ilor ¸ s • Foarte u¸or de personalizat si s ¸ transformat Personalizare • Sistem de operare standard, cu op¸iuni t limitate de personalizare • Este posibil˘ rularea mai multor arome a (versiuni) de Ubuntu în paralel • Aplica¸iile suplimentare implic˘ costuri t a suplimentare • U¸or de trecut de la o versiune la alta s (upgrade si downgrade) ¸ Stocarea de date • Datele utilizatorilor sunt stocate într-un singur director „home” • Migrarea datele utilizatorilor si ¸ refacerea acestora si a configur˘ rilor ¸ a personale pe alt calculator se poate face foarte u¸or s • Datele utilizatorilor sunt stocate în mai multe locuri • Realizarea unor copii de siguran¸a si t˘ ¸ migrarea datelor unui utilizator pe alt calculator sunt sarcini foarte dificile Tabela 1.1: Tr˘ s˘ turi definitorii aa
  • 23. Cursul Ubuntu desktop 9 / 338 Aspecte legate de securitate: Ubuntu este rar ¸inta atacurilor programelor malware si a viru¸ilor. Contul utilizatorului cu drepturi t ¸ s administrative este securizat implicit în Ubuntu si doar câteva sarcini implic˘ folosirea drepturilor speciale. Microsoft Windows ¸ a pune la dispozi¸ie un mediu în care accesul la utilizatorul cu drepturi depline se face direct (nerestric¸ionat). t t Figura 1.5: Securitatea în Ubuntu Personalizare: Dup˘ cum ve¸i descoperi în acest curs, Ubuntu v˘ invit˘ s˘ -l redesena¸i si s˘ -l personaliza¸i. Pute¸i rula în paralel a t a a a t ¸ a t t mai multe versiuni Ubuntu; de exemplu, pute¸i instala Kubuntu (KDE) împreun˘ cu Ubuntu (GNOME) si s˘ selecta¸i mediul t a ¸ a t spa¸iului de lucru pe care dori¸i s˘ -l utiliza¸i. Mai mult de 17,000 pachete sunt disponibile si u¸or de accesat prin intermediul t t a t ¸ s Internetului. Ca urmare, nu sunte¸i nevoi¸i s˘ folosi¸i o anume versiune din cauz˘ c˘ pe aceea a¸i instalat-o ini¸ial. t t a t a a t t Microsoft Windows este un SO standard, cu pu¸ine posibilit˘¸i de personalizare. Cu toate c˘ sunt disponibile foarte multe aplica¸ii, t at a t acestea, aproape în totalitate, sunt programe proprietare care impun o tax˘ de licen¸iere. a t Figura 1.6: Personalizarea spa¸iului de lucru t Stocarea datelor: În Microsoft Windows, datele utilizatorilor sunt stocate în mai multe locuri, ceea ce face ca realizarea copiilor de siguran¸a si migrarea datelor pe alte calculatoare s˘ fie f˘ cute cu greutate. Ubuntu p˘ streaz˘ datele unui utilizator într-un t˘ ¸ a a a a singur loc - directorul home (acas˘ ). Aceasta face ca migrarea datelor de pe un calculator vechi pe altul nou s˘ fie f˘ cut˘ cu a a a a u¸urin¸a, oferind posibilitatea p˘ str˘ rii copiilor de siguran¸a în locuri sigure. s t˘ a a t˘ 1.4.1 Instalare • Instalarea Sistemului de Operare (SO): Totu¸i, pentru o instalare pe un calculator cump˘ rat f˘ r˘ sistem de operare, în cazul s a aa Ubuntu pute¸i g˘ si acest sistem de operare pe Internet, gratuit, sau pute¸i comanda un CD, de asemenea, gratuit. Pentru orice t a t versiune de Microsoft Windows trebuie s˘ achita¸i contravaloarea taxei de licen¸iere impus˘ de Microsoft. a t t a Ubuntu exist˘ si în modul live-CD, ceea ce înseamn˘ c˘ pute¸i folosi sistemul de operare direct de pe CD, f˘ r˘ a-l instala în a¸ a a t aa calculator. Dac˘ v˘ place ceea ce vede¸i, pute¸i s˘ trece¸i la instalare. Dac˘ nu, da¸i-l unui prieten. Live-CD-ul este foarte a a t t a t a t folositor si atunci când trebuie s˘ repara¸i un sistem. ¸ a t Instal˘ rile pentru Microsoft Windows si Ubuntu se fac foarte u¸or, prin rularea CD-ului de instalare si repornirea calculatorului. a ¸ s ¸ În cazul ambelor instal˘ ri, durata acestora variaz˘ în func¸ie de specifica¸iile calculatorului, o durat˘ medie situându-se în a a t t a intervalul 20-30 de minute. • Instalarea aplica¸iilor: Pute¸i ad˘ uga programe în Ubuntu folosind utilitarul Instalare/Dezinstalare (Add/Remove Applicat t a tions) sau administratorul de pachete Synaptic. Utilitarul Instalare/Dezinstalare v˘ permite s˘ viziona¸i toate aplica¸iile libere a a t t si gratuite, recomandate a fi folosite în Ubuntu, si s˘ le instala¸i pe acelea pe care le dori¸i. În cazul Microsoft Windows, ¸ ¸ a t t fiecare program are propria metod˘ de instalare. Microsoft Vista dispune de o facilitate numit˘ Digital Locker care permite a a utilizatorilor s˘ cumpere programe de pe Internet si s˘ le descarce într-un mod protejat. a ¸ a
  • 24. Cursul Ubuntu desktop 10 / 338 Instalare Instalarea sistemului de operare Instalarea programelor Ubuntu Microsoft Windows • Poate fi desc˘ rcat de pe Internet, gratuit, a sau poate fi comandat, gratuit, ca CD • Trebuie cump˘ rat a • Poate fi folosit direct de pe live-CD • Este disponibil˘ o varietate a impresionant˘ de programe a • Toate pot fi desc˘ rcate de pe Internet a • Sistemul de operare trebuie instalat pe discul fix al calculatorului • În instalarea implicit˘ , programele a disponibile sunt în num˘ r redus a • Utilizatorii pot cump˘ ra si desc˘ rca a ¸ a programe de pe Internet, dar exist˘ si a¸ programe care pot fi instalate doar manual Tabela 1.2: Diferen¸e legate de instalare t Figura 1.7: Instalarea aplica¸iilor t
  • 25. Cursul Ubuntu desktop 11 / 338 1.4.2 Aplica¸ii t Tabelul de mai jos con¸ine o compara¸ie între aplica¸iile Ubuntu si cele specifice Microsoft Windows: t t t ¸ Aplica¸ii t Ubuntu Microsoft Windows • Navigatorul Firefox în instalarea implicit˘ a • Navigatorul Internet Explorer în instalarea implicit˘ a • Clientul de e-mail Evolution în instalarea implicit˘ a • Clientul de e-mail Outlook în instalarea implicit˘ a Procesare de text • Suita OpenOffice.org • WordPad în instalarea implicit˘ a Multimedia • Sunt incluse aplica¸iile Audio CD t Extractor, Brasero, Rhythmbox, Player pentru filme si Înregistrare sunet ¸ • Include Microsoft Windows Media Player 11 (WMP) si Microsoft Windows ¸ Media Center (WMC) • F-Spot pentru gestionarea fotografiilor • Aplica¸ia Picture Gallery t • Gimp pentru editarea imaginilor • Desen Navigare web si ¸ E-mail Editare de imagini si gestionarea ¸ fotografiilor Tabela 1.3: Diferen¸e de baz˘ între aplica¸ii t a t Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu: a Re¸ea, navigare web si e-mail Configurarea re¸elei este u¸oar˘ , atât pentru Ubuntu, cât si pentru Microsoft Windows. Navigarea t ¸ t s a ¸ pe Internet dispune de aproximativ acelea¸i facilit˘¸i în cazul ambelor sisteme de operare. s at Mozilla Firefox este navigatorul de Internet instalat implicit de Ubuntu, iar Internet Explorer este navigatorul de Internet din Vista. Pute¸i instala Firefox în Microsoft Windows. t Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Se poate conecta la conturile POP, c˘ su¸ele po¸tale conven¸ionale UNIX si a t s t ¸ serverele Exchange prin Outlook Web Access. Evolution dispune si de un Personal Information Manager (PIM - administrator al ¸ informa¸iilor personale) si un utilitar gen agend˘ pentru programarea activit˘¸ilor zilnice. Aplica¸ia pentru e-mail din Microsoft t ¸ a at t Vista este o versiune rescris˘ a aplica¸iei Outlook Express, care con¸ine o versiune trunchiat˘ a utilitarului agend˘ , Microsoft a t t a a Windows Calendar. Ar trebui s˘ lua¸i în considerare instalarea Outlook dac˘ dori¸i s˘ folosi¸i des agenda sau dac˘ dori¸i un PIM a t a t a t a t pe deplin func¸ional. Utilizatorii Ubuntu se bucur˘ de un client de e-mail care cuprinde toate facilit˘¸ile. t a at Figura 1.8: Clientul de e-mail Evolution Procesare de text: Suita OpenOffice.org este prezent˘ în instalarea implicit˘ a SO Ubuntu si asigur˘ multe din facilit˘¸ile a a ¸ a at prezente în Microsoft Office. Vista are în instalarea implicit˘ WordPad; versiunea complet˘ a Microsoft Word (sau Office) pentru a a Microsoft Windows este disponibil˘ , dar implic˘ alte costuri. a a
  • 26. Cursul Ubuntu desktop 12 / 338 Figura 1.9: OpenOffice.org Writer Multimedia: O serie de programe multimedia sunt configurate implicit în Ubuntu, precum Audio CD Extractor, Brasero scriere discuri, Rhythmbox redare muzic˘ , Player pentru filme si Înregistrare sunet. Rhythmbox este programul implicit pentru redarea a ¸ CD-urilor audio si pentru organizarea colec¸iilor si a listelor de redare. Rhythmbox este similar programului Microsoft Windows ¸ t ¸ Media Player. Brasero poate fi folosit pentru inscri¸ionarea CD-urilor cu muzic˘ . t a Pentru a reda formatul mp3 în Ubuntu, trebuie s˘ instala¸i un pachet de codecuri. Acest lucru este necesar deoarece Ubuntu nu a t este distribuit cu codecurile mp3 din cauza restric¸iilor impuse de licen¸a acestora. Redarea fi¸ierelor mp3 se poate face implicit t t s pentru unele versiuni de Microsoft Windows. Vista are dou˘ programe multimedia, Windows Media Player 11 (WMP, pe scurt) si Windows Media Center (WMC, pe scurt). a ¸ WMP este mai bun la redarea fi¸ierelor care con¸in muzic˘ , iar WMC este folositor dac˘ inten¸iona¸i s˘ transforma¸i calculatorul s t a a t t a t în centru de divertisment. WMP poate con¸ine o bibliotec˘ cuprinz˘ toare de muzic˘ . Folosind sistemul WMP de c˘ utare si t a a a a ¸ indexare, pute¸i c˘ uta piese muzicale ale unui anume artist sau o anumit˘ pies˘ . t a a a Editarea imaginilor si gestionarea fotografiilor Cu aplica¸ia Picture Gallery din Microsoft Vista, pute¸i înc˘ rca mii de fotografii ¸ t t a si pute¸i ad˘ uga etichete acestora. V˘ pute¸i organiza pozele rapid si pute¸i lucra cu ele deoarece le pute¸i eticheta printr-un singur ¸ t a a t ¸ t t clic de maus. Administratorul fotografiilor din Ubuntu, F-Spot, v˘ organizeaz˘ colec¸ia personal˘ . Lucreaz˘ f˘ r˘ probleme cu a a t a a aa bazele de date populare de pe Internet pentru fotografii, cum ar fi Flickr si Picasa Web. ¸ Ubuntu aduce GIMP pentru editarea imaginilor, care este o aplica¸ie puternic˘ , asem˘ n˘ toare Photoshop-ului. Microsoft Wint a a a dows Vista ofer˘ „Paint” pentru edit˘ ri de baz˘ ale imaginilor. a a a Figura 1.10: GIMP 1.5 Rezumatul lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at: a t t at • Concepte fundamentale Open Source • Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux a s a¸ • Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘ t a • Cum este dezvoltat Ubuntu • Conven¸ia folosit˘ pentru stabilirea numelui versiunii Ubuntu t a • Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows t ¸
  • 27. Cursul Ubuntu desktop 13 / 338 1.6 Exerci¸ii recapitulative t Question: Ce se în¸elege prin termenul software liber? t Answer: Question: Care este promisiunea Ubuntu? Answer: Question: Potrivi¸i versiunile Ubuntu cu anii în care acestea au fost lansate. t 1) 7.04 2) 4.10 3) 6.06 4) 7.10 a) Iunie 2006 b) Octombrie 2007 c) Aprilie 2007 d) Octombrie 2004 Answer: Question: Men¸iona¸i 3 moduri în care utilizatorii f˘ r˘ preg˘ tire tehnic˘ pot contribui la dezvoltarea Ubuntu. t t aa a a Answer: Question: Navigatorul implicit din Ubuntu este _________________. Answer: Question: Clientul implicit de e-mail din Ubuntu este __________________. Answer: Question: Care sunt avantajele programului Ubuntu de lans˘ ri noi la perioade de 6 luni? a Answer:
  • 28. Cursul Ubuntu desktop 14 / 338 Capitolul 2 Explorarea desktopului Ubuntu O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Elemente de baz˘ ale desktopului Ubuntu a • Cum s˘ schimba¸i limba implicit˘ a t a • Cum s˘ crea¸i un utilizator nou, beneficiind apoi de avantajul comut˘ rii rapide între utilizatori a t a • Pentru a ad˘ uga sau sterge aplica¸ii a ¸ t • Cum s˘ activa¸i efectele vizuale 3D a t Aceast˘ lec¸ie este un tur rapid al suprafe¸ei de lucru Ubuntu. Cursul va intra în detalii aprofundate în lec¸iile viitoare, prezentarea a t t t de fa¸a oferindu-v˘ o avanpremier˘ a ceea ce ave¸i de parcurs. t˘ a a t 2.1 Componentele desktopului Ubuntu Not˘ : Not˘ : a a GNOME este mediul grafic implicit al sistemului de operare Ubuntu. GNOME (GNU Network Object Model Environment) este rezultatul unui efort interna¸ional de a construi un mediu desktop complet - interfa¸a grafic˘ cu utilizatorul - în întregime t t a din programe libere. Scopul implic˘ crearea cadrului de dezvoltare a programelor, selectarea aplica¸iilor care vor fi incluse în a t desktop si adaptarea programelor care administreaz˘ lansatoare de aplica¸ii, fi¸ierele, ferestrele si gestionarea sarcinilor. Membrii ¸ a t s ¸ comunit˘¸ii, din toat˘ lumea, contribuie la traducerea si implementarea acestui mediu grafic în mai multe limbi. (Referin¸e: at a ¸ t http://en.wikipedia.org/wiki/GNOME) Componente de baz˘ ale suprafe¸ei de lucru Ubuntu La pornirea calculatorului va fi afi¸at ecranul de autentificare, în care a t s introduce¸i numele de utilizator si parola. Ceea ce vi se va afi¸a dup˘ autentificare este suprafa¸a de lucru Ubuntu. Ubuntu aduce t ¸ s a t un desktop curat, care nu prezint˘ în configurarea implicit˘ nici o pictogram˘ pe fundalul suprafe¸ei de lucru. a a a t
  • 29. Cursul Ubuntu desktop 15 / 338 Figura 2.1: Suprafa¸a de lucru implicit˘ din Ubuntu t a Pute¸i pune si aranja pictograme si fi¸iere pe desktop pentru a le accesa rapid. Dac˘ un CD, disc fix sau alte dispozitive externe t ¸ ¸ s a sunt conectate la calculatorul dumneavoastr˘ , Ubuntu afi¸eaz˘ automat pictograma acestora, pentru a permite accesul la ele. a s a Figura 2.2: Pictograme desktop În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite panouri. a¸ a t a a
  • 30. Cursul Ubuntu desktop 16 / 338 Figura 2.3: Panourile desktopului În partea stâng˘ a panoului superior sunt trei meniuri principale: Aplica¸ii, Locuri si Sistem. a t ¸ În configurarea implicit˘ , lâng˘ meniurile prezente în panoul superior sunt trei pictograme pentru acces rapid: Mozilla Firefox, a a Evolution si Ajutor. ¸ Figura 2.4: Pictograme pentru acces rapid 1. Efectua¸i clic pe zona liber˘ a panoului superior si ap˘ sa¸i Adaug˘ la panou. Se va deschide fereastra Adaug˘ la panou. t a ¸ a t a a Figura 2.5: Ad˘ ugarea unei pictograme pentru acces rapid a 2. Fereastra de dialog Adaug˘ la panou afi¸eaz˘ aplica¸iile existente în calculator. Alege¸i o aplica¸ie si efectua¸i clic pe a s a t t t ¸ t Adaug˘ pentru a ad˘ uga pictograma pentru acces rapid a aplica¸iei în zona liber˘ a panoului. Dac˘ dori¸i s˘ porni¸i un a a t a a t a t ˘ program disponibil în meniul Aplica¸ii, efectua¸i clic pe Lansator de aplica¸ii. N OTA : t t t Ca alternativ˘ , din fereastra de dialog Adaug˘ la panou pute¸i trage o aplica¸ie direct în panou pentru a crea o scurt˘ tur˘ a a t t a a pentru aplica¸ia respectiv˘ . Aplica¸ia va fi reprezentat˘ printr-o pictogram˘ pentru acces rapid. t a t a a
  • 31. Cursul Ubuntu desktop 17 / 338 Figura 2.6: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii a t 3. Vor ap˘ rea aplica¸iile, grupate în categorii asem˘ n˘ toare cu cele din meniul Aplica¸ii. Alege¸i o aplica¸ie din lista pus˘ la a t a a t t t a dispozi¸ie si ap˘ sa¸i pe Adaug˘ . t ¸ a t a Figura 2.7: Selectarea aplica¸iilor t Pictograma aplica¸iei selectate va fi afi¸at˘ în zona neocupat˘ din panoul superior. t s a a
  • 32. Cursul Ubuntu desktop 18 / 338 Figura 2.8: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii a t Pute¸i muta pictograma nou creat˘ prin efectuarea unui clic dreapta si selectarea op¸iunii Mutare din meniul contextual. Muta¸i t a ¸ t t pictograma oriunde si efectua¸i clic stânga pentru a o fixa pe pozi¸ia aleas˘ . ¸ t t a Figura 2.9: Mutarea pictogramelor pentru acces rapid Lâng˘ zona liber˘ a panoului superior (acolo unde pute¸i crea scurt˘ turi pentru aplica¸ii) se afl˘ pictograma aplica¸iei pentru a a t a t a t comutare rapid˘ între utilizatori. Pictograma arat˘ utilizatorul curent . Pute¸i efectua clic pe aceasta pentru a lista ceilal¸i a a t t utilizatori existen¸i pe calculator si pentru a intra în contul altui utilizator. t ¸ Ve¸i înv˘¸a mai multe despre comutarea rapid˘ între utilizatori odat˘ cu prezentarea subiectului Comutarea rapid˘ între utilizat at a a a tori.
  • 33. Cursul Ubuntu desktop 19 / 338 Figura 2.10: Mini-aplica¸ia pentru comutare rapid˘ între utilizatori t a Zona de notificare con¸ine pictogramele re¸ea si sunet pentru a v˘ oferii acces rapid la configur˘ rile re¸elei si ale sistemului de t t ¸ a a t ¸ sunet. Astfel pute¸i verifica op¸iunile re¸elei si pute¸i ajusta volumul difuzoarelor. t t t ¸ t Data si ora curent˘ este afi¸at˘ al˘ turi de Zona sistem de notificare. Dac˘ efectua¸i clic pe dat˘ si pe timp, va fi afi¸at un calendar. ¸ a s a a a t a¸ s Ultima pictogram˘ de pe panoul superior opre¸te, restarteaz˘ pune calculatorul în hibernare, blocheaz˘ calculatorul si îl pune în a s a a ¸ modul a¸teptare. s Figura 2.11: Pictogramele panoului superior Prima pictogram˘ de pe panoul din partea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru v˘ asigur˘ accesul rapid la aceasta. Dac˘ ave¸i deschise a a t a a a t mai multe ferestre si dori¸i s˘ le minimaliza¸i pe toate în acela¸i timp, efectua¸i clic pe aceast˘ pictogram˘ . O alt˘ ap˘ sare va face ¸ t a t s t a a a a ca ferestrele s˘ fie prezentate în starea lor original˘ , anterior minimiz˘ rii acestora. a a a Figura 2.12: Pictograma pentru afi¸area desktopului s Al˘ turi de pictograma folosit˘ la minimizarea ferestrelor se afl˘ o zon˘ liber˘ , în care apare lista cu ferestrele de aplica¸ii deschise, a a a a a t similar˘ cu bara de meniuri din Windows. Când deschide¸i o aplica¸ie, ea este prezentat˘ în aceast˘ zon˘ , pentru acces rapid, a t t a a a dup˘ cum se arat˘ în panoul inferior din imaginea urm˘ toare: a a a Figura 2.13: Aplica¸ii deschise t Urm˘ toarea pictogram˘ , spa¸iul de lucru, v˘ permite s˘ împ˘ r¸i¸i fereastra deschis˘ pe suprafa¸a de lucru în mai multe spa¸ii de a a t a a att a t t lucru. Pute¸i apoi naviga prin spa¸iile de lucru ap˘ sând si men¸inând ap˘ sate tastele CTRL+ALT, ac¸ionând apoi tastele s˘ ge¸i, t t a ¸ t a t a t dreapta sau stânga. În acest mod se reduce dezordinea pe suprafa¸a de lucru si este u¸urat˘ navigarea între ferestre. t ¸ s a De exemplu, pute¸i avea deschise pe suprafa¸a de lucru fereastra Firefox, o aplica¸ie OpenOffice, o fereastr˘ de c˘ utare si fereastra t t t a a ¸ aplica¸iei Calculator. t
  • 34. Cursul Ubuntu desktop 20 / 338 Figura 2.14: Pictograma Spa¸ii de lucru t Pute¸i muta fereastra Firefox într-un alt spa¸iu de lucru prin ap˘ sarea tastelor CTRL+ALT+SHIFT si men¸inerea lor ap˘ sat˘ , în t t a ¸ t a a timp ce ac¸iona¸i una din tastele s˘ geat˘ stânga sau dreapta. t t a a Figura 2.15: Comutarea între spa¸iile de lucru t Acum ave¸i dou˘ spa¸ii de lucru separate. Observa¸i c˘ fereastra Firefox a fost mutat˘ în spa¸iul de lucru ini¸ial. A¸adar, în func¸ie t a t t a a t t s t de sarcinile pe care le îndeplini¸i, pute¸i împ˘ r¸i ferestrele pe mai multe spa¸ii de lucru. t t at t
  • 35. Cursul Ubuntu desktop 21 / 338 Figura 2.16: Dispunerea ferestrelor în spa¸iile de lucru t În configurarea implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu dispune¸i de dou˘ spa¸ii de lucru. Dac˘ dori¸i s˘ distribui¸i ferestrele pe a t a t a t a t mai multe spa¸ii de lucru, trebuie s˘ ad˘ uga¸i spa¸ii pe desktop prin efectuarea unui clic dreapta pe pictograma spa¸iului de lucru t a a t t t si selectarea op¸iunii Preferin¸edin meniul contextual. Se va deschide fereastra de dialog Preferin. ¸ t t Figura 2.17: Crearea unor noi spa¸ii de lucru t În fereastra Preferin¸e comutator spa¸iu de lucru introduce¸i sau selecta¸i din lista Num˘ r spa¸ii de lucru num˘ rul de spa¸iilor t t t t a t a t de lucru si ap˘ sa¸i apoi pe Închide. ¸ a t
  • 36. Cursul Ubuntu desktop 22 / 338 Figura 2.18: Preferin¸e comutator spa¸ii de lucru t t Spa¸iile de lucru pe care le-a¸i specificat vor fi afi¸ate în col¸ul din dreapta jos al suprafe¸ei de lucru. t t s t t Ultima pictogram˘ din panoul inferior este Co¸ul de gunoi. Acesta con¸ine fi¸ierele pe care le-a¸i sters din calculator. Efectua¸i a s t s t ¸ t clic dreapta pe pictogram˘ si ap˘ sa¸i Deschide pentru a deschide fereastra Co¸ de gunoi. a¸ a t s
  • 37. Cursul Ubuntu desktop 23 / 338 Figura 2.19: Meniul si pictograma Co¸ de gunoi ¸ s Pute¸i sterge definitiv un element din calculator prin ap˘ sarea tastei DELETE. t ¸ a Altfel, efectua¸i clic dreapta pe un element si apoi ap˘ sa¸i Sterge din co¸ul de gunoi pentru a sterge definitiv acel element din t ¸ a t ¸ s ¸ calculator. Dac˘ dori¸i s˘ restaura¸i elementele sterse, trage¸i elementul vizat din fereastra Co¸ de gunoi direct pe suprafa¸a de lucru. a t a t ¸ t s t
  • 38. Cursul Ubuntu desktop 24 / 338 Figura 2.20: Stergerea articolelor din Co¸ul de gunoi ¸ s 2.2 Schimbarea limbii implicite Este bine de re¸inut: t Ubuntu este disponibil în peste 100 de limbi. Pute¸i selecta limba implicit˘ pentru sistemul dumneavoastr˘ fie la instalarea t a a sistemului fie dup˘ instalare. a Pentru a schimba limba implicit˘ pe parcursul instal˘ rii, selecta¸i limba dorit˘ în momentul în care sunte¸i întrebat. a a t a t 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Language Support. Dac˘ sunt disponibile actualiz˘ ri, t ¸ t a a sistemul va solicita instalarea suportului pentru limba aleas˘ de dumneavoastr˘ . a a
  • 39. Cursul Ubuntu desktop 25 / 338 Figura 2.21: Configurarea suportului de localizare 2. Ap˘ sa¸i pe Instaleaz˘ pentru to continua. La încheierea actualiz˘ rii se va deschide fereastra de dialog Language Support. a t a a Figura 2.22: Instalarea actualiz˘ rilor pentru suportul de localizare. a 3. În fereastra de dialog Language Support, marca¸i c˘ su¸a de validare din sec¸iunea Supported Languages pentru limba t a t t care dori¸i s˘ fie folosit˘ în func¸iile de suport din Ubuntu. t a a t
  • 40. Cursul Ubuntu desktop 26 / 338 Figura 2.23: Instalarea suportului de localizare 4. Ap˘ sa¸i Aplic˘ si apoi efectua¸i clic pe OK. Ubuntu va desc˘ rca si instala pachetele necesare în calculatorul dumneavoastr˘ . a t a¸ t a ¸ a Limba pe care a¸i ales-o va fi listat˘ în caseta Limb˘ implicit˘ . t a a a 5. Alege¸i limba pe care o dori¸i ca implicit˘ si ap˘ sa¸i pe OK. t t a¸ a t 6. Deautentifica¸i-v˘ si autentifica¸i-v˘ din nou pentru ca schimb˘ rile s˘ -¸i fac˘ efectul. t a¸ t a a as a Pute¸i schimba limba ori de câte ori dori¸i, în func¸ie de locul în care v˘ afla¸i. De exemplu, dac˘ ave¸i de f˘ cut o prezentare în t t t a t a t a timpul unei c˘ l˘ torii de afaceri în Rusia, schimbarea limbii sistemului în rus˘ poate fi o abordare prin care v˘ ve¸i face remarcat. aa a a t 2.3 ˘ Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapida între utilizatori ¸ Pute¸i avea mai mul¸i utilizatori care doresc s˘ acceseze sistemul. În acest caz exist˘ riscul ca datele s˘ fie folosite sau chiar t t a a a alterate de ceilal¸i utilizatori. Pentru a preveni acest lucru, pute¸i crea conturi de utilizatori pentru fiecare în parte, atribuind t t fiec˘ rui utilizator un alt cont. De exemplu, este bine s˘ crea¸i conturi pentru copii, pentru ca ace¸tia s˘ nu modifice configur˘ rile a a t s a a dumneavoastr˘ sau s˘ nu acceseze fi¸iere sau aplica¸ii nepotrivite. a a s t 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog t ¸ t ¸ Configur˘ ri utilizatori. a
  • 41. Cursul Ubuntu desktop 27 / 338 Figura 2.24: Ad˘ ugarea si stergerea utilizatorilor a ¸ ¸ 2. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator pentru a ad˘ uga un cont nou de utilizator a t a a pe calculator. Se va deschide fereastra de dialog Cont utilizator nou. Figura 2.25: Ad˘ ugarea unui utilizator a 3. Introduce¸i configur˘ rile de baz˘ ale contului, informa¸iile de contact si parola în fereastra de dialog Cont utilizator nou. t a a t ¸ (a) În câmpul Nume utilizator introduce¸i numele cu care se va autentifica utilizatorul. t (b) În câmpul Nume real introduce¸i numele real al utilizatorului. t (c) Selecta¸i tipul de utilizator din câmpul Profil t (d) Introduce¸i adresa locului de munc˘ în câmpul Loca¸ie birou. t a t (e) Introduce¸i num˘ rul de telefon de la locul de munc˘ în câmpul Telefon serviciu. t a a (f) Introduce¸i num˘ rul de telefon personal în câmpul Telefon acas˘ . t a a (g) Introduce¸i parola pentru contul de utilizator configurat în câmpul Parol˘ utilizator. t a ˘ N OTA : Aceast˘ informa¸ie este doar pentru statistici, ceilal¸i utilizatori nu o vor putea accesa. a t t Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile. a t a
  • 42. Cursul Ubuntu desktop 28 / 338 Figura 2.26: Configurarea unui cont de utilizator nou 4. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori va fi afi¸at un cont nou de utilizator. Aceast˘ fereastr˘ de dialog afi¸eaz˘ a s a a s a numele complet al utilizatorului si numele sub care acesta se autentific˘ la sistem. De asemenea, este ar˘ tat locul noului ¸ a a cont de utilizator.
  • 43. Cursul Ubuntu desktop 29 / 338 Figura 2.27: Cont utilizator nou De acum, dac˘ ve¸i ap˘ sa pictograma comutare rapid˘ între utilizatori, vor fi doi utilizatori afi¸a¸i, cel care este autentificat fiind a t a a s t marcat printr-un semn de validare. Figura 2.28: Comutarea între utilizatori Aceast˘ facilitate previne deconectarea si conectarea repetat˘ a utilizatorilor de fiecare dat˘ când se dore¸te comutarea între utia ¸ a a s lizatori. Permite comutarea rapid˘ între mai mul¸i utilizatori conecta¸i. Prin efectuarea unui simplu clic pe pictograma miniaplia t t ca¸iei comut˘ rapid între utilizatori, va fi prezentat˘ o list˘ cu numele utilizatorilor. Selecta¸i un nume de utilizator si ve¸i fi trimis t a a a t ¸ t
  • 44. Cursul Ubuntu desktop 30 / 338 în ecranul de autentificare. Introduce¸i numele de utilizator si parola si ve¸i intra în suprafa¸a de lucru a noului utilizator. La t ¸ ¸ t t comutarea într-un alt utilizator, ecranul utilizatorului anterior este blocat implicit, astfel încât alt˘ persoan˘ nu poate modifica a a profilul utilizatorului anterior. 2.4 Instalarea/dezinstalarea programelor ˘ U TILIZA¸ APLICA¸ I NSTALARE /D EZINSTALARE ATUNCI CÂND TREBUIE S A : TI TIA • Folosi¸i programe care nu se reg˘ sesc în configura¸ia implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu. t a t a • Încerca¸i o aplica¸ie alternativ˘ la una deja instalat˘ . t t a a Ubuntu con¸ine software preînc˘ rcat care poate fi instalat cu u¸urin¸a în calculator atunci când este nevoie. Pute¸i instala aceste t a s t˘ t programe utilizând Administratorul de pachete Synaptic din Ubuntu. Pentru a accesa aplica¸ia Instalare/Dezinstalare programe, t în meniul Aplica¸ii efectua¸i clic pe Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ . t t a a Figura 2.29: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t Pentru a accesa Administratorul de pachete Synaptic, în meniul System merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Administ ¸ t tratorul de pachete Synaptic.
  • 45. Cursul Ubuntu desktop 31 / 338 Figura 2.30: Deschiderea administratorului de programe Synaptic Synaptic se distinge printr-o modalitate avansat˘ de instalare a pachetelor. Dac˘ nu g˘ si¸i un program în unealta Instalare/Dezina a a t stalare, pute¸i c˘ uta programul în Synaptic. Acest utilitar caut˘ toate programele existente în toate depozitele Ubuntu. t a a 2.5 Efecte speciale - Compiz Fusion Compiz Fusion este un administrator de ferestre 3D care folose¸te accelerarea pl˘ cilor grafice prezente în zilele noastre pe cele s a mai multe sisteme de birou si laptopuri. Asigur˘ numeroase efecte vizuale, care fac administratorii grafici din Linux mai puternici ¸ a si mai intuitivi, precum si mai u¸or de utilizat si mai interesan¸i. De exemplu, pute¸i plasa spa¸iile de lucru într-un cub, ceea ce ¸ ¸ s ¸ t t t v˘ permite comutarea mai rapid˘ între acestea. a a Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS pe sistemele care au plac˘ grafic˘ corespunz˘ toare. Se vor activa efectele a a a vizuale speciale care îmbun˘ t˘¸esc utilizarea si aspectul sistemului. Pentru a putea aprecia, la adev˘ rata valoare, beneficiile aduse a at ¸ a de aceast˘ aplica¸ie, trebuie s˘ o vede¸i în ac¸iune si s˘ v˘ juca¸i cu ea. a t a t t ¸ a a t 1. În meniul Sistem merge¸i la Preferin¸e si efectua¸i clic pe Aspect. Se va deschide fereastra Preferin¸e aspect. t t ¸ t t
  • 46. Cursul Ubuntu desktop 32 / 338 Figura 2.31: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e aspect t 2. În fereastra de dialog Preferin¸e aspect sunt preconfigurate trei nivele pentru efectele speciale: Niciunul, Efecte normale t si Efecte suplimentare. Pute¸i alege pe oricare dintre acestea: ¸ t Figura 2.32: Configurarea efectelor vizuale Dac˘ dori¸i un desktop simplu, f˘ r˘ nici un efect special, selecta¸i Niciunul. Dac˘ dori¸i un desktop echilibrat ca atractivitate si a t aa t a t ¸ performan¸e medii, selecta¸i Normal. Dac˘ dori¸i efecte speciale variate, cum ar fi wobbly windows, desktop cube si multe altele, t t a t ¸ selecta¸i Extra.De exemplu, în timp ce a¸tepta¸i ca o actualizare s˘ se încheie sau ca un client de e-mail s˘ importe mesajele de t s t a a po¸t˘ electronic˘ , pute¸i activa efectul wobbly. Ferestrele vor începe s˘ danseze si s˘ afi¸eze efecte 3D. Juca¸i-v˘ pu¸in cu acestea, sa a t a ¸ a s t a t este amuzant!
  • 47. Cursul Ubuntu desktop 33 / 338 2.6 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Ubuntu utilizeaz˘ implicit administratorul grafic GNOME. a • Pute¸i configura limba implicit˘ a sistemului fie pe parcursul instal˘ rii, fie ulterior. t a a • Comutarea rapid˘ între utilizatori v˘ permite partajarea calculatorului cu al¸i utilizatori, f˘ r˘ a pune la dispozi¸ia acestora a a t aa t fi¸ierele dumneavoastr˘ . s a • Pute¸i instala programe în Ubuntu folosind aplica¸ia Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ sau utilitarul Administratorul de pachete Synapt t a a tic. • Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS si asigur˘ efecte grafice 3D amuzante pentru suprafa¸a de lucru. ¸ a t 2.7 Exerci¸ii recapitulative t Question: În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite _________________. a¸ a t a a Answer: Question: Care sunt cele trei pictograme pentru acces rapid existente deja în panoul superior? Answer: Question: Ce este comutarea rapid˘ între utilizatori? a Answer: 2.8 Exerci¸ii practice t Exerci¸ii: Ave¸i informa¸ii legate de conturile dumneavoastr˘ bancare în calculator si dori¸i s˘ bloca¸i accesul celorlal¸i la acestea. t t t a ¸ t a t t Un prieten dore¸te s˘ v˘ foloseasc˘ calculatorul pentru o perioad˘ de timp. Pentru a rezolva aceast˘ problem˘ , crea¸i un cont nou s a a a a a a t de utilizator pentru prietenul dumneavoastr˘ si utiliza¸i miniaplica¸ia comutare rapid˘ între utilizatori. a¸ t t a 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog t ¸ t ¸ User settings. 2. În fereastra de dialog User settings efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator. Se va deschide fereastra de dialog Cont de t a utilizator nou. 3. În fereastra de dialog introduce¸i urm˘ toarele informa¸ii: t a t (a) Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator. t (b) Alege¸i Desktop user din câmpul Profil. t i. ii. iii. iv. v. vi. Introduce¸i charles winsdor în câmpul Nume complet. t Introduce¸i Anglia în câmpul Loc de munc˘ . t a Introduce¸i 111111 în câmpul Telefon serviciu. t Introduce¸i 99999 în câmpul Telefon acas˘ . t a Introduce¸i password@1 în câmpul Parol˘ utilizator. t a Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile. a t a 4. Efectua¸i clic pe pictograma comutare rapid˘ între utilizatori din panoul superior. Ap˘ sa¸i charles. Se va deschide ecranul t a a t de autentificare. 5. Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator si password@1 în câmpul Parol˘ . t ¸ a
  • 48. Cursul Ubuntu desktop 34 / 338 6. Prietenul dumneavoastr˘ poate lucra de acum în aceast˘ suprafa¸a de lucru. a a t˘ Prietenul despre care am vorbit nu poate accesa contul dumneavoastr˘ de utilizator deoarece calculatorul va solicita parola a dumneavoastr˘ pentru a permite accesul la acest cont. A¸a c˘ datele dumneavoastr˘ sunt în siguran¸a. a s a a t˘
  • 49. Cursul Ubuntu desktop 35 / 338 Capitolul 3 Folosirea Internetului O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Cum s˘ v˘ conecta¸i la internet a a t • Cum s˘ c˘ uta¸i pe Internet a a t • Cum s˘ utiliza¸i un cititor de fluxuri de stiri RSS a t ¸ • Cum s˘ trimite¸i si s˘ primi¸i mesaje e-mail a t ¸ a t • Cum s˘ folosi¸i diferite unelte pentru comunicarea prin mesaje instante a t • Cum s˘ efectua¸i apeluri telefonice folosind telefoane virtuale a t 3.1 ˘ ˘ Cum sa va conecta¸i si sa folosi¸i Internetul t ¸ ˘ t Internetul este folosit de c˘ tre milioane de oameni zilnic pentru munc˘ si divertisment. S˘ c˘ uta¸i informa¸ii de peste tot în lume, a a¸ a a t t s˘ coresponda¸i cu prieteni si rude, s˘ participa¸i în forum-uri de discu¸ie, s˘ citi¸i stirile, s˘ juca¸i jocuri, nu a fost niciodat˘ mai a t ¸ a t t a t ¸ a t a u¸or... sau mai accesibil. s Modalit˘¸ile de conectare la Internet nu sunt întotdeauna o alegere si depinde în mare parte de locul unde tr˘ i¸i si/sau munci¸i si de at ¸ at ¸ t ¸ infrastructura înconjur˘ toare. Pentru început ave¸i nevoie de un abonament la un Internet Service Provider (ISP) si o conexiune a t ¸ func¸ional˘ la internet în zona dumneavoastr˘ . Configurarea conexiunii la internet depinde într-o mic˘ m˘ sur˘ de dumneavoastr˘ . t a a a a a a Ubuntu suport˘ majoritatea tipurilor de conexiune. Aceast˘ lec¸ie va acoperi: Broadband (cablu sau ADSL), dial-up si accesul a a t ¸ direct prin Local Area Network (LAN). Conexiunile broadband sunt rapide si de încredere iar utilizatorii se pot abona pentru o plat˘ lunar˘ . Companiile broadband ofer˘ ¸ a a a pachete cu specifica¸ii de viteze si limite de l˘¸imi de band˘ diferite. Dac˘ ve¸i c˘ l˘ tori si ave¸i nevoie de acces la internet, pute¸i t ¸ at a a t aa ¸ t t s˘ cump˘ ra¸i o conexiune wireless (f˘ r˘ fir). Dac˘ computerul dumneavoastr˘ nu are deja preinstalat˘ placa wireless, ve¸i avea a a t aa a a a t nevoie de una. Acest fel de conexiune este similar˘ cu una de satelit, datele fiind transmise prin unde. a Accesul la Dial-up folose¸te firele de telefon, doar c˘ la cele dou˘ capete se afl˘ calculatoare. Aceasta este o modalitate de s a a a conectare înceat˘ si ieftin˘ care folose¸te firul de telefon pentru a se comunica cu un server local. Calculatorul sun˘ la un a ¸ a s a num˘ r de telefon stabilit de ISP (Internet Service Provider) si se conecteaz˘ la server. În consecin¸a nu pute¸i s˘ efectua¸i a ¸ a t˘ t a t apeluri telefonice în timp ce sunte¸i conectat la Internet. Aceasta este cea mai veche si mai lent˘ modalitate de conexiune la net; t ¸ a efectuarea mai multor activit˘¸i în acest mod poate fi frustrant˘ si cu multe b˘ t˘ i de cap. at a¸ aa
  • 50. Cursul Ubuntu desktop 36 / 338 3.1.1 Administrator Re¸ea t Administratorul re¸elei din Ubuntu este o unealt˘ simpl˘ si puternic˘ ce permite men¸inerea conexiunii adaptorului cu sau f˘ r˘ t a a¸ a t aa fir. Se afl˘ pe bara de meniu de deasupra în col¸ul dreapta, sus. Un clic dreapta va ar˘ ta dac˘ calculatorul dumneavoastr˘ este a t a a a deja conectat la o re¸ea cu fir sau f˘ r˘ . În cazul unei re¸ele f˘ r˘ fir protejat˘ de o parol˘ , va ap˘ rea o caset˘ de dialog care va cere t aa t aa a a a a una. Aceasta poate fi p˘ strat˘ în inelul dumneavoastr˘ de chei si va fi folosit˘ automat când va mai fi nevoie. Totu¸i, s-ar putea a a a ¸ a s s˘ fi¸i întrebat de parola inelului de chei dac˘ va trebui s˘ v˘ deautentifica¸i. a t a a a t Figura 3.1: Administrator Re¸ea t Pute¸i de asemenea s˘ efectua¸i clic-dreapta pe Administrator re¸ea pentru a activa sau dezactiva conexiuni prin fir sau f˘ r˘ fir t a t t aa (wireless). Informa¸iile conexiunii permit accesul la parametrii de re¸ea folosi¸i în mod curent. t t t Figura 3.2: Conexiune prin Administratorul de re¸ea t Dac˘ Administratorul de re¸ea nu configureaz˘ automat conexiunile la re¸ea pute¸i s˘ reveni¸i s˘ le configura¸i manual. a t a t t a t a t 3.1.2 Folosirea conexiunii prin cablu 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea. t ¸ a t t t t a
  • 51. Cursul Ubuntu desktop 37 / 338 Figura 3.3: Accesare op¸iuni re¸ea t t 2. Efectua¸i clic pe butonul Deblocheaz˘ si introduce¸i parola voastr˘ administrativ˘ . t a¸ t a a 3. În pagina Conexiuni alege¸i conexiunea utilizabil˘ . Ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. Se va deschide fereastra de dialog Propriet˘ ti t a a t a¸ a¸ eth0. Figura 3.4: Set˘ ri de re¸ea a t ˘ 4. Debifeaz˘ c˘ su¸a Activeaz˘ modul roaming pentru a activa conexiunea. N OTA : a a t a Cei mai mul¸i furnizori de servicii de Internet de band˘ larg˘ (broadband) vor utiliza protocolul Dynamic Host Control t a a Protocol (DHCP) pentru a v˘ pune la dispozi¸ie o adres˘ IP. Dac˘ este nevoie de o adres˘ IP static˘ , atunci ea v˘ va fi dat˘ a t a a a a a a
  • 52. Cursul Ubuntu desktop 38 / 338 de c˘ tre furnizorul de servicii de Internet. Etapele urm˘ toare v˘ vor ar˘ ta modul de configurare a conexiunii de Internet a a a a folosind adres˘ IP static˘ . a a (a) În caseta Configura¸ie alege¸i op¸iunea Adres˘ IP static˘ . t t t a a (b) Introduce¸i adresa de IP a calculatorului în caseta Adres˘ IP. t a ˘ (c) Introduce¸i masca de subre¸ea a adresei de IP a computerului în caseta Masc˘ subre¸ea N OTA : t t a t O masc˘ de re¸ea împarte o re¸ea de adrese IP în grupuri care faciliteaz˘ direc¸ionarea datelor. a t t a t ˘ (d) Scrie¸i adresa IP a ISP-ului în caseta Adres˘ gateway. N OTA : t a Un gateway este un dispozitiv ce conecteaz˘ un utilizator la Internet. Este oferit de c˘ tre ISP. a a Figura 3.5: Propriet˘¸i eth0 at 5. Ap˘ sa¸i OK pentru a încheia configura¸ia conexiunii prin cablu. a t t Figura 3.6: Set˘ ri de re¸ea a t Acum v˘ pute¸i conecta la Internet folosind cablul. a t
  • 53. Cursul Ubuntu desktop 39 / 338 Dac˘ furnizorul vostru de Internet folose¸te protocolul DHCP (Dynamic Host Connection Protocol), atunci pur si simplu selecta¸i a s ¸ t op¸iunea Configurare automat˘ (DHCP) din meniul derulant Configurare. t a 3.1.3 ˘ Folosirea placii wireless Ubuntu detecteaz˘ automat suportul pentru pl˘ ci wireless. a a 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si apoi ap˘ sa¸i Re¸ea. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea. t ¸ a t t t t 2. Dac˘ placa wireless din computer este afi¸at˘ , pute¸i folosi aceea¸i procedur˘ descris˘ în sec¸iunea Folosirea conexiunii a s a t s a a t prin cablu pentru a v˘ conecta la internet. a Figura 3.7: Alegere conexiune wireless Sau efectua¸i clic stânga pe Administrator re¸ea si detecta¸i re¸ele f˘ r˘ fir din apropiere. t t ¸ t t aa Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Pentru a vedea lista completa de placi wireless care func¸ioneaza sub Ubuntu accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/t t WifiDocs/WirelessCardsSupported. Unele pl˘ ci wireless nu sunt prezente pe site-ul Ubuntu din cauz˘ c˘ nu au disponibile drivere cu surs˘ deschis˘ . Astfel, aceste a a a a a pl˘ ci nu func¸ioneaz˘ automat cu Ubuntu. Dac˘ placa dumneavoastr˘ de re¸ea wireless nu dispune de un driver cu surs˘ deschis˘ a t a a a t a a o pute¸i folosi utilizând ndiswrapper. t Folosirea Ndiswrapper cu o plac˘ wireless Ndiswrapper este un modul Linux ce permite Ubuntu s˘ foloseasc˘ drivere Microsoft a a a Windows pentru placa wireless. Unealta cu care ndiswrapper poate fi configurat este disponibil˘ folosind Instalare/Deinstalare a aplica¸ii . Programul de setare Drivere wireless Windows poate fi g˘ sit în Sistem - Administrare. t a 3.1.4 Folosirea conexiunii dial-up O conexiune dial-up folose¸e un modem pentru a accesa internetul. Pute¸i folosi unealta ScanModem pentru a identifica tipul s t modemului. Aceasta recunoa¸te tipul de modem - fie c˘ este Peripheral Component Interconnect (PCI) sau Universal Serial Bus s a (USB). Este bine de re¸inut: t ˘ Pentru a descarca unealta ScanModem, accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/DialupModemHowto/ScanModem. t
  • 54. Cursul Ubuntu desktop 40 / 338 1. Desc˘ rca¸i, configura¸i si instala¸i driverul pentru modem. Dac˘ un driver cu surs˘ deschis˘ nu este disponibil, contacta¸i-v˘ a t t ¸ t a a a t a ˘ vânz˘ torul pentru alte op¸iuni. N OTA : a t Pentru a desc˘ rca driverul cu surs˘ deschis˘ , accesa¸i: www.modemdriver.com. a a a t 2. C ONFIGURAREA CONEXIUNII DIAL - UP SPRE ISP: (a) În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea. t ¸ a t t t t a (b) În fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea alege¸i Conexiune point to point si ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. se va deschide t t t ¸ a t a¸ fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0. a¸ Figura 3.8: Set˘ ri de re¸ea a t (c) În fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0 bifa¸i c˘ su¸a Activeaz˘ aceast˘ conexiune pentru a activa conexia¸ t a t a a unea. (d) Scrie¸i informa¸iile furnizorului de servicii de Internet si informa¸iile contului dumneavoastr˘ ob¸inute de la acela¸i t t ¸ t a t s furnizor. Introduce¸i num˘ rul de telefon în Num˘ r telefon si prefixul în c˘ su¸a Prefix pe care modemul o folose¸te pentru a se t a a ¸ a t s conecta la server. Scrie¸i numele contului dial-up în c˘ su¸a Nume utilizator si parola în c˘ su¸a Parol˘ . Numele de t a t ¸ a t a utilizator este acela înregistrat cu ISP-ul dumneavoastr˘ . a (e) Specifica¸i op¸iunile modemului în pagina Modem. Ap˘ sa¸i pagina Modem. Scrie¸i sau selecta¸i portul modemului în t t a t t t fereastra Modem port. Selecta¸i tipul de apelare din c˘ su¸a Tip apelare. Pute¸i selecta tipurile de apel˘ ri telefonice t a t t a ce vor fi folosite în c˘ su¸a Tip apelare. Tipul de apelare depinde de compania dumneavoastr˘ de telefonie si poate fi a t a ¸ Tonuri sau Pulsa¸ii. Dac˘ nu cunoa¸te¸i tipul de apel pe care trebuie s˘ -l alege¸i, contacta¸i-v˘ compania de telefonie. t a s t a t t a Gre¸ind tipul de apelare, modemul va scoate ni¸te sunete când se va conecta la serverul ISP-ului. Pute¸i configura s s t volumul acestui zgomot selectând volumul corespunz˘ tor din fereastra Volum - se recomand˘ selectarea Oprit sau a a Minim. (f) Specifica¸i op¸iunile conexiunii. Ap˘ sa¸i pagina Op¸iuni si bifa¸i c˘ su¸a Setare rut˘ implicit˘ c˘ tre internet prin t t a t t ¸ t a t a a a modem pentru a folosi modemul dial-up drept conexiunea implicit˘ de conectare la internet. Dac˘ folosi¸i un laptop a a t într-o re¸ea local˘ (LAN), debifa¸i aceast˘ op¸iune. Selecta¸i aceast˘ op¸iune numai dac˘ folosi¸i o conexiune dial-up. t a t a t t a t a t Ca parte a configur˘ rilor de conectare ale modemului trebuie s˘ numi¸i o gazd˘ c˘ tre un nod IP pentru a-l identifica a a t a a drept gazd˘ TCP/IP. Pute¸i alege numele serverului ISP-ului, care va carta cu succes un nume de gazd˘ c˘ tre o adres˘ a t a a a de IP. Pentru aceasta bifa¸i c˘ su¸a Utilizeaz˘ serverele DNS ale furnizorului de internet. t a t a În cazul în care conexiunea va c˘ dea, modemul va încerca automat s˘ se reconecteze la internet dac˘ este bifat˘ c˘ su¸a a a a a a t Reîncearc˘ dac˘ nu se realizeaz˘ conexiunea. a a a (g) Ap˘ sa¸i OK pentru a finaliza configurarea dial-up. a t
  • 55. Cursul Ubuntu desktop 41 / 338 Figura 3.9: Propriet˘¸i pentru ppp0 at Acum, v˘ pute¸i conecta la Internet folosind o conexiune dial-up. a t 3.2 Navigare Web Not˘ : a Mozilla Firefox este navigatorul web implicit în Ubuntu. Este o aplica¸ie cu surs˘ public˘ , dezvoltat de Mozilla Corporation si o t a a ¸ mul¸ime de colaboratori fiind în totalitate compatibil cu Ubuntu. Pentru a deschide navigatorul web Firefox, în meniul Aplica¸ii, t t îndrepta¸i-v˘ spre Internet si ap˘ sa¸i Navigatorul Web Firefox. t a ¸ a t Figura 3.10: Lansare Navigator Web Firefox Firefox include dou˘ facilit˘¸i ce v˘ vor face experien¸a dumneavoastr˘ online mai productiv˘ - un sistem integrat de c˘ utare si a at a t a a a ¸ plasare de semne de carte actualizabile.
  • 56. Cursul Ubuntu desktop 42 / 338 C˘ utare integrat˘ Aceast˘ facilitate v˘ permite s˘ c˘ uta¸i dup˘ si s˘ g˘ si¸i informa¸ii. Bara de c˘ utare vine preînc˘ rcat˘ cu a a a a a a t a¸ a a t t a a a motoarele de c˘ utare Google, Yahoo!, Amazon, eBay, Answers.com si Creative Commons. Pute¸i introduce un termen de c˘ utare a ¸ t a în bara de c˘ utare si s˘ primi¸i r˘ spunsuri imediate de la motorul ales. Pute¸i selecta un nou motor de c˘ utare din meniul barei de a ¸ a t a t a c˘ utare în orice moment si s˘ ad˘ uga¸i motoare de pe site-uri web preferate. a ¸ a a t Figura 3.11: Motoare de c˘ utare disponibile a Sugestii de c˘ utare Pentru o mai mare u¸urare a ac¸iunilor legate de c˘ utare, unele motoare de c˘ utare ca Google, Yahoo si a s t a a ¸ Answers.com în Firefox, sugereaz˘ termeni de c˘ utare. Începe¸i prin a scrie în bara de c˘ utare si va ap˘ rea o list˘ de sugestii. a a t a ¸ a a De exemplu, dac˘ scrie¸i rege în bara de c˘ utare, o list˘ cu sugestii va completa cuvântul cheie. A¸a c˘ în loc s˘ scrie¸i termenul a t a a s a a t complet, pute¸i alege termenul necesar din list˘ . Acest lucru va face c˘ utarea u¸oar˘ si rapid˘ . t a a s a¸ a Urm˘ toarea figur˘ arat˘ o list˘ cu sugestii atunci când scrie¸i în bara de c˘ utare: a a a a t a Figura 3.12: List˘ de sugestii a Semne de carte Dac˘ întâlni¸i un site web interesant de pe internet si vre¸i s˘ -l ¸ine¸i pentru viitoare întoarceri, f˘ r˘ a-l ¸ine a t ¸ t a t t aa t minte, pune¸i un semn de carte. Data viitoare când sunte¸i online, doar ap˘ sa¸i leg˘ tura pentru a merge la acea pagin˘ web. Pute¸i t t a t a a t vizualiza fluxuri web ca stiri si titluri de blog în bara de unelte sau meniul semnelor de carte. Un flux web sau un flux (en. ¸ ¸
  • 57. Cursul Ubuntu desktop 43 / 338 feed) este o pagin˘ web XML ce con¸ine o list˘ cu leg˘ turi c˘ tre alte pagini web. Pute¸i vedea rapid ultimele titluri de pe siturile a t a a a t dumneavoastr˘ preferate si apoi s˘ ap˘ sa¸i pentru a ajunge direct la capitolele de interes. a ¸ a a t Un semn de carte în Firefox, asem˘ n˘ tor cu favoritele din Internet Explorer, este o facilitate folositoare într-un navigator. a a 1. Deschide¸i navigatorul de Internet Firefox. Din meniul Semne de carte alege¸i op¸iunea Pune un semn la aceast˘ pagin˘ . t t t a a 2. Se va deschide fereastra de dialog Semne de carte. Selecta¸i o loca¸ie unde s˘ salva¸i noul semn de carte si ad˘ uga¸i ce t t a t ¸ a t etichete dori¸i (cuvinte cheie). t 3. Ap˘ sa¸i butonul Gata pentru a salva semnul de carte. a t Pentru a v˘ sorta semnele de carte si pentru a crea categorii noi sau categorii, selecta¸i op¸iunea Organizeaz˘ semnele de carte a ¸ t t a din meniul Semne de carte. 3.3 ˘ Care dintre urmatoarele este un acumulator de fluxuri RSS? Fluxurile de stiri v˘ permit s˘ observa¸i când un site web a ad˘ ugat con¸inut nou. Pute¸i avea ultimele titluri imediat ce ele sunt ¸ a a t a t t publicate f˘ r˘ s˘ fi¸i nevoi¸i s˘ vizita¸i pagina de Internet respectiv˘ . Aceste fluxuri de stiri sunt cunoscute ca RSS sau Really aa a t t a t a ¸ Simple Syndication. 3.3.1 Cititorul de stiri Liferea ¸ Not˘ : Not˘ : a a Liferea este un cititor de fluxuri RSS on line. Este un cititor de stiri pentru mediul GTK/GNOME rapid, u¸or de instalat si de ¸ s ¸ utilizat. Pute¸i instala Liferea în Ubuntu folosind administratorul de pachete Synaptic urmând procedura descris˘ în sec¸iunea Utilizarea t a t clien¸ilor alternativi de E-mail. t Siturile web care ofer˘ fluxuri RSS afi¸eaz˘ simbolul RSS chiar lâng˘ adresa URL a acestora. a s a a Figura 3.13: Identificarea siturilor care ofer˘ fluxuri RSS a
  • 58. Cursul Ubuntu desktop 44 / 338 Accesarea programului Liferea Pentru a accesa Liferea, trebuie s˘ g˘ si¸i un site care ofer˘ fluxuri RSS. Parcurge¸i toat˘ lista grupurilor de stiri de pe serverul a a t a t a ¸ dumneavoastr˘ pentru a g˘ si exact ceea ce v˘ intereseaz˘ . a a a a 1. Deschide¸i pagina web care ofer˘ fluxuri RSS. t a Figura 3.14: Deschiderea unei pagini web care ofer˘ fluxuri RSS a 2. În aceast˘ pagin˘ , c˘ uta¸i leg˘ tura care ofer˘ fluxul RSS. Efectua¸i clic pe aceasta pentru a salva URL-ul. Acest URL va fi, a a a t a a t de fapt, fluxul. Figura 3.15: C˘ utarea leg˘ turii fluxului RSS a a
  • 59. Cursul Ubuntu desktop 45 / 338 3. Deschide¸i Liferea. În meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet efectua¸i clic pe Liferea Feed Reader. t t t Figura 3.16: Lansarea programului Liferea 4. Pentru a v˘ abona la un flux, efectuati clic dreapta oriunde în panoul din stânga ferestrei Liferea, merge¸i la New si efectua¸i a t ¸ t clic pe New Subscription. Se va deschide fereastra de dialog New Subscription.
  • 60. Cursul Ubuntu desktop 46 / 338 Figura 3.17: Abonarea la un flux RSS 5. În fereastra de dialog New Subscription lipi¸i URL-ul salvat, care este fluxul propriu-zis, si efectua¸i clic pe OK. Ve¸i t ¸ t t observa apari¸ia unui flux nou în fereastra Liferea. t Figura 3.18: Introducerea sursei fluxului RSS Imaginea urm˘ toare prezint˘ un flux nou în fereastra Liferea. a a
  • 61. Cursul Ubuntu desktop 47 / 338 Figura 3.19: Vizionarea fluxurilor noi 1. Cititorul Liferea are configurate implicit mai multe fluxuri RSS. 2. Dac˘ nu dori¸i ca un capitol s˘ fie sters dup˘ o anumit˘ perioad˘ de timp, pute¸i marca acel capitol ca fiind important. a t a ¸ a a a t 3. Pute¸i folosi func¸ia de c˘ utare pentru a c˘ uta în capitolele desc˘ rcate informa¸iile necesare. t t a a a t 4. Pute¸i folosi si un motor de c˘ utare online pentru a g˘ si informa¸ii noi. t ¸ a a t 3.4 Trimiterea si primirea mesajelor e-mail ¸ Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Evolution combin˘ mesajele e-mail cu un calendar si o agend˘ într-o singur˘ a ¸ a a aplica¸ie foarte folositoare. t 3.4.1 Utilizarea aplica¸iei Evolution t Not˘ : a 1. Din meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet selecta¸i Evolution Mail. t t
  • 62. Cursul Ubuntu desktop 48 / 338 Figura 3.20: Lansarea aplica¸iei Evolution t Este bine de re¸inut: t ˘ Atunci când lansa¸i pentru prima data Evolution, este creat directorul .evolution în directorul personal al utilizatorului. În t ˘ ˘ acest director sunt salvate datele locale. Apoi se deschide un asistent pentru a va ajuta sa configura¸i conturile de mail. t ˘ Alte informa¸ii specifice utilizatorului sunt pastrate în .gconf/apps/evolution. t Asistentul Asistentul de conturi Evolution v˘ ghideaz˘ prin etapele necesare pentru configurarea unui cont de mail si, a a ¸ dac˘ este cazul, v˘ ajut˘ în importarea fi¸ierelor din alte aplica¸ii. Efectua¸i clic pe Înainte. a a a s t t Figura 3.21: Configurarea unui cont nou de e-mail 2. Evolution pune la dispozi¸ie un sistem integrat pentru realizarea copiilor de siguran¸a. Dac˘ muta¸i datele personale ale t t˘ a t aplica¸iei Evolution de pe un sistem într-altul, folosi¸i acest dialog. În pagina Restore from backup pute¸i restaura fi¸iere t t t s
  • 63. Cursul Ubuntu desktop 49 / 338 care con¸in copii de siguran¸a ale mesajelor e-mail, ale noti¸elor, ale fi¸ierelor personale si a altor tipuri de fi¸iere create în t t˘ t s ¸ s alte versiuni ale aplica¸iei Evolution. t Figura 3.22: Restaurarea copiilor de rezerv˘ în aplica¸ia Evolution a t 3. În pagina Identitate, introduce¸i numele dumneavoastr˘ întreg în câmpul Nume complet si adresa de e-mail în câmpul t a ¸ E-mail Address. Aici pune¸i adresa de mail furnizat˘ de ISP-ul dumneavoastr˘ . Contul de mail va fi configurat cu aceste t a a informa¸ii. Efectua¸i clic pe Înainte. t t
  • 64. Cursul Ubuntu desktop 50 / 338 Figura 3.23: Configurarea identit˘¸ii unui cont de mail at ˘ N OTA : Pute¸i omite informa¸iile din sec¸iunea Informa¸ii op¸ionale. Vi se cere s˘ introduce¸i informa¸iile necesare în câmpurile t t t t t a t t R˘ spunde la si Organza¸ie, doar dac˘ dori¸i s˘ le include¸i în mesajele e-mail trimise de dumneavoastr˘ . În câmpul a ¸ t a t a t a R˘ spunde la pute¸i introduce numele dumneavoastr˘ , citate favorite sau orice alt˘ informa¸ie, iar în câmpul Organiza¸ie a t a a t t introduce¸i numele institu¸iei la care lucra¸i sau al scolii la care înv˘¸a¸i. t t t ¸ at t 4. În pagina Primire mesaje, în câmpul Tip Server selecta¸i tipul serverului furnizorului de servicii Internet. Programul t Evolution este compatibil cu mai multe tipuri de servere, dar POP este cel mai folosit pentru primirea mesajelor e-mail.
  • 65. Cursul Ubuntu desktop 51 / 338 Figura 3.24: Alegerea tipului de server pentru primirea mesajelor ˘ N OTA : Dac˘ nu cunoa¸te¸i informa¸iile asociate serverului, contacta¸i administratorul de sistem sau furnizorul de servicii Internet. a s t t t (a) Alege¸i POP din câmpul Tip server pentru a v˘ conecta si desc˘ rca mesaje prin serverul POP. Pagina Mesaje primite t a ¸ a ˘ va cere informa¸iile de configurare. N OTA : t Pentru mai multe informa¸ii despre tipurile de servere, apela¸i la: https://help.ubuntu.com/community/EmailClients. t t (b) Introduce¸i numele serverului prin care primi¸i mesajele în câmpul Server si numele de utilizator în câmpul Nume t t ¸ utilizator. Acesta din urm˘ nu este numele sub care v˘ autentifica¸i la calculator, ci numele prin care v˘ conecta¸i la a a t a t contul de mail pus la dispozi¸ie de ISP-ul dumneavoastr˘ . t a (c) În sec¸iunea Securitate, pute¸i alege Criptare sau F˘ r˘ securizare din caseta Folosi¸i conexiune securizat˘ . Criptarea t t a a t a face ca mesajele s˘ nu fie citite decât de destinatarii acestora. a (d) Selecta¸i Parola din câmpul Tip de autentificare sau efectua¸i clic pe Verific˘ tipurile suportate pentru ca Evot t a lution s˘ caute tipurile de autentificare suportate. Tipurile de autentificare încruci¸at˘ nu sunt suportate. În general, a s a ˘ modalitatea de autentificare la server este parola. N OTA : Contacta¸i administratorul de sistem sau furnizorul de servicii Internet pentru a afla tipul de autentificare suportat˘ . t a (e) Efectua¸i clic pe Înainte. t
  • 66. Cursul Ubuntu desktop 52 / 338 Figura 3.25: Introducerea informa¸iilor despre serverul POP t 5. În pagina Op¸iuni primire mesaje selecta¸i urm˘ toarele op¸iuni, dac˘ sunt necesare: t t a t a (a) Pentru verificarea automat˘ a mesajelor dup˘ o perioad˘ anume de timp, marca¸i c˘ su¸a de validare Verific˘ automat a a a t a t a pentru mesaje noi la fiecare. Introduce¸i durata intervalului în lista minute. t (b) În sec¸iunea Stocare mesaje marca¸i c˘ su¸a de validare Las˘ mesajul pe server , dac˘ dori¸i p˘ strarea unei copii a t t a t a a t a mesajelor pe server. (c) Marca¸i c˘ su¸a Dezactivare suport pentru toate extensiile POP3 dac˘ dori¸i s˘ dezactiva¸i suportul POP3. t a t a t a t (d) Efectua¸i clic pe Înainte. t
  • 67. Cursul Ubuntu desktop 53 / 338 Figura 3.26: Specificarea op¸iunilor de verificare pentru mesaje noi si pentru p˘ strarea acestora t ¸ a 6. În pagina Trimitere mesaje, introduce¸i op¸iunile care convin. Specifica¸i serverul de mail pentru trimiterea în câmpul Tip t t t server. (a) Sunt dou˘ metode prin care pute¸i trimite mesaje e-mail, anume SMTP si programele Send Mails. SMTP este metoda a t ¸ cea mai folosit˘ la trimiterea de mesaje. Alege¸i SMTP ca tip de server în câmpul Tip server. a t (b) Specificarea configura¸iei serverului pentru mesaje trimise: t
  • 68. Cursul Ubuntu desktop 54 / 338 Figura 3.27: Introducerea informa¸iilor despre serverul SMTP t i. Introduce¸i adresa serverului în câmpul Server. Aceasta este adresa serverului pentru trimiterea mesajelor, t adres˘ furnizat˘ de ISP-ul dumneavoastr˘ a a a ii. Specifica¸i cum dori¸i s˘ v˘ autentifica¸i. Dac˘ serverul solicit˘ autentificare, marca¸i c˘ su¸a de validare Serverul t t a a t a a t a t necesit˘ autentificare. Vi se va cere tipul de autentificare în câmpul Tip. Pute¸i efectua clic pe Verific˘ tipurile a t a suportate pentru ca programul Evolution s˘ caute tipurile suportate. a iii. Introduce¸i numele contului în câmpul Nume utilizator. t iv. Dac˘ dori¸i ca Evolution s˘ memoreze parola dumneavoastr˘ , marca¸i c˘ su¸a de validare Memoreaz˘ parola. a t a a t a t a Apoi efectua¸i clic pe Înainte. Se va deschide pagina Management cont. t 7. Evolution poate accesa mai mul¸i furnizori de e-mail. Pentru a-i diferen¸ia, pute¸i asocia fiec˘ ruia un nume. Introduce¸i t t t a t a¸adar un nume pentru configura¸ia actual˘ în câmpul Nume. Pute¸i introduce orice nume dori¸i, ele sunt relevante numai s t a t t pentru dumneavoastr˘ . Efectua¸i apoi clic pe Înainte. a t
  • 69. Cursul Ubuntu desktop 55 / 338 Figura 3.28: Introducerea informa¸iilor contului t 8. În pagina Fus orar alege¸i zona de timp în care v˘ afla¸i, folosind harta sau lista Selection. Efectua¸i clic pe Înainte. t a t t Figura 3.29: Specificarea fusului orar 9. Configurarea este încheiat˘ . Efectua¸i clic pe Aplic˘ pentru a salva configur˘ rile pe care le-a¸i f˘ cut. Se va deschide a t a a t a
  • 70. Cursul Ubuntu desktop 56 / 338 fereastra Evolution. Figura 3.30: Evolution Pentru mai multe informa¸ii despre cum pute¸i folosi clientul de e-mail Evolution, apela¸i la: https://help.ubuntu.com/7.04/t t t internet/C/email.html. 3.4.2 Folosirea clien¸ilor alternativi de e-mail t În afar˘ de Evolution, pute¸i folosi al¸i clien¸i pentru mesajele e-mail, cum ar fi Mozilla Thunderbird, Balsa si Pine. Dac˘ a¸i a t t t ¸ a t folosit suita Mozilla, ve¸i prefera s˘ utiliza¸i Thunderbird, care este asem˘ n˘ tor. Încerca¸i ambii clien¸i de mail pentru a decide t a t a a t t asupra unuia. Mozilla Thunderbird este o aplica¸ie pentru e-mail dezvoltat˘ de Mozilla Foundation. Este o aplica¸ie pentru e-mail t a t si grupuri de discu¸ii liber˘ , multi-platform˘ . ¸ t a a Este bine de re¸inut: t Suita Mozilla este o colec¸ie de aplica¸ii integrate, care include navigator web, client de e-mail si grupuri de discu¸ii, client de t t ¸ t ˘ IRC, o agenda pentru contacte si un utilitar pentru realizarea paginilor web. ¸ Aplica¸ia Thunderbird este disponibil˘ în arhiva software Universe si poate fi instalat˘ folosind administratorul de pachete Synapt a ¸ a tic. 1. În meniul Sistem, merge¸i la Administrare si alege¸i Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide fereastra t ¸ t Administratorul de pachete Synaptic.
  • 71. Cursul Ubuntu desktop 57 / 338 Figura 3.31: Deschiderea administratorului de programe Synaptic 2. În fereastra de dialog Administratorul de pachete Synaptic pute¸i selecta pachetul de care ave¸i nevoie. Panoul din t t partea stâng˘ prezint˘ categoriile, iar cel din dreapta prezint˘ pachetele. Pute¸i c˘ uta un pachet folosind câmpul Caut˘ , a a a t a a introducând în acesta numele pachetului. Dac˘ nu sti¸i numele pachetului, alege¸i categoria potrivit˘ din panoul din stânga a ¸ t t a pentru a filtra pachetele. Pute¸i apoi marca c˘ su¸a de validare din dreptul pachetului dorit, în panoul din partea dreapt˘ a t a t a ferestrei administratorului de pachete Synaptic. Este bine de re¸inut: t ˘ Daca dori¸i sa consulta¸i pachetele instalate si cele disponibile, în Administratorul de pachete Synaptic efectua¸i clic pe t ˘ t ¸ t ˘ ˘ ˘ ˘ Dupa stare. Pentru a verifica depozitul sursa al pachetului, efectua¸i clic pe Dupa origine. Pentru a verifica daca un t ˘ pachet este deteriorat sau daca poate fi actualizat, face¸i clic pe Filtre personalizate. t 3. Efectua¸i clic pe Search. Se va deschide fereastra de dialog Caut˘ . Introduce¸i numele pachetului, Thunderbird, în câmt a t pul C˘ utare si efectua¸i clic pe butonul Caut˘ . În panoul din dreapta al ferestrei Administratorul de pachete Synaptic a ¸ t a va fi afi¸at pachetul Mozilla Thunderbird. s
  • 72. Cursul Ubuntu desktop 58 / 338 Figura 3.32: C˘ utarea pachetului Thunderbird a ˘ N OTA : Pentru a reveni la lista categoriilor dup˘ ce a¸i c˘ utat un program folosind butonul Caut˘ , efectua¸i clic pe butonul Sec¸iuni. a t a a t t 4. Selecta¸i c˘ su¸a de validare Marcheaz˘ pentru instalare pentru a instala pachetul. t a t a
  • 73. Cursul Ubuntu desktop 59 / 338 Figura 3.33: Marcarea pentru instalare a pachetului Thunderbird 5. Pachetul pe care dori¸i s˘ -l instala¸i poate depinde de alte pachete. În acest caz sunte¸i notificat asupra dependin¸elor. t a t t t Pentru a include schimb˘ rile necesare pentru rezolvarea dependin¸elor, efectua¸i clic pe Mark. a t t 6. Pentru a confirma schimb˘ rile marcate, efectua¸i clic pe Aplic˘ . a t a Figura 3.34: Confirmarea pachetelor de instalat 7. Se deschide fereastra de dialog Sumar invitându-v˘ s˘ face¸i o ultim˘ verificare înainte de a începe opera¸ia selectat˘ . a a t a t a Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a continua ac¸iunea. t a t
  • 74. Cursul Ubuntu desktop 60 / 338 Acest ultim pas încheie procedura de instalare a pachetului Thunderbird folosind Administratorul de pachete Synaptic. Pentru a accesa Thunderbird, în meniul Aplica¸ii merge¸i la Internet si apoi efectua¸i clic pe Mozilla Thunderbird t t ¸ t Mail/News. Se va deschide fereastra Thunderbird. Figura 3.35: Lansarea aplica¸iei Mozilla Thunderbird Mail/News t
  • 75. Cursul Ubuntu desktop 61 / 338 Figura 3.36: Fereastra principal˘ Thunderbird a Caracteristici ale aplica¸iei Thunderbird Thunderbird include unelte îmbun˘ t˘¸ite pentru a v˘ ajuta la gestionarea c˘ su¸ei de t a at a a t e-mail, la trimiterea de mesaje si la organizarea coresponden¸ei. ¸ t Iat˘ câteva din facilit˘¸ile cheie ale aplica¸iei Thunderbird: a at t • V˘ scap˘ de mesajele nesolicitate (junk, spam) Dac˘ sunte¸i deranja¸i de mesajele spam si de mesajele publicitare care tot a a a t t ¸ sosesc în c˘ su¸a dumneavoastr˘ de mail, Mozilla Thunderbird v˘ pune la dispozi¸ie unelte eficiente pentru detectarea acestora. a t a a t Aceste unelte analizeaz˘ mesajele primite si identific˘ acele mesaje care sunt, dup˘ toate probabilit˘¸ile, spam. Ele pot fi sterse a ¸ a a at ¸ automat sau plasate într-un dosar dedicat.
  • 76. Cursul Ubuntu desktop 62 / 338 Figura 3.37: Oprirea mesajelor spam 1. În meniul Unelte efectua¸i clic pe Junk Mail Controls. Se va deschide fereastra Junk Mail Controls. t 2. Efectua¸i clic pe categoria Adaptive Filter. Marca¸i c˘ su¸a de validare Enable adaptive junk mail detection si efectua¸i t t a t ¸ t clic pe OK. • Personalizarea aplica¸iei Ave¸i la dispozi¸ie trei moduri de dispunere a coloanelor pentru a vizualiza mesajele e-mail: Clasic, t t t Întins si Vertical. ¸ Figura 3.38: Personalizarea aplica¸iei t • Corector ortografic inclus Pentru a verifica ortografia, efectua¸i clic pe Spell din bara de unelte. t
  • 77. Cursul Ubuntu desktop 63 / 338 Figura 3.39: Verificare ortografic˘ a • Securitate Thunderbird asigur˘ o securitate echivalent˘ cu cea implementat˘ de organiza¸ii ale institu¸iilor private si guvernaa a a t t ¸ mentale. Este asigurat suport pentru mesaje e-mail S/MIME. • Extensii Extensiile sunt unelte eficiente care v˘ permit construirea unui client de mail potrivit cerin¸elor dumneavoastr˘ . a t a Mozilla Thunderbird dispune de câteva facilit˘¸i, precum c˘ utare rapid˘ , agend˘ inteligent˘ si filtre pentru mesajele de e-mail. at a a a a¸ • Cititorul de stiri Mozilla Thunderbird v˘ permite s˘ v˘ abona¸i cu u¸urin¸a la grupurile de stiri favorite pentru a desc˘ rca ¸ a a a t s t˘ ¸ a titlurile si mesajele existente, dumneavoastr˘ având si posibilitatea de a lucra deconectat. ¸ a ¸ Figura 3.40: Thunderbird cititor de stiri ¸
  • 78. Cursul Ubuntu desktop 64 / 338 • Teme La fel cu celelalte elemente componente ale sistemului de operare Ubuntu, pute¸i personaliza temele aplica¸iei pentru t t a schimba aspectul si percep¸ia acestui program. O tem˘ poate schimba pictogramele de pe bara de unelte sau tot aspectul ¸ t a aplica¸iei. t • Suport multi-platform˘ Programul Thunderbird este folosit pe mai multe platforme, precum Ubuntu, Microsoft Windows, a Mac OS X si sistemele de operare bazate pe Unix. ¸ 3.5 Mesagerie instant Nimeni nu se a¸teapt˘ ca la mesajele e-mail s˘ primeasc˘ r˘ spunsuri imediate, adic˘ r˘ spunsurile vin atunci când corespondentul s a a a a a a dispune de timp. Dac˘ ave¸i nevoie de promptitudine, atunci ceea ce v˘ trebuie este mesageria instant (IM). Folosirea mesageriei a t a instant pe Internet poate reduce costurile cu apelurile telefonice interurbane sau interna¸ionale atunci când dori¸i s˘ p˘ stra¸i t t a a t contactul cu prietenii. La locul de munc˘ , dac˘ dori¸i un r˘ spuns la o întrebare simpl˘ , mesageria instant faciliteaz˘ comunicarea a a t a a a rapid˘ si reduce num˘ rul de mesaje e-mail trimise si primite în fiecare zi. Mesageria instant permite coresponden¸ilor contactul a¸ a ¸ t vizual prin intermediul camerelor web sau telefonia pe Internet f˘ r˘ nici un fel de costuri. aa Clientul implicit pentru mesageria instant în Ubuntu este Pidgin, un client multi-platform˘ care suport˘ mai multe protocoale a a pentru mesageria instantanee folosite pe scar˘ larg˘ . Folosind Pidgin, pute¸i comunica cu oameni care folosesc America Online a a t (AOL), Instant Messenger (AIM/ICQ), Gadu-Gadu, GroupWise, IRC, Jabber, MSN, Napster si Yahoo. V˘ permite s˘ lista¸i to¸i ¸ a a t t prietenii într-o singur˘ fereastr˘ . Acest lucru înseamn˘ c˘ pute¸i s˘ discuta¸i cu prieteni pe AIM, cu al¸ii pe Yahoo Messenger a a a a t a t t si s˘ mai sta¸i si pe un canal de IRC, toate în acela¸i timp. Pidgin suport˘ multe facilit˘¸i particulare variatelor protocoale, cum ¸ a t ¸ s a at ar fi transferul de fi¸iere, mesaje în mod deconectat, notificare la tastare si notificare la închiderea ferestrei MSN. Alte facilit˘¸i s ¸ at populare sunt Buddy Pounces, care v˘ anun¸a, trimite un mesaj, red˘ un sunet sau ruleaz˘ un program atunci când un prieten se a t˘ a a deconecteaz˘ , intr˘ online sau revine din a¸teptare. a a s 1. În meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet efectua¸i clic pe Mesagerul Pidgin. Va fi afi¸at mesajul de bun venit în t t s fereastra Conturi. Figura 3.41: Lansarea aplica¸iei Pidgin Internet Messenger t 2. Efectua¸i clic pe Adaug˘ pentru a configura un cont existent de e-mail în Pidgin. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Conturi. t a s a
  • 79. Cursul Ubuntu desktop 65 / 338 Figura 3.42: Ad˘ ugarea unui cont pentru mesagerie instantanee a 3. În fereastra de dialog A˘ ugare cont selecta¸i protocolul, care este acela¸i cu numele serverului contului de e-mail din a t s câmpul Protocol. Protocolul este numele serverului pe care îl folosi¸i pentru mesageria instantanee. Introduce¸i protocolul t t folosit pentru ID-ul de mail în câmpul Nume identificare si parola corespunz˘ toare. Introduce¸i aliasul pe care l-a¸i ales, ¸ a t t sub care ve¸i fi cunoscut pe re¸ea în câmpul Alias local. Efectua¸i clic pe Salveaz˘ pentru a p˘ stra configur˘ rile contului. t t t a a a Se va afi¸a fereastra Conturi. s Figura 3.43: Introducerea informa¸iilor de baz˘ ale contului t a 4. Pute¸i observa contul nou creat care are un semn de validare, indicând c˘ acesta este activ, în fereastra Conturi. Efectua¸i t a t clic pe Închide.
  • 80. Cursul Ubuntu desktop 66 / 338 Figura 3.44: Afi¸area conturilor ad˘ ugate s a ˘ N OTA : Dac˘ dori¸i s˘ ad˘ uga¸i un nou cont, efectua¸i clic pe butonul Adaug˘ din fereastra Conturi si urma¸i din nou pa¸ii 1-4. a t a a t t a ¸ t s 5. Efectua¸i clic pe pictograma Pidgin din panoul superior pentru a consulta fereastra List˘ de contacte a contului curent. t a
  • 81. Cursul Ubuntu desktop 67 / 338 Figura 3.45: Fereastra listei de contacte 6. Pentru a utiliza Pidgin, în meniul Contacte efectua¸i clic pe Trimite un nou mesaj. Va fi afi¸at˘ fereastra Mesaj instant s a taneu nou.
  • 82. Cursul Ubuntu desktop 68 / 338 Figura 3.46: Mesaj nou 7. Pentru a interac¸iona cu al¸i utilizatori, introduce¸i aliasul persoanei cu care dori¸i s˘ discuta¸i în câmpul Nume si efectua¸i t t t t a t ¸ t clic pe OK. Se va deschide fereastra de discu¸ii. t Figura 3.47: Introducerea numelui unui contact 8. Pute¸i utiliza câmpul din partea de jos a ferestrei pentru a tasta mesajele si ap˘ sa¸i apoi pe tasta Enter pentru a le trimite. t ¸ a t În acest mod pute¸i începe o conversa¸ie. t t
  • 83. Cursul Ubuntu desktop 69 / 338 Figura 3.48: Fereastra pentru discu¸ii t Este bine de re¸inut: t ˘t s ˘ ˘t Pute¸i schimba înfa¸i¸ area aplica¸iei Pidgin prin adaugarea unor facilita¸i suplimentare, schimbarea interfe¸ei grafice si a t t t ¸ ˘ temelor. Pachetele necesare pentru realizarea acestor personalizari sunt Pidgin-guifications, Pidgin-libnotify si Pidgin¸ ˘ themes. Pute¸i instala aceste pachete utilizând administratorul de pachete Synaptic, prin procedura prezentata în sec¸it t unea Utilizarea clien¸ilor alternativi de e-mail. t 3.6 Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP O aplica¸ie „softphone” este un program software care este utilizat pentru a efectua convorbiri telefonice prin Internet, folosind t un calculator în locul telefonului obi¸nuit. Furnizorul dumneavoastr˘ de servicii v˘ poate oferi convorbiri calculator-calculator s a a gratuit dar pentru convorbirile de tip calculator-telefon sau telefon-calculator, de regul˘ trebuie s˘ pl˘ ti¸i. Trebuie s˘ folosi¸i a a a t a t acela¸i tip de protocol de comunicare si s˘ utiliza¸i acela¸i codec audio cu persoana cu care comunica¸i. Codec-ul audio define¸te s ¸ a t s t s modul în care se face tranzi¸ia semnalului provenit de la voce în semnal digital. Ca exemple de aplica¸ii SIP (softphone) se pot t t enumera Ekiga, SIP Express Router dar si multe altele. ¸ Pute¸i folosi softphone cu un set de c˘ sti cu microfon conectat la calculator sau cu un telefon conectat la USB. Caracteristicile t a¸ softphone includ toate caracteristicile unui telefon standard, precum mut, flash, men¸inere si transfer. Mai include caracteristici t ¸ si func¸ii noi precum: prezen¸a, video, band˘ larg˘ audio si multe altele. Pentru a putea efectua convorbiri telefonice folosind ¸ t t˘ a a ¸ aplica¸ii de tip „softphone” ave¸i nevoie de: un calculator cu microfon si difuzoare, un set de c˘ sti cu microfon sau un telefon t t ¸ a¸ conectat la USB, conexiune la Internet si un cont la o firm˘ furnizoare de servicii de telefonie prin Internet. ¸ a Este bine de re¸inut: t Skype, Google Talk si Vonage sunt furnizori de servicii de telefonie pe Internet si pentru a putea efectua convorbiri telefonice ¸ ¸ ˘ ˘ trebuie sa instala¸i aplica¸iile specifice fiecarei companii. Dar aceste servicii nu sunt interoperabile si nu pute¸i efectua convorbiri t t ¸ t între ele. Configurarea aplica¸iei Ekiga este descris˘ mai jos. t a 3.6.1 Not˘ : a Utilizarea aplica¸iei Ekiga t
  • 84. Cursul Ubuntu desktop 70 / 338 Ekiga este o aplica¸ie de telefonie pe Internet pentru Ubuntu. Este o aplica¸ie gratuit˘ cu care pute¸i efectua convorbiri de tip t t a t VoIP (voce prin Internet). Protocolul VoIP transfer˘ convorbirile voce prin Internet c˘ tre orice re¸ea bazat˘ pe IP. Pute¸i utiliza a a t a t Ekiga pentru a apela, trimite mesaje instant si pute¸i fi contacta¸i de al¸i utilizatori de Ekiga. ¸ t t t Asistentul de configurare v˘ va ajuta s˘ configura¸i Ekiga. Acesta se deschide automat când rula¸i pentru prima dat˘ Ekiga. a a t t a 1. Din meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet selecta¸i Ekiga. Se va deschide fereastra de dialog a Asistentului de t t configurare. Efectua¸i clic pe butonul Înainte. t Figura 3.49: Lansarea aplica¸iei „softphone” Ekiga t 2. În pagina Informa¸ii personale tasta¸i numele întreg în câmpul V˘ rog s˘ introduce¸i prenumele si numele dumneavt t a a t ¸ oastr˘ . Numele pe care îl ve¸i introduce va fi folosit doar pentru afi¸are atunci când v˘ ve¸i conecta la alte aplica¸ii audio a t s a t t sau video. Ap˘ sa¸i butonul Înainte. a t Figura 3.50: Specificarea numelui ce va fi afi¸at s 3. În pagina ekiga.net Account introduce¸i numele de utilizator Ekiga si parola, acestea fiind datele cu care v˘ autentifica¸i t ¸ a t în contul Ekiga pe care îl ave¸i. Aceste informa¸ii le pute¸i ob¸ine de la serviciul gratuit SIP ekiga.net. Ap˘ sa¸i butonul t t t t a t Înainte.
  • 85. Cursul Ubuntu desktop 71 / 338 Figura 3.51: Specificarea numelui de utilizator si a parolei în re¸eaua ekiga.net ¸ t ˘ N OTA : Dac˘ nu ave¸i un cont SIP pute¸i accesa leg˘ tura Get an ekiga.net SIP account din aceast˘ pagin˘ pentru a v˘ crea un cont a t t a a a a SIP la ekiga.net. 4. În pagina Tipul conexiunii selecta¸i tipul conexiunii de Internet, pe care o folosi¸i pe calculatorul dumneavoastr˘ , din t t a câmpul Alege¸i tipul conexiunii. Tipul de conexiune determin˘ cea mai bun˘ calitate pentru func¸iile pe care Ekiga le va t a a t utiliza în timpul convorbirilor. Dac˘ nu cunoa¸te¸i tipul conexiunii pe care o ave¸i, contacta¸i administratorul de sistem sau a s t t t furnizorul de servicii. Ap˘ sa¸i butonul Înainte. Pute¸i modifica si mai târziu aceste configur˘ ri. a t t ¸ a Figura 3.52: Selectarea tipului de conexiune 5. În pagina Tipul de translatare a adresei (NAT) ap˘ sa¸i butonul Detecteaz˘ tipul de translatare a adresei (NAT). V˘ a t a a va informa despre tipul de translatare a adresei detectat si va configura Ekiga s˘ traverseze transparent router-ul dum¸ a neavoastr˘ . Astfel translatarea adresei (NAT) va evita toate problemele legate de adresele IP rezervate. Ap˘ sa¸i butonul a a t Înainte.
  • 86. Cursul Ubuntu desktop 72 / 338 Figura 3.53: Selectarea tipului de translatare a adresei (NAT) ˘ N OTA : Pentru a afla mai multe despre translatarea adresei (NAT) consultati pagina:http://en.wikipedia.org/wiki/Network_address_translati 6. Din pagina Managerul Audio selecta¸i managerul audio, care este un modul, în concordan¸a cu placa de sunet din calculat t˘ torul dumneavoastr˘ . Managerul audio este un modul care gestioneaz˘ dispozitivele audio pe care le ave¸i si este dependent a a t ¸ de sistemul de operare instalat în calculator. De¸i este recomandat s˘ folosi¸i ALSA, este bine s˘ consulta¸i administratorul s a t a t de sistem pentru a identifica cel mai indicat manager audio pentru dispozitivele audio pe care dori¸i s˘ le folosi¸i. Ap˘ sa¸i t a t a t butonul Înainte. Figura 3.54: Selectarea managerului audio 7. Ekiga are nevoie de dispozitive audio de ie¸ire si de intrare pentru a putea reda si înregistra fi¸ierele audio. Dispozitivele s ¸ ¸ s audio de ie¸ire sunt necesare pentru redarea sunetului iar dispozitivele audio de intrare sunt folosite pentru înregistrarea s vocii. Astfel, în pagina Dispozitive audio selecta¸i dispozitivele audio de ie¸ire si de intrare. De exemplu, c˘ stile sau t s ¸ a¸
  • 87. Cursul Ubuntu desktop 73 / 338 difuzoarele sunt dispozitive de ie¸ire iar microfonul este dispozitivul de intrare. Apoi ap˘ sa¸i butonul Testeaz˘ set˘ rile s a t a a pentru a verifica dac˘ dispozitivele audio func¸ioneaz˘ si ap˘ sa¸i butonul Înainte. a t a¸ a t Figura 3.55: Selectarea dispozitivelor audio 8. În pagina Managerul video selecta¸i managerul video, care este un modul, pe care îl ve¸i folosi pentru gestionarea dist t pozitivelor dumneavoastr˘ video. Pute¸i selecta modulul Video4Linux pentru a gestiona camera video de tip Webcam sau a t modulul AVC / DC pentru a gestiona camerele video de tip Firewire. Ap˘ sa¸i butonul Înainte. a t Figura 3.56: Selectarea managerului video 9. În pagina Dispozitive video selecta¸i dispozitivul de intrare video din butonul V˘ rog alege¸i dispozitivul video de intrare. t a t Dispozitivul video de intrare este dispozitivul gestionat de c˘ tre managerul video si va fi folosit la captura video. Dac˘ nu a ¸ a dori¸i s˘ efectua¸i video-conferin¸e sau nu ave¸i un dispozitiv video, pute¸i s˘ ri peste acest pas. t a t t t t a Ap˘ sa¸i butonul Testeaz˘ set˘ rile pentru a v˘ asigura c˘ dispozitivul dumneavoastr˘ video func¸ioneaz˘ cu Ekiga. Ap˘ sa¸i a t a a a a a t a a t butonul Înainte.
  • 88. Cursul Ubuntu desktop 74 / 338 Figura 3.57: Selectarea dispozitivelor video 10. Acum configurarea aplica¸iei Ekiga este încheiat˘ . Fereastra afi¸eaz˘ un sumar al configur˘ rilor pe care le-a¸i f˘ cut. Aici t a s a a t a pute¸i verifica configur˘ rile. Dac˘ dori¸i s˘ modifica¸i oricare dintre aceste op¸iuni, naviga¸i c˘ tre pagina corespunz˘ toare t a a t a t t t a a folosind butoanele Înapoi si Înainte si efectua¸i modific˘ rile dorite. Ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ pentru a salva configura¸ia ¸ ¸ t a a t a t aleas˘ . a Figura 3.58: Sumarul configur˘ rii contului a ˘ Asistentul pentru configurare se va închide. N OTA : Dup˘ instalarea aplica¸iei Ekiga, dac˘ dori¸i, pute¸i modifica orice configurare, pute¸i rula asistentul de configurare din a t a t t t meniul Editeaz˘ de la op¸iunea Preferin¸e din fereastra principal˘ a aplica¸iei. a t t a t Este bine de re¸inut: t Pentru mai multe informa¸ii despre Ekiga, consulta¸i pagina: http://www.ekiga.org. t t
  • 89. Cursul Ubuntu desktop 75 / 338 Se va afi¸a fereastra principal˘ a aplica¸iei Ekiga. Ekiga este aplica¸ia SIP implicit˘ în Ubuntu. s a t t a Figura 3.59: Fereastr˘ principal˘ Ekiga a a P ENTRU EFECTUAREA CONVORBIRILOR FOLOSIND E KIGA PROCEDA¸ ASTFEL TI Convorbiri calculator - calculator Folosind Ekiga pute¸i efectua convorbiri cu oricine care este înregistrat la un furnizor public t de servicii SIP si care folose¸te software sau hardware SIP. Pute¸i utiliza agenda de telefon Ekiga de pe Internet pentru a ¸ s t g˘ si adrese SIP ale altor utilizatori Ekiga. Este posibil s˘ efectua¸i convorbiri cu utilizatori care nu folosesc Ekiga dar care a a t sunt înregistra¸i la orice alt furnizor public SIP. Pentru a efectua convorbiri, tasta¸i adresa URL a utilizatorului pe care dori¸i t t t s˘ -l contacta¸i în câmpul sip: si ap˘ sa¸i pictograma din dreapta câmpului de introducerea textului. Cu op¸iunile implicite a t ¸ a t t pur si simplu tasta¸i sip:foo pentru a contacta utilizatorul foo@ekiga.net. ¸ t Convorbiri calculator - telefon obi¸nuit Pute¸i utiliza Ekiga configurat pentru mai mul¸i furnizori de servicii (ISP). Pentru un s t t astfel de serviciu trebuie s˘ pl˘ ti¸i si ve¸i fi nevoi¸i s˘ v˘ crea¸i un cont la furnizorul respectiv. Dup˘ ce a¸i creat contul, a a t ¸ t t a a t a t ve¸i primi un nume de autentificare si o parol˘ prin po¸ta electronic˘ . Introduce¸i aceste informa¸ii în fereastra de dialog t ¸ a s a t t Ekiga si selecta¸i op¸iunea Folose¸te serviciul calculator - telefon si ve¸i putea efectua convorbiri cu abona¸i telefonici ¸ t t s ¸ t t folosind Ekiga. Cu op¸iunile implicite pur si simplu introduce¸i sip:00911129535955 pentru a apela num˘ rul de telefon t ¸ t a 00911129535955, unde 00 este codul de aplelare interna¸ional, 91 este codul de ¸ar˘ , si 1129535955 este num˘ rul de t t a ¸ a telefon al abonatului. Convorbiri telefon - calculator De asemenea, pute¸i folosi Ekiga pentru a primi apeluri de la telefoane obi¸nuite. Pentru aceasta t s trebuie s˘ v˘ autentifica¸i în contul Calculator - telefon si s˘ cump˘ ra¸i un num˘ r de telefon. Astfel, când persoanele v˘ a a t ¸ a a t a a apeleaz˘ la num˘ rul pe care l-a¸i achizi¸ionat va „suna” Ekiga. a a t t Pentru a afla mai multe despre efectuarea convorbirilor telefonice folosind Ekiga, consulta¸i pagina http://www.ekiga.org/t index.php?rub=3. 3.6.2 Skype Skype este o aplica¸ie de tip softphone care poate fi folosit˘ în Ubuntu pentru efectuarea convorbirilor prin Internet. Codul t a sursa al aplica¸iei Skype este proprietar, dar aplica¸ia se poate folosi gratuit. Convorbirile dumneavoastr˘ se vor transmite prin t t a servere distribuite si nu printr-un server central. Pentru a se putea realiza acest lucru, Skype folose¸te o tehnologie „peer-to-peer” ¸ s descentralizat˘ si propriul protocol (proprietar). Skype folose¸te comunica¸ii criptate, ceea ce înseamn˘ c˘ toate comunica¸iile a¸ s t a a t sunt criptate de la apelant pân˘ la apelat si nu pot fi ascultate de altcineva. Nu vom intra în alte detalii despre Skype acum. a ¸
  • 90. Cursul Ubuntu desktop 76 / 338 3.7 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Pute¸i conecta calculatorul la Internet folosind conexiune prin cablu, f˘ r˘ fir si „dial-up”. t aa ¸ • Mozilla Firefox este un navigator de Internet cu surs˘ public˘ , puternic si sigur. Este disponibil gratuit si este navigatorul de a a ¸ ¸ Internet implicit în Ubuntu. • Firefox include dou˘ caracteristici puternice care fac s˘ ave¸i o experien¸a mai bun˘ si mai productiv˘ când naviga¸i pe Internet: a a t t˘ a¸ a t un sistem de c˘ utare integrat si un sistem de pagini favorite. a ¸ • Liferea este un cititor de fluxuri RSS, care v˘ ofer˘ caracteristici utile pentru gestionarea abonamentelor la grupurile de stiri. a a ¸ • Evolution este clientul implicit de mail din Ubuntu. • Mozilla Thunderbird este o aplica¸ie pentru e-mail realizat˘ de Mozilla Foundation. Este un client de email si cititor de fluxuri t a ¸ de stiri gratuit si multiplatform˘ . ¸ ¸ a • Clientul de mesaje instant pentru Ubuntu este Pidgin. Poate lucra pe mai multe platforme si suport˘ mai multe protocoale ale ¸ a celor mai populare re¸ele de mesaje instant. t • Ekiga este aplica¸ia implicit˘ , cu surs˘ public˘ , din Ubuntu, pentru telefonie pe Internet. t a a a 3.8 Exerci¸ii recapitulative t Question: Care sunt principalele trei modalit˘¸i de conectare la Internet? at Answer: Question: Ce unealt˘ este folosit˘ pentru a identifica modemul în Ubuntu? a a Answer: Question: Pentru ce ave¸i nevoie de un sistem de pagini favorite în Firefox? t Answer: Question: Ce este un flux? Answer: Question: Potrivi¸i urm˘ toarele: t a 1) Evolution 2) Firefox 3) Ekiga 4) Pidgin a) Navigator Web b) Client e-mail c) Mesagerie instant˘ a d) Apeluri telefonice Answer: Question: Po¸i ob¸ine o adres˘ SIP de la ______________________. t t a Answer: Question: Codul surs˘ al programului Skype este ____________________ dar acesta este ____________________ de folosit. a Answer: Question: Care dintre urm˘ toarele este un acumulator de fluxuri RSS? a A. Ekiga B. Liferea
  • 91. Cursul Ubuntu desktop 77 / 338 C. Pan Skype Answer: Question: Care dintre urm˘ toarele este software proprietar? a A. Skype B. Ekiga Liferea D. Firefox Answer: 3.9 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1 Utiliza¸i Liferea drept cititor de fluxuri de stiri. De curând a¸i întâlnit un prieten care v-a informat despre un web t t ¸ t site care ofer˘ fluxuri RSS, http://www.lifehacker.com. Acum dori¸i s˘ configura¸i Liferea s˘ poat˘ citi ultimele stiri furnizate de a t a t a a ¸ acest web site. 1. Deschide¸i urm˘ torul web site http://www.lifehacker.com. Acest sit ofer˘ fluxuri RSS. t a a 2. În panoul din stânga la categoria syndication, efectua¸i clic pe Full content (with ads). Salva¸i adresa URL din câmpul de t t adres˘ a navigatorului Mozilla Firefox. Aceast˘ adres˘ URL, http://feeds.gawker.com/lifehacker/full, este adresa pentru a a a fluxul de stiri. ¸ 3. Deschide¸i Liferea. t 4. Efectua¸i clic dreapta în panoul din stânga, din meniul contextual alege¸i Nou si efectua¸i clic pe Înscriere nou˘ . Se va t t t a deschide fereastra de dialog Înscriere nou˘ . a 5. În fereastra de dialog Înscriere nou˘ introduce¸i adresa URL salvat˘ http://feeds.gawker.com/lifehacker/full si ap˘ sa¸i OK. a t a ¸ a t Exerci¸iul 2 Dori¸i s˘ vorbi¸i cu prietenul dumneavoastr˘ care folose¸te Google talk (gtalk). Configura¸i Pidgin s˘ foloseasc˘ t t a t a s t a a gtalk. 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Internet si ap˘ sa¸i Mesagerul Pidgin. t t ¸ a t 2. În meniul Conturi, ap˘ sa¸i Administrare conturi. Se va afi¸a fereastra Conturi. a t s 3. În fereastra Conturi, ap˘ sa¸i Adaug˘ . Se va afi¸a fereastra Ad˘ ugare cont. a t a s a 4. În fereastra Adaug˘ cont alege¸i xmpp din caseta Protocol, scrie¸i id-ul e-mail gtalk în caseta Nume utilizator, parola a t t contului în caseta Parol˘ si pseudonimul în caseta Alias local. Ap˘ sa¸i Salveaz˘ . a¸ a t a 5. Acum sunte¸i conectat la serverul gtalk. t
  • 92. Cursul Ubuntu desktop 78 / 338 Capitolul 4 Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice t O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a cum s˘ : a t t at a • S˘ folosi¸i func¸iile de baz˘ în procesarea de text, utilizând OpenOffice.org Writer. a t t a • S˘ folosi¸i func¸iile de baz˘ în calculul tabelar, utilizând OpenOffice.org Calc. a t t a • S˘ realiza¸i si s˘ viziona¸i prezent˘ ri multimedia, utilizând OpenOffice.org Impress. a t ¸ a t a • S˘ realiza¸i desene, utilizând OpenOffice.org Draw. a t • S˘ crea¸i si s˘ edita¸i formule, utilizând OpenOffice.org Math. a t ¸ a t 4.1 Prezentarea suitei OpenOffice.org OpenOffice.org este aplica¸ia pentru birou instalat˘ implicit în Ubuntu. Aceasta este o suit˘ de programe cod surs˘ deschis˘ t a a a a pentru birou, care con¸ine toate facilit˘¸ile pe care v˘ a¸tepta¸i s˘ le g˘ si¸i, în mod normal, într-o colec¸ie de aplica¸ii pentru birou. t at a s t a a t t t Nu este îns˘ doar o colec¸ie de programe; a fost proiectat˘ ca un pachet complet pentru birou, în care toate aplica¸iile p˘ streaz˘ a t a t a a un aspect unitar si folosesc acelea¸i unelte. ¸ s Suita OpenOffice.org este disponibil˘ în mai mult de 30 limbi si poate rula pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux, a ¸ Microsoft Windows, Solaris si Mac OS X. Este compatibil˘ , de asemenea, cu alte suite pentru birou importante, inclusiv cu ¸ a Microsoft Office, ceea ce v˘ faciliteaz˘ crearea, deschiderea, salvarea si schimbul de documente cu prietenii si colegii care a a ¸ ¸ folosesc formatele Microsoft Office. O alt˘ caracteristic˘ important˘ a suitei OpenOffice.org este aceea c˘ toate aplica¸iile salveaz˘ fi¸ierele în formatul OpenDoca a a a t a s ument, care este noul standard interna¸ional folosit pentru documentele de birou. Acest format, bazat pe Extensible Markup t Language (XML), v˘ permite s˘ v˘ accesa¸i datele cu orice software compatibil OpenDocument. a a a t Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Pentru mai multe informa¸ii despre istoria si dezvoltarea OpenOffice.org, va rugam sa vizita¸i http://en.wikipedia.org/wiki/t ¸ t Openoffice.org. Suita software OpenOffice.org include urm˘ toarele aplica¸ii care v˘ ajut˘ în munca dumneavoastr˘ : a t a a a • OpenOffice.org Writer • OpenOffice.org Calc • OpenOffice.org Impress
  • 93. Cursul Ubuntu desktop 79 / 338 • OpenOffice.org Base • OpenOffice.org Draw • OpenOffice.org Math P ENTRU A ACCESA SUITA DE APLICA¸ DE BIROU O PEN O FFICE . ORG PROCEDA¸ ASTFEL : TII TI • În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou, apoi efectua¸i clic pe aplica¸ia OpenOffice.org pe care o dori¸i. t t t t t Figura 4.1: Accesarea OpenOffice.org 4.1.1 OpenOffice.org Writer Writer este procesorul de text al suitei OpenOffice.org. Pune la dispozi¸ia dumneavoastr˘ func¸ii si unelte puternice, cu care pute¸i t a t ¸ t face orice, de la redactarea unei scrisori simple pân˘ la crearea unei c˘ r¸i întregi, care poate con¸ine diagrame, grafic˘ , imagini, a at t a tabele si un index. Pot fi realizate si alte lucr˘ ri complexe, cum ar fi bro¸uri sau buletine informative multicoloan˘ . ¸ ¸ a s a 4.1.2 OpenOffice.org Calc Calc este o aplica¸ie pentru calcul tabelar, care con¸ine toate uneltele de care ave¸i nevoie pentru a calcula, analiza, concluziona t t t si prezenta datele dumneavoastr˘ sub form˘ de rapoarte sau grafice. Dispune de o gam˘ larg˘ de func¸ii avansate, cum ar fi ¸ a a a a t introducerea de formule complexe, posibilitatea import˘ rii datelor externe si realizarea de analize statistice. a ¸ 4.1.3 OpenOffice.org Impress Impress este un program pentru realizarea de prezent˘ ri multimedia. Are incluse mai multe unelte, cu ajutorul c˘ rora pute¸i a a t realiza prezent˘ ri în grafic˘ 2D si 3D, imagini artistice, elemente grafice, efecte speciale si anima¸ii. a a ¸ ¸ t
  • 94. Cursul Ubuntu desktop 80 / 338 4.1.4 OpenOffice.org Base Base este un program prin care pute¸i realiza o baz˘ de date în care s˘ p˘ stra¸i informa¸ii despre contactele dumneavoastr˘ , t a a a t t a s˘ crea¸i si s˘ modifica¸i tabele, formulare, interog˘ ri si rapoarte. Pute¸i s˘ accesa¸i datele p˘ strate într-o varietate de formate a t ¸ a t a ¸ t a t a proprii bazelor de date. Aplica¸ia Base nu va fi tratat˘ în detaliu în acest curs. Pentru mai multe informa¸ii, v˘ rug˘ m s˘ accesa¸i t a t a a a t www.openoffice.org/product/base.html 4.1.5 OpenOffice.org Draw Draw este un editor grafic vectorial, care v˘ pune la dispozi¸ie unelte pentru realizarea de prezent˘ ri grafice simple sau ilustra¸ii a t a t dinamice 3D si efecte speciale. ¸ 4.1.6 OpenOffice.org Math Not˘ : a Pute¸i folosi Math pentru crearea si editarea ecua¸iilor matematice, folosind o interfa¸a grafic˘ sau prin introducerea direct˘ a t ¸ t t˘ a a formulei într-un editor de ecua¸ii. Formulele create în aceste moduri pot fi inserate în alte programe OpenOffice.org, cum ar fi t Writer, Calc si Impress. ¸ Folosirea unui sistem de operare nou sau, în special, folosirea unei suite noi pentru birou, nu este un lucru de care trebuie s˘ v˘ a a teme¸i. Cu OpenOffice, cele mai multe opera¸ii sunt foarte intuitive. Gândi¸i-v˘ la aceast˘ suit˘ , nou˘ pentru dumneavoastr˘ , t t t a a a a a ca la mutatul într-o cas˘ nou˘ ; toat˘ vesela dumneavoastr˘ , ustensilele de buc˘ t˘ rie, sunt acelea¸i, în dulapurile din buc˘ t˘ rie, a a a a aa s aa trebuie doar s˘ v˘ obi¸nui¸i cu noul aranjament! a a s t 4.2 4.2.1 Utilizarea OpenOffice.org Writer ˘t Facilita¸i cheie ale aplica¸iei OpenOffice.org Writer t Cunoa¸te¸i, cu siguran¸a, multe din caracteristicile acestei aplica¸ii, a¸a c˘ vom prezenta aici doar câteva. s t t˘ t s a Scriere OpenOffice.org Writer ofer˘ multe facilit˘¸i care v˘ ajut˘ s˘ realiza¸i documente simple sau documente complexe, care a at a a a t cuprind mai multe p˘ r¸i, cum ar fi bibliografii, tabele de referin¸e si indexuri. Iat˘ câteva din aceste facilit˘¸i: at t ¸ a at • Spellcheck: Spellcheck - corectorul ortografic - v˘ permite crearea unor documente care nu con¸in gre¸eli de ortografie, prin a t s posibilitatea de a verifica documentul în întregime, inclusiv antetele, notele de subsol si index˘ rile. Pute¸i identifica un cuvânt ¸ a t scris gre¸it dintr-o anumit˘ parte a documentului, selectând aceast˘ parte care v˘ intereseaz˘ , având posibilitatea de a alege un s a a a a cuvânt înlocuitor dintr-o list˘ prezentat˘ de aplica¸ie si posibilitatea de a ad˘ uga un cuvânt nou la dic¸ionarele utilizatorului. a a t ¸ a t • Thesaurus: Thesaurus -lexiconul- v˘ ajut˘ s˘ îmbun˘ t˘¸i¸i calitatea documentelor realizate, prin oferirea unui sinonim pentru a a a a at t cuvântul selectat. • Autocorrect: Autocorrect este o func¸ie a programului, care v˘ ajut˘ prin corectarea automat˘ a erorilor de tastare si de t a a a ¸ ortografie des întâlnite. Aceast˘ func¸ie v˘ permite si corectarea automat˘ a format˘ rii unui text sau introducerea unor caractere a t a ¸ a a speciale prin recuno¸terea utiliz˘ rii unui caracter anume. s a • Hyphenation: Pute¸i folosi îndrum˘ torul pentru desp˘ r¸irea în silabe pentru a desp˘ r¸i cuvintele prea lungi, care nu încap la t a at at sfâr¸itul liniei. Documentul este verificat în întregime si v˘ sunt prezentate sugestii pe care le pute¸i accepta sau respinge. s ¸ a t • Mail merge: Utilitarul Mail merge permite realizarea de scrisori, etichete, plicuri, faxuri si mesaje e-mail personalizate, ¸ utilizând sabloane si o baz˘ de date cu adrese. ¸ ¸ a Concep¸ie si structurare OpenOffice.org v˘ permite s˘ concepe¸i si s˘ structura¸i documentele dumneavoastr˘ text prin utilizarea t ¸ a a t ¸ a t a mai multor func¸ii, cum ar fi: t
  • 95. Cursul Ubuntu desktop 81 / 338 • Fereastra Style and Formatting: Fereastra Style and Formatting este una din func¸iile comune disponibile în pachetul t OpenOffice.org, care poate fi folosit˘ în toate aplica¸iile incluse în acest pachet. Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ pentru a rea t t a a aliza, desemna si modifica stiluri pentru paragrafe, liste, caractere individuale, cadre si pagini. ¸ ¸ • Navigator: Ofer˘ o schi¸a a documentului în întregime si v˘ permite s˘ naviga¸i rapid prin acesta. Mai pute¸i folosi Navigator a t˘ ¸ a a t t pentru a urm˘ ri obiectele si elementele inserate deja în document si pentru a introduce elemente noi. a ¸ ¸ • Indexes and Tables: V˘ permite s˘ insera¸i un index, un cuprins sau referin¸e bibliografice în documentele dumneavoastr˘ . a a t t a Pute¸i personaliza tabelele si indexurile inserate, prin definirea structurii si aspectului acestora. t ¸ ¸ Editarea de publica¸ii Urm˘ toarele facilit˘¸i v˘ ajut˘ s˘ realiza¸i documente la un nivel profesional, cum ar fi bro¸uri, invita¸ii si t a at a a a t s t ¸ buletine informative: • Frames: Cadrele se comport˘ ca un container pentru text si grafic˘ si pot fi plasate oriunde într-un document. Pute¸i utiliza a ¸ a¸ t aceste cadre pentru a introduce o dispunere pe mai multe coloane si pentru a ob¸ine aspect profesional. ¸ t • Graphics: V˘ permite s˘ introduce¸i în documentul dumneavoastr˘ text un obiect dintr-o galerie, dintr-un fi¸ier sau din alt˘ a a t a s a aplica¸ie OpenOffice.org t • Table: OpenOffice.org Writer v˘ permite s˘ crea¸i sau s˘ insera¸i un tabel într-un document text. a a t a t Desenare Func¸ia pentru desenat v˘ u¸ureaz˘ realizarea unor desene si elemente de gafic˘ în documentul dumneavoastr˘ text. t a s a ¸ a a Pute¸i folosi bara Drawing pentru ad˘ ugarea a tot felul de forme, linii si elemente text în documentul curent. t a ¸ Trage si plaseaz˘ Aceast˘ facilitate unic˘ v˘ permite s˘ muta¸i obiectele în cadrul aceluia¸i document, dintr-un document ¸ a a a a a t s OpenOffice în altul sau s˘ aduce¸i obiecte din galerie în documentul dumneavoastr˘ curent. a t a Func¸ia de Ajutor Este o prezentare complet˘ a programului Writer. t a 4.2.2 ˘ Realizarea opera¸iilor de baza în procesarea de text t Cu OpenOffice.org Writer pute¸i realiza mai multe sarcini legate de procesarea de text, cum ar fi scrierea, editarea, formatarea, t vizualizarea si tip˘ rirea documentelor. Procesorul de text v˘ permite s˘ folosi¸i sabloane diferite, s˘ aplica¸i stiluri variate docu¸ a a a t ¸ a t mentului dumneavoastr˘ , s˘ controla¸i aspectul paginii, s˘ insera¸i, edita¸i si s˘ crea¸i elemente grafice în interiorul unui document a a t a t t ¸ a t text. În sec¸iunile urm˘ toare vor fi descrise câteva din sarcinile de baz˘ legate procesarea de text. t a a Introducerea si formatarea textului OpenOffice.org Writer este folosit în principal la formatarea de text. Pute¸i introduce text ¸ t folosindu-v˘ de tastatur˘ , aplicând apoi textului introdus ce format dori¸i, în func¸ie de cerin¸ele specifice documentului în cauz˘ . a a t t t a 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Word Processor. Se va deschide un t t ¸ t document text nou.
  • 96. Cursul Ubuntu desktop 82 / 338 Figura 4.2: Lansarea programului Writer 2. În func¸ie de ceea ce dori¸i s˘ face¸i, pute¸i realiza fie o scrisoare, un memo, o not˘ sau un roman întreg pornind de la zero t t a t t a sau pute¸i folosi un sablon sau o form˘ predefinit˘ care corespunde cerin¸elor dumneavoastr˘ . t ¸ a a t a Pentru a accesa sabloanele si formele predefinite, în meniul Fi¸ier merge¸i la New si apoi efectua¸i clic pe Sabloane ¸ ¸ s t ¸ t ¸ si documente. Ca alternativ˘ , pute¸i folosi combina¸ia de taste SHIFT+CTRL+N. Se va deschide fereastra de dialog ¸ a t t Sabloane si documente. ¸ ¸ Figura 4.3: Accesarea func¸iei Sabloane si documente t ¸ ¸ 3. Pute¸i vedea mai multe categorii de sabloane în coloana din mijlocul ferestrei de dialog a func¸iei Sabloane si documente. t ¸ t ¸ ¸
  • 97. Cursul Ubuntu desktop 83 / 338 Dac˘ dori¸i s˘ utiliza¸i un sablon pentru realizarea unui document, face¸i dublu clic pe categoria care v˘ intereseaz˘ . Vor fi a t a t ¸ t a a afi¸ate mai multe sabloane asociate acelei categorii. Alege¸i sablonul dorit si începe¸i s˘ lucra¸i pe acesta. s ¸ t ¸ ¸ t a t Pute¸i la fel de bine s˘ decide¸i s˘ lucra¸i pe documentul gol, deschis implicit. Pentru a continua lucrul pe acesta, ie¸i¸i t a t a t st din fereastra de dialog Sabloane si documente prin executarea unui clic pe butonul Close aflat col¸ul din dreapta-sus al ¸ ¸ t ferestrei de dialog. Figura 4.4: Accesarea sabloanelor ¸ 4. Dup˘ ce a¸i creat documentul, pute¸i folosi func¸iile de formatare ale aplica¸iei Writer pentru a schimba modul de afi¸are a a t t t t s textului sau pentru a pune în eviden¸a anumite zone ale documentului. Pute¸i utiliza urm˘ toarele op¸iuni prezente în bara t˘ t a t de instrumente Format pentru realizarea câtorva sarcini obi¸nuite legate de formatare. s Figura 4.5: Bara de unelte Format 5. Pute¸i folosi fereastra Style and Formatting pentru a transforma complet înf˘¸i¸area unui document. t at s
  • 98. Cursul Ubuntu desktop 84 / 338 Pentru a deschide fereastra Style and Formatting, accesa¸i meniul Format si apoi efectua¸i clic pe Style and Formatting. t ¸ t Se va deschide fereastra Style and Formatting. Figura 4.6: Accesarea ferestrei Style and Formatting 6. Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ pentru a alege si modifica stilul existent sau pentru a crea unul nou. Dac˘ efectua¸i clic pe t a a ¸ a t una din pictogramele de dedesubtul barei de titlu a ferestrei Style and Formatting, va fi afi¸at˘ o list˘ cu stiluri pe categorii s a a particulare, cum ar fi list˘ sau paragraf. a Figura 4.7: Pictogramele Style and Formatting 7. Atunci când deschide¸i fereastra Style and Formatting, este selectat˘ implicit pictograma Stiluri de paragraf. Toate t a stilurile listate în aceast˘ categorie sunt afi¸ate în fereastra Style and Formatting. Pute¸i începe s˘ modifica¸i din punct de a s t a t
  • 99. Cursul Ubuntu desktop 85 / 338 vedere al stilului p˘ r¸i ale documentului, prin alegerea unei anume p˘ r¸i si aplicarea unui stil existent, executând dublu clic at at ¸ pe stilul dorit. Figura 4.8: Aplicarea unui stil 8. Totu¸i, dac˘ dori¸i s˘ modifica¸i un stil existent, pute¸i s˘ efectua¸i clic dreapta pe acel stil si s˘ selecta¸i apoi Modify. Se s a t a t t a t ¸ a t va deschide o fereastr˘ nou˘ . Pute¸i redefini aproape toate aspectele stilului ales, folosindu-v˘ de op¸iunile disponibile în a a t a t categoriile existente. Modifica¸i specifica¸iile stilului ales, apoi efectua¸i clic pe OK pentru a confirma schimb˘ rile. t t t a Figura 4.9: Modificarea stilului 9. Face¸i dublu clic pe stilul modificat pentru a oglindi schimb˘ rile în textul ales. t a
  • 100. Cursul Ubuntu desktop 86 / 338 Figura 4.10: Aplicarea unui stil modificat 10. Pute¸i modifica tot documentul sau p˘ r¸i ale acestuia în acela¸i mod. t at s Pentru a introduce un tabel într-un document, pozi¸iona¸i cursorul în zona din document în care dori¸i s˘ apar˘ tabelul si urma¸i t t t a a ¸ t procedura descris˘ mai jos: a 1. În meniul Tabel merge¸i la Inserare si apoi efectua¸i clic pe Tabel. Se va deschide fereastra de dialog Insert Table. t ¸ t Figura 4.11: Inserarea unui tabel 2. Pute¸i utiliza op¸iunile numeroase prezentate în fereastra de dialog pentru a defini propriet˘¸ile tabelului. t t at
  • 101. Cursul Ubuntu desktop 87 / 338 Figura 4.12: Definirea propriet˘ ¸ilor unui tabel at Este bine de re¸inut: t ˘t Pentru a introduce direct un tabel cu proprieta¸i implicite, efectua¸i clic pe pictograma Tabel de pe bara de unelte standard t si alege¸i dimensiunea tabelului în meniul grafic care apare. Pentru a crea tabelul, efectua¸i clic în celula care dori¸i sa fie ¸ t t t ˘ ˘ pe ultimul rând din ultima coloana (celula care încheie tabelul). 3. Defini¸i propriet˘¸ile tabelului si efectua¸i clic pe OK. Tabelul este inserat în locul desemnat din documentul dumneavoast at ¸ t tr˘ . Programul Writer creeaz˘ implicit un tabel pe toat˘ l˘¸imea paginii, tabel în care toate rândurile au aceea¸i în˘ l¸ime, a a a at s at iar coloanele au aceea¸i l˘¸ime. Pentru a dimensiona coloanele si rândurile pentru a se potrivi cu cerin¸ele dumneavoastr˘ , s at ¸ t a efectua¸i clic dreapta pe tabel si alege¸i Tabel din meniul cu scurt˘ turi. Se va deschide fereastra de dialog Table Format. t ¸ t a Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ pentru a defini specifica¸ii particulare ale tabelului, cum ar fi alinierea, l˘¸imea coloanelor, t a a t at modul de dispunere al textului, margini si fundal. ¸ Defini¸i aceste specifica¸ii conform preferin¸elor si cerin¸elor dumneavoastr˘ si apoi efectua¸i clic pe OK pentru a aplica t t t ¸ t a¸ t aceste configur˘ ri. a Figura 4.13: Personalizarea formatului unui tabel
  • 102. Cursul Ubuntu desktop 88 / 338 4. Specifica¸iile pe care le-a¸i definit vor fi aplicate tabelului. Pentru a aranja în celula unui tabel datele dintr-un alt tabel, t t pute¸i crea un tabel în interiorul acelei celule. Programul Writer v˘ permite s˘ realiza¸i un num˘ r nelimitat de astfel de t a a t a serii. Pentru a crea un astfel de tabel inclus, efectua¸i clic în celula în care dori¸i s˘ apar˘ acest tabel inclus, apoi urma¸i procedura t t a a t prin care insera¸i un tabel nou. Va apare un tabel inclus în celula tabelului ini¸ial. t t Figura 4.14: Crearea unui tabel în interiorul unui alt tabel 5. Pute¸i defini acum specifica¸iile tabelului inclus pân˘ în cele mai mici detalii, folosind fereastra de dialog Table Format t t a pentru ca , apoi, s˘ introduce¸i datele în tabel. a t Figura 4.15: Tabelul inclus Inserarea imaginilor OpenOffice.org permite importarea imaginilor în mai multe formate, inclusiv a celor mai întâlnite, cum ar fi JPEG, PNG, BMP si GIF. Imaginile pot fi inserate dintr-un fi¸ier, din galeria OpenOffice.org, pot proveni de la un scaner sau ¸ s de la un program grafic.
  • 103. Cursul Ubuntu desktop 89 / 338 1. Plasa¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ introduce¸i imaginea. În meniul Inserare, merge¸i la Picture si t t a t t ¸ efectua¸i clic pe From File. Se va deshide fereastra de dialog Insert Picture. t 2. Pentru a insera un fi¸ier, naviga¸i pân˘ la fi¸ierul dorit si selecta¸i-l. Pentru a previzualiza imaginea într-un panou, ca s˘ s t a s ¸ t a ave¸i certitudinea c˘ a¸i ales imaginea dorit˘ , marca¸i c˘ su¸a de validare Preview aflat˘ în partea de jos a ferestrei de dialog t a t a t a t a Insert Picture. Efectua¸i clic pe butonul Deschide pentru a insera imaginea în documentul dumneavoastr˘ . t a Figura 4.16: Inserarea imaginilor 3. Imaginea este inserat˘ într-un loc ales din document. Dac˘ imaginea inserat˘ nu se încadreaz˘ perfect în document, va a a a a trebui s˘ o redimensiona¸i. a t Pentru a redimensiona imaginea p˘ strându-i propor¸iile, selecta¸i imaginea, apoi ap˘ sa¸i si men¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT. a t t a t ¸ t t a a Când selecta¸i o imagine, apar ni¸te puncte sub form˘ de p˘ trate (numite elemente de control) dealungul perimetrului t s a a imaginii. În timp ce ¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT, efectua¸i clic pe un astfel de punct si trage¸i pentru a modifica m˘ rimea t t a a t ¸ t a imaginii.
  • 104. Cursul Ubuntu desktop 90 / 338 Figura 4.17: Redimensionarea imaginilor inserate 4. Dup˘ ce a¸i redimensionat imaginea, trebuie s˘ repozi¸iona¸i imaginea în document. Pute¸i aranja si alinia imaginile a t a t t t ¸ utilizând uneltele din bara Frame, care apare dedesubtul barei de unelte Standard atunci când selecta¸i un element grafic t pentru prima oar˘ . a Alternativ, pute¸i face clic dreapta pe imagine si alege apoi una din op¸iunile disponibile în meniul cu scurt˘ turi, precum t ¸ t a Arrange, Wrap sau Anchor. Figura 4.18: Pozi¸ionarea imaginilor inserate. t 5. Dup˘ ce a¸i ales pozi¸ia în care dori¸i s˘ apar˘ imaginea, ve¸i ob¸ine un rezultat asem˘ n˘ tor cu cel din captura de ecran a t t t a a t t a a urm˘ toare. a
  • 105. Cursul Ubuntu desktop 91 / 338 Figura 4.19: Imaginea inserat˘ a 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Tip˘ re¸te. Apare fereastra de dialog Print. Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ de dialog s t a s t a a pentru a specifica ce imprimant˘ dori¸i s˘ folosi¸i (în cazul în care ave¸i instalate în sistem mai multe), paginile care trebuie a t a t t tip˘ rite si num˘ rul de copii. Pute¸i face clic pe butonul Propriet˘ ti din fereastra de dialog Print pentru a defini propriet˘¸ile a ¸ a t a¸ at imprimantei, precum orientarea, tava cu hârtie si dimensiunile hârtiei. ¸ Pentru a defini op¸iunile imprimantei pentru documentul curent, efectua¸i clic pe butonul Op¸iuni aflat în fereastra de t t t dialog Print. Figura 4.20: Tip˘ rirea documentelor a 2. Fereastra de dialog Op¸iuni v˘ permite s˘ alege¸i anumite p˘ r¸i din documentul dumneavoastr˘ pe care s˘ le tip˘ ri¸i. t a a t at a a a t De exemplu, pentru a economisi toner sau cerneal˘ , pute¸i alege s˘ nu tip˘ ri¸i fundalul sau elementele grafice prezente a t a a t
  • 106. Cursul Ubuntu desktop 92 / 338 în document. Pute¸i specifica aceste detalii în sec¸iunea Content, prin selectarea sau deselectarea c˘ su¸elor de validare t t a t corespunz˘ toare. a Similar, pute¸i defini op¸iunile imprimantei în sec¸iunile Pagini si Note. Dup˘ specificarea detaliilor, efectua¸i clic pe t t t ¸ a t butonul OK pentru a salva configur˘ rile. a Figura 4.21: Definirea op¸iunilor imprimantei t ˘ 3. Dup˘ toate acestea, pentru a tip˘ ri, efectua¸i clic pe butonul OK din fereastra de dialog Tip˘ re¸te. N OTA : a a t a s Schimb˘ rile pe care le face¸i în fereastra de dialog Op¸iuni vor fi folosite numai la tip˘ rirea documentului curent si nu vor a t t a ¸ schimba configur˘ rile implicite ale imprimantei. a Pute¸i salva documentul scris în Writer în acela¸i mod în care salva¸i orice alt document. Pentru a salva un document text nou t s t proceda¸i astfel: t 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Salveaz˘ ca. Se va deschide fereastra de dialog Save as. s t a Figura 4.22: Salvarea documentelor 2. Naviga¸i pân˘ la directorul în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul, introduce¸i numele fi¸ierului si efectua¸i clic pe Salveaz˘ pentru t a t a t s t s ¸ t a a salva fi¸ierul în locul dorit. s
  • 107. Cursul Ubuntu desktop 93 / 338 OpenOffice.org v˘ permite s˘ salva¸i documentul în mai multe formate, inclusiv în Microsoft Word, Rich Text, Star Writer a a t sau ca document HTML. Datorit˘ acestei facilit˘¸i, pute¸i trimite documentul unor coresponden¸i care folosesc alte aplica¸ii a at t t t pentru birou. Dac˘ dori¸i s˘ salva¸i documentul ca fi¸ier Word, alege¸i formatul Word corespunz˘ tor din meniul aflat în partea de jos a a t a t s t a ferestrei de dialog. Apoi efectua¸i clic pe butonul Salveaz˘ , pentru a salva fi¸ierul ca document Word. t a s Figura 4.23: Salvarea documentelor în formatul Word 4.3 Utilizarea OpenOffice.org Calc Calc este componenta pentru calcul tabelar a suitei de programe pentru birou OpenOffice.org. Gama de func¸ii avansate pe care le t pune la dispozi¸ie este cuprinz˘ toare, pentru a ajuta pe profesioni¸ti în realizarea sarcinilor pe care le au de îndeplinit. În acela¸i t a s s timp, Calc este un program prietenos cu utilizatorul, ceea ce îl face mai u¸or de asimilat de încep˘ tori. În cele ce urmeaz˘ , v˘ s a a a ve¸i familiariza cu facilit˘¸ile cheie ale programului si ve¸i înv˘¸a s˘ folosi¸i câteva func¸ii de baz˘ ale calculului tabelar. t at ¸ t at a t t a La fel cu celelalte aplica¸ii ale suitei OpenOffice.org, Calc v˘ permite s˘ salva¸i foile de calcul electronice în formatul OASIS t a a t OpenDocument (ODF). Acest format, bazat pe XML, v˘ permite s˘ v˘ accesa¸i foile de calcul de pe orice program compatibil a a a t OpenDocument. În plus, Calc v˘ permite s˘ salva¸i fi¸ierele direct în formatul Portable Document Format (PDF), f˘ r˘ s˘ ave¸i a a t s aa a t nevoie de alte programe. 4.3.1 ˘t Facilita¸ile cheie ale OpenOffice.org Calc Calc este o aplica¸ie de birou complet˘ , care con¸ine func¸ii de analiz˘ avansat˘ , func¸ii pentru realizarea de diagrame si func¸ii t a t t a a t ¸ t care v˘ ajut˘ la luarea deciziilor, adic˘ tot ceea ce a¸tepta¸i de la o aplica¸ie de vârf pentru calcul tabelar. Iat˘ câteva facilit˘¸i a a a s t t a at cheie ale programului OpenOffice.org Calc: • Realizarea de calcule: OpenOffice.org Calc integreaz˘ mai mult de 300 func¸ii pentru realizarea de opera¸ii financiare, logice, a t t statistice, matematice si bancare. Pute¸i crea astfel formule pentru a realiza calcule complexe pentru datele dumneavoastr˘ . În ¸ t a plus, Calc v˘ pune la dispozi¸ie func¸ia de asistare, care v˘ ghideaz˘ într-un mod interactiv în conceperea formulelor. a t t a a O alt˘ facilitate con¸inut˘ de OpenOffice.org Calc este reprezentat˘ de faptul c˘ permite conceperea unor formule în limbaj a t a a a natural, cum ar fi vânz˘ ri - costuri. a • Scenario Manager: Prin aceast˘ facilitate pute¸i introduce variabila „ce ar fi dac˘ ” în analizele dumneavoastr˘ , care v˘ prezint˘ a t a a a a rezultatele în func¸ie de schimb˘ rile pe care le face¸i în orice factor al secven¸ei de calcul. De exemplu, în cazul calcul˘ rii unui t a t t a împrumut, pute¸i schimba perioada acestui împrumut pentru a vedea calculele rezultate care con¸in suma de rambursat sau t t dobânzile datorate în noile condi¸ii introduse de dumneavoastr˘ . t a
  • 108. Cursul Ubuntu desktop 94 / 338 • Data Pilot: V˘ permite compararea, combinarea si aranjarea unor volume mari de date. V˘ ajut˘ la transformarea datelor brute a ¸ a a din bazele de date în date catalogate, analizate si convertite în informa¸ii care s˘ aib˘ sens. Pute¸i folosi Data Pilot pentru a crea ¸ t a a t tabele interactive care permit aranjarea frecvent˘ , rearanjarea si recapitularea datelor, în func¸ie de puncte de vedere diferite. a ¸ t • Dynamic Charts: Dup˘ cum sugereaz˘ numele, aceste diagrame se actualizeaz˘ automat, odat˘ cu schimb˘ rile ap˘ rute în foile a a a a a a de calcul electronice. • Deschiderea si salvarea fi¸ierelor Microsoft: Calc v˘ permite folosirea vechilor foi de calcul realizate în Microsoft Excel ¸ s a si, totodat˘ , salvarea fi¸ierelor în formatul Microsoft Excel sau în alte formate. Acest lucru u¸ureaz˘ distribuirea datelor altor ¸ a s s a utilizatori care folosesc aplica¸ii Microsoft sau altele, similare. t 4.3.2 ˘ Realizarea sarcinilor de baza în calculul tabelar Similar altor aplica¸ii pentru calcul tabelar, Calc este folosit la procesarea informa¸iilor numerice sau text într-o form˘ tabelar˘ . t t a a Este folosit în primul rând la gestionarea expresiilor numerice. Permite, de asemenea, sortarea si manevrarea datelor, executarea ¸ de func¸ii aritmetice, matematice si statistice asupra unor selec¸ii de date si reprezentarea datelor sub form˘ de diagrame sau t ¸ t ¸ a grafice. Sec¸iunea urm˘ toare descrie instruc¸iunile pentru realizarea unor sarcini de baz˘ pentru calculul tabelar în Calc. t a t a Pentru a formata tabele si celule într-o foaie de calcul Calc proceda¸i astfel: ¸ t 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si efectua¸i clic pe OpenOffice.org Spreadsheet pentru a deschide o foaie de calcul t t ¸ t Calc. Se va deschide o fereastr˘ nou˘ Calc. a a Figura 4.24: Deschiderea programului Calc 2. Mai jos sunt descrise câteva componente de baz˘ ale ferestrei principale Calc: a
  • 109. Cursul Ubuntu desktop 95 / 338 Figura 4.25: Fereastra Calc • Zona de nume arat˘ o celul˘ si num˘ rul de rând, numite celul˘ de referin¸a, de fapt coordonatele celulei curente sau a a¸ a a t˘ active. • Celula activ˘ indic˘ celula selectat˘ , activ˘ . a a a a • Func¸ia de asistare deschide fereastra de dialog a asistentului. t • Butonul Sum˘ permite calcularea sumei numerelor aflate în celulele de deasupra celulei curente. a • Dac˘ efectua¸i clic pe butonul Function este inserat semnul egal în celula curent˘ , precum si în linia de introducere a a t a ¸ datelor, semnalând c˘ celula este gata pentru introducerea unei formule. a • Categoriile de foi din josul ferestrei indic˘ num˘ rul foilor de lucru prezente în foaia de calcul curent˘ . Implicit, o foaie a a a de calcul nou˘ include trei foi de lucru. a 3. Dup˘ ce a¸i introdus datele dumneavoastr˘ în foaia de calcul, le pute¸i aplica formate diferite, din gama bogat˘ în op¸iuni, a t a t a t pus˘ la dispozi¸ie de Calc. Pentru a aplica formatul dorit unei selec¸ii de celule, în meniul Format efectua¸i clic pe Celule. a t t t Se va deschide fereastra de dialog Format Cells. Figura 4.26: Formatarea celulelor
  • 110. Cursul Ubuntu desktop 96 / 338 4. Pute¸i folosi op¸iunile existente în ferestrele Font, Font Effects si Alignment pentru a specifica caracteristici variate de t t ¸ formatare pentru textul selectat. În mod asem˘ n˘ tor, pentru formatarea caracteristicilor numerelor, pute¸i alege din mai a a t multe formate predefinite existente în categoria Numbers sau pute¸i defini un format nou, dup˘ nevoile dumneavoastr˘ . t a a Fereastra de dialog Format Cells pune la dispozi¸ie si op¸iunea de ad˘ ugare de margini inteligente sau fundaluri vibrante t ¸ t a în foaia de calcul. V˘ permite selectarea culorii pentru fundal, dintr-un spectru de culori, pentru foaia de calcul, care este a în sine plictisitoare si f˘ r˘ haz. ¸ aa Defini¸i specifica¸iile si efectua¸i clic pe butonul OK pentru a aplica efectele de formatare. t t ¸ t Figura 4.27: Definirea caracteristicilor format˘ rii a 5. Dup˘ alegerea caracteristicilor de formatare pentru celulele selectate, pute¸i ob¸ine un rezultat asem˘ n˘ tor cu acesta. a t t a a Figura 4.28: Foaie de calcul formatat˘ a
  • 111. Cursul Ubuntu desktop 97 / 338 6. Calc asigur˘ o alt˘ facilitate folositoare, numit˘ Autoformat, care v˘ permite realizarea unor tabele profesionale f˘ r˘ s˘ a a a a aa a pierde¸i timp pentru selectarea grupurilor de celule si desemnarea unor formate pentru acestea. Facilitatea Autoformat v˘ t ¸ a permite aplicarea rapid˘ a unor formate predefinite unei foi întregi sau doar unei selec¸ii de celule. Pentru a folosi aceast˘ a t a facilitate, merge¸i în meniul Format si efectua¸i clic pe Autoformat. t ¸ t Figura 4.29: Folosirea AutoFormat 7. Astfel, va fi afi¸at˘ fereastra de dialog AutoFormat. Pentru a aplica un format predefinit unei selec¸ii de celule, alege¸i un s a t t format predefinit din lista Format si efectua¸i clic pe butonul OK pentru a aplica formatul ales selec¸iei de celule. ¸ t t Figura 4.30: Alegerea unui format 8. Formatul pe care l-a¸i ales este aplicat imediat selec¸iei de celule, dumneavoastr˘ ob¸inând astfel un tabel formatat în t t a t întregime cu un efort minim.
  • 112. Cursul Ubuntu desktop 98 / 338 Figura 4.31: Tabele formatate Introducerea valorilor si formulelor Formula este o func¸ie a foilor de calcul, realizat˘ prin introducerea unor argumente într-o ¸ t a celul˘ . Toate formulele încep cu semnul egal si pot con¸ine un num˘ r, text si, în unele cazuri, alte date, cum ar fi detalii de a ¸ t a ¸ formatare. Formulele mai pot con¸ine operatori aritmetici, operatori logici sau func¸ii. t t Formule =SUM(A1:A11) =EFFECTIVE(5%;12) =B1*B2 =C4-SUM(C10:C14) Descriere Calculeaz˘ suma celulelor A1:A11 a Calculeaz˘ dobânda efectiv˘ pentru o valoare anual˘ de 5% cu 12 rate a a a lunare Afi¸eaz˘ rezultatul înmul¸irii numerelor din celulele B1 si B2 s a t ¸ Calculeaz˘ opera¸ia C4 minus suma dintre celulele C10 pân˘ la C14 a t a Tabela 4.1: Formule Calc Cea mai rapid˘ cale prin care pute¸i introduce o formul˘ este s˘ introduce¸i formula direct în celula în care dori¸i s˘ apar˘ rezultatul a t a a t t a a sau în linia de introducere a datelor din bara de formule. Pute¸i folosi si Func¸ia de asistare, care v˘ ajut˘ s˘ concepe¸i formule t ¸ t a a a t într-un mod interactiv. 1. Pe foaia dumneavoastr˘ de calcul, alege¸i o celul˘ în care dori¸i s˘ insera¸i formula. Pentru a permite func¸iei de asistare s˘ a t a t a t t a v˘ ghideze în crearea si aplicarea formulei, în bara Formula, efectua¸i clic pe Function Wizard. Se va deschide fereastra a ¸ t de dialog Function Wizard.
  • 113. Cursul Ubuntu desktop 99 / 338 Figura 4.32: Lansarea func¸iei de asistare t 2. Pute¸i consulta lista cu toate func¸iile în fereastra Functions. Pute¸i, de asemenea, alege o categorie din lista Category t t t pentru a afi¸a func¸iile cuprinse de o categorie anume. G˘ si¸i func¸ia dorit˘ în lista Functions si efectua¸i clic pe aceasta s t a t t a ¸ t pentru a o selecta. Ve¸i observa c˘ fereastra asistentului Function Wizard v˘ va pune la dispozi¸ie informa¸ii despre func¸ia t a a t t t selectat˘ pentru a v˘ ajuta în alegerea f˘ cut˘ . Dup˘ alegerea func¸iei, face¸i clic pe Înainte pentru a continua introducerea a a a a a t t formulei. Figura 4.33: Selectarea unei func¸ii t 3. Acum, trebuie s˘ specifica¸i numerele asupra c˘ rora dori¸i s˘ introduce¸i formula. Pentru a face acest lucru, trebuie s˘ a t a t a t a merge¸i înapoi la foaia de lucru. t Face¸i clic pe butonul Mic¸orare pentru a mic¸ora fereastra de dialog curent˘ , ca s˘ v˘ întoarce¸i la foaia de lucru. t s s a a a t
  • 114. Cursul Ubuntu desktop 100 / 338 Figura 4.34: Mic¸orarea ferestrei de dialog a func¸iei de asistare s t 4. Fereastra de dialog Func¸ia de asistare se mic¸oreaz˘ pentru a v˘ permite vizualizarea foii de calcul. Pentru a selecta o t s a a arie cu celule, ¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT si utiliza¸i mausul pentru selectarea acelor celule care con¸in numerele dorite. t t a a ¸ t t Dup˘ selectarea celulelor, pute¸i s˘ v˘ întoarce¸i la func¸ia de asistare dac˘ efectua¸i clic pe butonul Maximize. a t a a t t a t Figura 4.35: Selectarea unei arii de celule 5. Celulele de referin¸a pentru aria de celule selectat˘ va fi afi¸at˘ automat în câmpul nume, iar formula aplicat˘ , completat˘ t˘ a s a a a cu argumente, este afi¸at˘ în câmpul Formula din partea de jos a ferestrei de dialog. Pentru a duce la bun sfâr¸it sarcina s a s introdcerii formulei, efectua¸i clic pe butonul OK. t
  • 115. Cursul Ubuntu desktop 101 / 338 Figura 4.36: Aplicarea formulelor 6. Solu¸ia este afi¸at˘ în celula în care a¸i introdus formula. t s a t Figura 4.37: Rezultatul final Inserarea diagramelor Pute¸i prezenta datele sub forma unor diagrame sau grafice, pentru a compara vizual datele si pentru a t ¸ eviden¸ia schimb˘ rile în datele dumneavoastr˘ . Calc v˘ ofer˘ mai multe moduri în care v˘ pute¸i reprezenta datele din foile de t a a a a a t calcul în form˘ grafic˘ . a a 1. Deschide¸i o foaie de calcul care con¸ine date si subtitluri pe rânduri si coloane si selecta¸i datele pe care le dori¸i incluse t t ¸ ¸ ¸ t t în diagram˘ . Apoi, în meniul Inserare, alege¸i Chart. Va apare fereastra de dilaog Chart Wizard. a t
  • 116. Cursul Ubuntu desktop 102 / 338 Figura 4.38: Lansarea func¸iei Chart Wizard t 2. Pe prima pagin˘ a func¸iei Chart wizard, pute¸i alege tipul de diagram˘ si pute¸i vizualiza modul în care va fi prezentat˘ a t t a¸ t a diagrama. Calc permite alegerea tipului de diagrame dintr-o gam˘ larg˘ de grafice 2D si 3D. Pute¸i fie urma restul instruc¸ia a ¸ t t unilor prezentate de func¸ia Chart Wizard, dac˘ efectua¸i clic pe butonul Înainte, fie pute¸i face clic pe Încheiere pentru a t a t t insera diagrama în documentul dumneavoastr˘ . a Figura 4.39: Alegerea tipului de diagram˘ a 3. Diagrama este inserat˘ în locul specificat în foaia de calcul. Pute¸i apoi muta si redimensiona diagrama, pentru a se potrivi a t ¸ cerin¸elor dumneavoastr˘ . t a
  • 117. Cursul Ubuntu desktop 103 / 338 Figura 4.40: Diagrama inserat˘ a Exportarea foilor de calcul ca PDF Asemenea celorlalte aplica¸ii OpenOffice.org, pute¸i exporta foile de calcul din aplica¸ia t t t Calc drept fi¸iere PDF. Cu OpenOffice.org nu ave¸i nevoie de alte programe de la ter¸e p˘ r¸i pentru a converti documentele s t t at dumneavoastr˘ în format PDF. a 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Export˘ ca PDF. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Export. s t a s a Figura 4.41: Exportarea foilor de calcul în format PDF 2. Cele patru categorii din aceast˘ fereastr˘ v˘ permite s˘ defini¸i op¸iuni cum ar fi paginile care vor fi incluse în PDF, tipul a a a a t t
  • 118. Cursul Ubuntu desktop 104 / 338 de comprimare care va fi folosit si nivelul de securitate care va fi asociat fi¸ierului. Dup˘ configurarea acestor specifica¸ii, ¸ s a t efectua¸i clic pe Export˘ pentru a continua. t a Figura 4.42: Definirea op¸iunilor pentru exportarea în format PDF t 3. Introduce¸i un nume pentru foia de calcul si naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ o salva¸i. Face¸i clic pe butonul t ¸ t a t a t t Salveaz˘ pentru a exporta foaia de calcul ca fi¸ier PDF. a s Figura 4.43: Salvarea în format PDF Este bine de re¸inut: t ˘ Pentru a descoperi un Ou de Pa¸ te ascuns în Calc, efectua¸i clic în oricare celula din foaia de calcul si tasta¸i = s t ¸ t GAME("StarWars") pentru a juca un joc. 4. Foaia dumneavoastr˘ de calcul este acum afi¸at˘ ca un fi¸ier PDF. a s a s
  • 119. Cursul Ubuntu desktop 105 / 338 Figura 4.44: Fi¸ierul PDF s 4.4 Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress t Impress este o unealt˘ complet˘ de prezentare din suita OpenOffice.org. V˘ permite s˘ realiza¸i prezent˘ ri multimedia eficace a a a a t a prin crearea de elemente grafice 2D si 3D. V˘ permite realizarea unor efecte speciale si anima¸ii, folosind unelte pentru desen ¸ a ¸ t care au un impact deosebit. OpenOffice.org Impress este un program asem˘ n˘ tor cu Microsoft PowerPoint din punct de vedere al func¸ionalit˘¸ii. În afar˘ a a t at a de faptul c˘ permite crearea cu u¸urin¸a a fi¸ierelor PDF din fi¸ierele cu prezent˘ ri, poate exporta prezent˘ rile dumneavoastr˘ în a s t˘ s s a a a format ShockWave Flash (SWF). Aceast˘ facilitate permite rularea prezent˘ rilor pe orice calculator care are instalat un player a a flash. 4.4.1 ˘t Facilita¸i cheie ale programului OpenOffice.org Impress Iat˘ câteva din facilit˘¸ile numeroase ale programului Impress: a at Crearea de grafic˘ vectorial˘ : Impress include numeroase unelte pentru realizarea elementelor de grafic˘ vectorial˘ . Pute¸i a a a a t exporta grafica vectorial˘ ca imagini raster si, invers, pute¸i converti imaginile raster în grafic˘ vectorial˘ . a ¸ t a a Realizarea diapozitivelor: Alege¸i din sabloanele predefinite sau folosi¸i uneltele pentru desenat si cele pentru realizarea diat ¸ t ¸ gramelor pentru a înfrumuse¸a cu un stil personal diapozitivele dumneavoastr˘ . t a În plus, utilizatorii Impress pot instala, op¸ional, biblioteca Open ClipArt, care con¸ine o selec¸ie uria¸a de imagini ce pot fi t t t s˘ folosite f˘ r˘ nici o constrângere. aa Anima¸iile si efectele speciale v˘ ajut˘ s˘ condimenta¸i diapozitivele pentru prezent˘ rile dumneavoastr˘ . Pute¸i randa efecte t ¸ a a a t a a t uluitoare 2D si 3D pentru textele folosite, utilizând Fontwork, care v˘ permite s˘ crea¸i cu u¸urin¸a imagini 3D desprinse parc˘ ¸ a a t s t˘ a din realitate. Publicarea prezent˘ rilor: Impress permite publicarea prezent˘ rilor sub form˘ de comunicate, permite exportarea în format a a a PDF, convertirea în fi¸iere SWF si publicarea acestor prezent˘ ri ca documente HTML. Datorit˘ acestor facilit˘¸i, v˘ pute¸i accesa s ¸ a a at a t prezent˘ rile de pe o mare varietate de platforme. a Salvarea prezent˘ rilor în alte formate: Similar altor aplica¸ii OpenOffice.Org, Impress salveaz˘ munca dumneavoastr˘ în a t a a formatul interna¸ional OpenDocument. Permite salvarea documentelor si în alte formate, cum ar fi PowerPoint. t ¸
  • 120. Cursul Ubuntu desktop 106 / 338 4.4.2 ˘ Realizarea prezentarilor multimedia Pentru a realiza si reda prezent˘ ri folosind OpenOffice.org Impress proceda¸i: ¸ a t 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Presentation. t t ¸ t Figura 4.45: Lansarea programului Impress 2. Se va deschide fereastra de dialog Presentation Wizard. Presentation wizard v˘ permite s˘ defini¸i structura de baz˘ a a t a a prezent˘ rii dumneavoastr˘ în trei pa¸i simpli. Pute¸i continua cu definirea specifica¸iilor, ghida¸i de func¸ia de asistare a a s t t t t Presentation Wizard, sau pute¸i s˘ crea¸i imediat o prezentare nou˘ , dac˘ efectua¸i clic pe Create. t a t a a t Figura 4.46: Utilizarea func¸iei de asistare Presentation Wizard t Este bine de re¸inut: t ˘ t ˘ ˘ t Pentru a putea previzualiza formatul diapozitivelor, forma acestora si efectele de tranzi¸ie, lasa¸i marcata casu¸a de ¸ t validare Preview. 3. Aceast˘ ilustra¸ie arat˘ fereastra principal˘ Impress care con¸ine o prezentare goal˘ . Din panoul Tasks, aflat în partea a t a a t a dreapt˘ , pute¸i alege o form˘ pentru prezentarea dumneavoastr˘ . a t a a
  • 121. Cursul Ubuntu desktop 107 / 338 Figura 4.47: Fereastra Impress 4. Introduce¸i textul dumneavoastr˘ în câmpurile existente pentru a crea primul diapozitiv. Pentru a face prezentarea mai t a atractiv˘ si pentru a-i da un aspect profesional, pute¸i schimba fundalul, dimensiunile si culorile fonturilor din fiecare a¸ t ¸ diapozitiv, sau pute¸i alege un sablon predefinit din panoul Pagini master. t ¸ Face¸i clic pe Pagini master pentru a deschide panoul Pagini master. t Figura 4.48: Deschiderea panoului Pagini master 5. În panoul Pagini master sunt disponibile mai multe sabloane. Alege¸i sablonul pe care-l dori¸i pentru a da prezent˘ rii dum¸ t ¸ t a neavoastr˘ o fa¸a nou˘ . Pute¸i îmbun˘ t˘¸i si mai mult aspectul prezent˘ rii, prin ad˘ ugarea altor elemente, cum ar fi obiecte, a t˘ a t a at ¸ a a imagini si anima¸ii, din meniul Inserare. Ca alternativ˘ , pute¸i ad˘ uga diapozitive noi la prezentarea dumneavoastr˘ . ¸ t a t a a Pute¸i ad˘ uga un diapozitiv nou dac˘ face¸i clic pe butonul Slide din meniul Standard. O alt˘ posibilitate este s˘ efectua¸i t a a t a a t clic pe Slide din meniul Inserare.
  • 122. Cursul Ubuntu desktop 108 / 338 Figura 4.49: Alegerea unui sablon ¸ 6. Diapozitivul ad˘ ugat este formatat cu acelea¸i caracteristici ale primului, deoarece acesta este aspectul pe care l-a¸i selectat a s t anterior. În func¸ie de cerin¸ele prezent˘ rii dumneavoastr˘ , pute¸i alege un nou format din panoul Aspect. Noul aranjament t t a a t are dou˘ coloane, unul pentru text, cel˘ lalt pentru imagine. V˘ permite astfel s˘ afi¸a¸i un text al˘ turi de o imagine asociat˘ , a a a a s t a a în acela¸i diapozitiv. Introduce¸i con¸inutul text în cadrul potrivit, apoi face¸i dublu clic pe pictograma care arat˘ o cas˘ s t t t a a pentru a introduce elemente grafice în locul destinat acestora. Figura 4.50: Alegerea aspectului unui diapozitiv 7. În fereastra de dialog Insert Picture, alege¸i imaginea dorit˘ si efectua¸i clic pe Deschide pentru a o insera în diapozitivul t a¸ t dumneavoastr˘ . a
  • 123. Cursul Ubuntu desktop 109 / 338 Figura 4.51: Inserarea unei imagini în diapozitiv 8. Ve¸i observa c˘ imaginea inserat˘ este redimensionat˘ automat pentru a se potrivi spa¸iului disponibil. Mai pute¸i insera t a a a t t o imagine prin alegerea Picture din meniul Inserare. O imagine introdus˘ prin aceast˘ metod˘ nu este redimensionat˘ a a a a automat, dar o pute¸i muta si redimensiona dup˘ nevoi. Pute¸i apoi insera un diapozitiv nou în modul prezentat deja mai t ¸ a t sus. De acum, sunte¸i gata de a reda prezentarea dumneavoastr˘ ca pe o succesiune de imagini. Pentru a configura op¸iunile de t a t baz˘ ale succesiunii de imagini, alege¸i Slide Show Settings din meniul Slide Show. a t Figura 4.52: Configurarea unei succesiuni de imagini 9. Fereastra de dialog Slide Show v˘ ajut˘ s˘ defini¸i configur˘ rile de baz˘ pentru prezentarea diapozitivelor. În sec¸iunea a a a t a a t Range, pute¸i specifica diapozitivele care vor fi incluse în prezentare si ordinea de afi¸are a acestora. În sec¸iunea Type, t ¸ s t pute¸i alege modul de afi¸are a diapozitivelor. În acela¸i mod, sec¸iunea Options v˘ permite definirea altor op¸iuni pentru t s s t a t prezentarea dumneavoastr˘ . a Dup˘ selectarea op¸iunilor dorite, efectua¸i clic pe OK pentru ca aceste op¸iuni s˘ fie aplicate. a t t t a
  • 124. Cursul Ubuntu desktop 110 / 338 Figura 4.53: Configurarea op¸iunilor de prezentare a diapozitivelor t 10. Pentru a începe prezentarea diapozitivelor, selecta¸i Slide Show din meniul Slide Show sau ap˘ sa¸i tasta F5. t a t Figura 4.54: Pornirea unei prezent˘ ri de diapozitive a 11. Prezentarea poate fi v˘ zut˘ ca succesiune de imagini. Când este afi¸at ultimul diapozitiv, sunte¸i solicitat s˘ ie¸i¸i din a a s t a st prezentare prin executarea unui clic de maus. Totu¸i, mai pute¸i ie¸i din prezentare în orice moment, prin ap˘ sarea tastei s t s a ESC. 12. Pute¸i tip˘ ri prezentarea cu tot cu adnot˘ ri, ca schi¸a, cu numere de pagin˘ , cu dat˘ si or˘ si a¸a mai departe. Pentru aceasta, t a a t˘ a a¸ a¸ s alege¸i Tip˘ re¸te din meniul Fi¸ier. t a s s
  • 125. Cursul Ubuntu desktop 111 / 338 Figura 4.55: Tip˘ rirea unei prezent˘ ri a a 13. Pute¸i folosi fereastra de dialog Tip˘ re¸te pentru a defini op¸iunile imprimantei sau pentru acceptarea op¸iunilor implicite, t a s t t dup˘ care efectua¸i clic pe butonul OK pentru a începe tip˘ rirea prezent˘ rii. a t a a Figura 4.56: Definirea op¸iunilor imprimantei t Pentru a realiza o prezentare cu efecte 3D si cu anima¸ii proceda¸i astfel: ¸ t t 1. Deschide¸i o nou˘ prezentare în care dori¸i s˘ folosi¸i grafic˘ 3D si anima¸ii, apoi selecta¸i un sablon potrivit din panoul t a t a t a ¸ t t ¸ Pagini master. Pute¸i acum s˘ ad˘ uga¸i elemente care s˘ condimenteze prezentarea dumneavoastr˘ . Începe¸i cu plasarea t a a t a a t titlului în primul diapozitiv. Pentru a crea o modalitate de afi¸are a textului din titlu care s˘ atrag˘ aten¸ia, pute¸i folosi una din uneltele numeroase s a a t t disponibile în Impress. Una dintre acestea este Fontwork, care v˘ ajut˘ la aplicarea unor efecte speciale 3D textului a a dumneavoastr˘ . Pentru a folosi Fontwork, în bara de unelte Drawing, efectua¸i clic pe butonul Fontwork Gallery. Va a t ap˘ rea fereastra Fontwork Gallery. a
  • 126. Cursul Ubuntu desktop 112 / 338 Figura 4.57: Deschiderea ferestrei Fontwork Gallery 2. Alege¸i stilul în care dori¸i s˘ fie afi¸at titlul textului si efectua¸i clic pe OK. t t a s ¸ t Figura 4.58: Alegerea unui stil pentru Fontwork 3. În diapozitivul dumneavoastr˘ , stilul selectat este ar˘ tat ca obiect ce arat˘ textul Fontwork. Pentru a afi¸a textul titlului a a a s în locul obiectului Fontwork, efectua¸i dublu clic pe obiectul afi¸at si introduce¸i textul titlului în locul în care este afi¸at t s ¸ t s Fontwork. Pentru a ie¸i din modul de editare Fontwork, efectua¸i clic în afara ariei selectate din obiect. s t
  • 127. Cursul Ubuntu desktop 113 / 338 Figura 4.59: Editarea obiectului Fontwork 4. Pute¸i merge mai departe, f˘ când acela¸i lucru pentru celelalte diapozitive, pentru a insera imagini 3D si anima¸ii. t a s ¸ t Figura 4.60: Text 3D 5. Pute¸i insera elemente grafice 3D în prezentarea dumneavoastr˘ din bara de unelte 3D-Objects. În configurarea implicit˘ a t a a programului Drawing, aceast˘ bar˘ nu este afi¸at˘ . Pentru a afi¸a aceast˘ bar˘ 3D-Objects, în meniul Vizualizare merge¸i a a s a s a a t
  • 128. Cursul Ubuntu desktop 114 / 338 la Toolbars si efectua¸i clic pe 3D-Objects. ¸ t Figura 4.61: Inserarea elementelor grafice 3D Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ Pute¸i afi¸ a, de asemenea, bara de unelte 3D-Objects prin executarea unui clic pe sageata mica de la sfâr¸ itul barei de t s s unelte Drawing si alegerea ei din lista Visible Buttons. ¸ 6. Bara de unelte 3D-Objects Figura 4.62: Bara de unelte 3D-Objects 7. Bara 3D-Objects
  • 129. Cursul Ubuntu desktop 115 / 338 Figura 4.63: Inserarea unui obiect 3D 8. Pute¸i schimba propor¸iile si m˘ rimea obiectului prin manevrarea punctelor verzi de modificare care apar în jurul obiectului. t t ¸ a Impress pune la dispozi¸ie si unelte pentru aplicarea unor efecte 3D obiectelor inserate, pentru ca dumneavoastr˘ s˘ pute¸i t ¸ a a t modifica aspectul si percep¸ia obiectelor dup˘ dorin¸a. Pentru a aplica efecte 3D elementelor grafice inserate, efectua¸i clic ¸ t a t˘ t dreapta pe elemente. Din meniul ap˘ rut, face¸i clic pe 3D Effects. Se va deschide fereastra de dialog 3D Effects. a t Figura 4.64: Aplicarea efectelor 3D
  • 130. Cursul Ubuntu desktop 116 / 338 9. Pute¸i folosi op¸iunile disponibile prin ap˘ sarea butoanelor existente în aceast˘ fereastr˘ de dialog pentru a defini aspectul t t a a a si percep¸ia obiectului inserat. Face¸i clic pe butonul Illumination pentru a regla efectul de iluminare asupra obiectului. ¸ t t Pute¸i alege din op¸iunile listate pe cea potrivit˘ pentru randarea efectului de iluminare. Ca alternativ˘ , pute¸i trage punctul t t a a t alb în grafica din josul ferestrei de dialog, dup˘ care îl pute¸i mi¸ca pentru ob¸inerea efectului dorit. a t s t 10. Dup˘ alegerea op¸iunilor dorite, efectua¸i clic pe pictograma Assign din col¸ul dreapta sus pentru a aplica efectele obiectului a t t t selectat. Efectua¸i clic pe butonul Close pentru a închide fereastra de dialog 3D Effects. t Figura 4.65: Definirea efectelor 3D 11. Observa¸i c˘ , prin câteva clicuri de maus, obiectele 3D cap˘ t˘ o înf˘¸i¸are cu totul nou˘ . În acela¸i mod, pute¸i ad˘ uga mai t a aa at s a s t a multe elemente 3D si 2D la prezentarea dumneavoastr˘ si pute¸i aplica felurite efecte 3D pentru a o condimenta. Impress ¸ a¸ t v˘ ofer˘ , de asemenea, câteva func¸ii legate de anima¸ie, care v˘ ajut˘ s˘ însufle¸i¸i prezent˘ rile dumneavoastr˘ . Pentru a a a t t a a a tt a a afi¸a op¸iunile de anima¸ie existente în Impress, în meniul Slide Show efectua¸i clic pe Custom Animation. s t t t Va ap˘ rea panoul Custom Animations chiar la marginea ferestrei ocupate de prezentare. a Figura 4.66: Aplicarea anima¸iilor personalizate t
  • 131. Cursul Ubuntu desktop 117 / 338 12. Pentru a aplica un efect de anima¸ie unui element individual, selecta¸i acel element si face¸i apoi clic pe butonul Add din t t ¸ t panoul Custom Animation. Se va deschide fereastra de dialog Custom Animation. Figura 4.67: Animarea obiectelor 13. Pute¸i s˘ aplica¸i acum anima¸ii diferite obiectului selectat, s˘ defini¸i intrarea si ie¸irea anima¸iei si s˘ defini¸i un traseu t a t t a t ¸ s t ¸ a t pentru mi¸c˘ rile obiectului. În mod asem˘ n˘ tor, pute¸i aplica anima¸ii pentru celelalte elemente din diapozitive. s a a a t t Dup˘ definirea tuturor configur˘ rilor dorite pentru obiectul în cauz˘ , efectua¸i clic pe OK pentru aplicarea efectelor a a a t animate. Figura 4.68: Personalizarea efectelor de anima¸ie t 14. Anima¸iile specificate pot fi v˘ zute în josul panoului Custom Animations. Dup˘ aplicare, pute¸i vedea rezultatul prin t a a t prezentarea diapozitivelor. Face¸i clic pe butonul Slide Show pentru a porni prezentarea. t
  • 132. Cursul Ubuntu desktop 118 / 338 Figura 4.69: Redarea unei prezent˘ ri de diapozitive a 15. Prezentarea dumneavoastr˘ ruleaz˘ într-o manier˘ spectaculoas˘ si însufle¸it˘ . a a a a¸ t a Figura 4.70: Prezentarea unor diapozitive însufle¸ite t Exportarea unei prezent˘ ri Dup˘ cum am afirmat mai sus, o alt˘ facilitate folositoare asociat˘ cu Impress este capacitatea a a a a acestuia de a exporta prezent˘ rile în mai multe formate. Ca rezultat, Impress permite exportarea prezent˘ rilor dumneavoatr˘ a a a direct ca fi¸iere Flash (SWF). s
  • 133. Cursul Ubuntu desktop 119 / 338 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Export. Se va deschide fereastra de dialog Export. s t Figura 4.71: Exportarea unei prezent˘ ri a 2. Aici, trebuie s˘ specifica¸i numele fi¸ierului în câmpul Name si s˘ naviga¸i pân˘ la directorul în care dori¸i s˘ exporta¸i a t s ¸ a t a t a t acest fi¸ier. Pentru a exporta prezentarea ca fi¸ier Flash, alege¸i din lista deschis˘ Macromedia Flash (SWF) (.swf) si s s t a ¸ efectua¸i clic pe Salveaz˘ . Fi¸ierul este exportat în locul indicat. Pute¸i vedea prezentarea ca pe orice fi¸ier Flash. t a s t s Figura 4.72: Exportarea unei prezent˘ ri ca fi¸ier Flash a s 4.5 Not˘ : a Utilizarea programului OpenOffice.org Draw
  • 134. Cursul Ubuntu desktop 120 / 338 Draw este o unealt˘ pentru grafic˘ vectorial˘ care v˘ permite s˘ realiza¸i desene simple si complexe, pe care le pute¸i exporta în a a a a a t ¸ t mai multe formate cunoscute pentru imagini. Draw v˘ permite si inserarea tabelelor, diagramelor, graficelor, formulelor si a altor a ¸ ¸ elemente create cu programele din suita OpenOffice.org. Elementele grafice realizate cu ajutorul uneltelor pentru grafic˘ vectorial˘ nu se vor estompa la redimensionare. a a Draw este integrat în suita OpenOffice.org, ceea ce permite transferarea cu u¸urin¸a a elementelor grafice între componentele s t˘ acestei suite. De exemplu, dac˘ realiza¸i o imagine în Draw, folosirea acesteia în Writer se reduce la simpla copiere si lipire a a t ¸ imaginii. Un subset ale func¸iilor din Draw este disponibil în Writer si în Impress, pentru ca dumneavoastr˘ s˘ nu fi¸i nevoi¸i s˘ t ¸ a a t t a v˘ muta¸i între programe pentru a realiza sarcini de baz˘ în manevrarea imaginilor. a t a 4.5.1 ˘t Facilita¸i cheie ale OpenOffice.org Draw Not˘ : a Programele pentru grafic˘ vectorial˘ urmeaz˘ o nota¸ie comun˘ pentru apelarea tuturor formelor, fie acestea linii simple, drepa a a t a tunghiuri sau forme mai complicate, precum obiectele. Draw asigur˘ func¸ii extinse, care integreaz˘ mai multe func¸ii decât majoritatea programelor pentru desenat existente în suitele a t a t pentru birou. Iat˘ câteva din facilit˘¸ile cheie ale programului Draw: a at • Realizarea de grafic˘ vectorial˘ : : Pute¸i realiza grafic˘ vectorial˘ în Draw folosind linii si curbe definite de vectori matema a t a a ¸ atici. Vectorii descriu linii, elipse si poligoane în func¸ie de geometria lor. ¸ t • Realizarea obiectelor 3D: : În Draw pute¸i realiza obiecte 3D simple, precum cuburi, sfere si cilindri si pute¸i modifica sursa t ¸ ¸ t de lumin˘ a obiectelor. a • Grile si ghidaje: Pute¸i alinia obiectele din desenul dumneavoastr˘ , folosind grilele si ghidajele drept repere vizuale. Pute¸i ¸ t a ¸ t plasa un obiect pe o linie din gril˘ , pe un ghidaj sau la marginea altui obiect. a • Lipirea obiectelor pentru reprezentarea rela¸ionar˘ : Pute¸i ata¸a obiectele unul de cel˘ lalt, folosind liniile speciale numite t a t s a conectori, pentru a ar˘ ta rela¸iile dintre obiecte. Conectorii se ata¸eaz˘ de punctele de lipire de pe obiectele desenate si r˘ mân a t s a ¸ a ata¸a¸i si la mutarea obiectului. Acest comportament este folositor atunci când crea¸i lucruri precum diagrame organizatorice s t ¸ t sau tehnice. • Afi¸area dimensiunilor: Pute¸i folosi liniile dimensionate pentru a calcula si afi¸a dimensiunile liniare în diagramele tehnice, s t ¸ s în care, adesea, dimensiunile obiectelor trebuie specificate. • Galerie: Pute¸i insera si folosi imagini, anima¸ii, sunete sau alte elemente din galeriile OpenOffice.org în desenele dumneavt ¸ t oastr˘ , în acela¸i mod în care le folosi¸i în celelalte programe OpenOffice.org. a s t • Formate fi¸iere grafice: Pute¸i s˘ v˘ exporta¸i munca în urm˘ toarele formate grafice folosite în mod curent: BMP, GIF, JPG s t a a t a si PNG. ¸ 4.5.2 ˘ Executarea opera¸iilor de baza în Drawing t Not˘ : Not˘ : Not˘ : Not˘ : a a a a 1. Din meniul Aplica¸ii selecta¸i categoria Grafic˘ si apoi op¸iunea OpenOffice.org Drawing. t t a¸ t Componentele principale ale ferestrei Draw sunt prezentate în imaginea urm˘ toare: a
  • 135. Cursul Ubuntu desktop 121 / 338 Figura 4.73: Fereastra Draw 2. Desenele sunt realizate în aria pentru desenat, care este înconjurat˘ de urm˘ toarele bare de unelte: a a • Bara Meniu listeaz˘ principalele meniuri disponibile în Draw. Include op¸iuni pentru organizarea, editarea si vizualizarea a t ¸ formatului desenelor dumneavoastr˘ . a • Bara Function afi¸eaz˘ pictogramele cu ajutorul c˘ rora executa¸i sarcini precum Open, Save, Copy, Cut si Paste. s a a t ¸ • Bara Line and Filling include unelte speciale pentru desen cu ajutorul c˘ rora modifica¸i aspectul unui obiect selectat, a t cum ar fi forma liniei, culoarea si grosimea; forma si culoarea unui fundal. ¸ ¸ • Bara Drawing este cea mai important˘ bar˘ de unelte din Draw. Con¸ine toate func¸iile necesare pentru desenarea de a a t t forme geometrice variate si forme libere. Realizarea formelor de baz˘ în Draw solicit˘ folosirea extensiv˘ a acestei bare ¸ a a a de unelte. Totu¸i, va trebui s˘ edita¸i, combina¸i si s˘ manipula¸i pe mai departe obiectele pentru a genera elemente s a t t ¸ a t complexe. Pute¸i modifica num˘ rul si pozi¸ia uneltelor vizibile în ideea de a transforma aspectul interfe¸ei potrivit dorin¸elor dumt a ¸ t t t neavoastr˘ . Pentru a ad˘ uga sau sterge o bar˘ de unelte din fereastra Draw: a a ¸ a 3. În meniul Vizualizare, merge¸i la Toolbars. Se va deschide lista Toolbar care afi¸eaz˘ barele de unelte disponibile, fiind t s a marcate c˘ su¸ele de validare ale barelor de unelte afi¸ate. Pentru a sterge o bar˘ de unelte din fereastra Draw, demarca¸i a t s ¸ a t c˘ su¸a de validare corespunz˘ toare si marca¸i c˘ su¸a de validare a barei de unelte pe care o dori¸i afi¸at˘ în fereastr˘ . a t a ¸ t a t t s a a Pentru a crea un obiect utilizând bara de unelte Drawing proceda¸i astfel: t 1. Face¸i clic pe butonul care insereaz˘ un obiect anume, precum Rectangle sau Ellipse din bara de unelte Drawing, apoi t a plasa¸i cursorul mausului într-un punct din zona ariei pentru desenat în care dori¸i s˘ înceap˘ obiectul. t t a a 2. Ap˘ sa¸i si men¸ine¸i ap˘ sat butonul din stânga al mausului si trage¸i cursorul pân˘ în punctul în care dori¸i s˘ se întind˘ a t ¸ t t a ¸ t a t a a obiectul, eliberând butonul mausului. Obiectul dorit va ap˘ rea în aria pentru desenat. a Selectarea obiectelor Înainte de a face orice schimb˘ ri asupra obiectelor, trebuie s˘ le selecta¸i. Draw asigur˘ urm˘ toarele a a t a a moduri prin care pute¸i selecta un obiect: t • Selectarea direct˘ : efectua¸i clic pe obiect pentru a-l selecta. a t
  • 136. Cursul Ubuntu desktop 122 / 338 • Selectarea cu ajutorul cadrelor: În bara de unelte Drawing, efectua¸i clic pe butonul Select si trage¸i cu mausul un dreptunghi t ¸ t în jurul obiectului pentru a-l selecta. Aceast˘ op¸iune este folositoare în cazul select˘ rii mai multor obiecte din aria pentru a t a desenat. Not˘ : Trebuie s˘ cuprinde¸i în întregime obiectele în dreptunghi pentru a le selecta. a a t Figura 4.74: Selectarea cu ajutorul cadrelor • Selectarea obiectelor ascunse: pentru a selecta un obiect care este ascuns de altul, ap˘ sa¸i tasta Alt si efectua¸i clic pe obiectul a t ¸ t pe care dori¸i s˘ -l selecta¸i Not˘ : Pentru a putea selecta un obiect ascuns, trebuie s˘ cunoa¸te¸i pozi¸ia relativ˘ a acelui obiect t a t a a s t t a fa¸a de obiectul de deasupra acestuia. t˘ Editarea obiectelor Dup˘ ce a¸i creat un obiect, este posibil s˘ dori¸i s˘ -l edita¸i sau s˘ schimba¸i propriet˘¸ile acestuia pentru a t a t a t a t at ob¸inerea rezultatului a¸teptat. Totu¸i, nu ve¸i g˘ si întotdeauna flexibilitatea necesar˘ în configur˘ rile implicite ale programului. t s s t a a a De exemplu, nu pute¸i transforma forma unui p˘ trat într-una dreptunghiular˘ sau nu pute¸i roti p˘ tratul în jurul axelor sale folosind t a a t a doar bara de unelte implicit˘ Drawing. Pentru realizarea sarcinilor de acest fel, Draw asigur˘ numeroase alte op¸iuni care pot a a t furniza flexibilitatea necesar˘ , cum ar fi: a Toate op¸iunile acoperite în sec¸iunile urm˘ toare sunt aplicabile unui obiect selectat sau unui grup de obiecte selectat. Pute¸i t t a t spune dac˘ un obiect este selectat dac˘ în jurul acestuia exist˘ un p˘ trat sau un cerc colorate. Aceste p˘ trate sau cercuri se a a a a a numesc elemente de control si formeaz˘ un cadru dreptunghiular suficient de mare pentru a con¸ine obiectul. ¸ a t 1. Selecta¸i obiectul din aria pentru desenat prin executarea unui clic asupra acestuia. În jurul obiectului ve¸i observa apari¸ia t t t unui gestionar. Figura 4.75: Selectarea unui obiect 2. Plasa¸i cursorul mausului deasupra unui gestionar. Atunci când cursorul ia forma unei s˘ ge¸i cu dou˘ capete, trage¸i t a t a t cursorul în direc¸ia s˘ ge¸ii pentru a modifica m˘ rimea obiectului. Dac˘ alege¸i s˘ plasa¸i cursorul chiar pe col¸ul unui t a t a a t a t t gestionar, ve¸i redimensiona obiectul pe dou˘ axe în acela¸i timp. Dac˘ folosi¸i laterala unui gestionar, obiectul va fi t a s a t redimensionat numai pe o singur˘ ax˘ . Conturul obiectului nou rezultat va fi prezentat sub forma unei linii punctate. a a 3. Elibera¸i butonul mausului în momentul în care obiectul este redimensionat a¸a cum dori¸i. Linia punctat˘ dispare si apare t s t a ¸ obiectul redimensionat.
  • 137. Cursul Ubuntu desktop 123 / 338 Figura 4.76: Modificarea obiectelor Aranjarea obiectelor Dac˘ documentul la care lucra¸i include multe obiecte suprapuse, editarea obiectelor individuale (vizibile a t sau nu), poate fi o adev˘ rat˘ provocare. Din fericire, Draw pune la dispozi¸ie c˘ i prin care obiectele pot fi rearanjate f˘ r˘ a afecta a a t a aa aspectul acestora. 1. În aria pentru desenat, efectua¸i clic dreapta pe obiectul pe care dori¸i s˘ îl rearanja¸i, merge¸i la Arrange si alege¸i op¸iunea t t a t t ¸ t t potrivit˘ din lista Arrange. a Figura 4.77: Rearanjarea obiectelor 2. Dac˘ alege¸i op¸iunea Send Backward, rezultatul este asem˘ n˘ tor cu ceea ce apare în imaginea al˘ turat˘ : a t t a a a a Figura 4.78: Obiect trimis în spate
  • 138. Cursul Ubuntu desktop 124 / 338 Duplicarea obiectelor Adesea trebuie s˘ crea¸i mai multe obiecte de acela¸i fel (în form˘ si m˘ rime). În Draw, pute¸i duplica a t s a¸ a t un obiect sau realiza mai multe copii ale unui obiect. Aceste copii pot fi identice sau diferite ca m˘ rime, culoare, orientare si a ¸ localizare. 1. Face¸i clic pe obiectul care trebuie copiat, apoi efectua¸i clic pe Edit si alege¸i op¸iunea Duplicate. Se va deschide fereastra t t ¸ t t de dialog Duplicate. 2. Introduce¸i valorile dorite în fereastra de dialog Duplicate si efectua¸i clic pe butonul OK pentru afi¸area rezultatului în t ¸ t s aria pentru desenat. Figura 4.79: Duplicarea obiectelor Gruparea si combinarea obiectelor Dup˘ ce crea¸i sau edita¸i un obiect, acest obiect poate fi deplasat fa¸a de pozi¸ia sa ini¸ial˘ . ¸ a t t t˘ t t a Aceast˘ schimbare de loc deranjeaz˘ pozi¸ia relativ˘ a obiectului fa¸a de celelalte obiecte din desen. Problema este una critic˘ în a a t a t˘ a lucr˘ rile în care acurate¸ea, referitoare la pozi¸ionare, este important˘ , precum în desenele din arhitectur˘ . Folosind Draw, pute¸i a t t a a t combina obiectele desenate în dou˘ moduri distincte, grupare si combinare. a ¸ Gruparea obiectelor Gruparea obiectelor este asem˘ n˘ toare cu punerea acestora într-un container, în care obiectele sunt adunate a a laolalt˘ dar ele re¸in, totodat˘ , identit˘¸ile individuale. Pute¸i muta grupul ca pe o singur˘ entitate si pute¸i modifica toate obiectele a t a at t a ¸ t incluse în grup. Un grup poate fi desf˘ cut oricând, iar obiectele care fac parte din grup fi manipulate separat. a 1. În aria Drawing, selecta¸i toate obiectele pe care dori¸i s˘ le include¸i în grup. Face¸i clic dreapta pe oricare obiect selectat t t a t t si apoi alege¸i op¸iunea Group. ¸ t t 2. Face¸i clic pe oricare din obiectele din grup; va ap˘ rea un gestionar în jurul întregului grup, nu doar în jurul unui singur t a obiect. Pute¸i acum modifica grupul în întregime, f˘ r˘ a aplica efecte obiectelor individuale. Pentru a redimensiona un grup proceda¸i t aa t astfel: • Plasa¸i cursorul mausului deasupra unui gestionar. Atunci când cursorul ia forma unei s˘ ge¸i duble, trage¸i cursorul pentru a t a t t m˘ ri sau mic¸ora obiectele din grup. Toate obiectele din grup vor fi redimensionate în mod egal. a s 1. Face¸i dublu clic pe un obiect care apar¸ine grupului. Pute¸i intra în grup pentru a lucra cu obiecte individuale. t t t 2. Face¸i clic pe obiectul pe care dori¸i s˘ -l edita¸i; în jurul obiectului va ap˘ rea un gestionar. Astfel, pute¸i edita, ad˘ uga sau t t a t a t a sterge obiectul selectat. ¸ 3. Pentru a restaura grupul dup˘ modificarea unui obiect individual, face¸i dublu clic oriunde în afara cadrului de selec¸ie. a t t
  • 139. Cursul Ubuntu desktop 125 / 338 Pute¸i grupa obiecte de toate formele si m˘ rimile. Pute¸i grupa obiecte 2D, 3D sau o combina¸ie din cele dou˘ categorii. Totu¸i, t ¸ a t t a s pute¸i combina doar obiecte 2D asem˘ n˘ toare. t a a Combinarea obiectelor Combinarea obiectelor desenate este asem˘ n˘ toare grup˘ rii, cu excep¸ia faptului c˘ prin combinare se a a a t a realizeaz˘ o leg˘ tur˘ permanent˘ între obiecte, ceea ce conduce practic la formarea unui obiect cu totul nou. Obiectele originale, a a a a constituente, nu mai exist˘ ca entit˘¸i individuale si nu mai pute¸i intra în grup pentru a edita obiecte individuale. Când combina¸i a at ¸ t t obiectele, grupul va prelua propriet˘¸ile celui mai de jos obiect din aranjament. at ˘ 1. Selecta¸i mai multe obiecte 2D din aria pentru desenat. N OTA : t Cel mai de jos obiect din imaginea urm˘ toare este obiectul albastru. a Figura 4.80: Combinarea obiectelor 2. Face¸i clic dreapta pe oricare din obiectele din selec¸ie si apoi efectua¸i clic pe op¸iunea Combine din list˘ . Când obiectele t t ¸ t t a se suprapun, zona de suprapunere este ori goal˘ , ori ocupat˘ , în func¸ie de num˘ rul de suprapuneri. Când num˘ rul de a a t a a suprapuneri este par, ve¸i ob¸ine un spa¸iu gol. Pentru un num˘ r impar de suprapuneri, ve¸i ob¸ine o arie ocupat˘ . t t t a t t a Figura 4.81: Zona de suprapunere 3. Dup˘ ce a¸i combinat obiectele, le pute¸i selecta ca pe o entitate. Nu ve¸i putea selecta aria goal˘ din obiect. a t t t a P ENTRU A SEPARA OBIECTELE GRUPATE PROCEDA¸ : TI • În aria Drawing, efectua¸i clic dreapta pe combina¸ia creat˘ prin procedura prezentat˘ anterior si alege¸i din list˘ op¸iunea t t a a ¸ t a t Split. Figura 4.82: Separarea obiectelor grupate Ve¸i observa c˘ obiectele recap˘ t˘ atributele ini¸iale. Totu¸i, propriet˘¸ile acestora sunt schimbate în func¸ie de ultimul obiect t a aa t s at t al aranjamentului.
  • 140. Cursul Ubuntu desktop 126 / 338 Editarea culorilor si a texturilor Când realiza¸i un desen, ve¸i avea nevoie s˘ atribui¸i fiec˘ rui obiect din aria pentru desenat ¸ t t a t a culoarea si textura potrivite. Pute¸i alege s˘ particulariza¸i aria interioar˘ a unui obiect dac˘ folosi¸i bara de unelte Line and Fill. ¸ t a t a a t Termenul folosit în OpenOffice.org pentru a desemna interiorul unui obiect este aria interioar˘ . Aria interioar˘ a unui obiect a a poate fi o culoare uniform˘ , un gradient sau o imagine. a Pentru a edita culoarea unui obiect proceda¸i astfel: t 1. În aria pentru desenat, selecta¸i obiectul pe care dori¸i s˘ -l edita¸i si efectua¸i clic pe butonul Area aflat pe bara de unelte t t a t ¸ t Line and Fill. Se va deschide fereastra de dialog Area. Figura 4.83: Editarea culorii unui obiect 2. Fereastra de dialog Area con¸ine op¸iunea care v˘ permite schimbarea culorii ariei interioare a obiectului. Efectua¸i clic pe t t a t categoria Colours, alege¸i o culoare listat˘ în categoria Table si efectua¸i clic pe butonul OK pentru a aplica schimbarea. t a ¸ t
  • 141. Cursul Ubuntu desktop 127 / 338 Figura 4.84: Alegerea unei culori de umplere 3. Categoria Table listeaz˘ culorile standard sau culorile care sunt folosite mai des. Dac˘ v˘ trebuie o culoare sau o nuan¸a a a a t˘ care nu este prezentat˘ în list˘ , defini¸i-o chiar dumneavoastr˘ ! Pentru a defini o culoare anume proceda¸i astfel: a a t a t (a) Face¸i clic pe o culoare apropiat˘ cerin¸elor dumneavoastr˘ si specifica¸i componentele RGB pentru a-i modifica t a t a¸ t ˘ tonalitatea si nuan¸a N OTA : ¸ t Draw v˘ permite s˘ defini¸i o culoare prin dou˘ metode. Pute¸i specifica propriet˘¸ile culorii în propor¸ii RGB sau în a a t a t at t propor¸ii CMYK. Pentru CMYK, efectua¸i clic pe RGB si alege¸i CMYK din op¸iunile prezentate. t t ¸ t t (b) Dac˘ dori¸i s˘ ad˘ uga¸i culoarea creat˘ de dumneavoastr˘ la lista de culori disponibile, introduce¸i numele acesteia a t a a t a a t în câmpul de nume, specifica¸i propor¸iile RGB si efectua¸i clic pe Add. Lista standard din categoria Table afi¸eaz˘ t t ¸ t s a culoarea nou˘ . a Este bine de re¸inut: t ˘ Orice culoare este definita printr-o combina¸ie a celor trei culori primare, ro¸ u, verde si albastru, de aici nota¸ia t s ¸ t RGB. (c) Face¸i clic pe butonul OK pentru a aplica schimb˘ rile. t a
  • 142. Cursul Ubuntu desktop 128 / 338 Figura 4.85: Umplerea ariei interioare cu o culoare definit˘ de utilizator a Editarea unui gradient Un gradient este tranzi¸ia lin˘ între dou˘ culori sau între dou˘ nuan¸e ale aceleia¸i culori, pe care o pute¸i t a a a t s t aplica unui obiect. Pentru a edita un gradient din aria interioar˘ a unui obiect: a În aria pentru desenat, selecta¸i obiectul pe care dori¸i s˘ -l edita¸i si efectua¸i clic pe butonul Area aflat în bara de unelte Line and t t a t ¸ t Fill. Se va deschide fereastra de dialog Area. Efectua¸i clic pe categoria Gradients, alege¸i un gradient din lista prezentat˘ si efectua¸i clic pe OK pentru a aplica schimb˘ rile t t a¸ t a obiectului ales. Figura 4.86: Editarea unui gradient Editarea textului Draw pune la dispozi¸ie urm˘ toarele op¸iuni pentru a insera text în aria Drawing: t a t • Unealta Text din bara de unelte Drawing: Pute¸i introduce un cadru text oriunde dori¸i în aria pentru desenat si pute¸i lucra t t ¸ t cu aceast˘ caset˘ text la fel cum lucra¸i cu orice obiect. a a t • Apel˘ ri asociate obiectelor: Pute¸i folosi aceast˘ op¸iune pentru a lega un text de un obiect. Face¸i clic pe unealta Callouts a t a t t din bara de unelte Drawing. • Text suprapus peste un obiect desenat: Face¸i dublu clic pe un obiect. Se va deschide o caset˘ text. Introduce¸i în aceasta t a t textul dorit. Imaginea care urmeaz˘ v˘ prezint˘ mai multe op¸iuni de inserare a textului asociat unui obiect din aria pentru desenat: a a a t Figura 4.87: Editarea textului în aria pentru desenat Efecte Vizuale În afar˘ de faptul c˘ ofer˘ uneltele de baz˘ pentru realizarea desenelor, Draw v˘ pune la dispozi¸ie func¸ii pentru a a a a a t t ad˘ ugarea unor efecte grafice desenelor dumneavoastr˘ . a a
  • 143. Cursul Ubuntu desktop 129 / 338 Metamorfozare Metamorfozarea în Draw face tranzi¸ia de la o form˘ la alta desenând si figurile intermediare ale transform˘ rii. t a ¸ a Rezultatul este un grup nou de obiecte, care include obiectele de început si cele de sfâr¸it, precum si obiectele intermediare. ¸ s ¸ 1. Crea¸i dou˘ obiecte de forme diferite în aria pentru desenat si selecta¸i-le. t a ¸ t Figura 4.88: Aplicarea efectelor vizuale 2. În meniul Edit, efectua¸i clic pe op¸iunea Cross-fading pentru a afi¸a fereastra de dialog Cross-fading. t t s 3. În fereastra de dialog Cross-fading selecta¸i num˘ rul de obiecte noi afi¸ate înainte de sfâr¸it. Re¸ine¸i alegerea implicit˘ t a s s t t a pentru o tranzi¸ie lin˘ si efectua¸i clic pe OK pentru a afi¸a rezultatul în aria pentru desenat. t a¸ t s Figura 4.89: Obiecte metamorfozate Pute¸i modifica ordinea obiectelor prin schimbarea aranjamentului acestora în aria pentru desenat. t 4.6 Utilizarea OpenOffice.org Math Math este editorul de ecua¸ii din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. Con¸ine câteva func¸ii, operatori si asisten¸i de t t t ¸ t formatare pentru a v˘ ajuta în crearea unor ecua¸ii si formule într-un format corect. Aceste formule pot fi importate pentru a fi a t ¸ folosite în orice aplica¸ie OpenOffice.org. t 4.6.1 ˘t Facilita¸i cheie ale OpenOffice.org Math Not˘ : a Câteva din facilit˘¸ile si posibilit˘¸ile aplica¸iei Math sunt discutate în sec¸iunea urm˘ toare: at ¸ at t t a • Crearea unei formule: Math este editorul de ecua¸ii din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. Con¸ine câteva t t func¸ii, operatori si asisten¸i de formatare pentru a v˘ ajuta în crearea unor ecua¸ii si formule într-un format corect. Aceste t ¸ t a t ¸ formule pot fi importate pentru a fi folosite în orice aplica¸ie OpenOffice.org. t
  • 144. Cursul Ubuntu desktop 130 / 338 • Tastarea direct˘ a formulei: Dac˘ sunte¸i familiariza¸i cu limbajul de marcare Math, pute¸i tasta ecua¸ia direct în documentul a a t t t t dumneavoastr˘ si apela¸i apoi Math pentru a converti marcajul într-o formul˘ formatat˘ . a¸ t a a • Crearea unei formule în fereastra de comenzi: În timp ce introduce¸i elemente în fereastra de comenzi, ve¸i observa, simult t tan, rezultatele în documentul dumneavoastr˘ . a • Crearea simbolurilor individuale: De ce nu v˘ crea¸i propriile simboluri sau de ce nu importa¸i caractere din alte fonturi? a t t Pute¸i ad˘ uga noile simboluri în catalogul pprincipal al Math sau le pute¸i ad˘ uga într-un catalog creat special pentru ele. t a t a • Crearea unei formule într-un meniu contextual: Math u¸ureaz˘ lucrul cu meniurile contextuale, care pot fi afi¸ate prin s a s executarea unui clic cu butonul din dreapta al mausului. Aceste meniuri contextuale con¸in toate comenzile pe care le pute¸i t t g˘ si în fereastra Selection. Mai mult, le pute¸i insera în document printr-un singur clic de maus. a t Math este folosit numai la scrierea unor ecua¸ii într-un format corect din punct de vedere al expresiilor matematice. Nu poate fi t folosit pentru calcularea acestora. 4.6.2 Crearea si editarea formulelor ¸ Cu toate c˘ Math poate fi folosit cu toate aplica¸iile suitei OpenOffice.org, este utilizat în principal ca editor de ecua¸ii în docua t t mentele text. 1. Plasa¸i cursorul în documentul dumneavoastr˘ în zona în care dori¸i s˘ introduce¸i formula. În meniul Inserare, merge¸i la t a t a t t Object si efectua¸i clic pe Formula. ¸ t Figura 4.90: Lansarea programului Math 2. Astfel, ve¸i apela Math din interiorul ferestrei Writer. Ve¸i observa c˘ editorul de ecua¸ii se va deschide în josul ferestrei t t a t în care v˘ este afi¸at documentul. Pute¸i accesa toate uneltele Math din interiorul ferestrei Writer. Un marcaj va ap˘ rea în a s t a locul în care, al˘ turi de textul existent, va fi afi¸at˘ ecua¸ia dumneavoastr˘ . a s a t a Cea mai simpl˘ metod˘ prin care pute¸i introduce o ecua¸ie în documentul dumneavoastr˘ este folosirea ferestrei Selection. a a t t a În configurarea implicit˘ , fereastra Selection nu este afi¸at˘ . Pentru a afi¸a fereastra Selection, în meniul Vizualizare a s a s efectua¸i clic pe Selection. t
  • 145. Cursul Ubuntu desktop 131 / 338 Figura 4.91: Afi¸area ferestrei Selection s 3. Fereastra Selection va ap˘ rea ca bar˘ de unelte mobil˘ . Ve¸i observa c˘ fereastra Selection este divizat˘ în dou˘ p˘ r¸i. Cea a a a t a a a at de sus con¸ine categoriile de simboluri, iar cea de jos afi¸eaz˘ simbolurile existente în categoria selectat˘ . Pute¸i începe t s a a t introducerea ecua¸iei prin selectarea simbolurilor din fereastra Selection. t Pentru a insera un simbol, cum ar fi „a/b”, selecta¸i categoria potrivit˘ din jum˘ tatea de sus a ferestrei si efectua¸i clic pe t a a ¸ t simbolul dorit din jum˘ tatea de jos a ferestrei Selection. a Figura 4.92: Utilizarea ferestrei Selection 4. Ve¸i observa c˘ atunci când alege¸i un simbol din fereastra Selection, marcajul pentru simbolul respectiv apare în editorul t a t de ecua¸ii. Simultan, sunt afi¸ate câteva cadre gri în textul principal. t s Simbolurile <?> care apar în editorul de ecua¸ii, sunt marcajele în care trebuie s˘ introduce¸i textul sau simbolul asociat t a t formulei dumneavoastr˘ . a
  • 146. Cursul Ubuntu desktop 132 / 338 Figura 4.93: Inserarea simbolurilor 5. În func¸ie de introducerea unui text sau a unui simbol în marcaje, cadrele gri sunt actualizate cu ecua¸ia dumneavoastr˘ t t a par¸ial˘ . Pute¸i introduce restul ecua¸iei în acela¸i mod. t a t t s 6. Dup˘ ce a¸i introdus ecua¸ia complet˘ , folosind fereastra Selection, ecua¸ia apare ca obiect în fereastra documentului a t t a t dumneavoastr˘ , iar în editorul de ecua¸ii marcajul este afi¸at în întregime. Ie¸i¸i din editorul de formule prin executarea a t s st unui clic oriunde în documentul dumneavoastr˘ . a Figura 4.94: Ecua¸ia inserat˘ t a 7. Dup˘ ce a¸i introdus formula în document, exist˘ posibilitatea de a o modifica. Pentru editarea unei formule, efectua¸i clic a t a t dreapta o singur˘ dat˘ pe aceasta si alege¸i Edit din meniul contextual. a a ¸ t
  • 147. Cursul Ubuntu desktop 133 / 338 Figura 4.95: Editarea unei ecua¸ii t 8. Pute¸i s˘ introduce¸i simboluri noi în formul˘ sau s˘ le sterge¸i pe cele care nu mai sunt necesare. t a t a a ¸ t Figura 4.96: Inserarea simbolurilor noi 9. De¸i caracterele grece¸ti sunt folosite pe larg în formule matematice, în special în cele geometrice, aceste caractere nu sunt s s disponibile nici în fereastra Selection, nici în meniul contextual. 10. Pute¸i introduce caracterele grece¸ti prin tastarea limbajului de marcare ale acestora în editorul de ecua¸ii. Ca alternativ˘ , t s t a pute¸i folosi fereastra Catalog. Pentru a afi¸a fereastra Catalog, merge¸i în meniul Unelte si efectua¸i clic pe Catalog. t s t ¸ t
  • 148. Cursul Ubuntu desktop 134 / 338 Figura 4.97: Lansarea ferestrei Catalogue 11. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Symbols . Înainte de a selecta un caracter, verifica¸i dac˘ ave¸i selectatGreek din fereastra s a t a t Symbol. Alege¸i caracterul grecesc dorit din fereastra Symbols si efectua¸i clic pe Inserare. t ¸ t Figura 4.98: Introducerea simbolurilor grece¸ti s 12. Caracterul este inserat în documentul dumneavoastr˘ , iar marcajul este afi¸at în editorul de ecua¸ii. Pute¸i continua introa s t t ducerea formulelor în document urmând procedura descris˘ mai sus. Dup˘ introducerea formulei complete, documentul a a va ar˘ ta cam a¸a: a s
  • 149. Cursul Ubuntu desktop 135 / 338 Figura 4.99: Ecua¸ia final˘ t a 4.7 Aplica¸ii suplimentare t 4.7.1 Contabilitate cu GnuCash GnuCash este o aplica¸ie care v˘ ajut˘ s˘ urm˘ ri¸i finan¸ele personale sau pe cele ale unei mici afaceri. În loc s˘ scrie¸i pe hârtie t a a a a t t a t toate cheltuielile dumneavoastr˘ , pute¸i folosi GnuCash pentru a v˘ asigura c˘ nu a¸i pierdut vreo informa¸ie la sfâr¸itul lunii. a t a a t t s Toate detaliile legate de venituri si cheltuieli pot fi gestionate cu acest utilitar. Folosind GnuCash, pute¸i urm˘ ri clien¸ii si furni¸ t a t ¸ zorii în cazul unei mici afaceri, prin introducerea detaliilor acestora. Pute¸i genera, de asemenea, un raport lunar profit/pierderi t pentru afacerea dumneavoastr˘ . a GnuCash poate stoca si gestiona detaliile tuturor conturilor bancare pe care le de¸ine¸i într-un singur loc. Aplica¸ia GnuCash este ¸ t t t bazat˘ pe sistemul intr˘ rilor duble (genul folosit de contabilii profesioni¸ti, preg˘ ti¸i în acest scop), pentru a genera balan¸e si a a s a t t ¸ rapoarte contabile corecte. GnuCash este u¸or de folosit si poate fi adaptat nevoilor dumneavoastr˘ . s ¸ a
  • 150. Cursul Ubuntu desktop 136 / 338 Figura 4.100: Aplica¸ia pentru contabilitate GnuCash t Facilit˘ ti cheie ale aplica¸iei GnuCash Folosind GnuCash este ca si cum a¸i scrie informa¸iile despre finan¸ele personale într-un a¸ t ¸ t t t registru, dar într-un mod mai organizat. Urm˘ toarele facilit˘¸i fac ca GnuCash s˘ fie un program foarte folositor, putenic si, a at a ¸ totu¸i, flexibil: s • Interfa¸a u¸or de utilizat: Interfa¸a GnuCash este la fel de u¸or de folosit ca si când a¸i scrie înregistr˘ rile pe o foaie de hârtie. t˘ s t s ¸ t a Dispune si de o func¸ie Quick-Fill, ceea ce se traduce prin aceea c˘ de îndat˘ ce introduce¸i câteva caractere, GnuCash scaneaz˘ ¸ t a a t a lista proprie si completeaz˘ automat înregistrarea. Dac˘ folosi¸i o înregistrare regulat, nu ve¸i fi nevoi¸i s˘ o tasta¸i de fiecare ¸ a a t t t a t dat˘ . a • Sistemul înregistr˘ rilor duble: Urmând principiile contabilit˘¸ii cu înregistrare dubl˘ , în GnuCash, fiecare tranzac¸ie trebuie a at a t men¸ionat˘ în dou˘ locuri - ca debit într-un cont si drept credit în altul. Acest lucru înseamn˘ c˘ diferen¸a dintre venituri t a a ¸ a a t si cheltuieli egaleaz˘ suma profitului si a beneficiilor. Aceasta v˘ ajut˘ s˘ verifica¸i dac˘ a¸i introdus corect toate detaliile ¸ a ¸ a a a t a t veniturilor si cheltuielilor, ceea ce înseamn˘ o urm˘ rire eficient˘ a cheltuielilor. ¸ a a a • Rapoarte: Pute¸i genera o gam˘ larg˘ de rapoarte folosind GnuCash. Utilizatorii casnici pot genera rapoarte de buget, care t a a le vor prezenta o situa¸ie clar˘ a veniturilor si cheltuielilor dintr-o lun˘ . Pute¸i genera rapoarte pentru taxe si impozite, pentru t a ¸ a t ¸ calcularea taxelor si impozitelor pe venituri si cheltuieli. O gam˘ larg˘ de rapoarte pentru afacerea dumneavoastr˘ , cum ar ¸ ¸ a a a fi rapoarte pentru clien¸i si pentru furnizori, pot fi, de asemenea, generate. Un alt raport care poate fi generat este cel pentru t ¸ încas˘ ri si pl˘¸i, care include si foaia de balan¸a. a ¸ at ¸ t˘ • Gestionarea tranzac¸iilor în mai multe valute: Nu mai trebuie s˘ v˘ face¸i griji pentru tranzac¸iile efectuate în alte valute; t a a t t GnuCash poate gestiona automat schimburile valutare. în plus, GnuCash pune la dispozi¸ie meniuri si ferestre contextuale în t ¸ mai multe limbi. • Fereastra Reconcile: GnuCash pune la dispozi¸ie fereastra Reconcile, care con¸ine balan¸ele tuturor conturilor dumneavoastr˘ t t t a Ca rezultat, nu trebuie s˘ verifica¸i balan¸ele dintr-o mul¸ime de registre. Folosind aceast˘ fereastr˘ , pute¸i valida cu u¸urin¸a a t t t a a t s t˘ declara¸iile bancare. t • Split Transactions: Aceast˘ facilitate v˘ permite s˘ diviza¸i tranzac¸iile în mai multe sume si categorii. De exemplu, achiza a a t t ¸ i¸iona¸i mai multe lucruri care pot fi împ˘ r¸ite pe mai multe categorii, de la un magazin. Aici, principala tranzac¸ie este suma t t at t cheltuit˘ la cump˘ rarea acestor bunuri, iar tranzac¸ia divizat˘ este reprezentat˘ de înregistr˘ rile separate pe categorii din ecranul a a t a a a editorului de tranzac¸ii divizate. Pute¸i reverifica tranzac¸ia principal˘ oricând prin afi¸area înregistr˘ rilor pentru tranzac¸ia dit t t a s a t vizat˘ . a
  • 151. Cursul Ubuntu desktop 137 / 338 • Suport pentru HBCI: GnuCash integreaz˘ suport pentru protocolul German Home Banking Computer Information (HBCI). a Caracteristica de mai sus este folositoare utilizatorilor germani care nu vor fi nevoi¸i s˘ introduc˘ manual detaliile conturilor t a a bancare pe care le posed˘ . Pot realiza online transferuri bancare, desc˘ rca declara¸ii bancare si folosi debitarea direct˘ f˘ r˘ a a t ¸ a aa probleme. • Tranzac¸ii programate: Utilizatorii pot programa efectuarea tranzac¸iilor în GnuCash dup˘ dorin¸a si pot introduce o alarm˘ t t a t˘ ¸ a pentru a le reaminti de aceste tranzac¸ii. Facilitatea nu presupune ca dumneavoastr˘ s˘ v˘ aminti¸i ce tranzac¸ie trebuie f˘ cut˘ t a a a t t a a într-un anumit moment. Programul urm˘ re¸te automat tranzac¸iile si le efectueaz˘ pe cele programate la timpul stabilit. Pute¸i a s t ¸ a t reprograma tranzac¸iile, dac˘ este necesar. t a • Func¸ia de c˘ utare a tranzac¸iilor: Fereastra de dialog Transaction Finder v˘ ajut˘ s˘ localiza¸i si cea mai mic˘ tranzac¸ie. t a t a a a t ¸ a t Completa¸i câmpurile relevante din fereastra Transaction Finder si GnuCash va g˘ si transferul pe care îl c˘ uta¸i. De exemplu, t ¸ a a t s˘ spunem c˘ dori¸i s˘ identifica¸i toate cheltuielile care trec de o anumit˘ sum˘ din aceast˘ lun˘ . GnuCash va putea identifica a a t a t a a a a toate aceste tranzac¸ii. Trebuie doar s˘ men¸iona¸i tranzac¸iile ca fiind în sum˘ mai mare de cea introdus˘ în câmpul de c˘ utare. t a t t t a a a • Un manual nou si func¸ie de ajutor nou˘ : GnuCash vine cu un tutorial si un ghid de concepte noi, pentru a facilita trecerea ¸ t a ¸ în revist˘ a principiilor contabilit˘¸ii în cazul utilizatorilor noi. Acest ghid ajut˘ utilizatorii în aplicarea eficient˘ a principiilor a at a a si le pune la dispozi¸ie procedura exact˘ pentru fiecare sarcin˘ . ¸ t a a 4.8 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • OpenOffice.org este suita de aplica¸ii pentru birou pe care o întâlni¸i în configurarea implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu. t t a • Suita de programe OpenOffice.org con¸ine cinci aplica¸ii care v˘ ajut˘ s˘ v˘ îndeplini¸i eficient sarcinile. t t a a a a t • Writer este componenta pentru procesare de text din suita de programe OpenOffice.org si con¸ine toate facilit˘¸ile pe care le ¸ t at poate integra un procesor de text modern, complet. • Calc este componenta pentru calcul tabelar din suita de programe pentru birou OpenOffice.org si ofer˘ o întreag˘ gam˘ de ¸ a a a func¸ii avansate pentru a v˘ ajuta în ducerea la bun sfâr¸it a sarcinilor complexe. t a s • Impress este o unealt˘ complet˘ pentru realizarea de prezent˘ ri, inclus˘ în suita de programe pentru birou OpenOffice.org. a a a a • Math este componenta pentru scrierea ecua¸iilor matematice din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. t • GnuCash este o aplica¸ie extrem de folositoare pentru administrarea finan¸elor personale sau pe cele ale unei mici afaceri. t t 4.9 Exerci¸ii recapitulative t Question: Enumera¸i aplica¸iile incluse în suita de programe pentru birou OpenOffice.org. t t Answer: Question: În ce format salveaz˘ OpenOffice.org implicit fi¸ierele? a s a) SWF b) PDF c) ODF Answer: Question: Numi¸i componenta pentru editarea ecua¸iilor matematice din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. t t Answer: Question: Care facilitate a unui program v˘ ajut˘ s˘ realiza¸i diferite sabloane personalizate pentru scrisori? a a a t ¸ Answer:
  • 152. Cursul Ubuntu desktop 138 / 338 Question: Ce program inclus în OpenOffice.org v˘ permite navigarea în interiorul unui document? a Answer: Question: Numi¸i facilitatea din suita de programe OpenOffice.org care v˘ permite s˘ modifica¸i cu totul aspectul unui document. t a a t Answer: Question: Ave¸i nevoie de programe suplimentare pentru convertirea unui document OpenOffice.org într-un fi¸ier PDF? t s Answer: Question: Numi¸i unealta din programul OpenOffice.org Calc care v˘ ghideaz˘ în crearea unei formule. t a a Answer: Question: Math v˘ permite s˘ introduce¸i formule direct în documentul dumneavoastr˘ dac˘ sunte¸i familiar cu _______________? a a t a a t Answer: Question: Numi¸i facilitatea din aplica¸ia OpenOffice.org Impress care v˘ permite s˘ crea¸i text t t a a t cu efecte 3D uimitoare. Answer: Question: Care facilitate din GnuCash v˘ ajut˘ s˘ c˘ uta¸i o tranzac¸ie folosind fereastra Query? a a a a t t 1. Split transaction 2. Tranzac¸ii programate t 3. Transaction finder 4. Fereastra Reconcile Answer: 4.10 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1: Realizarea sarcinilor de baz˘ în procesarea de text folosind Writer Ca angajat într-o companie care se ocup˘ t a a cu decora¸iunile interioare, a¸i primit îns˘ rcinarea de a realiza un capitol despre decora¸iunile interioare care s˘ fie prezentat în t t a t a buletinele informative ale companiei. Sunte¸i încântat de sarcina primit˘ , deoarece aceasta va ar˘ ta abilit˘¸ile dumneavoastr˘ . t a a at a Totu¸i, va trebui s˘ preg˘ ti¸i capitolul în cea mai pl˘ cut˘ manier˘ posibil˘ din punct de vedere estetic. Pl˘ nui¸i s˘ include¸i mult s a a t a a a a a t a t text, înso¸it de elemente grafice si tabele, toate aliniate frumos, pentru a r˘ spunde sensibilit˘¸ilor angaja¸ilor companiei. t ¸ a at t Pentru a v˘ duce sarcina la bun sfâr¸it, trebuie s˘ realiza¸i urm˘ toarele: a s a t a • Crea¸i si formata¸i un document text t ¸ t • Insera¸i tabele în document t • Insera¸i imagini în document t • Salva¸i documentul t 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Word Processor. t t ¸ t 2. Introduce¸i textul dumneavoastr˘ în documentul gol. t a 3. În meniul Format, efectua¸i clic pe Style and Formatting pentru a afi¸a fereastra Style and Formatting. t s 4. În meniul ferestrei Style and Formatting, efectua¸i clic pe o categorie de stil pentru a afi¸a stilurile care sunt con¸inute în t s t respectiva categorie. 5. Selecta¸i textul asupra c˘ ruia dori¸i s˘ aplica¸i stiluri si formatare. t a t a t ¸ 6. Face¸i dublu clic pe stilul potrivit din fereastra Style and Formatting pentru a-l aplica textului selectat. t
  • 153. Cursul Ubuntu desktop 139 / 338 7. Repeta¸i aceea¸i procedur˘ pentru a aplica stiluri si formate diferite în alte p˘ r¸i ale documentului. t s a ¸ at A¸i creat si formatat documentul în concordan¸a cu cerin¸ele dumneavoastr˘ . t ¸ t˘ t a 1. Pozi¸iona¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ insera¸i tabelul. t t t a t 2. În meniul Tabel, merge¸i la Insera¸i si apoi efectua¸i clic pe Tabel t t ¸ t 3. Specifica¸i propriet˘¸ile tabelului si efectua¸i clic pe OK. t at ¸ t 4. Pentru a afi¸a fereastra de dialog Table Format, efectua¸i clic dreapta pe tabelul inserat si alege¸i din meniul contextual s t ¸ t op¸iunea Tabel. t 5. Defini¸i specifica¸iile tabelului dup˘ necesit˘¸ile si preferin¸ele dumneavoastr˘ în fereastra de dialog Table Format si t t a at ¸ t a ¸ efectua¸i clic pe OK pentru a aplica schimb˘ rile. t a A¸i inserat cu succes tabele în documentul dumneavoastr˘ text. Acum pute¸i introduce datele necesare. t a t 1. Pozi¸iona¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ insera¸i imaginea. t t t a t 2. În meniul Inserare, merge¸i la Picture, apoi efectua¸i clic pe From File. t t 3. În meniul ferestrei de dialog Insert Picture, naviga¸i pân˘ la fi¸ierul dorit, selecta¸i fi¸ierul si apoi efectua¸i clic pe Det a s t s ¸ t schide. 4. Pentru a redimensiona imaginea inserat˘ , selecta¸i imaginea, apoi ap˘ sa¸i si men¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT. a t a t ¸ t t a a 5. Cu tasta SHIFT ap˘ sat˘ , efectua¸i clic pe unul din elementele de control ale imaginii si trage¸i de maus pentru a modifica a a t ¸ t dimensiunile imaginii. 6. Pentru a aranja si alinia cum trebuie imaginea, efectua¸i clic dreapta pe imagine, apoi alege¸i op¸iunile potrivite din meniul ¸ t t t contextual. 7. Defini¸i op¸iunile de pozi¸ionare pentru imaginea în cauz˘ . t t t a 8. Imaginea este acum inserat˘ corect în documentul dumneavoastr˘ text. a a 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Salveaz˘ ca. s t a 2. În fereastra de dialog Save, naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ salva¸i documentul. t a t a t 3. Introduce¸i numele fi¸ierului în câmpul Name. t s 4. Specifica¸i tipul fi¸ierului prin selectarea acestuia din meniul contextual din partea de jos a ferestrei de dialog. t s 5. Face¸i clic pe Salveaz˘ pentru a salva fi¸ierul. t a s A¸i salvat cu succes documentul în locul dorit de dumneavoastr˘ . t a Exerci¸iul 2: Realizarea sarcinilor de baz˘ în calculul tabelar folosind Calc Ca director financiar al unei companii, a¸i primit t a t sarcina de a preg˘ ti raportul trimestrial cu situa¸ia conturilor companiei. A¸i fost împov˘ rat deodat˘ cu sarcina de a procesa un a t t a a volum masiv de date, de a analiza datele pentru a genera rapoartele necesare, de a prezenta datele în fa¸a conducerii companiei si t ¸ de a genera rapoartele în format PDF pentru documentare sau consult˘ ri ulterioare. Pentru a îndeplini aceast˘ sarcin˘ complex˘ , a a a a trebuie s˘ realiza¸i urm˘ toarele: a t a • Introduce¸i si formata¸i datele într-o foaie de calcul electronic˘ t ¸ t a • Aplica¸i formule si func¸ii datelor dumneavoastr˘ t ¸ t a • Prezenta¸i datele în mod grafic t • Genera¸i rapoarte în format PDF t Pentru a introduce si formata datele în foaia de calcul electronic˘ proceda¸i astfel: ¸ a t
  • 154. Cursul Ubuntu desktop 140 / 338 • În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si efectua¸i clic pe OpenOffice.org Spreadsheet pentru a deschide o foaie de calcul în t t ¸ t programul Calc. • Introduce¸i datele necesare în foaia de calcul. t • Pentru a aplica formatul dorit unei arii de celule selectate, în meniul Format, efectua¸i clic pe Celule. t • Se va deschide fereastra de dialog Format Cells. Folosi¸i op¸iunile numeroase asociate categoriilor Font, Font Effects si t t ¸ Alignment pentru a specifica variate atribute de formatare aplicabile textului selectat. • Face¸i clic pe Ok pentru a aplica efectele de formatare. t • Pentru folosirea func¸iei Autoformat unei foi de calcul sau unei arii de celule selectate, în meniul Format efectua¸i clic pe t t Autoformat. • Pentru a desemna un format predefinit celulelor selectate, alege¸i unul din lista Format si apoi efectua¸i clic pe OK pentru a t ¸ t aplica formatul ales selec¸iei de celule. t A¸i introdus cu succes datele în foaia de calcul si a¸i formatat-o dup˘ dorin¸a. t ¸ t a t˘ Pentru a aplica formule si func¸ii datelor dumneavoastr˘ proceda¸i astfel: ¸ t a t • Selecta¸i celula din foaia de calcul în care dori¸i s˘ introduce¸i formula. t t a t • Pentru a crea o formul˘ sau func¸ie cu ajutorul asistentului Function Wizard, efectua¸i clic Function Wizard pe Formula a t t Bar. • Selecta¸i categoria de func¸ii dorit˘ din lista contextual˘ Category pentru a afi¸a func¸iile listate în respectiva categorie. t t a a s t • C˘ uta¸i func¸ia de care ave¸i nevoie în lista Functions si efectua¸i clic pe aceasta pentru a o selecta. a t t t ¸ t • Face¸i clic pe Înainte, pentru a continua procedura de introducere a unei formule. t • Pentru a specifica aria de celule pentru care dori¸i s˘ aplica¸i formula, efectua¸i clic pe butonul Shrink. Fereastra de dialog t a t t FunctionWizard va fi minimizat˘ si ave¸i afi¸at˘ fereastra principal˘ a foii de calcul. a¸ t s a a • Selecta¸i aria de celule care con¸in datele dorite. t t • Dup˘ alegerea celulelor, merge¸i înapoi la asistentul Function Wizard prin executarea unui clic pe butonul Maximize. a t • Pentru a termina cu introducerea formulei, efectua¸i clic pe OK. t A¸i aplicat cu succes o formul˘ unei selec¸ii de date. Solu¸ia apare în celula în care a¸i introdus formula. t a t t t Pentru a v˘ prezenta datele în mod grafic proceda¸i astfel: a t În meniul Inserare, merge¸i la Chart. t • Defini¸i aria cu datele dorite, etichetele si foaia în care va fi afi¸at˘ diagrama t ¸ s a • Face¸i clic pe Înainte pentru a continua. t • Alege¸i tipul diagramei si efectua¸i clic pe Înainte pentru a continua cu procedura introducerii diagramelor. t ¸ t • Specifica¸i o variant˘ pentru grafica selectat˘ face¸i clic pe Înainte pentru a continua t a a t • Specifica¸i titlul principal al diagramei si titlurile si etichetele axelor. Dup˘ introducerea informa¸iilor necesare, efectua¸i clic t ¸ ¸ a t t pe Create. • Este inserat˘ o diagram˘ în locul ales de dumneavoastr˘ pe foaia de calcul. A¸i afi¸at cu succes datele sub forma unei diagrame. a a a t s Pentru a genera un raport în format PDF proceda¸i astfel: t • În meniul File, efectua¸i clic pe Export˘ ca PDF. t a
  • 155. Cursul Ubuntu desktop 141 / 338 • Introduce¸i un nume pentru fi¸ier în câmpul Name din fereastra de dialog Export. t s • Naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul. t a t a t s • Face¸i clic pe Salveaz˘ pentru a continua. t a • Defini¸i op¸iunile dorite în fereastra de dialog PDF Options, apoi efectua¸i clic pe OK. t t t A¸i exportat cu succes foaia de calcul în format PDF. t Exerci¸iul 3: Realizarea prezent˘ rilor multimedia utilizând Impress Ca instructor într-o firm˘ de arhitectur˘ , vi se cere s˘ t a a a a dezvolta¸i o prezentare care s˘ con¸in˘ proiecte arhitectonice si planuri, prezentare care poate fi de folos în preg˘ tirea noilor veni¸i t a t a ¸ a t în firm˘ . Dori¸i ca materialul de preg˘ tire realizat de dumneavoastr˘ s˘ demonstreze cu eficien¸a toate detaliile dimensiunilor a t a a a t˘ proiectelor arhitectonice, care pot include planuri ale etajelor, cote de nivel si planuri ale amplasamentului. Dori¸i s˘ însufle¸i¸i ¸ t a tt prezentarea dumneavoastr˘ , prin ad˘ ugarea unor anima¸ii acolo unde se potrivesc. În sfâr¸it, dori¸i s˘ converti¸i prezentarea a a t s t a t într-un fi¸ier Flash pentru a fi u¸or de folosit pe viitor. s s Pentru a v˘ îndeplini sarcina, va trebui s˘ : a a • Crea¸i o prezentare care s˘ con¸in˘ textele si imaginile necesare t a t a ¸ • Ad˘ uga¸i elemente de grafic˘ 3D si anima¸ii în prezentare a t a ¸ t • Configura¸i si reda¸i o prezentare de diapozitive t ¸ t • Exporta¸i prezentarea ca fi¸ier Flash t s Pentru a crea o prezentare care s˘ con¸in˘ textele si imaginile necesare proceda¸i astfel: a t a ¸ t • În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Presentation. t t ¸ t • Se va deschide fereastra de dialog Presentation Wizard. Pentru a crea o prezentare nou˘ , p˘ stra¸i selec¸iile implicite si a a t t ¸ efectua¸i clic pe Înainte. t • Alege¸i aspectul diapozitivelor si modul de prezentare a acestora si face¸ clic pe Înainte. t ¸ ¸ t • Defini¸i efectele de tranzi¸ie care vor fi aplicate diapozitivelor si apoi efectua¸i clic pe Create pentru a merge mai departe. t t ¸ t • Alege¸i o form˘ pentru diapozitivul curent din panoul Task aflat în partea stâng˘ . t a a • Introduce¸i textul dorit în cadrele pentru text, ob¸inând astfel primul diapozitiv, c˘ ruia îi ve¸i alege un sablon astfel: efectua¸i t t a t ¸ t clic pe Pagini master pentru a deschide panoul Pagini master. • Face¸i clic pe sablonul care se potrive¸te dorin¸elor dumneavoastr˘ , pentru a-l aplica prezent˘ rii. t ¸ s t a a • Insera¸i un diapozitiv nou prin executarea unui clic pe butonul Slide din bara de unelte Standard. t • Selecta¸i un aspect pentru diapozitivul nou. t • Introduce¸i textul dorit în cadrul pentru text prezentat. t • Pentru a insera o imagine în prezentare, în meniul Inserare efectua¸i clic pe Picture. t • În fereastra de dialog Insert Picture, alege¸i imaginea dorit˘ si efectua¸i clic pe butonul Deschide pentru a o introduce în t a¸ t prezentarea dumneavoastr˘ . a Urma¸i aceea¸i procedur˘ si pentru restul diapozitivelor. t s a¸ A¸i creat cu succes o prezentare care con¸ine text si imagini. t t ¸ Pentru a ad˘ uga elemente grafice 3D si anima¸ii proceda¸i astfel: a ¸ t t • Pentru randarea efectelor speciale 3D pe un text, în bara de unelte Drawing efectua¸i clic pe butonul Fontwork Gallery. t • Selecta¸i stilul în care dori¸i s˘ fie afi¸at textul si efectua¸i clic pe OK. t t a s ¸ t
  • 156. Cursul Ubuntu desktop 142 / 338 • Face¸i dublu clic pe obiectul Fontwork. t • Introduce¸i textul dorit în locul cuvântului „Fontwork” care apare în obiect. t • Face¸i clic o singur˘ dat˘ în afara ariei de selec¸ie a obiectului pentru a ie¸i din modul de editare Fontwork. t a a t s • Pentru a afi¸a bara de unelte 3D-Objects, în meniul Vizualizare efectua¸i clic pe Toolbars si apoi selecta¸i 3D-Objects. s t ¸ t • Pentru a insera un element 3D-Object în diapozitivul curent, efectua¸i clic pe obiectul dorit din bara de unelte 3D-Objects. t • Apoi muta¸i mausul în locul în care dori¸i s˘ insera¸i obiectul. t t a t • Cu butonul din stânga al mausului ¸inut ap˘ sat, trage¸i mausul pentru a insera obiectul în diapozitiv. t a t • Schimba¸i propor¸iile si dimensiunile obiectului prin ac¸ionarea asupra elementelor de control marcate prin culoarea verde. t t ¸ t • Pentru a aplica efecte 3D graficii inserate, efectua¸i clic dreapta pe obiect. În meniul contextual, efectua¸i clic pe 3D Effects. t t • Defini¸i aspectul si percep¸ia obiectului inserat prin alegerea op¸iunilor potrivite din fereastra de dialog 3D Effects. t ¸ t t • Dup˘ definirea op¸iunilor, efectua¸i clic pe pictograma Assign, aflat˘ în partea din dreapta-sus a ferestrei de dialog 3D Effects. a t t a • Face¸i clic pe butonul Close pentru a ie¸i din fereastra de dialog 3D Effects. t s • Pentru a ad˘ uga anima¸ii diferitelor elemente din prezentarea dumneavoastr˘ , în meniul Slide Show efectua¸i clic pe Custom a t a t Animation. • Alege¸i un element si efectua¸i clic pe butonul Add din panoul Custom Animation, pentru a afi¸a fereastra de dialog Custom t ¸ t s Animation. • Dup˘ definirea tuturor configur˘ rilor dorite pentru acel obiect, efectua¸i clic pe OK pentru a aplica efectele de anima¸ie. a a t t A¸i ad˘ ugat cu succes grafic˘ 3D si anima¸ii în prezentarea dumneavoastr˘ . t a a ¸ t a • Pentru a configura si reda o prezentare de diapozitive proceda¸i astfel: ¸ t • În meniul Slide Show, selecta¸i Slide Show Settings. t • Alege¸i op¸iunile pe care le dori¸i din fereastra de dialog Slide Show si efectua¸i clic pe OK pentru aplicarea configur˘ rilor. t t t ¸ t a • Pentru a reda prezentarea de diapozitive, selecta¸i Slide Show din meniul Slide Show sau ap˘ sa¸i tasta F5. t a t Prezentarea dumneavoastr˘ va fi rulat˘ . a a Pentru a exporta prezentarea ca fi¸ier Flash proceda¸i astfel: s t • În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Export. s t • Introduce¸i un nume pentru fi¸ierul dumneavoastr˘ în câmpul de nume File si naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ salva¸i t s a ¸ t a t a t acest fi¸ier. s • Pentru a exporta prezentarea ca fi¸ier Flash, alege¸i Macromedia Flash (SWF) (.swf) din lista derulant˘ File. s t a • Face¸i clic pe Salveaz˘ pentru a exporta fi¸ierul în locul dorit. t a s Fi¸ierul este exportat în locul indicat. Pute¸i viziona prezentarea ca pe orice fi¸ier SWF. s t s Exerci¸iul 4: Crearea unei formule utilizând aplica¸ia Math În rolul dumneavoastr˘ de profesor de matematic˘ într-un liceu, t t a a trebuie s˘ concepe¸i un test matematic pe hârtie, care s˘ con¸in˘ ecua¸ii geometrice si aritmetice. Trebuie s˘ g˘ si¸i o cale prin care a t a t a t ¸ a a t s˘ introduce¸i ecua¸iile matematice, corecte din punctul de vedere al format˘ rii, în documentul dumneavoastr˘ text. a t t a a Solu¸ie: t • Pozi¸iona¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ apar˘ formula. t t t a a
  • 157. Cursul Ubuntu desktop 143 / 338 • În meniul Inserare, merge¸i la Object si efectua¸i clic pe Formula. În josul ferestrei documentului se va deschide fereastra t ¸ t Equation editor. • Pentru a afi¸a fereastra Selection, în meniul Vizualizare, efectua¸i clic pe Selection. s t • Începe¸i introducerea formulei prin selectarea unui simbol din fereastra Selection. t • Introduce¸i textul necesar în marcajul care apare în editorul de ecua¸ii. t t • Urma¸i aceea¸i procedur˘ pentru a introduce restul ecua¸iei. t s a t • Face¸i clic oriunde în fereastra documentului pentru a ie¸i din editorul de ecua¸ii. t s t • Pentru inserarea unor formule care au în componen¸a lor caractere grece¸ti, afi¸a¸i fereastra Catalog, prin selectarea acesteia t s s t din meniul Unelte. • Asigura¸i-v˘ c˘ este selectat˘ categoria Greek în fereastra contextual˘ Symbol. t a a a a • Alege¸i simbolul grecesc cerut din fereastra Symbols si efectua¸i clic pe Inserare. t ¸ t • Urma¸i aceea¸i procedur˘ pentru introducerea restului formulei. t s a
  • 158. Cursul Ubuntu desktop 144 / 338 Capitolul 5 Ubuntu si jocurile ¸ O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a cum s˘ : a t t at a • C˘ uta¸i si instala¸i jocuri în Ubuntu a t ¸ t • Juca¸i unele din cele mai populare jocuri din Ubuntu t • Configura¸i alte jocuri t 5.1 Instala¸i jocuri în Ubuntu t Not˘ : a La instalarea sistemului de operare Ubuntu 8.04 LTS acesta ofer˘ implicit 17 jocuri Ubuntu, inclusiv Aisleriot, Solitaire, Gnometris a si Mine. Suplimentar, pute¸i instala multe jocuri din alte arhive software suplimentare. ¸ t Activarea unei arhive software este o opera¸ie pe care o efectua¸i o singur˘ data. Nu este necesar s˘ activa¸i arhivele software de t t a a t fiecare dat˘ înainte de a instala vreo aplica¸ie. a t 5.1.1 ˘ Instalarea unui joc dintr-o Arhiva software Instalare/Dezinstalare aplica¸ii> si Administratorul de pachete Synaptic sunt interfe¸ele grafice cu utilizatorul care v˘ permit t ¸ t a instalarea aplica¸iilor din arhivele software Ubuntu. Dintre acestea Instalare/Dezinstalare aplica¸ii ofer˘ cea mai u¸oar˘ metod˘ t t a s a a de a instala jocuri în Ubuntu. 1. Din meniul Aplica¸ii selecta¸i op¸iunea Instalare/Dezinstalare aplica¸ii. t t t t Figura 5.1: Pornirea programului Instalare/Dezinstalare
  • 159. Cursul Ubuntu desktop 145 / 338 2. În fereastra Instalare/Dezinstalare aplica¸ii, din panoul din stânga selecta¸i op¸iunea Jocuri pentru a se afi¸a o list˘ t t t s a cu jocurile în partea superioar˘ a ferestrei din dreapta si popularitatea de care se bucur˘ respectivele jocuri în rândul a ¸ a utilizatorilor. În partea inferioar˘ a ferestrei din partea dreapt˘ se va afi¸a o scurt˘ descriere a jocului selectat. a a s a Figura 5.2: Fereastra aplica¸iei Instalare/Dezinstalare... t 3. Panoul din dreapta afi¸eaz˘ implicit doar aplica¸ii suportate de Canonical srl. Pentru a schimba lista de jocuri afi¸ate ap˘ sa¸i s a t s a t butonul Aplica¸ii suportate si selecta¸i din meniu op¸iunea pe care o dori¸i. t ¸ t t t Figura 5.3: Modificarea op¸iunilor listei aplica¸iilor afi¸ate t t s 4. Pute¸i naviga prin lista de jocuri afi¸ate sau pute¸i c˘ uta un joc dup˘ numele s˘ u. Pentru a ini¸ia o c˘ utare tasta¸i numele t s t a a a t a t numele jocului în c˘ su¸a de C˘ utare si apoi ap˘ sa¸i tasta Enter. Sec¸iunea superioar˘ a panoului din dreapta va afi¸a a t a ¸ a t t a s rezultatul c˘ ut˘ rii. Bifa¸i c˘ su¸a din stânga jocului pentru a-l marca pentru instalare si ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ schimb˘ rile. a a t a t ¸ a t a a Se va deschide o fereastr˘ de dialog în care vi se cere confirmarea pentru a putea continua procesul de instalare. a
  • 160. Cursul Ubuntu desktop 146 / 338 Figura 5.4: C˘ utarea unui joc a ˘ N OTA : Rezultatul c˘ ut˘ rii este dependent de modul de afi¸are ales la pasul anterior. Pentru o c˘ utare mai larg˘ selecta¸i op¸iunea a a s a a t t Toate aplica¸iile disponibile din lista derulant˘ Afi¸eaz˘ . t a s a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ t ˘ Pentru a dezinstala un joc din calculatorul dumneavoastra debifa¸i casu¸a din dreptul jocului si apasa¸i butonul Aplica t ˘ t ¸ ˘ schimbarile. 5. În fereastra de confirmare ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ pentru a continua procesul de instalare sau ap˘ sa¸i butonul Renun¸a a t a a t t˘ pentru a v˘ întoarce la fereastra principal˘ a programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii. a a t Figura 5.5: Confirmarea pachetelor de instalat 6. Dup˘ încheierea instal˘ rii se va deschide o fereastr˘ de confirmare a instal˘ rii si v˘ ofer˘ urm˘ toarele op¸iuni: s˘ lansa¸i a a a a ¸ a a a t a t jocul instalat, s˘ v˘ întoarce¸i în fereastra principal˘ a programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii sau s˘ închide¸i fera a t a t a t eastra de confirmare. Selecta¸i op¸iunea dorit˘ . t t a
  • 161. Cursul Ubuntu desktop 147 / 338 Figura 5.6: Fereastra de dialog confirmând instalarea 7. Pentru a lansa jocul de pe desktop alege¸i numele jocului din meniul Aplica¸ii->Jocuri. t t Figura 5.7: Lansarea unui joc Face¸i jocurile! t 5.2 ˘ Cum se joaca jocurile în Ubuntu Not˘ : a Jucarea unui joc în Ubuntu nu difer˘ de jucarea unui joc în orice alt sistem de operare pe baz˘ de Interfa¸a Grafic˘ cu Utilizatorul a a t˘ a (GUI). Nu ave¸i nevoie de preg˘ tire special˘ pentru a juca jocurile si distrac¸ia cea mare este s˘ le explora¸i singuri. t a a ¸ t a t Asigura¸i-v˘ c˘ ave¸i driverele de accelerare hardware 3D pentru placa dumneavoastr˘ video. t a a t a 5.2.1 ˘ Cum se joaca Frozen-Bubble Not˘ : a În Frozen-Bubble, trebuie s˘ împu¸ca¸i baloane formând grupuri de minim 3 de aceea¸i culoare, for¸ându-le s˘ se sparg˘ . Frozena s t s t a a Bubble este o clon˘ a cunoscutului joc Puzzle Bobble si are 100 de nivele de joc în mod de joc cu un singur juc˘ tor, are mod a ¸ a de joc pentru doi juc˘ tori, are coloan˘ sonor˘ si o grafic˘ atractiv˘ . Pute¸i juca jocul cu un partener în re¸eaua local˘ (LAN) sau a a a¸ a a t t a
  • 162. Cursul Ubuntu desktop 148 / 338 pute¸i invita un juc˘ tor s˘ juca¸i pe Internet. Frozen-Bubble nu este în lista jocurilor instalate implicit si trebuie s˘ -l instala¸i din t a a t ¸ a t arhivele software Universe. Acest joc nu are op¸iune de a închide sonorul. Din aceast˘ cauz˘ , dac˘ juca¸i la locul de munc˘ si nu dori¸i s˘ afle si colegii, t a a a t a¸ t a ¸ asigura¸i-v˘ c˘ a¸i dezafectat difuzoarele înainte de a lansa jocul. t a a t 1. Din meniul Aplica¸ii selecta¸i categoria Jocuri si alege¸i op¸iunea Frozen-Bubble pentru a lansa jocul. t t ¸ t t Figura 5.8: Pornirea jocului Frozen-Bubble 2. Fereastra de start a jocului Frozen-Bubble 2 afi¸eaz˘ o list˘ de unde pute¸i selecta modul de joc, personaliza nivelele de s a a t joc, modifica rezolu¸ia, specifica tastele de joc, afi¸a lista cu scorurile cele mai bune. t s Figura 5.9: Meniul principal al jocului Frozen-Bubble 3. Pentru a începe o partid˘ în mod de joc „un singur juc˘ tor” selecta¸i START 1P GAMe si ap˘ sa¸i tasta Enter pentru a a a t ¸ a t afi¸a meniul Porne¸te joc de o persoan˘ . Selecta¸i PLAY DEFAULT LEVEL SeT si ap˘ sa¸i tasta Enter pentru a lansa s s a t ¸ a t jocul începând cu primul nivel.
  • 163. Cursul Ubuntu desktop 149 / 338 Figura 5.10: Meniul pentru joc pentru o singur˘ persoan˘ a a ˘ N OTA : Folosi¸i s˘ ge¸ile Sus-Jos pentru a naviga în meniu. t a t 4. Scopul jocului este s˘ împiedica¸i baloanele s˘ ajung˘ la pinguinul de lâng˘ iglu. La pornirea jocului ve¸i observa un a t a a a t aranjament de baloane de diferite culori, un tun de baloane si un indicator de direc¸ie. Folosi¸i s˘ ge¸ile Stânga-Dreapta ¸ t t a t pentru a schimba direc¸ia indicatorului si tasta Spa¸iu (sau s˘ geat˘ Sus) pentru a trage cu tunul de baloane. Pentru a sparge t ¸ t a a baloanele trebuie s˘ grupa¸i cel pu¸in trei de aceea¸i culoare. Dac˘ balonul tras love¸te un altul de alt˘ culoare atunci „se a t t s a s a lipe¸te” de acesta si se adaug˘ la aranjamentul ini¸ial. s ¸ a t Figura 5.11: Fereastra de joc 5. Salvele pe care le trage¸i trebuie s˘ se incadreze într-o limit˘ de timp de sub 7 secunde, altfel se va afi¸a mesajul Hurry t a a s care va clipi de trei ori dup˘ care tunul va trage automat. Balonul care apare la fereastra igluului este balonul care va fi a înc˘ rcat pentru urm˘ toarea salv˘ . a a a Figura 5.12: Mesajul de aten¸ionare Hurry t Si pentru a înr˘ ut˘¸ii situa¸ia bietului pinguin, cele dou˘ pistoane FB-01 si FB-02 împing scândura c˘ tre el, reducând spa¸iul ¸ a at t a ¸ a t pentru aranjamentul de baloane.
  • 164. Cursul Ubuntu desktop 150 / 338 6. Dac˘ a¸i reu¸it s˘ sparge¸i toate baloanele atunci a¸i câ¸tigat. Pute¸i ap˘ sa orice tast˘ pentru a trece le nivelul urm˘ tor. a t s a t t s t a a a Figura 5.13: Rezultate în diferite etape ale jocului ˘ N OTA : Ap˘ sa¸i tasta ESC pentru a v˘ întoarce la fereastra anterioar˘ sau pentru a închide aplica¸ia. a t a a t 7. Dac˘ ie¸i¸i din joc dup˘ ce a¸i ob¸inut un scor bun tasta¸i numele dumneavoastr˘ în fereastra care se deschide si ap˘ sa¸i a st a t t t a ¸ a t tasta Enter pentru a afi¸a lista cu cele mai bune scoruri. În list˘ ve¸i vedea nivelul la care a¸i ajuns si cât timp v-a luat s˘ s a t t ¸ a realiza¸i acest lucru. Ap˘ sati tasta ESC pentru a reveni la meniul principal. t a
  • 165. Cursul Ubuntu desktop 151 / 338 Figura 5.14: Fereastra cu scorurile cele mai bune Dac˘ nu v˘ plac aranjamentele implicite de baloane pute¸i crea propriul dumneavoastr˘ aranjament selectând Level editor din a a t a meniul principal. 5.2.2 ˘ Cum se joaca PlanetPenguin Racer PlanetPenguin Racer, cunoscut si sub numele de ppracer este un joc de curse simplu avându-l ca erou principal pe Tux, mascota ¸ Linux. Jocul are la baz˘ jocul popular Tux Racer din Linux. Scopul jocului este s˘ coborâ¸i o pant˘ de munte acoperit˘ cu ghea¸a a a t a a t˘ si z˘ pad˘ cât mai repede posibil, evitând copacii si bolovanii care v-ar încetinii din drum. ¸ a a ¸ 1. Instala¸i pachetul planetpenguin-racer din arhivele software Universe. t 2. Din meniul Applica¸ii selecta¸i categoria Jocuri si alege¸i op¸iunea Planet Penguin Racer pentru a lansa jocul. t t ¸ t t
  • 166. Cursul Ubuntu desktop 152 / 338 Figura 5.15: Pornirea jocului PlanetPenguin Racer 3. Ap˘ sa¸i oricare tast˘ de pe tastatur˘ pentru a trece la fereastra urm˘ toare. a t a a a
  • 167. Cursul Ubuntu desktop 153 / 338 Figura 5.16: Fereastra de pornire 4. Urm˘ toarea fereastr˘ afi¸eaz˘ meniul principal al jocului. Ap˘ sa¸i op¸iunile meniului pentru a lua parte la o curs˘ , pentru a a a s a a t t a v˘ antrena pentru o curs˘ , pentru a configura op¸iunile jocului, pentru a vedea cine a participat la crearea jocului si pentru a a t ¸ a p˘ r˘ si jocul. aa
  • 168. Cursul Ubuntu desktop 154 / 338 Figura 5.17: Participarea la un concurs de coborâre 5. Pute¸i juca acest joc folosind tastatura calculatorului sau un joystick. Din meniul principal alege¸i op¸iunea Configuration t t t si ap˘ sa¸i Keyboard sau Joystick pentru a vedea configur˘ rile implicite pentru acestea. Ap˘ sa¸i Back pentru a v˘ întoarce ¸ a t a a t a la meniul principal. Figura 5.18: Op¸iuni de configurare t 6. Din meniul principal selecta¸i Enter an Event, alege¸i cursa de coborâre si turneul la care dori¸i s˘ participa¸i si apoi t t ¸ t a t ¸ ap˘ sa¸i Continue pentru a începe. a t
  • 169. Cursul Ubuntu desktop 155 / 338 Figura 5.19: Selectarea unei curse si a unui turneu. ¸ 7. Urm˘ toarea fereastr˘ v˘ solicit˘ s˘ alege¸i o curs˘ . Ca încep˘ tor nu ave¸i alt˘ op¸iune decât s˘ începe¸i cu cea implicit˘ . a a a a a t a a t a t a t a Cu toate acestea citi¸i informa¸iile de la Needed to advance pentru a vedea cerin¸ele minime pentru a v˘ califica în runda t t t a urm˘ toare a turneului. a 8. Ap˘ sa¸i pe Race! pentru a începe cursa. a t Figura 5.20: Alegerea unei curse
  • 170. Cursul Ubuntu desktop 156 / 338 9. Urm˘ toarea fereastr˘ porne¸te cursa. Scopul jocului este s˘ -l conduc˘ pe Tux pân˘ la linia de Sosire, adunând heringi pe a a s a a a parcurs. Dac˘ reu¸i¸i s˘ ajunge¸i la linia de Sosire încadrându-v˘ în parametrii specifica¸i de Cerin¸e pentru promovare, a st a t a t t ve¸i trece în runda urm˘ toare; în caz contrar trebuie s˘ juca¸i runda curent˘ înc˘ o dat˘ . Pute¸i face asta de patru ori (ave¸i t a a t a a a t t patru „vie¸i”) în încercarea de câ¸tigare a turneului. Dac˘ nu reu¸i¸i s˘ îndeplini¸i cerin¸ele impuse pentru a câ¸tiga ve¸i t s a st a t t s t pierde o via¸a. t˘ Figura 5.21: Cum se joac˘ PlanetPenguin Racer a Pute¸i câ¸tiga doar dac˘ v˘ antrena¸i si dac˘ v˘ perfec¸iona¸i tehnica. t s a a t ¸ a a t t 5.3 ˘ Cum se joaca alte jocuri populare În afar˘ de toate jocurile disponibile în Ubuntu pute¸i juca si jocuri create pentru Microsoft Windows. Dar pentru aceasta trebuie a t ¸ s˘ pute¸i rula aplica¸ii Windows în Ubuntu. Unul din programele cu care pute¸i realiza acest lucru este Wine. a t t t 5.3.1 Instalarea emulatorului wine 1. Instala¸i pachetele wine si wine-dev folosind Administratorul de pachete Synaptic. t ¸ 2. Configurarea aplica¸iei wine poate fi realizat˘ prin intermediul programului Applications->Wine->Configure Wine. t a 3. Aceast˘ fereastr˘ v˘ va permite s˘ personaliza¸i diverse op¸iuni pentru wine precum versiunea de Microsoft Windows ce a a a a t t va fi simulat˘ , ce drivere se vor folosi, dar si set˘ ri specifice aplica¸iilor. Ap˘ sa¸i butonul OK pentru a închide fereastra. a ¸ a t a t Instala¸i pachetele wine si wine-dev folosind Administratorul de pachete Synaptic. t ¸ Wine este configurat în sistemul dumneavoastr˘ cu un disc C: virtual. Acum ve¸i putea accesa orice aplica¸ie Microsoft Windows a t t din Ubuntu. 5.3.2 Cum se poate juca un joc Microsoft Windows în Ubuntu Un executabil specific Microsoft Windows poate fi lansat cu Wine efectu˘ nd clic dreapta si din meniul contextual se alege a ¸ op¸iunea Deschide cu "Wine emulator Windows". t Dac˘ instala¸i o aplica¸ie Microsoft Windows cu Wine o pictogram˘ pentru accesul rapid poate fi gasit˘ în meniul Aplica¸iia t t a a t >Diverse.
  • 171. Cursul Ubuntu desktop 157 / 338 5.4 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Pute¸i instala si juca multe jocuri disponibile implicit în Ubuntu si în arhivele software. t ¸ ¸ • Pute¸i instala jocuri utilizând aplica¸iile Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ aplica¸ii sau Administratorul de pachete Synaptic. t t a a t • Pute¸i juca jocuri specifice Microsoft Windows în Ubuntu instalând un program care emuleaz˘ mediul Microsoft Windows cum t a ar fi Wine. 5.5 Exerci¸ii recapitulative t Pagin˘ l˘ sat˘ inten¸ionat alb˘ . a a a t a 5.6 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1: Instalarea unui joc în Ubuntu La ultima întâlnire cu prietenii a¸i auzit multe lucruri bune despre un joc pe care t t ace¸tia l-au jucat pe sistemul lor de operare Linux. Dori¸i s˘ juca¸i acela¸i joc, dar nu îl g˘ si¸i în lista de jocuri instalate implicit s t a t s a t cu Ubuntu. Cum trebuie s˘ proceda¸i pentru a putea juca acest joc pe calculatorul dumneavoastr˘ ? a t a 1. Din meniul Sistem alege¸i categoria Administrare si selecta¸i op¸iunea Surse software pentru a se afi¸a fereastra de dialog t ¸ t t s Surse software. 2. Din fereastra de dialog Surse software bifa¸i c˘ su¸ele din dreptul op¸iunii main si universe. Men¸ine¸i op¸iunea Server t a t t ¸ t t t principal din dreptul categoriei Descarc˘ din: si debifa¸i op¸iunea CDrom a ¸ t t 3. Ap˘ sa¸i butonul Închide pentru a se afi¸a un mesaj de aten¸ionare si apoi ap˘ sa¸i butonul Reîncarc˘ pentru a actualiza lista a t s t ¸ a t a aplica¸iilor disponibile. t 4. Pentru a instala jocul selecta¸i aplica¸ia Instalare/Dezinstalare... din meniul Aplica¸ii pentru a afi¸a fereastra de dialog t t t s Instalare/Dezinstalare. 5. Selecta¸i categoria Games din panoul din stânga ferestrei, modifica¸i op¸iunea listei „Afi¸eaz˘ ” în All Open Source Apt t t s a plications, tasta¸i numele jocului în caseta Caut˘ si ap˘ sa¸i tasta Enter. t a¸ a t 6. Selecta¸i c˘ su¸a din stânga jocului pentru a-l marca pentru instalare si ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ schimb˘ rile. t a t ¸ a t a a 7. În fereastra de confirmare ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ pentru a trece la etapa urm˘ toare. a t a a 8. Dup˘ instalarea jocului se va deschide o fereastr˘ de confirmare a instal˘ rii care are si op¸iunea de lansare a jocului instalat. a a a ¸ t Efectua¸i clic dublu pe numele jocului pentru a-l lansa. Sau pute¸i închide fereastra de dialog si s˘ lansa¸i jocul folosind t t ¸ a t meniul Aplica¸ii de pe desktop. t Exerci¸iul 2: Instalarea emulatorului Wine pentru a juca jocuri specifice Microsoft Windows în Ubuntu A¸i navigat pe t t Internet într-o zi si a¸i descoperit un joc interesant. L-a¸i desc˘ rcat si totul p˘ rea „în ordine” pân˘ când a¸i realizat c˘ jocul nu ¸ t t a ¸ a a t a poate fi jucat decât pe platforme Microsoft Windows si nu pe sistemul dumneavoastr˘ . Chiar v˘ place acest joc, cum îl juca¸i în ¸ a a t Ubuntu? 1. Instala¸i pachetele wine si wine-dev cu ajutorul Administratorului de pachete Synaptic. t ¸ 2. Deschide¸i utilitarul de configurare a jocurilor cu Wine. t 3. Porni¸i jocurile din meniul Aplica¸ii. t t
  • 172. Cursul Ubuntu desktop 158 / 338 Capitolul 6 Personalizarea desktop-ului si a aplica¸iilor ¸ t O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a cum s˘ : a t t at a • Personaliza¸i aspectul si ergonomia desktop-ului Ubuntu t ¸ • Lucra¸i cu managerul de fi¸iere Nautilus t s • Instala¸i si dezinstala¸i aplica¸ii t ¸ t t • Identifica¸i tipurile pachetelor de fi¸iere individuale si folosirea acestora t s ¸ • Instala¸i si s˘ dezinstala¸i pachete tip Debian t ¸ a t • Identifica¸i categoriile de arhive de programe t • Ad˘ uga¸i surse suplimentare a t 6.1 Introducere Sistemul Ubuntu pentru birou prezint˘ o interfa¸a complet curat˘ si f˘ r˘ pictograme sau butoane predefinite. Op¸iunea de persona t˘ a¸ aa t alizare v˘ permite s˘ ad˘ uga¸i pictograme corespunz˘ toare stilului propriu de lucru. a a a t a În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a diferite moduri de configurare a sistemului Ubuntu pentru a satisface cerin¸ele dumneavoastr˘ . Ve¸i a t t at t a t afla, de asemenea, cum s˘ instala¸i si s˘ dezinstala¸i diferite aplica¸ii. a t ¸ a t t 6.2 Personalizarea desktopului Not˘ : a Ubuntu si derivatele sale pot fi personalizate din interfa¸a grafic˘ a utilizatorului sau din interfa¸a liniei de comand˘ . ¸ t a t a Instrumentele grafice pentru personalizarea desktop-ului sunt disponibile ca op¸iuni în meniul Sistem. Accesa¸i Preferin¸e din t t t meniul Sistem pentru a vedea instrumentele. Meniul Preferin¸e Sistem permite utilizatorilor s˘ -¸i personalizeze aspectul propriului desktop, dar nu permite aceasta altor t as utilizatori pe acela¸i computer. Pe de alt˘ parte, aplica¸iile din meniul Administrare Sistem vor efectua schimb˘ ri în computer s a t a care vor afecta to¸i utilizatorii. t
  • 173. Cursul Ubuntu desktop 159 / 338 6.2.1 Modificarea fundalului Fundalul desktop-ului este imaginea sau fondul color ce apare pe ecran. 1. Din meniul Sistem alege¸i Preferin¸e si apoi efectua¸i clic pe Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e t t ¸ t t Aspect. Figura 6.1: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e Aspect t Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ Pute¸i, de asemenea, sa executa¸i clic dreapta selectând Modifica fundalul desktop-ului pentru a deschide fereastra t t de dialog Preferin¸e Aspect. t 2. În fereastra de dialog Preferin¸e Aspect selecta¸i o imagine de fundal din cele disponibile. Fundalul ecranului se va t t schimba imediat.
  • 174. Cursul Ubuntu desktop 160 / 338 Figura 6.2: Schimbarea imaginii de fundal Este bine de re¸inut: t Pentru a vedea numele imaginii de fundal, mi¸ ca¸i cursorul peste numele imaginii. s t 3. Efectua¸i clic pe butonul Închide în fereastra de dialog Preferin¸e Aspect pentru a valida schimbarea. t t Figura 6.3: Validarea preferin¸ei t
  • 175. Cursul Ubuntu desktop 161 / 338 Pentru a aduce si alte fundaluri al˘ turi de cele implicite în sistem, pute¸i desc˘ rca imagini de fundal de la alte surse, ad˘ ugându-le ¸ a t a a listei celor disponibile, din fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. Pentru aceasta: t 1. Accesa¸i pagina Web http://art.gnome.org/ si face¸i clic pe butonul Fundaluri. t ¸ t Figura 6.4: Accesarea sursei de imagini de fundal 2. Desc˘ rca¸i imaginea aleas˘ . Pe timpul desc˘ rc˘ rii ve¸i putea observa ce rezolu¸ii sunt disponibile pentru aceasta. Pute¸i a t a a a t t t desc˘ rca si salva acea versiune a imaginii alese care corespunde rezolu¸iei ecranului computerului dumneavoastr˘ . a ¸ t a 3. În meniul Sistem accesa¸i Preferin¸e si executati clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect-. t t ¸ t 4. Efectua¸i clic pe butonul Fond apoi clic pe butonul Adaug˘ . Se va deschide fereastra de dialog Adaug˘ fundal. t a a Figura 6.5: Ad˘ ugarea unei noi imagini de fundal a
  • 176. Cursul Ubuntu desktop 162 / 338 5. În fereastra de dialog Adaug˘ fundal selecta¸i imaginea desc˘ rcat˘ si executa¸i clic pe butonul Deschide. a t a a¸ t Figura 6.6: Alegerea imaginii de fundal desc˘ rcate a Aceasta ac¸iune adaug˘ imaginea ca nou˘ imagine de fundal. t a a 6. Executa¸i clic pe butonul Închide în fereastra de dialog Preferin¸e Aspect pentru a confirma modific˘ rile. Acum pute¸i t t a t admira noul fundal al desktopului dvs. Figura 6.7: Imaginea de fundal ad˘ ugat˘ a a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ ˘ Pute¸i, desigur, sa folosi¸i o imagine dintr-o alta sursa ca fundal al desktop-ului. Multe site-uri cunoscute colaboreaza prin t t ˘ ˘ postarea de imagini online, permi¸ând vizitatorilor sa le descarce si sa le foloseasca pentru uz personal. De asemenea, mul¸i t ¸ ˘ t oameni folosesc imagini digitale proprii ca fundaluri.
  • 177. Cursul Ubuntu desktop 163 / 338 Pentru schimbarea culorii fundalului proceda¸i astfel: t 1. Din meniul Sistem accesa¸i Preferin¸e apoi clic pe Aspect pentru a deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t t t 2. Face¸i clic pe butonul Fond si selecta¸i op¸iunea F˘ r˘ fundal. Dac˘ nu a¸i ales nici o imagine de fundal, pe ecran ve¸i avea t ¸ t t a a a t t doar culoare. Figura 6.8: Schimbarea culorii fundalului 3. Op¸iunea Culori pune la dispozi¸ie trei tipuri de fundaluri: culoare uni, gradient orizontal si Gradient vertical. Selecta¸i t t ¸ t culoarea de fundal dorit˘ si face¸i clic pe butonul de culoare al˘ turat, din dreapta. Se va deschide fereastra de dialog Alege a¸ t a o culoare. Figura 6.9: Selectarea op¸iunii pentru culoare t 4. Selecta¸i o culoare sau atributele unei culori, ca nuan¸a si satura¸ia, pentru a crea culoarea dorit˘ . Face¸i clic pe butonul t t t a t OK. Desktop-ul va reflecta imediat noile set˘ ri. a
  • 178. Cursul Ubuntu desktop 164 / 338 Figura 6.10: Stabilirea culorii 5. Clic pe Închide pentru a închide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t Figura 6.11: Culoarea fundalului schimbat 6.2.2 Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.) Tema desktop-ului define¸te aspectul vizual al butoanelor, barelor de stare, pictogramelor, panourilor, chenarelor etc. Un num˘ r s a de teme sunt disponibile în Ubuntu. 1. În meniul Sistem alege¸i Preferin¸e si face¸i clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t t ¸ t t 2. De la butonul Teme, selecta¸i tema dorit˘ . Desktop-ul va prelua tema automat. Pentru a continua personalizarea temei t a alese, efectua¸i clic pe butonul Personalizare . Se va deschide fereastra de dialog Personalizarea temei. t
  • 179. Cursul Ubuntu desktop 165 / 338 Figura 6.12: Personalizarea unei teme pentru desktop 3. Selec¸ia implicit˘ se afl˘ pe bara de Controale. Set˘ rile de pe bara de Controale definesc aspectul vizual al ferestrelor, t a a a panourilor si butoanelor. Selecta¸i o pozi¸ie, la alegere, din lista butonului Controale. Ve¸i observa schimbarea imediat˘ a ¸ t t t a ˘ aspectului ferestrelor deschise. N OTA : Pute¸i personaliza urm˘ toarele elemente ale desktop-ului: t a Fereastra: O arie rectangular˘ a ecranului cu un chenar si o bar˘ în partea superioar˘ . Toate aplica¸iile grafice pot rula in a ¸ a a t cadrul acestei ferestre. Panou: O bar˘ pe desktop de unde pute¸i accesa informa¸ii privind data si ora. Pute¸i, de asemenea, s˘ deschide¸i aplica¸ii a t t ¸ t a t t si s˘ ad˘ uga¸i sau s˘ sterge¸i obiecte de pe panouri. Ubuntu pentru birou con¸ine dou˘ panouri: cel superior - în partea de ¸ a a t a¸ t t a sus a ecranului - si panoul inferior, situat la baza ecranului. ¸ Miniaplica¸ie: O mic˘ aplica¸ie a c˘ rei interfa¸a este situat˘ pe un panou. t a t a t˘ a Chenarul ferestrei: Chenarul care încadreaz˘ fereastra. Fereastra are o ram˘ în partea superioar˘ care con¸ine numele a a a t aplica¸iei si margini care permit redimensionarea ferestrei. t ¸ Pictogram˘ : Un simbol grafic pentru aplica¸ii si op¸iuni pe panouri si ferestre. a t ¸ t ¸ Similar, pute¸i personaliza fundalul si culoarea textului unei ferestre, intr˘ rile ferestrelor si obiectelor selectate prin modit ¸ a ¸ ficarea op¸iunilor de la butonul Culori. t Dac˘ dori¸i s˘ personaliza¸i chenarele ferestrelor si pictogramele, efectua¸i clic pe butoanele Chenarul ferestrei si Pica t a t ¸ t ¸ ˘ tograme în fereastra de dialog Alegerea temei. N OTA : Ubuntu ofer˘ op¸iuni în plus pentru personalizarea temelor. Pute¸i desc˘ rca multe modele tematice, chenare pentru ferestre a t t a si pictograme de pe site-ul http://art.gnome.org pe care le pute¸i apoi salva oriunde în computerul dvs. Pentru personalizarea ¸ t unei teme efectua¸i clic pe butonul Instaleaz˘ în fereastra de dialog Aspect-Preferin¸e. Se va deschide fereastra de dialog t a t Selectarea temei unde pute¸i alege una dintre temele desc˘ rcate. t a
  • 180. Cursul Ubuntu desktop 166 / 338 Figura 6.13: Selectarea Controalelor unei teme 4. Efectua¸i clic pe butonul Închide din fereastra de dialog Selectarea temei. Pentru a salva tema aleas˘ , executa¸i clic pe t a t butonul Salveaz˘ ca... în fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Salvarea temei ca.... a t Figura 6.14: Salvarea unei teme modificate 5. Da¸i un nume temei alese în fereastra Nume f˘ cându-i o scurt˘ descriere, dac˘ dori¸i, în fereastra Descriere. Face¸i clic pe t a a a t t butonul Salveaz˘ . a
  • 181. Cursul Ubuntu desktop 167 / 338 Figura 6.15: Definirea unei teme si descrierea acesteia ¸ 6. În fereastra de dialog Preferin¸e Aspect efectua¸i clic pe butonul Închide. t t Dac˘ deschide¸i un meniu sau o fereastr˘ , ve¸i observa schimb˘ rile în aspectul acestora. a t a t a Figura 6.16: Vizionarea unei aplica¸ii cu tema modificat˘ t a Pute¸i desc˘ rca si alte teme compatibile de la sursele recomandate de Ubuntu. Pentru a instala acele teme proceda¸i astfel: t a ¸ t 1. Accesa¸i site-ul Web(http://art.gnome.org/) si efectua¸i clic pe butonul Teme pentru desktop. t ¸ t
  • 182. Cursul Ubuntu desktop 168 / 338 Figura 6.17: Deschiderea unei surse pentru teme 2. Desc˘ rca¸i o tem˘ la alegere. Selecta¸i oricare dintre teme si urma¸i instruc¸iunile afi¸ate. a t a t ¸ t t s 3. În meniul Sistem accesa¸i Preferin¸e si efectua¸i clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t t ¸ t t 4. În submeniul Teme efectua¸i clic pe butonul Instalare. Se va deschide fereastra de dialog Alege tema. t Figura 6.18: Instalarea unei teme noi 5. Selecta¸i tema desc˘ rcat˘ si efectua¸i clic pe butonul Deschide. t a a¸ t
  • 183. Cursul Ubuntu desktop 169 / 338 Figura 6.19: Selectarea temei desc˘ rcate a 6. Pute¸i instala o nou˘ tem˘ sau re¸ine pe cea existent˘ . Efectua¸i clic pe butonul Pune o nou˘ tem˘ pentru a instala noua t a a t a t a a tem˘ . Ecranul va eviden¸ia noua tem˘ imediat. a t a Figura 6.20: Acceptarea noii teme 7. Efectua¸i clic pe butonul Închide din fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t t Dac˘ ve¸i deschide un meniu sau o fereastr˘ , acestea vor eviden¸ia tema nou aleas˘ . a t a t a Figura 6.21: Tema Mozaic în inim˘ albastr˘ a a
  • 184. Cursul Ubuntu desktop 170 / 338 6.2.3 Personalizarea economizorului de ecran Un economizor de ecran (de multe ori animat) prezint˘ imagini pe ecran atunci când calculatorul este deschis dar nu se lucreaz˘ . a a Pentru a reveni la starea de lucru, pute¸i mi¸ca mausul sau ap˘ sa o tast˘ oarecare. t s a a 1. Din meniul Sistem alege¸i Preferin¸e si efectua¸i clic pe Economizor de ecran. Se va deschide fereastra de dialog t t ¸ t Preferin¸e economizor ecran. t Figura 6.22: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e economizor ecran t 2. Selecta¸i un economizor de ecran din list˘ . Îl pute¸i pre-vizualiza în panoul din dreapta. t a t
  • 185. Cursul Ubuntu desktop 171 / 338 Figura 6.23: Op¸iuni de personalizare a economizorului de ecran t 3. Butonul Regard the computer as idle after specific˘ durata în minute dup˘ care economizorul de ecran se deschide a a atunci când nu se mai lucreaz˘ . Perioada de timp implicit˘ este 10 minute. Pute¸i folosi op¸iunile butonului pentru a stabili a a t t perioada în care calculatorul apare ca neocupat înainte de a se lansa economizorul de ecran. 4. Pentru a preveni accesul neautorizat la calculator în absen¸a dumneavoastr˘ , pute¸i bloca automat accesul în momentul t a t lans˘ rii economizorului de ecran. Blocarea accesului necesit˘ ca utilizatorul s˘ introduc˘ parola sa pentru a reactiva a a a a ecranul. Pentru a bloca ecranul la activarea economizorului, selecta¸i Lock screen when screensaver is active si bifa¸i t ¸ t c˘ su¸a. a t 5. Efectua¸i clic pe butonul Închide. t Economizorul de ecran ales se lanseaz˘ dup˘ perioada de timp configurat˘ , din momentul în care a încetat lucrul la calculator. a a a 6.2.4 Configurarea rezolu¸iei ecranului t Rezolu¸ia ecranului determin˘ dimensiunile unui obiect afi¸at pe ecran. t a s 1. În meniul Sistem alege¸i Preferin¸e apoi face¸i clic pe butonul Rezolu¸ia ecranului. Se va deschide fereastra de dialog t t t t Preferin¸e rezolu¸ie ecran. t t
  • 186. Cursul Ubuntu desktop 172 / 338 Figura 6.24: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e rezolu¸ie ecran t t 2. Rezolu¸ia implicit˘ este 1280x1024. O pute¸i schimba de la butonul Rezolu¸ie. t a t t Figura 6.25: Schimbarea rezolu¸iei ecranului t 3. Efectua¸i clic pe butonul Alege. Se deschide fereastra de dialog Men¸ine rezolu¸ia cerându-v˘ inc˘ o dat˘ s˘ confirma¸i t t t a a a a t noua alegere sau s˘ reveni¸i la setarea original˘ . Face¸i clic pe butonul Men¸ine rezolu¸ia pentru confirmarea noii rezolu¸ii a t a t t t t alese.
  • 187. Cursul Ubuntu desktop 173 / 338 Figura 6.26: Fereastra de dialog Confirmarea rezolu¸iei t Rezolu¸ia ecranului se va modifica. t 6.3 Efecte grafice 3D Ecranul unui calculator este bidimensional (2D) si pân˘ de curând cele mai multe aplica¸ii au fost dezvoltate în format 2D. ¸ a t Oricum, progresele tehnologice au stimulat cererea pentru crearea unui aspect mai mai viu, mai real, îndeosebi pentru designul tridimensional (3D) si jocuri. Sistemul de operare trebuie s˘ efectueze opera¸iuni complexe pentru a afi¸a imagini 3D într-un ¸ a t s mediu 2D. În consecin¸a, pentru reducerea suprasolicit˘ rii sistemului de operare si pentru cre¸terea vitezei de rulare a prot˘ a ¸ s gramelor, au fost perfec¸ionate acceleratoare grafice 3D, care folosesc procesoare integrate pl˘ cilor grafice, în loc de a consuma t a p˘ r¸i importante din resurse procesorului. Aproape toate pl˘ cile grafice moderne dispun de accelerator grafic integrat pentru at a afi¸are 3D. s Ubuntu poate utiliza capacit˘¸ile 3D ale pl˘ cii grafice pentru eviden¸ierea efectelor grafice. Un exemplu de efecte 3D poate fi at a t ilustrat si vizionat cu programul Compiz Fusion - cuburi glisante, ferestre plutitoare etc. Compiz Fusion este o aplica¸ie îndr˘ git˘ , ¸ t a a folosit˘ pentru a v˘ anima desktop-ul si a-l face s˘ apar˘ tridimensional. a a ¸ a a Efectele grafice sunt active implicit si pot fi accesate de la butonul Aspect. De aici efectele grafice de ecran pot fi complet activate ¸ sau dezactivate. Nivelul efectelor grafice se poate alege din op¸iunile butoanelor Efecte normale si Efecte suplimentare. t ¸ Dac˘ placa grafic˘ nu are capabilit˘¸i 3D sau suportul 3D al pl˘ cii nu g˘ se¸te un driver corespunz˘ tor pentru Linux, ve¸i fi a a at a a s a t aten¸ionat c˘ Efectele de ecran nu pot fi activate. t a 6.4 Lucrul cu fisiere folosind Nautilus ¸ Managerul de fi¸iere Nautilus permite un mod simplu si integrat de lucru cu fi¸ierele si aplica¸iile. s ¸ s ¸ t 6.4.1 ˘t Calita¸ile programului Nautilus Managerul de fi¸iere Nautilus v˘ permite s˘ organiza¸i fi¸ierele într-un dosar si s˘ efectua¸i sarcini precum: s a a t s ¸ a t • Crea¸i si afi¸a¸i directoare si documente: crea¸i noi fi¸iere, le organiza¸i în dosare si le salva¸i. t ¸ s t ¸ t s t ¸ t • C˘ uta¸i si organiza¸i-v˘ fi¸ierele: împ˘ r¸i¸i fi¸ierele pe categorii si le c˘ uta¸i dup˘ categorie. a t ¸ t a s att s ¸ a t a • Deschide¸i o anume loca¸ie din computer: accesa¸i re¸eaua local˘ si salva¸i fi¸ierele. t t t t a¸ t s • Inscrip¸iona¸i date pe un CD sau DVD t t • Pute¸i naviga în dou˘ moduri: t a – În modul spa¸ial: v˘ permite s˘ deschide¸i fiecare dosar într-o fereastr˘ separat˘ , care astfel v˘ ajut˘ s˘ deschide¸i fi¸ierele ca t a a t a a a a a t s obiecte fizice în diverse loca¸ii. Pute¸i vedea con¸inutul diverselor directoare simultan. t t t – În modul navigare: pute¸i deschide dosare într-o singur˘ fereastr˘ . Un singur navigator de fi¸iere se deschide în modul t a a s navigare, iar acesta se actualizeaz˘ atunci când efectua¸i clic pe un alt director din navigator. a t
  • 188. Cursul Ubuntu desktop 174 / 338 6.4.2 Nautilus 1. Efectua¸i clic pe Locuri. Se va deschide o list˘ : t a • Directorul Acas˘ : Este un director personal, creat implicit pentru fiecare utilizator pentru a crea si lucra cu fi¸ierele. a ¸ s Acesta preia implicit numele utilizatorului. • Desktopul: Este o component˘ activ˘ care ac¸ioneaz˘ în spatele tuturor ferestrelor calculatorului dumneavoastr˘ , asiga a t a a urând accesul u¸or si rapid la fi¸ierele salvate în acesta. s ¸ s • Computer: Con¸ine toate suporturile programelor si sistemul de fi¸iere; face ca arhivarea documentelor pe un CD sau t ¸ s DVD s˘ fie o simpl˘ formalitate. a a • Creatorul de CD/DVD-uri: Acesta înglobeaz˘ dosarele pe care le pute¸i scrie pe un CD sau DVD. Pute¸i, de asemenea, a t t s˘ v˘ arhiva¸i documentele pe un CD sau DVD. a a t 2. Efectua¸i clic pe oricare dintre op¸iunile meniului Locuri. t t Figura 6.27: Folosirea navigatorului de fi¸iere s Managerul de fi¸iere Nautilus deschide implicit fi¸ierele navigator. Dac˘ deschide¸i un director în acest mod, acesta se va s s a t afi¸a în aceea¸i fereastr˘ . Bara de loca¸ie indic˘ pozi¸ia curent˘ a dosarului deschis în ierarhia dosarelor, iar bara de stare s s a t a t a indic˘ celelalte directoare salvate în calculatorul dumneavoastr˘ . a a
  • 189. Cursul Ubuntu desktop 175 / 338 Figura 6.28: Afi¸area fi¸ierelor s s Fiind în modul navigator, pute¸i s˘ v˘ întoarce¸i la directorul original, care con¸ine subdirectorul curent. Pentru a v˘ deplasa t a a t t a ˘ c˘ tre dosarul p˘ rinte, efectua¸i clic pe butonul Deschide p˘ rinte din meniul ferestrei Navigare. N OTA : a a t a Pute¸i, de asemenea, s˘ efectua¸i clic pe butonul Sus de pe bara de navigare si ap˘ sa¸i tasta BACKSPACE pentru a v˘ t a t ¸ a t a deplasa c˘ tre dosarul r˘ d˘ cin˘ . a a a a 3. În meniul Editare efectua¸i clic pe Preferin¸e. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e administrare fi¸iere. t t t s
  • 190. Cursul Ubuntu desktop 176 / 338 Figura 6.29: Deschiderea ferestrei Preferin¸e administrare fi¸iere t s 4. În fereastra de dialog astfel deschis˘ efectua¸i clic pe butonul Mod de afi¸are. Pentru schimbarea modului de navigare în a t s cel spa¸ial, dezactiva¸i c˘ su¸a Întotdeauna deschide¸i în modul navigare si efectua¸i clic pe butonul Închide. t t a t t ¸ t
  • 191. Cursul Ubuntu desktop 177 / 338 Figura 6.30: Schimbarea modului de afi¸are a fi¸ierelor s s 5. Închide¸i fereastra de administrare fi¸iere si redeschide¸i-o. Fi¸ierele dumneavoastr˘ . se vor deschide acum în modul t s ¸ t s a spa¸ial. Dac˘ deschide¸i un alt director, acesta va ap˘ rea într-o alt˘ fereastr˘ a administratorului de fi¸iere. t a t a a a s Figura 6.31: Confirmarea schimb˘ rii modului de afi¸are a fi¸ierelor a s s ˘ N OTA : De fiecare dat˘ când deschide¸i un anumit director în modul spa¸ial, ve¸i observa c˘ fereastra directorului va ap˘ rea în a t t t a a acela¸i loc pe ecran si la acelea¸i dimensiuni ca la precedenta accesare. Din aceast˘ cauz˘ acest mod de navigare se chem˘ s ¸ s a a a spa¸ial. t Pentru a v˘ deplasa c˘ tre directorul r˘ d˘ cin˘ în modul spa¸ial, efectua¸i clic pe butonul Deschide¸i directorul r˘ d˘ cin˘ a a a a a t t t a a a din meniul Fi¸iere. Sau, pute¸i ap˘ sa tastele ALT+S˘ geat˘ sus cu acela¸i efect. s t a a a s
  • 192. Cursul Ubuntu desktop 178 / 338 Este bine de re¸inut: t Konqueror este echivalentul navigatorului de fi¸ iere Nautilus, folosit în Kubuntu - derivat al sistemului Ubuntu. Acesta este s un program multifunc¸ional care poate fi folosit în acela¸ i timp ca manager de fi¸ iere, navigator de internet si vizualizator t s s ¸ ˘ ˘ ˘ universal. Dându-va posibilitatea sa naviga¸i pe internet, acest program permite managementul de baza al fi¸ ierelor si t s ¸ poate afi¸ a diferite tipuri de fi¸ iere. s s 6.5 Manageri de pachete Una dintre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si alte sisteme de operare este aceea a modului de instalare si dezinstalare a aplica¸it ¸ ¸ t ilor. La Microsoft Windows majoritatea aplica¸iilor au metoda lor proprie de instalare si dezinstalare. Unele aplica¸ii au sistem t ¸ t propriu de actualizare, dar altele nu au si de aceea nu este deloc u¸or s˘ te asiguri c˘ în computerul t˘ u totul este actualizat. ¸ s a a a Urm˘ rirea tuturor programelor instalate si men¸inerea lor „la zi” depinde în mare parte de dumneavoastr˘ . a ¸ t a Ubuntu are un sistem complex de administrare a arhivelor de programe care ¸ine sub control toate programele instalate, aut tomatizeaz˘ procesul instal˘ rii si dezinstal˘ rii, asigurându-v˘ c˘ întregul sistem este actualizat cu cele mai recente îmbun˘ t˘¸iri si a a ¸ a a a a at ¸ optimiz˘ ri. Tot ce ave¸i de f˘ cut este s˘ decide¸i care sunt aplica¸iile pe care le dori¸i instalate, iar atunci folosi¸i un Administrator a t a a t t t t de pachete pentru a le instala. 6.5.1 Tipuri de administratori de pachete Not˘ : a Ubuntu include câteva programe implicite de administrare a aplica¸iilor, utilizatorul având posibilitatea de a alege unul în func¸ie t t de nivelul la care dore¸te s˘ -l ating˘ în administrarea noilor aplica¸ii. În acest curs ne referim la utilitarul Instalare/Dezinstalare s a a t aplica¸ii si la Administratorul de pachete Synaptic. t ¸ Dac˘ a¸i deschis mai mult de un administrator de programe în acela¸i timp, acestea are putea s˘ nu func¸ioneze. Închide¸i-le pe a t s a t t toate si lansa¸i doar unul. ¸ t 6.6 Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t Not˘ : a Utilitarul Instalare/Dezinstalare este cel mai u¸or de folosit si v˘ va permite s˘ instala¸i si s˘ dezinstala¸i multe programe cunoss ¸ a a t ¸ a t cute. Pute¸i c˘ uta programul sau programele pe care dori¸i s˘ le instala¸i printr-o simpl˘ c˘ utare dup˘ un cuvânt cheie ca, de t a t a t a a a exemplu, „email” sau c˘ utând prin categoriile de programe oferite, selectând aplica¸ia si alegând „Aplic˘ ” pentru a începe instaa t ¸ a larea. Pentru a folosi oricare dintre administratorii de pachete vi se cer drepturi administrative. A¸a încât, scrie¸i parola de utilizator în s t fereastra care v-o cere. Aceasta înseamn˘ aplica¸iile nu pot fi instalate sau dezinstalate din computer f˘ r˘ stirea dumneavoastr˘ a t aa¸ a (¸i parola). s 1. Deschide¸i meniul Aplica¸ii si selecta¸i op¸iunea Instalare/Dezinstalare aplica¸ii. t t ¸ t t t
  • 193. Cursul Ubuntu desktop 179 / 338 Figura 6.32: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t 2. Fereastra de dialog a utilitarului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii prezint˘ o list˘ de aplica¸ii. C˘ su¸ele de acceptare din t a a t a t ˘ fa¸a programelor pre-instalate sunt deja bifate. N OTA : t Multe nume de aplica¸ii în Ubuntu sunt chiar necunoscute, a¸a c˘ utilizatorul poate consulta si scurte descrieri ale prot s a ¸ gramelor atunci când caut˘ . a Figura 6.33: Interfa¸a programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t t 3. Dac˘ cunoa¸te¸i deja numele programului pe care dori¸i s˘ -l instala¸i, pute¸i scrie acel nume în c˘ su¸a C˘ utare. Altfel, a s t t a t t a t a pute¸i accesa butonul categoriei corespunz˘ toare programului dorit in panoul din stânga, iar apoi bifa¸i c˘ su¸a de acceptare t a t a t a programului ales în panoul din dreapta. Este bine de re¸inut: t Pentru mai multe detalii despre un anumit program, efectua¸i clic pe program si consulta¸i panoul de dedesubt. t ¸ t
  • 194. Cursul Ubuntu desktop 180 / 338 Figura 6.34: C˘ utarea unui program din Toate aplica¸iile disponibile a t 4. Când v-a¸i hot˘ rât asupra programelor de instalat sau de dezinstalat, efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ schimb˘ rile. t a t a a Figura 6.35: Aplicarea modific˘ rilor în lista de pachete a 5. Vi se va cere s˘ confirma¸i alegerea. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru execu¸ie. a t t a t
  • 195. Cursul Ubuntu desktop 181 / 338 Figura 6.36: Confirmarea pachetelor de instalat 6. Indicatorul progresiv indic˘ fiecare stadiu din parcursul procesului de instalare sau dezinstalare. a Figura 6.37: Instalarea programului ales din arhivele de programe 7. Dup˘ ce modific˘ rile sunt aplicate succesiv, programul este instalat. a a
  • 196. Cursul Ubuntu desktop 182 / 338 Figura 6.38: Confirmarea instal˘ rii a 8. Efectua¸i dublu clic pe program pentru a-l deschide. Dac˘ dori¸i s˘ instala¸i sau s˘ dezinstala¸i mai multe programe, t a t a t a t efectua¸i clic pe butonul Instalare/Dezinstalare aplica¸ii iar dac˘ nu efectua¸i clic pe butonul Închide din fereastra de t t a t dialog O nou˘ aplica¸ie a fost instalat˘ . Figura ce urmeaz˘ ilustreaz˘ programul Atomix care a fost instalat prin aceast˘ a t a a a a procedur˘ . a Figura 6.39: Deschiderea programului instalat - Atomix ˘ N OTA : Dup˘ instalarea unui nou program, îl pute¸i deschide din meniul corespunz˘ tor categoriei acestuia. a t a
  • 197. Cursul Ubuntu desktop 183 / 338 6.7 Folosirea Administratorului de pachete Synaptic Utilitarul Instalare/Dezinstalare aplica¸ii nu v˘ ajut˘ s˘ instala¸i si s˘ dezinstala¸i programe mai complexe, cum ar fi web-serverul t a a a t ¸ a t Apache, utilitarul de programare în limbaj PHP sau Scribe. În astfel de situa¸ii folosi¸i administratorul de pachete Synaptic. t t Pute¸i instala, elimina, configura sau actualiza programe sau pachete de programe, r˘ sfoi, sorta si c˘ uta în lista de pachete si t a ¸ a ¸ programe disponibile, pute¸i gestiona arhive sau actualiza întregul sistem. Pute¸i marca o serie de ac¸iuni, înainte de a le executa. t t t Synaptic v˘ informeaz˘ despre pachetele suplimentare cerute de pachetul software pe care l-a¸i ales, precum si despre posibilul a a t ¸ conflict cu alte pachete care sunt deja instalate în sistem. În plus, acesta prezint˘ mai multe informa¸ii, cum ar fi starea pachetului, a t originea si filtrele. ¸ 1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare apoi selecta¸i Administratorul de pachete Synaptic. t t Figura 6.40: Deschiderea administratorului de programe Synaptic 2. În fereastra de dialog a Administratorul de pachete Synaptic selecta¸i programul dorit. În panoul din stânga sunt afi¸ate t s categoriile, iar pe cel din dreapta programele. Dac˘ nu sti¸i numele programului, selecta¸i categoria din panoul din stânga a ¸ t t filtrând astfel lista de programe. Când a¸i g˘ sit programul care v˘ intereseaz˘ , bifa¸i c˘ su¸a corespunz˘ toare din dreptul t a a a t a t a ˘ pachetului din panoul din dreapta. N OTA : Dac˘ dori¸i s˘ vede¸i care sunt programele instalate sau neinstalate din calculator, efectua¸i clic pe butonul Dup˘ stare. a t a t t a Pentru a afla sursa depozitar˘ a unui program face¸i clic pe butonul Origine. Dac˘ dori¸i s˘ verifica¸i dac˘ un program este a t a t a t a defect sau neactualizat, efectua¸i clic pe butonul Filtre personalizate. t
  • 198. Cursul Ubuntu desktop 184 / 338 Figura 6.41: Fereastra administratorului de pachete Synaptic 3. Dac˘ sti¸i numele programului, efectua¸i clic pe butonul Caut˘ . Se va deschide fereastra de dialog C˘ utare. Introduce¸i a¸ t t a a t ˘ numele programului în câmpul Caut˘ si efectua¸i clic pe butonul Caut˘ . N OTA : a¸ t a Pentru a reveni la lista categoriilor dup˘ ce a¸i c˘ utat un program folosind butonul C˘ utare, efectua¸i clic pe butonul a t a a t Sec¸iuni. t Figura 6.42: C˘ utarea unui pachet pentru instalare a 4. Alege¸i o ac¸iune spre a fi efectuat˘ cu programul selectat. Pute¸i selecta si accepta una dintre op¸iunile Marcat pentru t t a t ¸ t instalare sau Marcare pentru dezinstalarepentru a instala sau a sterge un program. Dac˘ v˘ r˘ zgândi¸i, selecta¸i c˘ su¸a ¸ a a a t t a t Demarcheaz˘ . a
  • 199. Cursul Ubuntu desktop 185 / 338 Figura 6.43: Marcarea pachetului pentru instalare 5. Dac˘ programul ales pentru dezinstalare sau instalare depinde de alte programe, ve¸i fi avertizat asupra acestor dependen¸e. a t t Pentru a continua finalizarea ac¸iunii, efectua¸i clic pe butonul Marcheaz˘ . t t a Figura 6.44: Confirmarea modific˘ rilor suplimentare a 6. Pentru confirmarea aplic˘ rii modific˘ rilor efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ . a a t a
  • 200. Cursul Ubuntu desktop 186 / 338 Figura 6.45: Aplicarea modific˘ rilor de actualizare a sistemului a 7. Se deschide fereastra de dialog Sumar invitându-v˘ s˘ face¸i o ultim˘ verificare înainte de a începe opera¸ia selectat˘ . a a t a t a Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a continua ac¸iunea. t a t Figura 6.46: Confirmarea final˘ privind instalarea programului a 8. Când toate modific˘ rile au fost realizate, sunte¸i avertizat asupra acestui lucru. Efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a a t t închide administratorul de pachete Synaptic.
  • 201. Cursul Ubuntu desktop 187 / 338 Figura 6.47: Confirmarea instal˘ rii a Acest pas finalizeaz˘ procedura de instalarea de programe, folosind administratorul Synaptic. Ave¸i posibilitatea de a a t accesa programul instalat prin selectarea meniului, în func¸ie de categoria acestuia. Figura de mai jos prezint˘ programul t a Abiword, instalat prin acest procedeu. Figura 6.48: Deschiderea aplica¸iei instalate - Abiword t 6.8 Instalarea unui pachet individual Not˘ : Not˘ : a a Metoda preferat˘ de instalare a programelor este folosind un administrator de pachete. Dac˘ îns˘ unele pachete sau fi¸iere nu sunt a a a s disponibile, le pute¸i desc˘ rca si instala de pe site-urile Web. Aceste fi¸iere sunt asimilate celor din administratorii de programe t a ¸ s pentru distribu¸ii Linux si sunt men¸ionate ca pachete individuale de fi¸iere. Exemple sunt pachetele de fi¸iere tip Debian - notate t ¸ t s s ca fi¸iere .deb si fi¸ierele tar - marcate cu sufixul .tar. s ¸ s Pute¸i desc˘ rca si fi¸ierele care nu sunt prezente în arhivele Ubuntu, îns˘ numai de la o surs˘ sigur˘ . t a ¸ s a a a
  • 202. Cursul Ubuntu desktop 188 / 338 • Pachetele de fi¸iere tip Debian: sunt fi¸iere asociate cu Ubuntu si sunt notate cu sufixul .deb. s s ¸ • Fi¸ierele TAR: sunt arhive de fi¸ierele comprimate, care con¸in codul surs˘ al unui program. Acest cod surs˘ trebuie compilat s s t a a înainte de utilizare. La acest curs nu ne vom ocupa de instalarea programelor prin compilarea lor de la surs˘ . a Compilarea si instalarea de programe pornind de la codul surs˘ poate fi foarte complicat˘ si greu de reparat în cazul unor gre¸eli. ¸ a a¸ s Fi¸ierele .tar sunt structuri simple, care îns˘ nu specific˘ ce dependen¸e sunt necesare pentru a permite compilarea lor cu succes. s a a t De aceea, se poate pierde mult timp si energie atât pentru a determina care sunt dependen¸ele necesare, cât si pentru compilarea ¸ t ¸ propiuzis˘ . Compilarea de arhive .tar n-o vom trata, prin urmare, în acest curs. a Nu se garanteaz˘ c˘ pachetul individual este compatibil cu sistemul dumneavoastr˘ . De asemenea, nu ve¸i primi actualiz˘ ri de a a a t a securitate dac˘ instala¸i un asemenea pachet. Prin urmare, acolo unde este posibil, folosi¸i un pachet Ubuntu nativ pentru aplica¸ia a t t t respectiv˘ folosind un administrator de programe. a 6.8.1 Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian Pachetele Debian se instaleaz˘ si dezinstaleaz˘ utilizând programul de instalare grafic˘ (gdebi). gdebi va încerca s˘ instaleze si a¸ a a a ¸ dependen¸ele necesare, din cele disponibile în arhivele Ubuntu. Cu toate acestea, în cazul în care pachetul necesit˘ în continuare t a dependen¸e care nu se g˘ sesc în Ubuntu, atunci acestea trebuie instalate manual. t a Pentru a instala un pachet tip Debian, deschide¸i fi¸ierul .deb din dosarul în care se afl˘ . t s a 1. Desc˘ rca¸i pachetul XVidCap xvidcap_1.1.6_i386.deb. Cum acest pachet nu se afl˘ în arhivele Ubuntu, va trebui s˘ -l a t a a desc˘ rca¸i de pe urm˘ torul site internet: http://sourceforge.net/projects/xvidcap/. a t a 2. Odat˘ desc˘ rcat, efectua¸i clic dublu pe fi¸ierul .deb respectiv, iar programul de instalare gdebi va porni imediat. Se va vera a t s ifica dac˘ dependen¸ele necesare exist˘ , iar dac˘ acestea sunt satisf˘ cute, se va activa butonul Instaleaz˘ . Ap˘ sa¸i butonul a t a a a a a t pentru a porni instalarea. În cazul în care dependen¸ele nu pot fi rezolvate, se va afi¸a un mesaj de eroare, comunicându-v˘ t s a c˘ nu pute¸i instala pachetul pân˘ când dependen¸ele nu sunt asigurate. a t a t 3. Pentru a dezinstala pachetul, pur si simplu utiliza¸i administratorul de programe Synaptic, dup˘ procedeul men¸ionat ante¸ t a t rior în aceast˘ sec¸iune. a t 6.9 Arhive software O arhiv˘ software este o bibliotec˘ de pachete (aplica¸ii) disponibile pe Internet. Arhivele software Ubuntu con¸in zeci de mii de a a t t pachete disponibile si libere pentru desc˘ rcare si instalare. Aceste pachete au fost special realizate si selectate pentru Ubuntu. ¸ a ¸ ¸ 6.9.1 Categorii de arhive de programe Arhivele Ubuntu sunt împ˘ r¸ite în patru grupe, în func¸ie de nivelul suportului pe care-l ofer˘ echipele de creatori de programe si at t a ¸ de gradul de compatibilitate al programului cu filozofia programelor libere. • Fereastr˘ Principal˘ a a • Restricted • Universe • Multiverse Componenta Main Sursa de pachete Main con¸ine programele gratuite si cu suport integral din partea echipei de creatori de t ¸ la Canonical. Aceste pachete corespund filozofiei programelor libere si sunt disponibile chiar din momentul instal˘ rii sistemu¸ a lui Ubuntu. Pentru toate pachetele cuprinse în sursa Main, actualiz˘ rile de securitate si suport tehnic sunt disponibile gratuit. a ¸ OpenOffice.org, Abiword si serverul Apache sunt doar câteva din pachetele disponibile în aceast˘ surs˘ . ¸ a a
  • 203. Cursul Ubuntu desktop 189 / 338 Componenta Restricted Sursa de pachete Restricted înglobeaz˘ cele mai uzuale pachetele si programe, având suport tehnic a ¸ din partea echipei Ubuntu, dar f˘ r˘ licen¸a complet gratuit˘ . Driverele binare, unele produse de furnizorii de pl˘ ci video, spre aa t˘ a a exemplu, sunt disponibile în aceast˘ surs˘ . Pachetele din categoria Restricted sunt, de asemenea, disponibile pe CD-ul de instalare a a Ubuntu standard, dar ele pot fi u¸or de îndep˘ rtat. s a Componenta Universe Sursa Universe include mii de pachete de programe nesus¸inute oficial de Canonical. Programele sunt t disponibile sub o varietate de licen¸e gratuit, luate de la o varietate de surse publice. Aceast˘ surs˘ este disponibil˘ numai prin t a a a desc˘ rc˘ ri de pe Internet. a a Este de a¸teptat ca toate programele din aceast˘ surs˘ s˘ func¸ioneze perfect. Oricum, acestea nu au nici o garan¸ie de securitate s a a a t t si nici suport tehnic. Pachetele Universe sunt între¸inute de c˘ tre comunitate. ¸ t a Componenta Multiverse Sursa Multiverse con¸ine pachete de programe sub licen¸a, ceea ce înseamn˘ c˘ cerin¸ele de licen¸iere t t˘ a a t t a programului nu se încadreaz˘ în politica de licen¸a liber˘ a sursei Main Ubuntu. Este responsabilitatea utilizatorului s˘ verifice a t˘ a a dac˘ are dreptul s˘ utilizeze programul si dac˘ se încadreaz˘ în condi¸iile stipulate de licen¸a pentru utilizatorii individuali. Nu a a ¸ a a t t˘ se asigur˘ asisten¸a sau actualiz˘ ri de securitate. Exemple de astfel de programe sunt, printre altele, si VLC sau Adobe Flash. a t˘ a ¸ Multe programe nu sunt disponibile în arhivele implicite ale Ubuntu. Aceste pachete pot fi instalate fie de la alte arhive Ubuntu, fie de la ter¸e surse de programe. Pentru a utiliza un program provenit de la o ter¸a surs˘ , trebuie s˘ -l procura¸i. t t˘ a a t 1. În meniul Sistem accesa¸i Administrare, apoi selecta¸i op¸iunea Surse software. t t t Figura 6.49: Deschiderea ferestrei de dialog Surse software Se deschide fereastra de dialog Surse software. Sursele de programe pentru Ubuntu sunt selectate implicit.
  • 204. Cursul Ubuntu desktop 190 / 338 Figura 6.50: Selectarea surselor necesare ˘ N OTA : Pute¸i, de asemenea, s˘ accesa¸i utilitarul Surse software utilizând programul Instalare/Dezinstalare aplica¸ii sau Admint a t t istratorul de pachete Synaptic pentru a ad˘ uga arhive, folosind op¸iunile butonului Arhive Ubuntu. a t 2. Pentru a ad˘ uga o surs˘ de la ter¸i, efectua¸i clic pe butonul Surse de la ter¸i iar apoi clic pe butonul Ad˘ ug˘ . a a t t t a a Figura 6.51: Ad˘ ugarea unei surse ter¸e de programe a t 3. Scrie¸i linia APT a depozitului de programe pe care dori¸i s˘ -l ad˘ uga¸i ca surs˘ . Pentru a accesa sursele Main Debian, t t a a t a ˘ a t t a t scrie¸i deb http://ftp.debian.orgs sarge main în c˘ su¸a linie APT. Face¸i clic pe butonul Ad˘ uga¸i sursa. N OTA : t Linia APT va include tipul, loca¸ia si componentele arhivei. t ¸
  • 205. Cursul Ubuntu desktop 191 / 338 Figura 6.52: Declararea liniei de surs˘ APT a 4. Efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a salva modific˘ rile. Noua surs˘ specificat˘ în linia APT se adaug˘ în caseta cu t a a a a surse de programe de la ter¸i. t Figura 6.53: Caseta de dialog Surse software indic˘ ad˘ ugarea noii surse a a 5. Pentru c˘ a¸i ad˘ ugat o nou˘ surs˘ , vi se va cere s˘ actualiza¸i informa¸iile despre programele disponibile. Face¸i aceasta a t a a a a t t t printr-un clic pe Reînc˘ rcare. a
  • 206. Cursul Ubuntu desktop 192 / 338 Figura 6.54: Reînc˘ rcarea informa¸iilor despre programele disponibile a t 6. Indicatorul arat˘ progresiv starea programului aflat în curs de instalare sau de dezinstalare. a Pute¸i s˘ v˘ autentifica¸i desc˘ rc˘ rile de la butonul Autentificare din caseta de dialog Surse software. Când nu v˘ t a a t a a a autentifica¸i programele desc˘ rcate, computerul poate s˘ indice mai jos o eroare, dup˘ ce a desc˘ rcat informa¸iile despre un t a a a a t anumit program. Aceast˘ eroare poate fi ignorat˘ . Pentru a autentifica procesul de desc˘ rcare, trebuie s˘ importa¸i un cod a a a a t cheie GPG, care este diferit pentru fiecare depozit. Face¸i clic pe Închide în caseta de dialog care indic˘ eroarea. Acest t a pas va finaliza procesul de ad˘ ugare a noii arhive si actualizarea informa¸iilor despre pachete. a ¸ t Figura 6.55: Eroare de cheie public˘ a ˘ ˘ ˘ 6.10 Adaugarea op¸iunilor pentru alta limba t Ubuntu ofer˘ op¸iuni ce permit activarea mai multor configur˘ ri de limb˘ pentru spa¸iul dumneavoastr˘ de lucru. a t a a t a
  • 207. Cursul Ubuntu desktop 193 / 338 Suportul pentru alte limbi poate fi instalat de la butonul Asisten¸a limb˘ , care se g˘ se¸te în meniul Sistem-Administrare. În t˘ a a s func¸ie de limb˘ , metoda de introducere si aranjamentul tastaturii pot necesita s˘ fie schimbate corespunz˘ tor. Metoda SCIM t a ¸ a a Metod˘ inteligent˘ de intr˘ ri comune este procedeul utilizat în Ubuntu pentru a comuta între diferite metode de introducere a a a a caracterelor complexe, prezente în multe dintre limbile non-latine. Ap˘ sarea simultan˘ a tastelor ctrl spa¸iu este cea mai scurt˘ a a t a cale de comutare între diferite metode de introducere. 6.11 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • GNOME este mediul desktop implicit pentru Ubuntu. Ave¸i posibilitatea s˘ utiliza¸i op¸iunea Preferin¸e din meniul Sistem t a t t t pentru a personaliza aspectul desktopului specific Ubuntu. • Pute¸i gestiona sistemul de fi¸iere folosind navigatorul de fi¸iere Nautilus. Utiliza¸i modul spa¸ial pentru a deschide fiecare t s s t t dosar într-o fereastr˘ separat˘ si pentru a vizualiza simultan con¸inutul diverselor dosare. Utiliza¸i Nautilus în modul navigare a a¸ t t pentru de a deschide dosare într-o singur˘ fereastr˘ . a a • Instalare/Dezinstalare aplica¸ii este cel mai simplu instrument pentru instalarea sau dezinstalarea pachetelor. t • Pute¸i utiliza Administratorul de pachete Synaptic pentru a instala sau a dezinstala în mod avansat programe ce nu pot fi t instalate utilizând Instalare/Dezinstalare aplica¸ii. t • Pentru a instala un pachet care nu este disponibil în arhivele Ubuntu, pute¸i s˘ -l desc˘ rca¸i si s˘ -l instala¸i de pe un site Web. t a a t ¸ a t Acele fi¸iere sunt asociate managerelor de pachete specifice unei distribu¸ii Linux si sunt denumite fi¸iere „pachet”. s t ¸ s • Fi¸ierele Tar sunt arhive comprimate care con¸in codul surs˘ al unui program. Ave¸i posibilitatea s˘ utiliza¸i instrumente s t a t a t avansate din linia de comand˘ pentru a instala sau a dezinstala fi¸ierul Tar. a s 6.12 Exerci¸ii recapitulative t Question: Care este mediul desktop implicit pentru Ubuntu? Answer: Question: Care este site-ul Web de unde se pot desc˘ rca imagini de fundal si teme Ubuntu suplimentare? a ¸ Answer: Question: Men¸iona¸i trei caracteristici oarecare ale administratorului de fi¸iere Nautilus. t t s Answer: Question: Care este managerul de fi¸iere pentru mediul KDE? s Answer: Question: Ce este un administrator de pachete? Answer: Question: Eviden¸ia¸i diferen¸ele dintre un administrator de programe grafic si si unul în linie de comand˘ . Furniza¸i exemple t t t ¸ ¸ a t pentru fiecare. Answer: Question: Programul care nu este licen¸iat conform politicii de licen¸iere Ubuntu „main” este din categoria _______________. t t Answer:
  • 208. Cursul Ubuntu desktop 194 / 338 6.13 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1 A¸i instalat Ubuntu 7.10 pe computerul personal. Vre¸i s˘ vizualiza¸i fi¸iere pdf, s˘ folosi¸i un program de calcul t t t a t s a t tabelar pentru a v˘ face un program de lucru zilnic si s˘ v˘ arhiva¸i fi¸ierele. Instala¸i urm˘ toarele programe: a ¸ a a t s t a a) xpdf b) gnumeric 1. În meniul Applica¸ii selecta¸i op¸iunea Instalare/Dezinstalare. Se deschide caseta de dialog Instalare/Dezinstalare t t t aplica¸ii. t 2. In caseta C˘ utare, scrie¸i xpdf. a t 3. Bifa¸i caseta de validare din dreptul xpdf. t 4. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ modificarea. t a 5. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a executa schimbarea. t a 6. În caseta de dialog O nou˘ aplica¸ie a fost instalat˘ efectua¸i clic pe butonul Închide. a t a t 1. În meniul Sistem accesa¸i Administrare, apoi selecta¸i Administratorul de pachete Synaptic. Se deschide fereastra t t aplica¸iei Administratorul Synaptic. t 2. Efectua¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a g˘ si si selecta caseta de validare a aplica¸iei gnumeric. t a a ¸ t 3. Bifa¸i în caseta de validare Marcheaz˘ pentru instalare. Se deschide o caset˘ de dialog care afi¸eaz˘ dependen¸ele t a a s a t acestui pachet de alte pachete. 4. Pentru a continua modific˘ rile necesare, efectua¸i clic pe butonul Marcare. a t 5. Pentru a confirma instalarea pachetelor marcate, efectua¸i clic pe Aplic˘ . Se va deschide caseta de dialog Sumar t a aten¸ionându-v˘ s˘ face¸i o verificare final˘ , înainte de a efectua modific˘ rile marcate. t a a t a a 6. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ , pentru a executa modific˘ rile. t a a 7. Când toate programele marcate au fost instalate, ve¸i fi în¸tiin¸a¸i c˘ schimb˘ rile au fost aplicate. Face¸i clic pe butonul t s t t a a t Închide.
  • 209. Cursul Ubuntu desktop 195 / 338 Capitolul 7 ˘ ¸ Prelucrarea eficienta si manipularea imaginilor si fotografiilor ¸ O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Afi¸a¸i si edita¸i imaginile s t ¸ t • Scana¸i si s˘ trimite¸i imagini t ¸ a t 7.1 Prezentarea aplica¸iilor grafice t Aplica¸iile grafice sunt parte integrant˘ din Ubuntu. Ele v˘ permit s˘ v˘ organiza¸i colec¸ia de fotografii, s˘ crea¸i si s˘ edita¸i t a a a a t t a t ¸ a t fotografii si imagini, s˘ scana¸i si s˘ trimite¸i obiecte si multe altele. ¸ a t ¸ a t ¸ În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a despre diferite aplica¸ii grafice disponibile în Ubuntu si pe care si când s˘ le folosi¸i. Aceste aplica¸ii a t t at t ¸ ¸ a t t grafice sunt disponibile odat˘ cu instalarea sistemului de operare sau le pute¸i instala din arhivele software (bibliotecile amintite a t în lec¸iile anterioare). t Aplica¸ii disponibile implicit odat˘ cu instalarea sistemului de operare Ubuntu Aplica¸iile urm˘ toare sunt incluse în pachetul t a t a implicit de programe al sistemului de operare Ubuntu: • GIMP editor de imagini: Este un editor de imagini folosit pentru crearea si editarea avansat˘ a imaginilor având acces la ¸ a func¸ii precum modificarea contrastului, a culorilor si a texturii unei imagini. t ¸ • F-Spot Foto Manager: Este o aplica¸ie folosit˘ pentru ordonarea si gestionarea fotografiilor. F-Spot v˘ permite s˘ eticheta¸i, t a ¸ a a t s˘ organiza¸i pe categorii si s˘ sorta¸i fotografiile. a t ¸ a t • XSane scaner imagini: Un scaner de imagini care v˘ permite, de asemenea, s˘ fotocopia¸i documentele si s˘ le trimite¸i prin a a t ¸ a t fax sau e-mail. Aplicatii disponibile în arhivele software Suplimentar fa¸a de aplica¸iile implicite pute¸i c˘ uta în arhivele software si pute¸i t˘ t t a ¸ t instala aplica¸iile dorite folosind Administratorul de pachete Synaptic sau direct din Interfa¸a în linie de comand˘ (CLI). t t a Aceasta este o list˘ cu o parte din aplica¸iile pentru grafic˘ g˘ site în arhivele software Ubuntu: a t a a • Agave: Este un program cu care crea¸i o schem˘ de culori. Dup˘ ce a¸i ales o culoare, Agave v˘ sugereaz˘ culorile cu care s-ar t a a t a a armoniza, fie culori complementare fie nuan¸e ale culorii de baz˘ alese. Pute¸i, de asemenea, s˘ trage¸i si s˘ plasa¸i o culoare t a t a t ¸ a t dintr-o alt˘ aplica¸ie cum ar fi GIMP. Fie c˘ lucra¸i la designul unei pagini web, fie c˘ ilustra¸i o revist˘ sau c˘ v˘ decora¸i a t a t a t a a a t casa, acest program v˘ permite s˘ alege¸i cromatica adecvat˘ . Pentru a afla mai multe informa¸ii despre Agave vizita¸i pagina a a t a t t oficial˘ a proiectului http://home.gna.org/colorscheme/. a
  • 210. Cursul Ubuntu desktop 196 / 338 • Blender: O suit˘ de grafic˘ 3D din categoria programelor cu sursa public˘ . Cu aceast˘ aplica¸ie pute¸i crea modele 3D si a a a a t t ¸ anima¸ii, s˘ ad˘ uga¸i efecte de post-produc¸ie sau o pute¸i folosi ca editor de grafic˘ pentru a defini comportament interactiv t a a t t t a f˘ r˘ a folosi vreun limbaj de programare. Blender are o interfa¸a grafic˘ cu utilizatorul distinct˘ , care este implementat˘ în aa t˘ a a a întregime în Open GL si este creat˘ pentru vitez˘ . În Blender este posibil˘ conectarea cu limbajul Python pentru scripturi si ¸ a a a ¸ prin caracteristicile de import/export se poate lucra cu alte formate populare 3D cum ar fi 3D Studio. Blender poate furniza imagini statice, anima¸ii, modele pentru jocuri sau motoare pentru acestea si con¸inut interactiv sub forma unor executabile t ¸ t de sine st˘ t˘ toare sau ca modul web. Pentru mai multe informa¸ii despre Blender consulta¸i pagina oficial˘ a proiectului aa t t a http://www.blender.org/. • Dia: Este un editor pentru diagrame similar programului Microsoft Visio. Dia are capacitatea s˘ produc˘ grafic˘ precis˘ si la a a a a¸ un nivel profesional. Pute¸i desena diagrame cu elemente rela¸ionale si s˘ le exporta¸i în diferite formate precum EPS, SVG, t t ¸ a t XFIG, WMF si PNG. Pute¸i tip˘ rii diagrame care se intind pe mai multe pagini. Pentru mai multe informa¸ii despre Dia ¸ t a t consulta¸i pagina oficial˘ a proiectului http://live.gnome.org/Dia. t a • Gcolor2: Este un program simplu pentru alegerea si copierea culorilor care u¸ureaz˘ selectarea rapid˘ a culorilor. Ave¸i ¸ s a a t posibilitatea sa salva¸i culori noi sau s˘ sterge¸i culori existente. Pentru mai multe informa¸ii despre Gcolor2 consulta¸i pagina t a¸ t t t oficial˘ a proiectului http://gcolor2.sourceforge.net/. a • GNU paint: Este un program cu o interfa¸a prietenoas˘ pentru desen în GNOME. Programul ofer˘ unelte u¸or de folosit cu t˘ a a s care pute¸i efectua diferite opera¸ii de prelucrare a imaginilor. Pentru mai multe informa¸ii despre GNU paint consulta¸i pagina t t t t oficial˘ a proiectului http://gpaint.sourceforge.net/. a Pute¸i instala si alte programe furnizate de ter¸i precum Picasa, un software gratuit oferit de Google, care este compatibil cu t ¸ t Ubuntu. Picasa v˘ permite s˘ localiza¸i si s˘ organiza¸i toate fotografiile din calculatorul dumneavoastr˘ , s˘ edita¸i si s˘ ad˘ uga¸i efecte a a t ¸ a t a a t ¸ a a t fotografiilor, s˘ le partaja¸i pe e-mail si s˘ le tip˘ ri¸i si s˘ le publica¸i pe Internet. Pute¸i desc˘ rca Picasa de pe urm˘ toarea pagin˘ a t ¸ a a t ¸ a t t a a a de Internet http://picasa.google.com/linux/download.html. În continuare vom eviden¸ia caracteristicile câtorva din aceste aplica¸ii pentru grafic˘ precum si cum pot fi folosite. t t a ¸ 7.2 Vizionarea si gestionarea fotografiilor utilizând F-Spot ¸ F-Spot este o aplica¸ie pentru gestionarea fotografiilor personale. Pute¸i importa si viziona fotografiile stocate pe discul fix din t t ¸ calculatorul dumneavoastr˘ , pe camere foto digitale sau chiar pe iPod. Pute¸i ata¸a etichete fotografiilor si s˘ le organiza¸i pe a t s ¸ a t categorii, s˘ inscrip¸iona¸i un album foto pe CD, s˘ exporta¸i fotografiile pe Internet si s˘ le partaja¸i, s˘ executa¸i opera¸ii de baz˘ a t t a t ¸ a t a t t a asupra fotografiilor precum corec¸ii de culoare si editare. F-Spot suport˘ 16 tipuri de fi¸iere incluzând JPEG, GIF, TIFF si RAW. t ¸ a s ¸ Urm˘ toarea schi¸a arat˘ elementele principale ale interfe¸ei F-Spot: a t˘ a t
  • 211. Cursul Ubuntu desktop 197 / 338 Figura 7.1: Fereastra principal˘ F-Spot a 7.2.1 Importarea fotografiilor în F-Spot Dup˘ importarea fotografiilor le pute¸i organiza pe categorii si le pute¸i eticheta în mod asem˘ n˘ tor cum a¸i scrie o list˘ de titluri a t ¸ t a a t a pentru un program de redare audio. Pentru a importa în F-Spot fotografiile stocate pe discul fix din calculatorul vostru proceda¸i astfel: t 1. Din meniul Aplica¸ii de la categoria Grafic˘ selecta¸i aplica¸ia F-Spot Photo Manager. Aceasta duce la deschiderea t a t t ferestrei principale a programului F-Spot. 2. Ap˘ sa¸i butonul Import din bara de unelte. Aceast˘ ac¸iune duce la deschiderea ferestrei de dialog Import. a t a t Figura 7.2: Importarea fotografiilor ˘ N OTA :
  • 212. Cursul Ubuntu desktop 198 / 338 De asemenea, pute¸i deschide fereastra de dialog Import din meniul File ap˘ sând op¸iunea Import. t a t 3. În c˘ su¸a Import Source op¸iunea Select Folder este selectat˘ implicit. Re¸ine¸i aceast˘ op¸iune, naviga¸i în directorul a t t a t t a t t care con¸ine fotografii si ap˘ sa¸i butonul Open. t ¸ a t Figura 7.3: Selectarea op¸iunii Import surs˘ fotografii t a Figura 7.4: Afi¸area directorului care con¸ine fotografii s t 4. Ap˘ sa¸i butonul Import din fereastra de dialog Import. a t
  • 213. Cursul Ubuntu desktop 199 / 338 Figura 7.5: Importarea fotografiilor Fotografiile sunt listate ca miniaturi în fereastra principal˘ F-Spot. De notat c˘ butonul care indic˘ data este pozi¸ionat la a a a t data la care fotografiile au fost salvate pe discul fix al calculatorului vostru. Figura 7.6: Navigarea în directorul cu fotografii ˘ N OTA : Fotografiile listate în fereastra principal˘ a lui F-Spot nu sunt asociate niciunei categorii si niciunei etichete de baz˘ . a ¸ a Pentru a importa în F-Spot fotografii dintr-o camer˘ digital˘ proceda¸i astfel: a a t 1. Ap˘ sa¸i butonul Import din bara de unelte. Aceast˘ ac¸iune duce la deschiderea ferestrei de dialog Import. a t a t
  • 214. Cursul Ubuntu desktop 200 / 338 2. Ap˘ sa¸i butonul din dreptul op¸iunii Import Source. Conecta¸i camera la calculator. F-Spot detecteaz˘ camera si afi¸eaz˘ a t t t a ¸ s a modelul si tipul camerei în c˘ su¸a Import Source. ¸ a t Figura 7.7: Selectarea op¸iunii Import surs˘ fotografii t a 3. Selecta¸i camera ca surs˘ pentru fotografii. Se va deschide fereastra de dialog Select Photos to Copy From Camera, care t a listeaz˘ toate fotografiile din camera foto. Selecta¸i fotografiile pe care dori¸i s˘ le importa¸i si ap˘ sa¸i butonul Copy. a t t a t ¸ a t Figura 7.8: Selectarea fotografiilor de importat 4. F-Spot va copia fotografiile în loca¸ia specificat˘ si le va afi¸a în panoul din partea dreapt˘ a ferestrei principale a lui t a¸ s a F-Spot. 7.2.2 Vizionarea fotografiilor Dup˘ ce au fost importate, pute¸i vedea toate fotografiile ca miniaturi în panoul din dreapta al ferestrei principale a lui F-Spot. a t Pute¸i afi¸a fotografiile individual în F-Spot dac˘ : t s a • Efectua¸i clic dublu fiecare miniatur˘ pentru a vedea fotografia la dimensiunea real˘ t a a
  • 215. Cursul Ubuntu desktop 201 / 338 • Selecta¸i o miniatur˘ si ap˘ sa¸i butonul Fullscreen din bara de unelte t a¸ a t Imaginea este deschis˘ pe tot ecranul. a Figura 7.9: Navigarea în directorul cu fotografii Figura 7.10: Afi¸area fotografiilor în mod de lucru pe tot ecranul s Ap˘ sa¸i butonul Exit fullscreen pentru a v˘ intoarce la fereastra principal˘ a programului F-Spot. a t a a
  • 216. Cursul Ubuntu desktop 202 / 338 7.2.3 Organizarea colec¸iei de fotografii t Implicit F-Spot organizeaz˘ fotografiile pe baza datelor la care au fost salvate în calculator. Pute¸i afi¸a fotografiile stocate la o a t s anumit˘ dat˘ dac˘ efectua¸i clic pe anul corespunz˘ tor de pe scala de timp sau prin glisarea butonului de-a lungul scalei de timp. a a a t a De exemplu, dac˘ presupunem c˘ ave¸i 100 de fotografii în panoul din dreapta, dintre care 50 au fost salvate în 2004 iar 50 în a a t 2007. Pentru a afi¸a fotografiile din anul 2004 pozi¸iona¸i butonul glisant în dreptul inscrip¸iei 2004 de pe scala de timp. s t t t Pentru a organiza fotografiile în alt fel, le pute¸i ata¸a câte o etichet˘ si le pute¸i încadra în diferite categorii. Apoi pute¸i afi¸a t s a¸ t t s fotografiile dup˘ categoriile din care fac parte. a Unele categorii sunt deja predefinite si sunt vizibile în panoul din partea stâng˘ a ferestrei principale F-Spot. Pute¸i grupa ¸ a t fotografiile voastre în aceste categorii. Pentru a ad˘ uga o etichet˘ unei fotografii proceda¸i astfel: a a t • În fereastra principal˘ a lui F-Spot efectua¸i clic dreapta pe o fotografie, din meniul contextual alege¸i categoria Attach a Tag a t t si selecta¸i eticheta pe care dori¸i s˘ o asocia¸i fotografiei. Eticheta va fi afi¸at˘ sub fotografie. ¸ t t a t s a Figura 7.11: Etichetarea unei imagini
  • 217. Cursul Ubuntu desktop 203 / 338 Figura 7.12: Afi¸area fotografiilor etichetate s Imaginea etichetat˘ va fi afi¸at˘ acum în categoria cu numele etichetei. a s a 7.2.4 ˘ Înlaturarea efectului „Ochi rosii” ¸ La unele camere foto apropierea dintre bli¸ si lentilele obiectivului face ca lumina bli¸ului s˘ se reflecte de pe retina subiectului t¸ t a fotografiat, prin lentile, l˘ sând o urm˘ de „ochi ro¸u” pe imagine. În ceea ce prive¸te pata „ochi ro¸u”, dimensiunea sa depinde a a s s s de cantitatea de lumin˘ reflectat˘ . Aplica¸ia gThumb poate fi folosit˘ pentru a înl˘ tura acest efect nedorit de pe imagine. a a t a a Figura 7.13: Imagine cu efect de „ochi ro¸u” s 1. În fereastra F-spot Photo Manager efectua¸i clic pe miniatura imaginii care are „ochi ro¸u”. Ap˘ sa¸i butonul Editare din t s a t bara de unelte de navigare. Folosi¸i mausul pentru a selecta suprafa¸a de pe imagine pe care dori¸i s˘ o corecta¸i. Pute¸i t t t a t t m˘ ri cu lupa zona respectiv˘ folosind butonul glisant din partea inferioar˘ a zonei de lucru. a a a
  • 218. Cursul Ubuntu desktop 204 / 338 Figura 7.14: Înl˘ turarea efectului „Ochi ro¸ii” a s ˘ 2. Ac¸iona¸i pictograma Redeye Removal de sub imagine. F-spot va corecta automat imaginea. N OTA : t t De asemenea imaginea editat˘ va înlocui imaginea stocat˘ în calculatorul dumneavoastr˘ . Asigura¸i-v˘ c˘ a¸i f˘ cut o copie a a a t a a t a de siguran¸a înainte de a edita imaginea. t˘ 7.3 GIMP GNU Image Manipulation Programme (GIMP) este aplica¸ia implicit˘ pentru grafic˘ în Ubuntu si este sub licen¸a GNU General t a a ¸ t Public License (GNU GPL). Este o aplica¸ie pentru manipularea imaginilor, este multiplatform˘ , este de tip surs˘ deschis˘ si t a a a¸ este disponibil în mai multe limbi. Pute¸i folosi GIMP pentru a retu¸a fotografii, pentru crearea si compunerea imaginilor, pentru t s ¸ redimensionare, decupare, pentru manipularea culorilor si pentru conversia imaginilor dintr-un format în altul. ¸ GIMP are un num˘ r mare de caracteristici utile precum: a • O suit˘ complet˘ de unelte, printre care peneluri, creioane si un aerograf a a ¸ • Unelte de selec¸ie precum selec¸ie rectangular˘ , eliptic˘ , liber˘ , fuzzy si bezier t t a a a ¸ • Unelte pentru transformare precum rotire, scalare, t˘ iere si r˘ sturnare a ¸ a • Gestionarea memoriei pe sectoare în a¸a fel încât dimensiunea imaginii este limitat˘ doar de spa¸iul de pe disc. s a t • Nivele multiple de anulare/repetare a opera¸iilor, limitate doar de spa¸iul disponibil pe disc t t • Capacitatea de a folosi scripturi avansate • Straturi si canale pentru desene complexe ¸ • E¸antionarea la nivel de frac¸iune de punct de afi¸are pe ecran disponibil˘ pentru toate uneltele permite minimizarea distorsius t s a nilor când sunt reprezentate imagini de înalt˘ rezolu¸ie în rezolu¸ie mic˘ sau când se l˘ rgesc imaginile a t t a a • Suport complet pentru canal alfa pentru simularea transparen¸ei în imagini t • Suport pentru multe formate de imagini precum GIF, JPEG, PNG, XPM, TIFF, TGA, MPEG, PS, PDF, PCX si BMP ¸ 1. Din meniul Aplica¸ii, de la categoria Grafic˘ ap˘ sa¸i op¸iunea GIMP Image Editor. Prima fereastr˘ care apare este t a a t t a fereastra Sfatul zilei de la GIMP. Ap˘ sa¸i butonul Închide din fereastra Sfatul zilei de la GIMP. Dup˘ aceasta se va a t a deschide fereastra principal˘ a aplica¸iei GIMP. a t
  • 219. Cursul Ubuntu desktop 205 / 338 Figura 7.15: Fereastra de dialog „Sfatul zilei de la GIMP” Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ Mascota GIMP este coiotul pe nume Wilber. Acesta va va oferi sfaturi utile în timp ce folosi¸i aplica¸ia. Daca nu dori¸i sa t t t ˘ ˘ ˘ vede¸i aceste sfaturi, deselecta¸i casu¸a din dreptul op¸iunii Arata sfaturi si la urmatoarea pornire GIMP. t t ˘ t t ¸ 2. Pentru a deschide o imagine pentru a o edita, din meniul Fi¸ier ap˘ sa¸i op¸iunea Deschide si selecta¸i imaginea pe care s a t t ¸ t dori¸i s˘ o modifica¸i. t a t Figura 7.16: Deschiderea unei imagini pentru editare 3. Imaginea selectat˘ se va deschide în fereastra de editare Imagine. a
  • 220. Cursul Ubuntu desktop 206 / 338 Figura 7.17: Editare imagine Acum pute¸i modifica imaginea folosind uneltele disponibile în fereastra principal˘ a aplica¸iei GIMP. t a t Este bine de re¸inut: t ˘ t Pute¸i trage o culoare din cutia de unelte sau din paleta de culori si sa o plasa¸i pe imagine. Aceasta ac¸iune va duce la t ¸ ˘ t ˘ acoperirea imaginii sau selec¸iei cu culoarea aleasa. t 7.4 ˘ ˘t˘ ˘ ˘ Sa înva¸am sa desenam cu Inskape Inskape v˘ ajut˘ s˘ desena¸i ilustra¸ii pentru web, s˘ realiza¸i grafic˘ pentru telefoane mobile, s˘ efectua¸i desene simple, cara a a t t a t a a t icaturi, s˘ realiza¸i opere de art˘ complexe, s˘ realiza¸i figurile pentru capitolele unei c˘ r¸i sau s˘ efectua¸i grafice la locul de a t a a t at a t munc˘ . a Inskape este este un utilitar avansat pentru grafic˘ similar programelor Ilustrator, CorelDraw sau Xara X. Este o aplica¸ie multia t platform˘ si este disponibil gratuit pentru sistemele de operare Linux, Microsoft Windows, Solaris si Mac OS X. a¸ ¸ Îl pute¸i folosi pentru a roti, a redimensiona, a înclina, a reduce la scar˘ , a colora si a desena liber obiecte cu un grad ridicat de t a ¸ precizie. Ave¸i la dispozi¸ie, de asemenea, unelte pentru gradien¸i si transparen¸a. t t t ¸ t˘ Inskape nu face parte din aplica¸iile pentru grafic˘ implicite din Ubuntu, dar pute¸i instala pachetul din arhivele software. t a t 7.4.1 Instalarea aplica¸iei Inkscape t Not˘ : a Exist˘ dou˘ moduri în care pute¸i instala programul Inskape. Pute¸i instala aplica¸ia din arhivele software folosind fie Adminisa a t t t tratorul de pachete Synaptic fie interfa¸a linie de comand˘ t a Calculatorul dumneavoastr˘ trebuie s˘ fie conectat la internat în timp ce instala¸i aplica¸ii din arhivele software. a a t t 1. Din meniul Sistem, de la categoria Administrare selecta¸i op¸iunea Administratorul de pachete Synaptic. Se va det t schide fereastra principal˘ a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic. a t
  • 221. Cursul Ubuntu desktop 207 / 338 Figura 7.18: Deschiderea administratorului de programe Synaptic 2. În fereastra principal˘ Administratorul de pachete Synaptic panoul din stânga afi¸eaz˘ categoriile de aplica¸ii si panoul a s a t ¸ din dreapta afi¸eaz˘ programele din categoria selectat˘ . Ap˘ sa¸i butonul Caut˘ . Se va deschide fereastra de dialog s a a a t a ˘ C˘ utare. Tasta¸i Inkscape în c˘ su¸a de dialog C˘ utare si apoi ap˘ sa¸i butonul Caut˘ . N OTA : a t a t a ¸ a t a Pentru a vedea pachetele instalate si pachetele neinstalate ap˘ sa¸i butonul Dup˘ stare. Pentru a afi¸a pachetele dup˘ locul ¸ a t a s a lor de origine ap˘ sa¸i butonul Origine. Ap˘ sa¸i butonul Filtre personalizate pentru a determina dac˘ un pachet este a t a t a deteriorat sau dac˘ este actualizabil. Pentru a v˘ întoarce la lista categoriilor dup˘ ce a¸i c˘ utat pachete, ap˘ sa¸i butonul a a a t a a t Sec¸iuni. t Figura 7.19: C˘ utarea aplica¸iei Inkscape a t 3. Rezultatele c˘ ut˘ rii sunt afi¸ate în panoul din dreapta a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic. Efectua¸i clic a a s t t
  • 222. Cursul Ubuntu desktop 208 / 338 dreapta pe Inkscape si apoi bifa¸i c˘ su¸a Marcheaz˘ pentru instalare. ¸ t a t a Figura 7.20: Marcarea aplica¸iei Inskape pentru instalare t 4. Ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ din bara de unelte pentru a începe procesul de instalare. Se va deschide fereastra de dialog Sumar a t a care v˘ va cere s˘ confirma¸i instalarea. a a t Figura 7.21: Confirmarea pachetelor de instalat 5. Dup˘ ce instalarea s-a încheiat ap˘ sa¸i butonul închide din fereastra de dialog Modific˘ ri aplicate. a a t a
  • 223. Cursul Ubuntu desktop 209 / 338 Figura 7.22: Confirmarea instal˘ rii pachetelor a Pentru a lansa Inskape, din meniul Aplica¸ii de la categoria Grafic˘ selecta¸i op¸iunea Inkscape Vector Illustrator. t a t t 7.4.2 ˘ ˘ Crearea imaginilor în grafica vectoriala folosind Inskape Not˘ : a Pagin˘ : Aceast˘ zon˘ v˘ permite s˘ specifica¸i diferite valori pentru forma final˘ a paginii. De exemplu pute¸i specifica dimensia a a a a t a t unile paginii pentru a o putea tip˘ ri pe hârtie în format A4. Pagina este ajustat˘ conform op¸iunilor iar propor¸iile desenului sunt a a t t ajustate în concordan¸a cu propor¸iile paginii. t˘ t Bara de meniuri: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ meniuri precum Fi¸ier, salvare si zoom. Pute¸i efectua toate opera¸iile din Inskape a a a s ¸ t t folosind op¸iunile afi¸ate în meniurile din bara de meniuri. t s Bara de comenzi: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ acces rapid la toate opera¸iile importante din Bara de meniuri. a a a t Bara de unelte de desenat: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ op¸iuni pentru efectuarea opera¸iilor de desenare. Pute¸i crea forme de a a a t t t baz˘ precum un dreptunghi, un p˘ trat sau o elips˘ . a a a Bara de unelte Controale: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ op¸iuni specifice unei unelte selectate din Bara de unelte de desen. De a a a t exemplu, dac˘ selecta¸i unealta „poligon” din bara de unelte de desen, atunci bara de unelte de Control afi¸eaz˘ op¸iunile pentru a t s a t configurarea col¸urilor poligonului. t Bar˘ de stare: Aceast˘ bar˘ de unelte indic˘ starea obiectelor precum dimensiunile si straturile. De exemplu, atunci când trece¸i a a a a ¸ t mausul peste fereastr˘ , bara de stare indic˘ pozi¸ia cursorului relativ˘ la fereastr˘ . a a t a a Aplica¸ia pentru desen vectorial folose¸te nota¸ia standard pentru a se referi formele, precum linii simple, dreptunghiuri si forme t s t ¸ complicate, ca obiecte. Crearea si salvarea obiectelor Crearea unui obiect în Inskape presupune utilizarea extensiv˘ a barei de unelte de desen. Cu ¸ a toate acestea, op¸iunile din aceast˘ bar˘ de unelte v˘ ajut˘ s˘ crea¸i forme de baz˘ . Pentru a crea obiecte complexe ve¸i fi nevoi¸i t a a a a a t a t t s˘ mai edita¸i, s˘ combina¸i si s˘ manipula¸i aceste forme. a t a t ¸ a t 1. Efectua¸i clic pe butonul obiect asociat cu forma pe care dori¸i s˘ o desena¸i. Pozi¸iona¸i cursorul oriunde în pagin˘ unde t t a t t t a dori¸i s˘ începe¸i s˘ desena¸i obiectul. t a t a t 2. Trage¸i cursorul pentru a stabili dimensiunea dorit˘ a obiectului. Obiectul va fi afi¸at pe pagin˘ . t a s a
  • 224. Cursul Ubuntu desktop 210 / 338 Figura 7.23: Desenarea unui obiect Uneltele din Bara de control afi¸eaz˘ op¸iuni pentru crearea obiectului. De exemplu, dac˘ a¸i creat un dreptunghi, bara de s a t a t unelte ofer˘ op¸iunea de a specifica în˘ l¸imea si l˘¸imea dreptunghiului. a t at ¸ at 3. Dup˘ crearea formei efectua¸i clic pe butonul Save de pe bara de comenzi. Se va deschide fereastra de dialog Select file to a t Save to. Tasta¸i numele fi¸ierului în c˘ su¸a pentru text Name, specifica¸i loca¸ia în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul si efectua¸i t s a t t t t a t s ¸ t clic pe butonul Save.
  • 225. Cursul Ubuntu desktop 211 / 338 Figura 7.24: Salvarea unui obiect ˘ N OTA : Inskape va salva imaginile ca grafic˘ vectorial˘ . Pute¸i redimensiona o imagine vectorial˘ f˘ r˘ s˘ îi altera¸i rezolu¸ia. a a t a aa a t t 7.5 Utilizarea scanerului Scanarea unui obiect în Ubuntu este simpl˘ . Dac˘ ave¸i un scaner USB, conecta¸i-l direct la calculator. Majoritatea dispozitivelor a a t t „plug-and-play” sunt compatibile cu Ubuntu, dar dac˘ cu toate acestea, calculatorul nu poate detecta scanerul ve¸i fi nevoi¸i s˘ a t t a verifica¸i dac˘ este compatibil cu Ubuntu. t a 7.5.1 ˘t Verificarea compatibilita¸ii scanerului Pute¸i s˘ verifica¸i compatibilitatea scanerului dumneavoastr˘ cu Ubuntu în dou˘ moduri: t a t a a • Vizita¸i acest site web pentru a vedea lista cu scanerele si driverele compatibile cu Ubuntu: https://wiki.ubuntu.com/HardwareSupportC t ¸ • Verifica¸i starea scanerului dumneavoastr˘ la urm˘ torul site web: http://www.sane-project.org/sane-backends.html. Acest site t a a enumer˘ driverele distribuite cu pachetul sane-backends-1.0.18 precum si dispozitivele hardware si aplica¸iile software supora ¸ ¸ t tate. 7.5.2 Scanarea unei imagini Pute¸i scana o imagine fie utilizând interfa¸a scanerului fie folosind aplica¸ia pentru scanare XSane, care este disponibil˘ în t t t a Ubuntu. 1. Din meniul Aplica¸ii de la categoria Grafic˘ selecta¸i op¸iunea XSane Image Scanner. XSane va c˘ uta automat dup˘ un t a t t a a scaner conectat la calculator. Dup˘ ce calculatorul detecteaz˘ scanerul se va deschide fereastra de dialog Op¸iuni XSane. a a t
  • 226. Cursul Ubuntu desktop 212 / 338 2. Fereastra de dialog Op¸iuni XSane ofer˘ op¸iuni pentru modificarea configur˘ rilor implicite ale datelor de ie¸ire ale t a t a s scanerului. Pute¸i specifica num˘ rul de copii ce trebuie scanate, numele fi¸ierului de ie¸ire, tipul fi¸ierului de ie¸ire si t a s s s s ¸ op¸iunile de culoare si contrast. Dup˘ ce a¸i specificat propriet˘¸ile fi¸ierului de ie¸ire, plasa¸i obiectul în scaner si efectua¸i t ¸ a t at s s t ¸ t clic pe butonul Scan pentru a începe scanarea obiectului. Figura 7.25: Utilizarea aplica¸iei Xsane t 3. Dup˘ ce obiectul a fost scanat se va deschide o fereastr˘ care afi¸eaz˘ obiectul. a a s a Figura 7.26: Afi¸area obiectului scanat s ˘ N OTA : Înainte de a începe opera¸ia de scanare verifica¸i compatibilitatea scanerului dumneavoastr˘ cu Ubuntu. Uneori Ubuntu t t a detecteaz˘ scanerul din punct de vedere hardware dar nu poate scana din lipsa driverului. a 4. Continua¸i s˘ scana¸i si alte imagini sau închide¸i fereastra de dialog Op¸iuni XSane pentru a închide aplica¸ia. t a t ¸ t t t
  • 227. Cursul Ubuntu desktop 213 / 338 7.6 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at cum s˘ : a t t at a • Afi¸a¸i si organiza¸i colec¸ia dumneavoastr˘ de fotografii cu ajutorul aplica¸iilor implicite din Ubuntu: s t ¸ t t a t – F-Spot Photo Manager v˘ permite s˘ importa¸i fotografii, s˘ v˘ organiza¸i fotografiile folosind etichete, s˘ crea¸i CD-uri cu a a t a a t a t fotografii, s˘ afi¸a¸i fotografiile sub forma unei prezent˘ ri de diapozitive si s˘ crea¸i albume din fotografiile pe care le de¸ine¸i a s t a ¸ a t t t pentru a le publica pe Internet. • Utiliza¸i GIMP pentru opera¸ii avansate de manipulare si creare de imagini. t t ¸ • Crea¸i grafic˘ în format SVG folosind editorul de grafic˘ vectorial˘ Inskape. t a a a • Scana¸i imaginile dumneavoastr˘ si s˘ le salva¸i în diferite formate folosind aplica¸ia XSane Image Scanner. t a¸ a t t 7.7 Exerci¸ii recapitulative t Question: Care dintre aplica¸iile implicite pentru grafic˘ ofer˘ op¸iunea de a afi¸a doar o categorie de imagini dintr-o colec¸ie t a a t s t aleatoare de imagini stocate? (Alege¸i dou˘ ). t a a) Inkscape b) F-Spot d) Xsane d) GIMP Answer: Question: Care aplica¸ie implicit˘ de grafic˘ din Ubuntu v˘ permite s˘ partaja¸i colec¸ii de fotografii pe Internet? t a a a a t t Answer: Question: Este nevoie de aplica¸ii suplimentare pentru a putea importa imagini dintr-o camer˘ foto digital˘ ? t a a Answer: 7.8 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1: Crearea unui album web folosind gThumb Doar ce v-a¸i întors din vacan¸a petrecut˘ cu prietenii. A¸i decis s˘ t t t a t a scrie¸i despre aceast˘ experien¸a pe blogul dumneavoastr˘ si dori¸i s˘ publica¸i si câteva fotografii din c˘ l˘ torie. Dar, publicarea t a t˘ a¸ t a t ¸ aa fotografiilor pe Internet una câte una înseamn˘ un efort mare si mult timp. Dori¸i s˘ g˘ si¸i o metod˘ mai convenabil˘ pentru a a ¸ t a a t a a face acest lucru. 1. Deschide¸i F-Spot Photo Manager. Se va afi¸a fereastra principal˘ a aplica¸iei. t s a t 2. Din bara de navigare, selecta¸i Import. Naviga¸i în directorul care con¸ine fotografii si apoi ap˘ sa¸i butonul Deschide. t t t ¸ a t Spa¸iul de lucru va afi¸a toate imaginile disponibile în acel director. t s 3. Selecta¸i imaginile pe care dori¸i s˘ le include¸i în albumul de pe Internet. t t a t 4. Efectua¸i clic pe Copy pentru a importa fotografiile selectate. F-Spot va afi¸a fotografiile în fereastra de pre-vizualizare. t s 5. În fereastra de pre-vizualizare pute¸i folosi mausul pentru a selecta fotografiile dorite sau pute¸i folosi op¸iunea Selecteaz˘ t t t a tot din meniul Editare pentru a selecta toate fotografiile. 6. În meniul Photo menu, selecta¸i Export to si apoi selecta¸i Web Gallery. t ¸ t 7. Ve¸i fi nevoi¸i s˘ introduce¸i numele galeriei, adresa URL si informa¸iile de autentificare ale paginii de Internet care dori¸i t t a t ¸ t t s˘ g˘ zduiasc˘ fotografiile. Dup˘ aceea F-Spot va trimite albumul selectat pe situl web respectiv. a a a a
  • 228. Cursul Ubuntu desktop 214 / 338 Capitolul 8 Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Reda¸i, modifica¸i si organiza¸i melodiile si videoclipurile. t t ¸ t ¸ 8.1 Restric¸ii legale t Ubuntu este perfect capabil s˘ redea muzic˘ , filme si DVD-uri disponibile în formate libere si nerestric¸ionate. Folosirea unor a a ¸ ¸ t formate multimedia este restric¸ionat˘ de licen¸e si patente software în unele jurisdic¸ii. Ubuntu nu ofer˘ suport pentru aceste t a t ¸ t a formate implicit. Este posibil˘ activarea red˘ rii acestora în Ubuntu în concordan¸a cu patentele si restric¸iile dreptului de autor a a t˘ ¸ t care guverneaz˘ folosirea acestor formate proprietare. a Licen¸a formatului fi¸ierului este diferit˘ de licen¸a con¸inutului acestuia. De exemplu, con¸inutul unui clip video poate fi licen¸iat t s a t t t t sub o licen¸a Creative Commons si distribuit sub forma unui fi¸ier MPEG. Cu toate c˘ materialul video poate fi distribuit liber, t ¸ s a formatul fi¸ierului este proprietar si în unele jurisdic¸ii poate fi necesar˘ licen¸ierea unui program pentru redarea acestuia. s ¸ t a t Pentru a în¸elege problemele legale asociate cu folosirea formatelor proprietare, trebuie întâi în¸eleas˘ diferen¸a dintre formatele t t a t libere si cele închise sau proprietare. ¸ 8.2 Redarea melodiilor Ubuntu con¸ine implicit Rhythmbox Music Player pentru a reda si organiza melodii. Cu o interfa¸a asem˘ n˘ toare cu iTunes, este t ¸ t˘ a a un program liber, adaptat mediului desktop GNOME. Folosind Rhythmbox pute¸i reda fi¸iere audio, asculta posturi de radio de t s pe internet, copia muzic˘ de pe CD-uri audio si v˘ pute¸i organiza fi¸ierele audio. Rhythmbox ofer˘ suport pentru o gam˘ larg˘ a ¸ a t s a a a de formate audio si con¸ine variate func¸ii care fac redarea muzicii simpl˘ si pl˘ cut˘ . ¸ t t a¸ a a 8.2.1 Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox 1. În meniul Aplica¸ii, selecta¸i Muzic˘ si filme si apoi efectua¸i clic pe Rhythmbox Music Player. Se va afi¸a un ecran de t t a¸ ¸ t s bun venit.
  • 229. Cursul Ubuntu desktop 215 / 338 Figura 8.1: Lansarea Rhythmbox 2. Se va deschide fereastra principal˘ a programului Rhythmbox Music Player. Acum v˘ pute¸i organiza muzica preferat˘ a a t a folosind acest program. Figura 8.2: Rhythmbox Music Player 3. Pentru a asculta muzic˘ cu Rhythmbox trebuie s˘ începe¸i din panoul lateral, prin a alege locul din care va fi afi¸at˘ muzica. a a t s a Ini¸ial sursa Bibliotec˘ va fi aleas˘ la prima pornire a Rhythmbox. t a a
  • 230. Cursul Ubuntu desktop 216 / 338 Biblioteca este principala loca¸ie cu muzic˘ din Rhythmbox. Pute¸i importa toate melodiile dumneavoastr˘ în biblioteca t a t a Rhythmbox si le pute¸i asculta imediat. De asemenea pute¸i utiliza muzica din bibliotec˘ pentru a crea liste de redare ¸ t t a personalizate sau pute¸i alege ordinea în care melodiile vor fi redate prin intermediul func¸iei Coad˘ redare. Pentru a t t a importa melodii una câte una, efectua¸i clic dreapta pe Music si alege¸i Import˘ fi¸ier. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog t ¸ t a s s a Import File into Library. Figura 8.3: Importul melodiilor 4. În fereastra de dialog Import File into Library, alege¸i directorul din care dori¸i s˘ importa¸i fi¸ierele. Alege¸i fi¸ierele t t a t s t s dorite si efectua¸i clic pe Open. ¸ t
  • 231. Cursul Ubuntu desktop 217 / 338 Figura 8.4: Alegerea fi¸ierelor ce vor fi ad˘ ugate în bibliotec˘ s a a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ În timp ce importa melodiile din colec¸ia dumneavoastra de muzica, Rhythmbox folose¸ te informa¸iile ata¸ ate fi¸ ierelor cu t s t s s ˘ ˘ muzica. În acest mod Rhythmbox poate cataloga fi¸ ierele dupa gen muzical, artist, album, denumire si pozi¸ia melodiei s ¸ t în album. 5. Fi¸ierele audio alese sunt importate în bibliotec˘ si afi¸ate în fereastra Rhythmbox. Ve¸i observa c˘ fereastra Rhythmbox s a¸ s t a este divizat˘ în mai multe panouri. Fiecare panou afi¸eaz˘ detalii diferite despre melodii. Pentru a asculta muzic˘ din a s a a bibliotec˘ pute¸i folosi panourile Artist, Album si Track pentru a alege melodiile pe care dori¸i s˘ le asculta¸i si apoi a t ¸ t a t ¸ pute¸i folosi butoanele de control de redare pentru a începe audi¸ia. Efectua¸i clic pe butonul Redare pentru a începe t t t redarea melodiei alese.
  • 232. Cursul Ubuntu desktop 218 / 338 Figura 8.5: Fereastra Rhythmbox 6. La ap˘ sarea butonului Redare f˘ r˘ a alege o melodie anume, Rhythmbox va reda prima melodie din lista care este afi¸at˘ a aa s a în acel moment. Pute¸i folosi butonul Shuffle pentru a asculta melodii la întâmplare. De asemenea, pute¸i crea o list˘ de t t a redare executând clic-dreapta pe o melodie si alegând Adaug˘ în lista de redare. Pentru a opri temporar sau permanent ¸ a redarea ap˘ sa¸i butonul Redare din nou. a t
  • 233. Cursul Ubuntu desktop 219 / 338 Figura 8.6: Crearea unei liste de redare nou˘ a 7. Rhythmbox ofer˘ multe func¸ii suplimentare care v˘ pot fi utile prin intermediul modulelor. Unele dintre acestea nu sunt a t a pornite implicit. Pentru a accesa aceste module, în meniul Editare, efectua¸i clic pe Module. Se va deschide fereastra t Configureaz˘ module. a
  • 234. Cursul Ubuntu desktop 220 / 338 Figura 8.7: Accesarea modulelor 8. Pute¸i vedea toate modulele disponibile în partea din stânga a casetei de dialog Configureaz˘ module. Alegând un modul, t a vor fi afi¸ate detalii despre acesta în partea din dreapta a ferestrei. s 9. În func¸ie de dorin¸ele si preferin¸ele dumneavoastr˘ , pute¸i activa aceste module pentru a ob¸ine func¸ii noi în Rhythmbox. t t ¸ t a t t t De exemplu, activând modulul Magnatune Store pute¸i asculta mostre sau desc˘ rca melodii ca în iTunes. Activând t a modulul Visualizare ve¸i vedea pe ecran on anima¸ie în timp real modelat˘ dup˘ melodia pe care o asculta¸i. Analog, dac˘ t t a a t a dori¸i s˘ vede¸i versurile melodiei pe care o asculta¸i, activa¸i Song Lyrics bifând c˘ su¸a corespunz˘ toare, apoi efectua¸i t a t t t a t a t clic pe butonul Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de dialog Configureaz˘ module. aa a
  • 235. Cursul Ubuntu desktop 221 / 338 Figura 8.8: Activarea modulelor 10. V˘ ve¸i întoarce la fereastra Rhythmbox. Pentru a vedea versurile melodiilor, în meniul Vizualizare, efectua¸i clic pe a t t Versuri melodie.
  • 236. Cursul Ubuntu desktop 222 / 338 Figura 8.9: Afi¸area versurilor melodiei s 11. Rhythmbox va c˘ uta versurile melodiei pe care o asculta¸i pe internet pentru dumneavoastr˘ . Acum pute¸i fredona în timp a t a t ce asculta¸i cântecul dumneavoastr˘ favorit. t a Figura 8.10: Versurile afi¸ate s 12. Asem˘ n˘ tor, dac˘ dori¸i s˘ vede¸i anima¸ii în timp ce asculta¸i o melodie efectua¸i clic pe butonul Visualizare. a a a t a t t t t
  • 237. Cursul Ubuntu desktop 223 / 338 Figura 8.11: Activarea vizualiz˘ rilor a 13. Pute¸i vedea anima¸ii în timpul red˘ rii unei melodii. t t a Figura 8.12: Afi¸area de anima¸ii s t
  • 238. Cursul Ubuntu desktop 224 / 338 14. De asemenea, Rhythmbox v˘ permite s˘ asculta¸i muzic˘ dintr-o varietate de locuri, precum posturi de radio de pe internet a a t a sau podcast-uri. Pentru a asculta un podcast efectua¸i clic dreapta pe op¸iunea Podcasturi din Bibliotec˘ si alege¸i Flux podcast nou. t t a¸ t Figura 8.13: Ad˘ ugarea unui flux cu podcast-uri nou a ˘ N OTA : Podcasturile sunt emisiuni audio transmise prin internet la care v˘ pute¸i abona. Abonându-v˘ la un podcast pute¸i desc˘ rca a t a t a fiecare episod nou al podcast-ului. 15. Introduce¸i adresa podcast-ului în fereastra Flux podcast nou, apoi efectua¸i clic pe Adaug˘ . t t a Figura 8.14: Introducerea adresei podcastului 16. Rhythmbox caut˘ automat ultimele episoade ale podcasturilor si le descarc˘ automat pentru dumneavoastr˘ . Pentru a a ¸ a a asculta un podcast, alege¸i episodul a c˘ rui redare o dori¸i si efectua¸i clic pe butonul Redare. t a t ¸ t
  • 239. Cursul Ubuntu desktop 225 / 338 Figura 8.15: Redarea unui podcast 17. Rhythmbox v˘ permite s˘ asculta¸i posturi de radio de pe tot cuprinsul lumii cu ajutorul internetului. Pentru a asculta a a t posturi de radio de pe internet efectua¸i clic pe Radio în panoul Bibliotec˘ . t a
  • 240. Cursul Ubuntu desktop 226 / 338 Figura 8.16: Ascultarea posturilor de radio de pe internet 18. Ini¸ial biblioteca Radio con¸ine câteva posturi de radio, orientate pe genuri diferite de muzic˘ . Efectua¸i clic dublu pe t t a t postul radio dorit pentru a-l asculta.
  • 241. Cursul Ubuntu desktop 227 / 338 Figura 8.17: Redarea unei sta¸ii de radio de pe internet t 19. Pute¸i ad˘ uga un post de radio nou în lista existent˘ f˘ când clic pe butonul Post nou de Radio prin Internet... si introt a a a ¸ ducând adresa acestuia în fereastra Sta¸ie Radio Internet nou˘ . Efectua¸i clic pe Adaug˘ pentru a ad˘ uga sta¸ia radio în t a t a a t list˘ . a
  • 242. Cursul Ubuntu desktop 228 / 338 Figura 8.18: Ad˘ ugarea unui post de radio nou a 20. Pute¸i ad˘ uga mult mai multe posturi de radio de pe internet în acela¸i mod si v˘ pute¸i asculta postul preferat cu doar un t a s ¸ a t clic de maus. 8.3 Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio ¸ Not˘ : a Sound Juicer este aplica¸ia implicit˘ în Ubuntu pentru a asculta si a extrage melodiile de pe CD-uri audio. Este un program de t a ¸ redare si extragere a melodiilor de pe CD-uri audio u¸or de folosit si care necesit˘ interven¸ii minime din partea utilizatorului. ¸ s ¸ a t Folosind Sound Juicer pute¸i asculta melodiile direct de pe CD sau le pute¸i extrage si converti în fi¸iere audio. Sound Juicer v˘ t t ¸ s a permite s˘ extrage¸i fi¸iere în urm˘ toarele formate audio: a t s a • Ogg Vorbis: Ogg Vorbis este o alternativ˘ liber˘ , nepatentat˘ si cu cod surs˘ public la formatul proprietar MP3. Asemenea a a a¸ a acestui format, Ogg Vorbis exclude din înregistrare sunetele care nu pot fi auzite în mod normal de urechea uman˘ . Un fi¸ier a s Ogg Vorbis are de obicei o zecime din dimensiunea unui fi¸ier WAV cu acela¸i con¸inut. s s t • FLAC: denumirea FLAC este un acronim pentru „Free Lossless Audio Codec”, denumire care se traduce prin „codecul audio gratuit f˘ r˘ pierderi de calitate”. Este un format audio nepatentat si cu cod surs˘ public. Spre deosebire de MP3 si Ogg Vorbis, aa ¸ a ¸ FLAC este un format audio care p˘ streaz˘ toat˘ informa¸ia audio. Un fi¸ier FLAC are de obicei jum˘ tate din dimensiunea unui a a a t s a fi¸ier WAV cu acela¸i con¸inut. s s t • WAV: WAV este o prescurtare a „Waveform Audio Format”, adic˘ „format de und˘ audio”. Este un format f˘ r˘ compresie a a aa folosit de obicei pentru secven¸e scurte de sunet si înregistr˘ ri vocale. t ¸ a Pentru a afla mai multe despre formatele audio Ogg Vorbis si FLAC vizita¸i urm˘ toarele pagini web: ¸ t a
  • 243. Cursul Ubuntu desktop 229 / 338 • http://www.vorbis.com/faq/ • http://flac.sourceforge.net/ 8.3.1 Redarea CD-urilor audio 1. Introduce¸i un CD audio în unitatea pentru CD-uri a calculatorului dumenavoastr˘ . Sound Juicer va porni automat. Pentru t a a porni Sound Juicer manual, în meniul Aplica¸ii merge¸i la Muzic˘ si filme si efectua¸i clic pe Extragere CD Sound t t a¸ ¸ t Juicer. Figura 8.19: Pornirea Sound Juicer 2. Se va afi¸a fereastra principal˘ a Sound Juicer. Când Sound Juicer g˘ se¸te un CD îl examineaz˘ si încearc˘ s˘ caute pe s a a s a¸ a a internet informa¸ii despre con¸inutul acestuia. Dac˘ ave¸i o conexiune la internet, Sound Juicer va afi¸a artistul, titlul si t t a t s ¸ datele despre melodii g˘ site în baza de date MusicBrainz.org. a ˘ Pentru a asculta melodiile în ordinea în care sunt pe CD efectua¸i clic pe butonul Play. N OTA : t MusicBrainz.org este o baz˘ de date de pe Internet între¸inut˘ de comunitate. Aceasta con¸ine informa¸ii despre mai mult a t a t t de 360 de mii de albume.
  • 244. Cursul Ubuntu desktop 230 / 338 Figura 8.20: Redarea unui CD audio Ve¸i observa c˘ Sound Juicer a afi¸at informa¸iile g˘ site la MusicBrainz.org despre melodiile de pe CD. În partea de sus a t a s t a ferestrei Sound Juicer pute¸i vedea informa¸iile de baz˘ despre CD, precum titlul, artistul, genul si durata total˘ . Partea de t t a ¸ a jos a ferestrei con¸ine lista cu melodii, fiecare având titlul complet, artistul si durata. t ¸ 3. Pentru a asculta doar melodiile dorite alege¸i-le bifând c˘ su¸ele corespunz˘ toare si apoi efectua¸i clic pe butonul Play. t a t a ¸ t Figura 8.21: Alegerea de piste cu melodii 4. Acum v˘ pute¸i bucura de melodiile preferate. a t
  • 245. Cursul Ubuntu desktop 231 / 338 Figura 8.22: Redarea melodiilor alese 8.3.2 Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Dac˘ dori¸i s˘ pute¸i asculta muzica preferat˘ f˘ r˘ s˘ fie nevoie s˘ introduce¸i CD-ul în unitate de fiecare dat˘ pute¸i extrage a t a t a aa a a t a t melodiile de pe CD în fi¸iere p˘ strate pe calculatorul dumneavoastr˘ . s a a 1. Introduce¸i CD-ul audio si efectua¸i clic pe butonul Extract. Dac˘ dori¸i s˘ modifica¸i calitatea, formatul sau locul unde t ¸ t a t a t vor fi p˘ strate fi¸ierele extrase în meniul Editare selecta¸i op¸iunea Preferin¸e. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Preferin¸e. a s t t t s a t Figura 8.23: Alegerea preferin¸elor pentru fi¸iere audio t s
  • 246. Cursul Ubuntu desktop 232 / 338 2. Pute¸i folosi fereastra de dialog Preferin¸e pentru a defini un num˘ r de op¸iuni, precum modul în care fi¸ierele vor fi plasate t t a t s în dosare, care va fi numele acestora sau dac˘ CD-ul va fi scos la finalul extrac¸iei. a t În partea de jos a ferestrei de dialog Preferin¸e pute¸i alege formatul fi¸ierelor care vor fi salvate pe calculatorul dumet t s navoastr˘ . În func¸ie de cerin¸ele dumneavoastr˘ alege¸i oricare format din cele afi¸ate în lista de selec¸ie Formate de a t t a t s t ie¸ire. s Este bine de re¸inut: t De asemenea, pute¸i extrage muzica de pe CD în formatul proprietar MP3. Instruc¸iuni pentru a face acest lucru se t t ˘ ˘ gasesc în documenta¸ia de asisten¸a a Sound Juicer. În meniul Ajutor selecta¸i Con¸inut, apoi naviga¸i pâna la capitolul t t˘ t t t Preferences. Figura 8.24: Alegerea formatului fi¸ierului audio s 3. Fiecare dintre formatele audio are un profil personalizabil. În func¸ie de tipul muzicii si de modul în care va fi ascultat˘ , t ¸ a se poate s˘ fie nevoie de modificarea acestor profile. Efectua¸i clic pe butonul Editeaz˘ profilele..., apoi alege¸i profilul pe a t a t care dori¸i s˘ îl modifica¸i si efectua¸i clic pe butonul Editare pentru a-l modifica în func¸ie de nevoile dumneavoastr˘ . t a t ¸ t t a
  • 247. Cursul Ubuntu desktop 233 / 338 Figura 8.25: Modificarea profilului audio 4. Este afi¸at˘ fereastra de dialog Editeaz˘ profilele pentru profilul audio ales. Pute¸i modifica profilul audio dup˘ dorin¸ele s a a t a t dumneavoastr˘ , apoi efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a închide fereastra. a t Figura 8.26: Personalizarea profilului audio 5. Pute¸i folosi fereastra de dialog Preferin¸e si pentru a defini locul în care fi¸ierele audio vor fi stocate în calculatorul t t ¸ s dumneavoastr˘ . Implicit Sound Juicer stocheaz˘ fi¸ierele audio în dosarul Home. Pentru a fi salvate într-o alt˘ loca¸ie a a s a t alege¸i un dosar din lista de selec¸ie Directorul Music si apoi efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de t t ¸ t aa dialog Preferin¸e. t
  • 248. Cursul Ubuntu desktop 234 / 338 Figura 8.27: Alegerea loca¸iei fi¸ierelor audio t s 6. Dup˘ stabilirea preferin¸elor dumneavoastr˘ pute¸i proceda la a extrage toate melodiile de pe CD efectuând clic pe butonul a t a t Extrage. Dac˘ dori¸i s˘ exclude¸i unele dintre acestea debifa¸i c˘ su¸ele corespunz˘ toare lor. a t a t t a t a În func¸ie de performan¸ele calculatorului dumneavoastr˘ procesul de extragere poate dura mult timp. Pute¸i vedea progret t a t sul extrac¸iei în partea din stânga jos a ferestrei Sound Juicer. t Figura 8.28: Extragerea pistelor cu melodii 7. Sound Juicer v˘ în¸tiin¸eaz˘ dup˘ terminarea procesului. Ap˘ sa¸i butonul Deschide pentru a vedea melodiile copiate pe a s t a a a t
  • 249. Cursul Ubuntu desktop 235 / 338 discul fix. Figura 8.29: Afi¸area melodiilor copiate s 8. Melodiile de pe CD sunt acum copiate sub forma unor fi¸iere audio pe discul fix al calculatorului dumneavoastr˘ . Le pute¸i s a t asculta f˘ când dublu-clic pe ele. a Figura 8.30: Melodiile copiate 8.4 Crearea de CD-uri audio Pe lâng˘ copierea melodiilor de pe CD-uri audio pe discul fix, Ubuntu este capabil si s˘ copieze fi¸iere audio de pe calculator pe a ¸ a s un CD. Serpentine este utilitarul de creare a CD-urilor audio care este inclus în Ubuntu implicit. Este o aplica¸ie u¸or de utilizat t s dar foarte puternic˘ . a 1. Lansa¸i Brasero astfel: din meniul Aplica¸ii alege¸i categoria Muzic˘ si filme si selecta¸i op¸iunea Brasero scriere discuri. t t t a¸ ¸ t t Se va afi¸a fereastra aplica¸iei Brasero. s t
  • 250. Cursul Ubuntu desktop 236 / 338 Figura 8.31: Lansarea Rhythmbox 2. Se va afi¸a fereastra Brasero. Ac¸iona¸i butonul Proiect audio. Ve¸i fi nevoi¸i s˘ naviga¸i în directorul care con¸ine s t t t t a t t fi¸ierele audio pe care dori¸i s˘ le ad˘ uga¸i pe CD-ul audio. s t a a t Figura 8.32: Crearea unui nou proiect audio
  • 251. Cursul Ubuntu desktop 237 / 338 Figura 8.33: Fereastra Proiect audio nou 3. Acum trebuie s˘ alege¸i fi¸ierele ce vor fi copiate pe CD-ul din unitate. Pentru a le alege efectua¸i clic pe butonul Adaug˘ . a t s t a Va fi deschis˘ o fereastr˘ de navigare. În aceasta naviga¸i pân˘ la dosarul dorit si ap˘ sa¸i Deschide pentru a-i fi afi¸at a a t a ¸ a t s con¸inutul. t Figura 8.34: Selectarea fi¸ierelor audio ce vor fi copiate s 4. Fi¸ierele selectate apar acum în fereastra proiectului. De asemenea, în partea inferioar˘ a ferestrei proiectului, ve¸i putea s a t vedea estimarea spa¸iului ocupat pe disc. Pe baza acestei informa¸ii pute¸i decide dac˘ mai pute¸i ad˘ uga fi¸iere sau trebuie t t t a t a s s˘ mai sterge¸i din cele deja ad˘ ugate proiectului. Dup˘ ce a¸i încheiat ad˘ ugare fi¸ierelor la proiect ac¸iona¸i butonul Scrie a ¸ t a a t a s t t pentru a porni procesul de inscrip¸ionare a pieselor din calculator pe CD. t
  • 252. Cursul Ubuntu desktop 238 / 338 Figura 8.35: Scrierea fi¸ierelor audio pe CD s 5. Fereastra de configurare a procesului de inscrip¸ionare a discului v˘ permite s˘ modifica¸i propriet˘¸ile proiectului. Astfel t a a t at în categoria Op¸iuni pute¸i bifa op¸iunea „Las˘ discul deschis pentru a putea ad˘ uga mai târziu si alte fi¸iere”. Pentru a t t t a a ¸ s porni procesul de inscrip¸ionare ap˘ sa¸i butonul Scrie. t a t Figura 8.36: Confirmarea scrierii CD-ului 6. Serpentine va începe s˘ scrie pe disc fi¸ierele audio. Pute¸i vedea progresul procesului de scriere în fereastra de dialog a s t Writing Audio Disc. Durata necesar˘ scrierii variaz˘ în func¸ie de dimensiunea fi¸ierelor ce vor fi scrise pe CD. La a a t s finalizarea procesului ve¸i avea un CD nou con¸inând muzica dumneavoastr˘ favorit˘ . t t a a
  • 253. Cursul Ubuntu desktop 239 / 338 Figura 8.37: Crearea unui CD audio 8.5 Redarea formatelor multimedia proprietare Not˘ : a Din cauza restric¸iilor legale asociate utiliz˘ rii formatelor proprietare, Ubuntu nu ofer˘ suport implicit pentru astfel de formate. t a a Dac˘ dori¸i s˘ reda¸i astfel de formate ve¸i avea nevoie de codecuri multimedia suplimentare. Un codec multimedia este un a t a t t program de dimensiuni mici care permite vizionarea videoclipurilor sau reproducerea fi¸ierelor audio cu un anume format. De¸i s s Ubuntu con¸ine implicit multe codecuri, poate fi nevoie de instalarea unor codecuri suplimentare întrucât exist˘ multe formate t a multimedia si nu este posibil s˘ fie inclus suport pentru toate. ¸ a Redarea fi¸ierelor multimedia în Ubuntu este gestionat˘ de platforma GStreamer. GStreamer nu con¸ine propriu zis codecuri muls a t timedia, ci se sprijin˘ pe codecuri împachetate sub forma unor module ce sunt utilizate pentru a efectua redarea sau înregistrarea a propriu-zis˘ . Ni¸te module tipice sunt: a s • gstreamer0.10-plugins-ugly • gstreamer0.10-plugins-ugly-multiverse • gstreamer0.10-plugins-bad • gstreamer0.10-plugins-bad-multiverse • gstreamer0.10-ffmpeg Pentru a afla mai multe despre pachetele GStreamer si modulele con¸inute în acestea pute¸i vizita urm˘ toarea adres˘ web: ¸ t t a a http://gstreamer.freedesktop.org/documentation/plugins.html. Alte aplica¸ii, precum VLC, MPlayer si Xine, nu folosesc platforma GStreamer. t ¸ Pute¸i folosi Administratorul de pachete Synaptic sau Interfa¸a în linie de comand˘ (CLI) pentru a instala aceste codecuri multit t a media disponibile în arhive.
  • 254. Cursul Ubuntu desktop 240 / 338 Este bine de re¸inut: t ˘ Codecurile pot fi instalate direct din Player-ul pentru filme. Când acesta recunoa¸ te un format pe care nu-l poate reda, verifica s ˘ ˘ ˘ s ˘ ˘ ˘ daca un modul GStreamer este disponibil. Daca gase¸ te unul îl pute¸i instala în mod direct, fara a fi nevoie sa urma¸i solu¸ia t t t ˘ ˘ complicata prezentata în continuare. 1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare , apoi face¸i clic pe Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide t t fereastra Administratorul de pachete Synaptic . Figura 8.38: Deschiderea administratorului de programe Synaptic 2. Arhivele Multiverse si Restricted nu sunt activate în Ubuntu implicit. Pentru a instala codecurile multimedia suplimentare ¸ trebuie mai întâi s˘ activa¸i aceste arhive. În meniul Set˘ ri efectua¸i clic pe Arhive. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Surse a t a t s a software.
  • 255. Cursul Ubuntu desktop 241 / 338 Figura 8.39: Deschiderea ferestrei de dialog Surse de programe 3. Pentru a activa arhivele Multiverse si Restricted, marca¸i cea de-a treia si a patra c˘ su¸a de pe pagina Programe Ubuntu, ¸ t ¸ a t˘ apoi efectua¸i clic pe Închide pentru a închide fereastra de dialog. t Figura 8.40: Activarea arhivelor software 4. Se poate s˘ apar˘ o notificare a faptului c˘ informa¸iile despre arhive s-au modificat. Ap˘ sa¸i Închide pentru a închide a a a t a t acest mesaj.
  • 256. Cursul Ubuntu desktop 242 / 338 Figura 8.41: Notificarea cu informa¸ii despre arhivele software t 5. În fereastra principal˘ a Administratorului de pachete Synaptic va fi nevoie s˘ efectua¸i clic pe butonul Reîncarc˘ pentru a a t a ca schimb˘ rile f˘ cute de dumneavoastr˘ s˘ fie aplicate. a a a a Figura 8.42: Aplicarea modific˘ rilor a 6. Ap˘ sând butonul Reîncarc˘ sistemul va verifica arhivele pentru a g˘ si pachetele software noi, îndep˘ rtate sau actualizate. a a a a
  • 257. Cursul Ubuntu desktop 243 / 338 Figura 8.43: Afi¸area informa¸iilor despre pachetul software s t 7. Dup˘ ad˘ ugarea arhivelor Multiverse si Restricted ca surse de software Ubuntu pute¸i desc˘ rca si instala codecuri multimea a ¸ t a ¸ dia suplimentare. Pentru a instala un pachet software, acesta trebuie mai întâi g˘ sit în lista din Administratorul de pachete a Synaptic. Pute¸i c˘ uta un pachet software anume manual sau pute¸i executa o c˘ utare automat˘ folosind unealta de c˘ utare t a t a a a din Synaptic. Pentru a ini¸ia o c˘ utare ap˘ sa¸i butonul Caut˘ . t a a t a Figura 8.44: Ini¸ierea c˘ ut˘ rii dup˘ programe t a a a 8. Introduce¸i în câmpul Caut˘ numele pachetului software pe care îl dori¸i, apoi efectua¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a t a t t a începe c˘ utarea. a
  • 258. Cursul Ubuntu desktop 244 / 338 Figura 8.45: C˘ utarea unui pachet software a 9. Rezultatele c˘ ut˘ rii vor fi afi¸ate în partea dreapt˘ a ferestrei Synaptic. Face¸i clic-dreapta pe numele pachetului ce trebuie a a s a t instalat si alege¸i Marcheaz˘ pentru instalare. ¸ t a Figura 8.46: Marcarea pachetelor software pentru instalare 10. Pute¸i marca mai multe pachete pentru a fi instalate în acela¸i mod. Când toate pachetele necesare au fost marcate ap˘ sa¸i t s a t butonul Aplic˘ pentru a ini¸ia desc˘ rcarea acestora. Se va afi¸a fereastra de dialog Sumar. a t a s
  • 259. Cursul Ubuntu desktop 245 / 338 Figura 8.47: Ini¸ierea desc˘ rc˘ rii pachetului software t a a 11. Caseta de dialog Sumar v˘ permite s˘ revede¸i pachetele marcate pentru instalare. Pentru a continua ap˘ sa¸i butonul a a t a t Aplic˘ . a Figura 8.48: Acceptarea instal˘ rii pachetului software a 12. Dup˘ ce toate pachetele software sunt desc˘ rcate si instalate va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Modific˘ rile au fost aplicate. a a ¸ s a a Face¸i clic pe butonul Close pentru a p˘ r˘ si aceast˘ fereastr˘ . t aa a a
  • 260. Cursul Ubuntu desktop 246 / 338 Figura 8.49: Aten¸ionarea cu aplicarea modific˘ rilor t a 13. C˘ su¸ele corespunz˘ toare pachetelor instalate si-au schimbat culoarea în verde, indicând c˘ programele au fost instalate a t a ¸ a cu succes. Pute¸i repeta aceast˘ procedur˘ pentru a instala toate codecurile multimedia necesare pentru redarea formatelor t a a multimedia proprietare. Figura 8.50: Aplica¸iile instalate cu succes t 8.6 Folosirea unui iPod iPod este un dispozitiv multimedia popular, creat si comercializat de Apple. Pute¸i asculta muzic˘ în formatele MP3 si AAC ¸ t a ¸ („Advanced Audio Coding” - codare audio avansat˘ ) si pute¸i stoca pân˘ la zece mii de melodii pe el. iPod-ul nu suport˘ formate a ¸ t a a multimedia libere. 8.6.1 Redarea muzicii folosind un iPod 1. Conecta¸i iPod-ul la unul din porturile USB ale calculatorului. Ubuntu îl va deschide automat si va plasa o pictogram˘ pe t ¸ a suprafa¸a de lucru. În acela¸i timp va fi pornit automat Rhythmbox, care va afi¸a con¸inutul iPod-ului. Pute¸i vedea toate t s s t t
  • 261. Cursul Ubuntu desktop 247 / 338 melodiile înc˘ rcate pe iPod în partea din dreapta jos a ferestrei Rhythmbox. Pentru a asculta o melodie de pe iPod alege¸i-o a t din list˘ si ap˘ sa¸i butonul Redare. a¸ a t Figura 8.51: Conectarea unui iPod 2. Rhythmbox va începe redarea acelei melodii. Dac˘ formatul melodiei nu este suportat de Rhythmbox nu ve¸i putea asculta a t melodia si va fi afi¸at un mesaj de eroare. În acest caz va trebui s˘ urma¸i procedura descris˘ în subcapitolul trecut pentru ¸ s a t a a desc˘ rca toate codecurile necesare din arhivele Ubuntu. a
  • 262. Cursul Ubuntu desktop 248 / 338 Figura 8.52: Redarea muzicii de pe un iPod 3. Ubuntu v˘ permite de asemenea s˘ transfera¸i fi¸iere audio de pe iPod pe calculator si invers. Totu¸i, acest lucru nu este a a t s ¸ s posibil folosind Rhythmbox. Va trebui s˘ instala¸i programul gtkpod pentru a putea transfera fi¸iere între calculator si a t s ¸ iPod. Pute¸i desc˘ rca cu u¸urin¸a acest program din arhiva Universe folosind Administratorul de pachete Synaptic. t a s t˘ Pentru a lansa gtkpod, dup˘ instalarea sa merge¸i la meniul Aplica¸ii, Sunet si video si face¸i clic pe gtkpod. Se va a t t ¸ ¸ t deschide fereastra gtkpod.
  • 263. Cursul Ubuntu desktop 249 / 338 Figura 8.53: Lansarea gtkpod 4. În fereastra gtkpod se poate vedea toat˘ muzica stocat˘ pe iPod. Pute¸i observa c˘ în interfa¸a gtkpod muzica a fost deja a a t a t sortat˘ dup˘ artist, album si gen muzical. Aceast˘ sortare v˘ permite s˘ r˘ sfoi¸i rapid colec¸ia dumneavoastr˘ de muzic˘ . a a ¸ a a a a t t a a Fi¸ierele de pe iPod pot fi administrate prin intermediul interfe¸ei gtkpod în mai multe moduri. Pute¸i crea si modifica liste s t t ¸ de redare sau pute¸i aduce volumul uneia sau a mai multor melodii la un nivel de referin¸a. De asemenea o pute¸i utiliza t t˘ t pentru a transfera fi¸iere de pe iPod pe calculatorul dumenavoastr˘ . Pentru a transfera fi¸iere de pe calculator pe iPod face¸i s a s t clic pe Adaug˘ fi¸iere. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Adaug˘ fi¸iere la „numele dispozitivului”. a s s a a s
  • 264. Cursul Ubuntu desktop 250 / 338 Figura 8.54: Folosirea gtkpod pentru a transfera fi¸iere pe un iPod s 5. În fereastra de dialog Adaug˘ fi¸iere la „numele dispozitivului”, naviga¸i p˘ n˘ la dosarul din care dori¸i s˘ ad˘ uga¸i a s t a a t a a t fi¸iere pe iPod. În func¸ie de preferin¸ele dumneavoastr˘ pute¸i ad˘ uga câte un fi¸ier sau un întreg dosar. Alege¸i melodiile s t t a t a s t pe care dori¸i s˘ le ad˘ uga¸i si face¸i clic pe Open. t a a t ¸ t Figura 8.55: Alegerea fi¸ierelor ce vor fi transferate s
  • 265. Cursul Ubuntu desktop 251 / 338 6. Gtkpod va începe s˘ copieze fi¸ierele pe iPod. Când acest proces va fi complet va ap˘ rea pentru o perioad˘ scurt˘ de timp a s a a a mesajul „Fi¸iere ad˘ ugate cu succes” la baza ferestrei gtkpod. Pute¸i vedea fi¸ierele ad˘ ugate recent în panoul de jos al s a t s a ferestrei gtkpod. Pute¸i repeta pa¸ii men¸iona¸i anterior pentru a ad˘ uga mai multe fi¸iere din diferite dosare. Dup˘ ce a¸i ad˘ ugat toate t s t t a s a t a fi¸ierele dorite pe iPod, face¸i clic pe butonul Salveaz˘ pentru a transfera si salva fi¸ierele. s t a ¸ s Figura 8.56: Aducerea la zi a con¸inutului unui iPod t 7. Când a¸i terminat transferul fi¸ierelor c˘ tre iPod si dori¸i s˘ îl deconecta¸i, închide¸i fereastra Rhythmbox. Apoi efectua¸i t s a ¸ t a t t t clic dreapta pe pictograma iPod de pe spa¸iul de lucru si alege¸i Ejectare volum. Acum pute¸i deconecta iPod-ul de la t ¸ t t calculator în siguran¸a. t˘ 8.7 Crearea si modificarea fisierelor audio ¸ ¸ Ubuntu con¸ine unelte variate pentru a v˘ da posibilitatea s˘ v˘ crea¸i muzic˘ si fi¸iere audio proprii. Unealta implicit˘ pentru t a a a t a¸ s a crearea fi¸ierelor audio în Ubuntu este programul de Înregistrare sunet GNOME. Asem˘ n˘ tor, pute¸i modifica fi¸iere audio s a a t s folosind Audacity. 8.7.1 Crearea fisierelor audio ¸ Ubuntu con¸ine programe pentru crearea de fi¸iere audio folosind un dispozitiv de intrare precum un microfon. Unealta de t s Înregistrare sunet GNOME este aplica¸ia implicit˘ pentru crearea fi¸ierelor audio în Ubuntu. t a s 1. În meniul Aplica¸ii, alege¸i Sunet si video si selecta¸i op¸iunea Audacity. t t ¸ ¸ t t
  • 266. Cursul Ubuntu desktop 252 / 338 Figura 8.57: Lansarea programului de Înregistrare sunet 2. Programul de Înregistrare sunet v˘ permite s˘ înregistra¸i si s˘ reda¸i fi¸iere audio .flac, .ogg, si .wav. Pentru a începe o a a t ¸ a t s ¸ înregistrare trebuie s˘ alege¸i din lista de selec¸ie Record from input un dispozitiv de intrare precum un microfon, o linie a t t telefonic˘ sau o intrare de linie audio. Pute¸i alege calitatea înregistr˘ rii din lista de selec¸ie Record as. a t a t Figura 8.58: Alegerea dispozitivului de intrare 3. Înainte de a începe o înregistrare e recomandabil s˘ configura¸i volumul audio pentru a avea un sunet de calitate. Pentru a a t accesa controlul volumului, în meniul Fi¸ier face¸i clic pe Deschide control volum. s t
  • 267. Cursul Ubuntu desktop 253 / 338 Figura 8.59: Accesarea panoului de control pentru volumul sonor 4. Folosi¸i butoanele glisante pentru a stabili volumul audio corespunz˘ tor dispozitivelor de intrare si de ie¸ire. Pentru a avea t a ¸ s un control mai mare asupra preferin¸elor, selecta¸i op¸iunea Preferin¸e din meniul Editare. Se va deschide fereastra de t t t t dialog Preferin¸e control volum. t Figura 8.60: Afi¸area op¸iunilor de volum sonor s t 5. Caseta de dialog Volume Control Preferences v˘ permite un control mai mare asupra configur˘ rilor de sunet prin bifarea a a sau debifarea variatelor op¸iuni. Face¸i clic pe butonul Închide pentru a închide aceast˘ fereastr˘ . t t a a
  • 268. Cursul Ubuntu desktop 254 / 338 Figura 8.61: Personalizarea op¸iunilor de sunet t Din fereastra Sound Recorder pute¸i începe înregistrarea ap˘ sând butonul Înregistreaz˘ . t a a Figura 8.62: Înregistrarea de sunet 6. Dup˘ terminarea înregistr˘ rii, pute¸i asculta fi¸ierul audio creat ap˘ sând butonul Red˘ . Indicatorul de progres va glisa pe a a t s a a bara de durat˘ pe m˘ sur˘ ce fi¸ierul este redat. Pute¸i vedea durata înregistr˘ rii în minute si secunde sub câmpul Informa¸ii a a a s t a ¸ t fi¸ier. s
  • 269. Cursul Ubuntu desktop 255 / 338 Figura 8.63: Redarea fi¸ierului înregistrat s 8.7.2 Modificarea fisierelor audio ¸ Pute¸i folosi Audacity pentru a modifica fi¸iere audio. Totu¸i, Audacity nu este inclus în instalarea implicit˘ Ubuntu, dar este t s s a o aplica¸ie cu cod surs˘ public ce poate fi instalat˘ din arhiva Universe a Ubuntu. Astfel, va trebui s˘ folosi¸i utilitarul pentru t a a a t Instalare/Dezinstalare aplica¸ii sau Administratorul de pachete Synaptic. t 1. În meniul Aplica¸ii, alege¸i Sunet si video si selecta¸i op¸iunea Audacity. t t ¸ ¸ t t
  • 270. Cursul Ubuntu desktop 256 / 338 Figura 8.64: Lansarea Audacity 2. La prima pornire a Audacity vi se va cere s˘ alege¸i limbajul folosit de interfa¸a Audacity. În afar˘ de englez˘ Audacity a t t a a con¸ine suport lingvistic pentru arab˘ , bulgar˘ , catalan˘ , ceh˘ , danez˘ , finlandez˘ si multe alte limbi. Alege¸i limba pe care t a a a a a a¸ t o dori¸i din lista de selec¸ie Choose Language for Audacity to use si efectua¸i clic pe OK. t t ¸ t Figura 8.65: Alegerea limbii folosite în Audacity 3. Se va afi¸a Fereastra principal˘ a Audacity. Pute¸i folosi variatele unelte si op¸iuni disponibile în aceast˘ fereastr˘ pentru a s a t ¸ t a a
  • 271. Cursul Ubuntu desktop 257 / 338 reda, asculta si modifica fi¸iere audio. ¸ s Figura 8.66: Fereastra Audacity 4. Acum pute¸i modifica un fi¸ier audio existent în Audacity. Pentru a face acest lucru trebui mai întâi s˘ importa¸i fi¸ierul t s a t s audio în Audacity. Pentru a importa un fi¸ier audio, merge¸i în meniul Fi¸ier, Import si face¸i clic pe Audio. Se va s t s ¸ t deschide fereastra de dialog Select one or more audio files.
  • 272. Cursul Ubuntu desktop 258 / 338 Figura 8.67: Importul fi¸ierelor audio în Audacity s 5. Alege¸i fi¸ierul audio pe care dori¸i s˘ îl modifica¸i si ap˘ sa¸i butonul Deschide pentru a deschide acest fi¸ier cu Audacity. t s t a t ¸ a t s Figura 8.68: Alegerea fi¸ierelor ce vor fi ad˘ ugate în bibliotec˘ s a a
  • 273. Cursul Ubuntu desktop 259 / 338 6. Fi¸ierul audio se va înc˘ rca în fereastra Audacity. El este reprezentat de barele albastre din partea de jos a ferestrei Audacity. s a Acum pute¸i efectua o gam˘ larg˘ de modific˘ ri. Pute¸i îndep˘ rta o parte nedorit˘ a fi¸ierului, insera pauze într-un anumite t a a a t a a s puncte, pute¸i aplica variate efecte audio pe diferite sec¸iuni ale fi¸ierului sau îl pute¸i exporta pe acesta într-un fi¸ier cu un t t s t s format complet diferit. În plus, Audacity permite redarea fi¸ierului audio. Efectua¸i clic pe butonul Red˘ pentru a-l asculta. s t a Figura 8.69: Redarea fi¸ierului importat s 7. Audacity va începe redarea fi¸ierului audio. Pute¸i folosi diversele unelte disponibile în Audacity pentru a modifica fi¸ierul s t s audio: • Unealta de m˘ rire: Dac˘ observa¸i c˘ fi¸ierul este prea lung si nu pute¸i alege cu precizie secven¸a pe care dori¸i s˘ o a a t a s ¸ t t t a modifica¸i, pute¸i folosi unealta de m˘ rire. Aceasta v˘ va permite s˘ m˘ ri¸i o anume zon˘ a fi¸ierului. t t a a a a t a s • Unealta de modificare a amplitudinii (envelop): v˘ permite s˘ modifica¸i volumul audio a unor por¸iuni din fi¸ierul audio. a a t t s • Unealta de modificare temporal˘ (time shift): v˘ permite s˘ muta¸i întregul fi¸ier audio în func¸ie de durat˘ ; este util˘ a a a t s t a a când lucra¸i cu mai multe fi¸iere simultan. t s • Unealta de selec¸ie: v˘ permite s˘ marca¸i por¸iuni ale fi¸ierului audio pe care dori¸i s˘ le modifica¸i. t a a t t s t a t Pentru a modifica o por¸iune a fi¸ierului audio, face¸i clic Unealta de selec¸ie pentru a o activa. t s t t
  • 274. Cursul Ubuntu desktop 260 / 338 Figura 8.70: Activarea uneltei de selec¸ie t 8. Alege¸i zona pe care dori¸i s˘ o modifica¸i tr˘ gând cursorul pe deasupra ei în timp ce ¸ine¸i ap˘ sat butonul clic stânga al t t a t a t t a mausului. Zona selectat˘ va c˘ p˘ ta o culoare gri închis. a a a
  • 275. Cursul Ubuntu desktop 261 / 338 Figura 8.71: Alegerea por¸iunii audio ce trebuie modificat˘ t a 9. Acum pute¸i t˘ ia aceast˘ zon˘ dac˘ dori¸i s˘ o îndep˘ rta¸i sau îi pute¸i aplica diverse efecte audio. Meniul Efect con¸ine t a a a a t a a t t t toate efectele audio digitale ce pot fi aplicate fi¸ierului. Printre acestea se afl˘ : s a • Amplific˘ - m˘ re¸te sau mic¸oreaz˘ volumul audio f˘ r˘ a altera calitatea sunetului. a a s s a aa • BassBoost - Cre¸te volumul unei anume frecven¸e audio. s t • Ecou - V˘ permite s˘ ad˘ uga¸i un ecou specificând perioada de întârziere a sunetului. a a a t • Fade in - cre¸te treptat volumul de la 0 pân˘ la valoarea curent˘ s a a • Fade out - descre¸te de la valoarea curent˘ a volumului pân˘ la 0 s a a • Invert - întoarce por¸iunea audio invers t • Scoate zgomotul - v˘ permite s˘ îndep˘ rta¸i zgomotul de fond a a a t • Inverseaz˘ - v˘ permite s˘ reda¸i selec¸ia în sens invers. a a a t t Pentru a cre¸te volumul por¸iunii selectate alege¸i Amplific˘ din meniul Efect. Se va deschide fereastra Amplific˘ . s t t a a
  • 276. Cursul Ubuntu desktop 262 / 338 Figura 8.72: Aplicarea de efecte sonore 10. În fereastra Amplify pute¸i folosi bara glisant˘ pentru a cre¸te sau a sc˘ dea valoarea amplific˘ rii. Ap˘ sa¸i OK pentru a t a s a a a t aplica efectul por¸iunii audio alese. t Figura 8.73: Cre¸terea volumului clipului audio s 11. Observa¸i c˘ barele albastre din zona selectat˘ s-au schimbat. Pute¸i asculta por¸iunea audio modificat˘ ap˘ sând butonul t a a t t a a
  • 277. Cursul Ubuntu desktop 263 / 338 Red˘ . a Figura 8.74: Verificarea efectelor modific˘ rii a 12. Dup˘ ce a¸i terminat de aplicat toate efectele pute¸i salva fi¸ierul modificat. Din cauz˘ c˘ formatul audio folosit de Audacity a t t s a a nu este suportat de multe aplica¸ii trebuie s˘ exporta¸i fi¸ierul într-un format audio mai intens utilizat, precum Ogg Vorbis t a t s sau MP3. Pentru a salva fi¸ierul într-un format diferit, efectua¸i clic pe Export. s t Figura 8.75: Exportul unui fi¸ier audio s 13. În fereastra de dialog Export, alege¸i dosarul în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul. Apoi alege¸i formatul dorit din lista de selec¸ie t t a t s t t si efectua¸i clic pe Salveaz˘ pentru a exporta fi¸ierul în formatul specificat. ¸ t a s
  • 278. Cursul Ubuntu desktop 264 / 338 Figura 8.76: Exportul sub forma unui fi¸ier MP3 s 14. Audacity va începe s˘ exporte fi¸ierul în formatul specificat. Durata de timp necesar˘ acestui proces variaz˘ în func¸ie de a s a a t dimensiunea fi¸ierului audio. s
  • 279. Cursul Ubuntu desktop 265 / 338 Figura 8.77: Bara care indic˘ progresul procesului de export a Fi¸ierul audio este exportat în loca¸ia specificat˘ . Acum pute¸i închide Audacity, iar fi¸ierul exportat poate fi ascultat când s t a t s dori¸i. t 8.8 Redarea DVD-urilor Not˘ : a Implicit, Ubuntu este capabil s˘ redea DVD-urile video al c˘ ror con¸inut nu este protejat. Marea majoritate a DVD-urilor coma a t erciale sunt protejate prin utilizarea sistemului de criptare a con¸inutului (CSS - Content Scrambling System), care încearc˘ s˘ t a a limiteze num˘ rul programelor care pot reda un DVD. Din cauza restric¸iilor legale în privin¸a formatului criptat cât si a implic˘ rii a t t ¸ a Ubuntu în folosirea formatelor multimedia libere, pachetele software necesare red˘ rii DVD-urilor video criptate nu sunt instalate a implicit în Ubuntu. Pute¸i instala aceste pachete software pentru redarea DVD-urilor video criptate din arhivele software Ubuntu. t Este posibil ca utilizarea acestor programe pentru a viziona sau copia DVD-uri s˘ nu fie permis˘ de lege în unele ¸ari. V˘ rug˘ m a a t˘ a a s˘ v˘ clarifica¸i situa¸ia legal˘ înainte de a continua. a a t t a De asemenea pute¸i desc˘ rca urm˘ toarele aplica¸ii suplimentare ce sunt capabile de a reda unele formate implicit: t a a t • Mplayer Movie Player • VLC media player • Xine • Totem-xine Player-ul pentru filme implicit în Ubuntu, Totem-GStreamer, poate reda un DVD când acesta este introdus în unitate, dar nu poate înlesni accesul la meniul DVD-ului. Alte programe libere precum VLC, MPlayer sau Xine fac accesul la meniul DVD-ului posibil.
  • 280. Cursul Ubuntu desktop 266 / 338 8.8.1 Redarea DVD-urilor în Totem Movie Player Dup˘ instalarea tuturor pachetelor software necesare din variatele arhive software Ubuntu pute¸i reda DVD-uri video cu ajutorul a t Player-ului pentru filme Totem. 1. Introduce¸i DVD-ul în unitatea DVD a calculatorului dumneavoastr˘ . Totem va porni automat si va începe redarea DVDt a ¸ ului. Figura 8.78: Redarea unui DVD în Totem 2. Pentru a viziona DVD-ul pe tot ecranul efectua¸i clic pe op¸iunea Pe tot ecranul din meniul View sau ap˘ sa¸i tasta F. t t a t Figura 8.79: Activarea vizion˘ rii pe tot ecranul a 3. Pentru a renun¸a la vizionarea pe tot ecranul si a v˘ intoarce la fereastra Totem ap˘ sa¸i tasta ESC. t ¸ a a t
  • 281. Cursul Ubuntu desktop 267 / 338 Figura 8.80: Vizionarea pe tot ecranul 4. Totem v˘ permite s˘ configura¸i modul în care viziona¸i DVD-ul în func¸ie de preferin¸ele dumneavoastr˘ . Pentru a modifica a a t t t t a op¸iunile merge¸i în meniul Edit si face¸i clic pe Preferences. t t ¸ t Figura 8.81: Afi¸area configur˘ rii Totem s a
  • 282. Cursul Ubuntu desktop 268 / 338 5. Pute¸i folosi fereastra de dialog Preferences pentru a modifica diferite particularit˘¸i ale imagini, precum str˘ lucirea, cut at a lorile, nuan¸ele sau satura¸ia culorilor. Dup˘ alegerea preferin¸elor efectua¸i clic pe Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de t t a t t aa dialog. Figura 8.82: Personalizarea op¸iunilor de afi¸are pe ecran t s 6. În timpul vizion˘ rii unui DVD pute¸i folosi func¸iile din meniul Go pentru a naviga prin con¸inutul acestuia. Pentru a trece a t t t la urm˘ torul cadru, în meniul Go, efectua¸i clic pe Deruleaz˘ înainte. a t a Figura 8.83: Navigarea prin con¸inutul unui DVD t
  • 283. Cursul Ubuntu desktop 269 / 338 7. Redarea va trece la urm˘ torul cadru al DVD-ului. Dac˘ nu dori¸i s˘ mai vede¸i bara lateral˘ în timpul red˘ rii DVD-ului a a t a t a a face¸i clic pe bunotnul Sidebar. t Figura 8.84: Ascunderea barei laterale Figura 8.85: Redarea unui DVD 8. Astfel bara lateral˘ va fi ascuns˘ si ve¸i putea vedea DVD-ul la o dimensiune mai mare si, simultan, ve¸i avea toate a a ¸ t ¸ t controalele red˘ rii în fa¸a. a t˘
  • 284. Cursul Ubuntu desktop 270 / 338 8.8.2 Crearea de copii de siguran¸a pentru DVD-uri t˘ Not˘ : a Dac˘ ave¸i o colec¸ie de DVD-uri vechi sau rare se poate s˘ dori¸i crearea unor copii de siguran¸a pe calculator. Se poate s˘ a t t a t t˘ a dori¸i extragerea unor anume secven¸e de pe un DVD pentru a le viziona mai târziu. Pentru a face asta pute¸i folosi o serie de t t t aplica¸ii pentru crearea copiilor de siguran¸a sau extragerea con¸inutului DVD-urilor. De¸i aceste aplica¸ii nu sunt incluse implicit t t˘ t s t în Ubuntu, le pute¸i desc˘ rca si instala din arhivele software Ubuntu. Unele aplica¸ii de acest tip sunt: t a ¸ t • Thoggen • K9copy • dvd::rip • HandBrake Crearea copiilor de siguran¸a a DVD-urilor cu ajutorul Thoggen Thoggen este un utilitar de creare a copiilor de siguran¸a t t˘ pentru Linux, bazat pe GStreamer si Gtk+. Aceast˘ aplica¸ie este proiectat˘ pentru a fi u¸or de utilizat. În loc de a expune ¸ a t a s complexitatea procesului de extragere a con¸inutului unui DVD, tendin¸a prezent˘ în multe alte aplica¸ii de acest tip, Thoggen t t˘ a t încearc˘ s˘ simplifice procesul pentru utilizatorii obi¸nui¸i oferind op¸iuni implicite echilibrate. a a s t t Thoggen include câteva func¸ii cheie: t • Este u¸or de utilizat si are o interfa¸a simpl˘ s ¸ t˘ a • Suport˘ previzualizarea DVD-ului, redimensionarea si t˘ ierea imaginii a ¸ a • V˘ permite s˘ alege¸i limba pistei audio a a t • Creeaz˘ fi¸iere în format Ogg/Theora a s • Poate coda fi¸ierele dintr-un dosar în care a fost copiat un DVD s • Este bazat pe platforma multimedia GStreamer, ceea ce simplific˘ procesul de ad˘ ugare a codec-urilor sau a formatelor de a a fi¸iere în viitor. s Thoggen este înc˘ un program nefinalizat, dar nu exist˘ probleme majore. Este de preferat s˘ verifica¸i lista cu problemele a a a t cunoscute la adresa web http://thoggen.net/download/. Pentru a putea face copii de siguran¸a DVD-urilor dumneavoastr˘ cu ajutorul Thoggen este necesar s˘ îl instala¸i. Pute¸i g˘ si t˘ a a t t a aceast˘ aplica¸ie în arhiva Universe si o pute¸i instala pe calculatorul dumneavoastr˘ prin intermediul Administratorului de paa t ¸ t a chete Synaptic.
  • 285. Cursul Ubuntu desktop 271 / 338 Figura 8.86: Instalarea Thoggen 1. În meniul Aplica¸ii, alege¸i Sunet si video si selecta¸i op¸iunea Thoggen DVD Ripper. t t ¸ ¸ t t
  • 286. Cursul Ubuntu desktop 272 / 338 Figura 8.87: Lansarea Thoggen 2. Se va afi¸a fereastra Thoggen. Primul pas necesar pentru a începe crearea copiei este s˘ alege¸i pistele de pe DVD pe care s a t dori¸i s˘ le salva¸i. Bifa¸i c˘ su¸ele respective, apoi efectua¸i clic pe butonul OK pentru a continua. t a t t a t t
  • 287. Cursul Ubuntu desktop 273 / 338 Figura 8.88: Alegerea pistelor ce trebuie salvate 3. În urm˘ torul pas al procesului de copiere trebuie s˘ configura¸i ni¸te op¸iuni în func¸ie de cerin¸ele dumneavoastr˘ . Pute¸i a a t s t t t a t alege dimensiunea imaginii din lista de selec¸ie corespunz˘ toare sau pute¸i defini dac˘ dori¸i s˘ p˘ stra¸i doar o parte a t a t a t a a t imaginii ap˘ sând butonul Configure Cropping. Dac˘ nu dori¸i s˘ modifica¸i aceste set˘ ri pute¸i continua procesul de a a t a t a t salvare a copiei de siguran¸a ap˘ sând butonul OK. t˘ a
  • 288. Cursul Ubuntu desktop 274 / 338 Figura 8.89: Schimbarea configur˘ rilor implicite a 4. Procesul de creare a copiei de siguran¸a va începe imediat. Pute¸i vedea atât progresul pistei actuale cât si progresul t˘ t ¸ procesului complet în sec¸iunea Progress a ferestrei Thoggen. Copierea unui DVD dureaz˘ destul de mult timp. Cu toate t a acestea, copia final˘ este destul de bun˘ calitativ. a a
  • 289. Cursul Ubuntu desktop 275 / 338 Figura 8.90: Crearea unei copii de siguran¸a a unui DVD t˘ 8.9 Redarea fisierelor multimedia de pe internet ¸ Ubuntu con¸ine unelte pentru a reda în direct videoclipuri si muzic˘ de pe internet. Pute¸i asculta melodii si vedea clipuri video t ¸ a t ¸ direct în navigatorul web, dar pentru a putea face acest lucru poate fi nevoie de instalarea unor programe speciale. Abilitatea de a reda fi¸iere multimedia de pe internet depinde de modul în care furnizorul de servicii le-a f˘ cut disponibile. s a 8.9.1 Vizionarea videoclipurilor în navigatorul web Not˘ : a Pute¸i viziona multe din videoclipurile de pe internet direct din navigatorul web. De exemplu, pute¸i viziona videoclipuri de pe t t Google Video sau YouTube direct în fereastra Firefox f˘ r˘ a instala vreun program sau modul special. Urm˘ toarea captur˘ de aa a a ecran arat˘ fereastra Firefox în timp ce este redat un videoclip în aceasta: a
  • 290. Cursul Ubuntu desktop 276 / 338 Figura 8.91: Vizionarea unui videoclip în navigatorul web Cu toate acestea, în func¸ie de formatul clipului video pe care dori¸i s˘ îl viziona¸i, se poate s˘ fie necesar s˘ desc˘ rca¸i alte t t a t a a a t module pentru navigatorul web. Unele dintre modulele disponibile pentru navigatorul implicit, Firefox, sunt: • Modulul Totem Xine: Instala¸i pachetul totem-xine-firefox-plugin din arhiva software "Universe". t • Modulul Totem GStreamer: Instala¸i pachetul totem-gstreamer-firefox-plugin din arhiva software "Universe". t • Modulul MPlayer: Instala¸i pachetul mozilla-mplayer din arhivele software Universe. t • Modulul Flash: Instala¸i pachetul flashplugin-nonfree din arhiva software "Multiverse". t Procesul instal˘ rii unui modul depinde de platforma folosit˘ . Dac˘ folosi¸i Totem-GStreamer, player-ul pentru filme implicit a a a t în Ubuntu, este necesar s˘ instala¸i pachetul software totem-gstreamer-firefox-plugin. Cu toate acestea, pentru a putea viziona a t videoclipuri transmise sub form˘ de flux în navigatorul web este nevoie s˘ instala¸i codec-ul Microsoft Windows si apoi s˘ a a t ¸ a instala¸i modulul Totem. t Pute¸i chiar instala un player multimedia adi¸ional, precum RealPlayer 10, pentru a viziona fluxuri video în format Realmedia. t t Când a¸i instalat toate codec-urile si modulele men¸ionate mai sus, pute¸i vedea fi¸iere RealMedia chiar si în Player-ul pentru t ¸ t t s ¸ filme Totem. Totu¸i, pute¸i instala RealPlayer pe calculatorul dumneavoastr˘ si pentru c˘ acesta este capabil de redarea fi¸ierelor s t a¸ a s RealMedia la o calitate pu¸in mai mare decât alte playere. t Real Player, program dezvoltat de Real Networks, suport˘ un num˘ r de codecuri audio si video precum realaudio, realvideo 10, a a ¸ mp3, ogg vorbis, theora, h264 si aac. RealPlayer pentru Linux este disponibil în arhiva comercial˘ Canonical si poate fi desc˘ rcat ¸ a ¸ a gratuit de pe situl web RealPlayer. RealPlayer este un program proprietar si nu este suportat de comunitatea Ubuntu. ¸ Instalarea RealPlayer Dup˘ cum a fost men¸ionat mai sus, RealPlayer pentru Linux este disponibil în arhiva comercial˘ Canona t a ical. Ubuntu nu include aceast˘ arhiv˘ implicit. A¸adar va fi nevoie s˘ ad˘ uga¸i arhiva comercial˘ a Canonical sistemului a a s a a t a dumneavoastr˘ . Odat˘ ce a¸i ad˘ ugat aceast˘ arhiv˘ pute¸i c˘ uta si instala pachetul RealPlayer cu ajutorul Administratorului de a a t a a a t a ¸ pachete Synaptic. 1. Acum pute¸i porni RealPlayer din meniul Aplica¸ii. Pentru a accesa RealPlayer, în meniul Aplica¸ii merge¸i la Sunet si t t t t ¸ video si face¸i clic pe RealPlayer 10, ¸ t
  • 291. Cursul Ubuntu desktop 277 / 338 Figura 8.92: Pornirea RealPlayer 2. Fereastra RealPlayer Setup Assistant va fi afi¸at˘ pentru a v˘ ghida în configurarea RealPlayer. Face¸i clic pe Forward s a a t pentru a porni procesul de configurare.
  • 292. Cursul Ubuntu desktop 278 / 338 Figura 8.93: Ini¸ierea procesului de configurare RealPlayer t 3. Dup˘ citirea notelor despre versiunea curent˘ RealPlayer 10, face¸i clic pe Forward din nou pentru a continua. a a t Figura 8.94: Notele despre versiunea RealPlayer 4. Înainte de a instala RealPlayer pe calculatorul dumneavoastr˘ este nevoie s˘ citi¸i si s˘ accepta¸i licen¸a pentru a continua a a t ¸ a t t configurarea. Ap˘ sa¸i Accept. a t
  • 293. Cursul Ubuntu desktop 279 / 338 Figura 8.95: Acceptarea licen¸ei t 5. A¸i ajuns la ultimul ecran al Asistentului de configurare RealPlayer. Alege¸i configurarea preferat˘ si ap˘ sa¸i OK pentru a t t a¸ a t o accepta. Figura 8.96: Încheierea procesului de configurare 6. Fereastra RealPlayer va fi afi¸at˘ , indicând c˘ procesul de configurare s-a incheiat cu succes. Acum pute¸i viziona fluxuri s a a t video de pe internet în RealPlayer.
  • 294. Cursul Ubuntu desktop 280 / 338 Figura 8.97: Fereastra RealPlayer 7. Pentru a viziona un clip ales de dumneavoastr˘ , porni¸i Firefox si copia¸i adresa paginii care con¸ine videoclipul în Rea t ¸ t t alPlayer. 8. Pe pagina web, face¸i clic pe leg˘ tura c˘ tre videoclipul ales. t a a Figura 8.98: Alegerea leg˘ turii c˘ tre videoclip a a 9. Ve¸i fi întrebat dac˘ dori¸i s˘ deschide¸i clipul în RealPlayer sau s˘ îl salva¸i pe calculatorul dumneavoastr˘ . Pentru a vedea t a t a t a t a clipul sub forma unui flux video de pe internet accepta¸i alegerea implicit˘ ap˘ sând butonul OK. t a a
  • 295. Cursul Ubuntu desktop 281 / 338 Figura 8.99: Vizionarea videoclipului ca flux de pe internet 10. Fereastra de dialog Downloads afi¸eaz˘ progresul desc˘ rc˘ rill. Dup˘ ce fi¸ierul este desc˘ rcat într-un director temporar va s a a a a s a începe redarea videoclipului în fereastra RealPlayer. Figura 8.100: Vizionarea videoclipurilor de pe internet în RealPlayer 11. Pute¸i ad˘ uga leg˘ tura în lista dumneavoastr˘ de Favorite pentru a putea revedea videoclipul f˘ r˘ a fi nevoie s˘ îl c˘ uta¸i t a a a aa a a t din nou pe internet. Pentru a salva videoclipul ca Favorit, în meniul Favorites face¸i clic pe Add to Favorite. t
  • 296. Cursul Ubuntu desktop 282 / 338 Figura 8.101: Salvarea unui videoclip ca favorit 12. Videoclipul este acum salvat în lista de favorite. Pe viitor, pute¸i revedea acest clip video în RealPlayer alegând link-ul din t meniul Favorites. Pute¸i s˘ reda¸i un videoclip direct în RealPlayer specificând adresa acestuia. Pentru a face acest lucru, t a t în meniul File, face¸i clic pe Open Location. t Figura 8.102: Vizionarea unui videoclip direct în RealPlayer 13. Scrie¸i adresa sau calea spre videoclip în fereastra de dialog Open Location si face¸i clic pe OK pentru a începe redarea t ¸ t fluxului video.
  • 297. Cursul Ubuntu desktop 283 / 338 Figura 8.103: Alegerea fi¸ierului video s 8.10 Modificarea videoclipurilor Pe lâng˘ vizionarea videoclipurilor si filmelor, Ubuntu con¸ine unelte pentru modificarea videoclipurilor. Uneltele disponibile în a ¸ t Ubuntu includ: Kino: editor video avansat, Kino copiaz˘ imagini de pe camera video în format Raw DV si AVI. V˘ permite s˘ înc˘ rca¸i mai a ¸ a a a t multe clipuri video, s˘ le t˘ ia¸i sau s˘ le lipi¸i si s˘ salva¸i o list˘ a modific˘ rilor în formatele SMIL si XML. a a t a t ¸ a t a a ¸ Stopmotion: Stopmotion este o aplica¸ie liber˘ pentru crearea filmelor de anima¸ie din imagini statice. Pute¸i crea astfel de filme t a t t din imagini importate de pe o camer˘ foto sau de pe discul dur, pute¸i ad˘ uga efecte sonore si pute¸i exporta anima¸ia în diferite a t a ¸ t t formate video precum mpeg si avi. ¸ Subtitle Editor: Subtitle Editor este o unealt˘ GTK+2 folosit˘ la editarea subtitr˘ rilor pentru filme si clipuri video. Îl pute¸i a a a ¸ t folosi pentru a crea subtitr˘ ri noi, modifica, corecta sau rafina subtitr˘ ri existente. Acest program v˘ arat˘ si forma de und˘ a a a a a¸ a sunetului, înlesnind sincronizarea subtitr˘ rilor cu vorbirea. a Pitivi Video Editor: Pitivi Video Editor este un editor neliniar ce v˘ permite s˘ modifica¸i cu u¸urin¸a proiecte audio si video. a a t s t˘ ¸ Folosind Pitivi pute¸i captura sunet si video, mixa, redimensiona, t˘ ia si aplica efecte surselor audio si video. De asemenea t ¸ a ¸ ¸ permite salvarea în orice format suportat de platforma GStreamer. 8.10.1 Modificarea clipurilor video folosind editorul Pitivi Editorul video Pitivi nu e inclus în Ubuntu implicit, ci este inclus în arhiva Universe a Ubuntu. Pute¸i instala Pitivi folosind t Administratorul de pachete Synaptic. 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Muzic˘ si filme si apoi face¸i clic pe Pitivi Video Editor.Se va deschide fereastra Pitivi vo t t a¸ ¸ t 10.3.
  • 298. Cursul Ubuntu desktop 284 / 338 2. Fereastra principal˘ a Pitivi este împ˘ r¸it˘ într-un num˘ r de panouri. Pute¸i folosi butoanele de pe bara de activit˘¸i pentru a at a a t at a executa ac¸iuni precum deschiderea, importarea, ad˘ ugarea, vizionarea si salvarea clipurilor video. Pentru a modifica un t a ¸ clip video, începe¸i prin a-l importa în editorul video Pitivi, f˘ când clic pe butonul Import Clips. t a Figura 8.104: Interfa¸a Pitivi t 3. În fereastra de dialog „Import a clip”, naviga¸i pân˘ la dosarul video de unde s˘ îl importa¸i clipuri si alege¸i unul sau mai t a a t ¸ t multe clipuri video pe care dori¸i s˘ le modifica¸i, apoi face¸i clic pe butonul Add pentru a le importa în fereastra Pitivi. t a t t
  • 299. Cursul Ubuntu desktop 285 / 338 Figura 8.105: Importul clipurilor video în Pitivi 4. Clipul video ales este acum importat în editorul video Pitivi. Pute¸i face dublu-clic pe un clip video pentru a-l viziona în t panoul din dreapta. Ap˘ sa¸i butonul Stop din bara de control pentru a opri redarea clipului. a t
  • 300. Cursul Ubuntu desktop 286 / 338 Figura 8.106: Vizualizarea videoclipului importat 5. Pentru a modifica clipul video importat este nevoie s˘ îl duce¸i în panoul de jos si s˘ îl ad˘ uga¸i la linia temporal˘ , apoi s˘ a t ¸ a a t a a ap˘ sa¸i Project Settings din meniul File. Astfel va fi deschis˘ fereastra de dialog Projects Settings. a t a
  • 301. Cursul Ubuntu desktop 287 / 338 Figura 8.107: Afi¸area casetei de dialog „Op¸iunile proiectului” s t 6. În fereastra de dialog Projects Settings pute¸i modifica diferite propriet˘¸i ale clipului ales prin definirea specifica¸iilor t at t în func¸ie de dorin¸ele dumneavoastr˘ . În sec¸iunea Video Output pute¸i alege în˘ l¸imea, l˘¸imea si num˘ rul de cadre pe t t a t t at at ¸ a secund˘ ale clipului audio. Asem˘ n˘ tor pute¸i alege propriet˘¸ile pistei audio din sec¸iunea Audio Output. Ap˘ sa¸i OK a a a t at t a t dup˘ ce a¸i stabilit preferin¸ele dumneavoastr˘ . a t t a
  • 302. Cursul Ubuntu desktop 288 / 338 Figura 8.108: Alegerea op¸iunilor de modificare t 7. În fereastra Pitivi, pentru a aplica preferin¸ele pe clipul video ales face¸i clic pe butonul Render project. Va fi afi¸at˘ t t s a fereastra de dialog Render project. În aceast˘ fereastr˘ de dialog pute¸i ap˘ sa butonu Modify pentru a altera din nou a a t a propriet˘¸ile clipului video. Dac˘ nu dori¸i acest lucru face¸i clic pe Choose file pentru a alege fi¸ierul în care va fi salvat at a t t s clipul video modificat.
  • 303. Cursul Ubuntu desktop 289 / 338 Figura 8.109: Alegerea fi¸ierului destina¸ie s t 8. Se va deschide fereastra de dialog Choose file to render to. Folosi¸i-o pentru a alege un nume pentru fi¸ier si locaul în t s ¸ care acesta va fi salvat. Când a¸i terminat face¸i clic pe OK pentru a închide fereastra de dialog Choose file to render to. t t
  • 304. Cursul Ubuntu desktop 290 / 338 Figura 8.110: Alegerea fi¸ierului în care va fi salvat clipul video s 9. Numele fi¸ierului nou creat va ap˘ rea pe butonul Output file. Ini¸ia¸i salvarea clipului video ap˘ sând butonul Record. s a t t a Figura 8.111: Editarea fi¸ierului video s 10. Editorul video Pitivi a început salvarea clipului nou bazându-se pe preferin¸ele dumneavoastr˘ . Bara de progres va indica t a starea procesului de salvare. Odat˘ finalizat acest proces, ap˘ sa¸i butonul de închidere din col¸ul dreapta-sus al ferestrei de a a t t dialog Render project pentru a o p˘ r˘ si. aa
  • 305. Cursul Ubuntu desktop 291 / 338 Figura 8.112: Indicatorul de progres al salv˘ rii clipului a 11. Clipul nou editat este acum salvat în loca¸ia specificat˘ . t a Figura 8.113: Clipul video editat 8.11 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Utilizarea si distribuirea programelor este controlat˘ de legi si regulamente unice fiec˘ rei ¸ari. ¸ a ¸ a t˘ • Când utiliza¸i sau distribui¸i formate media proprietare trebuie s˘ cunoa¸te¸i patentele sau drepturile de copiere ale formatului t t a s t utilizat. • Pute¸i folosi Rhythmbox pentru a reda si organiza melodii, a asculta posturi de radio de pe internet si a copia muzic˘ de pe t ¸ ¸ a CD-uri audio.
  • 306. Cursul Ubuntu desktop 292 / 338 • Folosind Sound Juicer pute¸i asculta melodiile direct de pe CD sau le pute¸i extrage si converti în fi¸iere audio. Suplimentar, t t ¸ s programul implicit pentru inscrip¸ionarea discurilor CD si DVD, Brasero, poate fi folosit pentru crearea de discuri audio sau a t ¸ discurilor CD/DVD de date. • Redarea formatelor multimedia proprietare în Ubuntu poate fi activat˘ prin instalarea codecurilor multimedia suplimentare din a arhivele software. • Ubuntu ofer˘ unelte de redare a muzicii de pe un iPod prin intermediul gtkpod. a • Programul de Înregistrare sunet al mediului GNOME poate fi utilizat pentru a crea fi¸iere audio în diferite formate. s • Audacity v˘ permite s˘ înregistra¸i si s˘ modifica¸i fi¸iere audio. a a t ¸ a t s • Redarea DVD-urilor în Player-ul de filme Totem poate fi activat˘ prin instalarea pachetelor software necesare. a • Thoggen este un utilitar de creare a copiilor de siguran¸a a DVD-urilor pentru Linux care poate fi folosit în Ubuntu pentru t˘ salvarea con¸inutului DVD-urilor. t • Ubuntu con¸ine unelte ce permit ascultarea muzicii si vizionarea clipurilor direct din navigatorul dumneavoastr˘ web sau într-un t ¸ a player media precum RealPlayer. • Editorul video Pitivi poate fi folosit pentru a reda si a modifica videoclipuri. ¸ 8.12 Exerci¸ii recapitulative t Question: Enumera¸i principalele avantaje ale unei licen¸e software libere. t t Answer: Question: Nu impune restric¸ii în utilizarea softului t • Totem • Rhythmbox • Audacity • gtkpod Answer: Question: Ce sunt podcast-urile? Answer: Question: Care aplica¸ie este disponibil˘ implicit în Ubuntu pentru a reda si a extrage melodiile de pe CD-uri audio? t a ¸ • Xine • RealPlayer • Brasero scriere discuri • Sound Juicer Answer: Question: În ce formate v˘ permite Sound Juicer s˘ extrage¸i fi¸ierele audio? a a t s Answer: Question: De unde afl˘ Sound Juicer artistul, titlul si datele melodiilor de pe un CD audio? a ¸ Answer:
  • 307. Cursul Ubuntu desktop 293 / 338 Question: Care este numele aplica¸iei de inscrip¸ionare a CD-urilor audio implicit˘ din Ubuntu? t t a Answer: Question: De ce este nevoie de instalarea codecurilor multimedia suplimentare în Ubuntu? Answer: Question: Pute¸i desc˘ rca si instala codecuri multimedia folosind ____________________. t a ¸ Answer: 8.13 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1: Redarea muzicii în Rhythmbox A¸i instalat recent Ubuntu si dori¸i s˘ asculta¸i sau s˘ organiza¸i ni¸te melodii, s˘ t t ¸ t a t a t s a asculta¸i podcast-uri sau radio de pe internet. Enumera¸i pa¸ii pe care ar trebui s˘ -i urma¸i. t t s a t 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Muzic˘ si filme si apoi face¸i clic pe Rhythmbox Music Player. t t a¸ ¸ t 2. Pentru a importa fi¸iere audio individuale, face¸i clic-dreapta pe Music si alege¸i Import˘ fi¸ier. s t ¸ t a s 3. În fereastra de dialog Import˘ fi¸ier în bibliotec˘ , naviga¸i pân˘ la dosarul din care vre¸i s˘ importa¸i fi¸iere. a s a t a t a t s 4. Alege¸i fi¸ierele pe care dori¸i s˘ le importa¸i si face¸i clic pe Deschide. t s t a t ¸ t 5. Alege¸i melodiile pe care dori¸i s˘ le asculta¸i si face¸i clic pe butonul Redare pentru a începe redarea melodiei alese. t t a t ¸ t 6. Pentru a asculta un podcast efectua¸i clic dreapta pe op¸iunea Podcasturi din Bibliotec˘ si alege¸i Flux podcast nou. t t a¸ t 7. Introduce¸i adresa web a podcast-ului în fereastra Flux podcast nou si face¸i clic pe Adaug˘ . t ¸ t a 8. Pentru a asculta un episod al unui podcast alege¸i-l si face¸i clic pe butonul Redare. t ¸ t 9. Pentru a asculta radio de pe internet face¸i clic pe Radio în panoul Bibliotec˘ . t a 10. Face¸i dublu-clic pe postul de radio pe care dori¸i s˘ îl asculta¸i. t t a t 11. Pentru a ad˘ uga o sta¸ie radio nou˘ la lista existent˘ face¸i clic pe Post nou de Radio prin Internet si introduce¸i adresa a t a a t ¸ t noului post de radio în fereastra Post nou de Radio prin Internet. 12. Face¸i clic pe butonul Adaug˘ pentru a o ad˘ uga în list˘ . t a a a 13. Pute¸i ad˘ uga mult mai multe posturi de radio de pe internet în acela¸i mod si v˘ pute¸i asculta postul preferat cu doar un t a s ¸ a t clic de maus. Exerci¸iul 2: Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Ave¸i o colec¸ie extins˘ de CD-uri audio si dori¸i s˘ le t ¸ t t a ¸ t a asculta¸i în Ubuntu, s˘ vede¸i detalii despre melodii si s˘ le extrage¸i pe calculatorul dumneavoastr˘ într-un format compatibil t a t ¸ a t a pentru a putea s˘ le asculta¸i mai târziu. Enumera¸i pa¸ii necesari pentru a putea face tot ceea ce dori¸i. a t t s t 1. Introduce¸i un CD audio în unitatea CD a calculatorului dumneavoastr˘ . Va porni automat programul pentru redarea si t a ¸ extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Sound Juicer. 2. Re¸ine¸i c˘ Sound Juicer a c˘ utat informa¸ii despre melodiile de pe CD în baza de date MusicBrainz.org. t t a a t 3. Pentru a asculta melodii, alege¸i-le pe cele pe care dori¸i s˘ le audia¸i bifând c˘ su¸ele corespunz˘ toare lor. t t a t a t a 4. Face¸i clic pe butonul Play pentru a asculta melodiile. t 1. Introduce¸i un CD audio în unitatea CD a calculatorului dumneavoastr˘ . t a 2. Deschide¸i meniul Aplica¸ii si face¸i clic pe butonul Preferin¸e. t t ¸ t t 3. În fereastra de dialog Preferin¸e face¸i clic pe lista de selec¸ie Format ie¸ire. t t t s
  • 308. Cursul Ubuntu desktop 294 / 338 4. Alege¸i formatul dorit din lista de selec¸ie Output Format. t t 5. Alege¸i dosarul în care dori¸i s˘ fie plasate fi¸ierele extrase din lista de selec¸ie Directorul Music. t t a s t 6. Efectua¸i clic pe Inchide pentru a închide fereastra Preferin¸e. t t 7. În fereastra Sound Juicer alege¸i melodiile dorite bifând c˘ su¸ele corespunz˘ toare lor. t a t a 8. Ap˘ sa¸i butonul Extract pentru a începe copierea fi¸ierelor. a t s 9. Sound Juicer v˘ în¸tiin¸eaz˘ dup˘ terminarea procesului. Ap˘ sa¸i butonul Deschide pentru a vedea melodiile copiate pe a s t a a a t discul fix. 10. Melodiile de pe CD sunt acum copiate sub forma unor fi¸iere audio pe discul fix al calculatorului dumneavoastr˘ . Le pute¸i s a t asculta f˘ când dublu-clic pe ele. a Exerci¸iul 3: Crearea CD-urilor audio Tocmai a¸i descoperit un sit web de unde pute¸i desc˘ rca gratuit sute de melodii. Nu t t t a dori¸i ca aceste melodii s˘ ocupe mult spa¸iu pe discul fix al calculatorului dumneavoastr˘ . A¸adar, dori¸i s˘ copia¸i aceste fi¸iere t a t a s t a t s pe CD-uri audio. pentru a le putea asculta pe viitor f˘ r˘ a fi nevoie de spa¸iu pe discul dur. aa t 1. Introduce¸i un CD gol (inscriptibil) în unitatea CD a calculatorului dumneavoastr˘ . t a 2. Face¸i clic pe butonul Make Audio CD din fereastra de dialog Choose Disc Type. Astfel va fi lansat creatorul de CD-uri t audio Serpentine. 3. Ac¸iona¸i butonul Proiect audio t t 4. Naviga¸i în directorul dorit care con¸ine fi¸ierele pe care dori¸i s˘ le ad˘ uga¸i pentru a-i afi¸a con¸inutul. t t s t a a t s t 5. Alege¸i fi¸ierele audio care dori¸i s˘ fie copiate si face¸i clic pe Adaug˘ sau pur si simplu trage¸i numele fiec˘ rui fi¸ier în t s t a ¸ t a ¸ t a s zona fi¸ierelor din partea dreapt˘ a ferestrei proiectului. s a 6. Dup˘ ce v-a¸i asigurat c˘ a¸i ales toate fi¸ierele pe care le dori¸i copiate pe CD, face¸i clic pe butonul Scrie pe disc pentru a t a t s t t a ini¸ia scrierea fi¸ierelor pe CD. t s 7. Se va afi¸a fereastra de dialog pentru configurarea inscrip¸ion˘ rii discului. Ac¸iona¸i butonul Scrie pentru a continua. s t a t t 8. Brasero va începe s˘ scrie fi¸ierele audio pe discul media. a s Exerci¸iul 4: Redarea formatelor multimedia proprietare Ave¸i o colec¸ie extins˘ de muzic˘ în format MP3 stocat˘ pe calt t t a a a culatorul dumneavoastr˘ si dori¸i s˘ asculta¸i aceste melodii pe Ubuntu. Enumera¸i pa¸ii necesari pentru a instala codecurile a¸ t a t t s multimedia necesare. 1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare , apoi face¸i clic pe Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide t t fereastra Administratorul de pachete Synaptic . 2. Arhivele Multiverse si Restricted nu sunt activate implicit în Ubuntu. Pentru a le activa merge¸i în meniul Set˘ ri si face¸i ¸ t a ¸ t clic pe Arhive. Fereastra de dialog Surse software se va deschide. 3. Pentru a activa arhivele Multiverse si Restricted, marca¸i cea de-a treia si a patra c˘ su¸a de pe pagina Programe Ubuntu, ¸ t ¸ a t˘ apoi efectua¸i clic pe Închide pentru a închide fereastra de dialog. t 4. Se poate s˘ apar˘ o notificare a faptului c˘ informa¸iile despre arhive s-au modificat. Ap˘ sa¸i Închide pentru a închide a a a t a t acest mesaj. 5. În fereastra principal˘ a Administratorului de pachete Synaptic va fi nevoie s˘ efectua¸i clic pe butonul Reîncarc˘ pentru a a t a ca schimb˘ rile f˘ cute de dumneavoastr˘ s˘ fie aplicate. a a a a 6. Ap˘ sând butonul Reîncarc˘ sistemul va verifica arhivele pentru a g˘ si pachetele software noi, îndep˘ rtate sau actualizate. a a a a 7. Pentru a instala un pachet software trebuie mai întâi s˘ îl g˘ si¸i în fereastra Administratorului de pachete Synaptic. a a t 8. Pentru a ini¸ia o c˘ utare a unui pachet anume, face¸i clic pe Caut˘ . t a t a
  • 309. Cursul Ubuntu desktop 295 / 338 9. Introduce¸i în câmpul Caut˘ numele pachetului software pe care îl dori¸i, apoi efectua¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a t a t t a începe c˘ utarea. a 10. Face¸i clic-dreapta pe pachetul software pe care dori¸i s˘ îl instala¸i si alege¸i Marcheaz˘ pentru instalare. t t a t ¸ t a 11. Dup˘ ce a¸i marcat toate pachetele necesare, face¸i clic pe Aplic˘ pentru a ini¸ia desc˘ rcarea pachetelor software. Se va a t t a t a afi¸a fereastra Sumar. s 12. Pentru a continua instalarea, face¸i clic pe butonul Aplic˘ din fereastra de dialog Sumar. t a 13. Dup˘ desc˘ rcarea si instalarea tuturor pachetelor software marcate, fereastra Modific˘ rile au fost aplicate va fi afi¸at˘ . a a ¸ a s a Face¸i clic pe Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de dialog Modific˘ rile au fost aplicate. t aa a 14. C˘ su¸a din dreptul programelor recent instalate a devenit verde, indicând c˘ programul a fost instalat cu succes. a t a Exerci¸iul 5: Redarea DVD-urilor Un prieten v-a d˘ ruit un pachet de DVD-uri cu filmele dumneavoastr˘ preferate. Acum t a a dori¸i s˘ viziona¸i unul din DVD-uri în Ubuntu si s˘ v˘ bucura¸i de filmele preferate. t a t ¸ a a t 1. Instala¸i urm˘ toarele pachete software din arhivele Universe si Multiverse, folosind Administratorul de pachete Synaptic. t a ¸ • gxine • libdvdcss2 • libdvdnav4 • libdvdplay0 • libdvdvread3 2. Instala¸i pachetul software Ubuntu Restricted Extras din arhiva Ubuntu. t 3. Introduce¸i DVD-ul în unitatea DVD a calculatorului dumneavoastr˘ . Player-ul pentru filme Totem va porni automat si t a ¸ DVD-ul va fi redat. 4. Pentru a viziona DVD-ul pe tot ecranul, în meniul View face¸i clic pe Fullscreen. Alternativ, pute¸i ap˘ sa tasta F. t t a 5. Acum pute¸i vedea DVD-ul pe tot ecranul. În orice moment pute¸i ap˘ sa tasta ESC pentru a reveni la fereastra Totem. t t a 6. Pentru a v˘ alege op¸iunile preferate, în meniul Editare face¸i clic pe Preferin¸e. a t t t 7. Dup˘ alegerea op¸iunilor preferate, face¸i clic pe butonul Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de dialog. a t t aa 8. Pentru a trece la urm˘ torul cadru, în meniul Go, face¸i clic pe Deruleaz˘ înainte. a t a 9. Bara lateral˘ nu este util˘ când viziona¸i DVD-uri, face¸i clic pe butonul Sidebar. a a t t 10. Aceast˘ ac¸iune ascunde bara lateral˘ astfel încât pute¸i viziona DVD-ul la dimensiuni mai mare si, în acela¸i timp, pute¸i a t a t ¸ s t avea toate butoanele de redare la îndemân˘ . a
  • 310. Cursul Ubuntu desktop 296 / 338 Capitolul 9 Ubuntu - ajutor si suport ¸ O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Cum s˘ c˘ uta¸i asisten¸a tehnic˘ pentru Ubuntu din diverse surse precum documenta¸ia din sistem, documenta¸ia de pe internet, a a t t˘ a t t suportul comercial, suportul comunit˘¸ii, Launchpad si The Fridge. at ¸ 9.1 Introducere Ajutorul si suportul pentru Ubuntu sunt accesibile rapid din mai multe surse, a¸a c˘ nu trebuie s˘ intra¸i în panic˘ atunci când ¸ s a a t a întâmpina¸i o problem˘ . În principal pute¸i folosi dou˘ c˘ i pentru a avea acces la suport: t a t a a • Prima cale este: Gratuit, oferit de comunitate si se compune din ajutor oferit de documenta¸ia din sistem si cea de pe internet, ¸ t ¸ listele de discu¸ii pe e-mail, forumurile, canalele IRC si Launchpad. t ¸ • A doua cale este: Suportul contra cost, servicii comerciale oferite de c˘ tre firma Canonical îns˘ si sau prin partenerii s˘ i. a a¸ a
  • 311. Cursul Ubuntu desktop 297 / 338 Figura 9.1: Accesarea documenta¸iei din sistem t 9.2 Documenta¸ia din sistem t Prima resurs˘ pe care trebuie s˘ o explora¸i mai întâi este documenta¸ia oferit˘ de sistem si care este accesibil˘ f˘ r˘ conexiune la a a t t a ¸ a aa t t ¸ a t a t internet. Echipa Ubuntu pentru documenta¸ie men¸ine si actualizeaz˘ documenta¸ia pentru fiecare versiune lansat˘ . Documenta¸ia este serioas˘ si demn˘ de încredere si este disponibil˘ în diferite limbi. a¸ a ¸ a Documenta¸ia Ubuntu prezent˘ în sistem este scris˘ ca un ajutor organizat pe capitole care include si r˘ spunsuri la cele mai t a a ¸ a frecvente întreb˘ ri. Documenta¸ia este accesibil˘ din meniul Sistem de la op¸iunea Ajutor si suport. Urm˘ toarea captur˘ de a t a t ¸ a a ecran v˘ va ar˘ ta pagina de start a documenta¸iei pentru ajutor si suport prezent˘ în sistem. a a t ¸ a
  • 312. Cursul Ubuntu desktop 298 / 338 Figura 9.2: Documenta¸ia din sistem t Nou în Ubuntu? Aceast˘ sec¸iune v˘ introduce în lumea minunat˘ Ubuntu si include un ghid u¸or de folosit dac˘ a¸i migrat de la a t a a ¸ s a t Microsoft Windows la Ubuntu. De asemenea în aceast˘ sec¸iune, ghidul de ajutor v˘ va ar˘ ta cum s˘ folosi¸i desktopul, care este a t a a a t rolul administratorului si încearc˘ s˘ v˘ formeze aptitudinile de baz˘ pentru utilizarea calculatorului. Este o resurs˘ deosebit˘ ¸ a a a a a a pentru orice încep˘ tor. a Unele aplica¸ii ofer˘ , de asemenea, acces la sistemul de ajutor prin op¸iunea Ajutor din meniul aplica¸iei sau prin ac¸ionarea tastei t a t t t func¸ionale F1. t Una din caracteristicile cele mai importante ale sistemului de ajutor este posibilitatea de a c˘ uta în documenta¸ie solu¸ia proba t t lemelor pe care le ave¸i. Pur si simplu tasta¸i termenul pe care îl c˘ uta¸i si sistemul va c˘ uta toate documentele si ghidurile în care t ¸ t a t ¸ a ¸ se face referire la acel termen. 9.3 Documenta¸ia online t Not˘ : a a Documenta¸ia Ubuntu de pe Internet este disponibil˘ la adresa https://help.ubuntu.com. Pe acest site sunt disponibile dou˘ tipuri t a de documenta¸ii: cea oficial˘ si cea oferit˘ de comunitate. t a¸ a Documenta¸ia oficial˘ este documenta¸ia care este inclus˘ implicit în Ubuntu si este accesibil˘ imediat, local din mediul dumt a t a ¸ a neavoastr˘ desktop Ubuntu. De asemenea, o pute¸i accesa si de pe Internet de la adresa men¸ionat˘ mai sus. a t ¸ t a Captura de ecran urm˘ toare prezint˘ pagina principal˘ de internet pentru documenta¸ia Ubuntu: a a a t
  • 313. Cursul Ubuntu desktop 299 / 338 Figura 9.3: Documenta¸ia online t Documenta¸ia este clasificat˘ în func¸ie de numele versiunii Ubuntu c˘ reia se adreseaz˘ , precum Ubuntu 8.04 LTS, 7.10 si 6.06 t a t a a ¸ LTS. Pentru a accesa local documenta¸ia oficial˘ , direct din mediul desktop Ubuntu, f˘ r˘ s˘ fi¸i conecta¸i la Internet, din meniul Sistem t a aa a t t selecta¸i op¸iunea Ajutor si suport. t t ¸ Informa¸iile prezente în documenta¸ia oficial˘ vor fi suficiente pentru a v˘ ghida în rezolvarea majorit˘¸ii problemelor pe care le t t a a at pute¸i întâlni. Cu toate acestea, dac˘ nu pute¸i s˘ g˘ si¸i un r˘ spuns la întreb˘ rile dumneavoastr˘ , pute¸i c˘ uta r˘ spunsul în cea t a t a a t a a a t a a de a doua categorie de documenta¸ie prezent˘ pe aceast˘ pagin˘ web. Aceasta este o documenta¸ie creat˘ de c˘ tre comunitate, t a a a t a a f˘ r˘ a fi supus˘ procesului de control al calit˘¸ii din partea Echipei de documenta¸ie Ubuntu. Accesa¸i aceast˘ documenta¸ie prin aa a at t t a t intermediul paginii cu numele Community Docs. Documenta¸ia furnizat˘ de c˘ tre comunitate este stocat˘ într-o enciclopedie t a a a Wiki, lucru ce face posibil˘ modificarea rapid˘ a documenta¸iei. Chiar dac˘ documenta¸ia oferit˘ de comunitate acoper˘ mai a a t a t a a multe capitole si trateaz˘ unele subiecte mai în profunzime decât documenta¸ia oficial˘ , totu¸i acesteia îi lipse¸te asigurarea ¸ a t a s s controlului de calitate si de între¸inere, iar aceste motive fac din aceast˘ op¸iune o alternativ˘ mai pu¸in demn˘ de încredere. ¸ t a t a t a Documenta¸ia între¸inut˘ de comunitate reprezint˘ o colec¸ie larg˘ de documente realizate de c˘ tre comunitate, si în principal, t t a a t a a ¸ acoper˘ urm˘ toarele subiecte: a a • Migrarea din alte sisteme de operare precum Microsoft Windows si Red Hat ¸ • Configur˘ ri post-instalare si o gam˘ divers˘ de alte sarcini precum: a ¸ a a – Între¸inerea Calculatorului t – Conectarea si configurarea dispozitivelor hardware ¸ Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ informa¸iile disponibile în documenta¸ia oferit˘ de comunitate: a a s a t t a
  • 314. Cursul Ubuntu desktop 300 / 338 Figura 9.4: Documenta¸ia oferit˘ de comunitate t a Documenta¸ia oferit˘ de comunitate este, de asemenea, clasificat˘ în mai multe categorii. Pute¸i selecta categoria dorit˘ de la t a a t a indexul de pagin˘ din dreapta paginii. De asemenea pute¸i folosi câmpul Search din col¸ul din dreapta-sus al paginii pentru a a t t c˘ uta o anumit˘ informa¸ie în special în cadrul documenta¸iei oferite de comunitate. Fi¸i aten¸i c˘ selectarea op¸iunii Titles va a a t t t t a t restric¸iona c˘ utarea termenului dumneavoastr˘ doar la titlurile paginilor. Dac˘ opera¸ia de c˘ utare dup˘ titluri nu a produs nici t a a a t a a un rezultat, atunci o c˘ utare complet˘ cu op¸iunea Text selectat˘ , poate g˘ si pagina dorit˘ . a a t a a a De asemenea, mai pute¸i g˘ si informa¸ii folositoare în pagina CommonQuestions. Accesa¸i pagina CommonQuestions select a t t tând leg˘ tura Common Questions de pe pagina cu documenta¸ia oferit˘ de comunitate. a t a Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina CommonQuestions de pe situl web Ubuntu: a a s a Figura 9.5: Pagina întreb˘ rilor frecvente a
  • 315. Cursul Ubuntu desktop 301 / 338 Ajutor suplimentar pute¸i ob¸ine sub forma prezent˘ rilor video Ubuntu. Pute¸i selecta leg˘ tura Ubuntu Screencasts de pe pagina t t a t a Community Documentation pentru a accesa o serie de clipuri video despre instalarea si folosirea sistemului de operare Ubuntu. ¸ Fiecare prezentare video este conceput˘ în scopul educ˘ rii noilor utilizatori de Ubuntu. Fiecare prezentare video este disponibil˘ a a a în trei dimensiuni: mare, medie si mic˘ si în dou˘ formate OGG si Flash. ¸ a¸ a ¸ Urm˘ toarea figur˘ este o captur˘ de ecran care surprinde o prezentare video care trateaz˘ instalarea aplica¸iilor: a a a a t Figura 9.6: Pagina prezent˘ rilor video a Aceste prezent˘ ri video sunt disponibile sub licen¸a Creative Commons Attributions-Share Alike 3.0. Ave¸i libertatea s˘ le a t t a modifica¸i, partaja¸i, vinde sau distribui atâta timp cât sunt atribuie de facto lui Ubuntu. t t 9.4 Suport oferit de comunitate Marea si în continu˘ cre¸tere comunitate Ubuntu ofer˘ , de asemenea, o serie de op¸iuni de ajutor gratuit pentru mediul dumneav¸ a s a t oastr˘ desktop Ubuntu. În afar˘ de documenta¸ie, comunitatea Ubuntu mai ofer˘ ajutor si suport prin: a a t a ¸ • Liste de discu¸ii pe e-mail t • Forumuri pe Internet • Canale IRC • Echipe locale • Echipa Wiki Ubuntu 9.4.1 Liste de e-mail Pentru a g˘ si ajutor în leg˘ tur˘ cu o problem˘ , tot ceea ce trebuie s˘ face¸i este s˘ trimite¸i întrebarea printr-un e-mail pe o list˘ a a a a a t a t a de discu¸ii din domeniul de interes si ve¸i primi un r˘ spuns rapid din partea echipei. t ¸ t a Ve¸i fi nevoi¸i s˘ v˘ abona¸i mai întâi la listele de discu¸ii pe mail vizitând situl web Ubuntu Mailing Lists de la adresa https://lists.ubuntu.co t t a a t t . Pagina Listelor de discu¸ii va afi¸a toate listele de discu¸ii pe mail publice, la care v˘ pute¸i abona, precum si subiectele pe care t s t a t ¸ le pute¸i aborda pe fiecare. t Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina Listelor de discu¸ii pe mail: a a s a t
  • 316. Cursul Ubuntu desktop 302 / 338 Figura 9.7: Pagina listelor de discu¸ii t Pentru a solicita ajutor pentru Ubuntu desktop ar trebui s˘ accesa¸i pagina Community Support si s˘ selecta¸i lista de discu¸ii a t ¸ a t t ubuntu-users. Aceast˘ ac¸iune v˘ va trimite la o pagin˘ precum aceasta: a t a a Figura 9.8: Pagina de abonare la lista de discu¸ii pe mail Ubuntu-users t Trebuie s˘ furniza¸i adresa dumneavoastr˘ de e-mail, numele si o parol˘ în c˘ su¸ele indicate si apoi s˘ ap˘ sa¸i butonul Subscribe. a t a ¸ a a t ¸ a a t Când v˘ abona¸i la o list˘ de discu¸ii, vi se va trimite un e-mail de confirmare pentru a verifica dac˘ adresa furnizat˘ este a a t a t a a dumneavoastr˘ . Pentru a activa lista de discu¸ii la care v-a¸i abonat, în primul rând trebuie s˘ citi¸i mail-ul primit si apoi s˘ urma¸i a t t a t ¸ a t leg˘ tura din mail-ul de confirmare. a
  • 317. Cursul Ubuntu desktop 303 / 338 Figura 9.9: Mail de confirmare Efectuând clic pe leg˘ tur˘ ve¸i fi trimi¸i la pagina Confirm subscription request, unde pute¸i detaliile personale ale cererii de a a t s t abonare si abona¸i-v˘ la lista de discu¸ii de e-mail ap˘ sând butonul Subscribe to list ubuntu-users. ¸ t a t a Figura 9.10: Pagina de confirmare a cererii de abonare La sfâr¸it ve¸i primi un mesaj de confirmare în care se spune c˘ vi s-a confirmat cererea de abonare la lista de discu¸ii selectat˘ . s t a t a
  • 318. Cursul Ubuntu desktop 304 / 338 Figura 9.11: Pagina de confirmare a abon˘ rii a Imediat dup˘ aceea ve¸i primi un mesaj de bun venit care con¸ine adresa de mail a listei de discu¸ii selectate si ve¸i putea s˘ a t t t ¸ t a trimite¸i mesaje în cadrul acestei liste. Înainte de a trimite prima întrebare, este bine s˘ citi¸i pu¸in arhiva deoarece subiectul care t a t t v˘ intereseaz˘ este posibil s˘ se mai fi discutat. Arhiva v˘ va ajuta s˘ v˘ forma¸i o idee despre volumul discu¸iilor de pe list˘ si a a a a a a t t a¸ s˘ -i „sim¸i¸i” pe cei care sunt activi pe list˘ . a tt a Este posibil s˘ fi¸i „inunda¸i” de multe r˘ spunsuri la întrebarea pe care a¸i pus-o. Nivelul de mesaje primite poate fi controlat prin a t t a t ajustarea preferin¸elor dumneavoastr˘ din UserCP (Panoul de control al utilizatorului). Pute¸i folosi acest panou pentru a v˘ t a t a personaliza profilul si preferin¸ele. ¸ t Arhiva listelor de discu¸ii este o resurs˘ excelent˘ de informa¸ii, pentru c˘ exist˘ deja destule întreb˘ ri c˘ rora li s-a r˘ spuns. t a a t a a a a a Arhiva poate fi privit˘ ca o memorie a experien¸ei listei de discu¸ii. a t t 9.4.2 Forumuri pe Internet Not˘ : a Forumurile web sunt, adesea, o alternativ˘ imediat˘ si u¸oar˘ la listele de discu¸ii pentru c˘ pute¸i primi ajutor la diferite probleme a a¸ s a t a t f˘ r˘ a fi nevoi¸i s˘ v˘ abona¸i la o list˘ de discu¸ii cu trafic intens de mail. Acestea sunt u¸or de folosit într-un navigator de Internet aa t a a t a t s si sunt o metod˘ ideal˘ s˘ întâlni¸i al¸i utilizatori Ubuntu si dezvoltatori. ¸ a a a t t ¸ Urm˘ toarea captur˘ de ecran v˘ prezint˘ pagina principal˘ a sitului web „Ubuntu forums”: a a a a a
  • 319. Cursul Ubuntu desktop 305 / 338 Figura 9.12: Forumuri pe Internet Pentru a vizita forumul „Ubuntu forums” accesa¸i adresa http://ubuntuforums.org/ sau adresa http://www.ubuntu.com/community/t forums. Forumurile Ubuntu sunt în întregime men¸inute si moderate de voluntari si sunt disponibile în multe limbi precum Chinez˘ , t ¸ ¸ a Olandez˘ , German˘ , Finlandez˘ , Român˘ ,... a a a a Urm˘ toarea captur˘ de ecran v˘ prezint˘ pagina principal˘ a forumului Ubuntu în limba Francez˘ : a a a a a a Figura 9.13: Forumul Ubuntu în limba Francez˘ a Trebuie s˘ v˘ înregistra¸i pe forum pentru a putea s˘ publica¸i mesaje si s˘ ob¸ine¸i ajutor. Pentru a face acest lucru efectua¸i clic a a t a t ¸ a t t t pe leg˘ tura Înregistrare afi¸at˘ în pagina principal˘ a forumului si aceasta v˘ va trimite c˘ tre o pagin˘ precum aceasta: a s a a ¸ a a a
  • 320. Cursul Ubuntu desktop 306 / 338 Figura 9.14: Pagina regulilor forumului Ubuntu Urma¸i instruc¸iunile de pe aceast˘ pagin˘ si pe cele din paginile urm˘ toare pentru a v˘ înregistra pe forumul Ubuntu. Ve¸i primi t t a a¸ a a t o confirmare în care sunte¸i anun¸at c˘ înregistrarea pe forum s-a încheiat. t t a Acum v˘ pute¸i autentifica cu numele si parola si s˘ începe¸i s˘ utiliza¸i forumul pentru publicarea mesajelor si pentru c˘ utarea a t ¸ ¸ a t a t ¸ a celor deja existente. Mesajele publicate pe forum sunt împ˘ r¸ite pe categorii pe baza subiectului pe care îl trateaz˘ . Pentru a at a primi r˘ spuns la o anumit˘ întrebare este bine s˘ c˘ uta¸i mesaje anterioare cu subiect asem˘ n˘ tor. Fiecare categorie con¸ine fire a a a a t a a t de discu¸ii cu toate mesajele care s-au publicat în acea categorie. t O metod˘ alternativ˘ de a c˘ uta informa¸iile necesare o reprezint˘ utilizarea op¸iunii de C˘ utare din pagina principal˘ a forumua a a t a t a a lui. Pute¸i tasta întrebarea dumneavoastr˘ în caseta de dialog C˘ utare pentru a porni procesul de c˘ utare. Este mai mult ca sigur t a a a c˘ ve¸i g˘ si informa¸iile dorite în mesajele publicate. a t a t Cu toate acestea, dac˘ nu g˘ si¸i informa¸iile c˘ utate în întreb˘ rile care au fost deja puse, pute¸i începe o nou˘ discu¸ie pe forumul a a t t a a t a t web. Si dup˘ toate probabilit˘¸ile, dup˘ un timp ve¸i fi asaltat de r˘ spunsuri din partea membrilor zelo¸i ai comunit˘¸ii, oferindu¸ a at a t a s at v˘ asisten¸a. a t˘ 9.4.3 Canale IRC Not˘ : a Canalele IRC sunt o form˘ de comunicare în timp real pe Internet, care permite utilizatorilor s˘ ia leg˘ tura unii cu al¸ii rapid. a a a t Canalele IRC sunt disponibile în re¸eaua freenode, irc.freenode.net. Cel mai bun canal pentru a interac¸iona cu al¸i utilizatori t t t Ubuntu este #ubuntu. Sunt disponibile si alte canale specializate precum #kubuntu, #edubuntu si #xubuntu. Suplimentar exist˘ si ¸ ¸ a¸ canale dedicate discu¸iilor despre dezvoltare, despre erorile de programare, despre documenta¸ie, accesibilitate pentru persoanele t t cu dizabilit˘¸i si canale dedicate echipelor locale. at ¸ Pentru a vedea o list˘ a canalelor si clien¸ilor IRC consulta¸i https://help.ubuntu.com/community/InternetRelayChat. a ¸ t t Pute¸i s˘ v˘ conecta¸i în mai multe moduri la un canal IRC si unul dintre acestea este folosind mesagerul Pidgin. Conectarea t a a t ¸ folosind Pidgin a fost predat˘ în Lec¸ia a treia. a t 1. Deschide¸i meniul Contacte pentru a vedea op¸iunile disponibile si efectua¸i clic pe Adaug˘ un chat. Prin aceast˘ ac¸iune t t ¸ t a a t se va afi¸a fereastra de dialog Adaug˘ un chat. s a
  • 321. Cursul Ubuntu desktop 307 / 338 Figura 9.15: Meniul Contacte 2. Pentru a interac¸iona cu utilizatorii de Ubuntu tasta¸i #ubuntu în câmpul de introducere text Chat. Apoi ap˘ sa¸i butonul t t a t Adaug˘ . Acest lucru va duce la ad˘ ugarea canalului #ubuntu în Lista de contacte. a a Figura 9.16: Fereastra de dialog Adaug˘ un chat a 3. Re¸ine¸i c˘ #ubuntu este ad˘ ugat la List˘ de contacte drept cont IRC. Efectua¸i clic dublu pe numele acesta de cont pentru t t a a a t a putea intra în camera de discu¸ii a utilizatorilor de Ubuntu. t Figura 9.17: List˘ de contacte a 4. Acum a¸i intrat în canalul IRC destinat utilizatorilor Ubuntu. Pute¸i folosi caseta din partea inferioar˘ a ferestrei pentru a t t a tasta mesajele dumneavoastr˘ , dup˘ care ap˘ sa¸i tasta Enter pentru a le trimite. a a a t
  • 322. Cursul Ubuntu desktop 308 / 338 Figura 9.18: Canalul IRC pentru utilizatorii de Ubuntu 9.4.4 Echipe locale Not˘ : a Echipele Ubuntu LoCo (prescurtare de la „locale”) sunt o resurs˘ vital˘ în asigurarea suportului tehnic localizat. Datorit˘ succea a a sului incredibil repurtat de Ubuntu în lume, proiectul LoCo ajut˘ grupurile de fani si de entuzia¸ti Ubuntu s˘ lucreze împreun˘ , a ¸ s a a folosind specificul local, pentru a ajuta la munca de sus¸inere, promovare, dezvoltare si la îmbun˘ t˘¸irea sistemului de operare t ¸ a at Ubuntu. Pute¸i accesa echipa local˘ dorit˘ de la adresa: http://www.ubuntu.com/support/community/locallanguage. t a a Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ o list˘ cu limbile în care pute¸i solicita ajutor si suport pentru Ubuntu: a a s a a t ¸ Figura 9.19: Pagina Echipe locale Pentru a primi asisten¸a si suport tehnic pentru Ubuntu în limba dumneavoastr˘ selecta¸i limba dorit˘ din lista Non-English t˘ ¸ a t a Support.
  • 323. Cursul Ubuntu desktop 309 / 338 Figura 9.20: Pagina Non-English Support Dac˘ dori¸i s˘ înfiin¸a¸i o echip˘ local˘ sau s˘ v˘ al˘ tura¸i uneia existente accesa¸i adresa: https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeams. a t a t t a a a a a t t Pentru a vedea lista cu echipele locale vizita¸i adresa: https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeamList. t 9.4.5 Echipa Wiki Ubuntu Not˘ : a Echipa Ubuntu Wiki este un site web central care se comport˘ ca un centru de informa¸ii utile despre Ubuntu si proiectele din a t ¸ cadrul Ubuntu si con¸ine mai mult de 6.000 de documente si pagini care sunt actualizate continuu de c˘ tre membrii comunit˘¸ii ¸ t ¸ a at Ubuntu. Echipa Ubuntu Wiki poate fi accesat˘ la https://wiki.ubuntu.com/. a Urm˘ toarea captur˘ de ecran înf˘¸i¸eaz˘ pagina Echipei Ubuntu Wiki: a a at s a Figura 9.21: Echipa Wiki Ubuntu
  • 324. Cursul Ubuntu desktop 310 / 338 Ca utilizator Ubuntu pute¸i, de asemenea, s˘ contribui¸i la con¸inutul enciclopediei wiki si pute¸i edita oricare din paginile g˘ zduite t a t t ¸ t a de acest site. Cu toate acestea, trebuie s˘ ave¸i în vedere (s˘ respecta¸i) codul de conduit˘ Ubuntu atunci când edita¸i con¸inutul a t a t a t t oric˘ rei pagini wiki. a De¸i enciclopedia wiki Ubuntu este disponibil˘ doar în Englez˘ , sunt disponibile multe alte enciclopedii asem˘ n˘ toare g˘ zduite s a a a a a de c˘ tre echipele locale. De exemplu adresa enciclopediei wiki în limba Francez˘ este aceasta http://wiki.ubuntu-fr.org. Pute¸i a a t g˘ si si alte echipe locale dac˘ vizita¸i pagina de la adresa https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeamList. a ¸ a t Pentru a afla mai multe informa¸ii despre modul de editare a paginilor wiki Ubuntu consulta¸i https://wiki.ubuntu.com/HelpOnEditing. t t 9.5 Launchpad Launchpad este o suit˘ web de colaborare care ajut˘ oamenii s˘ dezvolte direct sau s˘ colaboreze la dezvoltarea aplica¸iilor graa a a a t tuite si cu surs˘ public˘ . Acest sistem a fost dezvoltat de Canonical, Ubuntu fiind cel mai popular proiect g˘ zduit de Launchpad. ¸ a a a Pute¸i folosi Shipit cu datele de identificare de pe Launchpad pentru a comanda CD-uri Ubuntu, pute¸i raporta erori de prograt t mare, s˘ ajuta¸i la traducerea proiectului Ubuntu, s.a.m.d.. Acest capitol va trata sec¸iunea de Asisten¸a tehnic˘ din Launchpad, a t ¸ t t˘ a urm˘ rirea erorilor de programare si Shipit (comandarea CD-urilor cu Ubuntu). a ¸ a a s a a Pute¸i vizita Launchpad la adresa https://launchpad.net. Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina principal˘ a sitului Launcht pad: Figura 9.22: Pagina Launchpad Informa¸iile stocate în Launchpad pot fi accesate anonim. Pentru a trimite informa¸ii c˘ tre Launchpad, mai întâi trebuie s˘ crea¸i t t a a t un cont pe Launchpad. Pentru a crea un cont pe Launchpad pute¸i accesa leg˘ tura Register din col¸ul din dreapta-sus a paginii t a t principale si pute¸i completa datele cerute în sec¸iunea Not registered yet?. Ap˘ sa¸i butonul Register pentru a termina procesul ¸ t t a t de înregistrare.
  • 325. Cursul Ubuntu desktop 311 / 338 Figura 9.23: Pagina de înregistrare Dup˘ ce v-a¸i înregistrat, pute¸i s˘ v˘ autentifica¸i si s˘ v˘ întoarce¸i la pagina principal˘ pentru a c˘ uta informa¸iile dorite. Pute¸i a t t a a t ¸ a a t a a t t face acest lucru fie punând o întrebare nou˘ , fie c˘ utând informa¸iile necesare în r˘ spunsurile deja existente. a a t a 9.5.1 ˘ ˘ ˘ Raspunsurile de natura tehnica în Launchpad Pentru a c˘ uta un r˘ spuns în cele deja existente ap˘ sa¸i pictograma Answers din dreapta. Ac¸iunea aceasta va duce la afi¸area a a a t t s paginii Questions and answers. Pentru a ob¸ine informa¸ii despre un proiect în particular, precum Ubuntu, pute¸i selecta numele t t t proiectului din lista Most active projects. Se va afi¸a pagina Question for Ubuntu de pe Launchpad. s Este bine de stiut ¸ ˘ t ˘ t ˘ Multe aplica¸ii Ubuntu ofera op¸iunea Primeste ajutor online în meniul lor „Ajutor”. Aceasta op¸iune poate fi folosita ca modalt ¸ ˘ ˘ tehnica” de pe Launchpad. ˘ itate de acces rapid a sec¸iunii „Raspunsuri de natura t
  • 326. Cursul Ubuntu desktop 312 / 338 Figura 9.24: Pagina Întreb˘ ri si r˘ spunsuri a ¸ a În aceast˘ pagin˘ sunt listate toate r˘ spunsurile specifice proiectului Ubuntu, organizate în diferite categorii. Pute¸i tasta întrebarea a a a t dumneavoastr˘ în câmpul Search pentru a c˘ uta un r˘ spuns printre întreb˘ rile care exist˘ deja. Alternativ, pute¸i ap˘ sa butonul a a a a a t a Ask a question pentru a afi¸a pagina Ask a question. s Figura 9.25: Pagina Întreb˘ ri pentru proiectul Ubuntu a Pute¸i pune o întrebare selectând limba preferat˘ si tastând sumarul întreb˘ rii în câmpul Summary. Ac¸ionând butonul Continue t a¸ a t se va afi¸a o list˘ cu întreb˘ rile care pot fi similare cu întrebarea pus˘ de dumneavoastr˘ . s a a a a
  • 327. Cursul Ubuntu desktop 313 / 338 Figura 9.26: Pagina în care pute¸i pune întrebarea t Dac˘ tot nu g˘ si¸i r˘ spunsul dorit, continua¸i cu tastarea descrierii problemei în câmpul Description. Apoi pute¸i ap˘ sa butonul a a t a t t a Add pentru a ad˘ uga întrebarea dumneavoastr˘ în baza de date de pe Launchpad. a a Figura 9.27: Pagina de întreb˘ ri a Când întrebarea pus˘ a primit r˘ spuns, ve¸i primi un e-mail de notificare, în care sunte¸i anun¸at c˘ s-a r˘ spuns la întrebarea pus˘ a a t t t a a a de dumneavoastr˘ . a 9.5.2 ˘ Platforma Malone de pe Launchpad de urmarire a erorilor Not˘ : a Malone este o unealt˘ specific˘ web, de colaborare, pentru urm˘ rirea erorilor de programare, disponibil˘ în Launchpad. V˘ a a a a a asigur˘ o loca¸ie în care s˘ pute¸i raporta erorile pe care le întâlni¸i în Ubuntu si în aplica¸iile folosite de acesta. De asemenea, v˘ a t a t t ¸ t a permite s˘ urm˘ ri¸i evolu¸ia erorilor pân˘ la eliminarea lor. a a t t a
  • 328. Cursul Ubuntu desktop 314 / 338 Dac˘ descoperi¸i orice problem˘ în Ubuntu si aplica¸iile conexe, pute¸i s˘ o raporta¸i pe Launchpad ap˘ sând pictograma Bugs de a t a ¸ t t a t a pe pagina principal˘ . Se va afi¸a pagina Bug tracking de pe situl Launchpad. a s Pagina Bug tracking afi¸eaz˘ toate erorile raportate recent precum si erorile remediate în ultima perioad˘ . Înainte de a raporta o s a ¸ a nou˘ eroare de programare pe Launchpad, trebuie s˘ c˘ uta¸i în baza de date a erorilor deja raportate, ca s˘ v˘ asigura¸i c˘ eroarea a a a t a a t a pe care dori¸i s˘ o raporata¸i nu este deja în baza de date. t a t Figura 9.28: Pagina de urm˘ rire a erorilor a Pute¸i raporta o eroare de programare nou˘ pe pagina Report a bug, care poate fi afi¸at˘ ap˘ sând butonul Report a bug de pe t a s a a pagina Bug tracking. Introduce¸i o scurt˘ descriere a erorii în câmpul Summary si apoi ap˘ sa¸i butonul Continue pentru a raporta eroarea. t a ¸ a t Figura 9.29: Pagina de raportare a erorilor Când ap˘ sa¸i butonul Continue, programul de urm˘ rire a erorilor afi¸eaz˘ o list˘ care con¸ine erori similare, raportate anterior pe a t a s a a t Launchpad. Dac˘ eroarea pe care dori¸i s˘ o raporta¸i nu este pe list˘ înseamn˘ c˘ aceasta este o eroare nou˘ si o pute¸i raporta a t a t a a a a¸ t
  • 329. Cursul Ubuntu desktop 315 / 338 ap˘ sând butonul No, I’d like to report a new bug din partea inferioar˘ a paginii. Prin aceast˘ ac¸iune se va deschide o nou˘ a a a t a sec¸iune în partea inferioar˘ a paginii. t a Figura 9.30: C˘ utarea erorilor raportate a Vi se vor cere alte informa¸ii detaliate despre eroare, precum etapele de parcurs pentru a reproduce eroarea si informa¸ii despre t ¸ t versiune. Dup˘ furnizarea informa¸iilor cerute pute¸i, în sfâr¸it, s˘ trimite¸i raportul ap˘ sând butonul Submit Bug Report. a t t s a t a Vizita¸i Malone la adresa https://launchpad.net/malone. t 9.5.3 Shipit Not˘ : a Shipit este o aplica¸ie pe care o pute¸i folosi pentru a cere furnizarea de CD-uri Ubuntu. De¸i Ubuntu poate fi desc˘ rcat gratuit de t t s a pe internet, pute¸i, de asemenea, s˘ comanda¸i gratuit si s˘ vi se livreze CD-uri Ubuntu. Aceast˘ posibilitate este util˘ atunci când t a t ¸ a a a ave¸i o conexiune lent˘ de Internet, pentru c˘ desc˘ rcarea sistemului de operare poate fi de durat˘ . Primirea obiectelor comandate t a a a a poate dura pân˘ la 10 s˘ pt˘ mâni. a a a Urm˘ toarea captur˘ de ecran înf˘¸i¸eaz˘ pagina web Shipit: a a at s a Figura 9.31: Pagina Shipit
  • 330. Cursul Ubuntu desktop 316 / 338 Vizita¸i pagina Shipit la adresa http://Shipit.ubuntu.com. t 9.6 Pagina The Fridge Not˘ : a The Fridge este un centru de informare pentru comunitatea Ubuntu, al˘ turând stiri, marketing bazat pe experien¸a proprie de a ¸ t utilizare a sistemului de operare, promovare, colabor˘ ri între echipe si con¸inut original deosebit. Ca în frigiderul familiei, acesta a ¸ t este locul în care familia Ubuntu poate expune cele mai bune lucr˘ ri ca s˘ poat˘ fi v˘ zute de toat˘ lumea, al˘ turi de glume, a a a a a a anun¸uri, invita¸ii, stiri si fotografii. t t ¸ ¸ Vizita¸i The Fridge la adresa http://fridge.ubuntu.com/. t Urm˘ toarea captur˘ de ecran înf˘¸i¸eaz˘ pagina principal˘ The Fridge: a a at s a a Figura 9.32: Pagina The Fridge 9.7 ˘ ˘ ˘ Asisten¸a tehnica platita t˘ Canonical asigur˘ asisten¸a tehnic˘ profesional˘ contra cost în întreaga lume. Pute¸i cump˘ ra acest serviciu contactând echipa a t˘ a a t a t˘ a a Global Support Services pe situl Ubuntu la adresa http://www.ubuntu.com/support/paid. Servicii de asisten¸a tehnic˘ pl˘ tite pot fi achizi¸ionate, de asemenea, prin re¸eaua de companii si parteneri a c˘ rei list˘ o pute¸i consulta pe pagina Canonical Marketplace. t t ¸ a a t 9.7.1 ˘ ˘ Servicii profesionale de asisten¸a tehnica cu plata de la Canonical t˘ Serviciul „Canonical Global Support Services” este conceput s˘ asigure asisten¸a tehnic˘ clien¸ilor, oricând ace¸tia o solicit˘ . a t˘ a t s a Echipa „Global Support Services” utilizez˘ experien¸a sa vast˘ si cuno¸tin¸ele pentru a identifica problemele pe care clien¸ii a t a¸ s t t le pot întâlni la instalarea si între¸inerea noilor platforme si aplica¸ii. De la birouri pentru intreprinderi mici pân˘ la sisteme ¸ t ¸ t a complexe, echipa „Global Support Services” este întotdeauna preg˘ tit˘ s˘ v˘ ajute s˘ exploata¸i la maxim sistemul de operare a a a a a t Ubuntu. Este asigurat suport pentru desktop, servere, servere pentru sta¸ii de lucru si re¸ele. Urm˘ toarea captur˘ de ecran ne arat˘ diferite t ¸ t a a a tipuri de asisten¸a tehnic˘ oferit˘ : t˘ a a
  • 331. Cursul Ubuntu desktop 317 / 338 Figura 9.33: Pagina cu diferite tipuri de asisten¸a tehnic˘ cu plat˘ t˘ a a Pentru a achizi¸iona servicii de asisten¸a tehnic˘ efectua¸i clic pe leg˘ tura contact us din partea inferioar˘ a paginii Canonical t t˘ a t a a Global Support Services. Ve¸i fi trimi¸i la pagina About us. Pute¸i completa formularul prezentat în aceast˘ pagin˘ pentru a t s t a a afla mai multe informa¸ii despre seviciul Canonical Global Support Services. Alternativ, pute¸i ap˘ sa butonul Purchase Support t t a din panoul Navigation din dreapta. Dac˘ sunte¸i angajatul unei companii, cere¸i detalii despre op¸iunile de asisten¸a de la a t t t t˘ departamentul dumneavoastr˘ tehnic, pentru c˘ aceste op¸iuni pot diferi de la companie la companie. a a t Figura 9.34: Pagina „Despre noi” Dup˘ ce a¸i cump˘ rat serviciul de asisten¸a, ve¸i primi un e-mail de confirmare care con¸ine num˘ rul de identificare al serviciului a t a t˘ t t a achizi¸ionat. Ve¸i primi chiar si un apel telefonic de bun venit. t t ¸
  • 332. Cursul Ubuntu desktop 318 / 338 9.7.2 Pagina Canonical Marketplace Not˘ : Not˘ : a a În pagina Canonical Marketplace sunt afi¸ate un num˘ r de companii si parteneri din diferite locuri din lume care asigur˘ suport s a ¸ a local pentru sisteme desktop si servere care ruleaz˘ Ubuntu. ¸ a Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina Marketplace de pe situl Ubuntu: a a s a Figura 9.35: Pagina Canonical Marketplace Pentru a g˘ si asisten¸a tehnic˘ pe plan local consulta¸i pagina http://www.ubuntu.com/support/commercial/marketplace. a t˘ a t Selecta¸i regiunea dumneavoastr˘ din lista prezentat˘ si ve¸i fi trimi¸i la lista furnizorilor locali de servicii de asisten¸a. Urm˘ t a a¸ t s t˘ a toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ lista cu to¸i furnizorii de servicii de asisten¸a local˘ care exist˘ în Africa: a s a t t˘ a a Figura 9.36: Pagina cu furnizorii de servicii de asisten¸a tehnic˘ local˘ t˘ a a
  • 333. Cursul Ubuntu desktop 319 / 338 Dac˘ intreprinderea dumneavoastr˘ ofer˘ servicii legate de Ubuntu, atunci si dumneavoastr˘ pute¸i fi lista¸i pe pagina Canonical a a a ¸ a t t Marketplace ca furnizor local de servicii. Pentru a face asta ap˘ sa¸i leg˘ tura send us your information din partea inferioar˘ a a t a a paginii Marketplace. 9.8 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at despre: a t t at • Diversele surse unde pute¸i g˘ si asisten¸a pentru Ubuntu, deopotriv˘ liber˘ si contra-cost - documenta¸ia sistemului si online, t a t˘ a a¸ t ¸ suport cu plat˘ , asisten¸a din partea comunit˘¸ii Ubuntu, Launchpad si The Fridge. a t˘ at ¸ • Documenta¸ia sistemului si cea online pune la dispozi¸ie sursa primar˘ de ajutor si con¸ine atât documenta¸ia oficial˘ , cât si pe t ¸ t a ¸ t t a ¸ cea a comunit˘¸ii. at • Comunitatea Ubuntu ofer˘ , de asemenea, o asisten¸a esen¸ial˘ prin intermediul listelor de mail, forumurilor Web, canalelor a t˘ t a IRC, echipelor de localizare si al Ubuntu Team Wiki. ¸ • Pute¸i utiliza Launchpad pentru a efectua activit˘¸i, cum ar fi c˘ utarea de informa¸ii legate de Ubuntu, urm˘ rirea bug-urilor t at a t a sistemului si pentru a comanda CD-uri cu Ubuntu. ¸ • The Fridge este un canal de informa¸ii pentru comunitatea Ubuntu, care ofer˘ laolalt˘ stiri, planuri de marketing, puncte de t a a¸ vedere, colaborare în echip˘ si un con¸inut de o înalt˘ originalitate. a¸ t a • Canonical ofer˘ suport tehnic profesional pe întreg cuprinsul globului, pe care-l pute¸i achizi¸iona contactând echipa Global a t t Support Services. • Servicii de asisten¸a tehnic˘ profesional˘ pute¸i ob¸ine, de asemenea, prin companiile si partenerii Canonical indica¸i în Canont˘ a a t t ¸ t ical Marketplace. 9.9 Exerci¸ii recapitulative t Question: Denumi¸i sursele principale de ajutor si suport tehnic pentru Ubuntu. t ¸ Answer: Question: Câte feluri de documenta¸ii se g˘ sesc pe site-urile documentare ale Ubuntu? t a Answer: Question: Care sunt posibilit˘¸ile de ob¸inere a asisten¸ei tehnice comerciale pentru Ubuntu? at t t Answer: Question: Care sunt celelalte canale prin care comunitatea Ubuntu î¸i extinde sprijinul si asisten¸a tehnic˘ ? s ¸ t a Answer: Question: Ce sunt canalele IRC? Answer: Question: Ce fel de asisten¸a si suport tehnic ofer˘ Echipele locale utilizatorilor sistemului Ubuntu? t˘ ¸ a Answer: Question: Ce este Launchpad? Answer: Question: Cum se nume¸te utilitarul pentru urm˘ rirea erorilor de programare, pe care îl g˘ si¸i în Launchpad? s a a t Answer:
  • 334. Cursul Ubuntu desktop 320 / 338 Capitolul 10 Parti¸ionarea si pornirea t ¸ Not˘ : a Parti¸ionarea si pornirea este o sec¸iune suplimentar˘ si nu o parte integrant˘ a cursului Ubuntu desktop. Mul¸i dintre utilizatori, t ¸ t a¸ a t în special cei ce lucreaz˘ la companii, care au administratori de sistem ce se ocup˘ de calculatoarele lor, s-ar putea s˘ trateze a a a aceast˘ sec¸iune cu dezinteres. Utilizatorii de acas˘ îns˘ , ca si cei doritori s˘ avanseze în folosirea Ubuntu o pot g˘ si extrem de a t a a ¸ a a util˘ . a O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Care sunt avantajele parti¸ion˘ rii t a • Cum se creeaz˘ parti¸iile a t • Cum se configureaz˘ op¸iunile de pornire a t 10.1 Ce este parti¸ionarea t Not˘ : Not˘ : a a Simple analogii Simplificând lucrurile, un disc fix nou se aseam˘ n˘ cu temelia unei case - mai e nevoie de c˘¸iva stâlpi si pere¸i, a a at ¸ t înainte de începe s˘ -¸i aduci si s˘ -¸i aranjezi lucrurile în˘ untru (bun˘ oar˘ mobilierul). Parti¸ia este primul nivel al construc¸iei at ¸ at a a a t t pe un disc fix. Odat˘ ce discul este logic structurat în parti¸ii, se poate asimila unei case cu camere modulare. Fiecare parti¸ie a t t (camer˘ ) are o anumit˘ dimensiune, care îns˘ poate fi modificat˘ mai târziu, sau chiar mutat˘ , numai c˘ asta ar putea s˘ cauzeze a a a a a a a unele neajunsuri cu obiectele mutate pentru a elibera spa¸iu. Odat˘ ce o parti¸ie (camer˘ ) este creat˘ , aceasta poate fi formatat˘ t a t a a a folosind un sistem de fi¸iere la alegere. Dup˘ ce v-a¸i ales si sistemul de fi¸iere pe care-l ve¸i folosi, atunci pute¸i începe popularea s a t ¸ s t t parti¸iei cu date sub forma fi¸ierelor si dosarelor (mobilierul). t s ¸ A¸adar, o parti¸ie este alocarea logic˘ a unei buc˘¸i mari din spa¸iul întregului disc. În func¸ie de cum este configurat un sistem s t a at t t la momentul instal˘ rii, pot exista una sau mai multe parti¸ii pe un disc. În unele cazuri, este posibil chiar s˘ modifica¸i pozi¸ia, a t a t t dimensiunile si num˘ rul de parti¸ii, dar acest lucru este considerat de regul˘ treaba exper¸ilor. ¸ a t a t Mul¸i utilizatori Microsoft Windows vor avea chiar o singur˘ si mare parti¸ie - cunoscut˘ de regul˘ ca „unitatea C: ”, de¸i este tot t a¸ t a a s atât de comun si pentru utilizatorii de Microsoft Windows s˘ aib˘ mai multe parti¸ii denumite cu literele succesive ale alfabetului ¸ a a t (D:, E: si a¸a mai departe). ¸ s În mod similar, la Ubuntu se poate instala sistemul pe o singur˘ parti¸ie de pe disc, sau datele si aplica¸iile sistemului pot fi a t ¸ t r˘ spândite pe mai multe parti¸ii. a t
  • 335. Cursul Ubuntu desktop 321 / 338 Figura 10.1: Parti¸ionarea t Exist˘ argumente valide pentru ambele scenarii. Având pe o singur˘ parti¸ie toate aplica¸iile, bibliotecile si datele, aceasta a a t t ¸ înseamn˘ c˘ avem un sistem simplu de gestionat. Acest lucru mai ofer˘ si flexibilitate în instalarea aplica¸iilor sau în ad˘ ugarea a a a¸ t a datelor, folosindu-se un „spa¸iu” comun. t Dac˘ accepta¸i toate configur˘ rile implicite în momentul instal˘ rii Ubuntu, ve¸i ob¸ine un sistem compus din dou˘ parti¸ii logice a t a a t t a t de pe disc. O parti¸ie va con¸ine toate fi¸ierele, iar cealalt˘ este cunoscut˘ ca parti¸ie „swap ”, ce poate fi considerat˘ o extensie a t t s a a t a memoriei calculatorului. Alternativ, pute¸i crea mai multe parti¸ii de diferite dimensiuni în care pute¸i plasa diferite tipuri de aplica¸ii, biblioteci si date. t t t t ¸ Aceast˘ variant˘ de lucru este adesea utilizat˘ când Ubuntu urmeaz˘ a fi folosit de mai mul¸i utilizatori sau pentru Ubuntu-server, a a a a t cazuri în care datele utilizatorului sunt p˘ strate separat de programele sistemului, fi¸ierele de administrare si de configurare. a s ¸ Un beneficiu semnificativ al acestei situa¸ii poate fi marcat atunci când apare o problem˘ în sistem iar dimensiunile fi¸ierelor t a s de administrare încep s˘ creasc˘ . În acest scenariu, prin comasarea fi¸ierelor de administrare (într-o singur˘ parti¸ie) nu se va a a s a t consuma tot spa¸iul disponibil pe disc, deoarece acestea se vor fi limita la propria lor parti¸ie (mic˘ ) pe discul fizic. t t a Indiferent ce schem˘ de parti¸ionare a fost aleas˘ , acesta nu este b˘ tut˘ -n cuie. Este posibil s˘ folosi¸i un program utilitar a t a a a a t specializat pentru a redimensiona parti¸ii (sub rezerva c˘ ave¸i suficient spa¸iu liber în fiecare parti¸ie), îns˘ aceasta este o tem˘ t a t t t a a destul de avansat˘ . a Cu toate c˘ este posibil˘ schimbarea schemei de parti¸ionare a discului dup˘ ce sistemul a fost instalat, este important s˘ v˘ face¸i a a t a a a t copii de siguran¸a înainte de a efectua vreo modificare asupra parti¸iilor. t˘ t Despre sistemul de fi¸iere Parti¸ionarea unui disc este doar începutul. Odat˘ ce discul a fost împ˘ r¸it logic, acele parti¸ii trebuie s t a at t s˘ fie formatate, astfel încât sistemul de operare s˘ poat˘ aranja fi¸ierele pe disc într-un mod structurat. Sunt multe si diferite a a a s ¸ tipuri de sisteme de fi¸iere, fiecare cu avantajele lui. La Microsoft Windows cele dou˘ sisteme de fi¸iere principale sunt FAT (File s a s Allocation Table) si NTFS (New Technology File System). La Ubuntu exist˘ multe op¸iuni, incluzând aici ext2, ext3, ReiserFS, ¸ a t XFS dar si multe altele. Programul de instalare al Ubuntu alege ext3 în mod implicit, dar, desigur, este posibil s˘ prevala¸i ¸ a t op¸iunea implicit˘ . t a Este bine de re¸inut: t ˘ ext3 este un sistem de fi¸ iere cu jurnalizare, de uz general. Acesta rezolva bine cele mai multe dintre sarcini, de¸ i uneori in s s ˘ ˘ locul lui este preferat XFS, pentru ca pe sistemele utilizate ca centre media da rezultate mai bune în manipularea unor fi¸ iere s ˘ ¸ foarte mari - cum sunt fi¸ ierele pentru muzica si video. s Puncte de montare Punctul de montare este un loc în ierarhia de directoare a discului din care se poate accesa sistemul de fi¸iere. s Nu g˘ si¸i nici un echivalent real al acestuia la Microsoft Windows. La Microsoft Windows parti¸iile C:, D: si a¸a mai departe, a t t ¸ s sunt toate tratate ca entit˘¸i separate, a¸a încât sistemul de operare, aplica¸iile si datele sunt adesea prezentate unui utilizator ca at s t ¸ fiind „de pe unitatea C: ” sau „într-un dosar de pe unitatea D: ”. Este bine de re¸inut: t ˘ „Montat ” este termenul utilizat când se face referire la faptul ca un sistem de fi¸ iere este disponibil si poate fi accesat. CD-urile s ¸ si DVD-urile sunt de obicei montate automat atunci când sunt introduse în unitate. Acela¸ i lucru este valabil si pentru dispozitive ¸ s ¸ USB conectate, cum sunt stick-urile de memorie sau discurile fixe.
  • 336. Cursul Ubuntu desktop 322 / 338 În Ubuntu, fi¸ierele si directoarele se g˘ sesc într-o parti¸ie, a¸a cum sunt si la Microsoft Windows. Cu toate acestea, acea parti¸ie s ¸ a t s ¸ t nu este rereferit˘ direct de c˘ tre utilizator. Utilizatorul ar spune de obicei c˘ fi¸ierele sunt „în directorul meu acas˘ ” (când se face a a a s a referire la /home/ < nume utilizator>), sau „în directorul r˘ d˘ cin˘ ” (când se face referire la /) f˘ r˘ a preciza îns˘ pe care parti¸ie a a a aa a t de pe disc se afl˘ acestea. a În majoritatea instal˘ rilor standard ale sistemului Ubuntu ve¸i g˘ si o singur˘ parti¸ie în care se afl˘ toate fi¸ierele si dosarele. Cu a t a a t a s ¸ toate acestea, dac˘ utilizatorul va ata¸a un dispozitiv USB extern conectat ca stick de memorie sau un disc fix USB, Ubuntu va a s monta parti¸ia (parti¸iile) acelor noi unit˘¸i în punct(e) de montare corespunz˘ toare în arborele de directoare. De exemplu, un t t at a dispozitiv USB stick de memorie sau disc fix vor ap˘ rea de obicei în /media/disc (cu excep¸ia cazului în care unitatea are parti¸iile a t t denumite de utilizator, caz în care acestea vor ap˘ rea în /media/<nume parti¸ie> ) a t Alte considera¸ii Cum am men¸ionat anterior, redimensionarea parti¸iilor nu este o sarcin˘ facil˘ . În cele mai multe cazuri, t t t a a aceasta necesit˘ ca toate parti¸iile implicate s˘ fie de-montate, aceasta însemnând s˘ nu fie în uz. De obicei, în vederea redimena t a a sion˘ rii unei parti¸ii calculatorul va trebui pornit cu un sistem de operare având un sistem de fi¸iere independent - cum ar fi un a t s Live CD. Trebuit cânt˘ rit cu în¸elepciune, înaintea parti¸ion˘ rii un disc, în ceea ce prive¸te la num˘ rul si dimensiunile parti¸iilor a t t a s a ¸ t ce urmeaz˘ a fi create, pentru a preveni mai târziu o redimensionare nedorit˘ . a a ˘ ˘ Masura de precau¸ie: t ˘ ˘s t ˘ ˘ S-ar putea sa depa¸ i¸i spa¸iul alocat pe hard disc pentru parti¸ia dumneavoastra. „Acasa” din cauza sub-diviziunilor t t ˘ ˘ ˘t ˘ ˘ ˘ de marime fixa ale unita¸ii hard. Aceasta situa¸ie poate aparea chiar daca celelalte parti¸ii au destul spa¸iu liber. O t t t ˘ ¸ t ˘ ˘ parti¸ionare buna si ra¸ionala cere sa anticipa¸i cât spa¸iu ave¸i nevoie pentru fiecare parti¸ie. t t t t t Pentru utilizatorii noi, utilizatorii „casnici” si al¸i utilizatori individuali, cea mai u¸oar˘ si mai convenabil˘ rezolvare ar fi crearea ¸ t s a¸ a unei singure parti¸ii r˘ d˘ cin˘ (/) cu o parti¸ie de swap. Cu toate acestea, pentru sisteme multi-utilizator sau calculatoare cu discuri t a a a t fixe de mare capacitate, este ideal s˘ ave¸i directoarele /home, /tmp, /usr si /var pe parti¸ii separate de parti¸ia r˘ d˘ cin˘ (/). a t ¸ t t a a a Înainte de a începe parti¸ionarea discului fix, ar trebui s˘ lua¸i în considerare urm˘ toarele: t a t a • Directorul r˘ d˘ cin˘ : numit totodat˘ si directorul „ / ”, ocup˘ pozi¸ia cea mai înalt˘ în arborele ierarhic al directoarelor. Când a a a a¸ a t a crea¸i parti¸ia r˘ d˘ cin˘ , trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ acesta con¸ine fi¸ierele /etc, /bin, /sbin, /lib si /dev, altfel nu ve¸i putea porni t t a a a a a t a t s ¸ t sistemul. Ave¸i nevoie, de asemenea, s˘ v˘ asigura¸i c˘ parti¸iei r˘ d˘ cin˘ i-a¸i alocat suficient spa¸iu pe disc - cel pu¸in 150-250 t a a t a t a a a t t t MB. • Directorul /home: con¸ine toate fi¸ierele si datele personale ale utilizatorului. Pe un sistem multi-utilizator, fiecare utilizator va t s ¸ stoca datele cu caracter personal într-un sub-director din acest director. În acest fel, dimensiunea directorului /home va depinde de num˘ rul de utilizatori care folosesc sistemul si care î¸i p˘ streaz˘ datele în acest director. În mod ideal, spa¸iul pe care îl ve¸i a ¸ s a a t t aloca acestei parti¸ii trebuie ales în func¸ie planurile dumneavoastr˘ . În general, circa 100 MB spa¸iu pe disc poate fi alocat t t a t pentru fiecare utilizator. Oricum, ar trebui s˘ rezerva¸i mult mai mult spa¸iu, dac˘ v˘ gândi¸i s˘ salva¸i volume mari de fi¸iere a t t a a t a t s multi-media în directorul dumneavoastr˘ Acas˘ . a a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ ˘ Este buna practica de a avea directorul /Acasa pe o parti¸ie separata, deoarece aceasta va permite transferul lui direct de la o t distribu¸ie la alta. t • Directorul /var: acest director con¸ine date variabile, cum ar fi rubrici de stiri, e-mail-uri, site-uri Web, baze de date si pachetele t ¸ ¸ „cache” ale sistemului. Dimensiunea acestui director depinde, de asemenea, de gradul de folosire a sistemului. Cel mai probabil, m˘ rimea directorului ar putea fi dictat˘ de gradul în care dumneavoastr˘ . gestiona¸i si utiliza¸i pachetele Ubuntu. a a a t ¸ t Dac˘ inten¸iona¸i s˘ instala¸i toate pachetele pe care le ofer˘ Ubuntu, va trebui s˘ aloca¸i pentru acest director /var un spa¸iu de a t t a t a a t t 2 - 3 GB. Dac˘ îns˘ dori¸i s˘ economisi¸i spa¸iu pe hard disc si nu v˘ propune¸i actualiz˘ ri majore ale pachetelor, atunci pute¸i a a t a t t ¸ a t a t s˘ limita¸i spa¸iul de disc pentru directorul /var la cel pu¸in 30 - 40 MB. a t t t • Directorul /tmp: acesta con¸ine date temporare create de programe. Câteva aplica¸ii, inclusiv programe de arhivare, utilitarele t t Authoring pentru CD/DVD, precum si programe multi-media folosesc si ele acest director pentru a stoca temporar fi¸iere de ¸ ¸ s imagini. Trebuie s˘ planifica¸i rezervarea unui spa¸iu pentru acest director, în func¸ie de cât de mult crede¸i c˘ ve¸i folosi aceste a t t t t a t aplica¸ii. t
  • 337. Cursul Ubuntu desktop 323 / 338 • Directorul /usr: con¸ine toate programele de utilizator (fi¸iere binare), documenta¸ia si biblioteci specifice lor. Acest director t s t ¸ tinde s˘ utilizeze maxim de spa¸iu pe discul fix. Prin urmare, va trebui s˘ aloca¸i pentru acest director cel pu¸in 500 MB spa¸iu a t a t t t pe disc. Dar, ve¸i avea nevoie s˘ m˘ ri¸i acest spa¸iu în func¸ie de num˘ rul si tipurile de pachete pe care ave¸i de gând s˘ le t a a t t t a ¸ t a instala¸i. Pe baza planific˘ rilor dumneavoastr˘ si a spa¸iului disponibil pe disc, pute¸i aloca între 1,5 si 6 GB pentru acest t a a¸ t t ¸ director. Este bine de re¸inut: t ˘ Parti¸ia /usr este denumita uneori Resursele de Sistem ale Utilizatorului si nu Utilizator, cum s-a inten¸ionat ini¸ial. t ¸ t t 10.2 Crearea unei parti¸ii t A¸a cum am men¸ionat anterior, parti¸iile multiple sunt foarte utile mai ales în cazurile în care o parti¸ie este stricat˘ , pentru c˘ s t t t a a ave¸i posibilitatea s˘ înc˘ rca¸i sistemul GNU/Linux, pentru a-l repara, f˘ r˘ s˘ fie nevoie s˘ -l reinstala¸i. Pentru a face acest lucru, t a a t aa a a t este nevoie de o parti¸ie r˘ d˘ cin˘ . Aceast˘ parti¸ie ar trebui s˘ con¸in˘ componentele esen¸iale ale sistemului. t a a a a t a t a t ˘ ˘ Masura de precau¸ie: t ˘ ˘ Unitatea de disc fix pe care o formata¸i nu trebuie sa con¸ina nici un fel de date. Daca deja a¸i formatat-o iar acesta t t ˘ t ˘ t ˘ con¸ine date, sari¸i peste stadiul parti¸ionarii si trece¸i la pasul urmator - montarea. t t ˘ ¸ t Dac˘ unitatea de disc fix pe care dori¸i s˘ o formata¸i este goal˘ si neformatat˘ , pute¸i utiliza oricare dintre urm˘ toarele unelte de a t a t a¸ a t a parti¸ionare: t • Editorul de parti¸ii (GParted): GParted este util pentru crearea spa¸iului pentru noi sisteme de operare, re-organizarea spa¸iului t t t pe disc, copierea datelor de pe discul fix si oglindirea unei parti¸ii cu o alta (disc imagine). ¸ t • Linie de comand˘ : Linia de comand˘ este mai rapid˘ si mai puternic˘ decât GParted. Când naviga¸i prin sistemul de fi¸iere, a a a¸ a t s pute¸i folosi linia de comand˘ pentru a s˘ ri de la un director la altul într-o frac¸iune de secund˘ . Dac˘ sti¸i si v˘ este familiar t a a t a a¸ t ¸ a lucrul cu interfa¸a liniei de comand˘ , folosi¸i programul Terminal. t a t Dac˘ dori¸i s˘ crea¸i o parti¸ie folosind GParted, trebuie mai întâi s˘ instala¸i programul folosind Instalare/Dezinstalare aplica¸ii a t a t t a t t sau Administratorul de pachete Synaptic . 10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic 1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare , apoi face¸i clic pe Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide t t fereastra Administratorul de pachete Synaptic .
  • 338. Cursul Ubuntu desktop 324 / 338 Figura 10.2: Accesarea Administratorului de pachete Synaptic 2. Când se deschide pentru prima dat˘ fereastra principal˘ a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic , se afi¸eaz˘ o a a t s a list˘ cu toate pachetele de programe disponibile în arhivele software Ubuntu. Panoul din stânga listeaz˘ diferitele categorii a a de programe. Pute¸i s˘ selecta¸i o anumit˘ categorie pentru a vedea disponibilul de programe cuprinse în aceast˘ categorie. t a t a a Alternativ, pute¸i utiliza butonul Caut˘ al aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic pentru a localiza un anumit t a t program din list˘ . a Face¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a c˘ uta pachetul pe care dori¸i s˘ -l instala¸i. Se va deschide fereastra de dialog t a a t a t C˘ utare. a De la butonul Caut˘ în câmpul casetei de dialog Caut˘ scrie¸i numele pachetului Parition editor si face¸i clic pe butonul a a t ¸ t Caut˘ . Pachetul GParted este acum afi¸at în subfereastra din dreapta a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic . a s t Face¸i clic dreapta pe numele pachetului pentru a alege o ac¸iune pe care dori¸i s˘ o efectua¸i asupra lui. Ve¸i observa c˘ t t t a t t a ave¸i op¸iuni variate pentru ac¸iunile pe care dori¸i s˘ le efectua¸i asupra pachetului selectat. Dac˘ pachetul selectat nu este t t t t a t a instalat, îl pute¸i marca pentru instalare. Dac˘ pachetul selectat este deja marcat pentru instalare, pute¸i s˘ -l deselecta¸i, t a t a t pentru a-l dezinstala. În mod similar, în cazul în care pachetul este deja instalat, pute¸i s˘ selecta¸i Actualizare pentru a-l t a t actualiza sau Marcheaz˘ pentru dezinstalare sau Marcare pentru dezinstalare complet˘ pentru a dezinstala pachetul a a din calculator. Pentru a instala un pachet, selecta¸i Marcare pentru instalare în caseta de validare. t Editorul de parti¸ii GParted este acum selectat pentru instalare. Pentru continuarea instal˘ rii face¸i clic pe butonul Aplic˘ . t a t a Va ap˘ rea caseta de dialog Sumar. a Caseta de dialog Sumar v˘ va solicita s˘ efectua¸i o verificare final˘ , înainte de punerea în aplicare a ac¸iunii marcate. a a t a t Face¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a valida modific˘ rile marcate. Se va deschide fereastra Desc˘ rcarea pachetului de t a a a fi¸iere . s A¸tepta¸i ca toate fi¸ierele necesare s˘ se descarce. Dup˘ ce toate fi¸ierele necesare pachetului s-au desc˘ rcat, apare caseta s t s a a s a de dialog Modific˘ ri aplicate . a Caseta de dialog Modific˘ ri aplicate v˘ confirm˘ c˘ toate modific˘ rile solicitate au realizate. Face¸i clic pe Închide a a a a a t pentru a închide caseta de dialog.
  • 339. Cursul Ubuntu desktop 325 / 338 Figura 10.3: Administratorul de pachete Synaptic 3. De la butonul Caut˘ în câmpul casetei de dialog Caut˘ scrie¸i numele pachetului Parition editor si face¸i clic pe butonul a a t ¸ t Caut˘ . Pachetul GParted este acum afi¸at în subfereastra din dreapta a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic . a s t Figura 10.4: C˘ utarea unui pachet în Synaptic a 4. Face¸i clic dreapta pe numele pachetului pentru a alege o ac¸iune pe care dori¸i s˘ o efectua¸i asupra lui. Ve¸i observa c˘ t t t a t t a ave¸i op¸iuni variate pentru ac¸iunile pe care dori¸i s˘ le efectua¸i asupra pachetului selectat. Dac˘ pachetul selectat nu este t t t t a t a instalat, îl pute¸i marca pentru instalare. Dac˘ pachetul selectat este deja marcat pentru instalare, pute¸i s˘ -l deselecta¸i, t a t a t pentru a-l dezinstala. În mod similar, în cazul în care pachetul este deja instalat, pute¸i s˘ selecta¸i Actualizare pentru a-l t a t actualiza sau Marcheaz˘ pentru dezinstalare sau Marcare pentru dezinstalare complet˘ pentru a dezinstala pachetul a a din calculator. Pentru a instala un pachet, selecta¸i Marcare pentru instalare în caseta de validare. t
  • 340. Cursul Ubuntu desktop 326 / 338 Figura 10.5: Marcarea unui pachet pentru instalare 5. Editorul de parti¸ii GParted este acum selectat pentru instalare. Pentru continuarea instal˘ rii face¸i clic pe butonul Aplic˘ . t a t a Va ap˘ rea caseta de dialog Sumar. a Figura 10.6: Fereastra de dialog Sumar 6. Caseta de dialog Sumar v˘ va solicita s˘ efectua¸i o verificare final˘ , înainte de punerea în aplicare a ac¸iunii marcate. a a t a t Face¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a valida modific˘ rile marcate. Se va deschide fereastra Desc˘ rcarea pachetului de t a a a fi¸iere . s
  • 341. Cursul Ubuntu desktop 327 / 338 Figura 10.7: Fereastra de dialog Aplicarea modific˘ rilor a 7. A¸tepta¸i ca toate fi¸ierele necesare s˘ se descarce. Dup˘ ce toate fi¸ierele necesare pachetului s-au desc˘ rcat, apare caseta s t s a a s a de dialog Modific˘ ri aplicate . a Figura 10.8: Fereastra de dialog Modific˘ ri aplicate a 8. Caseta de dialog Modific˘ ri aplicate v˘ confirm˘ c˘ toate modific˘ rile solicitate au realizate. Face¸i clic pe Închide a a a a a t pentru a închide caseta de dialog. Figura 10.9: Administratorul de pachete Synaptic dup˘ instalare a 9. Editorul de parti¸ii a fost instalat în calculatorul dumneavoastr˘ . Acum pute¸i parti¸iona discul fix. t a t t
  • 342. Cursul Ubuntu desktop 328 / 338 Figura 10.10: Deschiderea editorului de parti¸ii. t 10.2.2 Parti¸ionarea folosind Gparted t 1. Din meniul Sistem din categoria Administrare selecta¸i op¸iunea Editor de parti¸ii. Se va deschide fereastra principal˘ t t t a a aplica¸iei Editorul de parti¸ii GParted. t t Este bine de re¸inut: t ˘ t GParted este, de asemenea, disponibil pe CD-ul cu care a¸i instalat sistemul de operare, daca a¸i utilizat versiunea Live t CD.
  • 343. Cursul Ubuntu desktop 329 / 338 Figura 10.11: Fereastra principal˘ a programului GParted a 2. În col¸ul din dreapta-sus a ferestrei utilitarului GParted se afl˘ o caset˘ derulant˘ . Din acea caset˘ ave¸i posibilitatea t a a a a t s˘ selecta¸i discul fix pe care dori¸i s˘ -l parti¸iona¸i prin selectarea numelui logic al discului notat mai devreme. Fereastra a t t a t t editorului de parti¸ii GParted se va reîmprosp˘ ta si va afi¸a grafic unitatea aleas˘ . t a ¸ s a Dac˘ parti¸iile existente pe disc nu au fost înc˘ utilizate, un fond alb va umple bara grafic˘ de reprezentare a discului. Dac˘ a t a a a îns˘ parti¸iile existente con¸in unele date, spa¸iul ocupat va fi reprezentat printr-un spa¸iu de culoare galben deschis. a t t t t Pute¸i fie s˘ redimensiona¸i o parti¸ie existent˘ sau s˘ crea¸i una nou˘ în spa¸iul nealocat de pe discul fix. Înainte de t a t t a a t a t redimensionarea unei parti¸ii existente, trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ a¸i demontat-o, f˘ când clic dreapta pe parti¸ie si selectând t a a t a t a t ¸ Demontare . Re¸ine¸i c˘ nu pute¸i redimensiona o parti¸ie mic¸orând-o peste zona de culoare galben˘ , care marcheaz˘ t t a t t s a a zona ocupat˘ cu date. a Pentru a crea o nou˘ parti¸ie în spa¸iul de disc nealocat, face¸i clic dreapta pe acea zon˘ si selecta¸i Nou în meniul de a t t t a¸ t acces rapid. Va ap˘ rea caseta de dialog Creare parti¸ie nou˘ . a t a Fereastra de dialog Creare parti¸ie nou˘ v˘ permite s˘ defini¸i caracteristicile noii parti¸ii. In afar˘ de definirea diment a a a t t a siunii parti¸iei noi, pute¸i de asemenea s˘ alege¸i tipul parti¸iei, dac˘ s˘ fie primar˘ sau logic˘ . În plus, pute¸i chiar alege t t a t t a a a a t sistemul de fi¸iere ce va fi folosit pe parti¸ia nou˘ . În mod implicit, Ubuntu folose¸te parti¸ii ext3. Oricum, dac˘ dori¸i ca s t a s t a t noua unitate s˘ poat˘ fi citit˘ atât de Microsoft Windows, cât si în Ubuntu, f˘ r˘ a instala nimic în plus, pute¸i s˘ o formata¸i a a a ¸ aa t a t ca Fat 32.
  • 344. Cursul Ubuntu desktop 330 / 338 Figura 10.12: Crearea unei parti¸ii noi t 3. Pute¸i fie s˘ redimensiona¸i o parti¸ie existent˘ sau s˘ crea¸i una nou˘ în spa¸iul nealocat de pe discul fix. Înainte de t a t t a a t a t redimensionarea unei parti¸ii existente, trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ a¸i demontat-o, f˘ când clic dreapta pe parti¸ie si selectând t a a t a t a t ¸ Demontare . Re¸ine¸i c˘ nu pute¸i redimensiona o parti¸ie mic¸orând-o peste zona de culoare galben˘ , care marcheaz˘ t t a t t s a a zona ocupat˘ cu date. a Pentru a crea o nou˘ parti¸ie în spa¸iul de disc nealocat, face¸i clic dreapta pe acea zon˘ si selecta¸i Nou în meniul de a t t t a¸ t acces rapid. Va ap˘ rea caseta de dialog Creare parti¸ie nou˘ . a t a Figura 10.13: Fereastra de dialog Crearea unei parti¸ii noi t 4. Fereastra de dialog Creare parti¸ie nou˘ v˘ permite s˘ defini¸i caracteristicile noii parti¸ii. In afar˘ de definirea diment a a a t t a siunii parti¸iei noi, pute¸i de asemenea s˘ alege¸i tipul parti¸iei, dac˘ s˘ fie primar˘ sau logic˘ . În plus, pute¸i chiar alege t t a t t a a a a t sistemul de fi¸iere ce va fi folosit pe parti¸ia nou˘ . În mod implicit, Ubuntu folose¸te de parti¸ii ext3. Cu toate acestea, dac˘ s t a s t a dori¸i ca noua unitate s˘ poat˘ fi citit˘ atât de Microsoft Windows, cât si în Ubuntu, f˘ r˘ a instala nimic în plus, pute¸i s˘ o t a a a ¸ aa t a ˘ formata¸i ca Fat 32 sau ca NTFS. N OTA : t Dac˘ dori¸i s˘ crea¸i o parti¸ie pe un disc fix nou, selecta¸i Parti¸ie primar˘ . Un disc fix SCSI sau S-ATA poate avea a t a t t t t a maximum 4 parti¸ii primare si 11 parti¸iile logice, în timp ce un disc fix IDE poate avea pân˘ la 63 parti¸ii în total. Parti¸ia t ¸ t a t t primar˘ folosit˘ ca baz˘ de parti¸ii logice este numit˘ parti¸ie extins˘ . Spre deosebire de parti¸iile primare, parti¸iile logice a a a t a t a t t trebuie s˘ fie continue: blocurile acestei parti¸ii urmeaz˘ unul dup˘ altul, f˘ r˘ nici o pauz˘ . a t a a aa a
  • 345. Cursul Ubuntu desktop 331 / 338 Figura 10.14: Caseta de confirmare 5. În câmpul op¸ional Dimensiune nou˘ (MiB) stabili¸i dimensiunea dorit˘ a parti¸iei, utilizând s˘ geata de navigare în sus t a t a t a sau în jos. De asemenea, pute¸i defini dimensiunea prin glisarea s˘ ge¸ilor cursor negre ale barei albe de sus, care reprezint˘ t a t a parti¸ia. t 6. Alege¸i ca parti¸ia s˘ fie Primar˘ , Extins˘ sau Logic˘ din lista derulant˘ Crea¸i ca. t t a a a a a t 7. Apoi, alege¸i sistemul de fi¸iere din lista derulant˘ Sistem de Fi¸iere . t s a s 8. Face¸i clic pe butonul Adaug˘ pentru a finaliza parti¸ia. Bara grafic˘ de culoare alb˘ se va actualiza afi¸ând noua parti¸ie t a t a a s t de pe disc. 9. În aceast˘ faz˘ pute¸i crea mai multe parti¸ii, urmând procedura men¸ionat˘ anterior si apoi f˘ când clic pe butonul Aplic˘ a a t t t a ¸ a a pentru a le ad˘ uga pe discul fix. Va ap˘ rea caseta de dialog Aplicarea opera¸iilor pe disc. a a t Figura 10.15: Caseta Aplicarea opera¸iunilor în a¸teptare t s 10. Caseta de dialog Aplicarea opera¸iilor pe disc v˘ recomand˘ s˘ crea¸i o copie de siguran¸a a datelor, înainte de efectuarea t a a a t t˘ modific˘ rilor si v˘ cere o confirmare final˘ înainte de scrierea modific˘ rilor pe disc. Face¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a ¸ a a a t a parti¸ionarea si formatarea discului fix în conformitate cu op¸iunile alese de dumneavoastr˘ . t ¸ t a
  • 346. Cursul Ubuntu desktop 332 / 338 Figura 10.16: Editorul GParted împreun˘ cu parti¸ia nou˘ a t a 11. Sistemul începe s˘ aplice modific˘ rile pe disc. Durata opera¸iei depinde de m˘ rimea noii parti¸ii. Pute¸i face clic pe butonul a a t a t t Detalii pentru a afi¸a mai multe informa¸ii despre locul si modul în care sunt efectuate modific˘ rile, în timp ce opera¸ia se s t ¸ a t deruleaz˘ . a Figura 10.17: Stergerea unei parti¸ii ¸ t 12. Când primi¸i mesajul c˘ toate opera¸iile desemnate au fost finalizate cu succes, pute¸i închide fereastra f˘ r˘ probleme, t a t t aa f˘ când clic pe butonul Închide. Oricum, dac˘ ceva a fost gre¸it iar procesul nu s-a finalizat cu succes, pute¸i salva starea a a s t opera¸iei pentru o reluare viitoare, f˘ când clic pe butonul Salvare detalii. t a 13. Parti¸ia nou creat˘ este acum vizibil˘ în fereastra editorului de parti¸ii GParted . De asemenea, ve¸i observa c˘ sistemul t a a t t a dumneavoastr˘ monteaz˘ automat parti¸ia nou creat˘ . a a t a Montarea se refer˘ la procesul de ata¸are a unei parti¸ii noi sau a unei unit˘¸ii deta¸abile la un director existent, pentru a o a s t at s face accesibil˘ . Directorul la care noua parti¸ie este ata¸at˘ se nume¸te punct de montare. Dup˘ ce parti¸ia este montat˘ , a t s a s a t a pute¸i accesa fi¸ierele pe care le con¸ine prin accesarea punctului de montare al acelei parti¸ii. Mai demult, distribu¸iile t s t t t
  • 347. Cursul Ubuntu desktop 333 / 338 Linux nu permiteau auto-montarea de noi parti¸ii sau discuri. Îns˘ , începând cu Ubuntu 7.04, pute¸i accesa cu u¸urin¸a t a t s t˘ noile parti¸ii pentru c˘ acestea se auto-monteaz˘ . Când crea¸i o nou˘ parti¸ie, aceasta î¸i deschide o fereastr˘ separat˘ iar t a a t a t s a a pe ecran va ap˘ rea reprezentat˘ printr-o pictogram˘ de disc. a a a Figura 10.18: Fereastra de dialog Preferin¸e -> Unit˘¸i si medii amovibile t at ¸ 14. Când nu mai dori¸i s˘ accesa¸i la noile parti¸ii, pute¸i s˘ le demonta¸i printr-un clic dreapta pe pictograma de pe ecran a t a t t t a t parti¸iei Disc si selectarea op¸iunii Demontare volum din meniul contextual. t ¸ t Figura 10.19: Fi¸ierul RC.local s ˘ 10.3 Op¸iuni la încarcarea sistemului t Pornirea este un proces prin care sistemul de operare este înc˘ rcat în memoria principal˘ a computerului sau memoria cu acces a a aleator (RAM). Procesul de înc˘ rcare începe când porni¸i calculatorul. Pe parcursul acestui proces, BIOS-ul preia controlul a t
  • 348. Cursul Ubuntu desktop 334 / 338 calculatorului dumneavoastr˘ si decide unde s˘ caute programele în calculator si în ce ordine. Op¸iunile de configurare ale a ¸ a ¸ t BIOS-ului calculatorului dumneavoastr˘ vor determina dac˘ înaintea pornirii procesului de înc˘ rcare se verific˘ discul fix sau a a a a unitatea de dischet˘ , unit˘¸ile pentru CD, DVD sau memoria flash. Dac˘ ave¸i mai multe sisteme de operare instalate pe computer, a at a t configura¸ia BIOS-ului va determina care sistem de operare va fi înc˘ rcat primul la pornire. t a Numai dup˘ ce toate fi¸ierele de sistem au fost înc˘ rcate în memoria principal˘ , sistemului de operare îi este predat controlul a s a a asupra calculatorului. Sistemul de operare execut˘ comenzile de ini¸ializare, iar apoi a¸teapt˘ comenzile primei interac¸ion˘ ri cu a t s a t a utilizatorul. Oricum, ca utilizator cu drept de administrare, pute¸i s˘ schimba¸i configura¸ia de start a calculatorului pentru a stabili ordinea de t a t t înc˘ rcare , s˘ modifica¸i sistemul de operare implicit sau s˘ face¸i ca sistemul s˘ execute automat o comand˘ la pornire. a a t a t a a O cale de verificare sau modificare a configur˘ rilor BIOS-ului este repornirea calculatorului si ap˘ sarea unei taste pentru a accesa a ¸ a func¸ia de configurare înainte de a începe înc˘ rcarea sistemului de operare. În general, pute¸i face acest lucru ap˘ sând una dintre t a t a tastele F1, F2, ESC sau DELETE. Odat˘ ce s-a deschis fereastra de configurare a BIOS-ului, pute¸i face schimb˘ rile dorite, a t a urmând instruc¸iunile de utilizare afi¸ate. Oricum, trebuie s˘ fi¸i foarte precau¸i atunci când efectua¸i o modificare în configur˘ rile t s a t t t a BIOS-ului, pentru c˘ o op¸iune gre¸it˘ poate face ca sistemul s˘ nu mai porneasc˘ normal. a t s a a a De asemenea, pute¸i efectua acele modific˘ ri de configurare utilizând o linie de comand˘ din terminalul calculatorului. t a a ˘ 10.3.1 Rularea automata a unei comenzi la pornirea sistemului Uneori, poate ve¸i dori s˘ ad˘ uga¸i o comand˘ la procesul de start al calculatorului, astfel încât acesta s˘ execute acea comand˘ t a a t a a a de fiecare dat˘ când porne¸te. a s 1. În terminal, tasta¸i urm˘ toarea comand˘ pentru a deschide fi¸ierul rc.local: t a a s $ sudo nano /etc/rc.local Figura 10.20: Fereastra principal˘ a aplica¸iei Terminal a t Fi¸ierul rc.local con¸ine un script care este executat dup˘ toate celelalte scripturi de pornire. Dac˘ dori¸i ca unele aplica¸ii s t a a t t s˘ porneasc˘ în mod automat în procesului de start, ave¸i posibilitatea de a introduce propriile dumneavoastr˘ scripturi de a a t a pornire în acest fi¸ier. s 2. Fi¸ierul rc.local se deschide în fereastra aplica¸iei Terminal. Scrie¸i înaintea liniei exit 0 comanda care dori¸i s˘ ruleze la s t t t a pornirea sistemului. $ date > /home/oem/newbackup
  • 349. Cursul Ubuntu desktop 335 / 338 Figura 10.21: Efectuarea configur˘ rilor în fi¸ierul rc.local a s 3. Dup˘ ce a¸i introdus comanda dorit˘ pentru a fi executat˘ la pornire, ap˘ sa¸i CTRL+X pentru a salva si închide fi¸ierul. a t a a a t ¸ s Figura 10.22: Accesarea utilitarului pentru configurarea serviciilor 4. Când reporni¸i sistemul, fi¸ierul rc.local va fi executat. Dac˘ dori¸i s˘ se afi¸eze rezultatul comenzii de mai sus, tasta¸i t s a t a s t urm˘ toarea comand˘ în Terminal: a a $ cat newbackup Imaginea urm˘ toare prezint˘ rezultatul comenzii de mai sus: a a
  • 350. Cursul Ubuntu desktop 336 / 338 10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porneste implicit ¸ Când sunt mai multe sisteme de operare instalate pe un calculator, este vorba despre o configura¸ie „multi-boot”. În mod obi¸nuit, t s sistemul de operare înc˘ rcat de calculator este cel afi¸at în capul listei din fi¸ierul de configurare. Pentru a alege care sistem de a s s operare s˘ se încarce atunci când porni¸i computerul, edita¸i fi¸ierul de configurare GRUB. a t t s 1. Face¸i o copie de siguran¸a a fi¸ierului de configurare si deschide¸i-l într-un editor de text, astfel: t t˘ s ¸ t $ sudo cp /boot/grub/menu.lst /boot/grub/menu.lst_backup $ gksu gedit /boot/grub/menu.lst 2. Pentru a modifica ordinea de înc˘ rcare implicit˘ , g˘ si¸i linia care con¸ine: a a a t t ... default 0 ... Înlocui¸i aceast˘ linie cu linia urm˘ toarea: t a a default X Înlocui¸i X cu un num˘ r în func¸ie de ordinea în care dori¸i ca sistemele de operare s˘ apar˘ în fi¸ierul de configurare. t a t t a a s Trebuie s˘ începe¸i cu cifra 0. De exemplu, dac˘ dori¸i ca sistemul de operare implicit s˘ fie primul din list˘ , înlocui¸i X cu a t a t a a t 0; dac˘ dori¸i ca sistemul de operare implicit s˘ fie cel de pe pozi¸ia a doua în list˘ , înlocui¸i X cu 1. a t a t a t 3. Alege¸i s˘ salva¸i si salva¸i configura¸ia ca implicit˘ , pentru ca la repornire s˘ se încarce ultimul sistem de operare ales. t a t ¸ t t a a ˘ ˘ ˘ 10.3.3 Configurarea Serviciilor care sa porneasca la încarcarea sistemului Când Ubuntu porne¸te, sunt lansate mai multe programe care v˘ sunt folositoare. Unele servicii sunt indispensabile pentru ca s a Ubuntu s˘ func¸ioneze corect pe calculatorul dumneavoastr˘ . Altele sunt utilitare de care probabil nu ve¸i avea niciodat˘ nevoie, a t a t a sau chiar nu le dori¸i (de exemplu, ntpdate, care coreleaz˘ ora calculatorului dumneavoastr˘ . cu un server de timp) sau unele t a a pentru care nu ave¸i un periferic care s˘ le foloseasc˘ (de exemplu, programul HP de imprimare si scanare, care nu v˘ este de nici t a a ¸ a un folos, dac˘ nu folosi¸i un dispozitiv HP). a t De¸i asemenea programe sunt inofensive, ele m˘ resc timpul de pornire a computerului. Prin dezactivarea unora dintre ele, a¸i s a t putea ob¸ine un timp de pornire mai mic. t ˘ ˘ Masura de precau¸ie: t ˘ A se citi informa¸iile despre utilitarul respectiv înainte de a-l dezactiva, pentru ca dezactivarea unora pot face ca sistemul t ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ dumneavoastra sa nu mai porneasca sau sa nu mai func¸ioneze corespunzator. t Pentru configurarea programelor care ruleaz˘ la înc˘ rcarea sistemului, trebuie s˘ ave¸i privilegii administrative. Apoi, parcurge¸i a a a t t urm˘ torii pa¸i: a s 1. Din meniul Sistem alege¸i Administrare, apoi face¸i clic pe Servicii. t t 2. Introduce¸i parola. Se va deschide fereastra Set˘ ri servicii. t a 3. Selecta¸i utilitarul care dori¸i s˘ fie activat la pornire prin selectarea sau deselectarea casetelor respective, apoi face¸i clic t t a t pe butonul Închide.
  • 351. Cursul Ubuntu desktop 337 / 338 Figura 10.23: Fereastra de configurare a serviciilor de pornire 10.4 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Parti¸ionarea discului dumneavoastr˘ fix este similar˘ cu împ˘ r¸irea unei case în camere desp˘ r¸ite de pere¸i. t a a at at t • Pute¸i instala Ubuntu pe o singur˘ sau mai multe parti¸ii sau unit˘¸i deta¸abile. t a t at s • Înaintea parti¸ion˘ rii discului fix, trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ nu exist˘ date pe acea unitate. În cazul în care discul fix pe care t a a a t a a urmeaz˘ s˘ crea¸i o parti¸ie con¸ine date pe care dori¸i s˘ le p˘ stra¸i, este mai sigur s˘ crea¸i o copie de siguran¸a a acelor date a a t t t t a a t a t t˘ înainte de a continua. • Pute¸i crea o parti¸ie folosind deopotriv˘ editorul de parti¸ii sau interfa¸a liniei de comand˘ . t t a t t a • Este posibil s˘ schimba¸i configura¸ia de pornire redefinind atât ordinea de pornire a sistemelor instalate, prin schimbarea a t t sistemul de operare implicit la pornire, sau definind programe care s˘ se deschid˘ automat la pornire. a a • Pentru a determina un set de programe s˘ se lanseze o dat˘ cu pornirea sistemului, este nevoie s˘ include¸i comenzile de start a a a t corespunz˘ toare în fi¸ierul /etc/rc.local, astfel încât calculatorul s˘ le execute automat la fiecare pornire. a s a • Pute¸i schimba sistemul de operare care se încarc˘ implicit la pornire, modificând fi¸ierul de configurare. t a s • Trebuie s˘ citi¸i documenta¸ia unui program sau utilitar înainte de a-l dezactiva, pentru c˘ dezactivarea unor servicii pot face a t t a ca sistemul dumneavoastr˘ s˘ nu mai porneasc˘ sau s˘ func¸ioneze defectuos. a a a a t 10.5 Exerci¸ii recapitulative t Question: Care sunt avantajele parti¸ion˘ rii? t a Answer: Question: De ce este nevoie s˘ folosi¸i comanda sudo? a t Answer: Question: Care dintre aceste sisteme de fi¸iere sunt folosite implicit în Ubuntu? s
  • 352. Cursul Ubuntu desktop 338 / 338 • Fat 32 • NTFS • Ext3 Answer: Question: Dac˘ dori¸i ca o aplica¸ie a sistemului s˘ se lanseze automat, la pornire, unde i-a¸i putea stabili comanda? a t t a t Answer: Question: Este posibil s˘ dezactiva¸i toate aplica¸iile de start? De ce? a t t Answer: 10.6 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1 Ca fost utilizator de Microsoft Windows, a¸i vrea s˘ ave¸i un calculator cu dubl˘ op¸iune de pornire si s˘ crea¸i o t t a t a t ¸ a t parti¸ie separat˘ de pe care s˘ lansa¸i Microsoft Windows. Pentru a ob¸ine aceasta, trebuie s˘ crea¸i o parti¸ie primar˘ de 5 GB si t a a t t a t t a ¸ s˘ o formata¸i cu un sistem de fi¸iere compatibil cu Microsoft Windows. a t s 1. Din meniul Sistem alege¸i Administrare si face¸i clic pe Editor de parti¸ii. t ¸ t t 2. În caseta de afi¸are a unit˘¸ilor de stocare, selecta¸i discul fix dorit prin alegerea denumirii sale logice. Fereastra se va s at t reîmprosp˘ ta si va afi¸a o reprezentare a unit˘¸ii alese. a ¸ s at 3. Face¸i clic dreapta pe bara cu fond alb si apoi clic pe Nou pentru crearea unei parti¸ii noi. Va ap˘ rea fereastra de dialog t ¸ t a Crea¸i noua parti¸ie, în care defini¸i caracteristicile noi parti¸ii. t t t t 4. În fereastra de dialog Noua dimensiune, selecta¸i m˘ rimea noii parti¸ii. t a t 5. În caseta Creaz˘ ca, selecta¸i Parti¸ie primar˘ . a t t a 6. Acum alege¸i sistemul de fi¸iere. Opta¸i pentru ntfs. t s t 7. Face¸i clic pe butonul Adaug˘ pentru a calibra parti¸ia. Graficul de reprezentare se actualizeaz˘ marcând o nou˘ parti¸ie t a t a a t pe disc. 8. Dac˘ sunte¸i sigur de caracteristicile noii parti¸ii, face¸i clic pe Aplic˘ . Discul va fi parti¸ionat si formatat. a t t t a t ¸