Curs ubuntu
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Curs ubuntu

on

  • 631 views

 

Statistics

Views

Total Views
631
Views on SlideShare
631
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
9
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Curs ubuntu Curs ubuntu Document Transcript

  • Cursul Ubuntu desktop i Cursul Ubuntu desktop
  • Cursul Ubuntu desktop ii Copyright © 2008 Marian Vasile (marianvasile@upcmail.ro) Copyright © 2008, 2009 Doru Hori¸co (doruhushhush@gmail.com) s Copyright © 2008 VassiIordache (vassi51@b.astral.ro) Copyright © 2008 Doru Barbu (barbu.doru@gmail.com) Scris˘ de c˘ tre si atribuit˘ companiei Canonical srl. si comunit˘¸ii de Preg˘ tire Ubuntu 2008-2009. a a ¸ a ¸ at a Aceast˘ licen¸a respect˘ termenii licen¸ei Creative Commons: Creative Commons Non-Commercial-Share-Alike a t˘ a t Sub aceast˘ licen¸a ave¸i libertatea: a t˘ t • s˘ împ˘ rt˘ si¸i - v˘ d˘ dreptul s˘ copia¸i, distribui¸i si s˘ transmite¸i mai departe lucrarea a a a¸ t a a a t t ¸ a t • s˘ rearanja¸i - v˘ dreptul s˘ adapta¸i lucrarea la cerin¸ele dumneavoastr˘ a t a a t t a Respectând urm˘ toarele condi¸ii: a t • Atribuire. Trebuie s˘ atribui¸i lucrarea în maniera specificat˘ de autor sau licen¸iator (dar nu în orice fel în care ar sugera faptul a t a t c˘ autorii v-ar fi împuternicit pe dumneavoastr˘ sau modul dumneavoastr˘ de utilizare al lucr˘ rii). a a a a • Non-comercial. Nu ve¸i putea folosi aceast˘ lucrare în scopuri comerciale. t a • Share Alike. Dac˘ modifica¸i, transforma¸i sau elabora¸i o alt˘ lucrare având ca baz˘ de plecare aceast˘ lucrare, ve¸i putea a t t t a a a t distribui rezultatul sub aceea¸i licen¸a sau una asem˘ n˘ toare cu aceasta. s t˘ a a Pentru orice reutilizare sau distribuire, trebuie s˘ men¸iona¸i foarte clar celorlal¸i termenii sub care este licen¸iat˘ aceast˘ lucrare. a t t t t a a Oricare din termenii de mai sus pot fi amenda¸i dac˘ ob¸ine¸i permisiunea de la cel care de¸ine licen¸a. Nimic din aceast˘ licen¸a t a t t t t a t˘ nu diminueaz˘ si nu restric¸ioneaz˘ drepturile morale ale autorului. a¸ t a Pentru mai multe informa¸ii despre acest tip de Licen¸a consulta¸i: http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/legalcode t t˘ t
  • Cursul Ubuntu desktop iii REVISION HISTORY NUMBER DATE DESCRIPTION NAME
  • Cursul Ubuntu desktop iv Cuprins 1 Prezentare Ubuntu 1 1.1 Despre conceptul de Surs˘ public˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a 1 1.2 Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s ¸ 1 1.2.1 Mi¸carea pentru Software Liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s 2 1.2.2 Mi¸carea Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s ¸ 2 Despre Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 1.3.1 Promisiunea Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1.3.2 Versiuni Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1.3.3 Lucr˘ ri derivate din Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 6 1.3.4 Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 6 Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ t 7 1.4.1 Instalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 1.4.2 Aplica¸ii t 1.3 1.4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 1.5 Rezumatul lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 t 1.6 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 t 2 Explorarea desktopului Ubuntu 14 2.1 Componentele desktopului Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 2.2 Schimbarea limbii implicite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 2.3 Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 ¸ a 2.4 Instalarea/dezinstalarea programelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 2.5 Efecte speciale - Compiz Fusion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 2.6 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 t 2.7 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 t 2.8 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 t 3 Folosirea Internetului 3.1 35 Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 a a t ¸ a t 3.1.1 Administrator Re¸ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 t 3.1.2 Folosirea conexiunii prin cablu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 3.1.3 Folosirea pl˘ cii wireless . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 a
  • Cursul Ubuntu desktop v 3.1.4 Folosirea conexiunii dial-up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 3.2 Navigare Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 3.3 Care dintre urm˘ toarele este un acumulator de fluxuri RSS? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 a 3.3.1 3.4 Cititorul de stiri Liferea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 ¸ Trimiterea si primirea mesajelor e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 ¸ 3.4.1 Utilizarea aplica¸iei Evolution . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 t 3.4.2 Folosirea clien¸ilor alternativi de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 t 3.5 Mesagerie instant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 3.6 Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 3.6.1 Utilizarea aplica¸iei Ekiga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 t 3.6.2 Skype . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 3.7 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 t 3.8 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 t 3.9 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 t 4 Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice t 4.1 78 Prezentarea suitei OpenOffice.org . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 4.1.1 4.1.2 OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 4.1.3 OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 4.1.4 OpenOffice.org Base . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.1.5 OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.1.6 4.2 OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Utilizarea OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.2.1 4.2.2 4.3 Facilit˘¸i cheie ale aplica¸iei OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 at t Realizarea opera¸iilor de baz˘ în procesarea de text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 t a Utilizarea OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 4.3.1 4.3.2 4.4 Facilit˘¸ile cheie ale OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 at Realizarea sarcinilor de baz˘ în calculul tabelar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 a Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 t 4.4.1 4.4.2 4.5 Facilit˘¸i cheie ale programului OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 at Realizarea prezent˘ rilor multimedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 a Utilizarea programului OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 4.5.1 4.5.2 4.6 Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 at Executarea opera¸iilor de baz˘ în Drawing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 t a Utilizarea OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 4.6.1 4.6.2 4.7 Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 at Crearea si editarea formulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 ¸ Aplica¸ii suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 t 4.7.1 Contabilitate cu GnuCash . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 4.8 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 t 4.9 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 t 4.10 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 t
  • Cursul Ubuntu desktop vi 5 Ubuntu si jocurile ¸ 5.1 Instala¸i jocuri în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 t 5.1.1 5.2 144 Instalarea unui joc dintr-o Arhiv˘ software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 a Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 a 5.2.1 5.2.2 5.3 Cum se joac˘ Frozen-Bubble . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 a Cum se joac˘ PlanetPenguin Racer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 a Cum se joac˘ alte jocuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 a 5.3.1 Instalarea emulatorului wine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 5.3.2 Cum se poate juca un joc Microsoft Windows în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 5.4 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t 5.5 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t 5.6 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t 6 Personalizarea desktop-ului si a aplica¸iilor ¸ t 158 6.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 6.2 Personalizarea desktopului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 6.2.1 Modificarea fundalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 6.2.2 Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 6.2.3 Personalizarea economizorului de ecran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 6.2.4 Configurarea rezolu¸iei ecranului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 t 6.3 Efecte grafice 3D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 6.4 Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 s 6.4.1 6.4.2 6.5 Calit˘¸ile programului Nautilus at . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Manageri de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 6.5.1 Tipuri de administratori de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 6.6 Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 t 6.7 Folosirea Administratorului de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 6.8 Instalarea unui pachet individual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 6.8.1 6.9 Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 Arhive software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 6.9.1 Categorii de arhive de programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 6.10 Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 a t a a 6.11 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 t 6.12 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 t 6.13 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 t
  • Cursul Ubuntu desktop vii 7 Prelucrarea eficient˘ si manipularea imaginilor si fotografiilor a¸ ¸ 195 7.1 Prezentarea aplica¸iilor grafice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195 t 7.2 Vizionarea si gestionarea fotografiilor utilizând F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 ¸ 7.2.1 Importarea fotografiilor în F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 7.2.2 Vizionarea fotografiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 7.2.3 Organizarea colec¸iei de fotografii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202 t 7.2.4 Înl˘ turarea efectului „Ochi ro¸ii” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203 a s 7.3 GIMP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204 7.4 S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 a at ˘ a a 7.4.1 7.4.2 7.5 Instalarea aplica¸iei Inkscape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 t Crearea imaginilor în grafic˘ vectorial˘ folosind Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209 a a Utilizarea scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 7.5.1 Verificarea compatibilit˘¸ii scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 at 7.5.2 Scanarea unei imagini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 7.6 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 t 7.7 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 t 7.8 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 t 8 Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ 214 8.1 Restric¸ii legale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 t 8.2 Redarea melodiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 8.2.1 8.3 Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228 ¸ 8.3.1 Redarea CD-urilor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229 8.3.2 Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231 8.4 Crearea de CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235 8.5 Redarea formatelor multimedia proprietare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239 8.6 Folosirea unui iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246 8.6.1 8.7 Redarea muzicii folosind un iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246 Crearea si modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 ¸ s 8.7.1 8.7.2 8.8 Crearea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 s Modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255 s Redarea DVD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265 8.8.1 8.8.2 8.9 Redarea DVD-urilor în Totem Movie Player . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266 Crearea de copii de siguran¸a pentru DVD-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 t˘ Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 s 8.9.1 Vizionarea videoclipurilor în navigatorul web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 8.10 Modificarea videoclipurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283 8.10.1 Modificarea clipurilor video folosind editorul Pitivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283 8.11 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291 t 8.12 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292 t 8.13 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293 t
  • Cursul Ubuntu desktop viii 9 Ubuntu - ajutor si suport ¸ 296 9.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296 9.2 Documenta¸ia din sistem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297 t 9.3 Documenta¸ia online . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298 t 9.4 Suport oferit de comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301 9.4.1 9.4.2 Forumuri pe Internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304 9.4.3 Canale IRC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306 9.4.4 Echipe locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308 9.4.5 9.5 Liste de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301 Echipa Wiki Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309 Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310 9.5.1 R˘ spunsurile de natur˘ tehnic˘ în Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 a a a 9.5.2 Platforma Malone de pe Launchpad de urm˘ rire a erorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 a 9.5.3 Shipit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315 9.6 Pagina The Fridge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 9.7 Asisten¸a tehnic˘ pl˘ tit˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 t˘ a a a 9.7.1 Servicii profesionale de asisten¸a tehnic˘ cu plat˘ de la Canonical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 t˘ a a 9.7.2 Pagina Canonical Marketplace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318 9.8 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 t 9.9 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 t 10 Parti¸ionarea si pornirea t ¸ 320 10.1 Ce este parti¸ionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320 t 10.2 Crearea unei parti¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323 t 10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . 323 10.2.2 Parti¸ionarea folosind Gparted . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328 t 10.3 Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333 t a 10.3.1 Rularea automat˘ a unei comenzi la pornirea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334 a 10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porne¸te implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 s 10.3.3 Configurarea Serviciilor care s˘ porneasc˘ la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 a a a 10.4 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 t 10.5 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 t 10.6 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338 t
  • Cursul Ubuntu desktop ix Sumarul cursului Despre acest curs Ubuntu este un sistem de operare de tip Linux dezvoltat de comunitate, disponibil gratuit si potrivit pentru ¸ laptopuri, desktopuri si servere. Acest curs se bazeaz˘ pe versiunea Ubuntu 8.04 si î¸i propune s˘ instruiasc˘ noii utilizatori de ¸ a ¸ s a a Ubuntu s˘ foloseasc˘ cele mai importante aplica¸ii incluzând aplica¸iile importante pentru birou, aplica¸iile pentru conectarea la a a t t t si navigarea pe Internet, aplica¸iile pentru grafic˘ , aplica¸ii multimedia si muzic˘ . La încheierea cursului ve¸i putea s˘ : ¸ t a t ¸ a t a O BIECTIVE Acest curs v˘ va înv˘¸a: a at • Conceptele de open source si cum sunt acestea legate de Ubuntu ¸ • Beneficiile folosirii sistemului de operare Ubuntu • Cum s˘ personaliza¸i aspectul si ergonomia mediului de lucru Ubuntu a t ¸ • Cum s˘ naviga¸i în sistemul de fi¸iere si cum s˘ c˘ uta¸i fi¸iere a t s ¸ a a t s • Cum s˘ v˘ conecta¸i si cum s˘ folosi¸i Internetul a a t ¸ a t • Cum s˘ efectua¸i func¸iile de baz˘ de procesare text si calcul tabelar folosind suita de birou OpenOffice.org a t t a ¸ • Cum s˘ instala¸i si s˘ juca¸i jocuri a t ¸ a t • Cum s˘ instala¸i, s˘ dezinstala¸i si s˘ actualiza¸i aplica¸ii a t a t ¸ a t t • Cum s˘ viziona¸i, s˘ manipula¸i si s˘ scana¸i imagini a t a t ¸ a t • Cum s˘ reda¸i, edita¸i si s˘ organiza¸i fi¸ierele audio si video a t t ¸ a t s ¸ • Unde s˘ c˘ uta¸i ajutor în Ubuntu din surse gratuite si comerciale a a t ¸ • Cum s˘ crea¸i parti¸ii si op¸iuni pentru un sistem dual-boot a t t ¸ t Publicul ¸inta si cunostiin¸e necesare t ˘ ¸ ¸ t Acest curs asigur˘ preg˘ tirea utilizatorilor astfel încât ace¸tia s˘ poat˘ folosi Ubuntu atât acas˘ cât si într-un mediu productiv, la a a s a a a ¸ birou. Nu este necesar˘ de¸inerea de cuno¸tin¸e anterioare despre Ubuntu, cu toate acestea se presupune c˘ studen¸ii au cuno¸tin¸e a t s t a t s t elementare despre folosirea calculatorului. De asemenea, Ubuntu 8.04 LTS trebuie s˘ fie instalat pe discul fix al calculatorului a înainte de începerea cursului. Cursul despre utilizarea Ubuntu este construit modular. În cazul în care este studiat în întregime timpul necesar pentru parcurgerea lui este de aproximativ dou˘ zile. Cu toate acestea, subiectele si lec¸iile pot fi alese dup˘ necesit˘¸i si con¸inutul pentru o zi poate a ¸ t a at ¸ t fi adaptat astfel încât s˘ fie atinse obiectivele-cheie. a Material demonstrativ pentru diferite exerci¸ii este disponibil în pachetul ubuntu-desktop-course-resources. Versiunea actual˘ a t a acestui pachet este disponibil˘ prin PPA-ul (Arhiva personal˘ de pachete) canonical_training din Launchpad: https://launchpad.net/~cano a a training/+archive.
  • Cursul Ubuntu desktop x ˘t Responsabilita¸ile cursantului: • Cursan¸ii trebuie s˘ fie prezen¸i la timp si s˘ r˘ mân˘ pân˘ la terminarea cursului. Profesorul trebuie anun¸at în eventualitatea t a t ¸ a a a a t unor întârzieri. • Participarea la discu¸iile din timpul cursului este încurajat˘ . Chiar dac˘ unele subiecte sunt deja cunoscute de unii cursan¸i, t a a t prezentarea cuno¸tin¸elor relevante poate fi foarte util˘ celorlal¸i. s t a t • Telefoanele mobile trebuie trecute în modul silen¸ios sau închise pe perioada cursului. t • Sugestiile despre con¸inutul cursului precum si rezultatele ob¸inute în urma sus¸inerii acestuia sunt foarte importante pentru t ¸ t t îmbun˘ t˘¸irea si distribu¸ia acestui cursului. Tuturor studen¸ilor li se cere completarea formularului de evaluare la finalul ultimei a at ¸ t t zi de curs pentru a primi un certificat de atestare a cuno¸tin¸elor. s t • V˘ rug˘ m s˘ trimite¸i comentariile si sugestiile dumneavoastr˘ cu privire la acest curs la: training@canonical.com a a a t ¸ a Planificarea cursului Ubuntu Sesiune PRIMA Zi Ini¸iere si sumar al cursului t ¸ Introducere în Ubuntu Durata (în minute) 20 60 Despre Open Source Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux s ¸ Despre Ubuntu Arhive si categorii software ¸ Diferen¸ele esen¸iale dintre Ubuntu si Microsoft Windows t t ¸ Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Explorarea desktopului Ubuntu Componentele mediului GNOME Schimbarea limbii implicite Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori ¸ a Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t Efecte speciale - Compiz Fusion Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii practice t 75
  • Cursul Ubuntu desktop xi Folosirea Internetului 100 Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul a a t ¸ a t Navigare web Abonarea la un flux RSS Trimiterea si primirea de mesaje e-mail ¸ Mesagerie instant Apeluri telefonice prin internet Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice t 180 Prezentarea suitei OpenOffice.org Utilizarea OpenOffice.org Writer Utilizarea OpenOffice.org Calc Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress t Utilizarea programului OpenOffice.org Draw Utilizarea OpenOffice.org Math Aplica¸ii suplimentare t Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Ubuntu si jocurile ¸ Instalarea jocurilor Ubuntu Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu a Cum se joac˘ alte jocuri populare a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii practice t 40
  • Cursul Ubuntu desktop xii Sesiune A DOUA ZI Personalizarea desktopului si a aplica¸iilor ¸ t Durata (în minute), excluzând exerci¸iile t 80 Introducere Personalizarea spa¸iului de lucru (Desktop) t Efecte pentru spatiul de lucru Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus s Instalarea si dezinstalarea aplica¸iilor folosind Instalare/Dezinstalare aplica¸ii ¸ t t si Administratorul de pachete Synaptic ¸ Instalarea unui singur fi¸ier pachet s Depozite de programe Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘ a t a a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Manipularea imaginilor si fotografiilor ¸ 60 Prezentarea aplica¸iilor grafice t GIMP Organizarea fotografiilor cu F-Spot S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape a at ˘ a a Utilizarea scanerului Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ Restric¸ii legale t Redarea melodiilor Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio ¸ 60
  • Cursul Ubuntu desktop xiii Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ 60 Inscrip¸ionarea CD-urilor audio t Redarea formatelor multimedia proprietare Folosirea unui iPod Crearea si modificarea fi¸ierelor audio ¸ s Folosirea DVD-urilor Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet s Modificarea videoclipurilor Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Ubuntu: Ajutor si suport ¸ 60 Introducere Resurse de suport gratuit Documenta¸ia sistemului t Documenta¸ie online t Suport oferit de comunitate Launchpad The Fridge Servicii comerciale cu plat˘ a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Parti¸ionarea si pornirea - op¸ional t ¸ t Ce este parti¸ionarea t Crearea unei parti¸ii t Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului t a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t 60
  • Cursul Ubuntu desktop xiv Exerci¸ii practice t Sumarul cursului
  • Cursul Ubuntu desktop 1 / 338 Capitolul 1 Prezentare Ubuntu O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Concepte fundamentale Open Source • Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux a s a¸ • Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘ t a • Cum este dezvoltat Ubuntu • Despre versiunile Ubuntu • Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows t ¸ 1.1 ˘ ˘ Despre conceptul de Sursa publica Ubuntu este un sistem de operare cu surs˘ public˘ , bazat pe Linux. Termenul „surs˘ public˘ ” poate fi definit ca un set de principii a a a a si practici care promoveaz˘ accesul la proiectarea si producerea propriu-zis˘ a bunurilor si cuno¸tin¸elor. Sursa deschis˘ se aplic˘ , ¸ a ¸ a ¸ s t a a în general, codului surs˘ al programelor, care devine astfel accesibil utilizatorilor, cu pu¸ine restric¸ii legate de proprietatea inta t t electual˘ sau f˘ r˘ nici o restric¸ie. Acest lucru permite utilizatorilor s˘ distribuie, s˘ creeze si s˘ modifice con¸inutul programelor, a aa t a a ¸ a t fie individual, pentru satisfacerea unor cerin¸e personale specifice, fie prin colaborare, în scopul îmbun˘ t˘¸irii acelui program. t a at Atât mi¸carea surs˘ deschis˘ , cât si Linux-ul, au parcurs mai multe etape pân˘ ce au ajuns la forma din zilele noastre. s a a ¸ a Ideea din spatele distribuirii deschise, f˘ r˘ constrângeri, a codului surs˘ , este aceea de a încuraja dezvoltarea programelor pe baza aa a colabor˘ rii voluntare. Utilizatorii îmbun˘ t˘¸esc con¸inutul programelor, rezolv˘ erorile de programare, dezvolt˘ facilit˘¸i noi si a a at t a a at ¸ împ˘ rt˘ sesc toate acestea celorlal¸i. a a¸ t Ca rezultat direct al dezvolt˘ rii în colaborare a programelor, colaborare care implic˘ un num˘ r mare de programatori, utilizatorii a a a beneficiaz˘ de programe care sunt adesea de o calitate mai bun˘ si au performan¸e superioare alternativelor proprietare. Utilizaa a¸ t torii sunt încuraja¸i s˘ personalizeze programele, pentru ca acestea s˘ r˘ spund˘ mai bine propriilor cerin¸e, ceea ce reprezint˘ în t a a a a t a sine un pas uria¸ înainte fa¸a de modul de gândire „o singur˘ m˘ sur˘ pentru toat˘ lumea”. s t˘ a a a a Proiectele de tip surs˘ public˘ apeleaz˘ si la talentele altor oameni, nu numai la programatori. Multe proiecte implic˘ arti¸ti, a a a¸ a s muzicieni, creatori de interfe¸e grafice si autori de documenta¸ie, pentru a realiza un produs complet. t ¸ t 1.2 Miscarea pentru Software Liber, Open Source si Linux ¸ ¸ Exist˘ adesea o confuzie legat˘ de programele cu sursa public˘ , programele gratuite si Linux. Cu toate c˘ între acestea trei sunt a a a ¸ a conexiuni, exist˘ si diferen¸e distincte, care devin evidente dac˘ studiem evolu¸ia acestora. a¸ t a t
  • Cursul Ubuntu desktop 2 / 338 1.2.1 Miscarea pentru Software Liber ¸ În anii ‘60, programele erau distribuite liber, în mod obi¸nuit, de companii precum IBM si partajate de utilizatori. Programele s ¸ erau considerate pe atunci o extensie a dispozitivelor fizice, concept în jurul c˘ ruia a fost dezvoltat modelul de afaceri al acestor a corpora¸ii. Programele erau puse la dispozi¸ie împreun˘ cu codul surs˘ , care putea fi îmbun˘ t˘¸it si modificat; iat˘ de ce putem t t a a a at ¸ a spune c˘ aceast˘ abordare poate fi considerat˘ drept originile programelor surs˘ deschis˘ . Totu¸i, odat˘ cu ieftinirea dispozitivelor a a a a a s a fizice si cu diminuarea profiturilor în anii ‘70, produc˘ torii au g˘ sit în programe o modalitate prin care s˘ -¸i asigure surse ¸ a a as suplimentare de profit. În septembrie 1983, Richard Matthew Stallman, fost programator la MIT Artificial Intelligence Lab, a lansat proiectul GNU, prin care s-a dorit realizarea unui sistem de operare (SO) asem˘ n˘ tor UNIX-ului. El era îngrijorat de ponderea tot mai mare a a a programelor proprietare, care avea s˘ pun˘ utilizatorii în „incapacitatea de a accesa si modifica programele din calculatoarele a a ¸ proprii.” Limitarea dezvolt˘ rii prevala, în detrimentul libert˘¸ii. Odat˘ cu proiectul GNU, Stallman ini¸iaz˘ Free Software Movea at a t a ment (Mi¸carea pentru software liber) si, în Octombrie 1985, pune bazele Free Software Foundation (Funda¸ia pentru software s ¸ t liber). Stallman a dus o munc˘ de pionierat în definirea caracteristicilor sursei publice si ale conceptului de copyleft. El este autorul a ¸ principal al mai multor licen¸e copyleft, inclusiv GNU General Public License (GPL), care este cea mai folosit˘ licen¸a pentru t a t˘ programele libere. Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ Pentru mai multe informa¸ii despre Richard Stallman si proiectul GNU trebuie sa consulta¸i paginile de Internet urmatoare: t ¸ t http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_stallman. Pân˘ în anul 1991 au fost create mai multe unelte GNU, printre care si puternicul compilator GNU (GCC). Totu¸i, nu era a ¸ s disponibil un kernel liber pentru realizarea unui sistem de operare liber, care s˘ foloseasc˘ aceste unelte. a a 1.2.2 Miscarea Open Source si Linux ¸ ¸ Diferen¸a dintre software liber si open source este analog˘ diferen¸ei dintre o mi¸care social˘ (software liber) si o metodologie t ¸ a t s a ¸ de dezvoltare (open source). Linux se refer˘ la kernel sau la scheletul arhitecturii open source. a În august 1991, Linus Benedict Torvalds, un student finlandez din anul doi la informatic˘ (¸tiin¸a calculatoarelor) de la Universia s t tatea din Helsinki, a început s˘ lucreze în Minix. a Figura 1.1: Linus Benedict Torvalds Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Minix este un sistem de operare asemanator UNIX-ului, realizat cu codul sursa public, creat de Prof. Andrew S. Tanenbaum, ˘ procesele interne din cadrul unui sistem de operare. cu inten¸ia de a prezenta studen¸ilor sai t t Linux-ul a fost gândit ini¸ial ca un sistem de operare asem˘ n˘ tor Minix-ului, pe care Linus Torvalds s˘ -l poat˘ utiliza pe calculat a a a a torul de acas˘ . Pe la mijlocul lui septembrie, Torvalds scoate primul kernel Linux, versiunea 0.01. În 1994, apare versiunea 1.0 a a kernelului Linux, sub licen¸a GNU GPL. Kernelul liber si uneltele GNU au asigurat un teren fertil pentru entuzia¸ti. Din cauza t˘ ¸ s faptului c˘ s-a dorit p˘ strarea r˘ d˘ cinilor UNIX, Linux-ul a pus la dispozi¸ie, pentru început, interfa¸a în linie de comand˘ (Coma a a a t t a mand Line Interface - CLI); adaptarea Sistemului de ferestre X (X Window System), într-un stadiu ulterior, aduce o interfa¸a t˘ grafic˘ cu utilizatorul (Grafical User Interface - GUI). a
  • Cursul Ubuntu desktop 3 / 338 Este bine de re¸inut: t Linux-ul nu este proprietatea cuiva, individ sau companie, nici chiar a lui Linus Torvalds, cel care a început dezvoltarea Linux-lui. Totu¸ i, Torvalds este implicat major în procesul de dezvoltare al kernelului principal si de¸ine marca Linux. s ¸ t Codul surs˘ deschis˘ al Linux-ului: a a • Este disponibil si accesibil oricui. ¸ • Poate fi modificat în func¸ie de cerin¸ele individuale specifice si în func¸ie de platforma folosit˘ . t t ¸ t a • Poate fi redistribuit liber în forma curent˘ sau în cele modificate. a Ini¸ial, Linux-ul a fost o unealt˘ foarte tehnic˘ , exclusivist˘ , pentru programarea codului surs˘ . Mii de dezvoltatori au contribuit t a a a a la evolu¸ia Linux-ului pe m˘ sur˘ ce acesta devenea mai prietenos cu utilizatorul. Acest lucru a dus la lansarea a sute de versiuni t a a de distribu¸ii, atât comerciale, cât si necomerciale, proiectate pentru utilizarea de zi cu zi, existente si ast˘ zi. t ¸ ¸ a În 1998, Jon "maddog" Hall, Larry Augustin, Eric S. Raymond, Bruce Perens si al¸ii, au lansat formal Open Source Movement. ¸ t Ace¸tia au promovat programele surs˘ deschis˘ exclusiv pe bazele excelen¸ei tehnice. s a a t Figura 1.2: Fondatorii Open Source Movement Mi¸carea pentru programe cu surs˘ public˘ si explozia dot.com de la sfâr¸itul anilor ‘90 au coincis, aducând popularitate Linuxs a a¸ s ului si facilitând evolu¸ia mai multor companii care aveau o atitudine prietenoas˘ fa¸a de sursa public˘ , companii precum Corel ¸ t a t˘ a (Corel Linux), Sun Microsystems (OpenOffice.org) si IBM (OpenAFS). La începutul secolului 21, când pr˘ bu¸irea dot.com era ¸ a s în plin˘ desf˘ surare, sursa public˘ a fost în prima pozi¸ie ca alternativ˘ viabil˘ la programele proprietare scumpe. Momentul a a¸ a t a a prielnic a fost favorizat si de apari¸ia unor aplica¸ii u¸or de utilizat. ¸ t t s Si astfel, ceea ce la început a fost doar o idee, a devenit o pasiune pus˘ în slujba revolu¸ion˘ rii unei industrii preocupat˘ intens de ¸ a t a a patente si licen¸ieri. Cu necesit˘¸i minime de investi¸ii si îmbun˘ t˘¸irea accesibilit˘¸ii în utilizare, Linux-ul s-a împ˘ mântenit ca ¸ t at t ¸ a at at a op¸iune demn˘ de luat în seam˘ pentru intreprinderi si utilizatori obi¸nui¸i. t a a ¸ s t 1.3 Despre Ubuntu Ubuntu este un sistem de operare dezvoltat de comunitate, bazat pe Linux, care este perfect pentru laptopuri, sta¸ii de lucru si t ¸ servere. Con¸ine toate aplica¸iile de care ave¸i nevoie - inclusiv un navigator de Internet, programe pentru realizarea de prezent˘ ri, t t t a documente si foi de calcul electronice, mesagerie instantanee si multe altele. ¸ ¸ Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Ubuntu este un cuvânt african care înseamna „umanitate catre ceilal¸i” sau „sunt ceea ce sunt datorita a ceea ce noi to¸i t t suntem”. Istoria Ubuntu începe în Aprilie 2004, când Mark Shuttleworth a format un grup de dezvoltatori surs˘ deschis˘ care s˘ creeze un a a a nou sistem de operare Linux.
  • Cursul Ubuntu desktop 4 / 338 Figura 1.3: Mark Shuttleworth Bazat pe principiile unor lans˘ ri în intervale de timp prestabilite, pe funda¸iile puternice ale Debian-ului, pe administratorul a t spa¸iului de lucru Gnome si pe un angajament pentru libertate, acest grup a operat la început sub auspiciile http://no-namet ¸ yet.com. Dup˘ mai bine de trei ani, Ubuntu a crescut la o comunitate de peste 12.000 de membri si o baz˘ de utilizatori aproxima¸i la peste a ¸ a t 8 milioane (la nivelul lunii iunie 2007). Canonical este sponsorul comercial al Ubuntu. 1.3.1 Promisiunea Ubuntu • Ubuntu va fi întotdeauna gratuit, inclusiv edi¸iile pentru intreprinderi si actualiz˘ rile de securitate. t ¸ a • Ubuntu vine cu suport comercial asigurat de Canonical si de sute de companii din toat˘ lumea. ¸ a • Ubuntu include cele mai bune traduceri si cea mai bun˘ infrastructur˘ de accesibilitate pe care comunitatea surs˘ deschis˘ le ¸ a a a a poate oferi. • CD-ul Ubuntu con¸ine doar aplica¸ii libere si gratuite; Ubuntu v˘ încurajeaz˘ s˘ folosi¸i programe gratuite si cu surs˘ public˘ , t t ¸ a a a t ¸ a a s˘ le îmbun˘ t˘¸i¸i si s˘ le da¸i mai departe. a a at t ¸ a t 1.3.2 Versiuni Ubuntu În octombrie 2004 este lansat˘ prima versiune Ubuntu. O versiune nou˘ a Ubuntu este lansat˘ la fiecare sase luni, iar actualiz˘ rile a a a ¸ a de versiuni sunt gratuite. Utilizatorii sunt sf˘ tui¸i s˘ fac˘ actualiz˘ ri de versiune atunci când sunt disponibile, pentru a avea la a t a a a dispozi¸ie cele mai noi aplica¸ii si facilit˘¸i. Aceste versiuni sunt denumite dup˘ schema (de nume) A.LL, unde A indic˘ anul, iar t t ¸ at a a MM arat˘ luna lans˘ rii. Numele din paranteze este un nume de cod acordat unei versiuni aflat˘ în dezvoltare. a a a Fiecare versiune este suportat˘ timp de 18 luni; versiunile cu suport pe termen lung (LTS) sunt suportate timp de 3 ani pentru a edi¸iile desktop si timp de 5 ani pentru edi¸iile server. t ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 5 / 338 Figura 1.4: Versiuni Ubuntu O scurt˘ istorie a lans˘ rilor: a a • Ubuntu 4.10 (Warty Warthog) Ubuntu 4.10 a fost prima versiune a Ubuntu, lansat˘ în octombrie 2004; a fost asigurat suportul a pân˘ în aprilie 2006. a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Prima comunitate de testeri ai versiunii 4.10 a fost numita Scurmatori (Sounder), denumire colectiva pentru porci mistre¸i t ˘ ˘ ¸ ˘ ˘t (warthogs). Lista de mail a Scurmatorilor exista si astazi ca forum pentru discu¸ii deschise ale comunita¸ii. t • Ubuntu 5.04 (Hoary Hedgehog) Lansat în aprilie 2005; suport asigurat pân˘ în octombrie 2006. a • Ubuntu 5.10 (Breezy Badger) Lansat în octombrie 2005; suport asigurat pân˘ în aprilie 2007. a • Ubuntu 6.06 LTS (Dapper Drake) Este prima versiune cu suport pe termen lung (LTS) si a fost lansat˘ în iunie 2006. Suportul ¸ a pe termen lung se refer˘ la suport garantat pentru actualiz˘ rile de securitate timp de trei ani pentru versiunea desktop si de cinci a a ¸ ani pentru versiunea server. Toate celelalte versiuni au suport timp de 18 luni atât pentru versiunea desktop cât si pentru ¸ versiunea server. Perioada extins˘ a suportului ofer˘ o asigurare în plus si face mai u¸oar˘ si mai practic˘ implementarea a a ¸ s a¸ a sistemului de operare pe cât mai multe sisteme. Versiunea pentru desktop are suport pân˘ în iunie 2009 iar versiunea server are a suport pân˘ în iunie 2011. a
  • Cursul Ubuntu desktop 6 / 338 • Ubuntu 6.10 (Edgy Eft) Lansat în octombrie 2006. Aceast˘ versiune garanteaz˘ un proces de pornire (boot) robust; asigurat a a suportul pân˘ în aprilie 2007. a • Ubuntu 7.04 (Feisty Fawn) Lansat în aprilie 2007. Aceast˘ versiune aduce îmbun˘ t˘¸iri importante în roaming-ul de re¸ea; a a at t suport asigurat pân˘ în octombrie 2008. a • Ubuntu 7.10 (Gutsy Gibbon) Lansat în octombrie 2007. Tr˘ s˘ turile particulare includ efecte vizuale spectaculoase disponibile aa în instalarea implicit˘ , comutarea mai rapid˘ între utilizatori, auto-detec¸ia imprimantelor, c˘ utarea si indexarea mai rapid˘ a a a t a ¸ a fi¸ierelor; suport asigurat pân˘ în aprilie 2009. s a • Ubuntu 8.04 LTS (Hardy Heron) Lansat˘ în aprilie 2008, Ubuntu 8.04 LTS este cea de a doua edi¸ie cu suport pe termen a t lung realizat˘ de c˘ tre echipa Ubuntu. Versiunea pentru desktop va fi sus¸inut˘ pân˘ în aprilie 2011 iar versiunea server va fi a a t a a suportat˘ pân˘ în aprilie 2013. a a • Ubuntu 8.10 (Intrepid Ibex) Lansat în octombrie 2008, Ubuntu 8.10 include sute de îmbun˘ t˘¸iri si suport complet pentru 3D. a at ¸ Aceast˘ versiune va avea sus¸inere pân˘ în Aprilie 2010. a t a • Ubuntu 9.04 (Jaunty Jackalope) Programat pentru lansare în Aprilie 2009, Ubuntu 9.04 va fi noua versiune inovatoare Ubuntu. 1.3.3 ˘ Lucrari derivate din Ubuntu Ubuntu este, de asemenea, disponibil în mai multe „arome” precum Ubuntu, Edubuntu, Kubuntu si Xubuntu. Edubuntu este ¸ Ubuntu special conceput pentru mediul scolar. Kubuntu este o derivat˘ oficial˘ a lui Ubuntu care se bazeaz˘ pe proiectul K ¸ a a a Desktop (KDE). KDE este un mediu desktop puternic, combinând u¸urin¸a în folosire si func¸ionalitate modern˘ . Xubuntu se s t ¸ t a adreseaz˘ utilizatorilor care nu de¸in calculatoare performante sau acelora care doresc un mediu desktop extrem de eficient pe un a t calculator performant. 1.3.4 Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea ¸ Ubuntu este un proiect sus¸inut prin colaborarea membrilor comunit˘¸ii Ubuntu din toat˘ lumea. De la începuturile sale, în anul t at a 2004, mii de contribuitori s-au al˘ turat comunit˘¸ii Ubuntu. Ace¸ti utilizatori î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea Ubuntu prin a at s s t scrierea de cod, popularizare, înfrumuse¸area mediului spa¸iului de lucru, traduceri, testare si documentare (acestea fiind doar t t ¸ câteva domenii). Procesul de dezvoltare al sistemului de operare Ubuntu este deschis si transparent pentru toat˘ lumea, fie c˘ ¸ a a sunte¸i un utilizator încep˘ tor sau un dezvoltator cu experien¸a în Ubuntu - oricine este binevenit dac˘ dore¸te s˘ se implice în t a t˘ a s a dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea Ubuntu. Canonical, de asemenea, a angajat dezvoltatori care î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea ¸ a at s t Ubuntu. Cum v˘ pute¸i implica Comunitatea Ubuntu este format˘ din mul¸i indivizi si multe echipe care lucreaz˘ la diferite aspecte ale a t a t ¸ a lui Ubuntu. Dac˘ sunte¸i un dezvoltator, pute¸i participa în nucleul de dezvoltare, pute¸i scrie aplica¸ii noi, pute¸i crea pachete a t t t t t pentru aplica¸ii suplimentare si pute¸i ajuta la depistarea si eliminarea erorilor de programare. Dac˘ ave¸i înclina¸ii artistice pute¸i t ¸ t ¸ a t t t s˘ v˘ aduce¸i contribu¸ia la aspectul grafic si la func¸ionalitatea sistemului de operare Ubuntu. De asemenea, pute¸i asigura suport a a t t ¸ t t tehnic pe Internet, pute¸i scrie documenta¸ie, pute¸i ajuta la crearea materialului pentru instruirea utilizatorilor Ubuntu. Sunt o t t t mul¸ime de moduri în care pute¸i contribui. t t Zona Dezvoltatorilor Zona dezvoltatorilor este compus˘ din dezvoltatori care creeaz˘ si împacheteaz˘ programe, pun la punct a a¸ a defectele de programare si între¸in Ubuntu. Ei sunt responsabili de asigurarea unui catalog cuprinz˘ tor de programe si de ¸ t a ¸ men¸inerea Ubuntu ca sistem de operare pe care te po¸i baza, care ruleaz˘ lin, f˘ r˘ probleme. O modalitate prin care pute¸i începe t t a aa t s˘ contribui¸i la împachetarea programelor este s˘ v˘ al˘ tura¸i MOTU - consulta¸i https://wiki.ubuntu.com/MOTU/GettingStarted. a t a a a t t Idea Pool Dac˘ ave¸i idei de proiecte, propuneri si îmbun˘ t˘¸iri, dar nu ave¸i posibilitatea de a le implementa personal, le pute¸i a t ¸ a at t t ad˘ uga în colectorul de idei, disponibil la https://wiki.ubuntu.com/IdeaPool. a Utilizatori cu preg˘ tire tehnic˘ Dac˘ ave¸i preg˘ tire sau înclina¸ii tehnice, pute¸i contribui în cadrul comunit˘¸ii Ubuntu în a a a t a t t at urm˘ toarele moduri: a • Testa¸i versiunile Ubuntu aflate în dezvoltare pentru a ajuta la depistarea erorilor de programare înainte de lansarea propriu-zis˘ . t a • Trimite¸i inform˘ ri despre erorile de programare si ajuta¸i echipa de dezvoltatori în analizarea acestora. t a ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 7 / 338 • Tria¸i (edita¸i si încadra¸i în categorii) defectele de programare pentru a fi citite, evaluate si sortate înainte de repararea acestora. t t ¸ t ¸ • Înscrie¸i-v˘ pe listele de asisten¸a prin po¸t˘ electronic˘ (e-mail) sau pe listele de discu¸ii ale Ubuntu. t a t˘ sa a t • Deveni¸i membru în forumurile de pe Internet si r˘ spunde¸i solicit˘ rilor existente. t ¸ a t a • Al˘ tura¸i-v˘ canalului IRC Ubuntu, o form˘ de chat Internet în timp real, pentru a participa la discu¸ii si a oferi asisten¸a. a t a a t ¸ t˘ Utilizatori f˘ r˘ înclina¸ii tehnice Chiar dac˘ nu ave¸i cuno¸tin¸e tehnice despre Ubuntu, pute¸i ajuta utilizatorii Ubuntu prin a a t a t s t t urm˘ toarele proiecte: a • Grafic˘ si Design a¸ • Traduceri si localizare ¸ • Scrierea si actualizarea documenta¸iei si a materialelor pentru instruirea utilizatorilor ¸ t ¸ • Popularizare Realizarea cursului despre Ubuntu Desktop Unul dintre scopurile urm˘ rite de Canonical este acela de a asigura o p˘ trundere a a a sistemului de operare Ubuntu pe cât mai multe calculatoare si servere, peste tot în lume. Asigurarea instruirii este v˘ zut˘ drept ¸ a a calea principal˘ prin care se faciliteaz˘ adoptarea Ubuntu si astfel de cursuri sunt concepute pentru certificarea profesioni¸tilor a a ¸ s Ubuntu, sprijinirea partenerilor care distribuie Ubuntu si preg˘ tirea utilizatorilor obi¸nui¸i (ca dumneavoastr˘ ) pentru ca ace¸tia ¸ a s t a s s˘ ob¸in˘ cât mai multe de la acest SO. Pentru mai multe informa¸ii despre cursurile Ubuntu existente si programul de certific˘ ri, a t a t ¸ a consulta¸i http://www.ubuntu.com/training. t Ca si în cazul dezvolt˘ rii de programe, comunitatea contribuie si la dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea acestui curs. Membrii comunit˘¸ii ¸ a ¸ ¸ a at at care sunt exper¸i în Ubuntu definesc scopul si structura programului de preg˘ tire, prin identificarea cerin¸elor din perspectiva t ¸ a t utilizatorilor; ei ajut˘ Canonical, precum si ter¸e p˘ r¸i, în realizarea con¸inutului si în corectarea acestuia. Mai multe informa¸ii a ¸ t at t ¸ t despre efortul depus de comunitatea Ubuntu în programele de instruire pute¸i g˘ si la: http://wiki.ubuntu.com/Training. t a Procesul de dezvoltare, în totalitatea sa, respect˘ cu adev˘ rat spiritul filosofiei Ubuntu si tradi¸iile sursei deschise. a a ¸ t 1.4 Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore ¸ t Programele cu sursa public˘ difer˘ de modelul programelor proprietare, dup˘ cum urmeaz˘ : a a a a • Încurajeaz˘ personalizarea si varietatea, ca opuse ideii o singur˘ m˘ sur˘ care s˘ se potriveasc˘ tuturor nevoilor. a ¸ a a a a a • Se bazeaz˘ pe modelul de afaceri „servicii ad˘ ugate”, în loc de a folosi licen¸ierea sau taxarea la bucat˘ . a a t a • Are convingerea c˘ beneficiile colabor˘ rii si contribu¸iile mai multor dezvoltatori dep˘ sesc beneficiile aduse de proiectele a a ¸ t a¸ controlate, dezvoltate de echipe mai mici, formate din dezvoltatori pl˘ ti¸i. a t Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu: a Costuri asociate: Sistemul de operare Microsoft Windows este unul proprietar, iar costul total cre¸te cu fiecare func¸ie si aplica¸ie s t ¸ t care îi este ad˘ ugat˘ . Pre¸ul rezultat este câteodat˘ influen¸at si de folosirea unor aplica¸ii realizate de ter¸e p˘ r¸i, nefiind controlat a a t a t ¸ t t at numai de Microsoft. În cazul Ubuntu, lans˘ rile de versiuni noi si aplica¸ii sunt, si acestea, gratuite. a ¸ t ¸ Lans˘ rile de versiuni noi: În cazul lans˘ rilor Ubuntu, exist˘ o singur˘ versiune, de aceea aplica¸iile si facilit˘¸ile puse la a a a a t ¸ at dispozi¸ia utilizatorilor obi¸nui¸i sunt acelea¸i cu cele folosite de utilizatorii profesioni¸ti. Edi¸iile Home si Professional ale t s t s s t ¸ Microsoft Windows difer˘ . De exemplu, edi¸ia Microsoft Windows Professional dispune de mai multe elemente de securitate a t decât edi¸ia Home. t Programul de lans˘ ri în cazul Ubuntu, bazat pe un ciclu de 6 luni, face ca utilizatorii s˘ aib˘ acces la cele mai noi aplica¸ii. a a a t Actualizarea de versiune (de la cea veche, la cea nou ap˘ rut˘ ) este gratuit˘ si suportat˘ pe deplin. Lans˘ rile Microsoft sunt mai a a a¸ a a rare, iar programul acestor lans˘ ri nu este accesibil publicului. a
  • Cursul Ubuntu desktop 8 / 338 Atribut Ubuntu Microsoft Windows Costuri • Nu impune taxe de licen¸iere (f˘ r˘ t aa costuri) • Costuri pe utilizator si/sau pe o perioad˘ ¸ a limitat˘ de timp a • Aceea¸i versiune si acelea¸i facilit˘¸i s ¸ s at sunt destinate atât utilizatorilor obi¸nui¸i, casnici, cât si celor s t ¸ profesionali. • Edi¸ii diferite pentru utilizatorii t obi¸nui¸i si profesioni¸ti (edi¸ii Home si s t ¸ s t ¸ Professional) Lans˘ rile de a versiuni Securitate • Lansarea unei versiuni noi, cu asigurarea asisten¸ei complete, la fiecare t sase luni. ¸ • Utilizatorului cu drepturi de administrator (root) i se creeaz˘ un cont a securizat • Este rar ¸inta programelor mali¸ioase t t (malware) si a viru¸ilor ¸ s • Lans˘ ri mai pu¸in frecvente si un a t ¸ program deloc transparent • Permite accesul neîngr˘ dit la contul a utilizatorului cu drepturi administrative • Constituie ¸inta predilect˘ a programelor t a malware si a viru¸ilor ¸ s • Foarte u¸or de personalizat si s ¸ transformat Personalizare • Sistem de operare standard, cu op¸iuni t limitate de personalizare • Este posibil˘ rularea mai multor arome a (versiuni) de Ubuntu în paralel • Aplica¸iile suplimentare implic˘ costuri t a suplimentare • U¸or de trecut de la o versiune la alta s (upgrade si downgrade) ¸ Stocarea de date • Datele utilizatorilor sunt stocate într-un singur director „home” • Migrarea datele utilizatorilor si ¸ refacerea acestora si a configur˘ rilor ¸ a personale pe alt calculator se poate face foarte u¸or s • Datele utilizatorilor sunt stocate în mai multe locuri • Realizarea unor copii de siguran¸a si t˘ ¸ migrarea datelor unui utilizator pe alt calculator sunt sarcini foarte dificile Tabela 1.1: Tr˘ s˘ turi definitorii aa
  • Cursul Ubuntu desktop 9 / 338 Aspecte legate de securitate: Ubuntu este rar ¸inta atacurilor programelor malware si a viru¸ilor. Contul utilizatorului cu drepturi t ¸ s administrative este securizat implicit în Ubuntu si doar câteva sarcini implic˘ folosirea drepturilor speciale. Microsoft Windows ¸ a pune la dispozi¸ie un mediu în care accesul la utilizatorul cu drepturi depline se face direct (nerestric¸ionat). t t Figura 1.5: Securitatea în Ubuntu Personalizare: Dup˘ cum ve¸i descoperi în acest curs, Ubuntu v˘ invit˘ s˘ -l redesena¸i si s˘ -l personaliza¸i. Pute¸i rula în paralel a t a a a t ¸ a t t mai multe versiuni Ubuntu; de exemplu, pute¸i instala Kubuntu (KDE) împreun˘ cu Ubuntu (GNOME) si s˘ selecta¸i mediul t a ¸ a t spa¸iului de lucru pe care dori¸i s˘ -l utiliza¸i. Mai mult de 17,000 pachete sunt disponibile si u¸or de accesat prin intermediul t t a t ¸ s Internetului. Ca urmare, nu sunte¸i nevoi¸i s˘ folosi¸i o anume versiune din cauz˘ c˘ pe aceea a¸i instalat-o ini¸ial. t t a t a a t t Microsoft Windows este un SO standard, cu pu¸ine posibilit˘¸i de personalizare. Cu toate c˘ sunt disponibile foarte multe aplica¸ii, t at a t acestea, aproape în totalitate, sunt programe proprietare care impun o tax˘ de licen¸iere. a t Figura 1.6: Personalizarea spa¸iului de lucru t Stocarea datelor: În Microsoft Windows, datele utilizatorilor sunt stocate în mai multe locuri, ceea ce face ca realizarea copiilor de siguran¸a si migrarea datelor pe alte calculatoare s˘ fie f˘ cute cu greutate. Ubuntu p˘ streaz˘ datele unui utilizator într-un t˘ ¸ a a a a singur loc - directorul home (acas˘ ). Aceasta face ca migrarea datelor de pe un calculator vechi pe altul nou s˘ fie f˘ cut˘ cu a a a a u¸urin¸a, oferind posibilitatea p˘ str˘ rii copiilor de siguran¸a în locuri sigure. s t˘ a a t˘ 1.4.1 Instalare • Instalarea Sistemului de Operare (SO): Totu¸i, pentru o instalare pe un calculator cump˘ rat f˘ r˘ sistem de operare, în cazul s a aa Ubuntu pute¸i g˘ si acest sistem de operare pe Internet, gratuit, sau pute¸i comanda un CD, de asemenea, gratuit. Pentru orice t a t versiune de Microsoft Windows trebuie s˘ achita¸i contravaloarea taxei de licen¸iere impus˘ de Microsoft. a t t a Ubuntu exist˘ si în modul live-CD, ceea ce înseamn˘ c˘ pute¸i folosi sistemul de operare direct de pe CD, f˘ r˘ a-l instala în a¸ a a t aa calculator. Dac˘ v˘ place ceea ce vede¸i, pute¸i s˘ trece¸i la instalare. Dac˘ nu, da¸i-l unui prieten. Live-CD-ul este foarte a a t t a t a t folositor si atunci când trebuie s˘ repara¸i un sistem. ¸ a t Instal˘ rile pentru Microsoft Windows si Ubuntu se fac foarte u¸or, prin rularea CD-ului de instalare si repornirea calculatorului. a ¸ s ¸ În cazul ambelor instal˘ ri, durata acestora variaz˘ în func¸ie de specifica¸iile calculatorului, o durat˘ medie situându-se în a a t t a intervalul 20-30 de minute. • Instalarea aplica¸iilor: Pute¸i ad˘ uga programe în Ubuntu folosind utilitarul Instalare/Dezinstalare (Add/Remove Applicat t a tions) sau administratorul de pachete Synaptic. Utilitarul Instalare/Dezinstalare v˘ permite s˘ viziona¸i toate aplica¸iile libere a a t t si gratuite, recomandate a fi folosite în Ubuntu, si s˘ le instala¸i pe acelea pe care le dori¸i. În cazul Microsoft Windows, ¸ ¸ a t t fiecare program are propria metod˘ de instalare. Microsoft Vista dispune de o facilitate numit˘ Digital Locker care permite a a utilizatorilor s˘ cumpere programe de pe Internet si s˘ le descarce într-un mod protejat. a ¸ a
  • Cursul Ubuntu desktop 10 / 338 Instalare Instalarea sistemului de operare Instalarea programelor Ubuntu Microsoft Windows • Poate fi desc˘ rcat de pe Internet, gratuit, a sau poate fi comandat, gratuit, ca CD • Trebuie cump˘ rat a • Poate fi folosit direct de pe live-CD • Este disponibil˘ o varietate a impresionant˘ de programe a • Toate pot fi desc˘ rcate de pe Internet a • Sistemul de operare trebuie instalat pe discul fix al calculatorului • În instalarea implicit˘ , programele a disponibile sunt în num˘ r redus a • Utilizatorii pot cump˘ ra si desc˘ rca a ¸ a programe de pe Internet, dar exist˘ si a¸ programe care pot fi instalate doar manual Tabela 1.2: Diferen¸e legate de instalare t Figura 1.7: Instalarea aplica¸iilor t
  • Cursul Ubuntu desktop 11 / 338 1.4.2 Aplica¸ii t Tabelul de mai jos con¸ine o compara¸ie între aplica¸iile Ubuntu si cele specifice Microsoft Windows: t t t ¸ Aplica¸ii t Ubuntu Microsoft Windows • Navigatorul Firefox în instalarea implicit˘ a • Navigatorul Internet Explorer în instalarea implicit˘ a • Clientul de e-mail Evolution în instalarea implicit˘ a • Clientul de e-mail Outlook în instalarea implicit˘ a Procesare de text • Suita OpenOffice.org • WordPad în instalarea implicit˘ a Multimedia • Sunt incluse aplica¸iile Audio CD t Extractor, Brasero, Rhythmbox, Player pentru filme si Înregistrare sunet ¸ • Include Microsoft Windows Media Player 11 (WMP) si Microsoft Windows ¸ Media Center (WMC) • F-Spot pentru gestionarea fotografiilor • Aplica¸ia Picture Gallery t • Gimp pentru editarea imaginilor • Desen Navigare web si ¸ E-mail Editare de imagini si gestionarea ¸ fotografiilor Tabela 1.3: Diferen¸e de baz˘ între aplica¸ii t a t Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu: a Re¸ea, navigare web si e-mail Configurarea re¸elei este u¸oar˘ , atât pentru Ubuntu, cât si pentru Microsoft Windows. Navigarea t ¸ t s a ¸ pe Internet dispune de aproximativ acelea¸i facilit˘¸i în cazul ambelor sisteme de operare. s at Mozilla Firefox este navigatorul de Internet instalat implicit de Ubuntu, iar Internet Explorer este navigatorul de Internet din Vista. Pute¸i instala Firefox în Microsoft Windows. t Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Se poate conecta la conturile POP, c˘ su¸ele po¸tale conven¸ionale UNIX si a t s t ¸ serverele Exchange prin Outlook Web Access. Evolution dispune si de un Personal Information Manager (PIM - administrator al ¸ informa¸iilor personale) si un utilitar gen agend˘ pentru programarea activit˘¸ilor zilnice. Aplica¸ia pentru e-mail din Microsoft t ¸ a at t Vista este o versiune rescris˘ a aplica¸iei Outlook Express, care con¸ine o versiune trunchiat˘ a utilitarului agend˘ , Microsoft a t t a a Windows Calendar. Ar trebui s˘ lua¸i în considerare instalarea Outlook dac˘ dori¸i s˘ folosi¸i des agenda sau dac˘ dori¸i un PIM a t a t a t a t pe deplin func¸ional. Utilizatorii Ubuntu se bucur˘ de un client de e-mail care cuprinde toate facilit˘¸ile. t a at Figura 1.8: Clientul de e-mail Evolution Procesare de text: Suita OpenOffice.org este prezent˘ în instalarea implicit˘ a SO Ubuntu si asigur˘ multe din facilit˘¸ile a a ¸ a at prezente în Microsoft Office. Vista are în instalarea implicit˘ WordPad; versiunea complet˘ a Microsoft Word (sau Office) pentru a a Microsoft Windows este disponibil˘ , dar implic˘ alte costuri. a a
  • Cursul Ubuntu desktop 12 / 338 Figura 1.9: OpenOffice.org Writer Multimedia: O serie de programe multimedia sunt configurate implicit în Ubuntu, precum Audio CD Extractor, Brasero scriere discuri, Rhythmbox redare muzic˘ , Player pentru filme si Înregistrare sunet. Rhythmbox este programul implicit pentru redarea a ¸ CD-urilor audio si pentru organizarea colec¸iilor si a listelor de redare. Rhythmbox este similar programului Microsoft Windows ¸ t ¸ Media Player. Brasero poate fi folosit pentru inscri¸ionarea CD-urilor cu muzic˘ . t a Pentru a reda formatul mp3 în Ubuntu, trebuie s˘ instala¸i un pachet de codecuri. Acest lucru este necesar deoarece Ubuntu nu a t este distribuit cu codecurile mp3 din cauza restric¸iilor impuse de licen¸a acestora. Redarea fi¸ierelor mp3 se poate face implicit t t s pentru unele versiuni de Microsoft Windows. Vista are dou˘ programe multimedia, Windows Media Player 11 (WMP, pe scurt) si Windows Media Center (WMC, pe scurt). a ¸ WMP este mai bun la redarea fi¸ierelor care con¸in muzic˘ , iar WMC este folositor dac˘ inten¸iona¸i s˘ transforma¸i calculatorul s t a a t t a t în centru de divertisment. WMP poate con¸ine o bibliotec˘ cuprinz˘ toare de muzic˘ . Folosind sistemul WMP de c˘ utare si t a a a a ¸ indexare, pute¸i c˘ uta piese muzicale ale unui anume artist sau o anumit˘ pies˘ . t a a a Editarea imaginilor si gestionarea fotografiilor Cu aplica¸ia Picture Gallery din Microsoft Vista, pute¸i înc˘ rca mii de fotografii ¸ t t a si pute¸i ad˘ uga etichete acestora. V˘ pute¸i organiza pozele rapid si pute¸i lucra cu ele deoarece le pute¸i eticheta printr-un singur ¸ t a a t ¸ t t clic de maus. Administratorul fotografiilor din Ubuntu, F-Spot, v˘ organizeaz˘ colec¸ia personal˘ . Lucreaz˘ f˘ r˘ probleme cu a a t a a aa bazele de date populare de pe Internet pentru fotografii, cum ar fi Flickr si Picasa Web. ¸ Ubuntu aduce GIMP pentru editarea imaginilor, care este o aplica¸ie puternic˘ , asem˘ n˘ toare Photoshop-ului. Microsoft Wint a a a dows Vista ofer˘ „Paint” pentru edit˘ ri de baz˘ ale imaginilor. a a a Figura 1.10: GIMP 1.5 Rezumatul lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at: a t t at • Concepte fundamentale Open Source • Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux a s a¸ • Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘ t a • Cum este dezvoltat Ubuntu • Conven¸ia folosit˘ pentru stabilirea numelui versiunii Ubuntu t a • Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows t ¸
  • Cursul Ubuntu desktop 13 / 338 1.6 Exerci¸ii recapitulative t Question: Ce se în¸elege prin termenul software liber? t Answer: Question: Care este promisiunea Ubuntu? Answer: Question: Potrivi¸i versiunile Ubuntu cu anii în care acestea au fost lansate. t 1) 7.04 2) 4.10 3) 6.06 4) 7.10 a) Iunie 2006 b) Octombrie 2007 c) Aprilie 2007 d) Octombrie 2004 Answer: Question: Men¸iona¸i 3 moduri în care utilizatorii f˘ r˘ preg˘ tire tehnic˘ pot contribui la dezvoltarea Ubuntu. t t aa a a Answer: Question: Navigatorul implicit din Ubuntu este _________________. Answer: Question: Clientul implicit de e-mail din Ubuntu este __________________. Answer: Question: Care sunt avantajele programului Ubuntu de lans˘ ri noi la perioade de 6 luni? a Answer:
  • Cursul Ubuntu desktop 14 / 338 Capitolul 2 Explorarea desktopului Ubuntu O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Elemente de baz˘ ale desktopului Ubuntu a • Cum s˘ schimba¸i limba implicit˘ a t a • Cum s˘ crea¸i un utilizator nou, beneficiind apoi de avantajul comut˘ rii rapide între utilizatori a t a • Pentru a ad˘ uga sau sterge aplica¸ii a ¸ t • Cum s˘ activa¸i efectele vizuale 3D a t Aceast˘ lec¸ie este un tur rapid al suprafe¸ei de lucru Ubuntu. Cursul va intra în detalii aprofundate în lec¸iile viitoare, prezentarea a t t t de fa¸a oferindu-v˘ o avanpremier˘ a ceea ce ave¸i de parcurs. t˘ a a t 2.1 Componentele desktopului Ubuntu Not˘ : Not˘ : a a GNOME este mediul grafic implicit al sistemului de operare Ubuntu. GNOME (GNU Network Object Model Environment) este rezultatul unui efort interna¸ional de a construi un mediu desktop complet - interfa¸a grafic˘ cu utilizatorul - în întregime t t a din programe libere. Scopul implic˘ crearea cadrului de dezvoltare a programelor, selectarea aplica¸iilor care vor fi incluse în a t desktop si adaptarea programelor care administreaz˘ lansatoare de aplica¸ii, fi¸ierele, ferestrele si gestionarea sarcinilor. Membrii ¸ a t s ¸ comunit˘¸ii, din toat˘ lumea, contribuie la traducerea si implementarea acestui mediu grafic în mai multe limbi. (Referin¸e: at a ¸ t http://en.wikipedia.org/wiki/GNOME) Componente de baz˘ ale suprafe¸ei de lucru Ubuntu La pornirea calculatorului va fi afi¸at ecranul de autentificare, în care a t s introduce¸i numele de utilizator si parola. Ceea ce vi se va afi¸a dup˘ autentificare este suprafa¸a de lucru Ubuntu. Ubuntu aduce t ¸ s a t un desktop curat, care nu prezint˘ în configurarea implicit˘ nici o pictogram˘ pe fundalul suprafe¸ei de lucru. a a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 15 / 338 Figura 2.1: Suprafa¸a de lucru implicit˘ din Ubuntu t a Pute¸i pune si aranja pictograme si fi¸iere pe desktop pentru a le accesa rapid. Dac˘ un CD, disc fix sau alte dispozitive externe t ¸ ¸ s a sunt conectate la calculatorul dumneavoastr˘ , Ubuntu afi¸eaz˘ automat pictograma acestora, pentru a permite accesul la ele. a s a Figura 2.2: Pictograme desktop În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite panouri. a¸ a t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 16 / 338 Figura 2.3: Panourile desktopului În partea stâng˘ a panoului superior sunt trei meniuri principale: Aplica¸ii, Locuri si Sistem. a t ¸ În configurarea implicit˘ , lâng˘ meniurile prezente în panoul superior sunt trei pictograme pentru acces rapid: Mozilla Firefox, a a Evolution si Ajutor. ¸ Figura 2.4: Pictograme pentru acces rapid 1. Efectua¸i clic pe zona liber˘ a panoului superior si ap˘ sa¸i Adaug˘ la panou. Se va deschide fereastra Adaug˘ la panou. t a ¸ a t a a Figura 2.5: Ad˘ ugarea unei pictograme pentru acces rapid a 2. Fereastra de dialog Adaug˘ la panou afi¸eaz˘ aplica¸iile existente în calculator. Alege¸i o aplica¸ie si efectua¸i clic pe a s a t t t ¸ t Adaug˘ pentru a ad˘ uga pictograma pentru acces rapid a aplica¸iei în zona liber˘ a panoului. Dac˘ dori¸i s˘ porni¸i un a a t a a t a t ˘ program disponibil în meniul Aplica¸ii, efectua¸i clic pe Lansator de aplica¸ii. N OTA : t t t Ca alternativ˘ , din fereastra de dialog Adaug˘ la panou pute¸i trage o aplica¸ie direct în panou pentru a crea o scurt˘ tur˘ a a t t a a pentru aplica¸ia respectiv˘ . Aplica¸ia va fi reprezentat˘ printr-o pictogram˘ pentru acces rapid. t a t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 17 / 338 Figura 2.6: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii a t 3. Vor ap˘ rea aplica¸iile, grupate în categorii asem˘ n˘ toare cu cele din meniul Aplica¸ii. Alege¸i o aplica¸ie din lista pus˘ la a t a a t t t a dispozi¸ie si ap˘ sa¸i pe Adaug˘ . t ¸ a t a Figura 2.7: Selectarea aplica¸iilor t Pictograma aplica¸iei selectate va fi afi¸at˘ în zona neocupat˘ din panoul superior. t s a a
  • Cursul Ubuntu desktop 18 / 338 Figura 2.8: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii a t Pute¸i muta pictograma nou creat˘ prin efectuarea unui clic dreapta si selectarea op¸iunii Mutare din meniul contextual. Muta¸i t a ¸ t t pictograma oriunde si efectua¸i clic stânga pentru a o fixa pe pozi¸ia aleas˘ . ¸ t t a Figura 2.9: Mutarea pictogramelor pentru acces rapid Lâng˘ zona liber˘ a panoului superior (acolo unde pute¸i crea scurt˘ turi pentru aplica¸ii) se afl˘ pictograma aplica¸iei pentru a a t a t a t comutare rapid˘ între utilizatori. Pictograma arat˘ utilizatorul curent . Pute¸i efectua clic pe aceasta pentru a lista ceilal¸i a a t t utilizatori existen¸i pe calculator si pentru a intra în contul altui utilizator. t ¸ Ve¸i înv˘¸a mai multe despre comutarea rapid˘ între utilizatori odat˘ cu prezentarea subiectului Comutarea rapid˘ între utilizat at a a a tori.
  • Cursul Ubuntu desktop 19 / 338 Figura 2.10: Mini-aplica¸ia pentru comutare rapid˘ între utilizatori t a Zona de notificare con¸ine pictogramele re¸ea si sunet pentru a v˘ oferii acces rapid la configur˘ rile re¸elei si ale sistemului de t t ¸ a a t ¸ sunet. Astfel pute¸i verifica op¸iunile re¸elei si pute¸i ajusta volumul difuzoarelor. t t t ¸ t Data si ora curent˘ este afi¸at˘ al˘ turi de Zona sistem de notificare. Dac˘ efectua¸i clic pe dat˘ si pe timp, va fi afi¸at un calendar. ¸ a s a a a t a¸ s Ultima pictogram˘ de pe panoul superior opre¸te, restarteaz˘ pune calculatorul în hibernare, blocheaz˘ calculatorul si îl pune în a s a a ¸ modul a¸teptare. s Figura 2.11: Pictogramele panoului superior Prima pictogram˘ de pe panoul din partea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru v˘ asigur˘ accesul rapid la aceasta. Dac˘ ave¸i deschise a a t a a a t mai multe ferestre si dori¸i s˘ le minimaliza¸i pe toate în acela¸i timp, efectua¸i clic pe aceast˘ pictogram˘ . O alt˘ ap˘ sare va face ¸ t a t s t a a a a ca ferestrele s˘ fie prezentate în starea lor original˘ , anterior minimiz˘ rii acestora. a a a Figura 2.12: Pictograma pentru afi¸area desktopului s Al˘ turi de pictograma folosit˘ la minimizarea ferestrelor se afl˘ o zon˘ liber˘ , în care apare lista cu ferestrele de aplica¸ii deschise, a a a a a t similar˘ cu bara de meniuri din Windows. Când deschide¸i o aplica¸ie, ea este prezentat˘ în aceast˘ zon˘ , pentru acces rapid, a t t a a a dup˘ cum se arat˘ în panoul inferior din imaginea urm˘ toare: a a a Figura 2.13: Aplica¸ii deschise t Urm˘ toarea pictogram˘ , spa¸iul de lucru, v˘ permite s˘ împ˘ r¸i¸i fereastra deschis˘ pe suprafa¸a de lucru în mai multe spa¸ii de a a t a a att a t t lucru. Pute¸i apoi naviga prin spa¸iile de lucru ap˘ sând si men¸inând ap˘ sate tastele CTRL+ALT, ac¸ionând apoi tastele s˘ ge¸i, t t a ¸ t a t a t dreapta sau stânga. În acest mod se reduce dezordinea pe suprafa¸a de lucru si este u¸urat˘ navigarea între ferestre. t ¸ s a De exemplu, pute¸i avea deschise pe suprafa¸a de lucru fereastra Firefox, o aplica¸ie OpenOffice, o fereastr˘ de c˘ utare si fereastra t t t a a ¸ aplica¸iei Calculator. t
  • Cursul Ubuntu desktop 20 / 338 Figura 2.14: Pictograma Spa¸ii de lucru t Pute¸i muta fereastra Firefox într-un alt spa¸iu de lucru prin ap˘ sarea tastelor CTRL+ALT+SHIFT si men¸inerea lor ap˘ sat˘ , în t t a ¸ t a a timp ce ac¸iona¸i una din tastele s˘ geat˘ stânga sau dreapta. t t a a Figura 2.15: Comutarea între spa¸iile de lucru t Acum ave¸i dou˘ spa¸ii de lucru separate. Observa¸i c˘ fereastra Firefox a fost mutat˘ în spa¸iul de lucru ini¸ial. A¸adar, în func¸ie t a t t a a t t s t de sarcinile pe care le îndeplini¸i, pute¸i împ˘ r¸i ferestrele pe mai multe spa¸ii de lucru. t t at t
  • Cursul Ubuntu desktop 21 / 338 Figura 2.16: Dispunerea ferestrelor în spa¸iile de lucru t În configurarea implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu dispune¸i de dou˘ spa¸ii de lucru. Dac˘ dori¸i s˘ distribui¸i ferestrele pe a t a t a t a t mai multe spa¸ii de lucru, trebuie s˘ ad˘ uga¸i spa¸ii pe desktop prin efectuarea unui clic dreapta pe pictograma spa¸iului de lucru t a a t t t si selectarea op¸iunii Preferin¸edin meniul contextual. Se va deschide fereastra de dialog Preferin. ¸ t t Figura 2.17: Crearea unor noi spa¸ii de lucru t În fereastra Preferin¸e comutator spa¸iu de lucru introduce¸i sau selecta¸i din lista Num˘ r spa¸ii de lucru num˘ rul de spa¸iilor t t t t a t a t de lucru si ap˘ sa¸i apoi pe Închide. ¸ a t
  • Cursul Ubuntu desktop 22 / 338 Figura 2.18: Preferin¸e comutator spa¸ii de lucru t t Spa¸iile de lucru pe care le-a¸i specificat vor fi afi¸ate în col¸ul din dreapta jos al suprafe¸ei de lucru. t t s t t Ultima pictogram˘ din panoul inferior este Co¸ul de gunoi. Acesta con¸ine fi¸ierele pe care le-a¸i sters din calculator. Efectua¸i a s t s t ¸ t clic dreapta pe pictogram˘ si ap˘ sa¸i Deschide pentru a deschide fereastra Co¸ de gunoi. a¸ a t s
  • Cursul Ubuntu desktop 23 / 338 Figura 2.19: Meniul si pictograma Co¸ de gunoi ¸ s Pute¸i sterge definitiv un element din calculator prin ap˘ sarea tastei DELETE. t ¸ a Altfel, efectua¸i clic dreapta pe un element si apoi ap˘ sa¸i Sterge din co¸ul de gunoi pentru a sterge definitiv acel element din t ¸ a t ¸ s ¸ calculator. Dac˘ dori¸i s˘ restaura¸i elementele sterse, trage¸i elementul vizat din fereastra Co¸ de gunoi direct pe suprafa¸a de lucru. a t a t ¸ t s t
  • Cursul Ubuntu desktop 24 / 338 Figura 2.20: Stergerea articolelor din Co¸ul de gunoi ¸ s 2.2 Schimbarea limbii implicite Este bine de re¸inut: t Ubuntu este disponibil în peste 100 de limbi. Pute¸i selecta limba implicit˘ pentru sistemul dumneavoastr˘ fie la instalarea t a a sistemului fie dup˘ instalare. a Pentru a schimba limba implicit˘ pe parcursul instal˘ rii, selecta¸i limba dorit˘ în momentul în care sunte¸i întrebat. a a t a t 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Language Support. Dac˘ sunt disponibile actualiz˘ ri, t ¸ t a a sistemul va solicita instalarea suportului pentru limba aleas˘ de dumneavoastr˘ . a a
  • Cursul Ubuntu desktop 25 / 338 Figura 2.21: Configurarea suportului de localizare 2. Ap˘ sa¸i pe Instaleaz˘ pentru to continua. La încheierea actualiz˘ rii se va deschide fereastra de dialog Language Support. a t a a Figura 2.22: Instalarea actualiz˘ rilor pentru suportul de localizare. a 3. În fereastra de dialog Language Support, marca¸i c˘ su¸a de validare din sec¸iunea Supported Languages pentru limba t a t t care dori¸i s˘ fie folosit˘ în func¸iile de suport din Ubuntu. t a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 26 / 338 Figura 2.23: Instalarea suportului de localizare 4. Ap˘ sa¸i Aplic˘ si apoi efectua¸i clic pe OK. Ubuntu va desc˘ rca si instala pachetele necesare în calculatorul dumneavoastr˘ . a t a¸ t a ¸ a Limba pe care a¸i ales-o va fi listat˘ în caseta Limb˘ implicit˘ . t a a a 5. Alege¸i limba pe care o dori¸i ca implicit˘ si ap˘ sa¸i pe OK. t t a¸ a t 6. Deautentifica¸i-v˘ si autentifica¸i-v˘ din nou pentru ca schimb˘ rile s˘ -¸i fac˘ efectul. t a¸ t a a as a Pute¸i schimba limba ori de câte ori dori¸i, în func¸ie de locul în care v˘ afla¸i. De exemplu, dac˘ ave¸i de f˘ cut o prezentare în t t t a t a t a timpul unei c˘ l˘ torii de afaceri în Rusia, schimbarea limbii sistemului în rus˘ poate fi o abordare prin care v˘ ve¸i face remarcat. aa a a t 2.3 ˘ Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapida între utilizatori ¸ Pute¸i avea mai mul¸i utilizatori care doresc s˘ acceseze sistemul. În acest caz exist˘ riscul ca datele s˘ fie folosite sau chiar t t a a a alterate de ceilal¸i utilizatori. Pentru a preveni acest lucru, pute¸i crea conturi de utilizatori pentru fiecare în parte, atribuind t t fiec˘ rui utilizator un alt cont. De exemplu, este bine s˘ crea¸i conturi pentru copii, pentru ca ace¸tia s˘ nu modifice configur˘ rile a a t s a a dumneavoastr˘ sau s˘ nu acceseze fi¸iere sau aplica¸ii nepotrivite. a a s t 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog t ¸ t ¸ Configur˘ ri utilizatori. a
  • Cursul Ubuntu desktop 27 / 338 Figura 2.24: Ad˘ ugarea si stergerea utilizatorilor a ¸ ¸ 2. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator pentru a ad˘ uga un cont nou de utilizator a t a a pe calculator. Se va deschide fereastra de dialog Cont utilizator nou. Figura 2.25: Ad˘ ugarea unui utilizator a 3. Introduce¸i configur˘ rile de baz˘ ale contului, informa¸iile de contact si parola în fereastra de dialog Cont utilizator nou. t a a t ¸ (a) În câmpul Nume utilizator introduce¸i numele cu care se va autentifica utilizatorul. t (b) În câmpul Nume real introduce¸i numele real al utilizatorului. t (c) Selecta¸i tipul de utilizator din câmpul Profil t (d) Introduce¸i adresa locului de munc˘ în câmpul Loca¸ie birou. t a t (e) Introduce¸i num˘ rul de telefon de la locul de munc˘ în câmpul Telefon serviciu. t a a (f) Introduce¸i num˘ rul de telefon personal în câmpul Telefon acas˘ . t a a (g) Introduce¸i parola pentru contul de utilizator configurat în câmpul Parol˘ utilizator. t a ˘ N OTA : Aceast˘ informa¸ie este doar pentru statistici, ceilal¸i utilizatori nu o vor putea accesa. a t t Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile. a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 28 / 338 Figura 2.26: Configurarea unui cont de utilizator nou 4. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori va fi afi¸at un cont nou de utilizator. Aceast˘ fereastr˘ de dialog afi¸eaz˘ a s a a s a numele complet al utilizatorului si numele sub care acesta se autentific˘ la sistem. De asemenea, este ar˘ tat locul noului ¸ a a cont de utilizator.
  • Cursul Ubuntu desktop 29 / 338 Figura 2.27: Cont utilizator nou De acum, dac˘ ve¸i ap˘ sa pictograma comutare rapid˘ între utilizatori, vor fi doi utilizatori afi¸a¸i, cel care este autentificat fiind a t a a s t marcat printr-un semn de validare. Figura 2.28: Comutarea între utilizatori Aceast˘ facilitate previne deconectarea si conectarea repetat˘ a utilizatorilor de fiecare dat˘ când se dore¸te comutarea între utia ¸ a a s lizatori. Permite comutarea rapid˘ între mai mul¸i utilizatori conecta¸i. Prin efectuarea unui simplu clic pe pictograma miniaplia t t ca¸iei comut˘ rapid între utilizatori, va fi prezentat˘ o list˘ cu numele utilizatorilor. Selecta¸i un nume de utilizator si ve¸i fi trimis t a a a t ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 30 / 338 în ecranul de autentificare. Introduce¸i numele de utilizator si parola si ve¸i intra în suprafa¸a de lucru a noului utilizator. La t ¸ ¸ t t comutarea într-un alt utilizator, ecranul utilizatorului anterior este blocat implicit, astfel încât alt˘ persoan˘ nu poate modifica a a profilul utilizatorului anterior. 2.4 Instalarea/dezinstalarea programelor ˘ U TILIZA¸ APLICA¸ I NSTALARE /D EZINSTALARE ATUNCI CÂND TREBUIE S A : TI TIA • Folosi¸i programe care nu se reg˘ sesc în configura¸ia implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu. t a t a • Încerca¸i o aplica¸ie alternativ˘ la una deja instalat˘ . t t a a Ubuntu con¸ine software preînc˘ rcat care poate fi instalat cu u¸urin¸a în calculator atunci când este nevoie. Pute¸i instala aceste t a s t˘ t programe utilizând Administratorul de pachete Synaptic din Ubuntu. Pentru a accesa aplica¸ia Instalare/Dezinstalare programe, t în meniul Aplica¸ii efectua¸i clic pe Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ . t t a a Figura 2.29: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t Pentru a accesa Administratorul de pachete Synaptic, în meniul System merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Administ ¸ t tratorul de pachete Synaptic.
  • Cursul Ubuntu desktop 31 / 338 Figura 2.30: Deschiderea administratorului de programe Synaptic Synaptic se distinge printr-o modalitate avansat˘ de instalare a pachetelor. Dac˘ nu g˘ si¸i un program în unealta Instalare/Dezina a a t stalare, pute¸i c˘ uta programul în Synaptic. Acest utilitar caut˘ toate programele existente în toate depozitele Ubuntu. t a a 2.5 Efecte speciale - Compiz Fusion Compiz Fusion este un administrator de ferestre 3D care folose¸te accelerarea pl˘ cilor grafice prezente în zilele noastre pe cele s a mai multe sisteme de birou si laptopuri. Asigur˘ numeroase efecte vizuale, care fac administratorii grafici din Linux mai puternici ¸ a si mai intuitivi, precum si mai u¸or de utilizat si mai interesan¸i. De exemplu, pute¸i plasa spa¸iile de lucru într-un cub, ceea ce ¸ ¸ s ¸ t t t v˘ permite comutarea mai rapid˘ între acestea. a a Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS pe sistemele care au plac˘ grafic˘ corespunz˘ toare. Se vor activa efectele a a a vizuale speciale care îmbun˘ t˘¸esc utilizarea si aspectul sistemului. Pentru a putea aprecia, la adev˘ rata valoare, beneficiile aduse a at ¸ a de aceast˘ aplica¸ie, trebuie s˘ o vede¸i în ac¸iune si s˘ v˘ juca¸i cu ea. a t a t t ¸ a a t 1. În meniul Sistem merge¸i la Preferin¸e si efectua¸i clic pe Aspect. Se va deschide fereastra Preferin¸e aspect. t t ¸ t t
  • Cursul Ubuntu desktop 32 / 338 Figura 2.31: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e aspect t 2. În fereastra de dialog Preferin¸e aspect sunt preconfigurate trei nivele pentru efectele speciale: Niciunul, Efecte normale t si Efecte suplimentare. Pute¸i alege pe oricare dintre acestea: ¸ t Figura 2.32: Configurarea efectelor vizuale Dac˘ dori¸i un desktop simplu, f˘ r˘ nici un efect special, selecta¸i Niciunul. Dac˘ dori¸i un desktop echilibrat ca atractivitate si a t aa t a t ¸ performan¸e medii, selecta¸i Normal. Dac˘ dori¸i efecte speciale variate, cum ar fi wobbly windows, desktop cube si multe altele, t t a t ¸ selecta¸i Extra.De exemplu, în timp ce a¸tepta¸i ca o actualizare s˘ se încheie sau ca un client de e-mail s˘ importe mesajele de t s t a a po¸t˘ electronic˘ , pute¸i activa efectul wobbly. Ferestrele vor începe s˘ danseze si s˘ afi¸eze efecte 3D. Juca¸i-v˘ pu¸in cu acestea, sa a t a ¸ a s t a t este amuzant!
  • Cursul Ubuntu desktop 33 / 338 2.6 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Ubuntu utilizeaz˘ implicit administratorul grafic GNOME. a • Pute¸i configura limba implicit˘ a sistemului fie pe parcursul instal˘ rii, fie ulterior. t a a • Comutarea rapid˘ între utilizatori v˘ permite partajarea calculatorului cu al¸i utilizatori, f˘ r˘ a pune la dispozi¸ia acestora a a t aa t fi¸ierele dumneavoastr˘ . s a • Pute¸i instala programe în Ubuntu folosind aplica¸ia Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ sau utilitarul Administratorul de pachete Synapt t a a tic. • Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS si asigur˘ efecte grafice 3D amuzante pentru suprafa¸a de lucru. ¸ a t 2.7 Exerci¸ii recapitulative t Question: În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite _________________. a¸ a t a a Answer: Question: Care sunt cele trei pictograme pentru acces rapid existente deja în panoul superior? Answer: Question: Ce este comutarea rapid˘ între utilizatori? a Answer: 2.8 Exerci¸ii practice t Exerci¸ii: Ave¸i informa¸ii legate de conturile dumneavoastr˘ bancare în calculator si dori¸i s˘ bloca¸i accesul celorlal¸i la acestea. t t t a ¸ t a t t Un prieten dore¸te s˘ v˘ foloseasc˘ calculatorul pentru o perioad˘ de timp. Pentru a rezolva aceast˘ problem˘ , crea¸i un cont nou s a a a a a a t de utilizator pentru prietenul dumneavoastr˘ si utiliza¸i miniaplica¸ia comutare rapid˘ între utilizatori. a¸ t t a 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog t ¸ t ¸ User settings. 2. În fereastra de dialog User settings efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator. Se va deschide fereastra de dialog Cont de t a utilizator nou. 3. În fereastra de dialog introduce¸i urm˘ toarele informa¸ii: t a t (a) Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator. t (b) Alege¸i Desktop user din câmpul Profil. t i. ii. iii. iv. v. vi. Introduce¸i charles winsdor în câmpul Nume complet. t Introduce¸i Anglia în câmpul Loc de munc˘ . t a Introduce¸i 111111 în câmpul Telefon serviciu. t Introduce¸i 99999 în câmpul Telefon acas˘ . t a Introduce¸i password@1 în câmpul Parol˘ utilizator. t a Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile. a t a 4. Efectua¸i clic pe pictograma comutare rapid˘ între utilizatori din panoul superior. Ap˘ sa¸i charles. Se va deschide ecranul t a a t de autentificare. 5. Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator si password@1 în câmpul Parol˘ . t ¸ a
  • Cursul Ubuntu desktop 34 / 338 6. Prietenul dumneavoastr˘ poate lucra de acum în aceast˘ suprafa¸a de lucru. a a t˘ Prietenul despre care am vorbit nu poate accesa contul dumneavoastr˘ de utilizator deoarece calculatorul va solicita parola a dumneavoastr˘ pentru a permite accesul la acest cont. A¸a c˘ datele dumneavoastr˘ sunt în siguran¸a. a s a a t˘
  • Cursul Ubuntu desktop 35 / 338 Capitolul 3 Folosirea Internetului O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Cum s˘ v˘ conecta¸i la internet a a t • Cum s˘ c˘ uta¸i pe Internet a a t • Cum s˘ utiliza¸i un cititor de fluxuri de stiri RSS a t ¸ • Cum s˘ trimite¸i si s˘ primi¸i mesaje e-mail a t ¸ a t • Cum s˘ folosi¸i diferite unelte pentru comunicarea prin mesaje instante a t • Cum s˘ efectua¸i apeluri telefonice folosind telefoane virtuale a t 3.1 ˘ ˘ Cum sa va conecta¸i si sa folosi¸i Internetul t ¸ ˘ t Internetul este folosit de c˘ tre milioane de oameni zilnic pentru munc˘ si divertisment. S˘ c˘ uta¸i informa¸ii de peste tot în lume, a a¸ a a t t s˘ coresponda¸i cu prieteni si rude, s˘ participa¸i în forum-uri de discu¸ie, s˘ citi¸i stirile, s˘ juca¸i jocuri, nu a fost niciodat˘ mai a t ¸ a t t a t ¸ a t a u¸or... sau mai accesibil. s Modalit˘¸ile de conectare la Internet nu sunt întotdeauna o alegere si depinde în mare parte de locul unde tr˘ i¸i si/sau munci¸i si de at ¸ at ¸ t ¸ infrastructura înconjur˘ toare. Pentru început ave¸i nevoie de un abonament la un Internet Service Provider (ISP) si o conexiune a t ¸ func¸ional˘ la internet în zona dumneavoastr˘ . Configurarea conexiunii la internet depinde într-o mic˘ m˘ sur˘ de dumneavoastr˘ . t a a a a a a Ubuntu suport˘ majoritatea tipurilor de conexiune. Aceast˘ lec¸ie va acoperi: Broadband (cablu sau ADSL), dial-up si accesul a a t ¸ direct prin Local Area Network (LAN). Conexiunile broadband sunt rapide si de încredere iar utilizatorii se pot abona pentru o plat˘ lunar˘ . Companiile broadband ofer˘ ¸ a a a pachete cu specifica¸ii de viteze si limite de l˘¸imi de band˘ diferite. Dac˘ ve¸i c˘ l˘ tori si ave¸i nevoie de acces la internet, pute¸i t ¸ at a a t aa ¸ t t s˘ cump˘ ra¸i o conexiune wireless (f˘ r˘ fir). Dac˘ computerul dumneavoastr˘ nu are deja preinstalat˘ placa wireless, ve¸i avea a a t aa a a a t nevoie de una. Acest fel de conexiune este similar˘ cu una de satelit, datele fiind transmise prin unde. a Accesul la Dial-up folose¸te firele de telefon, doar c˘ la cele dou˘ capete se afl˘ calculatoare. Aceasta este o modalitate de s a a a conectare înceat˘ si ieftin˘ care folose¸te firul de telefon pentru a se comunica cu un server local. Calculatorul sun˘ la un a ¸ a s a num˘ r de telefon stabilit de ISP (Internet Service Provider) si se conecteaz˘ la server. În consecin¸a nu pute¸i s˘ efectua¸i a ¸ a t˘ t a t apeluri telefonice în timp ce sunte¸i conectat la Internet. Aceasta este cea mai veche si mai lent˘ modalitate de conexiune la net; t ¸ a efectuarea mai multor activit˘¸i în acest mod poate fi frustrant˘ si cu multe b˘ t˘ i de cap. at a¸ aa
  • Cursul Ubuntu desktop 36 / 338 3.1.1 Administrator Re¸ea t Administratorul re¸elei din Ubuntu este o unealt˘ simpl˘ si puternic˘ ce permite men¸inerea conexiunii adaptorului cu sau f˘ r˘ t a a¸ a t aa fir. Se afl˘ pe bara de meniu de deasupra în col¸ul dreapta, sus. Un clic dreapta va ar˘ ta dac˘ calculatorul dumneavoastr˘ este a t a a a deja conectat la o re¸ea cu fir sau f˘ r˘ . În cazul unei re¸ele f˘ r˘ fir protejat˘ de o parol˘ , va ap˘ rea o caset˘ de dialog care va cere t aa t aa a a a a una. Aceasta poate fi p˘ strat˘ în inelul dumneavoastr˘ de chei si va fi folosit˘ automat când va mai fi nevoie. Totu¸i, s-ar putea a a a ¸ a s s˘ fi¸i întrebat de parola inelului de chei dac˘ va trebui s˘ v˘ deautentifica¸i. a t a a a t Figura 3.1: Administrator Re¸ea t Pute¸i de asemenea s˘ efectua¸i clic-dreapta pe Administrator re¸ea pentru a activa sau dezactiva conexiuni prin fir sau f˘ r˘ fir t a t t aa (wireless). Informa¸iile conexiunii permit accesul la parametrii de re¸ea folosi¸i în mod curent. t t t Figura 3.2: Conexiune prin Administratorul de re¸ea t Dac˘ Administratorul de re¸ea nu configureaz˘ automat conexiunile la re¸ea pute¸i s˘ reveni¸i s˘ le configura¸i manual. a t a t t a t a t 3.1.2 Folosirea conexiunii prin cablu 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea. t ¸ a t t t t a
  • Cursul Ubuntu desktop 37 / 338 Figura 3.3: Accesare op¸iuni re¸ea t t 2. Efectua¸i clic pe butonul Deblocheaz˘ si introduce¸i parola voastr˘ administrativ˘ . t a¸ t a a 3. În pagina Conexiuni alege¸i conexiunea utilizabil˘ . Ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. Se va deschide fereastra de dialog Propriet˘ ti t a a t a¸ a¸ eth0. Figura 3.4: Set˘ ri de re¸ea a t ˘ 4. Debifeaz˘ c˘ su¸a Activeaz˘ modul roaming pentru a activa conexiunea. N OTA : a a t a Cei mai mul¸i furnizori de servicii de Internet de band˘ larg˘ (broadband) vor utiliza protocolul Dynamic Host Control t a a Protocol (DHCP) pentru a v˘ pune la dispozi¸ie o adres˘ IP. Dac˘ este nevoie de o adres˘ IP static˘ , atunci ea v˘ va fi dat˘ a t a a a a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 38 / 338 de c˘ tre furnizorul de servicii de Internet. Etapele urm˘ toare v˘ vor ar˘ ta modul de configurare a conexiunii de Internet a a a a folosind adres˘ IP static˘ . a a (a) În caseta Configura¸ie alege¸i op¸iunea Adres˘ IP static˘ . t t t a a (b) Introduce¸i adresa de IP a calculatorului în caseta Adres˘ IP. t a ˘ (c) Introduce¸i masca de subre¸ea a adresei de IP a computerului în caseta Masc˘ subre¸ea N OTA : t t a t O masc˘ de re¸ea împarte o re¸ea de adrese IP în grupuri care faciliteaz˘ direc¸ionarea datelor. a t t a t ˘ (d) Scrie¸i adresa IP a ISP-ului în caseta Adres˘ gateway. N OTA : t a Un gateway este un dispozitiv ce conecteaz˘ un utilizator la Internet. Este oferit de c˘ tre ISP. a a Figura 3.5: Propriet˘¸i eth0 at 5. Ap˘ sa¸i OK pentru a încheia configura¸ia conexiunii prin cablu. a t t Figura 3.6: Set˘ ri de re¸ea a t Acum v˘ pute¸i conecta la Internet folosind cablul. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 39 / 338 Dac˘ furnizorul vostru de Internet folose¸te protocolul DHCP (Dynamic Host Connection Protocol), atunci pur si simplu selecta¸i a s ¸ t op¸iunea Configurare automat˘ (DHCP) din meniul derulant Configurare. t a 3.1.3 ˘ Folosirea placii wireless Ubuntu detecteaz˘ automat suportul pentru pl˘ ci wireless. a a 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si apoi ap˘ sa¸i Re¸ea. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea. t ¸ a t t t t 2. Dac˘ placa wireless din computer este afi¸at˘ , pute¸i folosi aceea¸i procedur˘ descris˘ în sec¸iunea Folosirea conexiunii a s a t s a a t prin cablu pentru a v˘ conecta la internet. a Figura 3.7: Alegere conexiune wireless Sau efectua¸i clic stânga pe Administrator re¸ea si detecta¸i re¸ele f˘ r˘ fir din apropiere. t t ¸ t t aa Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Pentru a vedea lista completa de placi wireless care func¸ioneaza sub Ubuntu accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/t t WifiDocs/WirelessCardsSupported. Unele pl˘ ci wireless nu sunt prezente pe site-ul Ubuntu din cauz˘ c˘ nu au disponibile drivere cu surs˘ deschis˘ . Astfel, aceste a a a a a pl˘ ci nu func¸ioneaz˘ automat cu Ubuntu. Dac˘ placa dumneavoastr˘ de re¸ea wireless nu dispune de un driver cu surs˘ deschis˘ a t a a a t a a o pute¸i folosi utilizând ndiswrapper. t Folosirea Ndiswrapper cu o plac˘ wireless Ndiswrapper este un modul Linux ce permite Ubuntu s˘ foloseasc˘ drivere Microsoft a a a Windows pentru placa wireless. Unealta cu care ndiswrapper poate fi configurat este disponibil˘ folosind Instalare/Deinstalare a aplica¸ii . Programul de setare Drivere wireless Windows poate fi g˘ sit în Sistem - Administrare. t a 3.1.4 Folosirea conexiunii dial-up O conexiune dial-up folose¸e un modem pentru a accesa internetul. Pute¸i folosi unealta ScanModem pentru a identifica tipul s t modemului. Aceasta recunoa¸te tipul de modem - fie c˘ este Peripheral Component Interconnect (PCI) sau Universal Serial Bus s a (USB). Este bine de re¸inut: t ˘ Pentru a descarca unealta ScanModem, accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/DialupModemHowto/ScanModem. t
  • Cursul Ubuntu desktop 40 / 338 1. Desc˘ rca¸i, configura¸i si instala¸i driverul pentru modem. Dac˘ un driver cu surs˘ deschis˘ nu este disponibil, contacta¸i-v˘ a t t ¸ t a a a t a ˘ vânz˘ torul pentru alte op¸iuni. N OTA : a t Pentru a desc˘ rca driverul cu surs˘ deschis˘ , accesa¸i: www.modemdriver.com. a a a t 2. C ONFIGURAREA CONEXIUNII DIAL - UP SPRE ISP: (a) În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea. t ¸ a t t t t a (b) În fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea alege¸i Conexiune point to point si ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. se va deschide t t t ¸ a t a¸ fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0. a¸ Figura 3.8: Set˘ ri de re¸ea a t (c) În fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0 bifa¸i c˘ su¸a Activeaz˘ aceast˘ conexiune pentru a activa conexia¸ t a t a a unea. (d) Scrie¸i informa¸iile furnizorului de servicii de Internet si informa¸iile contului dumneavoastr˘ ob¸inute de la acela¸i t t ¸ t a t s furnizor. Introduce¸i num˘ rul de telefon în Num˘ r telefon si prefixul în c˘ su¸a Prefix pe care modemul o folose¸te pentru a se t a a ¸ a t s conecta la server. Scrie¸i numele contului dial-up în c˘ su¸a Nume utilizator si parola în c˘ su¸a Parol˘ . Numele de t a t ¸ a t a utilizator este acela înregistrat cu ISP-ul dumneavoastr˘ . a (e) Specifica¸i op¸iunile modemului în pagina Modem. Ap˘ sa¸i pagina Modem. Scrie¸i sau selecta¸i portul modemului în t t a t t t fereastra Modem port. Selecta¸i tipul de apelare din c˘ su¸a Tip apelare. Pute¸i selecta tipurile de apel˘ ri telefonice t a t t a ce vor fi folosite în c˘ su¸a Tip apelare. Tipul de apelare depinde de compania dumneavoastr˘ de telefonie si poate fi a t a ¸ Tonuri sau Pulsa¸ii. Dac˘ nu cunoa¸te¸i tipul de apel pe care trebuie s˘ -l alege¸i, contacta¸i-v˘ compania de telefonie. t a s t a t t a Gre¸ind tipul de apelare, modemul va scoate ni¸te sunete când se va conecta la serverul ISP-ului. Pute¸i configura s s t volumul acestui zgomot selectând volumul corespunz˘ tor din fereastra Volum - se recomand˘ selectarea Oprit sau a a Minim. (f) Specifica¸i op¸iunile conexiunii. Ap˘ sa¸i pagina Op¸iuni si bifa¸i c˘ su¸a Setare rut˘ implicit˘ c˘ tre internet prin t t a t t ¸ t a t a a a modem pentru a folosi modemul dial-up drept conexiunea implicit˘ de conectare la internet. Dac˘ folosi¸i un laptop a a t într-o re¸ea local˘ (LAN), debifa¸i aceast˘ op¸iune. Selecta¸i aceast˘ op¸iune numai dac˘ folosi¸i o conexiune dial-up. t a t a t t a t a t Ca parte a configur˘ rilor de conectare ale modemului trebuie s˘ numi¸i o gazd˘ c˘ tre un nod IP pentru a-l identifica a a t a a drept gazd˘ TCP/IP. Pute¸i alege numele serverului ISP-ului, care va carta cu succes un nume de gazd˘ c˘ tre o adres˘ a t a a a de IP. Pentru aceasta bifa¸i c˘ su¸a Utilizeaz˘ serverele DNS ale furnizorului de internet. t a t a În cazul în care conexiunea va c˘ dea, modemul va încerca automat s˘ se reconecteze la internet dac˘ este bifat˘ c˘ su¸a a a a a a t Reîncearc˘ dac˘ nu se realizeaz˘ conexiunea. a a a (g) Ap˘ sa¸i OK pentru a finaliza configurarea dial-up. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 41 / 338 Figura 3.9: Propriet˘¸i pentru ppp0 at Acum, v˘ pute¸i conecta la Internet folosind o conexiune dial-up. a t 3.2 Navigare Web Not˘ : a Mozilla Firefox este navigatorul web implicit în Ubuntu. Este o aplica¸ie cu surs˘ public˘ , dezvoltat de Mozilla Corporation si o t a a ¸ mul¸ime de colaboratori fiind în totalitate compatibil cu Ubuntu. Pentru a deschide navigatorul web Firefox, în meniul Aplica¸ii, t t îndrepta¸i-v˘ spre Internet si ap˘ sa¸i Navigatorul Web Firefox. t a ¸ a t Figura 3.10: Lansare Navigator Web Firefox Firefox include dou˘ facilit˘¸i ce v˘ vor face experien¸a dumneavoastr˘ online mai productiv˘ - un sistem integrat de c˘ utare si a at a t a a a ¸ plasare de semne de carte actualizabile.
  • Cursul Ubuntu desktop 42 / 338 C˘ utare integrat˘ Aceast˘ facilitate v˘ permite s˘ c˘ uta¸i dup˘ si s˘ g˘ si¸i informa¸ii. Bara de c˘ utare vine preînc˘ rcat˘ cu a a a a a a t a¸ a a t t a a a motoarele de c˘ utare Google, Yahoo!, Amazon, eBay, Answers.com si Creative Commons. Pute¸i introduce un termen de c˘ utare a ¸ t a în bara de c˘ utare si s˘ primi¸i r˘ spunsuri imediate de la motorul ales. Pute¸i selecta un nou motor de c˘ utare din meniul barei de a ¸ a t a t a c˘ utare în orice moment si s˘ ad˘ uga¸i motoare de pe site-uri web preferate. a ¸ a a t Figura 3.11: Motoare de c˘ utare disponibile a Sugestii de c˘ utare Pentru o mai mare u¸urare a ac¸iunilor legate de c˘ utare, unele motoare de c˘ utare ca Google, Yahoo si a s t a a ¸ Answers.com în Firefox, sugereaz˘ termeni de c˘ utare. Începe¸i prin a scrie în bara de c˘ utare si va ap˘ rea o list˘ de sugestii. a a t a ¸ a a De exemplu, dac˘ scrie¸i rege în bara de c˘ utare, o list˘ cu sugestii va completa cuvântul cheie. A¸a c˘ în loc s˘ scrie¸i termenul a t a a s a a t complet, pute¸i alege termenul necesar din list˘ . Acest lucru va face c˘ utarea u¸oar˘ si rapid˘ . t a a s a¸ a Urm˘ toarea figur˘ arat˘ o list˘ cu sugestii atunci când scrie¸i în bara de c˘ utare: a a a a t a Figura 3.12: List˘ de sugestii a Semne de carte Dac˘ întâlni¸i un site web interesant de pe internet si vre¸i s˘ -l ¸ine¸i pentru viitoare întoarceri, f˘ r˘ a-l ¸ine a t ¸ t a t t aa t minte, pune¸i un semn de carte. Data viitoare când sunte¸i online, doar ap˘ sa¸i leg˘ tura pentru a merge la acea pagin˘ web. Pute¸i t t a t a a t vizualiza fluxuri web ca stiri si titluri de blog în bara de unelte sau meniul semnelor de carte. Un flux web sau un flux (en. ¸ ¸
  • Cursul Ubuntu desktop 43 / 338 feed) este o pagin˘ web XML ce con¸ine o list˘ cu leg˘ turi c˘ tre alte pagini web. Pute¸i vedea rapid ultimele titluri de pe siturile a t a a a t dumneavoastr˘ preferate si apoi s˘ ap˘ sa¸i pentru a ajunge direct la capitolele de interes. a ¸ a a t Un semn de carte în Firefox, asem˘ n˘ tor cu favoritele din Internet Explorer, este o facilitate folositoare într-un navigator. a a 1. Deschide¸i navigatorul de Internet Firefox. Din meniul Semne de carte alege¸i op¸iunea Pune un semn la aceast˘ pagin˘ . t t t a a 2. Se va deschide fereastra de dialog Semne de carte. Selecta¸i o loca¸ie unde s˘ salva¸i noul semn de carte si ad˘ uga¸i ce t t a t ¸ a t etichete dori¸i (cuvinte cheie). t 3. Ap˘ sa¸i butonul Gata pentru a salva semnul de carte. a t Pentru a v˘ sorta semnele de carte si pentru a crea categorii noi sau categorii, selecta¸i op¸iunea Organizeaz˘ semnele de carte a ¸ t t a din meniul Semne de carte. 3.3 ˘ Care dintre urmatoarele este un acumulator de fluxuri RSS? Fluxurile de stiri v˘ permit s˘ observa¸i când un site web a ad˘ ugat con¸inut nou. Pute¸i avea ultimele titluri imediat ce ele sunt ¸ a a t a t t publicate f˘ r˘ s˘ fi¸i nevoi¸i s˘ vizita¸i pagina de Internet respectiv˘ . Aceste fluxuri de stiri sunt cunoscute ca RSS sau Really aa a t t a t a ¸ Simple Syndication. 3.3.1 Cititorul de stiri Liferea ¸ Not˘ : Not˘ : a a Liferea este un cititor de fluxuri RSS on line. Este un cititor de stiri pentru mediul GTK/GNOME rapid, u¸or de instalat si de ¸ s ¸ utilizat. Pute¸i instala Liferea în Ubuntu folosind administratorul de pachete Synaptic urmând procedura descris˘ în sec¸iunea Utilizarea t a t clien¸ilor alternativi de E-mail. t Siturile web care ofer˘ fluxuri RSS afi¸eaz˘ simbolul RSS chiar lâng˘ adresa URL a acestora. a s a a Figura 3.13: Identificarea siturilor care ofer˘ fluxuri RSS a
  • Cursul Ubuntu desktop 44 / 338 Accesarea programului Liferea Pentru a accesa Liferea, trebuie s˘ g˘ si¸i un site care ofer˘ fluxuri RSS. Parcurge¸i toat˘ lista grupurilor de stiri de pe serverul a a t a t a ¸ dumneavoastr˘ pentru a g˘ si exact ceea ce v˘ intereseaz˘ . a a a a 1. Deschide¸i pagina web care ofer˘ fluxuri RSS. t a Figura 3.14: Deschiderea unei pagini web care ofer˘ fluxuri RSS a 2. În aceast˘ pagin˘ , c˘ uta¸i leg˘ tura care ofer˘ fluxul RSS. Efectua¸i clic pe aceasta pentru a salva URL-ul. Acest URL va fi, a a a t a a t de fapt, fluxul. Figura 3.15: C˘ utarea leg˘ turii fluxului RSS a a
  • Cursul Ubuntu desktop 45 / 338 3. Deschide¸i Liferea. În meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet efectua¸i clic pe Liferea Feed Reader. t t t Figura 3.16: Lansarea programului Liferea 4. Pentru a v˘ abona la un flux, efectuati clic dreapta oriunde în panoul din stânga ferestrei Liferea, merge¸i la New si efectua¸i a t ¸ t clic pe New Subscription. Se va deschide fereastra de dialog New Subscription.
  • Cursul Ubuntu desktop 46 / 338 Figura 3.17: Abonarea la un flux RSS 5. În fereastra de dialog New Subscription lipi¸i URL-ul salvat, care este fluxul propriu-zis, si efectua¸i clic pe OK. Ve¸i t ¸ t t observa apari¸ia unui flux nou în fereastra Liferea. t Figura 3.18: Introducerea sursei fluxului RSS Imaginea urm˘ toare prezint˘ un flux nou în fereastra Liferea. a a
  • Cursul Ubuntu desktop 47 / 338 Figura 3.19: Vizionarea fluxurilor noi 1. Cititorul Liferea are configurate implicit mai multe fluxuri RSS. 2. Dac˘ nu dori¸i ca un capitol s˘ fie sters dup˘ o anumit˘ perioad˘ de timp, pute¸i marca acel capitol ca fiind important. a t a ¸ a a a t 3. Pute¸i folosi func¸ia de c˘ utare pentru a c˘ uta în capitolele desc˘ rcate informa¸iile necesare. t t a a a t 4. Pute¸i folosi si un motor de c˘ utare online pentru a g˘ si informa¸ii noi. t ¸ a a t 3.4 Trimiterea si primirea mesajelor e-mail ¸ Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Evolution combin˘ mesajele e-mail cu un calendar si o agend˘ într-o singur˘ a ¸ a a aplica¸ie foarte folositoare. t 3.4.1 Utilizarea aplica¸iei Evolution t Not˘ : a 1. Din meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet selecta¸i Evolution Mail. t t
  • Cursul Ubuntu desktop 48 / 338 Figura 3.20: Lansarea aplica¸iei Evolution t Este bine de re¸inut: t ˘ Atunci când lansa¸i pentru prima data Evolution, este creat directorul .evolution în directorul personal al utilizatorului. În t ˘ ˘ acest director sunt salvate datele locale. Apoi se deschide un asistent pentru a va ajuta sa configura¸i conturile de mail. t ˘ Alte informa¸ii specifice utilizatorului sunt pastrate în .gconf/apps/evolution. t Asistentul Asistentul de conturi Evolution v˘ ghideaz˘ prin etapele necesare pentru configurarea unui cont de mail si, a a ¸ dac˘ este cazul, v˘ ajut˘ în importarea fi¸ierelor din alte aplica¸ii. Efectua¸i clic pe Înainte. a a a s t t Figura 3.21: Configurarea unui cont nou de e-mail 2. Evolution pune la dispozi¸ie un sistem integrat pentru realizarea copiilor de siguran¸a. Dac˘ muta¸i datele personale ale t t˘ a t aplica¸iei Evolution de pe un sistem într-altul, folosi¸i acest dialog. În pagina Restore from backup pute¸i restaura fi¸iere t t t s
  • Cursul Ubuntu desktop 49 / 338 care con¸in copii de siguran¸a ale mesajelor e-mail, ale noti¸elor, ale fi¸ierelor personale si a altor tipuri de fi¸iere create în t t˘ t s ¸ s alte versiuni ale aplica¸iei Evolution. t Figura 3.22: Restaurarea copiilor de rezerv˘ în aplica¸ia Evolution a t 3. În pagina Identitate, introduce¸i numele dumneavoastr˘ întreg în câmpul Nume complet si adresa de e-mail în câmpul t a ¸ E-mail Address. Aici pune¸i adresa de mail furnizat˘ de ISP-ul dumneavoastr˘ . Contul de mail va fi configurat cu aceste t a a informa¸ii. Efectua¸i clic pe Înainte. t t
  • Cursul Ubuntu desktop 50 / 338 Figura 3.23: Configurarea identit˘¸ii unui cont de mail at ˘ N OTA : Pute¸i omite informa¸iile din sec¸iunea Informa¸ii op¸ionale. Vi se cere s˘ introduce¸i informa¸iile necesare în câmpurile t t t t t a t t R˘ spunde la si Organza¸ie, doar dac˘ dori¸i s˘ le include¸i în mesajele e-mail trimise de dumneavoastr˘ . În câmpul a ¸ t a t a t a R˘ spunde la pute¸i introduce numele dumneavoastr˘ , citate favorite sau orice alt˘ informa¸ie, iar în câmpul Organiza¸ie a t a a t t introduce¸i numele institu¸iei la care lucra¸i sau al scolii la care înv˘¸a¸i. t t t ¸ at t 4. În pagina Primire mesaje, în câmpul Tip Server selecta¸i tipul serverului furnizorului de servicii Internet. Programul t Evolution este compatibil cu mai multe tipuri de servere, dar POP este cel mai folosit pentru primirea mesajelor e-mail.
  • Cursul Ubuntu desktop 51 / 338 Figura 3.24: Alegerea tipului de server pentru primirea mesajelor ˘ N OTA : Dac˘ nu cunoa¸te¸i informa¸iile asociate serverului, contacta¸i administratorul de sistem sau furnizorul de servicii Internet. a s t t t (a) Alege¸i POP din câmpul Tip server pentru a v˘ conecta si desc˘ rca mesaje prin serverul POP. Pagina Mesaje primite t a ¸ a ˘ va cere informa¸iile de configurare. N OTA : t Pentru mai multe informa¸ii despre tipurile de servere, apela¸i la: https://help.ubuntu.com/community/EmailClients. t t (b) Introduce¸i numele serverului prin care primi¸i mesajele în câmpul Server si numele de utilizator în câmpul Nume t t ¸ utilizator. Acesta din urm˘ nu este numele sub care v˘ autentifica¸i la calculator, ci numele prin care v˘ conecta¸i la a a t a t contul de mail pus la dispozi¸ie de ISP-ul dumneavoastr˘ . t a (c) În sec¸iunea Securitate, pute¸i alege Criptare sau F˘ r˘ securizare din caseta Folosi¸i conexiune securizat˘ . Criptarea t t a a t a face ca mesajele s˘ nu fie citite decât de destinatarii acestora. a (d) Selecta¸i Parola din câmpul Tip de autentificare sau efectua¸i clic pe Verific˘ tipurile suportate pentru ca Evot t a lution s˘ caute tipurile de autentificare suportate. Tipurile de autentificare încruci¸at˘ nu sunt suportate. În general, a s a ˘ modalitatea de autentificare la server este parola. N OTA : Contacta¸i administratorul de sistem sau furnizorul de servicii Internet pentru a afla tipul de autentificare suportat˘ . t a (e) Efectua¸i clic pe Înainte. t
  • Cursul Ubuntu desktop 52 / 338 Figura 3.25: Introducerea informa¸iilor despre serverul POP t 5. În pagina Op¸iuni primire mesaje selecta¸i urm˘ toarele op¸iuni, dac˘ sunt necesare: t t a t a (a) Pentru verificarea automat˘ a mesajelor dup˘ o perioad˘ anume de timp, marca¸i c˘ su¸a de validare Verific˘ automat a a a t a t a pentru mesaje noi la fiecare. Introduce¸i durata intervalului în lista minute. t (b) În sec¸iunea Stocare mesaje marca¸i c˘ su¸a de validare Las˘ mesajul pe server , dac˘ dori¸i p˘ strarea unei copii a t t a t a a t a mesajelor pe server. (c) Marca¸i c˘ su¸a Dezactivare suport pentru toate extensiile POP3 dac˘ dori¸i s˘ dezactiva¸i suportul POP3. t a t a t a t (d) Efectua¸i clic pe Înainte. t
  • Cursul Ubuntu desktop 53 / 338 Figura 3.26: Specificarea op¸iunilor de verificare pentru mesaje noi si pentru p˘ strarea acestora t ¸ a 6. În pagina Trimitere mesaje, introduce¸i op¸iunile care convin. Specifica¸i serverul de mail pentru trimiterea în câmpul Tip t t t server. (a) Sunt dou˘ metode prin care pute¸i trimite mesaje e-mail, anume SMTP si programele Send Mails. SMTP este metoda a t ¸ cea mai folosit˘ la trimiterea de mesaje. Alege¸i SMTP ca tip de server în câmpul Tip server. a t (b) Specificarea configura¸iei serverului pentru mesaje trimise: t
  • Cursul Ubuntu desktop 54 / 338 Figura 3.27: Introducerea informa¸iilor despre serverul SMTP t i. Introduce¸i adresa serverului în câmpul Server. Aceasta este adresa serverului pentru trimiterea mesajelor, t adres˘ furnizat˘ de ISP-ul dumneavoastr˘ a a a ii. Specifica¸i cum dori¸i s˘ v˘ autentifica¸i. Dac˘ serverul solicit˘ autentificare, marca¸i c˘ su¸a de validare Serverul t t a a t a a t a t necesit˘ autentificare. Vi se va cere tipul de autentificare în câmpul Tip. Pute¸i efectua clic pe Verific˘ tipurile a t a suportate pentru ca programul Evolution s˘ caute tipurile suportate. a iii. Introduce¸i numele contului în câmpul Nume utilizator. t iv. Dac˘ dori¸i ca Evolution s˘ memoreze parola dumneavoastr˘ , marca¸i c˘ su¸a de validare Memoreaz˘ parola. a t a a t a t a Apoi efectua¸i clic pe Înainte. Se va deschide pagina Management cont. t 7. Evolution poate accesa mai mul¸i furnizori de e-mail. Pentru a-i diferen¸ia, pute¸i asocia fiec˘ ruia un nume. Introduce¸i t t t a t a¸adar un nume pentru configura¸ia actual˘ în câmpul Nume. Pute¸i introduce orice nume dori¸i, ele sunt relevante numai s t a t t pentru dumneavoastr˘ . Efectua¸i apoi clic pe Înainte. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 55 / 338 Figura 3.28: Introducerea informa¸iilor contului t 8. În pagina Fus orar alege¸i zona de timp în care v˘ afla¸i, folosind harta sau lista Selection. Efectua¸i clic pe Înainte. t a t t Figura 3.29: Specificarea fusului orar 9. Configurarea este încheiat˘ . Efectua¸i clic pe Aplic˘ pentru a salva configur˘ rile pe care le-a¸i f˘ cut. Se va deschide a t a a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 56 / 338 fereastra Evolution. Figura 3.30: Evolution Pentru mai multe informa¸ii despre cum pute¸i folosi clientul de e-mail Evolution, apela¸i la: https://help.ubuntu.com/7.04/t t t internet/C/email.html. 3.4.2 Folosirea clien¸ilor alternativi de e-mail t În afar˘ de Evolution, pute¸i folosi al¸i clien¸i pentru mesajele e-mail, cum ar fi Mozilla Thunderbird, Balsa si Pine. Dac˘ a¸i a t t t ¸ a t folosit suita Mozilla, ve¸i prefera s˘ utiliza¸i Thunderbird, care este asem˘ n˘ tor. Încerca¸i ambii clien¸i de mail pentru a decide t a t a a t t asupra unuia. Mozilla Thunderbird este o aplica¸ie pentru e-mail dezvoltat˘ de Mozilla Foundation. Este o aplica¸ie pentru e-mail t a t si grupuri de discu¸ii liber˘ , multi-platform˘ . ¸ t a a Este bine de re¸inut: t Suita Mozilla este o colec¸ie de aplica¸ii integrate, care include navigator web, client de e-mail si grupuri de discu¸ii, client de t t ¸ t ˘ IRC, o agenda pentru contacte si un utilitar pentru realizarea paginilor web. ¸ Aplica¸ia Thunderbird este disponibil˘ în arhiva software Universe si poate fi instalat˘ folosind administratorul de pachete Synapt a ¸ a tic. 1. În meniul Sistem, merge¸i la Administrare si alege¸i Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide fereastra t ¸ t Administratorul de pachete Synaptic.
  • Cursul Ubuntu desktop 57 / 338 Figura 3.31: Deschiderea administratorului de programe Synaptic 2. În fereastra de dialog Administratorul de pachete Synaptic pute¸i selecta pachetul de care ave¸i nevoie. Panoul din t t partea stâng˘ prezint˘ categoriile, iar cel din dreapta prezint˘ pachetele. Pute¸i c˘ uta un pachet folosind câmpul Caut˘ , a a a t a a introducând în acesta numele pachetului. Dac˘ nu sti¸i numele pachetului, alege¸i categoria potrivit˘ din panoul din stânga a ¸ t t a pentru a filtra pachetele. Pute¸i apoi marca c˘ su¸a de validare din dreptul pachetului dorit, în panoul din partea dreapt˘ a t a t a ferestrei administratorului de pachete Synaptic. Este bine de re¸inut: t ˘ Daca dori¸i sa consulta¸i pachetele instalate si cele disponibile, în Administratorul de pachete Synaptic efectua¸i clic pe t ˘ t ¸ t ˘ ˘ ˘ ˘ Dupa stare. Pentru a verifica depozitul sursa al pachetului, efectua¸i clic pe Dupa origine. Pentru a verifica daca un t ˘ pachet este deteriorat sau daca poate fi actualizat, face¸i clic pe Filtre personalizate. t 3. Efectua¸i clic pe Search. Se va deschide fereastra de dialog Caut˘ . Introduce¸i numele pachetului, Thunderbird, în câmt a t pul C˘ utare si efectua¸i clic pe butonul Caut˘ . În panoul din dreapta al ferestrei Administratorul de pachete Synaptic a ¸ t a va fi afi¸at pachetul Mozilla Thunderbird. s
  • Cursul Ubuntu desktop 58 / 338 Figura 3.32: C˘ utarea pachetului Thunderbird a ˘ N OTA : Pentru a reveni la lista categoriilor dup˘ ce a¸i c˘ utat un program folosind butonul Caut˘ , efectua¸i clic pe butonul Sec¸iuni. a t a a t t 4. Selecta¸i c˘ su¸a de validare Marcheaz˘ pentru instalare pentru a instala pachetul. t a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 59 / 338 Figura 3.33: Marcarea pentru instalare a pachetului Thunderbird 5. Pachetul pe care dori¸i s˘ -l instala¸i poate depinde de alte pachete. În acest caz sunte¸i notificat asupra dependin¸elor. t a t t t Pentru a include schimb˘ rile necesare pentru rezolvarea dependin¸elor, efectua¸i clic pe Mark. a t t 6. Pentru a confirma schimb˘ rile marcate, efectua¸i clic pe Aplic˘ . a t a Figura 3.34: Confirmarea pachetelor de instalat 7. Se deschide fereastra de dialog Sumar invitându-v˘ s˘ face¸i o ultim˘ verificare înainte de a începe opera¸ia selectat˘ . a a t a t a Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a continua ac¸iunea. t a t
  • Cursul Ubuntu desktop 60 / 338 Acest ultim pas încheie procedura de instalare a pachetului Thunderbird folosind Administratorul de pachete Synaptic. Pentru a accesa Thunderbird, în meniul Aplica¸ii merge¸i la Internet si apoi efectua¸i clic pe Mozilla Thunderbird t t ¸ t Mail/News. Se va deschide fereastra Thunderbird. Figura 3.35: Lansarea aplica¸iei Mozilla Thunderbird Mail/News t
  • Cursul Ubuntu desktop 61 / 338 Figura 3.36: Fereastra principal˘ Thunderbird a Caracteristici ale aplica¸iei Thunderbird Thunderbird include unelte îmbun˘ t˘¸ite pentru a v˘ ajuta la gestionarea c˘ su¸ei de t a at a a t e-mail, la trimiterea de mesaje si la organizarea coresponden¸ei. ¸ t Iat˘ câteva din facilit˘¸ile cheie ale aplica¸iei Thunderbird: a at t • V˘ scap˘ de mesajele nesolicitate (junk, spam) Dac˘ sunte¸i deranja¸i de mesajele spam si de mesajele publicitare care tot a a a t t ¸ sosesc în c˘ su¸a dumneavoastr˘ de mail, Mozilla Thunderbird v˘ pune la dispozi¸ie unelte eficiente pentru detectarea acestora. a t a a t Aceste unelte analizeaz˘ mesajele primite si identific˘ acele mesaje care sunt, dup˘ toate probabilit˘¸ile, spam. Ele pot fi sterse a ¸ a a at ¸ automat sau plasate într-un dosar dedicat.
  • Cursul Ubuntu desktop 62 / 338 Figura 3.37: Oprirea mesajelor spam 1. În meniul Unelte efectua¸i clic pe Junk Mail Controls. Se va deschide fereastra Junk Mail Controls. t 2. Efectua¸i clic pe categoria Adaptive Filter. Marca¸i c˘ su¸a de validare Enable adaptive junk mail detection si efectua¸i t t a t ¸ t clic pe OK. • Personalizarea aplica¸iei Ave¸i la dispozi¸ie trei moduri de dispunere a coloanelor pentru a vizualiza mesajele e-mail: Clasic, t t t Întins si Vertical. ¸ Figura 3.38: Personalizarea aplica¸iei t • Corector ortografic inclus Pentru a verifica ortografia, efectua¸i clic pe Spell din bara de unelte. t
  • Cursul Ubuntu desktop 63 / 338 Figura 3.39: Verificare ortografic˘ a • Securitate Thunderbird asigur˘ o securitate echivalent˘ cu cea implementat˘ de organiza¸ii ale institu¸iilor private si guvernaa a a t t ¸ mentale. Este asigurat suport pentru mesaje e-mail S/MIME. • Extensii Extensiile sunt unelte eficiente care v˘ permit construirea unui client de mail potrivit cerin¸elor dumneavoastr˘ . a t a Mozilla Thunderbird dispune de câteva facilit˘¸i, precum c˘ utare rapid˘ , agend˘ inteligent˘ si filtre pentru mesajele de e-mail. at a a a a¸ • Cititorul de stiri Mozilla Thunderbird v˘ permite s˘ v˘ abona¸i cu u¸urin¸a la grupurile de stiri favorite pentru a desc˘ rca ¸ a a a t s t˘ ¸ a titlurile si mesajele existente, dumneavoastr˘ având si posibilitatea de a lucra deconectat. ¸ a ¸ Figura 3.40: Thunderbird cititor de stiri ¸
  • Cursul Ubuntu desktop 64 / 338 • Teme La fel cu celelalte elemente componente ale sistemului de operare Ubuntu, pute¸i personaliza temele aplica¸iei pentru t t a schimba aspectul si percep¸ia acestui program. O tem˘ poate schimba pictogramele de pe bara de unelte sau tot aspectul ¸ t a aplica¸iei. t • Suport multi-platform˘ Programul Thunderbird este folosit pe mai multe platforme, precum Ubuntu, Microsoft Windows, a Mac OS X si sistemele de operare bazate pe Unix. ¸ 3.5 Mesagerie instant Nimeni nu se a¸teapt˘ ca la mesajele e-mail s˘ primeasc˘ r˘ spunsuri imediate, adic˘ r˘ spunsurile vin atunci când corespondentul s a a a a a a dispune de timp. Dac˘ ave¸i nevoie de promptitudine, atunci ceea ce v˘ trebuie este mesageria instant (IM). Folosirea mesageriei a t a instant pe Internet poate reduce costurile cu apelurile telefonice interurbane sau interna¸ionale atunci când dori¸i s˘ p˘ stra¸i t t a a t contactul cu prietenii. La locul de munc˘ , dac˘ dori¸i un r˘ spuns la o întrebare simpl˘ , mesageria instant faciliteaz˘ comunicarea a a t a a a rapid˘ si reduce num˘ rul de mesaje e-mail trimise si primite în fiecare zi. Mesageria instant permite coresponden¸ilor contactul a¸ a ¸ t vizual prin intermediul camerelor web sau telefonia pe Internet f˘ r˘ nici un fel de costuri. aa Clientul implicit pentru mesageria instant în Ubuntu este Pidgin, un client multi-platform˘ care suport˘ mai multe protocoale a a pentru mesageria instantanee folosite pe scar˘ larg˘ . Folosind Pidgin, pute¸i comunica cu oameni care folosesc America Online a a t (AOL), Instant Messenger (AIM/ICQ), Gadu-Gadu, GroupWise, IRC, Jabber, MSN, Napster si Yahoo. V˘ permite s˘ lista¸i to¸i ¸ a a t t prietenii într-o singur˘ fereastr˘ . Acest lucru înseamn˘ c˘ pute¸i s˘ discuta¸i cu prieteni pe AIM, cu al¸ii pe Yahoo Messenger a a a a t a t t si s˘ mai sta¸i si pe un canal de IRC, toate în acela¸i timp. Pidgin suport˘ multe facilit˘¸i particulare variatelor protocoale, cum ¸ a t ¸ s a at ar fi transferul de fi¸iere, mesaje în mod deconectat, notificare la tastare si notificare la închiderea ferestrei MSN. Alte facilit˘¸i s ¸ at populare sunt Buddy Pounces, care v˘ anun¸a, trimite un mesaj, red˘ un sunet sau ruleaz˘ un program atunci când un prieten se a t˘ a a deconecteaz˘ , intr˘ online sau revine din a¸teptare. a a s 1. În meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet efectua¸i clic pe Mesagerul Pidgin. Va fi afi¸at mesajul de bun venit în t t s fereastra Conturi. Figura 3.41: Lansarea aplica¸iei Pidgin Internet Messenger t 2. Efectua¸i clic pe Adaug˘ pentru a configura un cont existent de e-mail în Pidgin. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Conturi. t a s a
  • Cursul Ubuntu desktop 65 / 338 Figura 3.42: Ad˘ ugarea unui cont pentru mesagerie instantanee a 3. În fereastra de dialog A˘ ugare cont selecta¸i protocolul, care este acela¸i cu numele serverului contului de e-mail din a t s câmpul Protocol. Protocolul este numele serverului pe care îl folosi¸i pentru mesageria instantanee. Introduce¸i protocolul t t folosit pentru ID-ul de mail în câmpul Nume identificare si parola corespunz˘ toare. Introduce¸i aliasul pe care l-a¸i ales, ¸ a t t sub care ve¸i fi cunoscut pe re¸ea în câmpul Alias local. Efectua¸i clic pe Salveaz˘ pentru a p˘ stra configur˘ rile contului. t t t a a a Se va afi¸a fereastra Conturi. s Figura 3.43: Introducerea informa¸iilor de baz˘ ale contului t a 4. Pute¸i observa contul nou creat care are un semn de validare, indicând c˘ acesta este activ, în fereastra Conturi. Efectua¸i t a t clic pe Închide.
  • Cursul Ubuntu desktop 66 / 338 Figura 3.44: Afi¸area conturilor ad˘ ugate s a ˘ N OTA : Dac˘ dori¸i s˘ ad˘ uga¸i un nou cont, efectua¸i clic pe butonul Adaug˘ din fereastra Conturi si urma¸i din nou pa¸ii 1-4. a t a a t t a ¸ t s 5. Efectua¸i clic pe pictograma Pidgin din panoul superior pentru a consulta fereastra List˘ de contacte a contului curent. t a
  • Cursul Ubuntu desktop 67 / 338 Figura 3.45: Fereastra listei de contacte 6. Pentru a utiliza Pidgin, în meniul Contacte efectua¸i clic pe Trimite un nou mesaj. Va fi afi¸at˘ fereastra Mesaj instant s a taneu nou.
  • Cursul Ubuntu desktop 68 / 338 Figura 3.46: Mesaj nou 7. Pentru a interac¸iona cu al¸i utilizatori, introduce¸i aliasul persoanei cu care dori¸i s˘ discuta¸i în câmpul Nume si efectua¸i t t t t a t ¸ t clic pe OK. Se va deschide fereastra de discu¸ii. t Figura 3.47: Introducerea numelui unui contact 8. Pute¸i utiliza câmpul din partea de jos a ferestrei pentru a tasta mesajele si ap˘ sa¸i apoi pe tasta Enter pentru a le trimite. t ¸ a t În acest mod pute¸i începe o conversa¸ie. t t
  • Cursul Ubuntu desktop 69 / 338 Figura 3.48: Fereastra pentru discu¸ii t Este bine de re¸inut: t ˘t s ˘ ˘t Pute¸i schimba înfa¸i¸ area aplica¸iei Pidgin prin adaugarea unor facilita¸i suplimentare, schimbarea interfe¸ei grafice si a t t t ¸ ˘ temelor. Pachetele necesare pentru realizarea acestor personalizari sunt Pidgin-guifications, Pidgin-libnotify si Pidgin¸ ˘ themes. Pute¸i instala aceste pachete utilizând administratorul de pachete Synaptic, prin procedura prezentata în sec¸it t unea Utilizarea clien¸ilor alternativi de e-mail. t 3.6 Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP O aplica¸ie „softphone” este un program software care este utilizat pentru a efectua convorbiri telefonice prin Internet, folosind t un calculator în locul telefonului obi¸nuit. Furnizorul dumneavoastr˘ de servicii v˘ poate oferi convorbiri calculator-calculator s a a gratuit dar pentru convorbirile de tip calculator-telefon sau telefon-calculator, de regul˘ trebuie s˘ pl˘ ti¸i. Trebuie s˘ folosi¸i a a a t a t acela¸i tip de protocol de comunicare si s˘ utiliza¸i acela¸i codec audio cu persoana cu care comunica¸i. Codec-ul audio define¸te s ¸ a t s t s modul în care se face tranzi¸ia semnalului provenit de la voce în semnal digital. Ca exemple de aplica¸ii SIP (softphone) se pot t t enumera Ekiga, SIP Express Router dar si multe altele. ¸ Pute¸i folosi softphone cu un set de c˘ sti cu microfon conectat la calculator sau cu un telefon conectat la USB. Caracteristicile t a¸ softphone includ toate caracteristicile unui telefon standard, precum mut, flash, men¸inere si transfer. Mai include caracteristici t ¸ si func¸ii noi precum: prezen¸a, video, band˘ larg˘ audio si multe altele. Pentru a putea efectua convorbiri telefonice folosind ¸ t t˘ a a ¸ aplica¸ii de tip „softphone” ave¸i nevoie de: un calculator cu microfon si difuzoare, un set de c˘ sti cu microfon sau un telefon t t ¸ a¸ conectat la USB, conexiune la Internet si un cont la o firm˘ furnizoare de servicii de telefonie prin Internet. ¸ a Este bine de re¸inut: t Skype, Google Talk si Vonage sunt furnizori de servicii de telefonie pe Internet si pentru a putea efectua convorbiri telefonice ¸ ¸ ˘ ˘ trebuie sa instala¸i aplica¸iile specifice fiecarei companii. Dar aceste servicii nu sunt interoperabile si nu pute¸i efectua convorbiri t t ¸ t între ele. Configurarea aplica¸iei Ekiga este descris˘ mai jos. t a 3.6.1 Not˘ : a Utilizarea aplica¸iei Ekiga t
  • Cursul Ubuntu desktop 70 / 338 Ekiga este o aplica¸ie de telefonie pe Internet pentru Ubuntu. Este o aplica¸ie gratuit˘ cu care pute¸i efectua convorbiri de tip t t a t VoIP (voce prin Internet). Protocolul VoIP transfer˘ convorbirile voce prin Internet c˘ tre orice re¸ea bazat˘ pe IP. Pute¸i utiliza a a t a t Ekiga pentru a apela, trimite mesaje instant si pute¸i fi contacta¸i de al¸i utilizatori de Ekiga. ¸ t t t Asistentul de configurare v˘ va ajuta s˘ configura¸i Ekiga. Acesta se deschide automat când rula¸i pentru prima dat˘ Ekiga. a a t t a 1. Din meniul Aplica¸ii, de la categoria Internet selecta¸i Ekiga. Se va deschide fereastra de dialog a Asistentului de t t configurare. Efectua¸i clic pe butonul Înainte. t Figura 3.49: Lansarea aplica¸iei „softphone” Ekiga t 2. În pagina Informa¸ii personale tasta¸i numele întreg în câmpul V˘ rog s˘ introduce¸i prenumele si numele dumneavt t a a t ¸ oastr˘ . Numele pe care îl ve¸i introduce va fi folosit doar pentru afi¸are atunci când v˘ ve¸i conecta la alte aplica¸ii audio a t s a t t sau video. Ap˘ sa¸i butonul Înainte. a t Figura 3.50: Specificarea numelui ce va fi afi¸at s 3. În pagina ekiga.net Account introduce¸i numele de utilizator Ekiga si parola, acestea fiind datele cu care v˘ autentifica¸i t ¸ a t în contul Ekiga pe care îl ave¸i. Aceste informa¸ii le pute¸i ob¸ine de la serviciul gratuit SIP ekiga.net. Ap˘ sa¸i butonul t t t t a t Înainte.
  • Cursul Ubuntu desktop 71 / 338 Figura 3.51: Specificarea numelui de utilizator si a parolei în re¸eaua ekiga.net ¸ t ˘ N OTA : Dac˘ nu ave¸i un cont SIP pute¸i accesa leg˘ tura Get an ekiga.net SIP account din aceast˘ pagin˘ pentru a v˘ crea un cont a t t a a a a SIP la ekiga.net. 4. În pagina Tipul conexiunii selecta¸i tipul conexiunii de Internet, pe care o folosi¸i pe calculatorul dumneavoastr˘ , din t t a câmpul Alege¸i tipul conexiunii. Tipul de conexiune determin˘ cea mai bun˘ calitate pentru func¸iile pe care Ekiga le va t a a t utiliza în timpul convorbirilor. Dac˘ nu cunoa¸te¸i tipul conexiunii pe care o ave¸i, contacta¸i administratorul de sistem sau a s t t t furnizorul de servicii. Ap˘ sa¸i butonul Înainte. Pute¸i modifica si mai târziu aceste configur˘ ri. a t t ¸ a Figura 3.52: Selectarea tipului de conexiune 5. În pagina Tipul de translatare a adresei (NAT) ap˘ sa¸i butonul Detecteaz˘ tipul de translatare a adresei (NAT). V˘ a t a a va informa despre tipul de translatare a adresei detectat si va configura Ekiga s˘ traverseze transparent router-ul dum¸ a neavoastr˘ . Astfel translatarea adresei (NAT) va evita toate problemele legate de adresele IP rezervate. Ap˘ sa¸i butonul a a t Înainte.
  • Cursul Ubuntu desktop 72 / 338 Figura 3.53: Selectarea tipului de translatare a adresei (NAT) ˘ N OTA : Pentru a afla mai multe despre translatarea adresei (NAT) consultati pagina:http://en.wikipedia.org/wiki/Network_address_translati 6. Din pagina Managerul Audio selecta¸i managerul audio, care este un modul, în concordan¸a cu placa de sunet din calculat t˘ torul dumneavoastr˘ . Managerul audio este un modul care gestioneaz˘ dispozitivele audio pe care le ave¸i si este dependent a a t ¸ de sistemul de operare instalat în calculator. De¸i este recomandat s˘ folosi¸i ALSA, este bine s˘ consulta¸i administratorul s a t a t de sistem pentru a identifica cel mai indicat manager audio pentru dispozitivele audio pe care dori¸i s˘ le folosi¸i. Ap˘ sa¸i t a t a t butonul Înainte. Figura 3.54: Selectarea managerului audio 7. Ekiga are nevoie de dispozitive audio de ie¸ire si de intrare pentru a putea reda si înregistra fi¸ierele audio. Dispozitivele s ¸ ¸ s audio de ie¸ire sunt necesare pentru redarea sunetului iar dispozitivele audio de intrare sunt folosite pentru înregistrarea s vocii. Astfel, în pagina Dispozitive audio selecta¸i dispozitivele audio de ie¸ire si de intrare. De exemplu, c˘ stile sau t s ¸ a¸
  • Cursul Ubuntu desktop 73 / 338 difuzoarele sunt dispozitive de ie¸ire iar microfonul este dispozitivul de intrare. Apoi ap˘ sa¸i butonul Testeaz˘ set˘ rile s a t a a pentru a verifica dac˘ dispozitivele audio func¸ioneaz˘ si ap˘ sa¸i butonul Înainte. a t a¸ a t Figura 3.55: Selectarea dispozitivelor audio 8. În pagina Managerul video selecta¸i managerul video, care este un modul, pe care îl ve¸i folosi pentru gestionarea dist t pozitivelor dumneavoastr˘ video. Pute¸i selecta modulul Video4Linux pentru a gestiona camera video de tip Webcam sau a t modulul AVC / DC pentru a gestiona camerele video de tip Firewire. Ap˘ sa¸i butonul Înainte. a t Figura 3.56: Selectarea managerului video 9. În pagina Dispozitive video selecta¸i dispozitivul de intrare video din butonul V˘ rog alege¸i dispozitivul video de intrare. t a t Dispozitivul video de intrare este dispozitivul gestionat de c˘ tre managerul video si va fi folosit la captura video. Dac˘ nu a ¸ a dori¸i s˘ efectua¸i video-conferin¸e sau nu ave¸i un dispozitiv video, pute¸i s˘ ri peste acest pas. t a t t t t a Ap˘ sa¸i butonul Testeaz˘ set˘ rile pentru a v˘ asigura c˘ dispozitivul dumneavoastr˘ video func¸ioneaz˘ cu Ekiga. Ap˘ sa¸i a t a a a a a t a a t butonul Înainte.
  • Cursul Ubuntu desktop 74 / 338 Figura 3.57: Selectarea dispozitivelor video 10. Acum configurarea aplica¸iei Ekiga este încheiat˘ . Fereastra afi¸eaz˘ un sumar al configur˘ rilor pe care le-a¸i f˘ cut. Aici t a s a a t a pute¸i verifica configur˘ rile. Dac˘ dori¸i s˘ modifica¸i oricare dintre aceste op¸iuni, naviga¸i c˘ tre pagina corespunz˘ toare t a a t a t t t a a folosind butoanele Înapoi si Înainte si efectua¸i modific˘ rile dorite. Ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ pentru a salva configura¸ia ¸ ¸ t a a t a t aleas˘ . a Figura 3.58: Sumarul configur˘ rii contului a ˘ Asistentul pentru configurare se va închide. N OTA : Dup˘ instalarea aplica¸iei Ekiga, dac˘ dori¸i, pute¸i modifica orice configurare, pute¸i rula asistentul de configurare din a t a t t t meniul Editeaz˘ de la op¸iunea Preferin¸e din fereastra principal˘ a aplica¸iei. a t t a t Este bine de re¸inut: t Pentru mai multe informa¸ii despre Ekiga, consulta¸i pagina: http://www.ekiga.org. t t
  • Cursul Ubuntu desktop 75 / 338 Se va afi¸a fereastra principal˘ a aplica¸iei Ekiga. Ekiga este aplica¸ia SIP implicit˘ în Ubuntu. s a t t a Figura 3.59: Fereastr˘ principal˘ Ekiga a a P ENTRU EFECTUAREA CONVORBIRILOR FOLOSIND E KIGA PROCEDA¸ ASTFEL TI Convorbiri calculator - calculator Folosind Ekiga pute¸i efectua convorbiri cu oricine care este înregistrat la un furnizor public t de servicii SIP si care folose¸te software sau hardware SIP. Pute¸i utiliza agenda de telefon Ekiga de pe Internet pentru a ¸ s t g˘ si adrese SIP ale altor utilizatori Ekiga. Este posibil s˘ efectua¸i convorbiri cu utilizatori care nu folosesc Ekiga dar care a a t sunt înregistra¸i la orice alt furnizor public SIP. Pentru a efectua convorbiri, tasta¸i adresa URL a utilizatorului pe care dori¸i t t t s˘ -l contacta¸i în câmpul sip: si ap˘ sa¸i pictograma din dreapta câmpului de introducerea textului. Cu op¸iunile implicite a t ¸ a t t pur si simplu tasta¸i sip:foo pentru a contacta utilizatorul foo@ekiga.net. ¸ t Convorbiri calculator - telefon obi¸nuit Pute¸i utiliza Ekiga configurat pentru mai mul¸i furnizori de servicii (ISP). Pentru un s t t astfel de serviciu trebuie s˘ pl˘ ti¸i si ve¸i fi nevoi¸i s˘ v˘ crea¸i un cont la furnizorul respectiv. Dup˘ ce a¸i creat contul, a a t ¸ t t a a t a t ve¸i primi un nume de autentificare si o parol˘ prin po¸ta electronic˘ . Introduce¸i aceste informa¸ii în fereastra de dialog t ¸ a s a t t Ekiga si selecta¸i op¸iunea Folose¸te serviciul calculator - telefon si ve¸i putea efectua convorbiri cu abona¸i telefonici ¸ t t s ¸ t t folosind Ekiga. Cu op¸iunile implicite pur si simplu introduce¸i sip:00911129535955 pentru a apela num˘ rul de telefon t ¸ t a 00911129535955, unde 00 este codul de aplelare interna¸ional, 91 este codul de ¸ar˘ , si 1129535955 este num˘ rul de t t a ¸ a telefon al abonatului. Convorbiri telefon - calculator De asemenea, pute¸i folosi Ekiga pentru a primi apeluri de la telefoane obi¸nuite. Pentru aceasta t s trebuie s˘ v˘ autentifica¸i în contul Calculator - telefon si s˘ cump˘ ra¸i un num˘ r de telefon. Astfel, când persoanele v˘ a a t ¸ a a t a a apeleaz˘ la num˘ rul pe care l-a¸i achizi¸ionat va „suna” Ekiga. a a t t Pentru a afla mai multe despre efectuarea convorbirilor telefonice folosind Ekiga, consulta¸i pagina http://www.ekiga.org/t index.php?rub=3. 3.6.2 Skype Skype este o aplica¸ie de tip softphone care poate fi folosit˘ în Ubuntu pentru efectuarea convorbirilor prin Internet. Codul t a sursa al aplica¸iei Skype este proprietar, dar aplica¸ia se poate folosi gratuit. Convorbirile dumneavoastr˘ se vor transmite prin t t a servere distribuite si nu printr-un server central. Pentru a se putea realiza acest lucru, Skype folose¸te o tehnologie „peer-to-peer” ¸ s descentralizat˘ si propriul protocol (proprietar). Skype folose¸te comunica¸ii criptate, ceea ce înseamn˘ c˘ toate comunica¸iile a¸ s t a a t sunt criptate de la apelant pân˘ la apelat si nu pot fi ascultate de altcineva. Nu vom intra în alte detalii despre Skype acum. a ¸
  • Cursul Ubuntu desktop 76 / 338 3.7 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Pute¸i conecta calculatorul la Internet folosind conexiune prin cablu, f˘ r˘ fir si „dial-up”. t aa ¸ • Mozilla Firefox este un navigator de Internet cu surs˘ public˘ , puternic si sigur. Este disponibil gratuit si este navigatorul de a a ¸ ¸ Internet implicit în Ubuntu. • Firefox include dou˘ caracteristici puternice care fac s˘ ave¸i o experien¸a mai bun˘ si mai productiv˘ când naviga¸i pe Internet: a a t t˘ a¸ a t un sistem de c˘ utare integrat si un sistem de pagini favorite. a ¸ • Liferea este un cititor de fluxuri RSS, care v˘ ofer˘ caracteristici utile pentru gestionarea abonamentelor la grupurile de stiri. a a ¸ • Evolution este clientul implicit de mail din Ubuntu. • Mozilla Thunderbird este o aplica¸ie pentru e-mail realizat˘ de Mozilla Foundation. Este un client de email si cititor de fluxuri t a ¸ de stiri gratuit si multiplatform˘ . ¸ ¸ a • Clientul de mesaje instant pentru Ubuntu este Pidgin. Poate lucra pe mai multe platforme si suport˘ mai multe protocoale ale ¸ a celor mai populare re¸ele de mesaje instant. t • Ekiga este aplica¸ia implicit˘ , cu surs˘ public˘ , din Ubuntu, pentru telefonie pe Internet. t a a a 3.8 Exerci¸ii recapitulative t Question: Care sunt principalele trei modalit˘¸i de conectare la Internet? at Answer: Question: Ce unealt˘ este folosit˘ pentru a identifica modemul în Ubuntu? a a Answer: Question: Pentru ce ave¸i nevoie de un sistem de pagini favorite în Firefox? t Answer: Question: Ce este un flux? Answer: Question: Potrivi¸i urm˘ toarele: t a 1) Evolution 2) Firefox 3) Ekiga 4) Pidgin a) Navigator Web b) Client e-mail c) Mesagerie instant˘ a d) Apeluri telefonice Answer: Question: Po¸i ob¸ine o adres˘ SIP de la ______________________. t t a Answer: Question: Codul surs˘ al programului Skype este ____________________ dar acesta este ____________________ de folosit. a Answer: Question: Care dintre urm˘ toarele este un acumulator de fluxuri RSS? a A. Ekiga B. Liferea
  • Cursul Ubuntu desktop 77 / 338 C. Pan Skype Answer: Question: Care dintre urm˘ toarele este software proprietar? a A. Skype B. Ekiga Liferea D. Firefox Answer: 3.9 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1 Utiliza¸i Liferea drept cititor de fluxuri de stiri. De curând a¸i întâlnit un prieten care v-a informat despre un web t t ¸ t site care ofer˘ fluxuri RSS, http://www.lifehacker.com. Acum dori¸i s˘ configura¸i Liferea s˘ poat˘ citi ultimele stiri furnizate de a t a t a a ¸ acest web site. 1. Deschide¸i urm˘ torul web site http://www.lifehacker.com. Acest sit ofer˘ fluxuri RSS. t a a 2. În panoul din stânga la categoria syndication, efectua¸i clic pe Full content (with ads). Salva¸i adresa URL din câmpul de t t adres˘ a navigatorului Mozilla Firefox. Aceast˘ adres˘ URL, http://feeds.gawker.com/lifehacker/full, este adresa pentru a a a fluxul de stiri. ¸ 3. Deschide¸i Liferea. t 4. Efectua¸i clic dreapta în panoul din stânga, din meniul contextual alege¸i Nou si efectua¸i clic pe Înscriere nou˘ . Se va t t t a deschide fereastra de dialog Înscriere nou˘ . a 5. În fereastra de dialog Înscriere nou˘ introduce¸i adresa URL salvat˘ http://feeds.gawker.com/lifehacker/full si ap˘ sa¸i OK. a t a ¸ a t Exerci¸iul 2 Dori¸i s˘ vorbi¸i cu prietenul dumneavoastr˘ care folose¸te Google talk (gtalk). Configura¸i Pidgin s˘ foloseasc˘ t t a t a s t a a gtalk. 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Internet si ap˘ sa¸i Mesagerul Pidgin. t t ¸ a t 2. În meniul Conturi, ap˘ sa¸i Administrare conturi. Se va afi¸a fereastra Conturi. a t s 3. În fereastra Conturi, ap˘ sa¸i Adaug˘ . Se va afi¸a fereastra Ad˘ ugare cont. a t a s a 4. În fereastra Adaug˘ cont alege¸i xmpp din caseta Protocol, scrie¸i id-ul e-mail gtalk în caseta Nume utilizator, parola a t t contului în caseta Parol˘ si pseudonimul în caseta Alias local. Ap˘ sa¸i Salveaz˘ . a¸ a t a 5. Acum sunte¸i conectat la serverul gtalk. t
  • Cursul Ubuntu desktop 78 / 338 Capitolul 4 Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice t O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a cum s˘ : a t t at a • S˘ folosi¸i func¸iile de baz˘ în procesarea de text, utilizând OpenOffice.org Writer. a t t a • S˘ folosi¸i func¸iile de baz˘ în calculul tabelar, utilizând OpenOffice.org Calc. a t t a • S˘ realiza¸i si s˘ viziona¸i prezent˘ ri multimedia, utilizând OpenOffice.org Impress. a t ¸ a t a • S˘ realiza¸i desene, utilizând OpenOffice.org Draw. a t • S˘ crea¸i si s˘ edita¸i formule, utilizând OpenOffice.org Math. a t ¸ a t 4.1 Prezentarea suitei OpenOffice.org OpenOffice.org este aplica¸ia pentru birou instalat˘ implicit în Ubuntu. Aceasta este o suit˘ de programe cod surs˘ deschis˘ t a a a a pentru birou, care con¸ine toate facilit˘¸ile pe care v˘ a¸tepta¸i s˘ le g˘ si¸i, în mod normal, într-o colec¸ie de aplica¸ii pentru birou. t at a s t a a t t t Nu este îns˘ doar o colec¸ie de programe; a fost proiectat˘ ca un pachet complet pentru birou, în care toate aplica¸iile p˘ streaz˘ a t a t a a un aspect unitar si folosesc acelea¸i unelte. ¸ s Suita OpenOffice.org este disponibil˘ în mai mult de 30 limbi si poate rula pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux, a ¸ Microsoft Windows, Solaris si Mac OS X. Este compatibil˘ , de asemenea, cu alte suite pentru birou importante, inclusiv cu ¸ a Microsoft Office, ceea ce v˘ faciliteaz˘ crearea, deschiderea, salvarea si schimbul de documente cu prietenii si colegii care a a ¸ ¸ folosesc formatele Microsoft Office. O alt˘ caracteristic˘ important˘ a suitei OpenOffice.org este aceea c˘ toate aplica¸iile salveaz˘ fi¸ierele în formatul OpenDoca a a a t a s ument, care este noul standard interna¸ional folosit pentru documentele de birou. Acest format, bazat pe Extensible Markup t Language (XML), v˘ permite s˘ v˘ accesa¸i datele cu orice software compatibil OpenDocument. a a a t Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Pentru mai multe informa¸ii despre istoria si dezvoltarea OpenOffice.org, va rugam sa vizita¸i http://en.wikipedia.org/wiki/t ¸ t Openoffice.org. Suita software OpenOffice.org include urm˘ toarele aplica¸ii care v˘ ajut˘ în munca dumneavoastr˘ : a t a a a • OpenOffice.org Writer • OpenOffice.org Calc • OpenOffice.org Impress
  • Cursul Ubuntu desktop 79 / 338 • OpenOffice.org Base • OpenOffice.org Draw • OpenOffice.org Math P ENTRU A ACCESA SUITA DE APLICA¸ DE BIROU O PEN O FFICE . ORG PROCEDA¸ ASTFEL : TII TI • În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou, apoi efectua¸i clic pe aplica¸ia OpenOffice.org pe care o dori¸i. t t t t t Figura 4.1: Accesarea OpenOffice.org 4.1.1 OpenOffice.org Writer Writer este procesorul de text al suitei OpenOffice.org. Pune la dispozi¸ia dumneavoastr˘ func¸ii si unelte puternice, cu care pute¸i t a t ¸ t face orice, de la redactarea unei scrisori simple pân˘ la crearea unei c˘ r¸i întregi, care poate con¸ine diagrame, grafic˘ , imagini, a at t a tabele si un index. Pot fi realizate si alte lucr˘ ri complexe, cum ar fi bro¸uri sau buletine informative multicoloan˘ . ¸ ¸ a s a 4.1.2 OpenOffice.org Calc Calc este o aplica¸ie pentru calcul tabelar, care con¸ine toate uneltele de care ave¸i nevoie pentru a calcula, analiza, concluziona t t t si prezenta datele dumneavoastr˘ sub form˘ de rapoarte sau grafice. Dispune de o gam˘ larg˘ de func¸ii avansate, cum ar fi ¸ a a a a t introducerea de formule complexe, posibilitatea import˘ rii datelor externe si realizarea de analize statistice. a ¸ 4.1.3 OpenOffice.org Impress Impress este un program pentru realizarea de prezent˘ ri multimedia. Are incluse mai multe unelte, cu ajutorul c˘ rora pute¸i a a t realiza prezent˘ ri în grafic˘ 2D si 3D, imagini artistice, elemente grafice, efecte speciale si anima¸ii. a a ¸ ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 80 / 338 4.1.4 OpenOffice.org Base Base este un program prin care pute¸i realiza o baz˘ de date în care s˘ p˘ stra¸i informa¸ii despre contactele dumneavoastr˘ , t a a a t t a s˘ crea¸i si s˘ modifica¸i tabele, formulare, interog˘ ri si rapoarte. Pute¸i s˘ accesa¸i datele p˘ strate într-o varietate de formate a t ¸ a t a ¸ t a t a proprii bazelor de date. Aplica¸ia Base nu va fi tratat˘ în detaliu în acest curs. Pentru mai multe informa¸ii, v˘ rug˘ m s˘ accesa¸i t a t a a a t www.openoffice.org/product/base.html 4.1.5 OpenOffice.org Draw Draw este un editor grafic vectorial, care v˘ pune la dispozi¸ie unelte pentru realizarea de prezent˘ ri grafice simple sau ilustra¸ii a t a t dinamice 3D si efecte speciale. ¸ 4.1.6 OpenOffice.org Math Not˘ : a Pute¸i folosi Math pentru crearea si editarea ecua¸iilor matematice, folosind o interfa¸a grafic˘ sau prin introducerea direct˘ a t ¸ t t˘ a a formulei într-un editor de ecua¸ii. Formulele create în aceste moduri pot fi inserate în alte programe OpenOffice.org, cum ar fi t Writer, Calc si Impress. ¸ Folosirea unui sistem de operare nou sau, în special, folosirea unei suite noi pentru birou, nu este un lucru de care trebuie s˘ v˘ a a teme¸i. Cu OpenOffice, cele mai multe opera¸ii sunt foarte intuitive. Gândi¸i-v˘ la aceast˘ suit˘ , nou˘ pentru dumneavoastr˘ , t t t a a a a a ca la mutatul într-o cas˘ nou˘ ; toat˘ vesela dumneavoastr˘ , ustensilele de buc˘ t˘ rie, sunt acelea¸i, în dulapurile din buc˘ t˘ rie, a a a a aa s aa trebuie doar s˘ v˘ obi¸nui¸i cu noul aranjament! a a s t 4.2 4.2.1 Utilizarea OpenOffice.org Writer ˘t Facilita¸i cheie ale aplica¸iei OpenOffice.org Writer t Cunoa¸te¸i, cu siguran¸a, multe din caracteristicile acestei aplica¸ii, a¸a c˘ vom prezenta aici doar câteva. s t t˘ t s a Scriere OpenOffice.org Writer ofer˘ multe facilit˘¸i care v˘ ajut˘ s˘ realiza¸i documente simple sau documente complexe, care a at a a a t cuprind mai multe p˘ r¸i, cum ar fi bibliografii, tabele de referin¸e si indexuri. Iat˘ câteva din aceste facilit˘¸i: at t ¸ a at • Spellcheck: Spellcheck - corectorul ortografic - v˘ permite crearea unor documente care nu con¸in gre¸eli de ortografie, prin a t s posibilitatea de a verifica documentul în întregime, inclusiv antetele, notele de subsol si index˘ rile. Pute¸i identifica un cuvânt ¸ a t scris gre¸it dintr-o anumit˘ parte a documentului, selectând aceast˘ parte care v˘ intereseaz˘ , având posibilitatea de a alege un s a a a a cuvânt înlocuitor dintr-o list˘ prezentat˘ de aplica¸ie si posibilitatea de a ad˘ uga un cuvânt nou la dic¸ionarele utilizatorului. a a t ¸ a t • Thesaurus: Thesaurus -lexiconul- v˘ ajut˘ s˘ îmbun˘ t˘¸i¸i calitatea documentelor realizate, prin oferirea unui sinonim pentru a a a a at t cuvântul selectat. • Autocorrect: Autocorrect este o func¸ie a programului, care v˘ ajut˘ prin corectarea automat˘ a erorilor de tastare si de t a a a ¸ ortografie des întâlnite. Aceast˘ func¸ie v˘ permite si corectarea automat˘ a format˘ rii unui text sau introducerea unor caractere a t a ¸ a a speciale prin recuno¸terea utiliz˘ rii unui caracter anume. s a • Hyphenation: Pute¸i folosi îndrum˘ torul pentru desp˘ r¸irea în silabe pentru a desp˘ r¸i cuvintele prea lungi, care nu încap la t a at at sfâr¸itul liniei. Documentul este verificat în întregime si v˘ sunt prezentate sugestii pe care le pute¸i accepta sau respinge. s ¸ a t • Mail merge: Utilitarul Mail merge permite realizarea de scrisori, etichete, plicuri, faxuri si mesaje e-mail personalizate, ¸ utilizând sabloane si o baz˘ de date cu adrese. ¸ ¸ a Concep¸ie si structurare OpenOffice.org v˘ permite s˘ concepe¸i si s˘ structura¸i documentele dumneavoastr˘ text prin utilizarea t ¸ a a t ¸ a t a mai multor func¸ii, cum ar fi: t
  • Cursul Ubuntu desktop 81 / 338 • Fereastra Style and Formatting: Fereastra Style and Formatting este una din func¸iile comune disponibile în pachetul t OpenOffice.org, care poate fi folosit˘ în toate aplica¸iile incluse în acest pachet. Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ pentru a rea t t a a aliza, desemna si modifica stiluri pentru paragrafe, liste, caractere individuale, cadre si pagini. ¸ ¸ • Navigator: Ofer˘ o schi¸a a documentului în întregime si v˘ permite s˘ naviga¸i rapid prin acesta. Mai pute¸i folosi Navigator a t˘ ¸ a a t t pentru a urm˘ ri obiectele si elementele inserate deja în document si pentru a introduce elemente noi. a ¸ ¸ • Indexes and Tables: V˘ permite s˘ insera¸i un index, un cuprins sau referin¸e bibliografice în documentele dumneavoastr˘ . a a t t a Pute¸i personaliza tabelele si indexurile inserate, prin definirea structurii si aspectului acestora. t ¸ ¸ Editarea de publica¸ii Urm˘ toarele facilit˘¸i v˘ ajut˘ s˘ realiza¸i documente la un nivel profesional, cum ar fi bro¸uri, invita¸ii si t a at a a a t s t ¸ buletine informative: • Frames: Cadrele se comport˘ ca un container pentru text si grafic˘ si pot fi plasate oriunde într-un document. Pute¸i utiliza a ¸ a¸ t aceste cadre pentru a introduce o dispunere pe mai multe coloane si pentru a ob¸ine aspect profesional. ¸ t • Graphics: V˘ permite s˘ introduce¸i în documentul dumneavoastr˘ text un obiect dintr-o galerie, dintr-un fi¸ier sau din alt˘ a a t a s a aplica¸ie OpenOffice.org t • Table: OpenOffice.org Writer v˘ permite s˘ crea¸i sau s˘ insera¸i un tabel într-un document text. a a t a t Desenare Func¸ia pentru desenat v˘ u¸ureaz˘ realizarea unor desene si elemente de gafic˘ în documentul dumneavoastr˘ text. t a s a ¸ a a Pute¸i folosi bara Drawing pentru ad˘ ugarea a tot felul de forme, linii si elemente text în documentul curent. t a ¸ Trage si plaseaz˘ Aceast˘ facilitate unic˘ v˘ permite s˘ muta¸i obiectele în cadrul aceluia¸i document, dintr-un document ¸ a a a a a t s OpenOffice în altul sau s˘ aduce¸i obiecte din galerie în documentul dumneavoastr˘ curent. a t a Func¸ia de Ajutor Este o prezentare complet˘ a programului Writer. t a 4.2.2 ˘ Realizarea opera¸iilor de baza în procesarea de text t Cu OpenOffice.org Writer pute¸i realiza mai multe sarcini legate de procesarea de text, cum ar fi scrierea, editarea, formatarea, t vizualizarea si tip˘ rirea documentelor. Procesorul de text v˘ permite s˘ folosi¸i sabloane diferite, s˘ aplica¸i stiluri variate docu¸ a a a t ¸ a t mentului dumneavoastr˘ , s˘ controla¸i aspectul paginii, s˘ insera¸i, edita¸i si s˘ crea¸i elemente grafice în interiorul unui document a a t a t t ¸ a t text. În sec¸iunile urm˘ toare vor fi descrise câteva din sarcinile de baz˘ legate procesarea de text. t a a Introducerea si formatarea textului OpenOffice.org Writer este folosit în principal la formatarea de text. Pute¸i introduce text ¸ t folosindu-v˘ de tastatur˘ , aplicând apoi textului introdus ce format dori¸i, în func¸ie de cerin¸ele specifice documentului în cauz˘ . a a t t t a 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Word Processor. Se va deschide un t t ¸ t document text nou.
  • Cursul Ubuntu desktop 82 / 338 Figura 4.2: Lansarea programului Writer 2. În func¸ie de ceea ce dori¸i s˘ face¸i, pute¸i realiza fie o scrisoare, un memo, o not˘ sau un roman întreg pornind de la zero t t a t t a sau pute¸i folosi un sablon sau o form˘ predefinit˘ care corespunde cerin¸elor dumneavoastr˘ . t ¸ a a t a Pentru a accesa sabloanele si formele predefinite, în meniul Fi¸ier merge¸i la New si apoi efectua¸i clic pe Sabloane ¸ ¸ s t ¸ t ¸ si documente. Ca alternativ˘ , pute¸i folosi combina¸ia de taste SHIFT+CTRL+N. Se va deschide fereastra de dialog ¸ a t t Sabloane si documente. ¸ ¸ Figura 4.3: Accesarea func¸iei Sabloane si documente t ¸ ¸ 3. Pute¸i vedea mai multe categorii de sabloane în coloana din mijlocul ferestrei de dialog a func¸iei Sabloane si documente. t ¸ t ¸ ¸
  • Cursul Ubuntu desktop 83 / 338 Dac˘ dori¸i s˘ utiliza¸i un sablon pentru realizarea unui document, face¸i dublu clic pe categoria care v˘ intereseaz˘ . Vor fi a t a t ¸ t a a afi¸ate mai multe sabloane asociate acelei categorii. Alege¸i sablonul dorit si începe¸i s˘ lucra¸i pe acesta. s ¸ t ¸ ¸ t a t Pute¸i la fel de bine s˘ decide¸i s˘ lucra¸i pe documentul gol, deschis implicit. Pentru a continua lucrul pe acesta, ie¸i¸i t a t a t st din fereastra de dialog Sabloane si documente prin executarea unui clic pe butonul Close aflat col¸ul din dreapta-sus al ¸ ¸ t ferestrei de dialog. Figura 4.4: Accesarea sabloanelor ¸ 4. Dup˘ ce a¸i creat documentul, pute¸i folosi func¸iile de formatare ale aplica¸iei Writer pentru a schimba modul de afi¸are a a t t t t s textului sau pentru a pune în eviden¸a anumite zone ale documentului. Pute¸i utiliza urm˘ toarele op¸iuni prezente în bara t˘ t a t de instrumente Format pentru realizarea câtorva sarcini obi¸nuite legate de formatare. s Figura 4.5: Bara de unelte Format 5. Pute¸i folosi fereastra Style and Formatting pentru a transforma complet înf˘¸i¸area unui document. t at s
  • Cursul Ubuntu desktop 84 / 338 Pentru a deschide fereastra Style and Formatting, accesa¸i meniul Format si apoi efectua¸i clic pe Style and Formatting. t ¸ t Se va deschide fereastra Style and Formatting. Figura 4.6: Accesarea ferestrei Style and Formatting 6. Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ pentru a alege si modifica stilul existent sau pentru a crea unul nou. Dac˘ efectua¸i clic pe t a a ¸ a t una din pictogramele de dedesubtul barei de titlu a ferestrei Style and Formatting, va fi afi¸at˘ o list˘ cu stiluri pe categorii s a a particulare, cum ar fi list˘ sau paragraf. a Figura 4.7: Pictogramele Style and Formatting 7. Atunci când deschide¸i fereastra Style and Formatting, este selectat˘ implicit pictograma Stiluri de paragraf. Toate t a stilurile listate în aceast˘ categorie sunt afi¸ate în fereastra Style and Formatting. Pute¸i începe s˘ modifica¸i din punct de a s t a t
  • Cursul Ubuntu desktop 85 / 338 vedere al stilului p˘ r¸i ale documentului, prin alegerea unei anume p˘ r¸i si aplicarea unui stil existent, executând dublu clic at at ¸ pe stilul dorit. Figura 4.8: Aplicarea unui stil 8. Totu¸i, dac˘ dori¸i s˘ modifica¸i un stil existent, pute¸i s˘ efectua¸i clic dreapta pe acel stil si s˘ selecta¸i apoi Modify. Se s a t a t t a t ¸ a t va deschide o fereastr˘ nou˘ . Pute¸i redefini aproape toate aspectele stilului ales, folosindu-v˘ de op¸iunile disponibile în a a t a t categoriile existente. Modifica¸i specifica¸iile stilului ales, apoi efectua¸i clic pe OK pentru a confirma schimb˘ rile. t t t a Figura 4.9: Modificarea stilului 9. Face¸i dublu clic pe stilul modificat pentru a oglindi schimb˘ rile în textul ales. t a
  • Cursul Ubuntu desktop 86 / 338 Figura 4.10: Aplicarea unui stil modificat 10. Pute¸i modifica tot documentul sau p˘ r¸i ale acestuia în acela¸i mod. t at s Pentru a introduce un tabel într-un document, pozi¸iona¸i cursorul în zona din document în care dori¸i s˘ apar˘ tabelul si urma¸i t t t a a ¸ t procedura descris˘ mai jos: a 1. În meniul Tabel merge¸i la Inserare si apoi efectua¸i clic pe Tabel. Se va deschide fereastra de dialog Insert Table. t ¸ t Figura 4.11: Inserarea unui tabel 2. Pute¸i utiliza op¸iunile numeroase prezentate în fereastra de dialog pentru a defini propriet˘¸ile tabelului. t t at
  • Cursul Ubuntu desktop 87 / 338 Figura 4.12: Definirea propriet˘ ¸ilor unui tabel at Este bine de re¸inut: t ˘t Pentru a introduce direct un tabel cu proprieta¸i implicite, efectua¸i clic pe pictograma Tabel de pe bara de unelte standard t si alege¸i dimensiunea tabelului în meniul grafic care apare. Pentru a crea tabelul, efectua¸i clic în celula care dori¸i sa fie ¸ t t t ˘ ˘ pe ultimul rând din ultima coloana (celula care încheie tabelul). 3. Defini¸i propriet˘¸ile tabelului si efectua¸i clic pe OK. Tabelul este inserat în locul desemnat din documentul dumneavoast at ¸ t tr˘ . Programul Writer creeaz˘ implicit un tabel pe toat˘ l˘¸imea paginii, tabel în care toate rândurile au aceea¸i în˘ l¸ime, a a a at s at iar coloanele au aceea¸i l˘¸ime. Pentru a dimensiona coloanele si rândurile pentru a se potrivi cu cerin¸ele dumneavoastr˘ , s at ¸ t a efectua¸i clic dreapta pe tabel si alege¸i Tabel din meniul cu scurt˘ turi. Se va deschide fereastra de dialog Table Format. t ¸ t a Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ pentru a defini specifica¸ii particulare ale tabelului, cum ar fi alinierea, l˘¸imea coloanelor, t a a t at modul de dispunere al textului, margini si fundal. ¸ Defini¸i aceste specifica¸ii conform preferin¸elor si cerin¸elor dumneavoastr˘ si apoi efectua¸i clic pe OK pentru a aplica t t t ¸ t a¸ t aceste configur˘ ri. a Figura 4.13: Personalizarea formatului unui tabel
  • Cursul Ubuntu desktop 88 / 338 4. Specifica¸iile pe care le-a¸i definit vor fi aplicate tabelului. Pentru a aranja în celula unui tabel datele dintr-un alt tabel, t t pute¸i crea un tabel în interiorul acelei celule. Programul Writer v˘ permite s˘ realiza¸i un num˘ r nelimitat de astfel de t a a t a serii. Pentru a crea un astfel de tabel inclus, efectua¸i clic în celula în care dori¸i s˘ apar˘ acest tabel inclus, apoi urma¸i procedura t t a a t prin care insera¸i un tabel nou. Va apare un tabel inclus în celula tabelului ini¸ial. t t Figura 4.14: Crearea unui tabel în interiorul unui alt tabel 5. Pute¸i defini acum specifica¸iile tabelului inclus pân˘ în cele mai mici detalii, folosind fereastra de dialog Table Format t t a pentru ca , apoi, s˘ introduce¸i datele în tabel. a t Figura 4.15: Tabelul inclus Inserarea imaginilor OpenOffice.org permite importarea imaginilor în mai multe formate, inclusiv a celor mai întâlnite, cum ar fi JPEG, PNG, BMP si GIF. Imaginile pot fi inserate dintr-un fi¸ier, din galeria OpenOffice.org, pot proveni de la un scaner sau ¸ s de la un program grafic.
  • Cursul Ubuntu desktop 89 / 338 1. Plasa¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ introduce¸i imaginea. În meniul Inserare, merge¸i la Picture si t t a t t ¸ efectua¸i clic pe From File. Se va deshide fereastra de dialog Insert Picture. t 2. Pentru a insera un fi¸ier, naviga¸i pân˘ la fi¸ierul dorit si selecta¸i-l. Pentru a previzualiza imaginea într-un panou, ca s˘ s t a s ¸ t a ave¸i certitudinea c˘ a¸i ales imaginea dorit˘ , marca¸i c˘ su¸a de validare Preview aflat˘ în partea de jos a ferestrei de dialog t a t a t a t a Insert Picture. Efectua¸i clic pe butonul Deschide pentru a insera imaginea în documentul dumneavoastr˘ . t a Figura 4.16: Inserarea imaginilor 3. Imaginea este inserat˘ într-un loc ales din document. Dac˘ imaginea inserat˘ nu se încadreaz˘ perfect în document, va a a a a trebui s˘ o redimensiona¸i. a t Pentru a redimensiona imaginea p˘ strându-i propor¸iile, selecta¸i imaginea, apoi ap˘ sa¸i si men¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT. a t t a t ¸ t t a a Când selecta¸i o imagine, apar ni¸te puncte sub form˘ de p˘ trate (numite elemente de control) dealungul perimetrului t s a a imaginii. În timp ce ¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT, efectua¸i clic pe un astfel de punct si trage¸i pentru a modifica m˘ rimea t t a a t ¸ t a imaginii.
  • Cursul Ubuntu desktop 90 / 338 Figura 4.17: Redimensionarea imaginilor inserate 4. Dup˘ ce a¸i redimensionat imaginea, trebuie s˘ repozi¸iona¸i imaginea în document. Pute¸i aranja si alinia imaginile a t a t t t ¸ utilizând uneltele din bara Frame, care apare dedesubtul barei de unelte Standard atunci când selecta¸i un element grafic t pentru prima oar˘ . a Alternativ, pute¸i face clic dreapta pe imagine si alege apoi una din op¸iunile disponibile în meniul cu scurt˘ turi, precum t ¸ t a Arrange, Wrap sau Anchor. Figura 4.18: Pozi¸ionarea imaginilor inserate. t 5. Dup˘ ce a¸i ales pozi¸ia în care dori¸i s˘ apar˘ imaginea, ve¸i ob¸ine un rezultat asem˘ n˘ tor cu cel din captura de ecran a t t t a a t t a a urm˘ toare. a
  • Cursul Ubuntu desktop 91 / 338 Figura 4.19: Imaginea inserat˘ a 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Tip˘ re¸te. Apare fereastra de dialog Print. Pute¸i folosi aceast˘ fereastr˘ de dialog s t a s t a a pentru a specifica ce imprimant˘ dori¸i s˘ folosi¸i (în cazul în care ave¸i instalate în sistem mai multe), paginile care trebuie a t a t t tip˘ rite si num˘ rul de copii. Pute¸i face clic pe butonul Propriet˘ ti din fereastra de dialog Print pentru a defini propriet˘¸ile a ¸ a t a¸ at imprimantei, precum orientarea, tava cu hârtie si dimensiunile hârtiei. ¸ Pentru a defini op¸iunile imprimantei pentru documentul curent, efectua¸i clic pe butonul Op¸iuni aflat în fereastra de t t t dialog Print. Figura 4.20: Tip˘ rirea documentelor a 2. Fereastra de dialog Op¸iuni v˘ permite s˘ alege¸i anumite p˘ r¸i din documentul dumneavoastr˘ pe care s˘ le tip˘ ri¸i. t a a t at a a a t De exemplu, pentru a economisi toner sau cerneal˘ , pute¸i alege s˘ nu tip˘ ri¸i fundalul sau elementele grafice prezente a t a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 92 / 338 în document. Pute¸i specifica aceste detalii în sec¸iunea Content, prin selectarea sau deselectarea c˘ su¸elor de validare t t a t corespunz˘ toare. a Similar, pute¸i defini op¸iunile imprimantei în sec¸iunile Pagini si Note. Dup˘ specificarea detaliilor, efectua¸i clic pe t t t ¸ a t butonul OK pentru a salva configur˘ rile. a Figura 4.21: Definirea op¸iunilor imprimantei t ˘ 3. Dup˘ toate acestea, pentru a tip˘ ri, efectua¸i clic pe butonul OK din fereastra de dialog Tip˘ re¸te. N OTA : a a t a s Schimb˘ rile pe care le face¸i în fereastra de dialog Op¸iuni vor fi folosite numai la tip˘ rirea documentului curent si nu vor a t t a ¸ schimba configur˘ rile implicite ale imprimantei. a Pute¸i salva documentul scris în Writer în acela¸i mod în care salva¸i orice alt document. Pentru a salva un document text nou t s t proceda¸i astfel: t 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Salveaz˘ ca. Se va deschide fereastra de dialog Save as. s t a Figura 4.22: Salvarea documentelor 2. Naviga¸i pân˘ la directorul în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul, introduce¸i numele fi¸ierului si efectua¸i clic pe Salveaz˘ pentru t a t a t s t s ¸ t a a salva fi¸ierul în locul dorit. s
  • Cursul Ubuntu desktop 93 / 338 OpenOffice.org v˘ permite s˘ salva¸i documentul în mai multe formate, inclusiv în Microsoft Word, Rich Text, Star Writer a a t sau ca document HTML. Datorit˘ acestei facilit˘¸i, pute¸i trimite documentul unor coresponden¸i care folosesc alte aplica¸ii a at t t t pentru birou. Dac˘ dori¸i s˘ salva¸i documentul ca fi¸ier Word, alege¸i formatul Word corespunz˘ tor din meniul aflat în partea de jos a a t a t s t a ferestrei de dialog. Apoi efectua¸i clic pe butonul Salveaz˘ , pentru a salva fi¸ierul ca document Word. t a s Figura 4.23: Salvarea documentelor în formatul Word 4.3 Utilizarea OpenOffice.org Calc Calc este componenta pentru calcul tabelar a suitei de programe pentru birou OpenOffice.org. Gama de func¸ii avansate pe care le t pune la dispozi¸ie este cuprinz˘ toare, pentru a ajuta pe profesioni¸ti în realizarea sarcinilor pe care le au de îndeplinit. În acela¸i t a s s timp, Calc este un program prietenos cu utilizatorul, ceea ce îl face mai u¸or de asimilat de încep˘ tori. În cele ce urmeaz˘ , v˘ s a a a ve¸i familiariza cu facilit˘¸ile cheie ale programului si ve¸i înv˘¸a s˘ folosi¸i câteva func¸ii de baz˘ ale calculului tabelar. t at ¸ t at a t t a La fel cu celelalte aplica¸ii ale suitei OpenOffice.org, Calc v˘ permite s˘ salva¸i foile de calcul electronice în formatul OASIS t a a t OpenDocument (ODF). Acest format, bazat pe XML, v˘ permite s˘ v˘ accesa¸i foile de calcul de pe orice program compatibil a a a t OpenDocument. În plus, Calc v˘ permite s˘ salva¸i fi¸ierele direct în formatul Portable Document Format (PDF), f˘ r˘ s˘ ave¸i a a t s aa a t nevoie de alte programe. 4.3.1 ˘t Facilita¸ile cheie ale OpenOffice.org Calc Calc este o aplica¸ie de birou complet˘ , care con¸ine func¸ii de analiz˘ avansat˘ , func¸ii pentru realizarea de diagrame si func¸ii t a t t a a t ¸ t care v˘ ajut˘ la luarea deciziilor, adic˘ tot ceea ce a¸tepta¸i de la o aplica¸ie de vârf pentru calcul tabelar. Iat˘ câteva facilit˘¸i a a a s t t a at cheie ale programului OpenOffice.org Calc: • Realizarea de calcule: OpenOffice.org Calc integreaz˘ mai mult de 300 func¸ii pentru realizarea de opera¸ii financiare, logice, a t t statistice, matematice si bancare. Pute¸i crea astfel formule pentru a realiza calcule complexe pentru datele dumneavoastr˘ . În ¸ t a plus, Calc v˘ pune la dispozi¸ie func¸ia de asistare, care v˘ ghideaz˘ într-un mod interactiv în conceperea formulelor. a t t a a O alt˘ facilitate con¸inut˘ de OpenOffice.org Calc este reprezentat˘ de faptul c˘ permite conceperea unor formule în limbaj a t a a a natural, cum ar fi vânz˘ ri - costuri. a • Scenario Manager: Prin aceast˘ facilitate pute¸i introduce variabila „ce ar fi dac˘ ” în analizele dumneavoastr˘ , care v˘ prezint˘ a t a a a a rezultatele în func¸ie de schimb˘ rile pe care le face¸i în orice factor al secven¸ei de calcul. De exemplu, în cazul calcul˘ rii unui t a t t a împrumut, pute¸i schimba perioada acestui împrumut pentru a vedea calculele rezultate care con¸in suma de rambursat sau t t dobânzile datorate în noile condi¸ii introduse de dumneavoastr˘ . t a
  • Cursul Ubuntu desktop 94 / 338 • Data Pilot: V˘ permite compararea, combinarea si aranjarea unor volume mari de date. V˘ ajut˘ la transformarea datelor brute a ¸ a a din bazele de date în date catalogate, analizate si convertite în informa¸ii care s˘ aib˘ sens. Pute¸i folosi Data Pilot pentru a crea ¸ t a a t tabele interactive care permit aranjarea frecvent˘ , rearanjarea si recapitularea datelor, în func¸ie de puncte de vedere diferite. a ¸ t • Dynamic Charts: Dup˘ cum sugereaz˘ numele, aceste diagrame se actualizeaz˘ automat, odat˘ cu schimb˘ rile ap˘ rute în foile a a a a a a de calcul electronice. • Deschiderea si salvarea fi¸ierelor Microsoft: Calc v˘ permite folosirea vechilor foi de calcul realizate în Microsoft Excel ¸ s a si, totodat˘ , salvarea fi¸ierelor în formatul Microsoft Excel sau în alte formate. Acest lucru u¸ureaz˘ distribuirea datelor altor ¸ a s s a utilizatori care folosesc aplica¸ii Microsoft sau altele, similare. t 4.3.2 ˘ Realizarea sarcinilor de baza în calculul tabelar Similar altor aplica¸ii pentru calcul tabelar, Calc este folosit la procesarea informa¸iilor numerice sau text într-o form˘ tabelar˘ . t t a a Este folosit în primul rând la gestionarea expresiilor numerice. Permite, de asemenea, sortarea si manevrarea datelor, executarea ¸ de func¸ii aritmetice, matematice si statistice asupra unor selec¸ii de date si reprezentarea datelor sub form˘ de diagrame sau t ¸ t ¸ a grafice. Sec¸iunea urm˘ toare descrie instruc¸iunile pentru realizarea unor sarcini de baz˘ pentru calculul tabelar în Calc. t a t a Pentru a formata tabele si celule într-o foaie de calcul Calc proceda¸i astfel: ¸ t 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si efectua¸i clic pe OpenOffice.org Spreadsheet pentru a deschide o foaie de calcul t t ¸ t Calc. Se va deschide o fereastr˘ nou˘ Calc. a a Figura 4.24: Deschiderea programului Calc 2. Mai jos sunt descrise câteva componente de baz˘ ale ferestrei principale Calc: a
  • Cursul Ubuntu desktop 95 / 338 Figura 4.25: Fereastra Calc • Zona de nume arat˘ o celul˘ si num˘ rul de rând, numite celul˘ de referin¸a, de fapt coordonatele celulei curente sau a a¸ a a t˘ active. • Celula activ˘ indic˘ celula selectat˘ , activ˘ . a a a a • Func¸ia de asistare deschide fereastra de dialog a asistentului. t • Butonul Sum˘ permite calcularea sumei numerelor aflate în celulele de deasupra celulei curente. a • Dac˘ efectua¸i clic pe butonul Function este inserat semnul egal în celula curent˘ , precum si în linia de introducere a a t a ¸ datelor, semnalând c˘ celula este gata pentru introducerea unei formule. a • Categoriile de foi din josul ferestrei indic˘ num˘ rul foilor de lucru prezente în foaia de calcul curent˘ . Implicit, o foaie a a a de calcul nou˘ include trei foi de lucru. a 3. Dup˘ ce a¸i introdus datele dumneavoastr˘ în foaia de calcul, le pute¸i aplica formate diferite, din gama bogat˘ în op¸iuni, a t a t a t pus˘ la dispozi¸ie de Calc. Pentru a aplica formatul dorit unei selec¸ii de celule, în meniul Format efectua¸i clic pe Celule. a t t t Se va deschide fereastra de dialog Format Cells. Figura 4.26: Formatarea celulelor
  • Cursul Ubuntu desktop 96 / 338 4. Pute¸i folosi op¸iunile existente în ferestrele Font, Font Effects si Alignment pentru a specifica caracteristici variate de t t ¸ formatare pentru textul selectat. În mod asem˘ n˘ tor, pentru formatarea caracteristicilor numerelor, pute¸i alege din mai a a t multe formate predefinite existente în categoria Numbers sau pute¸i defini un format nou, dup˘ nevoile dumneavoastr˘ . t a a Fereastra de dialog Format Cells pune la dispozi¸ie si op¸iunea de ad˘ ugare de margini inteligente sau fundaluri vibrante t ¸ t a în foaia de calcul. V˘ permite selectarea culorii pentru fundal, dintr-un spectru de culori, pentru foaia de calcul, care este a în sine plictisitoare si f˘ r˘ haz. ¸ aa Defini¸i specifica¸iile si efectua¸i clic pe butonul OK pentru a aplica efectele de formatare. t t ¸ t Figura 4.27: Definirea caracteristicilor format˘ rii a 5. Dup˘ alegerea caracteristicilor de formatare pentru celulele selectate, pute¸i ob¸ine un rezultat asem˘ n˘ tor cu acesta. a t t a a Figura 4.28: Foaie de calcul formatat˘ a
  • Cursul Ubuntu desktop 97 / 338 6. Calc asigur˘ o alt˘ facilitate folositoare, numit˘ Autoformat, care v˘ permite realizarea unor tabele profesionale f˘ r˘ s˘ a a a a aa a pierde¸i timp pentru selectarea grupurilor de celule si desemnarea unor formate pentru acestea. Facilitatea Autoformat v˘ t ¸ a permite aplicarea rapid˘ a unor formate predefinite unei foi întregi sau doar unei selec¸ii de celule. Pentru a folosi aceast˘ a t a facilitate, merge¸i în meniul Format si efectua¸i clic pe Autoformat. t ¸ t Figura 4.29: Folosirea AutoFormat 7. Astfel, va fi afi¸at˘ fereastra de dialog AutoFormat. Pentru a aplica un format predefinit unei selec¸ii de celule, alege¸i un s a t t format predefinit din lista Format si efectua¸i clic pe butonul OK pentru a aplica formatul ales selec¸iei de celule. ¸ t t Figura 4.30: Alegerea unui format 8. Formatul pe care l-a¸i ales este aplicat imediat selec¸iei de celule, dumneavoastr˘ ob¸inând astfel un tabel formatat în t t a t întregime cu un efort minim.
  • Cursul Ubuntu desktop 98 / 338 Figura 4.31: Tabele formatate Introducerea valorilor si formulelor Formula este o func¸ie a foilor de calcul, realizat˘ prin introducerea unor argumente într-o ¸ t a celul˘ . Toate formulele încep cu semnul egal si pot con¸ine un num˘ r, text si, în unele cazuri, alte date, cum ar fi detalii de a ¸ t a ¸ formatare. Formulele mai pot con¸ine operatori aritmetici, operatori logici sau func¸ii. t t Formule =SUM(A1:A11) =EFFECTIVE(5%;12) =B1*B2 =C4-SUM(C10:C14) Descriere Calculeaz˘ suma celulelor A1:A11 a Calculeaz˘ dobânda efectiv˘ pentru o valoare anual˘ de 5% cu 12 rate a a a lunare Afi¸eaz˘ rezultatul înmul¸irii numerelor din celulele B1 si B2 s a t ¸ Calculeaz˘ opera¸ia C4 minus suma dintre celulele C10 pân˘ la C14 a t a Tabela 4.1: Formule Calc Cea mai rapid˘ cale prin care pute¸i introduce o formul˘ este s˘ introduce¸i formula direct în celula în care dori¸i s˘ apar˘ rezultatul a t a a t t a a sau în linia de introducere a datelor din bara de formule. Pute¸i folosi si Func¸ia de asistare, care v˘ ajut˘ s˘ concepe¸i formule t ¸ t a a a t într-un mod interactiv. 1. Pe foaia dumneavoastr˘ de calcul, alege¸i o celul˘ în care dori¸i s˘ insera¸i formula. Pentru a permite func¸iei de asistare s˘ a t a t a t t a v˘ ghideze în crearea si aplicarea formulei, în bara Formula, efectua¸i clic pe Function Wizard. Se va deschide fereastra a ¸ t de dialog Function Wizard.
  • Cursul Ubuntu desktop 99 / 338 Figura 4.32: Lansarea func¸iei de asistare t 2. Pute¸i consulta lista cu toate func¸iile în fereastra Functions. Pute¸i, de asemenea, alege o categorie din lista Category t t t pentru a afi¸a func¸iile cuprinse de o categorie anume. G˘ si¸i func¸ia dorit˘ în lista Functions si efectua¸i clic pe aceasta s t a t t a ¸ t pentru a o selecta. Ve¸i observa c˘ fereastra asistentului Function Wizard v˘ va pune la dispozi¸ie informa¸ii despre func¸ia t a a t t t selectat˘ pentru a v˘ ajuta în alegerea f˘ cut˘ . Dup˘ alegerea func¸iei, face¸i clic pe Înainte pentru a continua introducerea a a a a a t t formulei. Figura 4.33: Selectarea unei func¸ii t 3. Acum, trebuie s˘ specifica¸i numerele asupra c˘ rora dori¸i s˘ introduce¸i formula. Pentru a face acest lucru, trebuie s˘ a t a t a t a merge¸i înapoi la foaia de lucru. t Face¸i clic pe butonul Mic¸orare pentru a mic¸ora fereastra de dialog curent˘ , ca s˘ v˘ întoarce¸i la foaia de lucru. t s s a a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 100 / 338 Figura 4.34: Mic¸orarea ferestrei de dialog a func¸iei de asistare s t 4. Fereastra de dialog Func¸ia de asistare se mic¸oreaz˘ pentru a v˘ permite vizualizarea foii de calcul. Pentru a selecta o t s a a arie cu celule, ¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT si utiliza¸i mausul pentru selectarea acelor celule care con¸in numerele dorite. t t a a ¸ t t Dup˘ selectarea celulelor, pute¸i s˘ v˘ întoarce¸i la func¸ia de asistare dac˘ efectua¸i clic pe butonul Maximize. a t a a t t a t Figura 4.35: Selectarea unei arii de celule 5. Celulele de referin¸a pentru aria de celule selectat˘ va fi afi¸at˘ automat în câmpul nume, iar formula aplicat˘ , completat˘ t˘ a s a a a cu argumente, este afi¸at˘ în câmpul Formula din partea de jos a ferestrei de dialog. Pentru a duce la bun sfâr¸it sarcina s a s introdcerii formulei, efectua¸i clic pe butonul OK. t
  • Cursul Ubuntu desktop 101 / 338 Figura 4.36: Aplicarea formulelor 6. Solu¸ia este afi¸at˘ în celula în care a¸i introdus formula. t s a t Figura 4.37: Rezultatul final Inserarea diagramelor Pute¸i prezenta datele sub forma unor diagrame sau grafice, pentru a compara vizual datele si pentru a t ¸ eviden¸ia schimb˘ rile în datele dumneavoastr˘ . Calc v˘ ofer˘ mai multe moduri în care v˘ pute¸i reprezenta datele din foile de t a a a a a t calcul în form˘ grafic˘ . a a 1. Deschide¸i o foaie de calcul care con¸ine date si subtitluri pe rânduri si coloane si selecta¸i datele pe care le dori¸i incluse t t ¸ ¸ ¸ t t în diagram˘ . Apoi, în meniul Inserare, alege¸i Chart. Va apare fereastra de dilaog Chart Wizard. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 102 / 338 Figura 4.38: Lansarea func¸iei Chart Wizard t 2. Pe prima pagin˘ a func¸iei Chart wizard, pute¸i alege tipul de diagram˘ si pute¸i vizualiza modul în care va fi prezentat˘ a t t a¸ t a diagrama. Calc permite alegerea tipului de diagrame dintr-o gam˘ larg˘ de grafice 2D si 3D. Pute¸i fie urma restul instruc¸ia a ¸ t t unilor prezentate de func¸ia Chart Wizard, dac˘ efectua¸i clic pe butonul Înainte, fie pute¸i face clic pe Încheiere pentru a t a t t insera diagrama în documentul dumneavoastr˘ . a Figura 4.39: Alegerea tipului de diagram˘ a 3. Diagrama este inserat˘ în locul specificat în foaia de calcul. Pute¸i apoi muta si redimensiona diagrama, pentru a se potrivi a t ¸ cerin¸elor dumneavoastr˘ . t a
  • Cursul Ubuntu desktop 103 / 338 Figura 4.40: Diagrama inserat˘ a Exportarea foilor de calcul ca PDF Asemenea celorlalte aplica¸ii OpenOffice.org, pute¸i exporta foile de calcul din aplica¸ia t t t Calc drept fi¸iere PDF. Cu OpenOffice.org nu ave¸i nevoie de alte programe de la ter¸e p˘ r¸i pentru a converti documentele s t t at dumneavoastr˘ în format PDF. a 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Export˘ ca PDF. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Export. s t a s a Figura 4.41: Exportarea foilor de calcul în format PDF 2. Cele patru categorii din aceast˘ fereastr˘ v˘ permite s˘ defini¸i op¸iuni cum ar fi paginile care vor fi incluse în PDF, tipul a a a a t t
  • Cursul Ubuntu desktop 104 / 338 de comprimare care va fi folosit si nivelul de securitate care va fi asociat fi¸ierului. Dup˘ configurarea acestor specifica¸ii, ¸ s a t efectua¸i clic pe Export˘ pentru a continua. t a Figura 4.42: Definirea op¸iunilor pentru exportarea în format PDF t 3. Introduce¸i un nume pentru foia de calcul si naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ o salva¸i. Face¸i clic pe butonul t ¸ t a t a t t Salveaz˘ pentru a exporta foaia de calcul ca fi¸ier PDF. a s Figura 4.43: Salvarea în format PDF Este bine de re¸inut: t ˘ Pentru a descoperi un Ou de Pa¸ te ascuns în Calc, efectua¸i clic în oricare celula din foaia de calcul si tasta¸i = s t ¸ t GAME("StarWars") pentru a juca un joc. 4. Foaia dumneavoastr˘ de calcul este acum afi¸at˘ ca un fi¸ier PDF. a s a s
  • Cursul Ubuntu desktop 105 / 338 Figura 4.44: Fi¸ierul PDF s 4.4 Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress t Impress este o unealt˘ complet˘ de prezentare din suita OpenOffice.org. V˘ permite s˘ realiza¸i prezent˘ ri multimedia eficace a a a a t a prin crearea de elemente grafice 2D si 3D. V˘ permite realizarea unor efecte speciale si anima¸ii, folosind unelte pentru desen ¸ a ¸ t care au un impact deosebit. OpenOffice.org Impress este un program asem˘ n˘ tor cu Microsoft PowerPoint din punct de vedere al func¸ionalit˘¸ii. În afar˘ a a t at a de faptul c˘ permite crearea cu u¸urin¸a a fi¸ierelor PDF din fi¸ierele cu prezent˘ ri, poate exporta prezent˘ rile dumneavoastr˘ în a s t˘ s s a a a format ShockWave Flash (SWF). Aceast˘ facilitate permite rularea prezent˘ rilor pe orice calculator care are instalat un player a a flash. 4.4.1 ˘t Facilita¸i cheie ale programului OpenOffice.org Impress Iat˘ câteva din facilit˘¸ile numeroase ale programului Impress: a at Crearea de grafic˘ vectorial˘ : Impress include numeroase unelte pentru realizarea elementelor de grafic˘ vectorial˘ . Pute¸i a a a a t exporta grafica vectorial˘ ca imagini raster si, invers, pute¸i converti imaginile raster în grafic˘ vectorial˘ . a ¸ t a a Realizarea diapozitivelor: Alege¸i din sabloanele predefinite sau folosi¸i uneltele pentru desenat si cele pentru realizarea diat ¸ t ¸ gramelor pentru a înfrumuse¸a cu un stil personal diapozitivele dumneavoastr˘ . t a În plus, utilizatorii Impress pot instala, op¸ional, biblioteca Open ClipArt, care con¸ine o selec¸ie uria¸a de imagini ce pot fi t t t s˘ folosite f˘ r˘ nici o constrângere. aa Anima¸iile si efectele speciale v˘ ajut˘ s˘ condimenta¸i diapozitivele pentru prezent˘ rile dumneavoastr˘ . Pute¸i randa efecte t ¸ a a a t a a t uluitoare 2D si 3D pentru textele folosite, utilizând Fontwork, care v˘ permite s˘ crea¸i cu u¸urin¸a imagini 3D desprinse parc˘ ¸ a a t s t˘ a din realitate. Publicarea prezent˘ rilor: Impress permite publicarea prezent˘ rilor sub form˘ de comunicate, permite exportarea în format a a a PDF, convertirea în fi¸iere SWF si publicarea acestor prezent˘ ri ca documente HTML. Datorit˘ acestor facilit˘¸i, v˘ pute¸i accesa s ¸ a a at a t prezent˘ rile de pe o mare varietate de platforme. a Salvarea prezent˘ rilor în alte formate: Similar altor aplica¸ii OpenOffice.Org, Impress salveaz˘ munca dumneavoastr˘ în a t a a formatul interna¸ional OpenDocument. Permite salvarea documentelor si în alte formate, cum ar fi PowerPoint. t ¸
  • Cursul Ubuntu desktop 106 / 338 4.4.2 ˘ Realizarea prezentarilor multimedia Pentru a realiza si reda prezent˘ ri folosind OpenOffice.org Impress proceda¸i: ¸ a t 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Presentation. t t ¸ t Figura 4.45: Lansarea programului Impress 2. Se va deschide fereastra de dialog Presentation Wizard. Presentation wizard v˘ permite s˘ defini¸i structura de baz˘ a a t a a prezent˘ rii dumneavoastr˘ în trei pa¸i simpli. Pute¸i continua cu definirea specifica¸iilor, ghida¸i de func¸ia de asistare a a s t t t t Presentation Wizard, sau pute¸i s˘ crea¸i imediat o prezentare nou˘ , dac˘ efectua¸i clic pe Create. t a t a a t Figura 4.46: Utilizarea func¸iei de asistare Presentation Wizard t Este bine de re¸inut: t ˘ t ˘ ˘ t Pentru a putea previzualiza formatul diapozitivelor, forma acestora si efectele de tranzi¸ie, lasa¸i marcata casu¸a de ¸ t validare Preview. 3. Aceast˘ ilustra¸ie arat˘ fereastra principal˘ Impress care con¸ine o prezentare goal˘ . Din panoul Tasks, aflat în partea a t a a t a dreapt˘ , pute¸i alege o form˘ pentru prezentarea dumneavoastr˘ . a t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 107 / 338 Figura 4.47: Fereastra Impress 4. Introduce¸i textul dumneavoastr˘ în câmpurile existente pentru a crea primul diapozitiv. Pentru a face prezentarea mai t a atractiv˘ si pentru a-i da un aspect profesional, pute¸i schimba fundalul, dimensiunile si culorile fonturilor din fiecare a¸ t ¸ diapozitiv, sau pute¸i alege un sablon predefinit din panoul Pagini master. t ¸ Face¸i clic pe Pagini master pentru a deschide panoul Pagini master. t Figura 4.48: Deschiderea panoului Pagini master 5. În panoul Pagini master sunt disponibile mai multe sabloane. Alege¸i sablonul pe care-l dori¸i pentru a da prezent˘ rii dum¸ t ¸ t a neavoastr˘ o fa¸a nou˘ . Pute¸i îmbun˘ t˘¸i si mai mult aspectul prezent˘ rii, prin ad˘ ugarea altor elemente, cum ar fi obiecte, a t˘ a t a at ¸ a a imagini si anima¸ii, din meniul Inserare. Ca alternativ˘ , pute¸i ad˘ uga diapozitive noi la prezentarea dumneavoastr˘ . ¸ t a t a a Pute¸i ad˘ uga un diapozitiv nou dac˘ face¸i clic pe butonul Slide din meniul Standard. O alt˘ posibilitate este s˘ efectua¸i t a a t a a t clic pe Slide din meniul Inserare.
  • Cursul Ubuntu desktop 108 / 338 Figura 4.49: Alegerea unui sablon ¸ 6. Diapozitivul ad˘ ugat este formatat cu acelea¸i caracteristici ale primului, deoarece acesta este aspectul pe care l-a¸i selectat a s t anterior. În func¸ie de cerin¸ele prezent˘ rii dumneavoastr˘ , pute¸i alege un nou format din panoul Aspect. Noul aranjament t t a a t are dou˘ coloane, unul pentru text, cel˘ lalt pentru imagine. V˘ permite astfel s˘ afi¸a¸i un text al˘ turi de o imagine asociat˘ , a a a a s t a a în acela¸i diapozitiv. Introduce¸i con¸inutul text în cadrul potrivit, apoi face¸i dublu clic pe pictograma care arat˘ o cas˘ s t t t a a pentru a introduce elemente grafice în locul destinat acestora. Figura 4.50: Alegerea aspectului unui diapozitiv 7. În fereastra de dialog Insert Picture, alege¸i imaginea dorit˘ si efectua¸i clic pe Deschide pentru a o insera în diapozitivul t a¸ t dumneavoastr˘ . a
  • Cursul Ubuntu desktop 109 / 338 Figura 4.51: Inserarea unei imagini în diapozitiv 8. Ve¸i observa c˘ imaginea inserat˘ este redimensionat˘ automat pentru a se potrivi spa¸iului disponibil. Mai pute¸i insera t a a a t t o imagine prin alegerea Picture din meniul Inserare. O imagine introdus˘ prin aceast˘ metod˘ nu este redimensionat˘ a a a a automat, dar o pute¸i muta si redimensiona dup˘ nevoi. Pute¸i apoi insera un diapozitiv nou în modul prezentat deja mai t ¸ a t sus. De acum, sunte¸i gata de a reda prezentarea dumneavoastr˘ ca pe o succesiune de imagini. Pentru a configura op¸iunile de t a t baz˘ ale succesiunii de imagini, alege¸i Slide Show Settings din meniul Slide Show. a t Figura 4.52: Configurarea unei succesiuni de imagini 9. Fereastra de dialog Slide Show v˘ ajut˘ s˘ defini¸i configur˘ rile de baz˘ pentru prezentarea diapozitivelor. În sec¸iunea a a a t a a t Range, pute¸i specifica diapozitivele care vor fi incluse în prezentare si ordinea de afi¸are a acestora. În sec¸iunea Type, t ¸ s t pute¸i alege modul de afi¸are a diapozitivelor. În acela¸i mod, sec¸iunea Options v˘ permite definirea altor op¸iuni pentru t s s t a t prezentarea dumneavoastr˘ . a Dup˘ selectarea op¸iunilor dorite, efectua¸i clic pe OK pentru ca aceste op¸iuni s˘ fie aplicate. a t t t a
  • Cursul Ubuntu desktop 110 / 338 Figura 4.53: Configurarea op¸iunilor de prezentare a diapozitivelor t 10. Pentru a începe prezentarea diapozitivelor, selecta¸i Slide Show din meniul Slide Show sau ap˘ sa¸i tasta F5. t a t Figura 4.54: Pornirea unei prezent˘ ri de diapozitive a 11. Prezentarea poate fi v˘ zut˘ ca succesiune de imagini. Când este afi¸at ultimul diapozitiv, sunte¸i solicitat s˘ ie¸i¸i din a a s t a st prezentare prin executarea unui clic de maus. Totu¸i, mai pute¸i ie¸i din prezentare în orice moment, prin ap˘ sarea tastei s t s a ESC. 12. Pute¸i tip˘ ri prezentarea cu tot cu adnot˘ ri, ca schi¸a, cu numere de pagin˘ , cu dat˘ si or˘ si a¸a mai departe. Pentru aceasta, t a a t˘ a a¸ a¸ s alege¸i Tip˘ re¸te din meniul Fi¸ier. t a s s
  • Cursul Ubuntu desktop 111 / 338 Figura 4.55: Tip˘ rirea unei prezent˘ ri a a 13. Pute¸i folosi fereastra de dialog Tip˘ re¸te pentru a defini op¸iunile imprimantei sau pentru acceptarea op¸iunilor implicite, t a s t t dup˘ care efectua¸i clic pe butonul OK pentru a începe tip˘ rirea prezent˘ rii. a t a a Figura 4.56: Definirea op¸iunilor imprimantei t Pentru a realiza o prezentare cu efecte 3D si cu anima¸ii proceda¸i astfel: ¸ t t 1. Deschide¸i o nou˘ prezentare în care dori¸i s˘ folosi¸i grafic˘ 3D si anima¸ii, apoi selecta¸i un sablon potrivit din panoul t a t a t a ¸ t t ¸ Pagini master. Pute¸i acum s˘ ad˘ uga¸i elemente care s˘ condimenteze prezentarea dumneavoastr˘ . Începe¸i cu plasarea t a a t a a t titlului în primul diapozitiv. Pentru a crea o modalitate de afi¸are a textului din titlu care s˘ atrag˘ aten¸ia, pute¸i folosi una din uneltele numeroase s a a t t disponibile în Impress. Una dintre acestea este Fontwork, care v˘ ajut˘ la aplicarea unor efecte speciale 3D textului a a dumneavoastr˘ . Pentru a folosi Fontwork, în bara de unelte Drawing, efectua¸i clic pe butonul Fontwork Gallery. Va a t ap˘ rea fereastra Fontwork Gallery. a
  • Cursul Ubuntu desktop 112 / 338 Figura 4.57: Deschiderea ferestrei Fontwork Gallery 2. Alege¸i stilul în care dori¸i s˘ fie afi¸at titlul textului si efectua¸i clic pe OK. t t a s ¸ t Figura 4.58: Alegerea unui stil pentru Fontwork 3. În diapozitivul dumneavoastr˘ , stilul selectat este ar˘ tat ca obiect ce arat˘ textul Fontwork. Pentru a afi¸a textul titlului a a a s în locul obiectului Fontwork, efectua¸i dublu clic pe obiectul afi¸at si introduce¸i textul titlului în locul în care este afi¸at t s ¸ t s Fontwork. Pentru a ie¸i din modul de editare Fontwork, efectua¸i clic în afara ariei selectate din obiect. s t
  • Cursul Ubuntu desktop 113 / 338 Figura 4.59: Editarea obiectului Fontwork 4. Pute¸i merge mai departe, f˘ când acela¸i lucru pentru celelalte diapozitive, pentru a insera imagini 3D si anima¸ii. t a s ¸ t Figura 4.60: Text 3D 5. Pute¸i insera elemente grafice 3D în prezentarea dumneavoastr˘ din bara de unelte 3D-Objects. În configurarea implicit˘ a t a a programului Drawing, aceast˘ bar˘ nu este afi¸at˘ . Pentru a afi¸a aceast˘ bar˘ 3D-Objects, în meniul Vizualizare merge¸i a a s a s a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 114 / 338 la Toolbars si efectua¸i clic pe 3D-Objects. ¸ t Figura 4.61: Inserarea elementelor grafice 3D Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ Pute¸i afi¸ a, de asemenea, bara de unelte 3D-Objects prin executarea unui clic pe sageata mica de la sfâr¸ itul barei de t s s unelte Drawing si alegerea ei din lista Visible Buttons. ¸ 6. Bara de unelte 3D-Objects Figura 4.62: Bara de unelte 3D-Objects 7. Bara 3D-Objects
  • Cursul Ubuntu desktop 115 / 338 Figura 4.63: Inserarea unui obiect 3D 8. Pute¸i schimba propor¸iile si m˘ rimea obiectului prin manevrarea punctelor verzi de modificare care apar în jurul obiectului. t t ¸ a Impress pune la dispozi¸ie si unelte pentru aplicarea unor efecte 3D obiectelor inserate, pentru ca dumneavoastr˘ s˘ pute¸i t ¸ a a t modifica aspectul si percep¸ia obiectelor dup˘ dorin¸a. Pentru a aplica efecte 3D elementelor grafice inserate, efectua¸i clic ¸ t a t˘ t dreapta pe elemente. Din meniul ap˘ rut, face¸i clic pe 3D Effects. Se va deschide fereastra de dialog 3D Effects. a t Figura 4.64: Aplicarea efectelor 3D
  • Cursul Ubuntu desktop 116 / 338 9. Pute¸i folosi op¸iunile disponibile prin ap˘ sarea butoanelor existente în aceast˘ fereastr˘ de dialog pentru a defini aspectul t t a a a si percep¸ia obiectului inserat. Face¸i clic pe butonul Illumination pentru a regla efectul de iluminare asupra obiectului. ¸ t t Pute¸i alege din op¸iunile listate pe cea potrivit˘ pentru randarea efectului de iluminare. Ca alternativ˘ , pute¸i trage punctul t t a a t alb în grafica din josul ferestrei de dialog, dup˘ care îl pute¸i mi¸ca pentru ob¸inerea efectului dorit. a t s t 10. Dup˘ alegerea op¸iunilor dorite, efectua¸i clic pe pictograma Assign din col¸ul dreapta sus pentru a aplica efectele obiectului a t t t selectat. Efectua¸i clic pe butonul Close pentru a închide fereastra de dialog 3D Effects. t Figura 4.65: Definirea efectelor 3D 11. Observa¸i c˘ , prin câteva clicuri de maus, obiectele 3D cap˘ t˘ o înf˘¸i¸are cu totul nou˘ . În acela¸i mod, pute¸i ad˘ uga mai t a aa at s a s t a multe elemente 3D si 2D la prezentarea dumneavoastr˘ si pute¸i aplica felurite efecte 3D pentru a o condimenta. Impress ¸ a¸ t v˘ ofer˘ , de asemenea, câteva func¸ii legate de anima¸ie, care v˘ ajut˘ s˘ însufle¸i¸i prezent˘ rile dumneavoastr˘ . Pentru a a a t t a a a tt a a afi¸a op¸iunile de anima¸ie existente în Impress, în meniul Slide Show efectua¸i clic pe Custom Animation. s t t t Va ap˘ rea panoul Custom Animations chiar la marginea ferestrei ocupate de prezentare. a Figura 4.66: Aplicarea anima¸iilor personalizate t
  • Cursul Ubuntu desktop 117 / 338 12. Pentru a aplica un efect de anima¸ie unui element individual, selecta¸i acel element si face¸i apoi clic pe butonul Add din t t ¸ t panoul Custom Animation. Se va deschide fereastra de dialog Custom Animation. Figura 4.67: Animarea obiectelor 13. Pute¸i s˘ aplica¸i acum anima¸ii diferite obiectului selectat, s˘ defini¸i intrarea si ie¸irea anima¸iei si s˘ defini¸i un traseu t a t t a t ¸ s t ¸ a t pentru mi¸c˘ rile obiectului. În mod asem˘ n˘ tor, pute¸i aplica anima¸ii pentru celelalte elemente din diapozitive. s a a a t t Dup˘ definirea tuturor configur˘ rilor dorite pentru obiectul în cauz˘ , efectua¸i clic pe OK pentru aplicarea efectelor a a a t animate. Figura 4.68: Personalizarea efectelor de anima¸ie t 14. Anima¸iile specificate pot fi v˘ zute în josul panoului Custom Animations. Dup˘ aplicare, pute¸i vedea rezultatul prin t a a t prezentarea diapozitivelor. Face¸i clic pe butonul Slide Show pentru a porni prezentarea. t
  • Cursul Ubuntu desktop 118 / 338 Figura 4.69: Redarea unei prezent˘ ri de diapozitive a 15. Prezentarea dumneavoastr˘ ruleaz˘ într-o manier˘ spectaculoas˘ si însufle¸it˘ . a a a a¸ t a Figura 4.70: Prezentarea unor diapozitive însufle¸ite t Exportarea unei prezent˘ ri Dup˘ cum am afirmat mai sus, o alt˘ facilitate folositoare asociat˘ cu Impress este capacitatea a a a a acestuia de a exporta prezent˘ rile în mai multe formate. Ca rezultat, Impress permite exportarea prezent˘ rilor dumneavoatr˘ a a a direct ca fi¸iere Flash (SWF). s
  • Cursul Ubuntu desktop 119 / 338 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Export. Se va deschide fereastra de dialog Export. s t Figura 4.71: Exportarea unei prezent˘ ri a 2. Aici, trebuie s˘ specifica¸i numele fi¸ierului în câmpul Name si s˘ naviga¸i pân˘ la directorul în care dori¸i s˘ exporta¸i a t s ¸ a t a t a t acest fi¸ier. Pentru a exporta prezentarea ca fi¸ier Flash, alege¸i din lista deschis˘ Macromedia Flash (SWF) (.swf) si s s t a ¸ efectua¸i clic pe Salveaz˘ . Fi¸ierul este exportat în locul indicat. Pute¸i vedea prezentarea ca pe orice fi¸ier Flash. t a s t s Figura 4.72: Exportarea unei prezent˘ ri ca fi¸ier Flash a s 4.5 Not˘ : a Utilizarea programului OpenOffice.org Draw
  • Cursul Ubuntu desktop 120 / 338 Draw este o unealt˘ pentru grafic˘ vectorial˘ care v˘ permite s˘ realiza¸i desene simple si complexe, pe care le pute¸i exporta în a a a a a t ¸ t mai multe formate cunoscute pentru imagini. Draw v˘ permite si inserarea tabelelor, diagramelor, graficelor, formulelor si a altor a ¸ ¸ elemente create cu programele din suita OpenOffice.org. Elementele grafice realizate cu ajutorul uneltelor pentru grafic˘ vectorial˘ nu se vor estompa la redimensionare. a a Draw este integrat în suita OpenOffice.org, ceea ce permite transferarea cu u¸urin¸a a elementelor grafice între componentele s t˘ acestei suite. De exemplu, dac˘ realiza¸i o imagine în Draw, folosirea acesteia în Writer se reduce la simpla copiere si lipire a a t ¸ imaginii. Un subset ale func¸iilor din Draw este disponibil în Writer si în Impress, pentru ca dumneavoastr˘ s˘ nu fi¸i nevoi¸i s˘ t ¸ a a t t a v˘ muta¸i între programe pentru a realiza sarcini de baz˘ în manevrarea imaginilor. a t a 4.5.1 ˘t Facilita¸i cheie ale OpenOffice.org Draw Not˘ : a Programele pentru grafic˘ vectorial˘ urmeaz˘ o nota¸ie comun˘ pentru apelarea tuturor formelor, fie acestea linii simple, drepa a a t a tunghiuri sau forme mai complicate, precum obiectele. Draw asigur˘ func¸ii extinse, care integreaz˘ mai multe func¸ii decât majoritatea programelor pentru desenat existente în suitele a t a t pentru birou. Iat˘ câteva din facilit˘¸ile cheie ale programului Draw: a at • Realizarea de grafic˘ vectorial˘ : : Pute¸i realiza grafic˘ vectorial˘ în Draw folosind linii si curbe definite de vectori matema a t a a ¸ atici. Vectorii descriu linii, elipse si poligoane în func¸ie de geometria lor. ¸ t • Realizarea obiectelor 3D: : În Draw pute¸i realiza obiecte 3D simple, precum cuburi, sfere si cilindri si pute¸i modifica sursa t ¸ ¸ t de lumin˘ a obiectelor. a • Grile si ghidaje: Pute¸i alinia obiectele din desenul dumneavoastr˘ , folosind grilele si ghidajele drept repere vizuale. Pute¸i ¸ t a ¸ t plasa un obiect pe o linie din gril˘ , pe un ghidaj sau la marginea altui obiect. a • Lipirea obiectelor pentru reprezentarea rela¸ionar˘ : Pute¸i ata¸a obiectele unul de cel˘ lalt, folosind liniile speciale numite t a t s a conectori, pentru a ar˘ ta rela¸iile dintre obiecte. Conectorii se ata¸eaz˘ de punctele de lipire de pe obiectele desenate si r˘ mân a t s a ¸ a ata¸a¸i si la mutarea obiectului. Acest comportament este folositor atunci când crea¸i lucruri precum diagrame organizatorice s t ¸ t sau tehnice. • Afi¸area dimensiunilor: Pute¸i folosi liniile dimensionate pentru a calcula si afi¸a dimensiunile liniare în diagramele tehnice, s t ¸ s în care, adesea, dimensiunile obiectelor trebuie specificate. • Galerie: Pute¸i insera si folosi imagini, anima¸ii, sunete sau alte elemente din galeriile OpenOffice.org în desenele dumneavt ¸ t oastr˘ , în acela¸i mod în care le folosi¸i în celelalte programe OpenOffice.org. a s t • Formate fi¸iere grafice: Pute¸i s˘ v˘ exporta¸i munca în urm˘ toarele formate grafice folosite în mod curent: BMP, GIF, JPG s t a a t a si PNG. ¸ 4.5.2 ˘ Executarea opera¸iilor de baza în Drawing t Not˘ : Not˘ : Not˘ : Not˘ : a a a a 1. Din meniul Aplica¸ii selecta¸i categoria Grafic˘ si apoi op¸iunea OpenOffice.org Drawing. t t a¸ t Componentele principale ale ferestrei Draw sunt prezentate în imaginea urm˘ toare: a
  • Cursul Ubuntu desktop 121 / 338 Figura 4.73: Fereastra Draw 2. Desenele sunt realizate în aria pentru desenat, care este înconjurat˘ de urm˘ toarele bare de unelte: a a • Bara Meniu listeaz˘ principalele meniuri disponibile în Draw. Include op¸iuni pentru organizarea, editarea si vizualizarea a t ¸ formatului desenelor dumneavoastr˘ . a • Bara Function afi¸eaz˘ pictogramele cu ajutorul c˘ rora executa¸i sarcini precum Open, Save, Copy, Cut si Paste. s a a t ¸ • Bara Line and Filling include unelte speciale pentru desen cu ajutorul c˘ rora modifica¸i aspectul unui obiect selectat, a t cum ar fi forma liniei, culoarea si grosimea; forma si culoarea unui fundal. ¸ ¸ • Bara Drawing este cea mai important˘ bar˘ de unelte din Draw. Con¸ine toate func¸iile necesare pentru desenarea de a a t t forme geometrice variate si forme libere. Realizarea formelor de baz˘ în Draw solicit˘ folosirea extensiv˘ a acestei bare ¸ a a a de unelte. Totu¸i, va trebui s˘ edita¸i, combina¸i si s˘ manipula¸i pe mai departe obiectele pentru a genera elemente s a t t ¸ a t complexe. Pute¸i modifica num˘ rul si pozi¸ia uneltelor vizibile în ideea de a transforma aspectul interfe¸ei potrivit dorin¸elor dumt a ¸ t t t neavoastr˘ . Pentru a ad˘ uga sau sterge o bar˘ de unelte din fereastra Draw: a a ¸ a 3. În meniul Vizualizare, merge¸i la Toolbars. Se va deschide lista Toolbar care afi¸eaz˘ barele de unelte disponibile, fiind t s a marcate c˘ su¸ele de validare ale barelor de unelte afi¸ate. Pentru a sterge o bar˘ de unelte din fereastra Draw, demarca¸i a t s ¸ a t c˘ su¸a de validare corespunz˘ toare si marca¸i c˘ su¸a de validare a barei de unelte pe care o dori¸i afi¸at˘ în fereastr˘ . a t a ¸ t a t t s a a Pentru a crea un obiect utilizând bara de unelte Drawing proceda¸i astfel: t 1. Face¸i clic pe butonul care insereaz˘ un obiect anume, precum Rectangle sau Ellipse din bara de unelte Drawing, apoi t a plasa¸i cursorul mausului într-un punct din zona ariei pentru desenat în care dori¸i s˘ înceap˘ obiectul. t t a a 2. Ap˘ sa¸i si men¸ine¸i ap˘ sat butonul din stânga al mausului si trage¸i cursorul pân˘ în punctul în care dori¸i s˘ se întind˘ a t ¸ t t a ¸ t a t a a obiectul, eliberând butonul mausului. Obiectul dorit va ap˘ rea în aria pentru desenat. a Selectarea obiectelor Înainte de a face orice schimb˘ ri asupra obiectelor, trebuie s˘ le selecta¸i. Draw asigur˘ urm˘ toarele a a t a a moduri prin care pute¸i selecta un obiect: t • Selectarea direct˘ : efectua¸i clic pe obiect pentru a-l selecta. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 122 / 338 • Selectarea cu ajutorul cadrelor: În bara de unelte Drawing, efectua¸i clic pe butonul Select si trage¸i cu mausul un dreptunghi t ¸ t în jurul obiectului pentru a-l selecta. Aceast˘ op¸iune este folositoare în cazul select˘ rii mai multor obiecte din aria pentru a t a desenat. Not˘ : Trebuie s˘ cuprinde¸i în întregime obiectele în dreptunghi pentru a le selecta. a a t Figura 4.74: Selectarea cu ajutorul cadrelor • Selectarea obiectelor ascunse: pentru a selecta un obiect care este ascuns de altul, ap˘ sa¸i tasta Alt si efectua¸i clic pe obiectul a t ¸ t pe care dori¸i s˘ -l selecta¸i Not˘ : Pentru a putea selecta un obiect ascuns, trebuie s˘ cunoa¸te¸i pozi¸ia relativ˘ a acelui obiect t a t a a s t t a fa¸a de obiectul de deasupra acestuia. t˘ Editarea obiectelor Dup˘ ce a¸i creat un obiect, este posibil s˘ dori¸i s˘ -l edita¸i sau s˘ schimba¸i propriet˘¸ile acestuia pentru a t a t a t a t at ob¸inerea rezultatului a¸teptat. Totu¸i, nu ve¸i g˘ si întotdeauna flexibilitatea necesar˘ în configur˘ rile implicite ale programului. t s s t a a a De exemplu, nu pute¸i transforma forma unui p˘ trat într-una dreptunghiular˘ sau nu pute¸i roti p˘ tratul în jurul axelor sale folosind t a a t a doar bara de unelte implicit˘ Drawing. Pentru realizarea sarcinilor de acest fel, Draw asigur˘ numeroase alte op¸iuni care pot a a t furniza flexibilitatea necesar˘ , cum ar fi: a Toate op¸iunile acoperite în sec¸iunile urm˘ toare sunt aplicabile unui obiect selectat sau unui grup de obiecte selectat. Pute¸i t t a t spune dac˘ un obiect este selectat dac˘ în jurul acestuia exist˘ un p˘ trat sau un cerc colorate. Aceste p˘ trate sau cercuri se a a a a a numesc elemente de control si formeaz˘ un cadru dreptunghiular suficient de mare pentru a con¸ine obiectul. ¸ a t 1. Selecta¸i obiectul din aria pentru desenat prin executarea unui clic asupra acestuia. În jurul obiectului ve¸i observa apari¸ia t t t unui gestionar. Figura 4.75: Selectarea unui obiect 2. Plasa¸i cursorul mausului deasupra unui gestionar. Atunci când cursorul ia forma unei s˘ ge¸i cu dou˘ capete, trage¸i t a t a t cursorul în direc¸ia s˘ ge¸ii pentru a modifica m˘ rimea obiectului. Dac˘ alege¸i s˘ plasa¸i cursorul chiar pe col¸ul unui t a t a a t a t t gestionar, ve¸i redimensiona obiectul pe dou˘ axe în acela¸i timp. Dac˘ folosi¸i laterala unui gestionar, obiectul va fi t a s a t redimensionat numai pe o singur˘ ax˘ . Conturul obiectului nou rezultat va fi prezentat sub forma unei linii punctate. a a 3. Elibera¸i butonul mausului în momentul în care obiectul este redimensionat a¸a cum dori¸i. Linia punctat˘ dispare si apare t s t a ¸ obiectul redimensionat.
  • Cursul Ubuntu desktop 123 / 338 Figura 4.76: Modificarea obiectelor Aranjarea obiectelor Dac˘ documentul la care lucra¸i include multe obiecte suprapuse, editarea obiectelor individuale (vizibile a t sau nu), poate fi o adev˘ rat˘ provocare. Din fericire, Draw pune la dispozi¸ie c˘ i prin care obiectele pot fi rearanjate f˘ r˘ a afecta a a t a aa aspectul acestora. 1. În aria pentru desenat, efectua¸i clic dreapta pe obiectul pe care dori¸i s˘ îl rearanja¸i, merge¸i la Arrange si alege¸i op¸iunea t t a t t ¸ t t potrivit˘ din lista Arrange. a Figura 4.77: Rearanjarea obiectelor 2. Dac˘ alege¸i op¸iunea Send Backward, rezultatul este asem˘ n˘ tor cu ceea ce apare în imaginea al˘ turat˘ : a t t a a a a Figura 4.78: Obiect trimis în spate
  • Cursul Ubuntu desktop 124 / 338 Duplicarea obiectelor Adesea trebuie s˘ crea¸i mai multe obiecte de acela¸i fel (în form˘ si m˘ rime). În Draw, pute¸i duplica a t s a¸ a t un obiect sau realiza mai multe copii ale unui obiect. Aceste copii pot fi identice sau diferite ca m˘ rime, culoare, orientare si a ¸ localizare. 1. Face¸i clic pe obiectul care trebuie copiat, apoi efectua¸i clic pe Edit si alege¸i op¸iunea Duplicate. Se va deschide fereastra t t ¸ t t de dialog Duplicate. 2. Introduce¸i valorile dorite în fereastra de dialog Duplicate si efectua¸i clic pe butonul OK pentru afi¸area rezultatului în t ¸ t s aria pentru desenat. Figura 4.79: Duplicarea obiectelor Gruparea si combinarea obiectelor Dup˘ ce crea¸i sau edita¸i un obiect, acest obiect poate fi deplasat fa¸a de pozi¸ia sa ini¸ial˘ . ¸ a t t t˘ t t a Aceast˘ schimbare de loc deranjeaz˘ pozi¸ia relativ˘ a obiectului fa¸a de celelalte obiecte din desen. Problema este una critic˘ în a a t a t˘ a lucr˘ rile în care acurate¸ea, referitoare la pozi¸ionare, este important˘ , precum în desenele din arhitectur˘ . Folosind Draw, pute¸i a t t a a t combina obiectele desenate în dou˘ moduri distincte, grupare si combinare. a ¸ Gruparea obiectelor Gruparea obiectelor este asem˘ n˘ toare cu punerea acestora într-un container, în care obiectele sunt adunate a a laolalt˘ dar ele re¸in, totodat˘ , identit˘¸ile individuale. Pute¸i muta grupul ca pe o singur˘ entitate si pute¸i modifica toate obiectele a t a at t a ¸ t incluse în grup. Un grup poate fi desf˘ cut oricând, iar obiectele care fac parte din grup fi manipulate separat. a 1. În aria Drawing, selecta¸i toate obiectele pe care dori¸i s˘ le include¸i în grup. Face¸i clic dreapta pe oricare obiect selectat t t a t t si apoi alege¸i op¸iunea Group. ¸ t t 2. Face¸i clic pe oricare din obiectele din grup; va ap˘ rea un gestionar în jurul întregului grup, nu doar în jurul unui singur t a obiect. Pute¸i acum modifica grupul în întregime, f˘ r˘ a aplica efecte obiectelor individuale. Pentru a redimensiona un grup proceda¸i t aa t astfel: • Plasa¸i cursorul mausului deasupra unui gestionar. Atunci când cursorul ia forma unei s˘ ge¸i duble, trage¸i cursorul pentru a t a t t m˘ ri sau mic¸ora obiectele din grup. Toate obiectele din grup vor fi redimensionate în mod egal. a s 1. Face¸i dublu clic pe un obiect care apar¸ine grupului. Pute¸i intra în grup pentru a lucra cu obiecte individuale. t t t 2. Face¸i clic pe obiectul pe care dori¸i s˘ -l edita¸i; în jurul obiectului va ap˘ rea un gestionar. Astfel, pute¸i edita, ad˘ uga sau t t a t a t a sterge obiectul selectat. ¸ 3. Pentru a restaura grupul dup˘ modificarea unui obiect individual, face¸i dublu clic oriunde în afara cadrului de selec¸ie. a t t
  • Cursul Ubuntu desktop 125 / 338 Pute¸i grupa obiecte de toate formele si m˘ rimile. Pute¸i grupa obiecte 2D, 3D sau o combina¸ie din cele dou˘ categorii. Totu¸i, t ¸ a t t a s pute¸i combina doar obiecte 2D asem˘ n˘ toare. t a a Combinarea obiectelor Combinarea obiectelor desenate este asem˘ n˘ toare grup˘ rii, cu excep¸ia faptului c˘ prin combinare se a a a t a realizeaz˘ o leg˘ tur˘ permanent˘ între obiecte, ceea ce conduce practic la formarea unui obiect cu totul nou. Obiectele originale, a a a a constituente, nu mai exist˘ ca entit˘¸i individuale si nu mai pute¸i intra în grup pentru a edita obiecte individuale. Când combina¸i a at ¸ t t obiectele, grupul va prelua propriet˘¸ile celui mai de jos obiect din aranjament. at ˘ 1. Selecta¸i mai multe obiecte 2D din aria pentru desenat. N OTA : t Cel mai de jos obiect din imaginea urm˘ toare este obiectul albastru. a Figura 4.80: Combinarea obiectelor 2. Face¸i clic dreapta pe oricare din obiectele din selec¸ie si apoi efectua¸i clic pe op¸iunea Combine din list˘ . Când obiectele t t ¸ t t a se suprapun, zona de suprapunere este ori goal˘ , ori ocupat˘ , în func¸ie de num˘ rul de suprapuneri. Când num˘ rul de a a t a a suprapuneri este par, ve¸i ob¸ine un spa¸iu gol. Pentru un num˘ r impar de suprapuneri, ve¸i ob¸ine o arie ocupat˘ . t t t a t t a Figura 4.81: Zona de suprapunere 3. Dup˘ ce a¸i combinat obiectele, le pute¸i selecta ca pe o entitate. Nu ve¸i putea selecta aria goal˘ din obiect. a t t t a P ENTRU A SEPARA OBIECTELE GRUPATE PROCEDA¸ : TI • În aria Drawing, efectua¸i clic dreapta pe combina¸ia creat˘ prin procedura prezentat˘ anterior si alege¸i din list˘ op¸iunea t t a a ¸ t a t Split. Figura 4.82: Separarea obiectelor grupate Ve¸i observa c˘ obiectele recap˘ t˘ atributele ini¸iale. Totu¸i, propriet˘¸ile acestora sunt schimbate în func¸ie de ultimul obiect t a aa t s at t al aranjamentului.
  • Cursul Ubuntu desktop 126 / 338 Editarea culorilor si a texturilor Când realiza¸i un desen, ve¸i avea nevoie s˘ atribui¸i fiec˘ rui obiect din aria pentru desenat ¸ t t a t a culoarea si textura potrivite. Pute¸i alege s˘ particulariza¸i aria interioar˘ a unui obiect dac˘ folosi¸i bara de unelte Line and Fill. ¸ t a t a a t Termenul folosit în OpenOffice.org pentru a desemna interiorul unui obiect este aria interioar˘ . Aria interioar˘ a unui obiect a a poate fi o culoare uniform˘ , un gradient sau o imagine. a Pentru a edita culoarea unui obiect proceda¸i astfel: t 1. În aria pentru desenat, selecta¸i obiectul pe care dori¸i s˘ -l edita¸i si efectua¸i clic pe butonul Area aflat pe bara de unelte t t a t ¸ t Line and Fill. Se va deschide fereastra de dialog Area. Figura 4.83: Editarea culorii unui obiect 2. Fereastra de dialog Area con¸ine op¸iunea care v˘ permite schimbarea culorii ariei interioare a obiectului. Efectua¸i clic pe t t a t categoria Colours, alege¸i o culoare listat˘ în categoria Table si efectua¸i clic pe butonul OK pentru a aplica schimbarea. t a ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 127 / 338 Figura 4.84: Alegerea unei culori de umplere 3. Categoria Table listeaz˘ culorile standard sau culorile care sunt folosite mai des. Dac˘ v˘ trebuie o culoare sau o nuan¸a a a a t˘ care nu este prezentat˘ în list˘ , defini¸i-o chiar dumneavoastr˘ ! Pentru a defini o culoare anume proceda¸i astfel: a a t a t (a) Face¸i clic pe o culoare apropiat˘ cerin¸elor dumneavoastr˘ si specifica¸i componentele RGB pentru a-i modifica t a t a¸ t ˘ tonalitatea si nuan¸a N OTA : ¸ t Draw v˘ permite s˘ defini¸i o culoare prin dou˘ metode. Pute¸i specifica propriet˘¸ile culorii în propor¸ii RGB sau în a a t a t at t propor¸ii CMYK. Pentru CMYK, efectua¸i clic pe RGB si alege¸i CMYK din op¸iunile prezentate. t t ¸ t t (b) Dac˘ dori¸i s˘ ad˘ uga¸i culoarea creat˘ de dumneavoastr˘ la lista de culori disponibile, introduce¸i numele acesteia a t a a t a a t în câmpul de nume, specifica¸i propor¸iile RGB si efectua¸i clic pe Add. Lista standard din categoria Table afi¸eaz˘ t t ¸ t s a culoarea nou˘ . a Este bine de re¸inut: t ˘ Orice culoare este definita printr-o combina¸ie a celor trei culori primare, ro¸ u, verde si albastru, de aici nota¸ia t s ¸ t RGB. (c) Face¸i clic pe butonul OK pentru a aplica schimb˘ rile. t a
  • Cursul Ubuntu desktop 128 / 338 Figura 4.85: Umplerea ariei interioare cu o culoare definit˘ de utilizator a Editarea unui gradient Un gradient este tranzi¸ia lin˘ între dou˘ culori sau între dou˘ nuan¸e ale aceleia¸i culori, pe care o pute¸i t a a a t s t aplica unui obiect. Pentru a edita un gradient din aria interioar˘ a unui obiect: a În aria pentru desenat, selecta¸i obiectul pe care dori¸i s˘ -l edita¸i si efectua¸i clic pe butonul Area aflat în bara de unelte Line and t t a t ¸ t Fill. Se va deschide fereastra de dialog Area. Efectua¸i clic pe categoria Gradients, alege¸i un gradient din lista prezentat˘ si efectua¸i clic pe OK pentru a aplica schimb˘ rile t t a¸ t a obiectului ales. Figura 4.86: Editarea unui gradient Editarea textului Draw pune la dispozi¸ie urm˘ toarele op¸iuni pentru a insera text în aria Drawing: t a t • Unealta Text din bara de unelte Drawing: Pute¸i introduce un cadru text oriunde dori¸i în aria pentru desenat si pute¸i lucra t t ¸ t cu aceast˘ caset˘ text la fel cum lucra¸i cu orice obiect. a a t • Apel˘ ri asociate obiectelor: Pute¸i folosi aceast˘ op¸iune pentru a lega un text de un obiect. Face¸i clic pe unealta Callouts a t a t t din bara de unelte Drawing. • Text suprapus peste un obiect desenat: Face¸i dublu clic pe un obiect. Se va deschide o caset˘ text. Introduce¸i în aceasta t a t textul dorit. Imaginea care urmeaz˘ v˘ prezint˘ mai multe op¸iuni de inserare a textului asociat unui obiect din aria pentru desenat: a a a t Figura 4.87: Editarea textului în aria pentru desenat Efecte Vizuale În afar˘ de faptul c˘ ofer˘ uneltele de baz˘ pentru realizarea desenelor, Draw v˘ pune la dispozi¸ie func¸ii pentru a a a a a t t ad˘ ugarea unor efecte grafice desenelor dumneavoastr˘ . a a
  • Cursul Ubuntu desktop 129 / 338 Metamorfozare Metamorfozarea în Draw face tranzi¸ia de la o form˘ la alta desenând si figurile intermediare ale transform˘ rii. t a ¸ a Rezultatul este un grup nou de obiecte, care include obiectele de început si cele de sfâr¸it, precum si obiectele intermediare. ¸ s ¸ 1. Crea¸i dou˘ obiecte de forme diferite în aria pentru desenat si selecta¸i-le. t a ¸ t Figura 4.88: Aplicarea efectelor vizuale 2. În meniul Edit, efectua¸i clic pe op¸iunea Cross-fading pentru a afi¸a fereastra de dialog Cross-fading. t t s 3. În fereastra de dialog Cross-fading selecta¸i num˘ rul de obiecte noi afi¸ate înainte de sfâr¸it. Re¸ine¸i alegerea implicit˘ t a s s t t a pentru o tranzi¸ie lin˘ si efectua¸i clic pe OK pentru a afi¸a rezultatul în aria pentru desenat. t a¸ t s Figura 4.89: Obiecte metamorfozate Pute¸i modifica ordinea obiectelor prin schimbarea aranjamentului acestora în aria pentru desenat. t 4.6 Utilizarea OpenOffice.org Math Math este editorul de ecua¸ii din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. Con¸ine câteva func¸ii, operatori si asisten¸i de t t t ¸ t formatare pentru a v˘ ajuta în crearea unor ecua¸ii si formule într-un format corect. Aceste formule pot fi importate pentru a fi a t ¸ folosite în orice aplica¸ie OpenOffice.org. t 4.6.1 ˘t Facilita¸i cheie ale OpenOffice.org Math Not˘ : a Câteva din facilit˘¸ile si posibilit˘¸ile aplica¸iei Math sunt discutate în sec¸iunea urm˘ toare: at ¸ at t t a • Crearea unei formule: Math este editorul de ecua¸ii din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. Con¸ine câteva t t func¸ii, operatori si asisten¸i de formatare pentru a v˘ ajuta în crearea unor ecua¸ii si formule într-un format corect. Aceste t ¸ t a t ¸ formule pot fi importate pentru a fi folosite în orice aplica¸ie OpenOffice.org. t
  • Cursul Ubuntu desktop 130 / 338 • Tastarea direct˘ a formulei: Dac˘ sunte¸i familiariza¸i cu limbajul de marcare Math, pute¸i tasta ecua¸ia direct în documentul a a t t t t dumneavoastr˘ si apela¸i apoi Math pentru a converti marcajul într-o formul˘ formatat˘ . a¸ t a a • Crearea unei formule în fereastra de comenzi: În timp ce introduce¸i elemente în fereastra de comenzi, ve¸i observa, simult t tan, rezultatele în documentul dumneavoastr˘ . a • Crearea simbolurilor individuale: De ce nu v˘ crea¸i propriile simboluri sau de ce nu importa¸i caractere din alte fonturi? a t t Pute¸i ad˘ uga noile simboluri în catalogul pprincipal al Math sau le pute¸i ad˘ uga într-un catalog creat special pentru ele. t a t a • Crearea unei formule într-un meniu contextual: Math u¸ureaz˘ lucrul cu meniurile contextuale, care pot fi afi¸ate prin s a s executarea unui clic cu butonul din dreapta al mausului. Aceste meniuri contextuale con¸in toate comenzile pe care le pute¸i t t g˘ si în fereastra Selection. Mai mult, le pute¸i insera în document printr-un singur clic de maus. a t Math este folosit numai la scrierea unor ecua¸ii într-un format corect din punct de vedere al expresiilor matematice. Nu poate fi t folosit pentru calcularea acestora. 4.6.2 Crearea si editarea formulelor ¸ Cu toate c˘ Math poate fi folosit cu toate aplica¸iile suitei OpenOffice.org, este utilizat în principal ca editor de ecua¸ii în docua t t mentele text. 1. Plasa¸i cursorul în documentul dumneavoastr˘ în zona în care dori¸i s˘ introduce¸i formula. În meniul Inserare, merge¸i la t a t a t t Object si efectua¸i clic pe Formula. ¸ t Figura 4.90: Lansarea programului Math 2. Astfel, ve¸i apela Math din interiorul ferestrei Writer. Ve¸i observa c˘ editorul de ecua¸ii se va deschide în josul ferestrei t t a t în care v˘ este afi¸at documentul. Pute¸i accesa toate uneltele Math din interiorul ferestrei Writer. Un marcaj va ap˘ rea în a s t a locul în care, al˘ turi de textul existent, va fi afi¸at˘ ecua¸ia dumneavoastr˘ . a s a t a Cea mai simpl˘ metod˘ prin care pute¸i introduce o ecua¸ie în documentul dumneavoastr˘ este folosirea ferestrei Selection. a a t t a În configurarea implicit˘ , fereastra Selection nu este afi¸at˘ . Pentru a afi¸a fereastra Selection, în meniul Vizualizare a s a s efectua¸i clic pe Selection. t
  • Cursul Ubuntu desktop 131 / 338 Figura 4.91: Afi¸area ferestrei Selection s 3. Fereastra Selection va ap˘ rea ca bar˘ de unelte mobil˘ . Ve¸i observa c˘ fereastra Selection este divizat˘ în dou˘ p˘ r¸i. Cea a a a t a a a at de sus con¸ine categoriile de simboluri, iar cea de jos afi¸eaz˘ simbolurile existente în categoria selectat˘ . Pute¸i începe t s a a t introducerea ecua¸iei prin selectarea simbolurilor din fereastra Selection. t Pentru a insera un simbol, cum ar fi „a/b”, selecta¸i categoria potrivit˘ din jum˘ tatea de sus a ferestrei si efectua¸i clic pe t a a ¸ t simbolul dorit din jum˘ tatea de jos a ferestrei Selection. a Figura 4.92: Utilizarea ferestrei Selection 4. Ve¸i observa c˘ atunci când alege¸i un simbol din fereastra Selection, marcajul pentru simbolul respectiv apare în editorul t a t de ecua¸ii. Simultan, sunt afi¸ate câteva cadre gri în textul principal. t s Simbolurile <?> care apar în editorul de ecua¸ii, sunt marcajele în care trebuie s˘ introduce¸i textul sau simbolul asociat t a t formulei dumneavoastr˘ . a
  • Cursul Ubuntu desktop 132 / 338 Figura 4.93: Inserarea simbolurilor 5. În func¸ie de introducerea unui text sau a unui simbol în marcaje, cadrele gri sunt actualizate cu ecua¸ia dumneavoastr˘ t t a par¸ial˘ . Pute¸i introduce restul ecua¸iei în acela¸i mod. t a t t s 6. Dup˘ ce a¸i introdus ecua¸ia complet˘ , folosind fereastra Selection, ecua¸ia apare ca obiect în fereastra documentului a t t a t dumneavoastr˘ , iar în editorul de ecua¸ii marcajul este afi¸at în întregime. Ie¸i¸i din editorul de formule prin executarea a t s st unui clic oriunde în documentul dumneavoastr˘ . a Figura 4.94: Ecua¸ia inserat˘ t a 7. Dup˘ ce a¸i introdus formula în document, exist˘ posibilitatea de a o modifica. Pentru editarea unei formule, efectua¸i clic a t a t dreapta o singur˘ dat˘ pe aceasta si alege¸i Edit din meniul contextual. a a ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 133 / 338 Figura 4.95: Editarea unei ecua¸ii t 8. Pute¸i s˘ introduce¸i simboluri noi în formul˘ sau s˘ le sterge¸i pe cele care nu mai sunt necesare. t a t a a ¸ t Figura 4.96: Inserarea simbolurilor noi 9. De¸i caracterele grece¸ti sunt folosite pe larg în formule matematice, în special în cele geometrice, aceste caractere nu sunt s s disponibile nici în fereastra Selection, nici în meniul contextual. 10. Pute¸i introduce caracterele grece¸ti prin tastarea limbajului de marcare ale acestora în editorul de ecua¸ii. Ca alternativ˘ , t s t a pute¸i folosi fereastra Catalog. Pentru a afi¸a fereastra Catalog, merge¸i în meniul Unelte si efectua¸i clic pe Catalog. t s t ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 134 / 338 Figura 4.97: Lansarea ferestrei Catalogue 11. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Symbols . Înainte de a selecta un caracter, verifica¸i dac˘ ave¸i selectatGreek din fereastra s a t a t Symbol. Alege¸i caracterul grecesc dorit din fereastra Symbols si efectua¸i clic pe Inserare. t ¸ t Figura 4.98: Introducerea simbolurilor grece¸ti s 12. Caracterul este inserat în documentul dumneavoastr˘ , iar marcajul este afi¸at în editorul de ecua¸ii. Pute¸i continua introa s t t ducerea formulelor în document urmând procedura descris˘ mai sus. Dup˘ introducerea formulei complete, documentul a a va ar˘ ta cam a¸a: a s
  • Cursul Ubuntu desktop 135 / 338 Figura 4.99: Ecua¸ia final˘ t a 4.7 Aplica¸ii suplimentare t 4.7.1 Contabilitate cu GnuCash GnuCash este o aplica¸ie care v˘ ajut˘ s˘ urm˘ ri¸i finan¸ele personale sau pe cele ale unei mici afaceri. În loc s˘ scrie¸i pe hârtie t a a a a t t a t toate cheltuielile dumneavoastr˘ , pute¸i folosi GnuCash pentru a v˘ asigura c˘ nu a¸i pierdut vreo informa¸ie la sfâr¸itul lunii. a t a a t t s Toate detaliile legate de venituri si cheltuieli pot fi gestionate cu acest utilitar. Folosind GnuCash, pute¸i urm˘ ri clien¸ii si furni¸ t a t ¸ zorii în cazul unei mici afaceri, prin introducerea detaliilor acestora. Pute¸i genera, de asemenea, un raport lunar profit/pierderi t pentru afacerea dumneavoastr˘ . a GnuCash poate stoca si gestiona detaliile tuturor conturilor bancare pe care le de¸ine¸i într-un singur loc. Aplica¸ia GnuCash este ¸ t t t bazat˘ pe sistemul intr˘ rilor duble (genul folosit de contabilii profesioni¸ti, preg˘ ti¸i în acest scop), pentru a genera balan¸e si a a s a t t ¸ rapoarte contabile corecte. GnuCash este u¸or de folosit si poate fi adaptat nevoilor dumneavoastr˘ . s ¸ a
  • Cursul Ubuntu desktop 136 / 338 Figura 4.100: Aplica¸ia pentru contabilitate GnuCash t Facilit˘ ti cheie ale aplica¸iei GnuCash Folosind GnuCash este ca si cum a¸i scrie informa¸iile despre finan¸ele personale într-un a¸ t ¸ t t t registru, dar într-un mod mai organizat. Urm˘ toarele facilit˘¸i fac ca GnuCash s˘ fie un program foarte folositor, putenic si, a at a ¸ totu¸i, flexibil: s • Interfa¸a u¸or de utilizat: Interfa¸a GnuCash este la fel de u¸or de folosit ca si când a¸i scrie înregistr˘ rile pe o foaie de hârtie. t˘ s t s ¸ t a Dispune si de o func¸ie Quick-Fill, ceea ce se traduce prin aceea c˘ de îndat˘ ce introduce¸i câteva caractere, GnuCash scaneaz˘ ¸ t a a t a lista proprie si completeaz˘ automat înregistrarea. Dac˘ folosi¸i o înregistrare regulat, nu ve¸i fi nevoi¸i s˘ o tasta¸i de fiecare ¸ a a t t t a t dat˘ . a • Sistemul înregistr˘ rilor duble: Urmând principiile contabilit˘¸ii cu înregistrare dubl˘ , în GnuCash, fiecare tranzac¸ie trebuie a at a t men¸ionat˘ în dou˘ locuri - ca debit într-un cont si drept credit în altul. Acest lucru înseamn˘ c˘ diferen¸a dintre venituri t a a ¸ a a t si cheltuieli egaleaz˘ suma profitului si a beneficiilor. Aceasta v˘ ajut˘ s˘ verifica¸i dac˘ a¸i introdus corect toate detaliile ¸ a ¸ a a a t a t veniturilor si cheltuielilor, ceea ce înseamn˘ o urm˘ rire eficient˘ a cheltuielilor. ¸ a a a • Rapoarte: Pute¸i genera o gam˘ larg˘ de rapoarte folosind GnuCash. Utilizatorii casnici pot genera rapoarte de buget, care t a a le vor prezenta o situa¸ie clar˘ a veniturilor si cheltuielilor dintr-o lun˘ . Pute¸i genera rapoarte pentru taxe si impozite, pentru t a ¸ a t ¸ calcularea taxelor si impozitelor pe venituri si cheltuieli. O gam˘ larg˘ de rapoarte pentru afacerea dumneavoastr˘ , cum ar ¸ ¸ a a a fi rapoarte pentru clien¸i si pentru furnizori, pot fi, de asemenea, generate. Un alt raport care poate fi generat este cel pentru t ¸ încas˘ ri si pl˘¸i, care include si foaia de balan¸a. a ¸ at ¸ t˘ • Gestionarea tranzac¸iilor în mai multe valute: Nu mai trebuie s˘ v˘ face¸i griji pentru tranzac¸iile efectuate în alte valute; t a a t t GnuCash poate gestiona automat schimburile valutare. în plus, GnuCash pune la dispozi¸ie meniuri si ferestre contextuale în t ¸ mai multe limbi. • Fereastra Reconcile: GnuCash pune la dispozi¸ie fereastra Reconcile, care con¸ine balan¸ele tuturor conturilor dumneavoastr˘ t t t a Ca rezultat, nu trebuie s˘ verifica¸i balan¸ele dintr-o mul¸ime de registre. Folosind aceast˘ fereastr˘ , pute¸i valida cu u¸urin¸a a t t t a a t s t˘ declara¸iile bancare. t • Split Transactions: Aceast˘ facilitate v˘ permite s˘ diviza¸i tranzac¸iile în mai multe sume si categorii. De exemplu, achiza a a t t ¸ i¸iona¸i mai multe lucruri care pot fi împ˘ r¸ite pe mai multe categorii, de la un magazin. Aici, principala tranzac¸ie este suma t t at t cheltuit˘ la cump˘ rarea acestor bunuri, iar tranzac¸ia divizat˘ este reprezentat˘ de înregistr˘ rile separate pe categorii din ecranul a a t a a a editorului de tranzac¸ii divizate. Pute¸i reverifica tranzac¸ia principal˘ oricând prin afi¸area înregistr˘ rilor pentru tranzac¸ia dit t t a s a t vizat˘ . a
  • Cursul Ubuntu desktop 137 / 338 • Suport pentru HBCI: GnuCash integreaz˘ suport pentru protocolul German Home Banking Computer Information (HBCI). a Caracteristica de mai sus este folositoare utilizatorilor germani care nu vor fi nevoi¸i s˘ introduc˘ manual detaliile conturilor t a a bancare pe care le posed˘ . Pot realiza online transferuri bancare, desc˘ rca declara¸ii bancare si folosi debitarea direct˘ f˘ r˘ a a t ¸ a aa probleme. • Tranzac¸ii programate: Utilizatorii pot programa efectuarea tranzac¸iilor în GnuCash dup˘ dorin¸a si pot introduce o alarm˘ t t a t˘ ¸ a pentru a le reaminti de aceste tranzac¸ii. Facilitatea nu presupune ca dumneavoastr˘ s˘ v˘ aminti¸i ce tranzac¸ie trebuie f˘ cut˘ t a a a t t a a într-un anumit moment. Programul urm˘ re¸te automat tranzac¸iile si le efectueaz˘ pe cele programate la timpul stabilit. Pute¸i a s t ¸ a t reprograma tranzac¸iile, dac˘ este necesar. t a • Func¸ia de c˘ utare a tranzac¸iilor: Fereastra de dialog Transaction Finder v˘ ajut˘ s˘ localiza¸i si cea mai mic˘ tranzac¸ie. t a t a a a t ¸ a t Completa¸i câmpurile relevante din fereastra Transaction Finder si GnuCash va g˘ si transferul pe care îl c˘ uta¸i. De exemplu, t ¸ a a t s˘ spunem c˘ dori¸i s˘ identifica¸i toate cheltuielile care trec de o anumit˘ sum˘ din aceast˘ lun˘ . GnuCash va putea identifica a a t a t a a a a toate aceste tranzac¸ii. Trebuie doar s˘ men¸iona¸i tranzac¸iile ca fiind în sum˘ mai mare de cea introdus˘ în câmpul de c˘ utare. t a t t t a a a • Un manual nou si func¸ie de ajutor nou˘ : GnuCash vine cu un tutorial si un ghid de concepte noi, pentru a facilita trecerea ¸ t a ¸ în revist˘ a principiilor contabilit˘¸ii în cazul utilizatorilor noi. Acest ghid ajut˘ utilizatorii în aplicarea eficient˘ a principiilor a at a a si le pune la dispozi¸ie procedura exact˘ pentru fiecare sarcin˘ . ¸ t a a 4.8 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • OpenOffice.org este suita de aplica¸ii pentru birou pe care o întâlni¸i în configurarea implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu. t t a • Suita de programe OpenOffice.org con¸ine cinci aplica¸ii care v˘ ajut˘ s˘ v˘ îndeplini¸i eficient sarcinile. t t a a a a t • Writer este componenta pentru procesare de text din suita de programe OpenOffice.org si con¸ine toate facilit˘¸ile pe care le ¸ t at poate integra un procesor de text modern, complet. • Calc este componenta pentru calcul tabelar din suita de programe pentru birou OpenOffice.org si ofer˘ o întreag˘ gam˘ de ¸ a a a func¸ii avansate pentru a v˘ ajuta în ducerea la bun sfâr¸it a sarcinilor complexe. t a s • Impress este o unealt˘ complet˘ pentru realizarea de prezent˘ ri, inclus˘ în suita de programe pentru birou OpenOffice.org. a a a a • Math este componenta pentru scrierea ecua¸iilor matematice din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. t • GnuCash este o aplica¸ie extrem de folositoare pentru administrarea finan¸elor personale sau pe cele ale unei mici afaceri. t t 4.9 Exerci¸ii recapitulative t Question: Enumera¸i aplica¸iile incluse în suita de programe pentru birou OpenOffice.org. t t Answer: Question: În ce format salveaz˘ OpenOffice.org implicit fi¸ierele? a s a) SWF b) PDF c) ODF Answer: Question: Numi¸i componenta pentru editarea ecua¸iilor matematice din suita de programe pentru birou OpenOffice.org. t t Answer: Question: Care facilitate a unui program v˘ ajut˘ s˘ realiza¸i diferite sabloane personalizate pentru scrisori? a a a t ¸ Answer:
  • Cursul Ubuntu desktop 138 / 338 Question: Ce program inclus în OpenOffice.org v˘ permite navigarea în interiorul unui document? a Answer: Question: Numi¸i facilitatea din suita de programe OpenOffice.org care v˘ permite s˘ modifica¸i cu totul aspectul unui document. t a a t Answer: Question: Ave¸i nevoie de programe suplimentare pentru convertirea unui document OpenOffice.org într-un fi¸ier PDF? t s Answer: Question: Numi¸i unealta din programul OpenOffice.org Calc care v˘ ghideaz˘ în crearea unei formule. t a a Answer: Question: Math v˘ permite s˘ introduce¸i formule direct în documentul dumneavoastr˘ dac˘ sunte¸i familiar cu _______________? a a t a a t Answer: Question: Numi¸i facilitatea din aplica¸ia OpenOffice.org Impress care v˘ permite s˘ crea¸i text t t a a t cu efecte 3D uimitoare. Answer: Question: Care facilitate din GnuCash v˘ ajut˘ s˘ c˘ uta¸i o tranzac¸ie folosind fereastra Query? a a a a t t 1. Split transaction 2. Tranzac¸ii programate t 3. Transaction finder 4. Fereastra Reconcile Answer: 4.10 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1: Realizarea sarcinilor de baz˘ în procesarea de text folosind Writer Ca angajat într-o companie care se ocup˘ t a a cu decora¸iunile interioare, a¸i primit îns˘ rcinarea de a realiza un capitol despre decora¸iunile interioare care s˘ fie prezentat în t t a t a buletinele informative ale companiei. Sunte¸i încântat de sarcina primit˘ , deoarece aceasta va ar˘ ta abilit˘¸ile dumneavoastr˘ . t a a at a Totu¸i, va trebui s˘ preg˘ ti¸i capitolul în cea mai pl˘ cut˘ manier˘ posibil˘ din punct de vedere estetic. Pl˘ nui¸i s˘ include¸i mult s a a t a a a a a t a t text, înso¸it de elemente grafice si tabele, toate aliniate frumos, pentru a r˘ spunde sensibilit˘¸ilor angaja¸ilor companiei. t ¸ a at t Pentru a v˘ duce sarcina la bun sfâr¸it, trebuie s˘ realiza¸i urm˘ toarele: a s a t a • Crea¸i si formata¸i un document text t ¸ t • Insera¸i tabele în document t • Insera¸i imagini în document t • Salva¸i documentul t 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Word Processor. t t ¸ t 2. Introduce¸i textul dumneavoastr˘ în documentul gol. t a 3. În meniul Format, efectua¸i clic pe Style and Formatting pentru a afi¸a fereastra Style and Formatting. t s 4. În meniul ferestrei Style and Formatting, efectua¸i clic pe o categorie de stil pentru a afi¸a stilurile care sunt con¸inute în t s t respectiva categorie. 5. Selecta¸i textul asupra c˘ ruia dori¸i s˘ aplica¸i stiluri si formatare. t a t a t ¸ 6. Face¸i dublu clic pe stilul potrivit din fereastra Style and Formatting pentru a-l aplica textului selectat. t
  • Cursul Ubuntu desktop 139 / 338 7. Repeta¸i aceea¸i procedur˘ pentru a aplica stiluri si formate diferite în alte p˘ r¸i ale documentului. t s a ¸ at A¸i creat si formatat documentul în concordan¸a cu cerin¸ele dumneavoastr˘ . t ¸ t˘ t a 1. Pozi¸iona¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ insera¸i tabelul. t t t a t 2. În meniul Tabel, merge¸i la Insera¸i si apoi efectua¸i clic pe Tabel t t ¸ t 3. Specifica¸i propriet˘¸ile tabelului si efectua¸i clic pe OK. t at ¸ t 4. Pentru a afi¸a fereastra de dialog Table Format, efectua¸i clic dreapta pe tabelul inserat si alege¸i din meniul contextual s t ¸ t op¸iunea Tabel. t 5. Defini¸i specifica¸iile tabelului dup˘ necesit˘¸ile si preferin¸ele dumneavoastr˘ în fereastra de dialog Table Format si t t a at ¸ t a ¸ efectua¸i clic pe OK pentru a aplica schimb˘ rile. t a A¸i inserat cu succes tabele în documentul dumneavoastr˘ text. Acum pute¸i introduce datele necesare. t a t 1. Pozi¸iona¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ insera¸i imaginea. t t t a t 2. În meniul Inserare, merge¸i la Picture, apoi efectua¸i clic pe From File. t t 3. În meniul ferestrei de dialog Insert Picture, naviga¸i pân˘ la fi¸ierul dorit, selecta¸i fi¸ierul si apoi efectua¸i clic pe Det a s t s ¸ t schide. 4. Pentru a redimensiona imaginea inserat˘ , selecta¸i imaginea, apoi ap˘ sa¸i si men¸ine¸i ap˘ sat˘ tasta SHIFT. a t a t ¸ t t a a 5. Cu tasta SHIFT ap˘ sat˘ , efectua¸i clic pe unul din elementele de control ale imaginii si trage¸i de maus pentru a modifica a a t ¸ t dimensiunile imaginii. 6. Pentru a aranja si alinia cum trebuie imaginea, efectua¸i clic dreapta pe imagine, apoi alege¸i op¸iunile potrivite din meniul ¸ t t t contextual. 7. Defini¸i op¸iunile de pozi¸ionare pentru imaginea în cauz˘ . t t t a 8. Imaginea este acum inserat˘ corect în documentul dumneavoastr˘ text. a a 1. În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Salveaz˘ ca. s t a 2. În fereastra de dialog Save, naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ salva¸i documentul. t a t a t 3. Introduce¸i numele fi¸ierului în câmpul Name. t s 4. Specifica¸i tipul fi¸ierului prin selectarea acestuia din meniul contextual din partea de jos a ferestrei de dialog. t s 5. Face¸i clic pe Salveaz˘ pentru a salva fi¸ierul. t a s A¸i salvat cu succes documentul în locul dorit de dumneavoastr˘ . t a Exerci¸iul 2: Realizarea sarcinilor de baz˘ în calculul tabelar folosind Calc Ca director financiar al unei companii, a¸i primit t a t sarcina de a preg˘ ti raportul trimestrial cu situa¸ia conturilor companiei. A¸i fost împov˘ rat deodat˘ cu sarcina de a procesa un a t t a a volum masiv de date, de a analiza datele pentru a genera rapoartele necesare, de a prezenta datele în fa¸a conducerii companiei si t ¸ de a genera rapoartele în format PDF pentru documentare sau consult˘ ri ulterioare. Pentru a îndeplini aceast˘ sarcin˘ complex˘ , a a a a trebuie s˘ realiza¸i urm˘ toarele: a t a • Introduce¸i si formata¸i datele într-o foaie de calcul electronic˘ t ¸ t a • Aplica¸i formule si func¸ii datelor dumneavoastr˘ t ¸ t a • Prezenta¸i datele în mod grafic t • Genera¸i rapoarte în format PDF t Pentru a introduce si formata datele în foaia de calcul electronic˘ proceda¸i astfel: ¸ a t
  • Cursul Ubuntu desktop 140 / 338 • În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si efectua¸i clic pe OpenOffice.org Spreadsheet pentru a deschide o foaie de calcul în t t ¸ t programul Calc. • Introduce¸i datele necesare în foaia de calcul. t • Pentru a aplica formatul dorit unei arii de celule selectate, în meniul Format, efectua¸i clic pe Celule. t • Se va deschide fereastra de dialog Format Cells. Folosi¸i op¸iunile numeroase asociate categoriilor Font, Font Effects si t t ¸ Alignment pentru a specifica variate atribute de formatare aplicabile textului selectat. • Face¸i clic pe Ok pentru a aplica efectele de formatare. t • Pentru folosirea func¸iei Autoformat unei foi de calcul sau unei arii de celule selectate, în meniul Format efectua¸i clic pe t t Autoformat. • Pentru a desemna un format predefinit celulelor selectate, alege¸i unul din lista Format si apoi efectua¸i clic pe OK pentru a t ¸ t aplica formatul ales selec¸iei de celule. t A¸i introdus cu succes datele în foaia de calcul si a¸i formatat-o dup˘ dorin¸a. t ¸ t a t˘ Pentru a aplica formule si func¸ii datelor dumneavoastr˘ proceda¸i astfel: ¸ t a t • Selecta¸i celula din foaia de calcul în care dori¸i s˘ introduce¸i formula. t t a t • Pentru a crea o formul˘ sau func¸ie cu ajutorul asistentului Function Wizard, efectua¸i clic Function Wizard pe Formula a t t Bar. • Selecta¸i categoria de func¸ii dorit˘ din lista contextual˘ Category pentru a afi¸a func¸iile listate în respectiva categorie. t t a a s t • C˘ uta¸i func¸ia de care ave¸i nevoie în lista Functions si efectua¸i clic pe aceasta pentru a o selecta. a t t t ¸ t • Face¸i clic pe Înainte, pentru a continua procedura de introducere a unei formule. t • Pentru a specifica aria de celule pentru care dori¸i s˘ aplica¸i formula, efectua¸i clic pe butonul Shrink. Fereastra de dialog t a t t FunctionWizard va fi minimizat˘ si ave¸i afi¸at˘ fereastra principal˘ a foii de calcul. a¸ t s a a • Selecta¸i aria de celule care con¸in datele dorite. t t • Dup˘ alegerea celulelor, merge¸i înapoi la asistentul Function Wizard prin executarea unui clic pe butonul Maximize. a t • Pentru a termina cu introducerea formulei, efectua¸i clic pe OK. t A¸i aplicat cu succes o formul˘ unei selec¸ii de date. Solu¸ia apare în celula în care a¸i introdus formula. t a t t t Pentru a v˘ prezenta datele în mod grafic proceda¸i astfel: a t În meniul Inserare, merge¸i la Chart. t • Defini¸i aria cu datele dorite, etichetele si foaia în care va fi afi¸at˘ diagrama t ¸ s a • Face¸i clic pe Înainte pentru a continua. t • Alege¸i tipul diagramei si efectua¸i clic pe Înainte pentru a continua cu procedura introducerii diagramelor. t ¸ t • Specifica¸i o variant˘ pentru grafica selectat˘ face¸i clic pe Înainte pentru a continua t a a t • Specifica¸i titlul principal al diagramei si titlurile si etichetele axelor. Dup˘ introducerea informa¸iilor necesare, efectua¸i clic t ¸ ¸ a t t pe Create. • Este inserat˘ o diagram˘ în locul ales de dumneavoastr˘ pe foaia de calcul. A¸i afi¸at cu succes datele sub forma unei diagrame. a a a t s Pentru a genera un raport în format PDF proceda¸i astfel: t • În meniul File, efectua¸i clic pe Export˘ ca PDF. t a
  • Cursul Ubuntu desktop 141 / 338 • Introduce¸i un nume pentru fi¸ier în câmpul Name din fereastra de dialog Export. t s • Naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul. t a t a t s • Face¸i clic pe Salveaz˘ pentru a continua. t a • Defini¸i op¸iunile dorite în fereastra de dialog PDF Options, apoi efectua¸i clic pe OK. t t t A¸i exportat cu succes foaia de calcul în format PDF. t Exerci¸iul 3: Realizarea prezent˘ rilor multimedia utilizând Impress Ca instructor într-o firm˘ de arhitectur˘ , vi se cere s˘ t a a a a dezvolta¸i o prezentare care s˘ con¸in˘ proiecte arhitectonice si planuri, prezentare care poate fi de folos în preg˘ tirea noilor veni¸i t a t a ¸ a t în firm˘ . Dori¸i ca materialul de preg˘ tire realizat de dumneavoastr˘ s˘ demonstreze cu eficien¸a toate detaliile dimensiunilor a t a a a t˘ proiectelor arhitectonice, care pot include planuri ale etajelor, cote de nivel si planuri ale amplasamentului. Dori¸i s˘ însufle¸i¸i ¸ t a tt prezentarea dumneavoastr˘ , prin ad˘ ugarea unor anima¸ii acolo unde se potrivesc. În sfâr¸it, dori¸i s˘ converti¸i prezentarea a a t s t a t într-un fi¸ier Flash pentru a fi u¸or de folosit pe viitor. s s Pentru a v˘ îndeplini sarcina, va trebui s˘ : a a • Crea¸i o prezentare care s˘ con¸in˘ textele si imaginile necesare t a t a ¸ • Ad˘ uga¸i elemente de grafic˘ 3D si anima¸ii în prezentare a t a ¸ t • Configura¸i si reda¸i o prezentare de diapozitive t ¸ t • Exporta¸i prezentarea ca fi¸ier Flash t s Pentru a crea o prezentare care s˘ con¸in˘ textele si imaginile necesare proceda¸i astfel: a t a ¸ t • În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Birou si apoi efectua¸i clic pe OpenOffice.org Presentation. t t ¸ t • Se va deschide fereastra de dialog Presentation Wizard. Pentru a crea o prezentare nou˘ , p˘ stra¸i selec¸iile implicite si a a t t ¸ efectua¸i clic pe Înainte. t • Alege¸i aspectul diapozitivelor si modul de prezentare a acestora si face¸ clic pe Înainte. t ¸ ¸ t • Defini¸i efectele de tranzi¸ie care vor fi aplicate diapozitivelor si apoi efectua¸i clic pe Create pentru a merge mai departe. t t ¸ t • Alege¸i o form˘ pentru diapozitivul curent din panoul Task aflat în partea stâng˘ . t a a • Introduce¸i textul dorit în cadrele pentru text, ob¸inând astfel primul diapozitiv, c˘ ruia îi ve¸i alege un sablon astfel: efectua¸i t t a t ¸ t clic pe Pagini master pentru a deschide panoul Pagini master. • Face¸i clic pe sablonul care se potrive¸te dorin¸elor dumneavoastr˘ , pentru a-l aplica prezent˘ rii. t ¸ s t a a • Insera¸i un diapozitiv nou prin executarea unui clic pe butonul Slide din bara de unelte Standard. t • Selecta¸i un aspect pentru diapozitivul nou. t • Introduce¸i textul dorit în cadrul pentru text prezentat. t • Pentru a insera o imagine în prezentare, în meniul Inserare efectua¸i clic pe Picture. t • În fereastra de dialog Insert Picture, alege¸i imaginea dorit˘ si efectua¸i clic pe butonul Deschide pentru a o introduce în t a¸ t prezentarea dumneavoastr˘ . a Urma¸i aceea¸i procedur˘ si pentru restul diapozitivelor. t s a¸ A¸i creat cu succes o prezentare care con¸ine text si imagini. t t ¸ Pentru a ad˘ uga elemente grafice 3D si anima¸ii proceda¸i astfel: a ¸ t t • Pentru randarea efectelor speciale 3D pe un text, în bara de unelte Drawing efectua¸i clic pe butonul Fontwork Gallery. t • Selecta¸i stilul în care dori¸i s˘ fie afi¸at textul si efectua¸i clic pe OK. t t a s ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 142 / 338 • Face¸i dublu clic pe obiectul Fontwork. t • Introduce¸i textul dorit în locul cuvântului „Fontwork” care apare în obiect. t • Face¸i clic o singur˘ dat˘ în afara ariei de selec¸ie a obiectului pentru a ie¸i din modul de editare Fontwork. t a a t s • Pentru a afi¸a bara de unelte 3D-Objects, în meniul Vizualizare efectua¸i clic pe Toolbars si apoi selecta¸i 3D-Objects. s t ¸ t • Pentru a insera un element 3D-Object în diapozitivul curent, efectua¸i clic pe obiectul dorit din bara de unelte 3D-Objects. t • Apoi muta¸i mausul în locul în care dori¸i s˘ insera¸i obiectul. t t a t • Cu butonul din stânga al mausului ¸inut ap˘ sat, trage¸i mausul pentru a insera obiectul în diapozitiv. t a t • Schimba¸i propor¸iile si dimensiunile obiectului prin ac¸ionarea asupra elementelor de control marcate prin culoarea verde. t t ¸ t • Pentru a aplica efecte 3D graficii inserate, efectua¸i clic dreapta pe obiect. În meniul contextual, efectua¸i clic pe 3D Effects. t t • Defini¸i aspectul si percep¸ia obiectului inserat prin alegerea op¸iunilor potrivite din fereastra de dialog 3D Effects. t ¸ t t • Dup˘ definirea op¸iunilor, efectua¸i clic pe pictograma Assign, aflat˘ în partea din dreapta-sus a ferestrei de dialog 3D Effects. a t t a • Face¸i clic pe butonul Close pentru a ie¸i din fereastra de dialog 3D Effects. t s • Pentru a ad˘ uga anima¸ii diferitelor elemente din prezentarea dumneavoastr˘ , în meniul Slide Show efectua¸i clic pe Custom a t a t Animation. • Alege¸i un element si efectua¸i clic pe butonul Add din panoul Custom Animation, pentru a afi¸a fereastra de dialog Custom t ¸ t s Animation. • Dup˘ definirea tuturor configur˘ rilor dorite pentru acel obiect, efectua¸i clic pe OK pentru a aplica efectele de anima¸ie. a a t t A¸i ad˘ ugat cu succes grafic˘ 3D si anima¸ii în prezentarea dumneavoastr˘ . t a a ¸ t a • Pentru a configura si reda o prezentare de diapozitive proceda¸i astfel: ¸ t • În meniul Slide Show, selecta¸i Slide Show Settings. t • Alege¸i op¸iunile pe care le dori¸i din fereastra de dialog Slide Show si efectua¸i clic pe OK pentru aplicarea configur˘ rilor. t t t ¸ t a • Pentru a reda prezentarea de diapozitive, selecta¸i Slide Show din meniul Slide Show sau ap˘ sa¸i tasta F5. t a t Prezentarea dumneavoastr˘ va fi rulat˘ . a a Pentru a exporta prezentarea ca fi¸ier Flash proceda¸i astfel: s t • În meniul Fi¸ier, efectua¸i clic pe Export. s t • Introduce¸i un nume pentru fi¸ierul dumneavoastr˘ în câmpul de nume File si naviga¸i pân˘ în directorul în care dori¸i s˘ salva¸i t s a ¸ t a t a t acest fi¸ier. s • Pentru a exporta prezentarea ca fi¸ier Flash, alege¸i Macromedia Flash (SWF) (.swf) din lista derulant˘ File. s t a • Face¸i clic pe Salveaz˘ pentru a exporta fi¸ierul în locul dorit. t a s Fi¸ierul este exportat în locul indicat. Pute¸i viziona prezentarea ca pe orice fi¸ier SWF. s t s Exerci¸iul 4: Crearea unei formule utilizând aplica¸ia Math În rolul dumneavoastr˘ de profesor de matematic˘ într-un liceu, t t a a trebuie s˘ concepe¸i un test matematic pe hârtie, care s˘ con¸in˘ ecua¸ii geometrice si aritmetice. Trebuie s˘ g˘ si¸i o cale prin care a t a t a t ¸ a a t s˘ introduce¸i ecua¸iile matematice, corecte din punctul de vedere al format˘ rii, în documentul dumneavoastr˘ text. a t t a a Solu¸ie: t • Pozi¸iona¸i cursorul în locul din document în care dori¸i s˘ apar˘ formula. t t t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 143 / 338 • În meniul Inserare, merge¸i la Object si efectua¸i clic pe Formula. În josul ferestrei documentului se va deschide fereastra t ¸ t Equation editor. • Pentru a afi¸a fereastra Selection, în meniul Vizualizare, efectua¸i clic pe Selection. s t • Începe¸i introducerea formulei prin selectarea unui simbol din fereastra Selection. t • Introduce¸i textul necesar în marcajul care apare în editorul de ecua¸ii. t t • Urma¸i aceea¸i procedur˘ pentru a introduce restul ecua¸iei. t s a t • Face¸i clic oriunde în fereastra documentului pentru a ie¸i din editorul de ecua¸ii. t s t • Pentru inserarea unor formule care au în componen¸a lor caractere grece¸ti, afi¸a¸i fereastra Catalog, prin selectarea acesteia t s s t din meniul Unelte. • Asigura¸i-v˘ c˘ este selectat˘ categoria Greek în fereastra contextual˘ Symbol. t a a a a • Alege¸i simbolul grecesc cerut din fereastra Symbols si efectua¸i clic pe Inserare. t ¸ t • Urma¸i aceea¸i procedur˘ pentru introducerea restului formulei. t s a
  • Cursul Ubuntu desktop 144 / 338 Capitolul 5 Ubuntu si jocurile ¸ O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a cum s˘ : a t t at a • C˘ uta¸i si instala¸i jocuri în Ubuntu a t ¸ t • Juca¸i unele din cele mai populare jocuri din Ubuntu t • Configura¸i alte jocuri t 5.1 Instala¸i jocuri în Ubuntu t Not˘ : a La instalarea sistemului de operare Ubuntu 8.04 LTS acesta ofer˘ implicit 17 jocuri Ubuntu, inclusiv Aisleriot, Solitaire, Gnometris a si Mine. Suplimentar, pute¸i instala multe jocuri din alte arhive software suplimentare. ¸ t Activarea unei arhive software este o opera¸ie pe care o efectua¸i o singur˘ data. Nu este necesar s˘ activa¸i arhivele software de t t a a t fiecare dat˘ înainte de a instala vreo aplica¸ie. a t 5.1.1 ˘ Instalarea unui joc dintr-o Arhiva software Instalare/Dezinstalare aplica¸ii> si Administratorul de pachete Synaptic sunt interfe¸ele grafice cu utilizatorul care v˘ permit t ¸ t a instalarea aplica¸iilor din arhivele software Ubuntu. Dintre acestea Instalare/Dezinstalare aplica¸ii ofer˘ cea mai u¸oar˘ metod˘ t t a s a a de a instala jocuri în Ubuntu. 1. Din meniul Aplica¸ii selecta¸i op¸iunea Instalare/Dezinstalare aplica¸ii. t t t t Figura 5.1: Pornirea programului Instalare/Dezinstalare
  • Cursul Ubuntu desktop 145 / 338 2. În fereastra Instalare/Dezinstalare aplica¸ii, din panoul din stânga selecta¸i op¸iunea Jocuri pentru a se afi¸a o list˘ t t t s a cu jocurile în partea superioar˘ a ferestrei din dreapta si popularitatea de care se bucur˘ respectivele jocuri în rândul a ¸ a utilizatorilor. În partea inferioar˘ a ferestrei din partea dreapt˘ se va afi¸a o scurt˘ descriere a jocului selectat. a a s a Figura 5.2: Fereastra aplica¸iei Instalare/Dezinstalare... t 3. Panoul din dreapta afi¸eaz˘ implicit doar aplica¸ii suportate de Canonical srl. Pentru a schimba lista de jocuri afi¸ate ap˘ sa¸i s a t s a t butonul Aplica¸ii suportate si selecta¸i din meniu op¸iunea pe care o dori¸i. t ¸ t t t Figura 5.3: Modificarea op¸iunilor listei aplica¸iilor afi¸ate t t s 4. Pute¸i naviga prin lista de jocuri afi¸ate sau pute¸i c˘ uta un joc dup˘ numele s˘ u. Pentru a ini¸ia o c˘ utare tasta¸i numele t s t a a a t a t numele jocului în c˘ su¸a de C˘ utare si apoi ap˘ sa¸i tasta Enter. Sec¸iunea superioar˘ a panoului din dreapta va afi¸a a t a ¸ a t t a s rezultatul c˘ ut˘ rii. Bifa¸i c˘ su¸a din stânga jocului pentru a-l marca pentru instalare si ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ schimb˘ rile. a a t a t ¸ a t a a Se va deschide o fereastr˘ de dialog în care vi se cere confirmarea pentru a putea continua procesul de instalare. a
  • Cursul Ubuntu desktop 146 / 338 Figura 5.4: C˘ utarea unui joc a ˘ N OTA : Rezultatul c˘ ut˘ rii este dependent de modul de afi¸are ales la pasul anterior. Pentru o c˘ utare mai larg˘ selecta¸i op¸iunea a a s a a t t Toate aplica¸iile disponibile din lista derulant˘ Afi¸eaz˘ . t a s a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ t ˘ Pentru a dezinstala un joc din calculatorul dumneavoastra debifa¸i casu¸a din dreptul jocului si apasa¸i butonul Aplica t ˘ t ¸ ˘ schimbarile. 5. În fereastra de confirmare ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ pentru a continua procesul de instalare sau ap˘ sa¸i butonul Renun¸a a t a a t t˘ pentru a v˘ întoarce la fereastra principal˘ a programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii. a a t Figura 5.5: Confirmarea pachetelor de instalat 6. Dup˘ încheierea instal˘ rii se va deschide o fereastr˘ de confirmare a instal˘ rii si v˘ ofer˘ urm˘ toarele op¸iuni: s˘ lansa¸i a a a a ¸ a a a t a t jocul instalat, s˘ v˘ întoarce¸i în fereastra principal˘ a programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii sau s˘ închide¸i fera a t a t a t eastra de confirmare. Selecta¸i op¸iunea dorit˘ . t t a
  • Cursul Ubuntu desktop 147 / 338 Figura 5.6: Fereastra de dialog confirmând instalarea 7. Pentru a lansa jocul de pe desktop alege¸i numele jocului din meniul Aplica¸ii->Jocuri. t t Figura 5.7: Lansarea unui joc Face¸i jocurile! t 5.2 ˘ Cum se joaca jocurile în Ubuntu Not˘ : a Jucarea unui joc în Ubuntu nu difer˘ de jucarea unui joc în orice alt sistem de operare pe baz˘ de Interfa¸a Grafic˘ cu Utilizatorul a a t˘ a (GUI). Nu ave¸i nevoie de preg˘ tire special˘ pentru a juca jocurile si distrac¸ia cea mare este s˘ le explora¸i singuri. t a a ¸ t a t Asigura¸i-v˘ c˘ ave¸i driverele de accelerare hardware 3D pentru placa dumneavoastr˘ video. t a a t a 5.2.1 ˘ Cum se joaca Frozen-Bubble Not˘ : a În Frozen-Bubble, trebuie s˘ împu¸ca¸i baloane formând grupuri de minim 3 de aceea¸i culoare, for¸ându-le s˘ se sparg˘ . Frozena s t s t a a Bubble este o clon˘ a cunoscutului joc Puzzle Bobble si are 100 de nivele de joc în mod de joc cu un singur juc˘ tor, are mod a ¸ a de joc pentru doi juc˘ tori, are coloan˘ sonor˘ si o grafic˘ atractiv˘ . Pute¸i juca jocul cu un partener în re¸eaua local˘ (LAN) sau a a a¸ a a t t a
  • Cursul Ubuntu desktop 148 / 338 pute¸i invita un juc˘ tor s˘ juca¸i pe Internet. Frozen-Bubble nu este în lista jocurilor instalate implicit si trebuie s˘ -l instala¸i din t a a t ¸ a t arhivele software Universe. Acest joc nu are op¸iune de a închide sonorul. Din aceast˘ cauz˘ , dac˘ juca¸i la locul de munc˘ si nu dori¸i s˘ afle si colegii, t a a a t a¸ t a ¸ asigura¸i-v˘ c˘ a¸i dezafectat difuzoarele înainte de a lansa jocul. t a a t 1. Din meniul Aplica¸ii selecta¸i categoria Jocuri si alege¸i op¸iunea Frozen-Bubble pentru a lansa jocul. t t ¸ t t Figura 5.8: Pornirea jocului Frozen-Bubble 2. Fereastra de start a jocului Frozen-Bubble 2 afi¸eaz˘ o list˘ de unde pute¸i selecta modul de joc, personaliza nivelele de s a a t joc, modifica rezolu¸ia, specifica tastele de joc, afi¸a lista cu scorurile cele mai bune. t s Figura 5.9: Meniul principal al jocului Frozen-Bubble 3. Pentru a începe o partid˘ în mod de joc „un singur juc˘ tor” selecta¸i START 1P GAMe si ap˘ sa¸i tasta Enter pentru a a a t ¸ a t afi¸a meniul Porne¸te joc de o persoan˘ . Selecta¸i PLAY DEFAULT LEVEL SeT si ap˘ sa¸i tasta Enter pentru a lansa s s a t ¸ a t jocul începând cu primul nivel.
  • Cursul Ubuntu desktop 149 / 338 Figura 5.10: Meniul pentru joc pentru o singur˘ persoan˘ a a ˘ N OTA : Folosi¸i s˘ ge¸ile Sus-Jos pentru a naviga în meniu. t a t 4. Scopul jocului este s˘ împiedica¸i baloanele s˘ ajung˘ la pinguinul de lâng˘ iglu. La pornirea jocului ve¸i observa un a t a a a t aranjament de baloane de diferite culori, un tun de baloane si un indicator de direc¸ie. Folosi¸i s˘ ge¸ile Stânga-Dreapta ¸ t t a t pentru a schimba direc¸ia indicatorului si tasta Spa¸iu (sau s˘ geat˘ Sus) pentru a trage cu tunul de baloane. Pentru a sparge t ¸ t a a baloanele trebuie s˘ grupa¸i cel pu¸in trei de aceea¸i culoare. Dac˘ balonul tras love¸te un altul de alt˘ culoare atunci „se a t t s a s a lipe¸te” de acesta si se adaug˘ la aranjamentul ini¸ial. s ¸ a t Figura 5.11: Fereastra de joc 5. Salvele pe care le trage¸i trebuie s˘ se incadreze într-o limit˘ de timp de sub 7 secunde, altfel se va afi¸a mesajul Hurry t a a s care va clipi de trei ori dup˘ care tunul va trage automat. Balonul care apare la fereastra igluului este balonul care va fi a înc˘ rcat pentru urm˘ toarea salv˘ . a a a Figura 5.12: Mesajul de aten¸ionare Hurry t Si pentru a înr˘ ut˘¸ii situa¸ia bietului pinguin, cele dou˘ pistoane FB-01 si FB-02 împing scândura c˘ tre el, reducând spa¸iul ¸ a at t a ¸ a t pentru aranjamentul de baloane.
  • Cursul Ubuntu desktop 150 / 338 6. Dac˘ a¸i reu¸it s˘ sparge¸i toate baloanele atunci a¸i câ¸tigat. Pute¸i ap˘ sa orice tast˘ pentru a trece le nivelul urm˘ tor. a t s a t t s t a a a Figura 5.13: Rezultate în diferite etape ale jocului ˘ N OTA : Ap˘ sa¸i tasta ESC pentru a v˘ întoarce la fereastra anterioar˘ sau pentru a închide aplica¸ia. a t a a t 7. Dac˘ ie¸i¸i din joc dup˘ ce a¸i ob¸inut un scor bun tasta¸i numele dumneavoastr˘ în fereastra care se deschide si ap˘ sa¸i a st a t t t a ¸ a t tasta Enter pentru a afi¸a lista cu cele mai bune scoruri. În list˘ ve¸i vedea nivelul la care a¸i ajuns si cât timp v-a luat s˘ s a t t ¸ a realiza¸i acest lucru. Ap˘ sati tasta ESC pentru a reveni la meniul principal. t a
  • Cursul Ubuntu desktop 151 / 338 Figura 5.14: Fereastra cu scorurile cele mai bune Dac˘ nu v˘ plac aranjamentele implicite de baloane pute¸i crea propriul dumneavoastr˘ aranjament selectând Level editor din a a t a meniul principal. 5.2.2 ˘ Cum se joaca PlanetPenguin Racer PlanetPenguin Racer, cunoscut si sub numele de ppracer este un joc de curse simplu avându-l ca erou principal pe Tux, mascota ¸ Linux. Jocul are la baz˘ jocul popular Tux Racer din Linux. Scopul jocului este s˘ coborâ¸i o pant˘ de munte acoperit˘ cu ghea¸a a a t a a t˘ si z˘ pad˘ cât mai repede posibil, evitând copacii si bolovanii care v-ar încetinii din drum. ¸ a a ¸ 1. Instala¸i pachetul planetpenguin-racer din arhivele software Universe. t 2. Din meniul Applica¸ii selecta¸i categoria Jocuri si alege¸i op¸iunea Planet Penguin Racer pentru a lansa jocul. t t ¸ t t
  • Cursul Ubuntu desktop 152 / 338 Figura 5.15: Pornirea jocului PlanetPenguin Racer 3. Ap˘ sa¸i oricare tast˘ de pe tastatur˘ pentru a trece la fereastra urm˘ toare. a t a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 153 / 338 Figura 5.16: Fereastra de pornire 4. Urm˘ toarea fereastr˘ afi¸eaz˘ meniul principal al jocului. Ap˘ sa¸i op¸iunile meniului pentru a lua parte la o curs˘ , pentru a a a s a a t t a v˘ antrena pentru o curs˘ , pentru a configura op¸iunile jocului, pentru a vedea cine a participat la crearea jocului si pentru a a t ¸ a p˘ r˘ si jocul. aa
  • Cursul Ubuntu desktop 154 / 338 Figura 5.17: Participarea la un concurs de coborâre 5. Pute¸i juca acest joc folosind tastatura calculatorului sau un joystick. Din meniul principal alege¸i op¸iunea Configuration t t t si ap˘ sa¸i Keyboard sau Joystick pentru a vedea configur˘ rile implicite pentru acestea. Ap˘ sa¸i Back pentru a v˘ întoarce ¸ a t a a t a la meniul principal. Figura 5.18: Op¸iuni de configurare t 6. Din meniul principal selecta¸i Enter an Event, alege¸i cursa de coborâre si turneul la care dori¸i s˘ participa¸i si apoi t t ¸ t a t ¸ ap˘ sa¸i Continue pentru a începe. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 155 / 338 Figura 5.19: Selectarea unei curse si a unui turneu. ¸ 7. Urm˘ toarea fereastr˘ v˘ solicit˘ s˘ alege¸i o curs˘ . Ca încep˘ tor nu ave¸i alt˘ op¸iune decât s˘ începe¸i cu cea implicit˘ . a a a a a t a a t a t a t a Cu toate acestea citi¸i informa¸iile de la Needed to advance pentru a vedea cerin¸ele minime pentru a v˘ califica în runda t t t a urm˘ toare a turneului. a 8. Ap˘ sa¸i pe Race! pentru a începe cursa. a t Figura 5.20: Alegerea unei curse
  • Cursul Ubuntu desktop 156 / 338 9. Urm˘ toarea fereastr˘ porne¸te cursa. Scopul jocului este s˘ -l conduc˘ pe Tux pân˘ la linia de Sosire, adunând heringi pe a a s a a a parcurs. Dac˘ reu¸i¸i s˘ ajunge¸i la linia de Sosire încadrându-v˘ în parametrii specifica¸i de Cerin¸e pentru promovare, a st a t a t t ve¸i trece în runda urm˘ toare; în caz contrar trebuie s˘ juca¸i runda curent˘ înc˘ o dat˘ . Pute¸i face asta de patru ori (ave¸i t a a t a a a t t patru „vie¸i”) în încercarea de câ¸tigare a turneului. Dac˘ nu reu¸i¸i s˘ îndeplini¸i cerin¸ele impuse pentru a câ¸tiga ve¸i t s a st a t t s t pierde o via¸a. t˘ Figura 5.21: Cum se joac˘ PlanetPenguin Racer a Pute¸i câ¸tiga doar dac˘ v˘ antrena¸i si dac˘ v˘ perfec¸iona¸i tehnica. t s a a t ¸ a a t t 5.3 ˘ Cum se joaca alte jocuri populare În afar˘ de toate jocurile disponibile în Ubuntu pute¸i juca si jocuri create pentru Microsoft Windows. Dar pentru aceasta trebuie a t ¸ s˘ pute¸i rula aplica¸ii Windows în Ubuntu. Unul din programele cu care pute¸i realiza acest lucru este Wine. a t t t 5.3.1 Instalarea emulatorului wine 1. Instala¸i pachetele wine si wine-dev folosind Administratorul de pachete Synaptic. t ¸ 2. Configurarea aplica¸iei wine poate fi realizat˘ prin intermediul programului Applications->Wine->Configure Wine. t a 3. Aceast˘ fereastr˘ v˘ va permite s˘ personaliza¸i diverse op¸iuni pentru wine precum versiunea de Microsoft Windows ce a a a a t t va fi simulat˘ , ce drivere se vor folosi, dar si set˘ ri specifice aplica¸iilor. Ap˘ sa¸i butonul OK pentru a închide fereastra. a ¸ a t a t Instala¸i pachetele wine si wine-dev folosind Administratorul de pachete Synaptic. t ¸ Wine este configurat în sistemul dumneavoastr˘ cu un disc C: virtual. Acum ve¸i putea accesa orice aplica¸ie Microsoft Windows a t t din Ubuntu. 5.3.2 Cum se poate juca un joc Microsoft Windows în Ubuntu Un executabil specific Microsoft Windows poate fi lansat cu Wine efectu˘ nd clic dreapta si din meniul contextual se alege a ¸ op¸iunea Deschide cu "Wine emulator Windows". t Dac˘ instala¸i o aplica¸ie Microsoft Windows cu Wine o pictogram˘ pentru accesul rapid poate fi gasit˘ în meniul Aplica¸iia t t a a t >Diverse.
  • Cursul Ubuntu desktop 157 / 338 5.4 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Pute¸i instala si juca multe jocuri disponibile implicit în Ubuntu si în arhivele software. t ¸ ¸ • Pute¸i instala jocuri utilizând aplica¸iile Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ aplica¸ii sau Administratorul de pachete Synaptic. t t a a t • Pute¸i juca jocuri specifice Microsoft Windows în Ubuntu instalând un program care emuleaz˘ mediul Microsoft Windows cum t a ar fi Wine. 5.5 Exerci¸ii recapitulative t Pagin˘ l˘ sat˘ inten¸ionat alb˘ . a a a t a 5.6 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1: Instalarea unui joc în Ubuntu La ultima întâlnire cu prietenii a¸i auzit multe lucruri bune despre un joc pe care t t ace¸tia l-au jucat pe sistemul lor de operare Linux. Dori¸i s˘ juca¸i acela¸i joc, dar nu îl g˘ si¸i în lista de jocuri instalate implicit s t a t s a t cu Ubuntu. Cum trebuie s˘ proceda¸i pentru a putea juca acest joc pe calculatorul dumneavoastr˘ ? a t a 1. Din meniul Sistem alege¸i categoria Administrare si selecta¸i op¸iunea Surse software pentru a se afi¸a fereastra de dialog t ¸ t t s Surse software. 2. Din fereastra de dialog Surse software bifa¸i c˘ su¸ele din dreptul op¸iunii main si universe. Men¸ine¸i op¸iunea Server t a t t ¸ t t t principal din dreptul categoriei Descarc˘ din: si debifa¸i op¸iunea CDrom a ¸ t t 3. Ap˘ sa¸i butonul Închide pentru a se afi¸a un mesaj de aten¸ionare si apoi ap˘ sa¸i butonul Reîncarc˘ pentru a actualiza lista a t s t ¸ a t a aplica¸iilor disponibile. t 4. Pentru a instala jocul selecta¸i aplica¸ia Instalare/Dezinstalare... din meniul Aplica¸ii pentru a afi¸a fereastra de dialog t t t s Instalare/Dezinstalare. 5. Selecta¸i categoria Games din panoul din stânga ferestrei, modifica¸i op¸iunea listei „Afi¸eaz˘ ” în All Open Source Apt t t s a plications, tasta¸i numele jocului în caseta Caut˘ si ap˘ sa¸i tasta Enter. t a¸ a t 6. Selecta¸i c˘ su¸a din stânga jocului pentru a-l marca pentru instalare si ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ schimb˘ rile. t a t ¸ a t a a 7. În fereastra de confirmare ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ pentru a trece la etapa urm˘ toare. a t a a 8. Dup˘ instalarea jocului se va deschide o fereastr˘ de confirmare a instal˘ rii care are si op¸iunea de lansare a jocului instalat. a a a ¸ t Efectua¸i clic dublu pe numele jocului pentru a-l lansa. Sau pute¸i închide fereastra de dialog si s˘ lansa¸i jocul folosind t t ¸ a t meniul Aplica¸ii de pe desktop. t Exerci¸iul 2: Instalarea emulatorului Wine pentru a juca jocuri specifice Microsoft Windows în Ubuntu A¸i navigat pe t t Internet într-o zi si a¸i descoperit un joc interesant. L-a¸i desc˘ rcat si totul p˘ rea „în ordine” pân˘ când a¸i realizat c˘ jocul nu ¸ t t a ¸ a a t a poate fi jucat decât pe platforme Microsoft Windows si nu pe sistemul dumneavoastr˘ . Chiar v˘ place acest joc, cum îl juca¸i în ¸ a a t Ubuntu? 1. Instala¸i pachetele wine si wine-dev cu ajutorul Administratorului de pachete Synaptic. t ¸ 2. Deschide¸i utilitarul de configurare a jocurilor cu Wine. t 3. Porni¸i jocurile din meniul Aplica¸ii. t t
  • Cursul Ubuntu desktop 158 / 338 Capitolul 6 Personalizarea desktop-ului si a aplica¸iilor ¸ t O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a cum s˘ : a t t at a • Personaliza¸i aspectul si ergonomia desktop-ului Ubuntu t ¸ • Lucra¸i cu managerul de fi¸iere Nautilus t s • Instala¸i si dezinstala¸i aplica¸ii t ¸ t t • Identifica¸i tipurile pachetelor de fi¸iere individuale si folosirea acestora t s ¸ • Instala¸i si s˘ dezinstala¸i pachete tip Debian t ¸ a t • Identifica¸i categoriile de arhive de programe t • Ad˘ uga¸i surse suplimentare a t 6.1 Introducere Sistemul Ubuntu pentru birou prezint˘ o interfa¸a complet curat˘ si f˘ r˘ pictograme sau butoane predefinite. Op¸iunea de persona t˘ a¸ aa t alizare v˘ permite s˘ ad˘ uga¸i pictograme corespunz˘ toare stilului propriu de lucru. a a a t a În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a diferite moduri de configurare a sistemului Ubuntu pentru a satisface cerin¸ele dumneavoastr˘ . Ve¸i a t t at t a t afla, de asemenea, cum s˘ instala¸i si s˘ dezinstala¸i diferite aplica¸ii. a t ¸ a t t 6.2 Personalizarea desktopului Not˘ : a Ubuntu si derivatele sale pot fi personalizate din interfa¸a grafic˘ a utilizatorului sau din interfa¸a liniei de comand˘ . ¸ t a t a Instrumentele grafice pentru personalizarea desktop-ului sunt disponibile ca op¸iuni în meniul Sistem. Accesa¸i Preferin¸e din t t t meniul Sistem pentru a vedea instrumentele. Meniul Preferin¸e Sistem permite utilizatorilor s˘ -¸i personalizeze aspectul propriului desktop, dar nu permite aceasta altor t as utilizatori pe acela¸i computer. Pe de alt˘ parte, aplica¸iile din meniul Administrare Sistem vor efectua schimb˘ ri în computer s a t a care vor afecta to¸i utilizatorii. t
  • Cursul Ubuntu desktop 159 / 338 6.2.1 Modificarea fundalului Fundalul desktop-ului este imaginea sau fondul color ce apare pe ecran. 1. Din meniul Sistem alege¸i Preferin¸e si apoi efectua¸i clic pe Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e t t ¸ t t Aspect. Figura 6.1: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e Aspect t Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ Pute¸i, de asemenea, sa executa¸i clic dreapta selectând Modifica fundalul desktop-ului pentru a deschide fereastra t t de dialog Preferin¸e Aspect. t 2. În fereastra de dialog Preferin¸e Aspect selecta¸i o imagine de fundal din cele disponibile. Fundalul ecranului se va t t schimba imediat.
  • Cursul Ubuntu desktop 160 / 338 Figura 6.2: Schimbarea imaginii de fundal Este bine de re¸inut: t Pentru a vedea numele imaginii de fundal, mi¸ ca¸i cursorul peste numele imaginii. s t 3. Efectua¸i clic pe butonul Închide în fereastra de dialog Preferin¸e Aspect pentru a valida schimbarea. t t Figura 6.3: Validarea preferin¸ei t
  • Cursul Ubuntu desktop 161 / 338 Pentru a aduce si alte fundaluri al˘ turi de cele implicite în sistem, pute¸i desc˘ rca imagini de fundal de la alte surse, ad˘ ugându-le ¸ a t a a listei celor disponibile, din fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. Pentru aceasta: t 1. Accesa¸i pagina Web http://art.gnome.org/ si face¸i clic pe butonul Fundaluri. t ¸ t Figura 6.4: Accesarea sursei de imagini de fundal 2. Desc˘ rca¸i imaginea aleas˘ . Pe timpul desc˘ rc˘ rii ve¸i putea observa ce rezolu¸ii sunt disponibile pentru aceasta. Pute¸i a t a a a t t t desc˘ rca si salva acea versiune a imaginii alese care corespunde rezolu¸iei ecranului computerului dumneavoastr˘ . a ¸ t a 3. În meniul Sistem accesa¸i Preferin¸e si executati clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect-. t t ¸ t 4. Efectua¸i clic pe butonul Fond apoi clic pe butonul Adaug˘ . Se va deschide fereastra de dialog Adaug˘ fundal. t a a Figura 6.5: Ad˘ ugarea unei noi imagini de fundal a
  • Cursul Ubuntu desktop 162 / 338 5. În fereastra de dialog Adaug˘ fundal selecta¸i imaginea desc˘ rcat˘ si executa¸i clic pe butonul Deschide. a t a a¸ t Figura 6.6: Alegerea imaginii de fundal desc˘ rcate a Aceasta ac¸iune adaug˘ imaginea ca nou˘ imagine de fundal. t a a 6. Executa¸i clic pe butonul Închide în fereastra de dialog Preferin¸e Aspect pentru a confirma modific˘ rile. Acum pute¸i t t a t admira noul fundal al desktopului dvs. Figura 6.7: Imaginea de fundal ad˘ ugat˘ a a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ ˘ Pute¸i, desigur, sa folosi¸i o imagine dintr-o alta sursa ca fundal al desktop-ului. Multe site-uri cunoscute colaboreaza prin t t ˘ ˘ postarea de imagini online, permi¸ând vizitatorilor sa le descarce si sa le foloseasca pentru uz personal. De asemenea, mul¸i t ¸ ˘ t oameni folosesc imagini digitale proprii ca fundaluri.
  • Cursul Ubuntu desktop 163 / 338 Pentru schimbarea culorii fundalului proceda¸i astfel: t 1. Din meniul Sistem accesa¸i Preferin¸e apoi clic pe Aspect pentru a deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t t t 2. Face¸i clic pe butonul Fond si selecta¸i op¸iunea F˘ r˘ fundal. Dac˘ nu a¸i ales nici o imagine de fundal, pe ecran ve¸i avea t ¸ t t a a a t t doar culoare. Figura 6.8: Schimbarea culorii fundalului 3. Op¸iunea Culori pune la dispozi¸ie trei tipuri de fundaluri: culoare uni, gradient orizontal si Gradient vertical. Selecta¸i t t ¸ t culoarea de fundal dorit˘ si face¸i clic pe butonul de culoare al˘ turat, din dreapta. Se va deschide fereastra de dialog Alege a¸ t a o culoare. Figura 6.9: Selectarea op¸iunii pentru culoare t 4. Selecta¸i o culoare sau atributele unei culori, ca nuan¸a si satura¸ia, pentru a crea culoarea dorit˘ . Face¸i clic pe butonul t t t a t OK. Desktop-ul va reflecta imediat noile set˘ ri. a
  • Cursul Ubuntu desktop 164 / 338 Figura 6.10: Stabilirea culorii 5. Clic pe Închide pentru a închide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t Figura 6.11: Culoarea fundalului schimbat 6.2.2 Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.) Tema desktop-ului define¸te aspectul vizual al butoanelor, barelor de stare, pictogramelor, panourilor, chenarelor etc. Un num˘ r s a de teme sunt disponibile în Ubuntu. 1. În meniul Sistem alege¸i Preferin¸e si face¸i clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t t ¸ t t 2. De la butonul Teme, selecta¸i tema dorit˘ . Desktop-ul va prelua tema automat. Pentru a continua personalizarea temei t a alese, efectua¸i clic pe butonul Personalizare . Se va deschide fereastra de dialog Personalizarea temei. t
  • Cursul Ubuntu desktop 165 / 338 Figura 6.12: Personalizarea unei teme pentru desktop 3. Selec¸ia implicit˘ se afl˘ pe bara de Controale. Set˘ rile de pe bara de Controale definesc aspectul vizual al ferestrelor, t a a a panourilor si butoanelor. Selecta¸i o pozi¸ie, la alegere, din lista butonului Controale. Ve¸i observa schimbarea imediat˘ a ¸ t t t a ˘ aspectului ferestrelor deschise. N OTA : Pute¸i personaliza urm˘ toarele elemente ale desktop-ului: t a Fereastra: O arie rectangular˘ a ecranului cu un chenar si o bar˘ în partea superioar˘ . Toate aplica¸iile grafice pot rula in a ¸ a a t cadrul acestei ferestre. Panou: O bar˘ pe desktop de unde pute¸i accesa informa¸ii privind data si ora. Pute¸i, de asemenea, s˘ deschide¸i aplica¸ii a t t ¸ t a t t si s˘ ad˘ uga¸i sau s˘ sterge¸i obiecte de pe panouri. Ubuntu pentru birou con¸ine dou˘ panouri: cel superior - în partea de ¸ a a t a¸ t t a sus a ecranului - si panoul inferior, situat la baza ecranului. ¸ Miniaplica¸ie: O mic˘ aplica¸ie a c˘ rei interfa¸a este situat˘ pe un panou. t a t a t˘ a Chenarul ferestrei: Chenarul care încadreaz˘ fereastra. Fereastra are o ram˘ în partea superioar˘ care con¸ine numele a a a t aplica¸iei si margini care permit redimensionarea ferestrei. t ¸ Pictogram˘ : Un simbol grafic pentru aplica¸ii si op¸iuni pe panouri si ferestre. a t ¸ t ¸ Similar, pute¸i personaliza fundalul si culoarea textului unei ferestre, intr˘ rile ferestrelor si obiectelor selectate prin modit ¸ a ¸ ficarea op¸iunilor de la butonul Culori. t Dac˘ dori¸i s˘ personaliza¸i chenarele ferestrelor si pictogramele, efectua¸i clic pe butoanele Chenarul ferestrei si Pica t a t ¸ t ¸ ˘ tograme în fereastra de dialog Alegerea temei. N OTA : Ubuntu ofer˘ op¸iuni în plus pentru personalizarea temelor. Pute¸i desc˘ rca multe modele tematice, chenare pentru ferestre a t t a si pictograme de pe site-ul http://art.gnome.org pe care le pute¸i apoi salva oriunde în computerul dvs. Pentru personalizarea ¸ t unei teme efectua¸i clic pe butonul Instaleaz˘ în fereastra de dialog Aspect-Preferin¸e. Se va deschide fereastra de dialog t a t Selectarea temei unde pute¸i alege una dintre temele desc˘ rcate. t a
  • Cursul Ubuntu desktop 166 / 338 Figura 6.13: Selectarea Controalelor unei teme 4. Efectua¸i clic pe butonul Închide din fereastra de dialog Selectarea temei. Pentru a salva tema aleas˘ , executa¸i clic pe t a t butonul Salveaz˘ ca... în fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Salvarea temei ca.... a t Figura 6.14: Salvarea unei teme modificate 5. Da¸i un nume temei alese în fereastra Nume f˘ cându-i o scurt˘ descriere, dac˘ dori¸i, în fereastra Descriere. Face¸i clic pe t a a a t t butonul Salveaz˘ . a
  • Cursul Ubuntu desktop 167 / 338 Figura 6.15: Definirea unei teme si descrierea acesteia ¸ 6. În fereastra de dialog Preferin¸e Aspect efectua¸i clic pe butonul Închide. t t Dac˘ deschide¸i un meniu sau o fereastr˘ , ve¸i observa schimb˘ rile în aspectul acestora. a t a t a Figura 6.16: Vizionarea unei aplica¸ii cu tema modificat˘ t a Pute¸i desc˘ rca si alte teme compatibile de la sursele recomandate de Ubuntu. Pentru a instala acele teme proceda¸i astfel: t a ¸ t 1. Accesa¸i site-ul Web(http://art.gnome.org/) si efectua¸i clic pe butonul Teme pentru desktop. t ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 168 / 338 Figura 6.17: Deschiderea unei surse pentru teme 2. Desc˘ rca¸i o tem˘ la alegere. Selecta¸i oricare dintre teme si urma¸i instruc¸iunile afi¸ate. a t a t ¸ t t s 3. În meniul Sistem accesa¸i Preferin¸e si efectua¸i clic la Aspect. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t t ¸ t t 4. În submeniul Teme efectua¸i clic pe butonul Instalare. Se va deschide fereastra de dialog Alege tema. t Figura 6.18: Instalarea unei teme noi 5. Selecta¸i tema desc˘ rcat˘ si efectua¸i clic pe butonul Deschide. t a a¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 169 / 338 Figura 6.19: Selectarea temei desc˘ rcate a 6. Pute¸i instala o nou˘ tem˘ sau re¸ine pe cea existent˘ . Efectua¸i clic pe butonul Pune o nou˘ tem˘ pentru a instala noua t a a t a t a a tem˘ . Ecranul va eviden¸ia noua tem˘ imediat. a t a Figura 6.20: Acceptarea noii teme 7. Efectua¸i clic pe butonul Închide din fereastra de dialog Preferin¸e Aspect. t t Dac˘ ve¸i deschide un meniu sau o fereastr˘ , acestea vor eviden¸ia tema nou aleas˘ . a t a t a Figura 6.21: Tema Mozaic în inim˘ albastr˘ a a
  • Cursul Ubuntu desktop 170 / 338 6.2.3 Personalizarea economizorului de ecran Un economizor de ecran (de multe ori animat) prezint˘ imagini pe ecran atunci când calculatorul este deschis dar nu se lucreaz˘ . a a Pentru a reveni la starea de lucru, pute¸i mi¸ca mausul sau ap˘ sa o tast˘ oarecare. t s a a 1. Din meniul Sistem alege¸i Preferin¸e si efectua¸i clic pe Economizor de ecran. Se va deschide fereastra de dialog t t ¸ t Preferin¸e economizor ecran. t Figura 6.22: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e economizor ecran t 2. Selecta¸i un economizor de ecran din list˘ . Îl pute¸i pre-vizualiza în panoul din dreapta. t a t
  • Cursul Ubuntu desktop 171 / 338 Figura 6.23: Op¸iuni de personalizare a economizorului de ecran t 3. Butonul Regard the computer as idle after specific˘ durata în minute dup˘ care economizorul de ecran se deschide a a atunci când nu se mai lucreaz˘ . Perioada de timp implicit˘ este 10 minute. Pute¸i folosi op¸iunile butonului pentru a stabili a a t t perioada în care calculatorul apare ca neocupat înainte de a se lansa economizorul de ecran. 4. Pentru a preveni accesul neautorizat la calculator în absen¸a dumneavoastr˘ , pute¸i bloca automat accesul în momentul t a t lans˘ rii economizorului de ecran. Blocarea accesului necesit˘ ca utilizatorul s˘ introduc˘ parola sa pentru a reactiva a a a a ecranul. Pentru a bloca ecranul la activarea economizorului, selecta¸i Lock screen when screensaver is active si bifa¸i t ¸ t c˘ su¸a. a t 5. Efectua¸i clic pe butonul Închide. t Economizorul de ecran ales se lanseaz˘ dup˘ perioada de timp configurat˘ , din momentul în care a încetat lucrul la calculator. a a a 6.2.4 Configurarea rezolu¸iei ecranului t Rezolu¸ia ecranului determin˘ dimensiunile unui obiect afi¸at pe ecran. t a s 1. În meniul Sistem alege¸i Preferin¸e apoi face¸i clic pe butonul Rezolu¸ia ecranului. Se va deschide fereastra de dialog t t t t Preferin¸e rezolu¸ie ecran. t t
  • Cursul Ubuntu desktop 172 / 338 Figura 6.24: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e rezolu¸ie ecran t t 2. Rezolu¸ia implicit˘ este 1280x1024. O pute¸i schimba de la butonul Rezolu¸ie. t a t t Figura 6.25: Schimbarea rezolu¸iei ecranului t 3. Efectua¸i clic pe butonul Alege. Se deschide fereastra de dialog Men¸ine rezolu¸ia cerându-v˘ inc˘ o dat˘ s˘ confirma¸i t t t a a a a t noua alegere sau s˘ reveni¸i la setarea original˘ . Face¸i clic pe butonul Men¸ine rezolu¸ia pentru confirmarea noii rezolu¸ii a t a t t t t alese.
  • Cursul Ubuntu desktop 173 / 338 Figura 6.26: Fereastra de dialog Confirmarea rezolu¸iei t Rezolu¸ia ecranului se va modifica. t 6.3 Efecte grafice 3D Ecranul unui calculator este bidimensional (2D) si pân˘ de curând cele mai multe aplica¸ii au fost dezvoltate în format 2D. ¸ a t Oricum, progresele tehnologice au stimulat cererea pentru crearea unui aspect mai mai viu, mai real, îndeosebi pentru designul tridimensional (3D) si jocuri. Sistemul de operare trebuie s˘ efectueze opera¸iuni complexe pentru a afi¸a imagini 3D într-un ¸ a t s mediu 2D. În consecin¸a, pentru reducerea suprasolicit˘ rii sistemului de operare si pentru cre¸terea vitezei de rulare a prot˘ a ¸ s gramelor, au fost perfec¸ionate acceleratoare grafice 3D, care folosesc procesoare integrate pl˘ cilor grafice, în loc de a consuma t a p˘ r¸i importante din resurse procesorului. Aproape toate pl˘ cile grafice moderne dispun de accelerator grafic integrat pentru at a afi¸are 3D. s Ubuntu poate utiliza capacit˘¸ile 3D ale pl˘ cii grafice pentru eviden¸ierea efectelor grafice. Un exemplu de efecte 3D poate fi at a t ilustrat si vizionat cu programul Compiz Fusion - cuburi glisante, ferestre plutitoare etc. Compiz Fusion este o aplica¸ie îndr˘ git˘ , ¸ t a a folosit˘ pentru a v˘ anima desktop-ul si a-l face s˘ apar˘ tridimensional. a a ¸ a a Efectele grafice sunt active implicit si pot fi accesate de la butonul Aspect. De aici efectele grafice de ecran pot fi complet activate ¸ sau dezactivate. Nivelul efectelor grafice se poate alege din op¸iunile butoanelor Efecte normale si Efecte suplimentare. t ¸ Dac˘ placa grafic˘ nu are capabilit˘¸i 3D sau suportul 3D al pl˘ cii nu g˘ se¸te un driver corespunz˘ tor pentru Linux, ve¸i fi a a at a a s a t aten¸ionat c˘ Efectele de ecran nu pot fi activate. t a 6.4 Lucrul cu fisiere folosind Nautilus ¸ Managerul de fi¸iere Nautilus permite un mod simplu si integrat de lucru cu fi¸ierele si aplica¸iile. s ¸ s ¸ t 6.4.1 ˘t Calita¸ile programului Nautilus Managerul de fi¸iere Nautilus v˘ permite s˘ organiza¸i fi¸ierele într-un dosar si s˘ efectua¸i sarcini precum: s a a t s ¸ a t • Crea¸i si afi¸a¸i directoare si documente: crea¸i noi fi¸iere, le organiza¸i în dosare si le salva¸i. t ¸ s t ¸ t s t ¸ t • C˘ uta¸i si organiza¸i-v˘ fi¸ierele: împ˘ r¸i¸i fi¸ierele pe categorii si le c˘ uta¸i dup˘ categorie. a t ¸ t a s att s ¸ a t a • Deschide¸i o anume loca¸ie din computer: accesa¸i re¸eaua local˘ si salva¸i fi¸ierele. t t t t a¸ t s • Inscrip¸iona¸i date pe un CD sau DVD t t • Pute¸i naviga în dou˘ moduri: t a – În modul spa¸ial: v˘ permite s˘ deschide¸i fiecare dosar într-o fereastr˘ separat˘ , care astfel v˘ ajut˘ s˘ deschide¸i fi¸ierele ca t a a t a a a a a t s obiecte fizice în diverse loca¸ii. Pute¸i vedea con¸inutul diverselor directoare simultan. t t t – În modul navigare: pute¸i deschide dosare într-o singur˘ fereastr˘ . Un singur navigator de fi¸iere se deschide în modul t a a s navigare, iar acesta se actualizeaz˘ atunci când efectua¸i clic pe un alt director din navigator. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 174 / 338 6.4.2 Nautilus 1. Efectua¸i clic pe Locuri. Se va deschide o list˘ : t a • Directorul Acas˘ : Este un director personal, creat implicit pentru fiecare utilizator pentru a crea si lucra cu fi¸ierele. a ¸ s Acesta preia implicit numele utilizatorului. • Desktopul: Este o component˘ activ˘ care ac¸ioneaz˘ în spatele tuturor ferestrelor calculatorului dumneavoastr˘ , asiga a t a a urând accesul u¸or si rapid la fi¸ierele salvate în acesta. s ¸ s • Computer: Con¸ine toate suporturile programelor si sistemul de fi¸iere; face ca arhivarea documentelor pe un CD sau t ¸ s DVD s˘ fie o simpl˘ formalitate. a a • Creatorul de CD/DVD-uri: Acesta înglobeaz˘ dosarele pe care le pute¸i scrie pe un CD sau DVD. Pute¸i, de asemenea, a t t s˘ v˘ arhiva¸i documentele pe un CD sau DVD. a a t 2. Efectua¸i clic pe oricare dintre op¸iunile meniului Locuri. t t Figura 6.27: Folosirea navigatorului de fi¸iere s Managerul de fi¸iere Nautilus deschide implicit fi¸ierele navigator. Dac˘ deschide¸i un director în acest mod, acesta se va s s a t afi¸a în aceea¸i fereastr˘ . Bara de loca¸ie indic˘ pozi¸ia curent˘ a dosarului deschis în ierarhia dosarelor, iar bara de stare s s a t a t a indic˘ celelalte directoare salvate în calculatorul dumneavoastr˘ . a a
  • Cursul Ubuntu desktop 175 / 338 Figura 6.28: Afi¸area fi¸ierelor s s Fiind în modul navigator, pute¸i s˘ v˘ întoarce¸i la directorul original, care con¸ine subdirectorul curent. Pentru a v˘ deplasa t a a t t a ˘ c˘ tre dosarul p˘ rinte, efectua¸i clic pe butonul Deschide p˘ rinte din meniul ferestrei Navigare. N OTA : a a t a Pute¸i, de asemenea, s˘ efectua¸i clic pe butonul Sus de pe bara de navigare si ap˘ sa¸i tasta BACKSPACE pentru a v˘ t a t ¸ a t a deplasa c˘ tre dosarul r˘ d˘ cin˘ . a a a a 3. În meniul Editare efectua¸i clic pe Preferin¸e. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e administrare fi¸iere. t t t s
  • Cursul Ubuntu desktop 176 / 338 Figura 6.29: Deschiderea ferestrei Preferin¸e administrare fi¸iere t s 4. În fereastra de dialog astfel deschis˘ efectua¸i clic pe butonul Mod de afi¸are. Pentru schimbarea modului de navigare în a t s cel spa¸ial, dezactiva¸i c˘ su¸a Întotdeauna deschide¸i în modul navigare si efectua¸i clic pe butonul Închide. t t a t t ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 177 / 338 Figura 6.30: Schimbarea modului de afi¸are a fi¸ierelor s s 5. Închide¸i fereastra de administrare fi¸iere si redeschide¸i-o. Fi¸ierele dumneavoastr˘ . se vor deschide acum în modul t s ¸ t s a spa¸ial. Dac˘ deschide¸i un alt director, acesta va ap˘ rea într-o alt˘ fereastr˘ a administratorului de fi¸iere. t a t a a a s Figura 6.31: Confirmarea schimb˘ rii modului de afi¸are a fi¸ierelor a s s ˘ N OTA : De fiecare dat˘ când deschide¸i un anumit director în modul spa¸ial, ve¸i observa c˘ fereastra directorului va ap˘ rea în a t t t a a acela¸i loc pe ecran si la acelea¸i dimensiuni ca la precedenta accesare. Din aceast˘ cauz˘ acest mod de navigare se chem˘ s ¸ s a a a spa¸ial. t Pentru a v˘ deplasa c˘ tre directorul r˘ d˘ cin˘ în modul spa¸ial, efectua¸i clic pe butonul Deschide¸i directorul r˘ d˘ cin˘ a a a a a t t t a a a din meniul Fi¸iere. Sau, pute¸i ap˘ sa tastele ALT+S˘ geat˘ sus cu acela¸i efect. s t a a a s
  • Cursul Ubuntu desktop 178 / 338 Este bine de re¸inut: t Konqueror este echivalentul navigatorului de fi¸ iere Nautilus, folosit în Kubuntu - derivat al sistemului Ubuntu. Acesta este s un program multifunc¸ional care poate fi folosit în acela¸ i timp ca manager de fi¸ iere, navigator de internet si vizualizator t s s ¸ ˘ ˘ ˘ universal. Dându-va posibilitatea sa naviga¸i pe internet, acest program permite managementul de baza al fi¸ ierelor si t s ¸ poate afi¸ a diferite tipuri de fi¸ iere. s s 6.5 Manageri de pachete Una dintre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si alte sisteme de operare este aceea a modului de instalare si dezinstalare a aplica¸it ¸ ¸ t ilor. La Microsoft Windows majoritatea aplica¸iilor au metoda lor proprie de instalare si dezinstalare. Unele aplica¸ii au sistem t ¸ t propriu de actualizare, dar altele nu au si de aceea nu este deloc u¸or s˘ te asiguri c˘ în computerul t˘ u totul este actualizat. ¸ s a a a Urm˘ rirea tuturor programelor instalate si men¸inerea lor „la zi” depinde în mare parte de dumneavoastr˘ . a ¸ t a Ubuntu are un sistem complex de administrare a arhivelor de programe care ¸ine sub control toate programele instalate, aut tomatizeaz˘ procesul instal˘ rii si dezinstal˘ rii, asigurându-v˘ c˘ întregul sistem este actualizat cu cele mai recente îmbun˘ t˘¸iri si a a ¸ a a a a at ¸ optimiz˘ ri. Tot ce ave¸i de f˘ cut este s˘ decide¸i care sunt aplica¸iile pe care le dori¸i instalate, iar atunci folosi¸i un Administrator a t a a t t t t de pachete pentru a le instala. 6.5.1 Tipuri de administratori de pachete Not˘ : a Ubuntu include câteva programe implicite de administrare a aplica¸iilor, utilizatorul având posibilitatea de a alege unul în func¸ie t t de nivelul la care dore¸te s˘ -l ating˘ în administrarea noilor aplica¸ii. În acest curs ne referim la utilitarul Instalare/Dezinstalare s a a t aplica¸ii si la Administratorul de pachete Synaptic. t ¸ Dac˘ a¸i deschis mai mult de un administrator de programe în acela¸i timp, acestea are putea s˘ nu func¸ioneze. Închide¸i-le pe a t s a t t toate si lansa¸i doar unul. ¸ t 6.6 Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t Not˘ : a Utilitarul Instalare/Dezinstalare este cel mai u¸or de folosit si v˘ va permite s˘ instala¸i si s˘ dezinstala¸i multe programe cunoss ¸ a a t ¸ a t cute. Pute¸i c˘ uta programul sau programele pe care dori¸i s˘ le instala¸i printr-o simpl˘ c˘ utare dup˘ un cuvânt cheie ca, de t a t a t a a a exemplu, „email” sau c˘ utând prin categoriile de programe oferite, selectând aplica¸ia si alegând „Aplic˘ ” pentru a începe instaa t ¸ a larea. Pentru a folosi oricare dintre administratorii de pachete vi se cer drepturi administrative. A¸a încât, scrie¸i parola de utilizator în s t fereastra care v-o cere. Aceasta înseamn˘ aplica¸iile nu pot fi instalate sau dezinstalate din computer f˘ r˘ stirea dumneavoastr˘ a t aa¸ a (¸i parola). s 1. Deschide¸i meniul Aplica¸ii si selecta¸i op¸iunea Instalare/Dezinstalare aplica¸ii. t t ¸ t t t
  • Cursul Ubuntu desktop 179 / 338 Figura 6.32: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t 2. Fereastra de dialog a utilitarului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii prezint˘ o list˘ de aplica¸ii. C˘ su¸ele de acceptare din t a a t a t ˘ fa¸a programelor pre-instalate sunt deja bifate. N OTA : t Multe nume de aplica¸ii în Ubuntu sunt chiar necunoscute, a¸a c˘ utilizatorul poate consulta si scurte descrieri ale prot s a ¸ gramelor atunci când caut˘ . a Figura 6.33: Interfa¸a programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t t 3. Dac˘ cunoa¸te¸i deja numele programului pe care dori¸i s˘ -l instala¸i, pute¸i scrie acel nume în c˘ su¸a C˘ utare. Altfel, a s t t a t t a t a pute¸i accesa butonul categoriei corespunz˘ toare programului dorit in panoul din stânga, iar apoi bifa¸i c˘ su¸a de acceptare t a t a t a programului ales în panoul din dreapta. Este bine de re¸inut: t Pentru mai multe detalii despre un anumit program, efectua¸i clic pe program si consulta¸i panoul de dedesubt. t ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 180 / 338 Figura 6.34: C˘ utarea unui program din Toate aplica¸iile disponibile a t 4. Când v-a¸i hot˘ rât asupra programelor de instalat sau de dezinstalat, efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ schimb˘ rile. t a t a a Figura 6.35: Aplicarea modific˘ rilor în lista de pachete a 5. Vi se va cere s˘ confirma¸i alegerea. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru execu¸ie. a t t a t
  • Cursul Ubuntu desktop 181 / 338 Figura 6.36: Confirmarea pachetelor de instalat 6. Indicatorul progresiv indic˘ fiecare stadiu din parcursul procesului de instalare sau dezinstalare. a Figura 6.37: Instalarea programului ales din arhivele de programe 7. Dup˘ ce modific˘ rile sunt aplicate succesiv, programul este instalat. a a
  • Cursul Ubuntu desktop 182 / 338 Figura 6.38: Confirmarea instal˘ rii a 8. Efectua¸i dublu clic pe program pentru a-l deschide. Dac˘ dori¸i s˘ instala¸i sau s˘ dezinstala¸i mai multe programe, t a t a t a t efectua¸i clic pe butonul Instalare/Dezinstalare aplica¸ii iar dac˘ nu efectua¸i clic pe butonul Închide din fereastra de t t a t dialog O nou˘ aplica¸ie a fost instalat˘ . Figura ce urmeaz˘ ilustreaz˘ programul Atomix care a fost instalat prin aceast˘ a t a a a a procedur˘ . a Figura 6.39: Deschiderea programului instalat - Atomix ˘ N OTA : Dup˘ instalarea unui nou program, îl pute¸i deschide din meniul corespunz˘ tor categoriei acestuia. a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 183 / 338 6.7 Folosirea Administratorului de pachete Synaptic Utilitarul Instalare/Dezinstalare aplica¸ii nu v˘ ajut˘ s˘ instala¸i si s˘ dezinstala¸i programe mai complexe, cum ar fi web-serverul t a a a t ¸ a t Apache, utilitarul de programare în limbaj PHP sau Scribe. În astfel de situa¸ii folosi¸i administratorul de pachete Synaptic. t t Pute¸i instala, elimina, configura sau actualiza programe sau pachete de programe, r˘ sfoi, sorta si c˘ uta în lista de pachete si t a ¸ a ¸ programe disponibile, pute¸i gestiona arhive sau actualiza întregul sistem. Pute¸i marca o serie de ac¸iuni, înainte de a le executa. t t t Synaptic v˘ informeaz˘ despre pachetele suplimentare cerute de pachetul software pe care l-a¸i ales, precum si despre posibilul a a t ¸ conflict cu alte pachete care sunt deja instalate în sistem. În plus, acesta prezint˘ mai multe informa¸ii, cum ar fi starea pachetului, a t originea si filtrele. ¸ 1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare apoi selecta¸i Administratorul de pachete Synaptic. t t Figura 6.40: Deschiderea administratorului de programe Synaptic 2. În fereastra de dialog a Administratorul de pachete Synaptic selecta¸i programul dorit. În panoul din stânga sunt afi¸ate t s categoriile, iar pe cel din dreapta programele. Dac˘ nu sti¸i numele programului, selecta¸i categoria din panoul din stânga a ¸ t t filtrând astfel lista de programe. Când a¸i g˘ sit programul care v˘ intereseaz˘ , bifa¸i c˘ su¸a corespunz˘ toare din dreptul t a a a t a t a ˘ pachetului din panoul din dreapta. N OTA : Dac˘ dori¸i s˘ vede¸i care sunt programele instalate sau neinstalate din calculator, efectua¸i clic pe butonul Dup˘ stare. a t a t t a Pentru a afla sursa depozitar˘ a unui program face¸i clic pe butonul Origine. Dac˘ dori¸i s˘ verifica¸i dac˘ un program este a t a t a t a defect sau neactualizat, efectua¸i clic pe butonul Filtre personalizate. t
  • Cursul Ubuntu desktop 184 / 338 Figura 6.41: Fereastra administratorului de pachete Synaptic 3. Dac˘ sti¸i numele programului, efectua¸i clic pe butonul Caut˘ . Se va deschide fereastra de dialog C˘ utare. Introduce¸i a¸ t t a a t ˘ numele programului în câmpul Caut˘ si efectua¸i clic pe butonul Caut˘ . N OTA : a¸ t a Pentru a reveni la lista categoriilor dup˘ ce a¸i c˘ utat un program folosind butonul C˘ utare, efectua¸i clic pe butonul a t a a t Sec¸iuni. t Figura 6.42: C˘ utarea unui pachet pentru instalare a 4. Alege¸i o ac¸iune spre a fi efectuat˘ cu programul selectat. Pute¸i selecta si accepta una dintre op¸iunile Marcat pentru t t a t ¸ t instalare sau Marcare pentru dezinstalarepentru a instala sau a sterge un program. Dac˘ v˘ r˘ zgândi¸i, selecta¸i c˘ su¸a ¸ a a a t t a t Demarcheaz˘ . a
  • Cursul Ubuntu desktop 185 / 338 Figura 6.43: Marcarea pachetului pentru instalare 5. Dac˘ programul ales pentru dezinstalare sau instalare depinde de alte programe, ve¸i fi avertizat asupra acestor dependen¸e. a t t Pentru a continua finalizarea ac¸iunii, efectua¸i clic pe butonul Marcheaz˘ . t t a Figura 6.44: Confirmarea modific˘ rilor suplimentare a 6. Pentru confirmarea aplic˘ rii modific˘ rilor efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ . a a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 186 / 338 Figura 6.45: Aplicarea modific˘ rilor de actualizare a sistemului a 7. Se deschide fereastra de dialog Sumar invitându-v˘ s˘ face¸i o ultim˘ verificare înainte de a începe opera¸ia selectat˘ . a a t a t a Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a continua ac¸iunea. t a t Figura 6.46: Confirmarea final˘ privind instalarea programului a 8. Când toate modific˘ rile au fost realizate, sunte¸i avertizat asupra acestui lucru. Efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a a t t închide administratorul de pachete Synaptic.
  • Cursul Ubuntu desktop 187 / 338 Figura 6.47: Confirmarea instal˘ rii a Acest pas finalizeaz˘ procedura de instalarea de programe, folosind administratorul Synaptic. Ave¸i posibilitatea de a a t accesa programul instalat prin selectarea meniului, în func¸ie de categoria acestuia. Figura de mai jos prezint˘ programul t a Abiword, instalat prin acest procedeu. Figura 6.48: Deschiderea aplica¸iei instalate - Abiword t 6.8 Instalarea unui pachet individual Not˘ : Not˘ : a a Metoda preferat˘ de instalare a programelor este folosind un administrator de pachete. Dac˘ îns˘ unele pachete sau fi¸iere nu sunt a a a s disponibile, le pute¸i desc˘ rca si instala de pe site-urile Web. Aceste fi¸iere sunt asimilate celor din administratorii de programe t a ¸ s pentru distribu¸ii Linux si sunt men¸ionate ca pachete individuale de fi¸iere. Exemple sunt pachetele de fi¸iere tip Debian - notate t ¸ t s s ca fi¸iere .deb si fi¸ierele tar - marcate cu sufixul .tar. s ¸ s Pute¸i desc˘ rca si fi¸ierele care nu sunt prezente în arhivele Ubuntu, îns˘ numai de la o surs˘ sigur˘ . t a ¸ s a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 188 / 338 • Pachetele de fi¸iere tip Debian: sunt fi¸iere asociate cu Ubuntu si sunt notate cu sufixul .deb. s s ¸ • Fi¸ierele TAR: sunt arhive de fi¸ierele comprimate, care con¸in codul surs˘ al unui program. Acest cod surs˘ trebuie compilat s s t a a înainte de utilizare. La acest curs nu ne vom ocupa de instalarea programelor prin compilarea lor de la surs˘ . a Compilarea si instalarea de programe pornind de la codul surs˘ poate fi foarte complicat˘ si greu de reparat în cazul unor gre¸eli. ¸ a a¸ s Fi¸ierele .tar sunt structuri simple, care îns˘ nu specific˘ ce dependen¸e sunt necesare pentru a permite compilarea lor cu succes. s a a t De aceea, se poate pierde mult timp si energie atât pentru a determina care sunt dependen¸ele necesare, cât si pentru compilarea ¸ t ¸ propiuzis˘ . Compilarea de arhive .tar n-o vom trata, prin urmare, în acest curs. a Nu se garanteaz˘ c˘ pachetul individual este compatibil cu sistemul dumneavoastr˘ . De asemenea, nu ve¸i primi actualiz˘ ri de a a a t a securitate dac˘ instala¸i un asemenea pachet. Prin urmare, acolo unde este posibil, folosi¸i un pachet Ubuntu nativ pentru aplica¸ia a t t t respectiv˘ folosind un administrator de programe. a 6.8.1 Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian Pachetele Debian se instaleaz˘ si dezinstaleaz˘ utilizând programul de instalare grafic˘ (gdebi). gdebi va încerca s˘ instaleze si a¸ a a a ¸ dependen¸ele necesare, din cele disponibile în arhivele Ubuntu. Cu toate acestea, în cazul în care pachetul necesit˘ în continuare t a dependen¸e care nu se g˘ sesc în Ubuntu, atunci acestea trebuie instalate manual. t a Pentru a instala un pachet tip Debian, deschide¸i fi¸ierul .deb din dosarul în care se afl˘ . t s a 1. Desc˘ rca¸i pachetul XVidCap xvidcap_1.1.6_i386.deb. Cum acest pachet nu se afl˘ în arhivele Ubuntu, va trebui s˘ -l a t a a desc˘ rca¸i de pe urm˘ torul site internet: http://sourceforge.net/projects/xvidcap/. a t a 2. Odat˘ desc˘ rcat, efectua¸i clic dublu pe fi¸ierul .deb respectiv, iar programul de instalare gdebi va porni imediat. Se va vera a t s ifica dac˘ dependen¸ele necesare exist˘ , iar dac˘ acestea sunt satisf˘ cute, se va activa butonul Instaleaz˘ . Ap˘ sa¸i butonul a t a a a a a t pentru a porni instalarea. În cazul în care dependen¸ele nu pot fi rezolvate, se va afi¸a un mesaj de eroare, comunicându-v˘ t s a c˘ nu pute¸i instala pachetul pân˘ când dependen¸ele nu sunt asigurate. a t a t 3. Pentru a dezinstala pachetul, pur si simplu utiliza¸i administratorul de programe Synaptic, dup˘ procedeul men¸ionat ante¸ t a t rior în aceast˘ sec¸iune. a t 6.9 Arhive software O arhiv˘ software este o bibliotec˘ de pachete (aplica¸ii) disponibile pe Internet. Arhivele software Ubuntu con¸in zeci de mii de a a t t pachete disponibile si libere pentru desc˘ rcare si instalare. Aceste pachete au fost special realizate si selectate pentru Ubuntu. ¸ a ¸ ¸ 6.9.1 Categorii de arhive de programe Arhivele Ubuntu sunt împ˘ r¸ite în patru grupe, în func¸ie de nivelul suportului pe care-l ofer˘ echipele de creatori de programe si at t a ¸ de gradul de compatibilitate al programului cu filozofia programelor libere. • Fereastr˘ Principal˘ a a • Restricted • Universe • Multiverse Componenta Main Sursa de pachete Main con¸ine programele gratuite si cu suport integral din partea echipei de creatori de t ¸ la Canonical. Aceste pachete corespund filozofiei programelor libere si sunt disponibile chiar din momentul instal˘ rii sistemu¸ a lui Ubuntu. Pentru toate pachetele cuprinse în sursa Main, actualiz˘ rile de securitate si suport tehnic sunt disponibile gratuit. a ¸ OpenOffice.org, Abiword si serverul Apache sunt doar câteva din pachetele disponibile în aceast˘ surs˘ . ¸ a a
  • Cursul Ubuntu desktop 189 / 338 Componenta Restricted Sursa de pachete Restricted înglobeaz˘ cele mai uzuale pachetele si programe, având suport tehnic a ¸ din partea echipei Ubuntu, dar f˘ r˘ licen¸a complet gratuit˘ . Driverele binare, unele produse de furnizorii de pl˘ ci video, spre aa t˘ a a exemplu, sunt disponibile în aceast˘ surs˘ . Pachetele din categoria Restricted sunt, de asemenea, disponibile pe CD-ul de instalare a a Ubuntu standard, dar ele pot fi u¸or de îndep˘ rtat. s a Componenta Universe Sursa Universe include mii de pachete de programe nesus¸inute oficial de Canonical. Programele sunt t disponibile sub o varietate de licen¸e gratuit, luate de la o varietate de surse publice. Aceast˘ surs˘ este disponibil˘ numai prin t a a a desc˘ rc˘ ri de pe Internet. a a Este de a¸teptat ca toate programele din aceast˘ surs˘ s˘ func¸ioneze perfect. Oricum, acestea nu au nici o garan¸ie de securitate s a a a t t si nici suport tehnic. Pachetele Universe sunt între¸inute de c˘ tre comunitate. ¸ t a Componenta Multiverse Sursa Multiverse con¸ine pachete de programe sub licen¸a, ceea ce înseamn˘ c˘ cerin¸ele de licen¸iere t t˘ a a t t a programului nu se încadreaz˘ în politica de licen¸a liber˘ a sursei Main Ubuntu. Este responsabilitatea utilizatorului s˘ verifice a t˘ a a dac˘ are dreptul s˘ utilizeze programul si dac˘ se încadreaz˘ în condi¸iile stipulate de licen¸a pentru utilizatorii individuali. Nu a a ¸ a a t t˘ se asigur˘ asisten¸a sau actualiz˘ ri de securitate. Exemple de astfel de programe sunt, printre altele, si VLC sau Adobe Flash. a t˘ a ¸ Multe programe nu sunt disponibile în arhivele implicite ale Ubuntu. Aceste pachete pot fi instalate fie de la alte arhive Ubuntu, fie de la ter¸e surse de programe. Pentru a utiliza un program provenit de la o ter¸a surs˘ , trebuie s˘ -l procura¸i. t t˘ a a t 1. În meniul Sistem accesa¸i Administrare, apoi selecta¸i op¸iunea Surse software. t t t Figura 6.49: Deschiderea ferestrei de dialog Surse software Se deschide fereastra de dialog Surse software. Sursele de programe pentru Ubuntu sunt selectate implicit.
  • Cursul Ubuntu desktop 190 / 338 Figura 6.50: Selectarea surselor necesare ˘ N OTA : Pute¸i, de asemenea, s˘ accesa¸i utilitarul Surse software utilizând programul Instalare/Dezinstalare aplica¸ii sau Admint a t t istratorul de pachete Synaptic pentru a ad˘ uga arhive, folosind op¸iunile butonului Arhive Ubuntu. a t 2. Pentru a ad˘ uga o surs˘ de la ter¸i, efectua¸i clic pe butonul Surse de la ter¸i iar apoi clic pe butonul Ad˘ ug˘ . a a t t t a a Figura 6.51: Ad˘ ugarea unei surse ter¸e de programe a t 3. Scrie¸i linia APT a depozitului de programe pe care dori¸i s˘ -l ad˘ uga¸i ca surs˘ . Pentru a accesa sursele Main Debian, t t a a t a ˘ a t t a t scrie¸i deb http://ftp.debian.orgs sarge main în c˘ su¸a linie APT. Face¸i clic pe butonul Ad˘ uga¸i sursa. N OTA : t Linia APT va include tipul, loca¸ia si componentele arhivei. t ¸
  • Cursul Ubuntu desktop 191 / 338 Figura 6.52: Declararea liniei de surs˘ APT a 4. Efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a salva modific˘ rile. Noua surs˘ specificat˘ în linia APT se adaug˘ în caseta cu t a a a a surse de programe de la ter¸i. t Figura 6.53: Caseta de dialog Surse software indic˘ ad˘ ugarea noii surse a a 5. Pentru c˘ a¸i ad˘ ugat o nou˘ surs˘ , vi se va cere s˘ actualiza¸i informa¸iile despre programele disponibile. Face¸i aceasta a t a a a a t t t printr-un clic pe Reînc˘ rcare. a
  • Cursul Ubuntu desktop 192 / 338 Figura 6.54: Reînc˘ rcarea informa¸iilor despre programele disponibile a t 6. Indicatorul arat˘ progresiv starea programului aflat în curs de instalare sau de dezinstalare. a Pute¸i s˘ v˘ autentifica¸i desc˘ rc˘ rile de la butonul Autentificare din caseta de dialog Surse software. Când nu v˘ t a a t a a a autentifica¸i programele desc˘ rcate, computerul poate s˘ indice mai jos o eroare, dup˘ ce a desc˘ rcat informa¸iile despre un t a a a a t anumit program. Aceast˘ eroare poate fi ignorat˘ . Pentru a autentifica procesul de desc˘ rcare, trebuie s˘ importa¸i un cod a a a a t cheie GPG, care este diferit pentru fiecare depozit. Face¸i clic pe Închide în caseta de dialog care indic˘ eroarea. Acest t a pas va finaliza procesul de ad˘ ugare a noii arhive si actualizarea informa¸iilor despre pachete. a ¸ t Figura 6.55: Eroare de cheie public˘ a ˘ ˘ ˘ 6.10 Adaugarea op¸iunilor pentru alta limba t Ubuntu ofer˘ op¸iuni ce permit activarea mai multor configur˘ ri de limb˘ pentru spa¸iul dumneavoastr˘ de lucru. a t a a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 193 / 338 Suportul pentru alte limbi poate fi instalat de la butonul Asisten¸a limb˘ , care se g˘ se¸te în meniul Sistem-Administrare. În t˘ a a s func¸ie de limb˘ , metoda de introducere si aranjamentul tastaturii pot necesita s˘ fie schimbate corespunz˘ tor. Metoda SCIM t a ¸ a a Metod˘ inteligent˘ de intr˘ ri comune este procedeul utilizat în Ubuntu pentru a comuta între diferite metode de introducere a a a a caracterelor complexe, prezente în multe dintre limbile non-latine. Ap˘ sarea simultan˘ a tastelor ctrl spa¸iu este cea mai scurt˘ a a t a cale de comutare între diferite metode de introducere. 6.11 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • GNOME este mediul desktop implicit pentru Ubuntu. Ave¸i posibilitatea s˘ utiliza¸i op¸iunea Preferin¸e din meniul Sistem t a t t t pentru a personaliza aspectul desktopului specific Ubuntu. • Pute¸i gestiona sistemul de fi¸iere folosind navigatorul de fi¸iere Nautilus. Utiliza¸i modul spa¸ial pentru a deschide fiecare t s s t t dosar într-o fereastr˘ separat˘ si pentru a vizualiza simultan con¸inutul diverselor dosare. Utiliza¸i Nautilus în modul navigare a a¸ t t pentru de a deschide dosare într-o singur˘ fereastr˘ . a a • Instalare/Dezinstalare aplica¸ii este cel mai simplu instrument pentru instalarea sau dezinstalarea pachetelor. t • Pute¸i utiliza Administratorul de pachete Synaptic pentru a instala sau a dezinstala în mod avansat programe ce nu pot fi t instalate utilizând Instalare/Dezinstalare aplica¸ii. t • Pentru a instala un pachet care nu este disponibil în arhivele Ubuntu, pute¸i s˘ -l desc˘ rca¸i si s˘ -l instala¸i de pe un site Web. t a a t ¸ a t Acele fi¸iere sunt asociate managerelor de pachete specifice unei distribu¸ii Linux si sunt denumite fi¸iere „pachet”. s t ¸ s • Fi¸ierele Tar sunt arhive comprimate care con¸in codul surs˘ al unui program. Ave¸i posibilitatea s˘ utiliza¸i instrumente s t a t a t avansate din linia de comand˘ pentru a instala sau a dezinstala fi¸ierul Tar. a s 6.12 Exerci¸ii recapitulative t Question: Care este mediul desktop implicit pentru Ubuntu? Answer: Question: Care este site-ul Web de unde se pot desc˘ rca imagini de fundal si teme Ubuntu suplimentare? a ¸ Answer: Question: Men¸iona¸i trei caracteristici oarecare ale administratorului de fi¸iere Nautilus. t t s Answer: Question: Care este managerul de fi¸iere pentru mediul KDE? s Answer: Question: Ce este un administrator de pachete? Answer: Question: Eviden¸ia¸i diferen¸ele dintre un administrator de programe grafic si si unul în linie de comand˘ . Furniza¸i exemple t t t ¸ ¸ a t pentru fiecare. Answer: Question: Programul care nu este licen¸iat conform politicii de licen¸iere Ubuntu „main” este din categoria _______________. t t Answer:
  • Cursul Ubuntu desktop 194 / 338 6.13 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1 A¸i instalat Ubuntu 7.10 pe computerul personal. Vre¸i s˘ vizualiza¸i fi¸iere pdf, s˘ folosi¸i un program de calcul t t t a t s a t tabelar pentru a v˘ face un program de lucru zilnic si s˘ v˘ arhiva¸i fi¸ierele. Instala¸i urm˘ toarele programe: a ¸ a a t s t a a) xpdf b) gnumeric 1. În meniul Applica¸ii selecta¸i op¸iunea Instalare/Dezinstalare. Se deschide caseta de dialog Instalare/Dezinstalare t t t aplica¸ii. t 2. In caseta C˘ utare, scrie¸i xpdf. a t 3. Bifa¸i caseta de validare din dreptul xpdf. t 4. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ modificarea. t a 5. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a executa schimbarea. t a 6. În caseta de dialog O nou˘ aplica¸ie a fost instalat˘ efectua¸i clic pe butonul Închide. a t a t 1. În meniul Sistem accesa¸i Administrare, apoi selecta¸i Administratorul de pachete Synaptic. Se deschide fereastra t t aplica¸iei Administratorul Synaptic. t 2. Efectua¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a g˘ si si selecta caseta de validare a aplica¸iei gnumeric. t a a ¸ t 3. Bifa¸i în caseta de validare Marcheaz˘ pentru instalare. Se deschide o caset˘ de dialog care afi¸eaz˘ dependen¸ele t a a s a t acestui pachet de alte pachete. 4. Pentru a continua modific˘ rile necesare, efectua¸i clic pe butonul Marcare. a t 5. Pentru a confirma instalarea pachetelor marcate, efectua¸i clic pe Aplic˘ . Se va deschide caseta de dialog Sumar t a aten¸ionându-v˘ s˘ face¸i o verificare final˘ , înainte de a efectua modific˘ rile marcate. t a a t a a 6. Efectua¸i clic pe butonul Aplic˘ , pentru a executa modific˘ rile. t a a 7. Când toate programele marcate au fost instalate, ve¸i fi în¸tiin¸a¸i c˘ schimb˘ rile au fost aplicate. Face¸i clic pe butonul t s t t a a t Închide.
  • Cursul Ubuntu desktop 195 / 338 Capitolul 7 ˘ ¸ Prelucrarea eficienta si manipularea imaginilor si fotografiilor ¸ O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Afi¸a¸i si edita¸i imaginile s t ¸ t • Scana¸i si s˘ trimite¸i imagini t ¸ a t 7.1 Prezentarea aplica¸iilor grafice t Aplica¸iile grafice sunt parte integrant˘ din Ubuntu. Ele v˘ permit s˘ v˘ organiza¸i colec¸ia de fotografii, s˘ crea¸i si s˘ edita¸i t a a a a t t a t ¸ a t fotografii si imagini, s˘ scana¸i si s˘ trimite¸i obiecte si multe altele. ¸ a t ¸ a t ¸ În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a despre diferite aplica¸ii grafice disponibile în Ubuntu si pe care si când s˘ le folosi¸i. Aceste aplica¸ii a t t at t ¸ ¸ a t t grafice sunt disponibile odat˘ cu instalarea sistemului de operare sau le pute¸i instala din arhivele software (bibliotecile amintite a t în lec¸iile anterioare). t Aplica¸ii disponibile implicit odat˘ cu instalarea sistemului de operare Ubuntu Aplica¸iile urm˘ toare sunt incluse în pachetul t a t a implicit de programe al sistemului de operare Ubuntu: • GIMP editor de imagini: Este un editor de imagini folosit pentru crearea si editarea avansat˘ a imaginilor având acces la ¸ a func¸ii precum modificarea contrastului, a culorilor si a texturii unei imagini. t ¸ • F-Spot Foto Manager: Este o aplica¸ie folosit˘ pentru ordonarea si gestionarea fotografiilor. F-Spot v˘ permite s˘ eticheta¸i, t a ¸ a a t s˘ organiza¸i pe categorii si s˘ sorta¸i fotografiile. a t ¸ a t • XSane scaner imagini: Un scaner de imagini care v˘ permite, de asemenea, s˘ fotocopia¸i documentele si s˘ le trimite¸i prin a a t ¸ a t fax sau e-mail. Aplicatii disponibile în arhivele software Suplimentar fa¸a de aplica¸iile implicite pute¸i c˘ uta în arhivele software si pute¸i t˘ t t a ¸ t instala aplica¸iile dorite folosind Administratorul de pachete Synaptic sau direct din Interfa¸a în linie de comand˘ (CLI). t t a Aceasta este o list˘ cu o parte din aplica¸iile pentru grafic˘ g˘ site în arhivele software Ubuntu: a t a a • Agave: Este un program cu care crea¸i o schem˘ de culori. Dup˘ ce a¸i ales o culoare, Agave v˘ sugereaz˘ culorile cu care s-ar t a a t a a armoniza, fie culori complementare fie nuan¸e ale culorii de baz˘ alese. Pute¸i, de asemenea, s˘ trage¸i si s˘ plasa¸i o culoare t a t a t ¸ a t dintr-o alt˘ aplica¸ie cum ar fi GIMP. Fie c˘ lucra¸i la designul unei pagini web, fie c˘ ilustra¸i o revist˘ sau c˘ v˘ decora¸i a t a t a t a a a t casa, acest program v˘ permite s˘ alege¸i cromatica adecvat˘ . Pentru a afla mai multe informa¸ii despre Agave vizita¸i pagina a a t a t t oficial˘ a proiectului http://home.gna.org/colorscheme/. a
  • Cursul Ubuntu desktop 196 / 338 • Blender: O suit˘ de grafic˘ 3D din categoria programelor cu sursa public˘ . Cu aceast˘ aplica¸ie pute¸i crea modele 3D si a a a a t t ¸ anima¸ii, s˘ ad˘ uga¸i efecte de post-produc¸ie sau o pute¸i folosi ca editor de grafic˘ pentru a defini comportament interactiv t a a t t t a f˘ r˘ a folosi vreun limbaj de programare. Blender are o interfa¸a grafic˘ cu utilizatorul distinct˘ , care este implementat˘ în aa t˘ a a a întregime în Open GL si este creat˘ pentru vitez˘ . În Blender este posibil˘ conectarea cu limbajul Python pentru scripturi si ¸ a a a ¸ prin caracteristicile de import/export se poate lucra cu alte formate populare 3D cum ar fi 3D Studio. Blender poate furniza imagini statice, anima¸ii, modele pentru jocuri sau motoare pentru acestea si con¸inut interactiv sub forma unor executabile t ¸ t de sine st˘ t˘ toare sau ca modul web. Pentru mai multe informa¸ii despre Blender consulta¸i pagina oficial˘ a proiectului aa t t a http://www.blender.org/. • Dia: Este un editor pentru diagrame similar programului Microsoft Visio. Dia are capacitatea s˘ produc˘ grafic˘ precis˘ si la a a a a¸ un nivel profesional. Pute¸i desena diagrame cu elemente rela¸ionale si s˘ le exporta¸i în diferite formate precum EPS, SVG, t t ¸ a t XFIG, WMF si PNG. Pute¸i tip˘ rii diagrame care se intind pe mai multe pagini. Pentru mai multe informa¸ii despre Dia ¸ t a t consulta¸i pagina oficial˘ a proiectului http://live.gnome.org/Dia. t a • Gcolor2: Este un program simplu pentru alegerea si copierea culorilor care u¸ureaz˘ selectarea rapid˘ a culorilor. Ave¸i ¸ s a a t posibilitatea sa salva¸i culori noi sau s˘ sterge¸i culori existente. Pentru mai multe informa¸ii despre Gcolor2 consulta¸i pagina t a¸ t t t oficial˘ a proiectului http://gcolor2.sourceforge.net/. a • GNU paint: Este un program cu o interfa¸a prietenoas˘ pentru desen în GNOME. Programul ofer˘ unelte u¸or de folosit cu t˘ a a s care pute¸i efectua diferite opera¸ii de prelucrare a imaginilor. Pentru mai multe informa¸ii despre GNU paint consulta¸i pagina t t t t oficial˘ a proiectului http://gpaint.sourceforge.net/. a Pute¸i instala si alte programe furnizate de ter¸i precum Picasa, un software gratuit oferit de Google, care este compatibil cu t ¸ t Ubuntu. Picasa v˘ permite s˘ localiza¸i si s˘ organiza¸i toate fotografiile din calculatorul dumneavoastr˘ , s˘ edita¸i si s˘ ad˘ uga¸i efecte a a t ¸ a t a a t ¸ a a t fotografiilor, s˘ le partaja¸i pe e-mail si s˘ le tip˘ ri¸i si s˘ le publica¸i pe Internet. Pute¸i desc˘ rca Picasa de pe urm˘ toarea pagin˘ a t ¸ a a t ¸ a t t a a a de Internet http://picasa.google.com/linux/download.html. În continuare vom eviden¸ia caracteristicile câtorva din aceste aplica¸ii pentru grafic˘ precum si cum pot fi folosite. t t a ¸ 7.2 Vizionarea si gestionarea fotografiilor utilizând F-Spot ¸ F-Spot este o aplica¸ie pentru gestionarea fotografiilor personale. Pute¸i importa si viziona fotografiile stocate pe discul fix din t t ¸ calculatorul dumneavoastr˘ , pe camere foto digitale sau chiar pe iPod. Pute¸i ata¸a etichete fotografiilor si s˘ le organiza¸i pe a t s ¸ a t categorii, s˘ inscrip¸iona¸i un album foto pe CD, s˘ exporta¸i fotografiile pe Internet si s˘ le partaja¸i, s˘ executa¸i opera¸ii de baz˘ a t t a t ¸ a t a t t a asupra fotografiilor precum corec¸ii de culoare si editare. F-Spot suport˘ 16 tipuri de fi¸iere incluzând JPEG, GIF, TIFF si RAW. t ¸ a s ¸ Urm˘ toarea schi¸a arat˘ elementele principale ale interfe¸ei F-Spot: a t˘ a t
  • Cursul Ubuntu desktop 197 / 338 Figura 7.1: Fereastra principal˘ F-Spot a 7.2.1 Importarea fotografiilor în F-Spot Dup˘ importarea fotografiilor le pute¸i organiza pe categorii si le pute¸i eticheta în mod asem˘ n˘ tor cum a¸i scrie o list˘ de titluri a t ¸ t a a t a pentru un program de redare audio. Pentru a importa în F-Spot fotografiile stocate pe discul fix din calculatorul vostru proceda¸i astfel: t 1. Din meniul Aplica¸ii de la categoria Grafic˘ selecta¸i aplica¸ia F-Spot Photo Manager. Aceasta duce la deschiderea t a t t ferestrei principale a programului F-Spot. 2. Ap˘ sa¸i butonul Import din bara de unelte. Aceast˘ ac¸iune duce la deschiderea ferestrei de dialog Import. a t a t Figura 7.2: Importarea fotografiilor ˘ N OTA :
  • Cursul Ubuntu desktop 198 / 338 De asemenea, pute¸i deschide fereastra de dialog Import din meniul File ap˘ sând op¸iunea Import. t a t 3. În c˘ su¸a Import Source op¸iunea Select Folder este selectat˘ implicit. Re¸ine¸i aceast˘ op¸iune, naviga¸i în directorul a t t a t t a t t care con¸ine fotografii si ap˘ sa¸i butonul Open. t ¸ a t Figura 7.3: Selectarea op¸iunii Import surs˘ fotografii t a Figura 7.4: Afi¸area directorului care con¸ine fotografii s t 4. Ap˘ sa¸i butonul Import din fereastra de dialog Import. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 199 / 338 Figura 7.5: Importarea fotografiilor Fotografiile sunt listate ca miniaturi în fereastra principal˘ F-Spot. De notat c˘ butonul care indic˘ data este pozi¸ionat la a a a t data la care fotografiile au fost salvate pe discul fix al calculatorului vostru. Figura 7.6: Navigarea în directorul cu fotografii ˘ N OTA : Fotografiile listate în fereastra principal˘ a lui F-Spot nu sunt asociate niciunei categorii si niciunei etichete de baz˘ . a ¸ a Pentru a importa în F-Spot fotografii dintr-o camer˘ digital˘ proceda¸i astfel: a a t 1. Ap˘ sa¸i butonul Import din bara de unelte. Aceast˘ ac¸iune duce la deschiderea ferestrei de dialog Import. a t a t
  • Cursul Ubuntu desktop 200 / 338 2. Ap˘ sa¸i butonul din dreptul op¸iunii Import Source. Conecta¸i camera la calculator. F-Spot detecteaz˘ camera si afi¸eaz˘ a t t t a ¸ s a modelul si tipul camerei în c˘ su¸a Import Source. ¸ a t Figura 7.7: Selectarea op¸iunii Import surs˘ fotografii t a 3. Selecta¸i camera ca surs˘ pentru fotografii. Se va deschide fereastra de dialog Select Photos to Copy From Camera, care t a listeaz˘ toate fotografiile din camera foto. Selecta¸i fotografiile pe care dori¸i s˘ le importa¸i si ap˘ sa¸i butonul Copy. a t t a t ¸ a t Figura 7.8: Selectarea fotografiilor de importat 4. F-Spot va copia fotografiile în loca¸ia specificat˘ si le va afi¸a în panoul din partea dreapt˘ a ferestrei principale a lui t a¸ s a F-Spot. 7.2.2 Vizionarea fotografiilor Dup˘ ce au fost importate, pute¸i vedea toate fotografiile ca miniaturi în panoul din dreapta al ferestrei principale a lui F-Spot. a t Pute¸i afi¸a fotografiile individual în F-Spot dac˘ : t s a • Efectua¸i clic dublu fiecare miniatur˘ pentru a vedea fotografia la dimensiunea real˘ t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 201 / 338 • Selecta¸i o miniatur˘ si ap˘ sa¸i butonul Fullscreen din bara de unelte t a¸ a t Imaginea este deschis˘ pe tot ecranul. a Figura 7.9: Navigarea în directorul cu fotografii Figura 7.10: Afi¸area fotografiilor în mod de lucru pe tot ecranul s Ap˘ sa¸i butonul Exit fullscreen pentru a v˘ intoarce la fereastra principal˘ a programului F-Spot. a t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 202 / 338 7.2.3 Organizarea colec¸iei de fotografii t Implicit F-Spot organizeaz˘ fotografiile pe baza datelor la care au fost salvate în calculator. Pute¸i afi¸a fotografiile stocate la o a t s anumit˘ dat˘ dac˘ efectua¸i clic pe anul corespunz˘ tor de pe scala de timp sau prin glisarea butonului de-a lungul scalei de timp. a a a t a De exemplu, dac˘ presupunem c˘ ave¸i 100 de fotografii în panoul din dreapta, dintre care 50 au fost salvate în 2004 iar 50 în a a t 2007. Pentru a afi¸a fotografiile din anul 2004 pozi¸iona¸i butonul glisant în dreptul inscrip¸iei 2004 de pe scala de timp. s t t t Pentru a organiza fotografiile în alt fel, le pute¸i ata¸a câte o etichet˘ si le pute¸i încadra în diferite categorii. Apoi pute¸i afi¸a t s a¸ t t s fotografiile dup˘ categoriile din care fac parte. a Unele categorii sunt deja predefinite si sunt vizibile în panoul din partea stâng˘ a ferestrei principale F-Spot. Pute¸i grupa ¸ a t fotografiile voastre în aceste categorii. Pentru a ad˘ uga o etichet˘ unei fotografii proceda¸i astfel: a a t • În fereastra principal˘ a lui F-Spot efectua¸i clic dreapta pe o fotografie, din meniul contextual alege¸i categoria Attach a Tag a t t si selecta¸i eticheta pe care dori¸i s˘ o asocia¸i fotografiei. Eticheta va fi afi¸at˘ sub fotografie. ¸ t t a t s a Figura 7.11: Etichetarea unei imagini
  • Cursul Ubuntu desktop 203 / 338 Figura 7.12: Afi¸area fotografiilor etichetate s Imaginea etichetat˘ va fi afi¸at˘ acum în categoria cu numele etichetei. a s a 7.2.4 ˘ Înlaturarea efectului „Ochi rosii” ¸ La unele camere foto apropierea dintre bli¸ si lentilele obiectivului face ca lumina bli¸ului s˘ se reflecte de pe retina subiectului t¸ t a fotografiat, prin lentile, l˘ sând o urm˘ de „ochi ro¸u” pe imagine. În ceea ce prive¸te pata „ochi ro¸u”, dimensiunea sa depinde a a s s s de cantitatea de lumin˘ reflectat˘ . Aplica¸ia gThumb poate fi folosit˘ pentru a înl˘ tura acest efect nedorit de pe imagine. a a t a a Figura 7.13: Imagine cu efect de „ochi ro¸u” s 1. În fereastra F-spot Photo Manager efectua¸i clic pe miniatura imaginii care are „ochi ro¸u”. Ap˘ sa¸i butonul Editare din t s a t bara de unelte de navigare. Folosi¸i mausul pentru a selecta suprafa¸a de pe imagine pe care dori¸i s˘ o corecta¸i. Pute¸i t t t a t t m˘ ri cu lupa zona respectiv˘ folosind butonul glisant din partea inferioar˘ a zonei de lucru. a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 204 / 338 Figura 7.14: Înl˘ turarea efectului „Ochi ro¸ii” a s ˘ 2. Ac¸iona¸i pictograma Redeye Removal de sub imagine. F-spot va corecta automat imaginea. N OTA : t t De asemenea imaginea editat˘ va înlocui imaginea stocat˘ în calculatorul dumneavoastr˘ . Asigura¸i-v˘ c˘ a¸i f˘ cut o copie a a a t a a t a de siguran¸a înainte de a edita imaginea. t˘ 7.3 GIMP GNU Image Manipulation Programme (GIMP) este aplica¸ia implicit˘ pentru grafic˘ în Ubuntu si este sub licen¸a GNU General t a a ¸ t Public License (GNU GPL). Este o aplica¸ie pentru manipularea imaginilor, este multiplatform˘ , este de tip surs˘ deschis˘ si t a a a¸ este disponibil în mai multe limbi. Pute¸i folosi GIMP pentru a retu¸a fotografii, pentru crearea si compunerea imaginilor, pentru t s ¸ redimensionare, decupare, pentru manipularea culorilor si pentru conversia imaginilor dintr-un format în altul. ¸ GIMP are un num˘ r mare de caracteristici utile precum: a • O suit˘ complet˘ de unelte, printre care peneluri, creioane si un aerograf a a ¸ • Unelte de selec¸ie precum selec¸ie rectangular˘ , eliptic˘ , liber˘ , fuzzy si bezier t t a a a ¸ • Unelte pentru transformare precum rotire, scalare, t˘ iere si r˘ sturnare a ¸ a • Gestionarea memoriei pe sectoare în a¸a fel încât dimensiunea imaginii este limitat˘ doar de spa¸iul de pe disc. s a t • Nivele multiple de anulare/repetare a opera¸iilor, limitate doar de spa¸iul disponibil pe disc t t • Capacitatea de a folosi scripturi avansate • Straturi si canale pentru desene complexe ¸ • E¸antionarea la nivel de frac¸iune de punct de afi¸are pe ecran disponibil˘ pentru toate uneltele permite minimizarea distorsius t s a nilor când sunt reprezentate imagini de înalt˘ rezolu¸ie în rezolu¸ie mic˘ sau când se l˘ rgesc imaginile a t t a a • Suport complet pentru canal alfa pentru simularea transparen¸ei în imagini t • Suport pentru multe formate de imagini precum GIF, JPEG, PNG, XPM, TIFF, TGA, MPEG, PS, PDF, PCX si BMP ¸ 1. Din meniul Aplica¸ii, de la categoria Grafic˘ ap˘ sa¸i op¸iunea GIMP Image Editor. Prima fereastr˘ care apare este t a a t t a fereastra Sfatul zilei de la GIMP. Ap˘ sa¸i butonul Închide din fereastra Sfatul zilei de la GIMP. Dup˘ aceasta se va a t a deschide fereastra principal˘ a aplica¸iei GIMP. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 205 / 338 Figura 7.15: Fereastra de dialog „Sfatul zilei de la GIMP” Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ Mascota GIMP este coiotul pe nume Wilber. Acesta va va oferi sfaturi utile în timp ce folosi¸i aplica¸ia. Daca nu dori¸i sa t t t ˘ ˘ ˘ vede¸i aceste sfaturi, deselecta¸i casu¸a din dreptul op¸iunii Arata sfaturi si la urmatoarea pornire GIMP. t t ˘ t t ¸ 2. Pentru a deschide o imagine pentru a o edita, din meniul Fi¸ier ap˘ sa¸i op¸iunea Deschide si selecta¸i imaginea pe care s a t t ¸ t dori¸i s˘ o modifica¸i. t a t Figura 7.16: Deschiderea unei imagini pentru editare 3. Imaginea selectat˘ se va deschide în fereastra de editare Imagine. a
  • Cursul Ubuntu desktop 206 / 338 Figura 7.17: Editare imagine Acum pute¸i modifica imaginea folosind uneltele disponibile în fereastra principal˘ a aplica¸iei GIMP. t a t Este bine de re¸inut: t ˘ t Pute¸i trage o culoare din cutia de unelte sau din paleta de culori si sa o plasa¸i pe imagine. Aceasta ac¸iune va duce la t ¸ ˘ t ˘ acoperirea imaginii sau selec¸iei cu culoarea aleasa. t 7.4 ˘ ˘t˘ ˘ ˘ Sa înva¸am sa desenam cu Inskape Inskape v˘ ajut˘ s˘ desena¸i ilustra¸ii pentru web, s˘ realiza¸i grafic˘ pentru telefoane mobile, s˘ efectua¸i desene simple, cara a a t t a t a a t icaturi, s˘ realiza¸i opere de art˘ complexe, s˘ realiza¸i figurile pentru capitolele unei c˘ r¸i sau s˘ efectua¸i grafice la locul de a t a a t at a t munc˘ . a Inskape este este un utilitar avansat pentru grafic˘ similar programelor Ilustrator, CorelDraw sau Xara X. Este o aplica¸ie multia t platform˘ si este disponibil gratuit pentru sistemele de operare Linux, Microsoft Windows, Solaris si Mac OS X. a¸ ¸ Îl pute¸i folosi pentru a roti, a redimensiona, a înclina, a reduce la scar˘ , a colora si a desena liber obiecte cu un grad ridicat de t a ¸ precizie. Ave¸i la dispozi¸ie, de asemenea, unelte pentru gradien¸i si transparen¸a. t t t ¸ t˘ Inskape nu face parte din aplica¸iile pentru grafic˘ implicite din Ubuntu, dar pute¸i instala pachetul din arhivele software. t a t 7.4.1 Instalarea aplica¸iei Inkscape t Not˘ : a Exist˘ dou˘ moduri în care pute¸i instala programul Inskape. Pute¸i instala aplica¸ia din arhivele software folosind fie Adminisa a t t t tratorul de pachete Synaptic fie interfa¸a linie de comand˘ t a Calculatorul dumneavoastr˘ trebuie s˘ fie conectat la internat în timp ce instala¸i aplica¸ii din arhivele software. a a t t 1. Din meniul Sistem, de la categoria Administrare selecta¸i op¸iunea Administratorul de pachete Synaptic. Se va det t schide fereastra principal˘ a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 207 / 338 Figura 7.18: Deschiderea administratorului de programe Synaptic 2. În fereastra principal˘ Administratorul de pachete Synaptic panoul din stânga afi¸eaz˘ categoriile de aplica¸ii si panoul a s a t ¸ din dreapta afi¸eaz˘ programele din categoria selectat˘ . Ap˘ sa¸i butonul Caut˘ . Se va deschide fereastra de dialog s a a a t a ˘ C˘ utare. Tasta¸i Inkscape în c˘ su¸a de dialog C˘ utare si apoi ap˘ sa¸i butonul Caut˘ . N OTA : a t a t a ¸ a t a Pentru a vedea pachetele instalate si pachetele neinstalate ap˘ sa¸i butonul Dup˘ stare. Pentru a afi¸a pachetele dup˘ locul ¸ a t a s a lor de origine ap˘ sa¸i butonul Origine. Ap˘ sa¸i butonul Filtre personalizate pentru a determina dac˘ un pachet este a t a t a deteriorat sau dac˘ este actualizabil. Pentru a v˘ întoarce la lista categoriilor dup˘ ce a¸i c˘ utat pachete, ap˘ sa¸i butonul a a a t a a t Sec¸iuni. t Figura 7.19: C˘ utarea aplica¸iei Inkscape a t 3. Rezultatele c˘ ut˘ rii sunt afi¸ate în panoul din dreapta a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic. Efectua¸i clic a a s t t
  • Cursul Ubuntu desktop 208 / 338 dreapta pe Inkscape si apoi bifa¸i c˘ su¸a Marcheaz˘ pentru instalare. ¸ t a t a Figura 7.20: Marcarea aplica¸iei Inskape pentru instalare t 4. Ap˘ sa¸i butonul Aplic˘ din bara de unelte pentru a începe procesul de instalare. Se va deschide fereastra de dialog Sumar a t a care v˘ va cere s˘ confirma¸i instalarea. a a t Figura 7.21: Confirmarea pachetelor de instalat 5. Dup˘ ce instalarea s-a încheiat ap˘ sa¸i butonul închide din fereastra de dialog Modific˘ ri aplicate. a a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 209 / 338 Figura 7.22: Confirmarea instal˘ rii pachetelor a Pentru a lansa Inskape, din meniul Aplica¸ii de la categoria Grafic˘ selecta¸i op¸iunea Inkscape Vector Illustrator. t a t t 7.4.2 ˘ ˘ Crearea imaginilor în grafica vectoriala folosind Inskape Not˘ : a Pagin˘ : Aceast˘ zon˘ v˘ permite s˘ specifica¸i diferite valori pentru forma final˘ a paginii. De exemplu pute¸i specifica dimensia a a a a t a t unile paginii pentru a o putea tip˘ ri pe hârtie în format A4. Pagina este ajustat˘ conform op¸iunilor iar propor¸iile desenului sunt a a t t ajustate în concordan¸a cu propor¸iile paginii. t˘ t Bara de meniuri: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ meniuri precum Fi¸ier, salvare si zoom. Pute¸i efectua toate opera¸iile din Inskape a a a s ¸ t t folosind op¸iunile afi¸ate în meniurile din bara de meniuri. t s Bara de comenzi: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ acces rapid la toate opera¸iile importante din Bara de meniuri. a a a t Bara de unelte de desenat: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ op¸iuni pentru efectuarea opera¸iilor de desenare. Pute¸i crea forme de a a a t t t baz˘ precum un dreptunghi, un p˘ trat sau o elips˘ . a a a Bara de unelte Controale: Aceast˘ bar˘ de unelte ofer˘ op¸iuni specifice unei unelte selectate din Bara de unelte de desen. De a a a t exemplu, dac˘ selecta¸i unealta „poligon” din bara de unelte de desen, atunci bara de unelte de Control afi¸eaz˘ op¸iunile pentru a t s a t configurarea col¸urilor poligonului. t Bar˘ de stare: Aceast˘ bar˘ de unelte indic˘ starea obiectelor precum dimensiunile si straturile. De exemplu, atunci când trece¸i a a a a ¸ t mausul peste fereastr˘ , bara de stare indic˘ pozi¸ia cursorului relativ˘ la fereastr˘ . a a t a a Aplica¸ia pentru desen vectorial folose¸te nota¸ia standard pentru a se referi formele, precum linii simple, dreptunghiuri si forme t s t ¸ complicate, ca obiecte. Crearea si salvarea obiectelor Crearea unui obiect în Inskape presupune utilizarea extensiv˘ a barei de unelte de desen. Cu ¸ a toate acestea, op¸iunile din aceast˘ bar˘ de unelte v˘ ajut˘ s˘ crea¸i forme de baz˘ . Pentru a crea obiecte complexe ve¸i fi nevoi¸i t a a a a a t a t t s˘ mai edita¸i, s˘ combina¸i si s˘ manipula¸i aceste forme. a t a t ¸ a t 1. Efectua¸i clic pe butonul obiect asociat cu forma pe care dori¸i s˘ o desena¸i. Pozi¸iona¸i cursorul oriunde în pagin˘ unde t t a t t t a dori¸i s˘ începe¸i s˘ desena¸i obiectul. t a t a t 2. Trage¸i cursorul pentru a stabili dimensiunea dorit˘ a obiectului. Obiectul va fi afi¸at pe pagin˘ . t a s a
  • Cursul Ubuntu desktop 210 / 338 Figura 7.23: Desenarea unui obiect Uneltele din Bara de control afi¸eaz˘ op¸iuni pentru crearea obiectului. De exemplu, dac˘ a¸i creat un dreptunghi, bara de s a t a t unelte ofer˘ op¸iunea de a specifica în˘ l¸imea si l˘¸imea dreptunghiului. a t at ¸ at 3. Dup˘ crearea formei efectua¸i clic pe butonul Save de pe bara de comenzi. Se va deschide fereastra de dialog Select file to a t Save to. Tasta¸i numele fi¸ierului în c˘ su¸a pentru text Name, specifica¸i loca¸ia în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul si efectua¸i t s a t t t t a t s ¸ t clic pe butonul Save.
  • Cursul Ubuntu desktop 211 / 338 Figura 7.24: Salvarea unui obiect ˘ N OTA : Inskape va salva imaginile ca grafic˘ vectorial˘ . Pute¸i redimensiona o imagine vectorial˘ f˘ r˘ s˘ îi altera¸i rezolu¸ia. a a t a aa a t t 7.5 Utilizarea scanerului Scanarea unui obiect în Ubuntu este simpl˘ . Dac˘ ave¸i un scaner USB, conecta¸i-l direct la calculator. Majoritatea dispozitivelor a a t t „plug-and-play” sunt compatibile cu Ubuntu, dar dac˘ cu toate acestea, calculatorul nu poate detecta scanerul ve¸i fi nevoi¸i s˘ a t t a verifica¸i dac˘ este compatibil cu Ubuntu. t a 7.5.1 ˘t Verificarea compatibilita¸ii scanerului Pute¸i s˘ verifica¸i compatibilitatea scanerului dumneavoastr˘ cu Ubuntu în dou˘ moduri: t a t a a • Vizita¸i acest site web pentru a vedea lista cu scanerele si driverele compatibile cu Ubuntu: https://wiki.ubuntu.com/HardwareSupportC t ¸ • Verifica¸i starea scanerului dumneavoastr˘ la urm˘ torul site web: http://www.sane-project.org/sane-backends.html. Acest site t a a enumer˘ driverele distribuite cu pachetul sane-backends-1.0.18 precum si dispozitivele hardware si aplica¸iile software supora ¸ ¸ t tate. 7.5.2 Scanarea unei imagini Pute¸i scana o imagine fie utilizând interfa¸a scanerului fie folosind aplica¸ia pentru scanare XSane, care este disponibil˘ în t t t a Ubuntu. 1. Din meniul Aplica¸ii de la categoria Grafic˘ selecta¸i op¸iunea XSane Image Scanner. XSane va c˘ uta automat dup˘ un t a t t a a scaner conectat la calculator. Dup˘ ce calculatorul detecteaz˘ scanerul se va deschide fereastra de dialog Op¸iuni XSane. a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 212 / 338 2. Fereastra de dialog Op¸iuni XSane ofer˘ op¸iuni pentru modificarea configur˘ rilor implicite ale datelor de ie¸ire ale t a t a s scanerului. Pute¸i specifica num˘ rul de copii ce trebuie scanate, numele fi¸ierului de ie¸ire, tipul fi¸ierului de ie¸ire si t a s s s s ¸ op¸iunile de culoare si contrast. Dup˘ ce a¸i specificat propriet˘¸ile fi¸ierului de ie¸ire, plasa¸i obiectul în scaner si efectua¸i t ¸ a t at s s t ¸ t clic pe butonul Scan pentru a începe scanarea obiectului. Figura 7.25: Utilizarea aplica¸iei Xsane t 3. Dup˘ ce obiectul a fost scanat se va deschide o fereastr˘ care afi¸eaz˘ obiectul. a a s a Figura 7.26: Afi¸area obiectului scanat s ˘ N OTA : Înainte de a începe opera¸ia de scanare verifica¸i compatibilitatea scanerului dumneavoastr˘ cu Ubuntu. Uneori Ubuntu t t a detecteaz˘ scanerul din punct de vedere hardware dar nu poate scana din lipsa driverului. a 4. Continua¸i s˘ scana¸i si alte imagini sau închide¸i fereastra de dialog Op¸iuni XSane pentru a închide aplica¸ia. t a t ¸ t t t
  • Cursul Ubuntu desktop 213 / 338 7.6 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at cum s˘ : a t t at a • Afi¸a¸i si organiza¸i colec¸ia dumneavoastr˘ de fotografii cu ajutorul aplica¸iilor implicite din Ubuntu: s t ¸ t t a t – F-Spot Photo Manager v˘ permite s˘ importa¸i fotografii, s˘ v˘ organiza¸i fotografiile folosind etichete, s˘ crea¸i CD-uri cu a a t a a t a t fotografii, s˘ afi¸a¸i fotografiile sub forma unei prezent˘ ri de diapozitive si s˘ crea¸i albume din fotografiile pe care le de¸ine¸i a s t a ¸ a t t t pentru a le publica pe Internet. • Utiliza¸i GIMP pentru opera¸ii avansate de manipulare si creare de imagini. t t ¸ • Crea¸i grafic˘ în format SVG folosind editorul de grafic˘ vectorial˘ Inskape. t a a a • Scana¸i imaginile dumneavoastr˘ si s˘ le salva¸i în diferite formate folosind aplica¸ia XSane Image Scanner. t a¸ a t t 7.7 Exerci¸ii recapitulative t Question: Care dintre aplica¸iile implicite pentru grafic˘ ofer˘ op¸iunea de a afi¸a doar o categorie de imagini dintr-o colec¸ie t a a t s t aleatoare de imagini stocate? (Alege¸i dou˘ ). t a a) Inkscape b) F-Spot d) Xsane d) GIMP Answer: Question: Care aplica¸ie implicit˘ de grafic˘ din Ubuntu v˘ permite s˘ partaja¸i colec¸ii de fotografii pe Internet? t a a a a t t Answer: Question: Este nevoie de aplica¸ii suplimentare pentru a putea importa imagini dintr-o camer˘ foto digital˘ ? t a a Answer: 7.8 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1: Crearea unui album web folosind gThumb Doar ce v-a¸i întors din vacan¸a petrecut˘ cu prietenii. A¸i decis s˘ t t t a t a scrie¸i despre aceast˘ experien¸a pe blogul dumneavoastr˘ si dori¸i s˘ publica¸i si câteva fotografii din c˘ l˘ torie. Dar, publicarea t a t˘ a¸ t a t ¸ aa fotografiilor pe Internet una câte una înseamn˘ un efort mare si mult timp. Dori¸i s˘ g˘ si¸i o metod˘ mai convenabil˘ pentru a a ¸ t a a t a a face acest lucru. 1. Deschide¸i F-Spot Photo Manager. Se va afi¸a fereastra principal˘ a aplica¸iei. t s a t 2. Din bara de navigare, selecta¸i Import. Naviga¸i în directorul care con¸ine fotografii si apoi ap˘ sa¸i butonul Deschide. t t t ¸ a t Spa¸iul de lucru va afi¸a toate imaginile disponibile în acel director. t s 3. Selecta¸i imaginile pe care dori¸i s˘ le include¸i în albumul de pe Internet. t t a t 4. Efectua¸i clic pe Copy pentru a importa fotografiile selectate. F-Spot va afi¸a fotografiile în fereastra de pre-vizualizare. t s 5. În fereastra de pre-vizualizare pute¸i folosi mausul pentru a selecta fotografiile dorite sau pute¸i folosi op¸iunea Selecteaz˘ t t t a tot din meniul Editare pentru a selecta toate fotografiile. 6. În meniul Photo menu, selecta¸i Export to si apoi selecta¸i Web Gallery. t ¸ t 7. Ve¸i fi nevoi¸i s˘ introduce¸i numele galeriei, adresa URL si informa¸iile de autentificare ale paginii de Internet care dori¸i t t a t ¸ t t s˘ g˘ zduiasc˘ fotografiile. Dup˘ aceea F-Spot va trimite albumul selectat pe situl web respectiv. a a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 214 / 338 Capitolul 8 Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Reda¸i, modifica¸i si organiza¸i melodiile si videoclipurile. t t ¸ t ¸ 8.1 Restric¸ii legale t Ubuntu este perfect capabil s˘ redea muzic˘ , filme si DVD-uri disponibile în formate libere si nerestric¸ionate. Folosirea unor a a ¸ ¸ t formate multimedia este restric¸ionat˘ de licen¸e si patente software în unele jurisdic¸ii. Ubuntu nu ofer˘ suport pentru aceste t a t ¸ t a formate implicit. Este posibil˘ activarea red˘ rii acestora în Ubuntu în concordan¸a cu patentele si restric¸iile dreptului de autor a a t˘ ¸ t care guverneaz˘ folosirea acestor formate proprietare. a Licen¸a formatului fi¸ierului este diferit˘ de licen¸a con¸inutului acestuia. De exemplu, con¸inutul unui clip video poate fi licen¸iat t s a t t t t sub o licen¸a Creative Commons si distribuit sub forma unui fi¸ier MPEG. Cu toate c˘ materialul video poate fi distribuit liber, t ¸ s a formatul fi¸ierului este proprietar si în unele jurisdic¸ii poate fi necesar˘ licen¸ierea unui program pentru redarea acestuia. s ¸ t a t Pentru a în¸elege problemele legale asociate cu folosirea formatelor proprietare, trebuie întâi în¸eleas˘ diferen¸a dintre formatele t t a t libere si cele închise sau proprietare. ¸ 8.2 Redarea melodiilor Ubuntu con¸ine implicit Rhythmbox Music Player pentru a reda si organiza melodii. Cu o interfa¸a asem˘ n˘ toare cu iTunes, este t ¸ t˘ a a un program liber, adaptat mediului desktop GNOME. Folosind Rhythmbox pute¸i reda fi¸iere audio, asculta posturi de radio de t s pe internet, copia muzic˘ de pe CD-uri audio si v˘ pute¸i organiza fi¸ierele audio. Rhythmbox ofer˘ suport pentru o gam˘ larg˘ a ¸ a t s a a a de formate audio si con¸ine variate func¸ii care fac redarea muzicii simpl˘ si pl˘ cut˘ . ¸ t t a¸ a a 8.2.1 Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox 1. În meniul Aplica¸ii, selecta¸i Muzic˘ si filme si apoi efectua¸i clic pe Rhythmbox Music Player. Se va afi¸a un ecran de t t a¸ ¸ t s bun venit.
  • Cursul Ubuntu desktop 215 / 338 Figura 8.1: Lansarea Rhythmbox 2. Se va deschide fereastra principal˘ a programului Rhythmbox Music Player. Acum v˘ pute¸i organiza muzica preferat˘ a a t a folosind acest program. Figura 8.2: Rhythmbox Music Player 3. Pentru a asculta muzic˘ cu Rhythmbox trebuie s˘ începe¸i din panoul lateral, prin a alege locul din care va fi afi¸at˘ muzica. a a t s a Ini¸ial sursa Bibliotec˘ va fi aleas˘ la prima pornire a Rhythmbox. t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 216 / 338 Biblioteca este principala loca¸ie cu muzic˘ din Rhythmbox. Pute¸i importa toate melodiile dumneavoastr˘ în biblioteca t a t a Rhythmbox si le pute¸i asculta imediat. De asemenea pute¸i utiliza muzica din bibliotec˘ pentru a crea liste de redare ¸ t t a personalizate sau pute¸i alege ordinea în care melodiile vor fi redate prin intermediul func¸iei Coad˘ redare. Pentru a t t a importa melodii una câte una, efectua¸i clic dreapta pe Music si alege¸i Import˘ fi¸ier. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog t ¸ t a s s a Import File into Library. Figura 8.3: Importul melodiilor 4. În fereastra de dialog Import File into Library, alege¸i directorul din care dori¸i s˘ importa¸i fi¸ierele. Alege¸i fi¸ierele t t a t s t s dorite si efectua¸i clic pe Open. ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 217 / 338 Figura 8.4: Alegerea fi¸ierelor ce vor fi ad˘ ugate în bibliotec˘ s a a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ În timp ce importa melodiile din colec¸ia dumneavoastra de muzica, Rhythmbox folose¸ te informa¸iile ata¸ ate fi¸ ierelor cu t s t s s ˘ ˘ muzica. În acest mod Rhythmbox poate cataloga fi¸ ierele dupa gen muzical, artist, album, denumire si pozi¸ia melodiei s ¸ t în album. 5. Fi¸ierele audio alese sunt importate în bibliotec˘ si afi¸ate în fereastra Rhythmbox. Ve¸i observa c˘ fereastra Rhythmbox s a¸ s t a este divizat˘ în mai multe panouri. Fiecare panou afi¸eaz˘ detalii diferite despre melodii. Pentru a asculta muzic˘ din a s a a bibliotec˘ pute¸i folosi panourile Artist, Album si Track pentru a alege melodiile pe care dori¸i s˘ le asculta¸i si apoi a t ¸ t a t ¸ pute¸i folosi butoanele de control de redare pentru a începe audi¸ia. Efectua¸i clic pe butonul Redare pentru a începe t t t redarea melodiei alese.
  • Cursul Ubuntu desktop 218 / 338 Figura 8.5: Fereastra Rhythmbox 6. La ap˘ sarea butonului Redare f˘ r˘ a alege o melodie anume, Rhythmbox va reda prima melodie din lista care este afi¸at˘ a aa s a în acel moment. Pute¸i folosi butonul Shuffle pentru a asculta melodii la întâmplare. De asemenea, pute¸i crea o list˘ de t t a redare executând clic-dreapta pe o melodie si alegând Adaug˘ în lista de redare. Pentru a opri temporar sau permanent ¸ a redarea ap˘ sa¸i butonul Redare din nou. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 219 / 338 Figura 8.6: Crearea unei liste de redare nou˘ a 7. Rhythmbox ofer˘ multe func¸ii suplimentare care v˘ pot fi utile prin intermediul modulelor. Unele dintre acestea nu sunt a t a pornite implicit. Pentru a accesa aceste module, în meniul Editare, efectua¸i clic pe Module. Se va deschide fereastra t Configureaz˘ module. a
  • Cursul Ubuntu desktop 220 / 338 Figura 8.7: Accesarea modulelor 8. Pute¸i vedea toate modulele disponibile în partea din stânga a casetei de dialog Configureaz˘ module. Alegând un modul, t a vor fi afi¸ate detalii despre acesta în partea din dreapta a ferestrei. s 9. În func¸ie de dorin¸ele si preferin¸ele dumneavoastr˘ , pute¸i activa aceste module pentru a ob¸ine func¸ii noi în Rhythmbox. t t ¸ t a t t t De exemplu, activând modulul Magnatune Store pute¸i asculta mostre sau desc˘ rca melodii ca în iTunes. Activând t a modulul Visualizare ve¸i vedea pe ecran on anima¸ie în timp real modelat˘ dup˘ melodia pe care o asculta¸i. Analog, dac˘ t t a a t a dori¸i s˘ vede¸i versurile melodiei pe care o asculta¸i, activa¸i Song Lyrics bifând c˘ su¸a corespunz˘ toare, apoi efectua¸i t a t t t a t a t clic pe butonul Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de dialog Configureaz˘ module. aa a
  • Cursul Ubuntu desktop 221 / 338 Figura 8.8: Activarea modulelor 10. V˘ ve¸i întoarce la fereastra Rhythmbox. Pentru a vedea versurile melodiilor, în meniul Vizualizare, efectua¸i clic pe a t t Versuri melodie.
  • Cursul Ubuntu desktop 222 / 338 Figura 8.9: Afi¸area versurilor melodiei s 11. Rhythmbox va c˘ uta versurile melodiei pe care o asculta¸i pe internet pentru dumneavoastr˘ . Acum pute¸i fredona în timp a t a t ce asculta¸i cântecul dumneavoastr˘ favorit. t a Figura 8.10: Versurile afi¸ate s 12. Asem˘ n˘ tor, dac˘ dori¸i s˘ vede¸i anima¸ii în timp ce asculta¸i o melodie efectua¸i clic pe butonul Visualizare. a a a t a t t t t
  • Cursul Ubuntu desktop 223 / 338 Figura 8.11: Activarea vizualiz˘ rilor a 13. Pute¸i vedea anima¸ii în timpul red˘ rii unei melodii. t t a Figura 8.12: Afi¸area de anima¸ii s t
  • Cursul Ubuntu desktop 224 / 338 14. De asemenea, Rhythmbox v˘ permite s˘ asculta¸i muzic˘ dintr-o varietate de locuri, precum posturi de radio de pe internet a a t a sau podcast-uri. Pentru a asculta un podcast efectua¸i clic dreapta pe op¸iunea Podcasturi din Bibliotec˘ si alege¸i Flux podcast nou. t t a¸ t Figura 8.13: Ad˘ ugarea unui flux cu podcast-uri nou a ˘ N OTA : Podcasturile sunt emisiuni audio transmise prin internet la care v˘ pute¸i abona. Abonându-v˘ la un podcast pute¸i desc˘ rca a t a t a fiecare episod nou al podcast-ului. 15. Introduce¸i adresa podcast-ului în fereastra Flux podcast nou, apoi efectua¸i clic pe Adaug˘ . t t a Figura 8.14: Introducerea adresei podcastului 16. Rhythmbox caut˘ automat ultimele episoade ale podcasturilor si le descarc˘ automat pentru dumneavoastr˘ . Pentru a a ¸ a a asculta un podcast, alege¸i episodul a c˘ rui redare o dori¸i si efectua¸i clic pe butonul Redare. t a t ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 225 / 338 Figura 8.15: Redarea unui podcast 17. Rhythmbox v˘ permite s˘ asculta¸i posturi de radio de pe tot cuprinsul lumii cu ajutorul internetului. Pentru a asculta a a t posturi de radio de pe internet efectua¸i clic pe Radio în panoul Bibliotec˘ . t a
  • Cursul Ubuntu desktop 226 / 338 Figura 8.16: Ascultarea posturilor de radio de pe internet 18. Ini¸ial biblioteca Radio con¸ine câteva posturi de radio, orientate pe genuri diferite de muzic˘ . Efectua¸i clic dublu pe t t a t postul radio dorit pentru a-l asculta.
  • Cursul Ubuntu desktop 227 / 338 Figura 8.17: Redarea unei sta¸ii de radio de pe internet t 19. Pute¸i ad˘ uga un post de radio nou în lista existent˘ f˘ când clic pe butonul Post nou de Radio prin Internet... si introt a a a ¸ ducând adresa acestuia în fereastra Sta¸ie Radio Internet nou˘ . Efectua¸i clic pe Adaug˘ pentru a ad˘ uga sta¸ia radio în t a t a a t list˘ . a
  • Cursul Ubuntu desktop 228 / 338 Figura 8.18: Ad˘ ugarea unui post de radio nou a 20. Pute¸i ad˘ uga mult mai multe posturi de radio de pe internet în acela¸i mod si v˘ pute¸i asculta postul preferat cu doar un t a s ¸ a t clic de maus. 8.3 Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio ¸ Not˘ : a Sound Juicer este aplica¸ia implicit˘ în Ubuntu pentru a asculta si a extrage melodiile de pe CD-uri audio. Este un program de t a ¸ redare si extragere a melodiilor de pe CD-uri audio u¸or de folosit si care necesit˘ interven¸ii minime din partea utilizatorului. ¸ s ¸ a t Folosind Sound Juicer pute¸i asculta melodiile direct de pe CD sau le pute¸i extrage si converti în fi¸iere audio. Sound Juicer v˘ t t ¸ s a permite s˘ extrage¸i fi¸iere în urm˘ toarele formate audio: a t s a • Ogg Vorbis: Ogg Vorbis este o alternativ˘ liber˘ , nepatentat˘ si cu cod surs˘ public la formatul proprietar MP3. Asemenea a a a¸ a acestui format, Ogg Vorbis exclude din înregistrare sunetele care nu pot fi auzite în mod normal de urechea uman˘ . Un fi¸ier a s Ogg Vorbis are de obicei o zecime din dimensiunea unui fi¸ier WAV cu acela¸i con¸inut. s s t • FLAC: denumirea FLAC este un acronim pentru „Free Lossless Audio Codec”, denumire care se traduce prin „codecul audio gratuit f˘ r˘ pierderi de calitate”. Este un format audio nepatentat si cu cod surs˘ public. Spre deosebire de MP3 si Ogg Vorbis, aa ¸ a ¸ FLAC este un format audio care p˘ streaz˘ toat˘ informa¸ia audio. Un fi¸ier FLAC are de obicei jum˘ tate din dimensiunea unui a a a t s a fi¸ier WAV cu acela¸i con¸inut. s s t • WAV: WAV este o prescurtare a „Waveform Audio Format”, adic˘ „format de und˘ audio”. Este un format f˘ r˘ compresie a a aa folosit de obicei pentru secven¸e scurte de sunet si înregistr˘ ri vocale. t ¸ a Pentru a afla mai multe despre formatele audio Ogg Vorbis si FLAC vizita¸i urm˘ toarele pagini web: ¸ t a
  • Cursul Ubuntu desktop 229 / 338 • http://www.vorbis.com/faq/ • http://flac.sourceforge.net/ 8.3.1 Redarea CD-urilor audio 1. Introduce¸i un CD audio în unitatea pentru CD-uri a calculatorului dumenavoastr˘ . Sound Juicer va porni automat. Pentru t a a porni Sound Juicer manual, în meniul Aplica¸ii merge¸i la Muzic˘ si filme si efectua¸i clic pe Extragere CD Sound t t a¸ ¸ t Juicer. Figura 8.19: Pornirea Sound Juicer 2. Se va afi¸a fereastra principal˘ a Sound Juicer. Când Sound Juicer g˘ se¸te un CD îl examineaz˘ si încearc˘ s˘ caute pe s a a s a¸ a a internet informa¸ii despre con¸inutul acestuia. Dac˘ ave¸i o conexiune la internet, Sound Juicer va afi¸a artistul, titlul si t t a t s ¸ datele despre melodii g˘ site în baza de date MusicBrainz.org. a ˘ Pentru a asculta melodiile în ordinea în care sunt pe CD efectua¸i clic pe butonul Play. N OTA : t MusicBrainz.org este o baz˘ de date de pe Internet între¸inut˘ de comunitate. Aceasta con¸ine informa¸ii despre mai mult a t a t t de 360 de mii de albume.
  • Cursul Ubuntu desktop 230 / 338 Figura 8.20: Redarea unui CD audio Ve¸i observa c˘ Sound Juicer a afi¸at informa¸iile g˘ site la MusicBrainz.org despre melodiile de pe CD. În partea de sus a t a s t a ferestrei Sound Juicer pute¸i vedea informa¸iile de baz˘ despre CD, precum titlul, artistul, genul si durata total˘ . Partea de t t a ¸ a jos a ferestrei con¸ine lista cu melodii, fiecare având titlul complet, artistul si durata. t ¸ 3. Pentru a asculta doar melodiile dorite alege¸i-le bifând c˘ su¸ele corespunz˘ toare si apoi efectua¸i clic pe butonul Play. t a t a ¸ t Figura 8.21: Alegerea de piste cu melodii 4. Acum v˘ pute¸i bucura de melodiile preferate. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 231 / 338 Figura 8.22: Redarea melodiilor alese 8.3.2 Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Dac˘ dori¸i s˘ pute¸i asculta muzica preferat˘ f˘ r˘ s˘ fie nevoie s˘ introduce¸i CD-ul în unitate de fiecare dat˘ pute¸i extrage a t a t a aa a a t a t melodiile de pe CD în fi¸iere p˘ strate pe calculatorul dumneavoastr˘ . s a a 1. Introduce¸i CD-ul audio si efectua¸i clic pe butonul Extract. Dac˘ dori¸i s˘ modifica¸i calitatea, formatul sau locul unde t ¸ t a t a t vor fi p˘ strate fi¸ierele extrase în meniul Editare selecta¸i op¸iunea Preferin¸e. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Preferin¸e. a s t t t s a t Figura 8.23: Alegerea preferin¸elor pentru fi¸iere audio t s
  • Cursul Ubuntu desktop 232 / 338 2. Pute¸i folosi fereastra de dialog Preferin¸e pentru a defini un num˘ r de op¸iuni, precum modul în care fi¸ierele vor fi plasate t t a t s în dosare, care va fi numele acestora sau dac˘ CD-ul va fi scos la finalul extrac¸iei. a t În partea de jos a ferestrei de dialog Preferin¸e pute¸i alege formatul fi¸ierelor care vor fi salvate pe calculatorul dumet t s navoastr˘ . În func¸ie de cerin¸ele dumneavoastr˘ alege¸i oricare format din cele afi¸ate în lista de selec¸ie Formate de a t t a t s t ie¸ire. s Este bine de re¸inut: t De asemenea, pute¸i extrage muzica de pe CD în formatul proprietar MP3. Instruc¸iuni pentru a face acest lucru se t t ˘ ˘ gasesc în documenta¸ia de asisten¸a a Sound Juicer. În meniul Ajutor selecta¸i Con¸inut, apoi naviga¸i pâna la capitolul t t˘ t t t Preferences. Figura 8.24: Alegerea formatului fi¸ierului audio s 3. Fiecare dintre formatele audio are un profil personalizabil. În func¸ie de tipul muzicii si de modul în care va fi ascultat˘ , t ¸ a se poate s˘ fie nevoie de modificarea acestor profile. Efectua¸i clic pe butonul Editeaz˘ profilele..., apoi alege¸i profilul pe a t a t care dori¸i s˘ îl modifica¸i si efectua¸i clic pe butonul Editare pentru a-l modifica în func¸ie de nevoile dumneavoastr˘ . t a t ¸ t t a
  • Cursul Ubuntu desktop 233 / 338 Figura 8.25: Modificarea profilului audio 4. Este afi¸at˘ fereastra de dialog Editeaz˘ profilele pentru profilul audio ales. Pute¸i modifica profilul audio dup˘ dorin¸ele s a a t a t dumneavoastr˘ , apoi efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a închide fereastra. a t Figura 8.26: Personalizarea profilului audio 5. Pute¸i folosi fereastra de dialog Preferin¸e si pentru a defini locul în care fi¸ierele audio vor fi stocate în calculatorul t t ¸ s dumneavoastr˘ . Implicit Sound Juicer stocheaz˘ fi¸ierele audio în dosarul Home. Pentru a fi salvate într-o alt˘ loca¸ie a a s a t alege¸i un dosar din lista de selec¸ie Directorul Music si apoi efectua¸i clic pe butonul Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de t t ¸ t aa dialog Preferin¸e. t
  • Cursul Ubuntu desktop 234 / 338 Figura 8.27: Alegerea loca¸iei fi¸ierelor audio t s 6. Dup˘ stabilirea preferin¸elor dumneavoastr˘ pute¸i proceda la a extrage toate melodiile de pe CD efectuând clic pe butonul a t a t Extrage. Dac˘ dori¸i s˘ exclude¸i unele dintre acestea debifa¸i c˘ su¸ele corespunz˘ toare lor. a t a t t a t a În func¸ie de performan¸ele calculatorului dumneavoastr˘ procesul de extragere poate dura mult timp. Pute¸i vedea progret t a t sul extrac¸iei în partea din stânga jos a ferestrei Sound Juicer. t Figura 8.28: Extragerea pistelor cu melodii 7. Sound Juicer v˘ în¸tiin¸eaz˘ dup˘ terminarea procesului. Ap˘ sa¸i butonul Deschide pentru a vedea melodiile copiate pe a s t a a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 235 / 338 discul fix. Figura 8.29: Afi¸area melodiilor copiate s 8. Melodiile de pe CD sunt acum copiate sub forma unor fi¸iere audio pe discul fix al calculatorului dumneavoastr˘ . Le pute¸i s a t asculta f˘ când dublu-clic pe ele. a Figura 8.30: Melodiile copiate 8.4 Crearea de CD-uri audio Pe lâng˘ copierea melodiilor de pe CD-uri audio pe discul fix, Ubuntu este capabil si s˘ copieze fi¸iere audio de pe calculator pe a ¸ a s un CD. Serpentine este utilitarul de creare a CD-urilor audio care este inclus în Ubuntu implicit. Este o aplica¸ie u¸or de utilizat t s dar foarte puternic˘ . a 1. Lansa¸i Brasero astfel: din meniul Aplica¸ii alege¸i categoria Muzic˘ si filme si selecta¸i op¸iunea Brasero scriere discuri. t t t a¸ ¸ t t Se va afi¸a fereastra aplica¸iei Brasero. s t
  • Cursul Ubuntu desktop 236 / 338 Figura 8.31: Lansarea Rhythmbox 2. Se va afi¸a fereastra Brasero. Ac¸iona¸i butonul Proiect audio. Ve¸i fi nevoi¸i s˘ naviga¸i în directorul care con¸ine s t t t t a t t fi¸ierele audio pe care dori¸i s˘ le ad˘ uga¸i pe CD-ul audio. s t a a t Figura 8.32: Crearea unui nou proiect audio
  • Cursul Ubuntu desktop 237 / 338 Figura 8.33: Fereastra Proiect audio nou 3. Acum trebuie s˘ alege¸i fi¸ierele ce vor fi copiate pe CD-ul din unitate. Pentru a le alege efectua¸i clic pe butonul Adaug˘ . a t s t a Va fi deschis˘ o fereastr˘ de navigare. În aceasta naviga¸i pân˘ la dosarul dorit si ap˘ sa¸i Deschide pentru a-i fi afi¸at a a t a ¸ a t s con¸inutul. t Figura 8.34: Selectarea fi¸ierelor audio ce vor fi copiate s 4. Fi¸ierele selectate apar acum în fereastra proiectului. De asemenea, în partea inferioar˘ a ferestrei proiectului, ve¸i putea s a t vedea estimarea spa¸iului ocupat pe disc. Pe baza acestei informa¸ii pute¸i decide dac˘ mai pute¸i ad˘ uga fi¸iere sau trebuie t t t a t a s s˘ mai sterge¸i din cele deja ad˘ ugate proiectului. Dup˘ ce a¸i încheiat ad˘ ugare fi¸ierelor la proiect ac¸iona¸i butonul Scrie a ¸ t a a t a s t t pentru a porni procesul de inscrip¸ionare a pieselor din calculator pe CD. t
  • Cursul Ubuntu desktop 238 / 338 Figura 8.35: Scrierea fi¸ierelor audio pe CD s 5. Fereastra de configurare a procesului de inscrip¸ionare a discului v˘ permite s˘ modifica¸i propriet˘¸ile proiectului. Astfel t a a t at în categoria Op¸iuni pute¸i bifa op¸iunea „Las˘ discul deschis pentru a putea ad˘ uga mai târziu si alte fi¸iere”. Pentru a t t t a a ¸ s porni procesul de inscrip¸ionare ap˘ sa¸i butonul Scrie. t a t Figura 8.36: Confirmarea scrierii CD-ului 6. Serpentine va începe s˘ scrie pe disc fi¸ierele audio. Pute¸i vedea progresul procesului de scriere în fereastra de dialog a s t Writing Audio Disc. Durata necesar˘ scrierii variaz˘ în func¸ie de dimensiunea fi¸ierelor ce vor fi scrise pe CD. La a a t s finalizarea procesului ve¸i avea un CD nou con¸inând muzica dumneavoastr˘ favorit˘ . t t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 239 / 338 Figura 8.37: Crearea unui CD audio 8.5 Redarea formatelor multimedia proprietare Not˘ : a Din cauza restric¸iilor legale asociate utiliz˘ rii formatelor proprietare, Ubuntu nu ofer˘ suport implicit pentru astfel de formate. t a a Dac˘ dori¸i s˘ reda¸i astfel de formate ve¸i avea nevoie de codecuri multimedia suplimentare. Un codec multimedia este un a t a t t program de dimensiuni mici care permite vizionarea videoclipurilor sau reproducerea fi¸ierelor audio cu un anume format. De¸i s s Ubuntu con¸ine implicit multe codecuri, poate fi nevoie de instalarea unor codecuri suplimentare întrucât exist˘ multe formate t a multimedia si nu este posibil s˘ fie inclus suport pentru toate. ¸ a Redarea fi¸ierelor multimedia în Ubuntu este gestionat˘ de platforma GStreamer. GStreamer nu con¸ine propriu zis codecuri muls a t timedia, ci se sprijin˘ pe codecuri împachetate sub forma unor module ce sunt utilizate pentru a efectua redarea sau înregistrarea a propriu-zis˘ . Ni¸te module tipice sunt: a s • gstreamer0.10-plugins-ugly • gstreamer0.10-plugins-ugly-multiverse • gstreamer0.10-plugins-bad • gstreamer0.10-plugins-bad-multiverse • gstreamer0.10-ffmpeg Pentru a afla mai multe despre pachetele GStreamer si modulele con¸inute în acestea pute¸i vizita urm˘ toarea adres˘ web: ¸ t t a a http://gstreamer.freedesktop.org/documentation/plugins.html. Alte aplica¸ii, precum VLC, MPlayer si Xine, nu folosesc platforma GStreamer. t ¸ Pute¸i folosi Administratorul de pachete Synaptic sau Interfa¸a în linie de comand˘ (CLI) pentru a instala aceste codecuri multit t a media disponibile în arhive.
  • Cursul Ubuntu desktop 240 / 338 Este bine de re¸inut: t ˘ Codecurile pot fi instalate direct din Player-ul pentru filme. Când acesta recunoa¸ te un format pe care nu-l poate reda, verifica s ˘ ˘ ˘ s ˘ ˘ ˘ daca un modul GStreamer este disponibil. Daca gase¸ te unul îl pute¸i instala în mod direct, fara a fi nevoie sa urma¸i solu¸ia t t t ˘ ˘ complicata prezentata în continuare. 1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare , apoi face¸i clic pe Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide t t fereastra Administratorul de pachete Synaptic . Figura 8.38: Deschiderea administratorului de programe Synaptic 2. Arhivele Multiverse si Restricted nu sunt activate în Ubuntu implicit. Pentru a instala codecurile multimedia suplimentare ¸ trebuie mai întâi s˘ activa¸i aceste arhive. În meniul Set˘ ri efectua¸i clic pe Arhive. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Surse a t a t s a software.
  • Cursul Ubuntu desktop 241 / 338 Figura 8.39: Deschiderea ferestrei de dialog Surse de programe 3. Pentru a activa arhivele Multiverse si Restricted, marca¸i cea de-a treia si a patra c˘ su¸a de pe pagina Programe Ubuntu, ¸ t ¸ a t˘ apoi efectua¸i clic pe Închide pentru a închide fereastra de dialog. t Figura 8.40: Activarea arhivelor software 4. Se poate s˘ apar˘ o notificare a faptului c˘ informa¸iile despre arhive s-au modificat. Ap˘ sa¸i Închide pentru a închide a a a t a t acest mesaj.
  • Cursul Ubuntu desktop 242 / 338 Figura 8.41: Notificarea cu informa¸ii despre arhivele software t 5. În fereastra principal˘ a Administratorului de pachete Synaptic va fi nevoie s˘ efectua¸i clic pe butonul Reîncarc˘ pentru a a t a ca schimb˘ rile f˘ cute de dumneavoastr˘ s˘ fie aplicate. a a a a Figura 8.42: Aplicarea modific˘ rilor a 6. Ap˘ sând butonul Reîncarc˘ sistemul va verifica arhivele pentru a g˘ si pachetele software noi, îndep˘ rtate sau actualizate. a a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 243 / 338 Figura 8.43: Afi¸area informa¸iilor despre pachetul software s t 7. Dup˘ ad˘ ugarea arhivelor Multiverse si Restricted ca surse de software Ubuntu pute¸i desc˘ rca si instala codecuri multimea a ¸ t a ¸ dia suplimentare. Pentru a instala un pachet software, acesta trebuie mai întâi g˘ sit în lista din Administratorul de pachete a Synaptic. Pute¸i c˘ uta un pachet software anume manual sau pute¸i executa o c˘ utare automat˘ folosind unealta de c˘ utare t a t a a a din Synaptic. Pentru a ini¸ia o c˘ utare ap˘ sa¸i butonul Caut˘ . t a a t a Figura 8.44: Ini¸ierea c˘ ut˘ rii dup˘ programe t a a a 8. Introduce¸i în câmpul Caut˘ numele pachetului software pe care îl dori¸i, apoi efectua¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a t a t t a începe c˘ utarea. a
  • Cursul Ubuntu desktop 244 / 338 Figura 8.45: C˘ utarea unui pachet software a 9. Rezultatele c˘ ut˘ rii vor fi afi¸ate în partea dreapt˘ a ferestrei Synaptic. Face¸i clic-dreapta pe numele pachetului ce trebuie a a s a t instalat si alege¸i Marcheaz˘ pentru instalare. ¸ t a Figura 8.46: Marcarea pachetelor software pentru instalare 10. Pute¸i marca mai multe pachete pentru a fi instalate în acela¸i mod. Când toate pachetele necesare au fost marcate ap˘ sa¸i t s a t butonul Aplic˘ pentru a ini¸ia desc˘ rcarea acestora. Se va afi¸a fereastra de dialog Sumar. a t a s
  • Cursul Ubuntu desktop 245 / 338 Figura 8.47: Ini¸ierea desc˘ rc˘ rii pachetului software t a a 11. Caseta de dialog Sumar v˘ permite s˘ revede¸i pachetele marcate pentru instalare. Pentru a continua ap˘ sa¸i butonul a a t a t Aplic˘ . a Figura 8.48: Acceptarea instal˘ rii pachetului software a 12. Dup˘ ce toate pachetele software sunt desc˘ rcate si instalate va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Modific˘ rile au fost aplicate. a a ¸ s a a Face¸i clic pe butonul Close pentru a p˘ r˘ si aceast˘ fereastr˘ . t aa a a
  • Cursul Ubuntu desktop 246 / 338 Figura 8.49: Aten¸ionarea cu aplicarea modific˘ rilor t a 13. C˘ su¸ele corespunz˘ toare pachetelor instalate si-au schimbat culoarea în verde, indicând c˘ programele au fost instalate a t a ¸ a cu succes. Pute¸i repeta aceast˘ procedur˘ pentru a instala toate codecurile multimedia necesare pentru redarea formatelor t a a multimedia proprietare. Figura 8.50: Aplica¸iile instalate cu succes t 8.6 Folosirea unui iPod iPod este un dispozitiv multimedia popular, creat si comercializat de Apple. Pute¸i asculta muzic˘ în formatele MP3 si AAC ¸ t a ¸ („Advanced Audio Coding” - codare audio avansat˘ ) si pute¸i stoca pân˘ la zece mii de melodii pe el. iPod-ul nu suport˘ formate a ¸ t a a multimedia libere. 8.6.1 Redarea muzicii folosind un iPod 1. Conecta¸i iPod-ul la unul din porturile USB ale calculatorului. Ubuntu îl va deschide automat si va plasa o pictogram˘ pe t ¸ a suprafa¸a de lucru. În acela¸i timp va fi pornit automat Rhythmbox, care va afi¸a con¸inutul iPod-ului. Pute¸i vedea toate t s s t t
  • Cursul Ubuntu desktop 247 / 338 melodiile înc˘ rcate pe iPod în partea din dreapta jos a ferestrei Rhythmbox. Pentru a asculta o melodie de pe iPod alege¸i-o a t din list˘ si ap˘ sa¸i butonul Redare. a¸ a t Figura 8.51: Conectarea unui iPod 2. Rhythmbox va începe redarea acelei melodii. Dac˘ formatul melodiei nu este suportat de Rhythmbox nu ve¸i putea asculta a t melodia si va fi afi¸at un mesaj de eroare. În acest caz va trebui s˘ urma¸i procedura descris˘ în subcapitolul trecut pentru ¸ s a t a a desc˘ rca toate codecurile necesare din arhivele Ubuntu. a
  • Cursul Ubuntu desktop 248 / 338 Figura 8.52: Redarea muzicii de pe un iPod 3. Ubuntu v˘ permite de asemenea s˘ transfera¸i fi¸iere audio de pe iPod pe calculator si invers. Totu¸i, acest lucru nu este a a t s ¸ s posibil folosind Rhythmbox. Va trebui s˘ instala¸i programul gtkpod pentru a putea transfera fi¸iere între calculator si a t s ¸ iPod. Pute¸i desc˘ rca cu u¸urin¸a acest program din arhiva Universe folosind Administratorul de pachete Synaptic. t a s t˘ Pentru a lansa gtkpod, dup˘ instalarea sa merge¸i la meniul Aplica¸ii, Sunet si video si face¸i clic pe gtkpod. Se va a t t ¸ ¸ t deschide fereastra gtkpod.
  • Cursul Ubuntu desktop 249 / 338 Figura 8.53: Lansarea gtkpod 4. În fereastra gtkpod se poate vedea toat˘ muzica stocat˘ pe iPod. Pute¸i observa c˘ în interfa¸a gtkpod muzica a fost deja a a t a t sortat˘ dup˘ artist, album si gen muzical. Aceast˘ sortare v˘ permite s˘ r˘ sfoi¸i rapid colec¸ia dumneavoastr˘ de muzic˘ . a a ¸ a a a a t t a a Fi¸ierele de pe iPod pot fi administrate prin intermediul interfe¸ei gtkpod în mai multe moduri. Pute¸i crea si modifica liste s t t ¸ de redare sau pute¸i aduce volumul uneia sau a mai multor melodii la un nivel de referin¸a. De asemenea o pute¸i utiliza t t˘ t pentru a transfera fi¸iere de pe iPod pe calculatorul dumenavoastr˘ . Pentru a transfera fi¸iere de pe calculator pe iPod face¸i s a s t clic pe Adaug˘ fi¸iere. Va fi afi¸at˘ fereastra de dialog Adaug˘ fi¸iere la „numele dispozitivului”. a s s a a s
  • Cursul Ubuntu desktop 250 / 338 Figura 8.54: Folosirea gtkpod pentru a transfera fi¸iere pe un iPod s 5. În fereastra de dialog Adaug˘ fi¸iere la „numele dispozitivului”, naviga¸i p˘ n˘ la dosarul din care dori¸i s˘ ad˘ uga¸i a s t a a t a a t fi¸iere pe iPod. În func¸ie de preferin¸ele dumneavoastr˘ pute¸i ad˘ uga câte un fi¸ier sau un întreg dosar. Alege¸i melodiile s t t a t a s t pe care dori¸i s˘ le ad˘ uga¸i si face¸i clic pe Open. t a a t ¸ t Figura 8.55: Alegerea fi¸ierelor ce vor fi transferate s
  • Cursul Ubuntu desktop 251 / 338 6. Gtkpod va începe s˘ copieze fi¸ierele pe iPod. Când acest proces va fi complet va ap˘ rea pentru o perioad˘ scurt˘ de timp a s a a a mesajul „Fi¸iere ad˘ ugate cu succes” la baza ferestrei gtkpod. Pute¸i vedea fi¸ierele ad˘ ugate recent în panoul de jos al s a t s a ferestrei gtkpod. Pute¸i repeta pa¸ii men¸iona¸i anterior pentru a ad˘ uga mai multe fi¸iere din diferite dosare. Dup˘ ce a¸i ad˘ ugat toate t s t t a s a t a fi¸ierele dorite pe iPod, face¸i clic pe butonul Salveaz˘ pentru a transfera si salva fi¸ierele. s t a ¸ s Figura 8.56: Aducerea la zi a con¸inutului unui iPod t 7. Când a¸i terminat transferul fi¸ierelor c˘ tre iPod si dori¸i s˘ îl deconecta¸i, închide¸i fereastra Rhythmbox. Apoi efectua¸i t s a ¸ t a t t t clic dreapta pe pictograma iPod de pe spa¸iul de lucru si alege¸i Ejectare volum. Acum pute¸i deconecta iPod-ul de la t ¸ t t calculator în siguran¸a. t˘ 8.7 Crearea si modificarea fisierelor audio ¸ ¸ Ubuntu con¸ine unelte variate pentru a v˘ da posibilitatea s˘ v˘ crea¸i muzic˘ si fi¸iere audio proprii. Unealta implicit˘ pentru t a a a t a¸ s a crearea fi¸ierelor audio în Ubuntu este programul de Înregistrare sunet GNOME. Asem˘ n˘ tor, pute¸i modifica fi¸iere audio s a a t s folosind Audacity. 8.7.1 Crearea fisierelor audio ¸ Ubuntu con¸ine programe pentru crearea de fi¸iere audio folosind un dispozitiv de intrare precum un microfon. Unealta de t s Înregistrare sunet GNOME este aplica¸ia implicit˘ pentru crearea fi¸ierelor audio în Ubuntu. t a s 1. În meniul Aplica¸ii, alege¸i Sunet si video si selecta¸i op¸iunea Audacity. t t ¸ ¸ t t
  • Cursul Ubuntu desktop 252 / 338 Figura 8.57: Lansarea programului de Înregistrare sunet 2. Programul de Înregistrare sunet v˘ permite s˘ înregistra¸i si s˘ reda¸i fi¸iere audio .flac, .ogg, si .wav. Pentru a începe o a a t ¸ a t s ¸ înregistrare trebuie s˘ alege¸i din lista de selec¸ie Record from input un dispozitiv de intrare precum un microfon, o linie a t t telefonic˘ sau o intrare de linie audio. Pute¸i alege calitatea înregistr˘ rii din lista de selec¸ie Record as. a t a t Figura 8.58: Alegerea dispozitivului de intrare 3. Înainte de a începe o înregistrare e recomandabil s˘ configura¸i volumul audio pentru a avea un sunet de calitate. Pentru a a t accesa controlul volumului, în meniul Fi¸ier face¸i clic pe Deschide control volum. s t
  • Cursul Ubuntu desktop 253 / 338 Figura 8.59: Accesarea panoului de control pentru volumul sonor 4. Folosi¸i butoanele glisante pentru a stabili volumul audio corespunz˘ tor dispozitivelor de intrare si de ie¸ire. Pentru a avea t a ¸ s un control mai mare asupra preferin¸elor, selecta¸i op¸iunea Preferin¸e din meniul Editare. Se va deschide fereastra de t t t t dialog Preferin¸e control volum. t Figura 8.60: Afi¸area op¸iunilor de volum sonor s t 5. Caseta de dialog Volume Control Preferences v˘ permite un control mai mare asupra configur˘ rilor de sunet prin bifarea a a sau debifarea variatelor op¸iuni. Face¸i clic pe butonul Închide pentru a închide aceast˘ fereastr˘ . t t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 254 / 338 Figura 8.61: Personalizarea op¸iunilor de sunet t Din fereastra Sound Recorder pute¸i începe înregistrarea ap˘ sând butonul Înregistreaz˘ . t a a Figura 8.62: Înregistrarea de sunet 6. Dup˘ terminarea înregistr˘ rii, pute¸i asculta fi¸ierul audio creat ap˘ sând butonul Red˘ . Indicatorul de progres va glisa pe a a t s a a bara de durat˘ pe m˘ sur˘ ce fi¸ierul este redat. Pute¸i vedea durata înregistr˘ rii în minute si secunde sub câmpul Informa¸ii a a a s t a ¸ t fi¸ier. s
  • Cursul Ubuntu desktop 255 / 338 Figura 8.63: Redarea fi¸ierului înregistrat s 8.7.2 Modificarea fisierelor audio ¸ Pute¸i folosi Audacity pentru a modifica fi¸iere audio. Totu¸i, Audacity nu este inclus în instalarea implicit˘ Ubuntu, dar este t s s a o aplica¸ie cu cod surs˘ public ce poate fi instalat˘ din arhiva Universe a Ubuntu. Astfel, va trebui s˘ folosi¸i utilitarul pentru t a a a t Instalare/Dezinstalare aplica¸ii sau Administratorul de pachete Synaptic. t 1. În meniul Aplica¸ii, alege¸i Sunet si video si selecta¸i op¸iunea Audacity. t t ¸ ¸ t t
  • Cursul Ubuntu desktop 256 / 338 Figura 8.64: Lansarea Audacity 2. La prima pornire a Audacity vi se va cere s˘ alege¸i limbajul folosit de interfa¸a Audacity. În afar˘ de englez˘ Audacity a t t a a con¸ine suport lingvistic pentru arab˘ , bulgar˘ , catalan˘ , ceh˘ , danez˘ , finlandez˘ si multe alte limbi. Alege¸i limba pe care t a a a a a a¸ t o dori¸i din lista de selec¸ie Choose Language for Audacity to use si efectua¸i clic pe OK. t t ¸ t Figura 8.65: Alegerea limbii folosite în Audacity 3. Se va afi¸a Fereastra principal˘ a Audacity. Pute¸i folosi variatele unelte si op¸iuni disponibile în aceast˘ fereastr˘ pentru a s a t ¸ t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 257 / 338 reda, asculta si modifica fi¸iere audio. ¸ s Figura 8.66: Fereastra Audacity 4. Acum pute¸i modifica un fi¸ier audio existent în Audacity. Pentru a face acest lucru trebui mai întâi s˘ importa¸i fi¸ierul t s a t s audio în Audacity. Pentru a importa un fi¸ier audio, merge¸i în meniul Fi¸ier, Import si face¸i clic pe Audio. Se va s t s ¸ t deschide fereastra de dialog Select one or more audio files.
  • Cursul Ubuntu desktop 258 / 338 Figura 8.67: Importul fi¸ierelor audio în Audacity s 5. Alege¸i fi¸ierul audio pe care dori¸i s˘ îl modifica¸i si ap˘ sa¸i butonul Deschide pentru a deschide acest fi¸ier cu Audacity. t s t a t ¸ a t s Figura 8.68: Alegerea fi¸ierelor ce vor fi ad˘ ugate în bibliotec˘ s a a
  • Cursul Ubuntu desktop 259 / 338 6. Fi¸ierul audio se va înc˘ rca în fereastra Audacity. El este reprezentat de barele albastre din partea de jos a ferestrei Audacity. s a Acum pute¸i efectua o gam˘ larg˘ de modific˘ ri. Pute¸i îndep˘ rta o parte nedorit˘ a fi¸ierului, insera pauze într-un anumite t a a a t a a s puncte, pute¸i aplica variate efecte audio pe diferite sec¸iuni ale fi¸ierului sau îl pute¸i exporta pe acesta într-un fi¸ier cu un t t s t s format complet diferit. În plus, Audacity permite redarea fi¸ierului audio. Efectua¸i clic pe butonul Red˘ pentru a-l asculta. s t a Figura 8.69: Redarea fi¸ierului importat s 7. Audacity va începe redarea fi¸ierului audio. Pute¸i folosi diversele unelte disponibile în Audacity pentru a modifica fi¸ierul s t s audio: • Unealta de m˘ rire: Dac˘ observa¸i c˘ fi¸ierul este prea lung si nu pute¸i alege cu precizie secven¸a pe care dori¸i s˘ o a a t a s ¸ t t t a modifica¸i, pute¸i folosi unealta de m˘ rire. Aceasta v˘ va permite s˘ m˘ ri¸i o anume zon˘ a fi¸ierului. t t a a a a t a s • Unealta de modificare a amplitudinii (envelop): v˘ permite s˘ modifica¸i volumul audio a unor por¸iuni din fi¸ierul audio. a a t t s • Unealta de modificare temporal˘ (time shift): v˘ permite s˘ muta¸i întregul fi¸ier audio în func¸ie de durat˘ ; este util˘ a a a t s t a a când lucra¸i cu mai multe fi¸iere simultan. t s • Unealta de selec¸ie: v˘ permite s˘ marca¸i por¸iuni ale fi¸ierului audio pe care dori¸i s˘ le modifica¸i. t a a t t s t a t Pentru a modifica o por¸iune a fi¸ierului audio, face¸i clic Unealta de selec¸ie pentru a o activa. t s t t
  • Cursul Ubuntu desktop 260 / 338 Figura 8.70: Activarea uneltei de selec¸ie t 8. Alege¸i zona pe care dori¸i s˘ o modifica¸i tr˘ gând cursorul pe deasupra ei în timp ce ¸ine¸i ap˘ sat butonul clic stânga al t t a t a t t a mausului. Zona selectat˘ va c˘ p˘ ta o culoare gri închis. a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 261 / 338 Figura 8.71: Alegerea por¸iunii audio ce trebuie modificat˘ t a 9. Acum pute¸i t˘ ia aceast˘ zon˘ dac˘ dori¸i s˘ o îndep˘ rta¸i sau îi pute¸i aplica diverse efecte audio. Meniul Efect con¸ine t a a a a t a a t t t toate efectele audio digitale ce pot fi aplicate fi¸ierului. Printre acestea se afl˘ : s a • Amplific˘ - m˘ re¸te sau mic¸oreaz˘ volumul audio f˘ r˘ a altera calitatea sunetului. a a s s a aa • BassBoost - Cre¸te volumul unei anume frecven¸e audio. s t • Ecou - V˘ permite s˘ ad˘ uga¸i un ecou specificând perioada de întârziere a sunetului. a a a t • Fade in - cre¸te treptat volumul de la 0 pân˘ la valoarea curent˘ s a a • Fade out - descre¸te de la valoarea curent˘ a volumului pân˘ la 0 s a a • Invert - întoarce por¸iunea audio invers t • Scoate zgomotul - v˘ permite s˘ îndep˘ rta¸i zgomotul de fond a a a t • Inverseaz˘ - v˘ permite s˘ reda¸i selec¸ia în sens invers. a a a t t Pentru a cre¸te volumul por¸iunii selectate alege¸i Amplific˘ din meniul Efect. Se va deschide fereastra Amplific˘ . s t t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 262 / 338 Figura 8.72: Aplicarea de efecte sonore 10. În fereastra Amplify pute¸i folosi bara glisant˘ pentru a cre¸te sau a sc˘ dea valoarea amplific˘ rii. Ap˘ sa¸i OK pentru a t a s a a a t aplica efectul por¸iunii audio alese. t Figura 8.73: Cre¸terea volumului clipului audio s 11. Observa¸i c˘ barele albastre din zona selectat˘ s-au schimbat. Pute¸i asculta por¸iunea audio modificat˘ ap˘ sând butonul t a a t t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 263 / 338 Red˘ . a Figura 8.74: Verificarea efectelor modific˘ rii a 12. Dup˘ ce a¸i terminat de aplicat toate efectele pute¸i salva fi¸ierul modificat. Din cauz˘ c˘ formatul audio folosit de Audacity a t t s a a nu este suportat de multe aplica¸ii trebuie s˘ exporta¸i fi¸ierul într-un format audio mai intens utilizat, precum Ogg Vorbis t a t s sau MP3. Pentru a salva fi¸ierul într-un format diferit, efectua¸i clic pe Export. s t Figura 8.75: Exportul unui fi¸ier audio s 13. În fereastra de dialog Export, alege¸i dosarul în care dori¸i s˘ salva¸i fi¸ierul. Apoi alege¸i formatul dorit din lista de selec¸ie t t a t s t t si efectua¸i clic pe Salveaz˘ pentru a exporta fi¸ierul în formatul specificat. ¸ t a s
  • Cursul Ubuntu desktop 264 / 338 Figura 8.76: Exportul sub forma unui fi¸ier MP3 s 14. Audacity va începe s˘ exporte fi¸ierul în formatul specificat. Durata de timp necesar˘ acestui proces variaz˘ în func¸ie de a s a a t dimensiunea fi¸ierului audio. s
  • Cursul Ubuntu desktop 265 / 338 Figura 8.77: Bara care indic˘ progresul procesului de export a Fi¸ierul audio este exportat în loca¸ia specificat˘ . Acum pute¸i închide Audacity, iar fi¸ierul exportat poate fi ascultat când s t a t s dori¸i. t 8.8 Redarea DVD-urilor Not˘ : a Implicit, Ubuntu este capabil s˘ redea DVD-urile video al c˘ ror con¸inut nu este protejat. Marea majoritate a DVD-urilor coma a t erciale sunt protejate prin utilizarea sistemului de criptare a con¸inutului (CSS - Content Scrambling System), care încearc˘ s˘ t a a limiteze num˘ rul programelor care pot reda un DVD. Din cauza restric¸iilor legale în privin¸a formatului criptat cât si a implic˘ rii a t t ¸ a Ubuntu în folosirea formatelor multimedia libere, pachetele software necesare red˘ rii DVD-urilor video criptate nu sunt instalate a implicit în Ubuntu. Pute¸i instala aceste pachete software pentru redarea DVD-urilor video criptate din arhivele software Ubuntu. t Este posibil ca utilizarea acestor programe pentru a viziona sau copia DVD-uri s˘ nu fie permis˘ de lege în unele ¸ari. V˘ rug˘ m a a t˘ a a s˘ v˘ clarifica¸i situa¸ia legal˘ înainte de a continua. a a t t a De asemenea pute¸i desc˘ rca urm˘ toarele aplica¸ii suplimentare ce sunt capabile de a reda unele formate implicit: t a a t • Mplayer Movie Player • VLC media player • Xine • Totem-xine Player-ul pentru filme implicit în Ubuntu, Totem-GStreamer, poate reda un DVD când acesta este introdus în unitate, dar nu poate înlesni accesul la meniul DVD-ului. Alte programe libere precum VLC, MPlayer sau Xine fac accesul la meniul DVD-ului posibil.
  • Cursul Ubuntu desktop 266 / 338 8.8.1 Redarea DVD-urilor în Totem Movie Player Dup˘ instalarea tuturor pachetelor software necesare din variatele arhive software Ubuntu pute¸i reda DVD-uri video cu ajutorul a t Player-ului pentru filme Totem. 1. Introduce¸i DVD-ul în unitatea DVD a calculatorului dumneavoastr˘ . Totem va porni automat si va începe redarea DVDt a ¸ ului. Figura 8.78: Redarea unui DVD în Totem 2. Pentru a viziona DVD-ul pe tot ecranul efectua¸i clic pe op¸iunea Pe tot ecranul din meniul View sau ap˘ sa¸i tasta F. t t a t Figura 8.79: Activarea vizion˘ rii pe tot ecranul a 3. Pentru a renun¸a la vizionarea pe tot ecranul si a v˘ intoarce la fereastra Totem ap˘ sa¸i tasta ESC. t ¸ a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 267 / 338 Figura 8.80: Vizionarea pe tot ecranul 4. Totem v˘ permite s˘ configura¸i modul în care viziona¸i DVD-ul în func¸ie de preferin¸ele dumneavoastr˘ . Pentru a modifica a a t t t t a op¸iunile merge¸i în meniul Edit si face¸i clic pe Preferences. t t ¸ t Figura 8.81: Afi¸area configur˘ rii Totem s a
  • Cursul Ubuntu desktop 268 / 338 5. Pute¸i folosi fereastra de dialog Preferences pentru a modifica diferite particularit˘¸i ale imagini, precum str˘ lucirea, cut at a lorile, nuan¸ele sau satura¸ia culorilor. Dup˘ alegerea preferin¸elor efectua¸i clic pe Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de t t a t t aa dialog. Figura 8.82: Personalizarea op¸iunilor de afi¸are pe ecran t s 6. În timpul vizion˘ rii unui DVD pute¸i folosi func¸iile din meniul Go pentru a naviga prin con¸inutul acestuia. Pentru a trece a t t t la urm˘ torul cadru, în meniul Go, efectua¸i clic pe Deruleaz˘ înainte. a t a Figura 8.83: Navigarea prin con¸inutul unui DVD t
  • Cursul Ubuntu desktop 269 / 338 7. Redarea va trece la urm˘ torul cadru al DVD-ului. Dac˘ nu dori¸i s˘ mai vede¸i bara lateral˘ în timpul red˘ rii DVD-ului a a t a t a a face¸i clic pe bunotnul Sidebar. t Figura 8.84: Ascunderea barei laterale Figura 8.85: Redarea unui DVD 8. Astfel bara lateral˘ va fi ascuns˘ si ve¸i putea vedea DVD-ul la o dimensiune mai mare si, simultan, ve¸i avea toate a a ¸ t ¸ t controalele red˘ rii în fa¸a. a t˘
  • Cursul Ubuntu desktop 270 / 338 8.8.2 Crearea de copii de siguran¸a pentru DVD-uri t˘ Not˘ : a Dac˘ ave¸i o colec¸ie de DVD-uri vechi sau rare se poate s˘ dori¸i crearea unor copii de siguran¸a pe calculator. Se poate s˘ a t t a t t˘ a dori¸i extragerea unor anume secven¸e de pe un DVD pentru a le viziona mai târziu. Pentru a face asta pute¸i folosi o serie de t t t aplica¸ii pentru crearea copiilor de siguran¸a sau extragerea con¸inutului DVD-urilor. De¸i aceste aplica¸ii nu sunt incluse implicit t t˘ t s t în Ubuntu, le pute¸i desc˘ rca si instala din arhivele software Ubuntu. Unele aplica¸ii de acest tip sunt: t a ¸ t • Thoggen • K9copy • dvd::rip • HandBrake Crearea copiilor de siguran¸a a DVD-urilor cu ajutorul Thoggen Thoggen este un utilitar de creare a copiilor de siguran¸a t t˘ pentru Linux, bazat pe GStreamer si Gtk+. Aceast˘ aplica¸ie este proiectat˘ pentru a fi u¸or de utilizat. În loc de a expune ¸ a t a s complexitatea procesului de extragere a con¸inutului unui DVD, tendin¸a prezent˘ în multe alte aplica¸ii de acest tip, Thoggen t t˘ a t încearc˘ s˘ simplifice procesul pentru utilizatorii obi¸nui¸i oferind op¸iuni implicite echilibrate. a a s t t Thoggen include câteva func¸ii cheie: t • Este u¸or de utilizat si are o interfa¸a simpl˘ s ¸ t˘ a • Suport˘ previzualizarea DVD-ului, redimensionarea si t˘ ierea imaginii a ¸ a • V˘ permite s˘ alege¸i limba pistei audio a a t • Creeaz˘ fi¸iere în format Ogg/Theora a s • Poate coda fi¸ierele dintr-un dosar în care a fost copiat un DVD s • Este bazat pe platforma multimedia GStreamer, ceea ce simplific˘ procesul de ad˘ ugare a codec-urilor sau a formatelor de a a fi¸iere în viitor. s Thoggen este înc˘ un program nefinalizat, dar nu exist˘ probleme majore. Este de preferat s˘ verifica¸i lista cu problemele a a a t cunoscute la adresa web http://thoggen.net/download/. Pentru a putea face copii de siguran¸a DVD-urilor dumneavoastr˘ cu ajutorul Thoggen este necesar s˘ îl instala¸i. Pute¸i g˘ si t˘ a a t t a aceast˘ aplica¸ie în arhiva Universe si o pute¸i instala pe calculatorul dumneavoastr˘ prin intermediul Administratorului de paa t ¸ t a chete Synaptic.
  • Cursul Ubuntu desktop 271 / 338 Figura 8.86: Instalarea Thoggen 1. În meniul Aplica¸ii, alege¸i Sunet si video si selecta¸i op¸iunea Thoggen DVD Ripper. t t ¸ ¸ t t
  • Cursul Ubuntu desktop 272 / 338 Figura 8.87: Lansarea Thoggen 2. Se va afi¸a fereastra Thoggen. Primul pas necesar pentru a începe crearea copiei este s˘ alege¸i pistele de pe DVD pe care s a t dori¸i s˘ le salva¸i. Bifa¸i c˘ su¸ele respective, apoi efectua¸i clic pe butonul OK pentru a continua. t a t t a t t
  • Cursul Ubuntu desktop 273 / 338 Figura 8.88: Alegerea pistelor ce trebuie salvate 3. În urm˘ torul pas al procesului de copiere trebuie s˘ configura¸i ni¸te op¸iuni în func¸ie de cerin¸ele dumneavoastr˘ . Pute¸i a a t s t t t a t alege dimensiunea imaginii din lista de selec¸ie corespunz˘ toare sau pute¸i defini dac˘ dori¸i s˘ p˘ stra¸i doar o parte a t a t a t a a t imaginii ap˘ sând butonul Configure Cropping. Dac˘ nu dori¸i s˘ modifica¸i aceste set˘ ri pute¸i continua procesul de a a t a t a t salvare a copiei de siguran¸a ap˘ sând butonul OK. t˘ a
  • Cursul Ubuntu desktop 274 / 338 Figura 8.89: Schimbarea configur˘ rilor implicite a 4. Procesul de creare a copiei de siguran¸a va începe imediat. Pute¸i vedea atât progresul pistei actuale cât si progresul t˘ t ¸ procesului complet în sec¸iunea Progress a ferestrei Thoggen. Copierea unui DVD dureaz˘ destul de mult timp. Cu toate t a acestea, copia final˘ este destul de bun˘ calitativ. a a
  • Cursul Ubuntu desktop 275 / 338 Figura 8.90: Crearea unei copii de siguran¸a a unui DVD t˘ 8.9 Redarea fisierelor multimedia de pe internet ¸ Ubuntu con¸ine unelte pentru a reda în direct videoclipuri si muzic˘ de pe internet. Pute¸i asculta melodii si vedea clipuri video t ¸ a t ¸ direct în navigatorul web, dar pentru a putea face acest lucru poate fi nevoie de instalarea unor programe speciale. Abilitatea de a reda fi¸iere multimedia de pe internet depinde de modul în care furnizorul de servicii le-a f˘ cut disponibile. s a 8.9.1 Vizionarea videoclipurilor în navigatorul web Not˘ : a Pute¸i viziona multe din videoclipurile de pe internet direct din navigatorul web. De exemplu, pute¸i viziona videoclipuri de pe t t Google Video sau YouTube direct în fereastra Firefox f˘ r˘ a instala vreun program sau modul special. Urm˘ toarea captur˘ de aa a a ecran arat˘ fereastra Firefox în timp ce este redat un videoclip în aceasta: a
  • Cursul Ubuntu desktop 276 / 338 Figura 8.91: Vizionarea unui videoclip în navigatorul web Cu toate acestea, în func¸ie de formatul clipului video pe care dori¸i s˘ îl viziona¸i, se poate s˘ fie necesar s˘ desc˘ rca¸i alte t t a t a a a t module pentru navigatorul web. Unele dintre modulele disponibile pentru navigatorul implicit, Firefox, sunt: • Modulul Totem Xine: Instala¸i pachetul totem-xine-firefox-plugin din arhiva software "Universe". t • Modulul Totem GStreamer: Instala¸i pachetul totem-gstreamer-firefox-plugin din arhiva software "Universe". t • Modulul MPlayer: Instala¸i pachetul mozilla-mplayer din arhivele software Universe. t • Modulul Flash: Instala¸i pachetul flashplugin-nonfree din arhiva software "Multiverse". t Procesul instal˘ rii unui modul depinde de platforma folosit˘ . Dac˘ folosi¸i Totem-GStreamer, player-ul pentru filme implicit a a a t în Ubuntu, este necesar s˘ instala¸i pachetul software totem-gstreamer-firefox-plugin. Cu toate acestea, pentru a putea viziona a t videoclipuri transmise sub form˘ de flux în navigatorul web este nevoie s˘ instala¸i codec-ul Microsoft Windows si apoi s˘ a a t ¸ a instala¸i modulul Totem. t Pute¸i chiar instala un player multimedia adi¸ional, precum RealPlayer 10, pentru a viziona fluxuri video în format Realmedia. t t Când a¸i instalat toate codec-urile si modulele men¸ionate mai sus, pute¸i vedea fi¸iere RealMedia chiar si în Player-ul pentru t ¸ t t s ¸ filme Totem. Totu¸i, pute¸i instala RealPlayer pe calculatorul dumneavoastr˘ si pentru c˘ acesta este capabil de redarea fi¸ierelor s t a¸ a s RealMedia la o calitate pu¸in mai mare decât alte playere. t Real Player, program dezvoltat de Real Networks, suport˘ un num˘ r de codecuri audio si video precum realaudio, realvideo 10, a a ¸ mp3, ogg vorbis, theora, h264 si aac. RealPlayer pentru Linux este disponibil în arhiva comercial˘ Canonical si poate fi desc˘ rcat ¸ a ¸ a gratuit de pe situl web RealPlayer. RealPlayer este un program proprietar si nu este suportat de comunitatea Ubuntu. ¸ Instalarea RealPlayer Dup˘ cum a fost men¸ionat mai sus, RealPlayer pentru Linux este disponibil în arhiva comercial˘ Canona t a ical. Ubuntu nu include aceast˘ arhiv˘ implicit. A¸adar va fi nevoie s˘ ad˘ uga¸i arhiva comercial˘ a Canonical sistemului a a s a a t a dumneavoastr˘ . Odat˘ ce a¸i ad˘ ugat aceast˘ arhiv˘ pute¸i c˘ uta si instala pachetul RealPlayer cu ajutorul Administratorului de a a t a a a t a ¸ pachete Synaptic. 1. Acum pute¸i porni RealPlayer din meniul Aplica¸ii. Pentru a accesa RealPlayer, în meniul Aplica¸ii merge¸i la Sunet si t t t t ¸ video si face¸i clic pe RealPlayer 10, ¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 277 / 338 Figura 8.92: Pornirea RealPlayer 2. Fereastra RealPlayer Setup Assistant va fi afi¸at˘ pentru a v˘ ghida în configurarea RealPlayer. Face¸i clic pe Forward s a a t pentru a porni procesul de configurare.
  • Cursul Ubuntu desktop 278 / 338 Figura 8.93: Ini¸ierea procesului de configurare RealPlayer t 3. Dup˘ citirea notelor despre versiunea curent˘ RealPlayer 10, face¸i clic pe Forward din nou pentru a continua. a a t Figura 8.94: Notele despre versiunea RealPlayer 4. Înainte de a instala RealPlayer pe calculatorul dumneavoastr˘ este nevoie s˘ citi¸i si s˘ accepta¸i licen¸a pentru a continua a a t ¸ a t t configurarea. Ap˘ sa¸i Accept. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 279 / 338 Figura 8.95: Acceptarea licen¸ei t 5. A¸i ajuns la ultimul ecran al Asistentului de configurare RealPlayer. Alege¸i configurarea preferat˘ si ap˘ sa¸i OK pentru a t t a¸ a t o accepta. Figura 8.96: Încheierea procesului de configurare 6. Fereastra RealPlayer va fi afi¸at˘ , indicând c˘ procesul de configurare s-a incheiat cu succes. Acum pute¸i viziona fluxuri s a a t video de pe internet în RealPlayer.
  • Cursul Ubuntu desktop 280 / 338 Figura 8.97: Fereastra RealPlayer 7. Pentru a viziona un clip ales de dumneavoastr˘ , porni¸i Firefox si copia¸i adresa paginii care con¸ine videoclipul în Rea t ¸ t t alPlayer. 8. Pe pagina web, face¸i clic pe leg˘ tura c˘ tre videoclipul ales. t a a Figura 8.98: Alegerea leg˘ turii c˘ tre videoclip a a 9. Ve¸i fi întrebat dac˘ dori¸i s˘ deschide¸i clipul în RealPlayer sau s˘ îl salva¸i pe calculatorul dumneavoastr˘ . Pentru a vedea t a t a t a t a clipul sub forma unui flux video de pe internet accepta¸i alegerea implicit˘ ap˘ sând butonul OK. t a a
  • Cursul Ubuntu desktop 281 / 338 Figura 8.99: Vizionarea videoclipului ca flux de pe internet 10. Fereastra de dialog Downloads afi¸eaz˘ progresul desc˘ rc˘ rill. Dup˘ ce fi¸ierul este desc˘ rcat într-un director temporar va s a a a a s a începe redarea videoclipului în fereastra RealPlayer. Figura 8.100: Vizionarea videoclipurilor de pe internet în RealPlayer 11. Pute¸i ad˘ uga leg˘ tura în lista dumneavoastr˘ de Favorite pentru a putea revedea videoclipul f˘ r˘ a fi nevoie s˘ îl c˘ uta¸i t a a a aa a a t din nou pe internet. Pentru a salva videoclipul ca Favorit, în meniul Favorites face¸i clic pe Add to Favorite. t
  • Cursul Ubuntu desktop 282 / 338 Figura 8.101: Salvarea unui videoclip ca favorit 12. Videoclipul este acum salvat în lista de favorite. Pe viitor, pute¸i revedea acest clip video în RealPlayer alegând link-ul din t meniul Favorites. Pute¸i s˘ reda¸i un videoclip direct în RealPlayer specificând adresa acestuia. Pentru a face acest lucru, t a t în meniul File, face¸i clic pe Open Location. t Figura 8.102: Vizionarea unui videoclip direct în RealPlayer 13. Scrie¸i adresa sau calea spre videoclip în fereastra de dialog Open Location si face¸i clic pe OK pentru a începe redarea t ¸ t fluxului video.
  • Cursul Ubuntu desktop 283 / 338 Figura 8.103: Alegerea fi¸ierului video s 8.10 Modificarea videoclipurilor Pe lâng˘ vizionarea videoclipurilor si filmelor, Ubuntu con¸ine unelte pentru modificarea videoclipurilor. Uneltele disponibile în a ¸ t Ubuntu includ: Kino: editor video avansat, Kino copiaz˘ imagini de pe camera video în format Raw DV si AVI. V˘ permite s˘ înc˘ rca¸i mai a ¸ a a a t multe clipuri video, s˘ le t˘ ia¸i sau s˘ le lipi¸i si s˘ salva¸i o list˘ a modific˘ rilor în formatele SMIL si XML. a a t a t ¸ a t a a ¸ Stopmotion: Stopmotion este o aplica¸ie liber˘ pentru crearea filmelor de anima¸ie din imagini statice. Pute¸i crea astfel de filme t a t t din imagini importate de pe o camer˘ foto sau de pe discul dur, pute¸i ad˘ uga efecte sonore si pute¸i exporta anima¸ia în diferite a t a ¸ t t formate video precum mpeg si avi. ¸ Subtitle Editor: Subtitle Editor este o unealt˘ GTK+2 folosit˘ la editarea subtitr˘ rilor pentru filme si clipuri video. Îl pute¸i a a a ¸ t folosi pentru a crea subtitr˘ ri noi, modifica, corecta sau rafina subtitr˘ ri existente. Acest program v˘ arat˘ si forma de und˘ a a a a a¸ a sunetului, înlesnind sincronizarea subtitr˘ rilor cu vorbirea. a Pitivi Video Editor: Pitivi Video Editor este un editor neliniar ce v˘ permite s˘ modifica¸i cu u¸urin¸a proiecte audio si video. a a t s t˘ ¸ Folosind Pitivi pute¸i captura sunet si video, mixa, redimensiona, t˘ ia si aplica efecte surselor audio si video. De asemenea t ¸ a ¸ ¸ permite salvarea în orice format suportat de platforma GStreamer. 8.10.1 Modificarea clipurilor video folosind editorul Pitivi Editorul video Pitivi nu e inclus în Ubuntu implicit, ci este inclus în arhiva Universe a Ubuntu. Pute¸i instala Pitivi folosind t Administratorul de pachete Synaptic. 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Muzic˘ si filme si apoi face¸i clic pe Pitivi Video Editor.Se va deschide fereastra Pitivi vo t t a¸ ¸ t 10.3.
  • Cursul Ubuntu desktop 284 / 338 2. Fereastra principal˘ a Pitivi este împ˘ r¸it˘ într-un num˘ r de panouri. Pute¸i folosi butoanele de pe bara de activit˘¸i pentru a at a a t at a executa ac¸iuni precum deschiderea, importarea, ad˘ ugarea, vizionarea si salvarea clipurilor video. Pentru a modifica un t a ¸ clip video, începe¸i prin a-l importa în editorul video Pitivi, f˘ când clic pe butonul Import Clips. t a Figura 8.104: Interfa¸a Pitivi t 3. În fereastra de dialog „Import a clip”, naviga¸i pân˘ la dosarul video de unde s˘ îl importa¸i clipuri si alege¸i unul sau mai t a a t ¸ t multe clipuri video pe care dori¸i s˘ le modifica¸i, apoi face¸i clic pe butonul Add pentru a le importa în fereastra Pitivi. t a t t
  • Cursul Ubuntu desktop 285 / 338 Figura 8.105: Importul clipurilor video în Pitivi 4. Clipul video ales este acum importat în editorul video Pitivi. Pute¸i face dublu-clic pe un clip video pentru a-l viziona în t panoul din dreapta. Ap˘ sa¸i butonul Stop din bara de control pentru a opri redarea clipului. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 286 / 338 Figura 8.106: Vizualizarea videoclipului importat 5. Pentru a modifica clipul video importat este nevoie s˘ îl duce¸i în panoul de jos si s˘ îl ad˘ uga¸i la linia temporal˘ , apoi s˘ a t ¸ a a t a a ap˘ sa¸i Project Settings din meniul File. Astfel va fi deschis˘ fereastra de dialog Projects Settings. a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 287 / 338 Figura 8.107: Afi¸area casetei de dialog „Op¸iunile proiectului” s t 6. În fereastra de dialog Projects Settings pute¸i modifica diferite propriet˘¸i ale clipului ales prin definirea specifica¸iilor t at t în func¸ie de dorin¸ele dumneavoastr˘ . În sec¸iunea Video Output pute¸i alege în˘ l¸imea, l˘¸imea si num˘ rul de cadre pe t t a t t at at ¸ a secund˘ ale clipului audio. Asem˘ n˘ tor pute¸i alege propriet˘¸ile pistei audio din sec¸iunea Audio Output. Ap˘ sa¸i OK a a a t at t a t dup˘ ce a¸i stabilit preferin¸ele dumneavoastr˘ . a t t a
  • Cursul Ubuntu desktop 288 / 338 Figura 8.108: Alegerea op¸iunilor de modificare t 7. În fereastra Pitivi, pentru a aplica preferin¸ele pe clipul video ales face¸i clic pe butonul Render project. Va fi afi¸at˘ t t s a fereastra de dialog Render project. În aceast˘ fereastr˘ de dialog pute¸i ap˘ sa butonu Modify pentru a altera din nou a a t a propriet˘¸ile clipului video. Dac˘ nu dori¸i acest lucru face¸i clic pe Choose file pentru a alege fi¸ierul în care va fi salvat at a t t s clipul video modificat.
  • Cursul Ubuntu desktop 289 / 338 Figura 8.109: Alegerea fi¸ierului destina¸ie s t 8. Se va deschide fereastra de dialog Choose file to render to. Folosi¸i-o pentru a alege un nume pentru fi¸ier si locaul în t s ¸ care acesta va fi salvat. Când a¸i terminat face¸i clic pe OK pentru a închide fereastra de dialog Choose file to render to. t t
  • Cursul Ubuntu desktop 290 / 338 Figura 8.110: Alegerea fi¸ierului în care va fi salvat clipul video s 9. Numele fi¸ierului nou creat va ap˘ rea pe butonul Output file. Ini¸ia¸i salvarea clipului video ap˘ sând butonul Record. s a t t a Figura 8.111: Editarea fi¸ierului video s 10. Editorul video Pitivi a început salvarea clipului nou bazându-se pe preferin¸ele dumneavoastr˘ . Bara de progres va indica t a starea procesului de salvare. Odat˘ finalizat acest proces, ap˘ sa¸i butonul de închidere din col¸ul dreapta-sus al ferestrei de a a t t dialog Render project pentru a o p˘ r˘ si. aa
  • Cursul Ubuntu desktop 291 / 338 Figura 8.112: Indicatorul de progres al salv˘ rii clipului a 11. Clipul nou editat este acum salvat în loca¸ia specificat˘ . t a Figura 8.113: Clipul video editat 8.11 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Utilizarea si distribuirea programelor este controlat˘ de legi si regulamente unice fiec˘ rei ¸ari. ¸ a ¸ a t˘ • Când utiliza¸i sau distribui¸i formate media proprietare trebuie s˘ cunoa¸te¸i patentele sau drepturile de copiere ale formatului t t a s t utilizat. • Pute¸i folosi Rhythmbox pentru a reda si organiza melodii, a asculta posturi de radio de pe internet si a copia muzic˘ de pe t ¸ ¸ a CD-uri audio.
  • Cursul Ubuntu desktop 292 / 338 • Folosind Sound Juicer pute¸i asculta melodiile direct de pe CD sau le pute¸i extrage si converti în fi¸iere audio. Suplimentar, t t ¸ s programul implicit pentru inscrip¸ionarea discurilor CD si DVD, Brasero, poate fi folosit pentru crearea de discuri audio sau a t ¸ discurilor CD/DVD de date. • Redarea formatelor multimedia proprietare în Ubuntu poate fi activat˘ prin instalarea codecurilor multimedia suplimentare din a arhivele software. • Ubuntu ofer˘ unelte de redare a muzicii de pe un iPod prin intermediul gtkpod. a • Programul de Înregistrare sunet al mediului GNOME poate fi utilizat pentru a crea fi¸iere audio în diferite formate. s • Audacity v˘ permite s˘ înregistra¸i si s˘ modifica¸i fi¸iere audio. a a t ¸ a t s • Redarea DVD-urilor în Player-ul de filme Totem poate fi activat˘ prin instalarea pachetelor software necesare. a • Thoggen este un utilitar de creare a copiilor de siguran¸a a DVD-urilor pentru Linux care poate fi folosit în Ubuntu pentru t˘ salvarea con¸inutului DVD-urilor. t • Ubuntu con¸ine unelte ce permit ascultarea muzicii si vizionarea clipurilor direct din navigatorul dumneavoastr˘ web sau într-un t ¸ a player media precum RealPlayer. • Editorul video Pitivi poate fi folosit pentru a reda si a modifica videoclipuri. ¸ 8.12 Exerci¸ii recapitulative t Question: Enumera¸i principalele avantaje ale unei licen¸e software libere. t t Answer: Question: Nu impune restric¸ii în utilizarea softului t • Totem • Rhythmbox • Audacity • gtkpod Answer: Question: Ce sunt podcast-urile? Answer: Question: Care aplica¸ie este disponibil˘ implicit în Ubuntu pentru a reda si a extrage melodiile de pe CD-uri audio? t a ¸ • Xine • RealPlayer • Brasero scriere discuri • Sound Juicer Answer: Question: În ce formate v˘ permite Sound Juicer s˘ extrage¸i fi¸ierele audio? a a t s Answer: Question: De unde afl˘ Sound Juicer artistul, titlul si datele melodiilor de pe un CD audio? a ¸ Answer:
  • Cursul Ubuntu desktop 293 / 338 Question: Care este numele aplica¸iei de inscrip¸ionare a CD-urilor audio implicit˘ din Ubuntu? t t a Answer: Question: De ce este nevoie de instalarea codecurilor multimedia suplimentare în Ubuntu? Answer: Question: Pute¸i desc˘ rca si instala codecuri multimedia folosind ____________________. t a ¸ Answer: 8.13 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1: Redarea muzicii în Rhythmbox A¸i instalat recent Ubuntu si dori¸i s˘ asculta¸i sau s˘ organiza¸i ni¸te melodii, s˘ t t ¸ t a t a t s a asculta¸i podcast-uri sau radio de pe internet. Enumera¸i pa¸ii pe care ar trebui s˘ -i urma¸i. t t s a t 1. În meniul Aplica¸ii, merge¸i la Muzic˘ si filme si apoi face¸i clic pe Rhythmbox Music Player. t t a¸ ¸ t 2. Pentru a importa fi¸iere audio individuale, face¸i clic-dreapta pe Music si alege¸i Import˘ fi¸ier. s t ¸ t a s 3. În fereastra de dialog Import˘ fi¸ier în bibliotec˘ , naviga¸i pân˘ la dosarul din care vre¸i s˘ importa¸i fi¸iere. a s a t a t a t s 4. Alege¸i fi¸ierele pe care dori¸i s˘ le importa¸i si face¸i clic pe Deschide. t s t a t ¸ t 5. Alege¸i melodiile pe care dori¸i s˘ le asculta¸i si face¸i clic pe butonul Redare pentru a începe redarea melodiei alese. t t a t ¸ t 6. Pentru a asculta un podcast efectua¸i clic dreapta pe op¸iunea Podcasturi din Bibliotec˘ si alege¸i Flux podcast nou. t t a¸ t 7. Introduce¸i adresa web a podcast-ului în fereastra Flux podcast nou si face¸i clic pe Adaug˘ . t ¸ t a 8. Pentru a asculta un episod al unui podcast alege¸i-l si face¸i clic pe butonul Redare. t ¸ t 9. Pentru a asculta radio de pe internet face¸i clic pe Radio în panoul Bibliotec˘ . t a 10. Face¸i dublu-clic pe postul de radio pe care dori¸i s˘ îl asculta¸i. t t a t 11. Pentru a ad˘ uga o sta¸ie radio nou˘ la lista existent˘ face¸i clic pe Post nou de Radio prin Internet si introduce¸i adresa a t a a t ¸ t noului post de radio în fereastra Post nou de Radio prin Internet. 12. Face¸i clic pe butonul Adaug˘ pentru a o ad˘ uga în list˘ . t a a a 13. Pute¸i ad˘ uga mult mai multe posturi de radio de pe internet în acela¸i mod si v˘ pute¸i asculta postul preferat cu doar un t a s ¸ a t clic de maus. Exerci¸iul 2: Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Ave¸i o colec¸ie extins˘ de CD-uri audio si dori¸i s˘ le t ¸ t t a ¸ t a asculta¸i în Ubuntu, s˘ vede¸i detalii despre melodii si s˘ le extrage¸i pe calculatorul dumneavoastr˘ într-un format compatibil t a t ¸ a t a pentru a putea s˘ le asculta¸i mai târziu. Enumera¸i pa¸ii necesari pentru a putea face tot ceea ce dori¸i. a t t s t 1. Introduce¸i un CD audio în unitatea CD a calculatorului dumneavoastr˘ . Va porni automat programul pentru redarea si t a ¸ extragerea melodiilor de pe CD-uri audio Sound Juicer. 2. Re¸ine¸i c˘ Sound Juicer a c˘ utat informa¸ii despre melodiile de pe CD în baza de date MusicBrainz.org. t t a a t 3. Pentru a asculta melodii, alege¸i-le pe cele pe care dori¸i s˘ le audia¸i bifând c˘ su¸ele corespunz˘ toare lor. t t a t a t a 4. Face¸i clic pe butonul Play pentru a asculta melodiile. t 1. Introduce¸i un CD audio în unitatea CD a calculatorului dumneavoastr˘ . t a 2. Deschide¸i meniul Aplica¸ii si face¸i clic pe butonul Preferin¸e. t t ¸ t t 3. În fereastra de dialog Preferin¸e face¸i clic pe lista de selec¸ie Format ie¸ire. t t t s
  • Cursul Ubuntu desktop 294 / 338 4. Alege¸i formatul dorit din lista de selec¸ie Output Format. t t 5. Alege¸i dosarul în care dori¸i s˘ fie plasate fi¸ierele extrase din lista de selec¸ie Directorul Music. t t a s t 6. Efectua¸i clic pe Inchide pentru a închide fereastra Preferin¸e. t t 7. În fereastra Sound Juicer alege¸i melodiile dorite bifând c˘ su¸ele corespunz˘ toare lor. t a t a 8. Ap˘ sa¸i butonul Extract pentru a începe copierea fi¸ierelor. a t s 9. Sound Juicer v˘ în¸tiin¸eaz˘ dup˘ terminarea procesului. Ap˘ sa¸i butonul Deschide pentru a vedea melodiile copiate pe a s t a a a t discul fix. 10. Melodiile de pe CD sunt acum copiate sub forma unor fi¸iere audio pe discul fix al calculatorului dumneavoastr˘ . Le pute¸i s a t asculta f˘ când dublu-clic pe ele. a Exerci¸iul 3: Crearea CD-urilor audio Tocmai a¸i descoperit un sit web de unde pute¸i desc˘ rca gratuit sute de melodii. Nu t t t a dori¸i ca aceste melodii s˘ ocupe mult spa¸iu pe discul fix al calculatorului dumneavoastr˘ . A¸adar, dori¸i s˘ copia¸i aceste fi¸iere t a t a s t a t s pe CD-uri audio. pentru a le putea asculta pe viitor f˘ r˘ a fi nevoie de spa¸iu pe discul dur. aa t 1. Introduce¸i un CD gol (inscriptibil) în unitatea CD a calculatorului dumneavoastr˘ . t a 2. Face¸i clic pe butonul Make Audio CD din fereastra de dialog Choose Disc Type. Astfel va fi lansat creatorul de CD-uri t audio Serpentine. 3. Ac¸iona¸i butonul Proiect audio t t 4. Naviga¸i în directorul dorit care con¸ine fi¸ierele pe care dori¸i s˘ le ad˘ uga¸i pentru a-i afi¸a con¸inutul. t t s t a a t s t 5. Alege¸i fi¸ierele audio care dori¸i s˘ fie copiate si face¸i clic pe Adaug˘ sau pur si simplu trage¸i numele fiec˘ rui fi¸ier în t s t a ¸ t a ¸ t a s zona fi¸ierelor din partea dreapt˘ a ferestrei proiectului. s a 6. Dup˘ ce v-a¸i asigurat c˘ a¸i ales toate fi¸ierele pe care le dori¸i copiate pe CD, face¸i clic pe butonul Scrie pe disc pentru a t a t s t t a ini¸ia scrierea fi¸ierelor pe CD. t s 7. Se va afi¸a fereastra de dialog pentru configurarea inscrip¸ion˘ rii discului. Ac¸iona¸i butonul Scrie pentru a continua. s t a t t 8. Brasero va începe s˘ scrie fi¸ierele audio pe discul media. a s Exerci¸iul 4: Redarea formatelor multimedia proprietare Ave¸i o colec¸ie extins˘ de muzic˘ în format MP3 stocat˘ pe calt t t a a a culatorul dumneavoastr˘ si dori¸i s˘ asculta¸i aceste melodii pe Ubuntu. Enumera¸i pa¸ii necesari pentru a instala codecurile a¸ t a t t s multimedia necesare. 1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare , apoi face¸i clic pe Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide t t fereastra Administratorul de pachete Synaptic . 2. Arhivele Multiverse si Restricted nu sunt activate implicit în Ubuntu. Pentru a le activa merge¸i în meniul Set˘ ri si face¸i ¸ t a ¸ t clic pe Arhive. Fereastra de dialog Surse software se va deschide. 3. Pentru a activa arhivele Multiverse si Restricted, marca¸i cea de-a treia si a patra c˘ su¸a de pe pagina Programe Ubuntu, ¸ t ¸ a t˘ apoi efectua¸i clic pe Închide pentru a închide fereastra de dialog. t 4. Se poate s˘ apar˘ o notificare a faptului c˘ informa¸iile despre arhive s-au modificat. Ap˘ sa¸i Închide pentru a închide a a a t a t acest mesaj. 5. În fereastra principal˘ a Administratorului de pachete Synaptic va fi nevoie s˘ efectua¸i clic pe butonul Reîncarc˘ pentru a a t a ca schimb˘ rile f˘ cute de dumneavoastr˘ s˘ fie aplicate. a a a a 6. Ap˘ sând butonul Reîncarc˘ sistemul va verifica arhivele pentru a g˘ si pachetele software noi, îndep˘ rtate sau actualizate. a a a a 7. Pentru a instala un pachet software trebuie mai întâi s˘ îl g˘ si¸i în fereastra Administratorului de pachete Synaptic. a a t 8. Pentru a ini¸ia o c˘ utare a unui pachet anume, face¸i clic pe Caut˘ . t a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 295 / 338 9. Introduce¸i în câmpul Caut˘ numele pachetului software pe care îl dori¸i, apoi efectua¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a t a t t a începe c˘ utarea. a 10. Face¸i clic-dreapta pe pachetul software pe care dori¸i s˘ îl instala¸i si alege¸i Marcheaz˘ pentru instalare. t t a t ¸ t a 11. Dup˘ ce a¸i marcat toate pachetele necesare, face¸i clic pe Aplic˘ pentru a ini¸ia desc˘ rcarea pachetelor software. Se va a t t a t a afi¸a fereastra Sumar. s 12. Pentru a continua instalarea, face¸i clic pe butonul Aplic˘ din fereastra de dialog Sumar. t a 13. Dup˘ desc˘ rcarea si instalarea tuturor pachetelor software marcate, fereastra Modific˘ rile au fost aplicate va fi afi¸at˘ . a a ¸ a s a Face¸i clic pe Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de dialog Modific˘ rile au fost aplicate. t aa a 14. C˘ su¸a din dreptul programelor recent instalate a devenit verde, indicând c˘ programul a fost instalat cu succes. a t a Exerci¸iul 5: Redarea DVD-urilor Un prieten v-a d˘ ruit un pachet de DVD-uri cu filmele dumneavoastr˘ preferate. Acum t a a dori¸i s˘ viziona¸i unul din DVD-uri în Ubuntu si s˘ v˘ bucura¸i de filmele preferate. t a t ¸ a a t 1. Instala¸i urm˘ toarele pachete software din arhivele Universe si Multiverse, folosind Administratorul de pachete Synaptic. t a ¸ • gxine • libdvdcss2 • libdvdnav4 • libdvdplay0 • libdvdvread3 2. Instala¸i pachetul software Ubuntu Restricted Extras din arhiva Ubuntu. t 3. Introduce¸i DVD-ul în unitatea DVD a calculatorului dumneavoastr˘ . Player-ul pentru filme Totem va porni automat si t a ¸ DVD-ul va fi redat. 4. Pentru a viziona DVD-ul pe tot ecranul, în meniul View face¸i clic pe Fullscreen. Alternativ, pute¸i ap˘ sa tasta F. t t a 5. Acum pute¸i vedea DVD-ul pe tot ecranul. În orice moment pute¸i ap˘ sa tasta ESC pentru a reveni la fereastra Totem. t t a 6. Pentru a v˘ alege op¸iunile preferate, în meniul Editare face¸i clic pe Preferin¸e. a t t t 7. Dup˘ alegerea op¸iunilor preferate, face¸i clic pe butonul Închide pentru a p˘ r˘ si fereastra de dialog. a t t aa 8. Pentru a trece la urm˘ torul cadru, în meniul Go, face¸i clic pe Deruleaz˘ înainte. a t a 9. Bara lateral˘ nu este util˘ când viziona¸i DVD-uri, face¸i clic pe butonul Sidebar. a a t t 10. Aceast˘ ac¸iune ascunde bara lateral˘ astfel încât pute¸i viziona DVD-ul la dimensiuni mai mare si, în acela¸i timp, pute¸i a t a t ¸ s t avea toate butoanele de redare la îndemân˘ . a
  • Cursul Ubuntu desktop 296 / 338 Capitolul 9 Ubuntu - ajutor si suport ¸ O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Cum s˘ c˘ uta¸i asisten¸a tehnic˘ pentru Ubuntu din diverse surse precum documenta¸ia din sistem, documenta¸ia de pe internet, a a t t˘ a t t suportul comercial, suportul comunit˘¸ii, Launchpad si The Fridge. at ¸ 9.1 Introducere Ajutorul si suportul pentru Ubuntu sunt accesibile rapid din mai multe surse, a¸a c˘ nu trebuie s˘ intra¸i în panic˘ atunci când ¸ s a a t a întâmpina¸i o problem˘ . În principal pute¸i folosi dou˘ c˘ i pentru a avea acces la suport: t a t a a • Prima cale este: Gratuit, oferit de comunitate si se compune din ajutor oferit de documenta¸ia din sistem si cea de pe internet, ¸ t ¸ listele de discu¸ii pe e-mail, forumurile, canalele IRC si Launchpad. t ¸ • A doua cale este: Suportul contra cost, servicii comerciale oferite de c˘ tre firma Canonical îns˘ si sau prin partenerii s˘ i. a a¸ a
  • Cursul Ubuntu desktop 297 / 338 Figura 9.1: Accesarea documenta¸iei din sistem t 9.2 Documenta¸ia din sistem t Prima resurs˘ pe care trebuie s˘ o explora¸i mai întâi este documenta¸ia oferit˘ de sistem si care este accesibil˘ f˘ r˘ conexiune la a a t t a ¸ a aa t t ¸ a t a t internet. Echipa Ubuntu pentru documenta¸ie men¸ine si actualizeaz˘ documenta¸ia pentru fiecare versiune lansat˘ . Documenta¸ia este serioas˘ si demn˘ de încredere si este disponibil˘ în diferite limbi. a¸ a ¸ a Documenta¸ia Ubuntu prezent˘ în sistem este scris˘ ca un ajutor organizat pe capitole care include si r˘ spunsuri la cele mai t a a ¸ a frecvente întreb˘ ri. Documenta¸ia este accesibil˘ din meniul Sistem de la op¸iunea Ajutor si suport. Urm˘ toarea captur˘ de a t a t ¸ a a ecran v˘ va ar˘ ta pagina de start a documenta¸iei pentru ajutor si suport prezent˘ în sistem. a a t ¸ a
  • Cursul Ubuntu desktop 298 / 338 Figura 9.2: Documenta¸ia din sistem t Nou în Ubuntu? Aceast˘ sec¸iune v˘ introduce în lumea minunat˘ Ubuntu si include un ghid u¸or de folosit dac˘ a¸i migrat de la a t a a ¸ s a t Microsoft Windows la Ubuntu. De asemenea în aceast˘ sec¸iune, ghidul de ajutor v˘ va ar˘ ta cum s˘ folosi¸i desktopul, care este a t a a a t rolul administratorului si încearc˘ s˘ v˘ formeze aptitudinile de baz˘ pentru utilizarea calculatorului. Este o resurs˘ deosebit˘ ¸ a a a a a a pentru orice încep˘ tor. a Unele aplica¸ii ofer˘ , de asemenea, acces la sistemul de ajutor prin op¸iunea Ajutor din meniul aplica¸iei sau prin ac¸ionarea tastei t a t t t func¸ionale F1. t Una din caracteristicile cele mai importante ale sistemului de ajutor este posibilitatea de a c˘ uta în documenta¸ie solu¸ia proba t t lemelor pe care le ave¸i. Pur si simplu tasta¸i termenul pe care îl c˘ uta¸i si sistemul va c˘ uta toate documentele si ghidurile în care t ¸ t a t ¸ a ¸ se face referire la acel termen. 9.3 Documenta¸ia online t Not˘ : a a Documenta¸ia Ubuntu de pe Internet este disponibil˘ la adresa https://help.ubuntu.com. Pe acest site sunt disponibile dou˘ tipuri t a de documenta¸ii: cea oficial˘ si cea oferit˘ de comunitate. t a¸ a Documenta¸ia oficial˘ este documenta¸ia care este inclus˘ implicit în Ubuntu si este accesibil˘ imediat, local din mediul dumt a t a ¸ a neavoastr˘ desktop Ubuntu. De asemenea, o pute¸i accesa si de pe Internet de la adresa men¸ionat˘ mai sus. a t ¸ t a Captura de ecran urm˘ toare prezint˘ pagina principal˘ de internet pentru documenta¸ia Ubuntu: a a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 299 / 338 Figura 9.3: Documenta¸ia online t Documenta¸ia este clasificat˘ în func¸ie de numele versiunii Ubuntu c˘ reia se adreseaz˘ , precum Ubuntu 8.04 LTS, 7.10 si 6.06 t a t a a ¸ LTS. Pentru a accesa local documenta¸ia oficial˘ , direct din mediul desktop Ubuntu, f˘ r˘ s˘ fi¸i conecta¸i la Internet, din meniul Sistem t a aa a t t selecta¸i op¸iunea Ajutor si suport. t t ¸ Informa¸iile prezente în documenta¸ia oficial˘ vor fi suficiente pentru a v˘ ghida în rezolvarea majorit˘¸ii problemelor pe care le t t a a at pute¸i întâlni. Cu toate acestea, dac˘ nu pute¸i s˘ g˘ si¸i un r˘ spuns la întreb˘ rile dumneavoastr˘ , pute¸i c˘ uta r˘ spunsul în cea t a t a a t a a a t a a de a doua categorie de documenta¸ie prezent˘ pe aceast˘ pagin˘ web. Aceasta este o documenta¸ie creat˘ de c˘ tre comunitate, t a a a t a a f˘ r˘ a fi supus˘ procesului de control al calit˘¸ii din partea Echipei de documenta¸ie Ubuntu. Accesa¸i aceast˘ documenta¸ie prin aa a at t t a t intermediul paginii cu numele Community Docs. Documenta¸ia furnizat˘ de c˘ tre comunitate este stocat˘ într-o enciclopedie t a a a Wiki, lucru ce face posibil˘ modificarea rapid˘ a documenta¸iei. Chiar dac˘ documenta¸ia oferit˘ de comunitate acoper˘ mai a a t a t a a multe capitole si trateaz˘ unele subiecte mai în profunzime decât documenta¸ia oficial˘ , totu¸i acesteia îi lipse¸te asigurarea ¸ a t a s s controlului de calitate si de între¸inere, iar aceste motive fac din aceast˘ op¸iune o alternativ˘ mai pu¸in demn˘ de încredere. ¸ t a t a t a Documenta¸ia între¸inut˘ de comunitate reprezint˘ o colec¸ie larg˘ de documente realizate de c˘ tre comunitate, si în principal, t t a a t a a ¸ acoper˘ urm˘ toarele subiecte: a a • Migrarea din alte sisteme de operare precum Microsoft Windows si Red Hat ¸ • Configur˘ ri post-instalare si o gam˘ divers˘ de alte sarcini precum: a ¸ a a – Între¸inerea Calculatorului t – Conectarea si configurarea dispozitivelor hardware ¸ Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ informa¸iile disponibile în documenta¸ia oferit˘ de comunitate: a a s a t t a
  • Cursul Ubuntu desktop 300 / 338 Figura 9.4: Documenta¸ia oferit˘ de comunitate t a Documenta¸ia oferit˘ de comunitate este, de asemenea, clasificat˘ în mai multe categorii. Pute¸i selecta categoria dorit˘ de la t a a t a indexul de pagin˘ din dreapta paginii. De asemenea pute¸i folosi câmpul Search din col¸ul din dreapta-sus al paginii pentru a a t t c˘ uta o anumit˘ informa¸ie în special în cadrul documenta¸iei oferite de comunitate. Fi¸i aten¸i c˘ selectarea op¸iunii Titles va a a t t t t a t restric¸iona c˘ utarea termenului dumneavoastr˘ doar la titlurile paginilor. Dac˘ opera¸ia de c˘ utare dup˘ titluri nu a produs nici t a a a t a a un rezultat, atunci o c˘ utare complet˘ cu op¸iunea Text selectat˘ , poate g˘ si pagina dorit˘ . a a t a a a De asemenea, mai pute¸i g˘ si informa¸ii folositoare în pagina CommonQuestions. Accesa¸i pagina CommonQuestions select a t t tând leg˘ tura Common Questions de pe pagina cu documenta¸ia oferit˘ de comunitate. a t a Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina CommonQuestions de pe situl web Ubuntu: a a s a Figura 9.5: Pagina întreb˘ rilor frecvente a
  • Cursul Ubuntu desktop 301 / 338 Ajutor suplimentar pute¸i ob¸ine sub forma prezent˘ rilor video Ubuntu. Pute¸i selecta leg˘ tura Ubuntu Screencasts de pe pagina t t a t a Community Documentation pentru a accesa o serie de clipuri video despre instalarea si folosirea sistemului de operare Ubuntu. ¸ Fiecare prezentare video este conceput˘ în scopul educ˘ rii noilor utilizatori de Ubuntu. Fiecare prezentare video este disponibil˘ a a a în trei dimensiuni: mare, medie si mic˘ si în dou˘ formate OGG si Flash. ¸ a¸ a ¸ Urm˘ toarea figur˘ este o captur˘ de ecran care surprinde o prezentare video care trateaz˘ instalarea aplica¸iilor: a a a a t Figura 9.6: Pagina prezent˘ rilor video a Aceste prezent˘ ri video sunt disponibile sub licen¸a Creative Commons Attributions-Share Alike 3.0. Ave¸i libertatea s˘ le a t t a modifica¸i, partaja¸i, vinde sau distribui atâta timp cât sunt atribuie de facto lui Ubuntu. t t 9.4 Suport oferit de comunitate Marea si în continu˘ cre¸tere comunitate Ubuntu ofer˘ , de asemenea, o serie de op¸iuni de ajutor gratuit pentru mediul dumneav¸ a s a t oastr˘ desktop Ubuntu. În afar˘ de documenta¸ie, comunitatea Ubuntu mai ofer˘ ajutor si suport prin: a a t a ¸ • Liste de discu¸ii pe e-mail t • Forumuri pe Internet • Canale IRC • Echipe locale • Echipa Wiki Ubuntu 9.4.1 Liste de e-mail Pentru a g˘ si ajutor în leg˘ tur˘ cu o problem˘ , tot ceea ce trebuie s˘ face¸i este s˘ trimite¸i întrebarea printr-un e-mail pe o list˘ a a a a a t a t a de discu¸ii din domeniul de interes si ve¸i primi un r˘ spuns rapid din partea echipei. t ¸ t a Ve¸i fi nevoi¸i s˘ v˘ abona¸i mai întâi la listele de discu¸ii pe mail vizitând situl web Ubuntu Mailing Lists de la adresa https://lists.ubuntu.co t t a a t t . Pagina Listelor de discu¸ii va afi¸a toate listele de discu¸ii pe mail publice, la care v˘ pute¸i abona, precum si subiectele pe care t s t a t ¸ le pute¸i aborda pe fiecare. t Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina Listelor de discu¸ii pe mail: a a s a t
  • Cursul Ubuntu desktop 302 / 338 Figura 9.7: Pagina listelor de discu¸ii t Pentru a solicita ajutor pentru Ubuntu desktop ar trebui s˘ accesa¸i pagina Community Support si s˘ selecta¸i lista de discu¸ii a t ¸ a t t ubuntu-users. Aceast˘ ac¸iune v˘ va trimite la o pagin˘ precum aceasta: a t a a Figura 9.8: Pagina de abonare la lista de discu¸ii pe mail Ubuntu-users t Trebuie s˘ furniza¸i adresa dumneavoastr˘ de e-mail, numele si o parol˘ în c˘ su¸ele indicate si apoi s˘ ap˘ sa¸i butonul Subscribe. a t a ¸ a a t ¸ a a t Când v˘ abona¸i la o list˘ de discu¸ii, vi se va trimite un e-mail de confirmare pentru a verifica dac˘ adresa furnizat˘ este a a t a t a a dumneavoastr˘ . Pentru a activa lista de discu¸ii la care v-a¸i abonat, în primul rând trebuie s˘ citi¸i mail-ul primit si apoi s˘ urma¸i a t t a t ¸ a t leg˘ tura din mail-ul de confirmare. a
  • Cursul Ubuntu desktop 303 / 338 Figura 9.9: Mail de confirmare Efectuând clic pe leg˘ tur˘ ve¸i fi trimi¸i la pagina Confirm subscription request, unde pute¸i detaliile personale ale cererii de a a t s t abonare si abona¸i-v˘ la lista de discu¸ii de e-mail ap˘ sând butonul Subscribe to list ubuntu-users. ¸ t a t a Figura 9.10: Pagina de confirmare a cererii de abonare La sfâr¸it ve¸i primi un mesaj de confirmare în care se spune c˘ vi s-a confirmat cererea de abonare la lista de discu¸ii selectat˘ . s t a t a
  • Cursul Ubuntu desktop 304 / 338 Figura 9.11: Pagina de confirmare a abon˘ rii a Imediat dup˘ aceea ve¸i primi un mesaj de bun venit care con¸ine adresa de mail a listei de discu¸ii selectate si ve¸i putea s˘ a t t t ¸ t a trimite¸i mesaje în cadrul acestei liste. Înainte de a trimite prima întrebare, este bine s˘ citi¸i pu¸in arhiva deoarece subiectul care t a t t v˘ intereseaz˘ este posibil s˘ se mai fi discutat. Arhiva v˘ va ajuta s˘ v˘ forma¸i o idee despre volumul discu¸iilor de pe list˘ si a a a a a a t t a¸ s˘ -i „sim¸i¸i” pe cei care sunt activi pe list˘ . a tt a Este posibil s˘ fi¸i „inunda¸i” de multe r˘ spunsuri la întrebarea pe care a¸i pus-o. Nivelul de mesaje primite poate fi controlat prin a t t a t ajustarea preferin¸elor dumneavoastr˘ din UserCP (Panoul de control al utilizatorului). Pute¸i folosi acest panou pentru a v˘ t a t a personaliza profilul si preferin¸ele. ¸ t Arhiva listelor de discu¸ii este o resurs˘ excelent˘ de informa¸ii, pentru c˘ exist˘ deja destule întreb˘ ri c˘ rora li s-a r˘ spuns. t a a t a a a a a Arhiva poate fi privit˘ ca o memorie a experien¸ei listei de discu¸ii. a t t 9.4.2 Forumuri pe Internet Not˘ : a Forumurile web sunt, adesea, o alternativ˘ imediat˘ si u¸oar˘ la listele de discu¸ii pentru c˘ pute¸i primi ajutor la diferite probleme a a¸ s a t a t f˘ r˘ a fi nevoi¸i s˘ v˘ abona¸i la o list˘ de discu¸ii cu trafic intens de mail. Acestea sunt u¸or de folosit într-un navigator de Internet aa t a a t a t s si sunt o metod˘ ideal˘ s˘ întâlni¸i al¸i utilizatori Ubuntu si dezvoltatori. ¸ a a a t t ¸ Urm˘ toarea captur˘ de ecran v˘ prezint˘ pagina principal˘ a sitului web „Ubuntu forums”: a a a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 305 / 338 Figura 9.12: Forumuri pe Internet Pentru a vizita forumul „Ubuntu forums” accesa¸i adresa http://ubuntuforums.org/ sau adresa http://www.ubuntu.com/community/t forums. Forumurile Ubuntu sunt în întregime men¸inute si moderate de voluntari si sunt disponibile în multe limbi precum Chinez˘ , t ¸ ¸ a Olandez˘ , German˘ , Finlandez˘ , Român˘ ,... a a a a Urm˘ toarea captur˘ de ecran v˘ prezint˘ pagina principal˘ a forumului Ubuntu în limba Francez˘ : a a a a a a Figura 9.13: Forumul Ubuntu în limba Francez˘ a Trebuie s˘ v˘ înregistra¸i pe forum pentru a putea s˘ publica¸i mesaje si s˘ ob¸ine¸i ajutor. Pentru a face acest lucru efectua¸i clic a a t a t ¸ a t t t pe leg˘ tura Înregistrare afi¸at˘ în pagina principal˘ a forumului si aceasta v˘ va trimite c˘ tre o pagin˘ precum aceasta: a s a a ¸ a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 306 / 338 Figura 9.14: Pagina regulilor forumului Ubuntu Urma¸i instruc¸iunile de pe aceast˘ pagin˘ si pe cele din paginile urm˘ toare pentru a v˘ înregistra pe forumul Ubuntu. Ve¸i primi t t a a¸ a a t o confirmare în care sunte¸i anun¸at c˘ înregistrarea pe forum s-a încheiat. t t a Acum v˘ pute¸i autentifica cu numele si parola si s˘ începe¸i s˘ utiliza¸i forumul pentru publicarea mesajelor si pentru c˘ utarea a t ¸ ¸ a t a t ¸ a celor deja existente. Mesajele publicate pe forum sunt împ˘ r¸ite pe categorii pe baza subiectului pe care îl trateaz˘ . Pentru a at a primi r˘ spuns la o anumit˘ întrebare este bine s˘ c˘ uta¸i mesaje anterioare cu subiect asem˘ n˘ tor. Fiecare categorie con¸ine fire a a a a t a a t de discu¸ii cu toate mesajele care s-au publicat în acea categorie. t O metod˘ alternativ˘ de a c˘ uta informa¸iile necesare o reprezint˘ utilizarea op¸iunii de C˘ utare din pagina principal˘ a forumua a a t a t a a lui. Pute¸i tasta întrebarea dumneavoastr˘ în caseta de dialog C˘ utare pentru a porni procesul de c˘ utare. Este mai mult ca sigur t a a a c˘ ve¸i g˘ si informa¸iile dorite în mesajele publicate. a t a t Cu toate acestea, dac˘ nu g˘ si¸i informa¸iile c˘ utate în întreb˘ rile care au fost deja puse, pute¸i începe o nou˘ discu¸ie pe forumul a a t t a a t a t web. Si dup˘ toate probabilit˘¸ile, dup˘ un timp ve¸i fi asaltat de r˘ spunsuri din partea membrilor zelo¸i ai comunit˘¸ii, oferindu¸ a at a t a s at v˘ asisten¸a. a t˘ 9.4.3 Canale IRC Not˘ : a Canalele IRC sunt o form˘ de comunicare în timp real pe Internet, care permite utilizatorilor s˘ ia leg˘ tura unii cu al¸ii rapid. a a a t Canalele IRC sunt disponibile în re¸eaua freenode, irc.freenode.net. Cel mai bun canal pentru a interac¸iona cu al¸i utilizatori t t t Ubuntu este #ubuntu. Sunt disponibile si alte canale specializate precum #kubuntu, #edubuntu si #xubuntu. Suplimentar exist˘ si ¸ ¸ a¸ canale dedicate discu¸iilor despre dezvoltare, despre erorile de programare, despre documenta¸ie, accesibilitate pentru persoanele t t cu dizabilit˘¸i si canale dedicate echipelor locale. at ¸ Pentru a vedea o list˘ a canalelor si clien¸ilor IRC consulta¸i https://help.ubuntu.com/community/InternetRelayChat. a ¸ t t Pute¸i s˘ v˘ conecta¸i în mai multe moduri la un canal IRC si unul dintre acestea este folosind mesagerul Pidgin. Conectarea t a a t ¸ folosind Pidgin a fost predat˘ în Lec¸ia a treia. a t 1. Deschide¸i meniul Contacte pentru a vedea op¸iunile disponibile si efectua¸i clic pe Adaug˘ un chat. Prin aceast˘ ac¸iune t t ¸ t a a t se va afi¸a fereastra de dialog Adaug˘ un chat. s a
  • Cursul Ubuntu desktop 307 / 338 Figura 9.15: Meniul Contacte 2. Pentru a interac¸iona cu utilizatorii de Ubuntu tasta¸i #ubuntu în câmpul de introducere text Chat. Apoi ap˘ sa¸i butonul t t a t Adaug˘ . Acest lucru va duce la ad˘ ugarea canalului #ubuntu în Lista de contacte. a a Figura 9.16: Fereastra de dialog Adaug˘ un chat a 3. Re¸ine¸i c˘ #ubuntu este ad˘ ugat la List˘ de contacte drept cont IRC. Efectua¸i clic dublu pe numele acesta de cont pentru t t a a a t a putea intra în camera de discu¸ii a utilizatorilor de Ubuntu. t Figura 9.17: List˘ de contacte a 4. Acum a¸i intrat în canalul IRC destinat utilizatorilor Ubuntu. Pute¸i folosi caseta din partea inferioar˘ a ferestrei pentru a t t a tasta mesajele dumneavoastr˘ , dup˘ care ap˘ sa¸i tasta Enter pentru a le trimite. a a a t
  • Cursul Ubuntu desktop 308 / 338 Figura 9.18: Canalul IRC pentru utilizatorii de Ubuntu 9.4.4 Echipe locale Not˘ : a Echipele Ubuntu LoCo (prescurtare de la „locale”) sunt o resurs˘ vital˘ în asigurarea suportului tehnic localizat. Datorit˘ succea a a sului incredibil repurtat de Ubuntu în lume, proiectul LoCo ajut˘ grupurile de fani si de entuzia¸ti Ubuntu s˘ lucreze împreun˘ , a ¸ s a a folosind specificul local, pentru a ajuta la munca de sus¸inere, promovare, dezvoltare si la îmbun˘ t˘¸irea sistemului de operare t ¸ a at Ubuntu. Pute¸i accesa echipa local˘ dorit˘ de la adresa: http://www.ubuntu.com/support/community/locallanguage. t a a Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ o list˘ cu limbile în care pute¸i solicita ajutor si suport pentru Ubuntu: a a s a a t ¸ Figura 9.19: Pagina Echipe locale Pentru a primi asisten¸a si suport tehnic pentru Ubuntu în limba dumneavoastr˘ selecta¸i limba dorit˘ din lista Non-English t˘ ¸ a t a Support.
  • Cursul Ubuntu desktop 309 / 338 Figura 9.20: Pagina Non-English Support Dac˘ dori¸i s˘ înfiin¸a¸i o echip˘ local˘ sau s˘ v˘ al˘ tura¸i uneia existente accesa¸i adresa: https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeams. a t a t t a a a a a t t Pentru a vedea lista cu echipele locale vizita¸i adresa: https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeamList. t 9.4.5 Echipa Wiki Ubuntu Not˘ : a Echipa Ubuntu Wiki este un site web central care se comport˘ ca un centru de informa¸ii utile despre Ubuntu si proiectele din a t ¸ cadrul Ubuntu si con¸ine mai mult de 6.000 de documente si pagini care sunt actualizate continuu de c˘ tre membrii comunit˘¸ii ¸ t ¸ a at Ubuntu. Echipa Ubuntu Wiki poate fi accesat˘ la https://wiki.ubuntu.com/. a Urm˘ toarea captur˘ de ecran înf˘¸i¸eaz˘ pagina Echipei Ubuntu Wiki: a a at s a Figura 9.21: Echipa Wiki Ubuntu
  • Cursul Ubuntu desktop 310 / 338 Ca utilizator Ubuntu pute¸i, de asemenea, s˘ contribui¸i la con¸inutul enciclopediei wiki si pute¸i edita oricare din paginile g˘ zduite t a t t ¸ t a de acest site. Cu toate acestea, trebuie s˘ ave¸i în vedere (s˘ respecta¸i) codul de conduit˘ Ubuntu atunci când edita¸i con¸inutul a t a t a t t oric˘ rei pagini wiki. a De¸i enciclopedia wiki Ubuntu este disponibil˘ doar în Englez˘ , sunt disponibile multe alte enciclopedii asem˘ n˘ toare g˘ zduite s a a a a a de c˘ tre echipele locale. De exemplu adresa enciclopediei wiki în limba Francez˘ este aceasta http://wiki.ubuntu-fr.org. Pute¸i a a t g˘ si si alte echipe locale dac˘ vizita¸i pagina de la adresa https://wiki.ubuntu.com/LoCoTeamList. a ¸ a t Pentru a afla mai multe informa¸ii despre modul de editare a paginilor wiki Ubuntu consulta¸i https://wiki.ubuntu.com/HelpOnEditing. t t 9.5 Launchpad Launchpad este o suit˘ web de colaborare care ajut˘ oamenii s˘ dezvolte direct sau s˘ colaboreze la dezvoltarea aplica¸iilor graa a a a t tuite si cu surs˘ public˘ . Acest sistem a fost dezvoltat de Canonical, Ubuntu fiind cel mai popular proiect g˘ zduit de Launchpad. ¸ a a a Pute¸i folosi Shipit cu datele de identificare de pe Launchpad pentru a comanda CD-uri Ubuntu, pute¸i raporta erori de prograt t mare, s˘ ajuta¸i la traducerea proiectului Ubuntu, s.a.m.d.. Acest capitol va trata sec¸iunea de Asisten¸a tehnic˘ din Launchpad, a t ¸ t t˘ a urm˘ rirea erorilor de programare si Shipit (comandarea CD-urilor cu Ubuntu). a ¸ a a s a a Pute¸i vizita Launchpad la adresa https://launchpad.net. Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina principal˘ a sitului Launcht pad: Figura 9.22: Pagina Launchpad Informa¸iile stocate în Launchpad pot fi accesate anonim. Pentru a trimite informa¸ii c˘ tre Launchpad, mai întâi trebuie s˘ crea¸i t t a a t un cont pe Launchpad. Pentru a crea un cont pe Launchpad pute¸i accesa leg˘ tura Register din col¸ul din dreapta-sus a paginii t a t principale si pute¸i completa datele cerute în sec¸iunea Not registered yet?. Ap˘ sa¸i butonul Register pentru a termina procesul ¸ t t a t de înregistrare.
  • Cursul Ubuntu desktop 311 / 338 Figura 9.23: Pagina de înregistrare Dup˘ ce v-a¸i înregistrat, pute¸i s˘ v˘ autentifica¸i si s˘ v˘ întoarce¸i la pagina principal˘ pentru a c˘ uta informa¸iile dorite. Pute¸i a t t a a t ¸ a a t a a t t face acest lucru fie punând o întrebare nou˘ , fie c˘ utând informa¸iile necesare în r˘ spunsurile deja existente. a a t a 9.5.1 ˘ ˘ ˘ Raspunsurile de natura tehnica în Launchpad Pentru a c˘ uta un r˘ spuns în cele deja existente ap˘ sa¸i pictograma Answers din dreapta. Ac¸iunea aceasta va duce la afi¸area a a a t t s paginii Questions and answers. Pentru a ob¸ine informa¸ii despre un proiect în particular, precum Ubuntu, pute¸i selecta numele t t t proiectului din lista Most active projects. Se va afi¸a pagina Question for Ubuntu de pe Launchpad. s Este bine de stiut ¸ ˘ t ˘ t ˘ Multe aplica¸ii Ubuntu ofera op¸iunea Primeste ajutor online în meniul lor „Ajutor”. Aceasta op¸iune poate fi folosita ca modalt ¸ ˘ ˘ tehnica” de pe Launchpad. ˘ itate de acces rapid a sec¸iunii „Raspunsuri de natura t
  • Cursul Ubuntu desktop 312 / 338 Figura 9.24: Pagina Întreb˘ ri si r˘ spunsuri a ¸ a În aceast˘ pagin˘ sunt listate toate r˘ spunsurile specifice proiectului Ubuntu, organizate în diferite categorii. Pute¸i tasta întrebarea a a a t dumneavoastr˘ în câmpul Search pentru a c˘ uta un r˘ spuns printre întreb˘ rile care exist˘ deja. Alternativ, pute¸i ap˘ sa butonul a a a a a t a Ask a question pentru a afi¸a pagina Ask a question. s Figura 9.25: Pagina Întreb˘ ri pentru proiectul Ubuntu a Pute¸i pune o întrebare selectând limba preferat˘ si tastând sumarul întreb˘ rii în câmpul Summary. Ac¸ionând butonul Continue t a¸ a t se va afi¸a o list˘ cu întreb˘ rile care pot fi similare cu întrebarea pus˘ de dumneavoastr˘ . s a a a a
  • Cursul Ubuntu desktop 313 / 338 Figura 9.26: Pagina în care pute¸i pune întrebarea t Dac˘ tot nu g˘ si¸i r˘ spunsul dorit, continua¸i cu tastarea descrierii problemei în câmpul Description. Apoi pute¸i ap˘ sa butonul a a t a t t a Add pentru a ad˘ uga întrebarea dumneavoastr˘ în baza de date de pe Launchpad. a a Figura 9.27: Pagina de întreb˘ ri a Când întrebarea pus˘ a primit r˘ spuns, ve¸i primi un e-mail de notificare, în care sunte¸i anun¸at c˘ s-a r˘ spuns la întrebarea pus˘ a a t t t a a a de dumneavoastr˘ . a 9.5.2 ˘ Platforma Malone de pe Launchpad de urmarire a erorilor Not˘ : a Malone este o unealt˘ specific˘ web, de colaborare, pentru urm˘ rirea erorilor de programare, disponibil˘ în Launchpad. V˘ a a a a a asigur˘ o loca¸ie în care s˘ pute¸i raporta erorile pe care le întâlni¸i în Ubuntu si în aplica¸iile folosite de acesta. De asemenea, v˘ a t a t t ¸ t a permite s˘ urm˘ ri¸i evolu¸ia erorilor pân˘ la eliminarea lor. a a t t a
  • Cursul Ubuntu desktop 314 / 338 Dac˘ descoperi¸i orice problem˘ în Ubuntu si aplica¸iile conexe, pute¸i s˘ o raporta¸i pe Launchpad ap˘ sând pictograma Bugs de a t a ¸ t t a t a pe pagina principal˘ . Se va afi¸a pagina Bug tracking de pe situl Launchpad. a s Pagina Bug tracking afi¸eaz˘ toate erorile raportate recent precum si erorile remediate în ultima perioad˘ . Înainte de a raporta o s a ¸ a nou˘ eroare de programare pe Launchpad, trebuie s˘ c˘ uta¸i în baza de date a erorilor deja raportate, ca s˘ v˘ asigura¸i c˘ eroarea a a a t a a t a pe care dori¸i s˘ o raporata¸i nu este deja în baza de date. t a t Figura 9.28: Pagina de urm˘ rire a erorilor a Pute¸i raporta o eroare de programare nou˘ pe pagina Report a bug, care poate fi afi¸at˘ ap˘ sând butonul Report a bug de pe t a s a a pagina Bug tracking. Introduce¸i o scurt˘ descriere a erorii în câmpul Summary si apoi ap˘ sa¸i butonul Continue pentru a raporta eroarea. t a ¸ a t Figura 9.29: Pagina de raportare a erorilor Când ap˘ sa¸i butonul Continue, programul de urm˘ rire a erorilor afi¸eaz˘ o list˘ care con¸ine erori similare, raportate anterior pe a t a s a a t Launchpad. Dac˘ eroarea pe care dori¸i s˘ o raporta¸i nu este pe list˘ înseamn˘ c˘ aceasta este o eroare nou˘ si o pute¸i raporta a t a t a a a a¸ t
  • Cursul Ubuntu desktop 315 / 338 ap˘ sând butonul No, I’d like to report a new bug din partea inferioar˘ a paginii. Prin aceast˘ ac¸iune se va deschide o nou˘ a a a t a sec¸iune în partea inferioar˘ a paginii. t a Figura 9.30: C˘ utarea erorilor raportate a Vi se vor cere alte informa¸ii detaliate despre eroare, precum etapele de parcurs pentru a reproduce eroarea si informa¸ii despre t ¸ t versiune. Dup˘ furnizarea informa¸iilor cerute pute¸i, în sfâr¸it, s˘ trimite¸i raportul ap˘ sând butonul Submit Bug Report. a t t s a t a Vizita¸i Malone la adresa https://launchpad.net/malone. t 9.5.3 Shipit Not˘ : a Shipit este o aplica¸ie pe care o pute¸i folosi pentru a cere furnizarea de CD-uri Ubuntu. De¸i Ubuntu poate fi desc˘ rcat gratuit de t t s a pe internet, pute¸i, de asemenea, s˘ comanda¸i gratuit si s˘ vi se livreze CD-uri Ubuntu. Aceast˘ posibilitate este util˘ atunci când t a t ¸ a a a ave¸i o conexiune lent˘ de Internet, pentru c˘ desc˘ rcarea sistemului de operare poate fi de durat˘ . Primirea obiectelor comandate t a a a a poate dura pân˘ la 10 s˘ pt˘ mâni. a a a Urm˘ toarea captur˘ de ecran înf˘¸i¸eaz˘ pagina web Shipit: a a at s a Figura 9.31: Pagina Shipit
  • Cursul Ubuntu desktop 316 / 338 Vizita¸i pagina Shipit la adresa http://Shipit.ubuntu.com. t 9.6 Pagina The Fridge Not˘ : a The Fridge este un centru de informare pentru comunitatea Ubuntu, al˘ turând stiri, marketing bazat pe experien¸a proprie de a ¸ t utilizare a sistemului de operare, promovare, colabor˘ ri între echipe si con¸inut original deosebit. Ca în frigiderul familiei, acesta a ¸ t este locul în care familia Ubuntu poate expune cele mai bune lucr˘ ri ca s˘ poat˘ fi v˘ zute de toat˘ lumea, al˘ turi de glume, a a a a a a anun¸uri, invita¸ii, stiri si fotografii. t t ¸ ¸ Vizita¸i The Fridge la adresa http://fridge.ubuntu.com/. t Urm˘ toarea captur˘ de ecran înf˘¸i¸eaz˘ pagina principal˘ The Fridge: a a at s a a Figura 9.32: Pagina The Fridge 9.7 ˘ ˘ ˘ Asisten¸a tehnica platita t˘ Canonical asigur˘ asisten¸a tehnic˘ profesional˘ contra cost în întreaga lume. Pute¸i cump˘ ra acest serviciu contactând echipa a t˘ a a t a t˘ a a Global Support Services pe situl Ubuntu la adresa http://www.ubuntu.com/support/paid. Servicii de asisten¸a tehnic˘ pl˘ tite pot fi achizi¸ionate, de asemenea, prin re¸eaua de companii si parteneri a c˘ rei list˘ o pute¸i consulta pe pagina Canonical Marketplace. t t ¸ a a t 9.7.1 ˘ ˘ Servicii profesionale de asisten¸a tehnica cu plata de la Canonical t˘ Serviciul „Canonical Global Support Services” este conceput s˘ asigure asisten¸a tehnic˘ clien¸ilor, oricând ace¸tia o solicit˘ . a t˘ a t s a Echipa „Global Support Services” utilizez˘ experien¸a sa vast˘ si cuno¸tin¸ele pentru a identifica problemele pe care clien¸ii a t a¸ s t t le pot întâlni la instalarea si între¸inerea noilor platforme si aplica¸ii. De la birouri pentru intreprinderi mici pân˘ la sisteme ¸ t ¸ t a complexe, echipa „Global Support Services” este întotdeauna preg˘ tit˘ s˘ v˘ ajute s˘ exploata¸i la maxim sistemul de operare a a a a a t Ubuntu. Este asigurat suport pentru desktop, servere, servere pentru sta¸ii de lucru si re¸ele. Urm˘ toarea captur˘ de ecran ne arat˘ diferite t ¸ t a a a tipuri de asisten¸a tehnic˘ oferit˘ : t˘ a a
  • Cursul Ubuntu desktop 317 / 338 Figura 9.33: Pagina cu diferite tipuri de asisten¸a tehnic˘ cu plat˘ t˘ a a Pentru a achizi¸iona servicii de asisten¸a tehnic˘ efectua¸i clic pe leg˘ tura contact us din partea inferioar˘ a paginii Canonical t t˘ a t a a Global Support Services. Ve¸i fi trimi¸i la pagina About us. Pute¸i completa formularul prezentat în aceast˘ pagin˘ pentru a t s t a a afla mai multe informa¸ii despre seviciul Canonical Global Support Services. Alternativ, pute¸i ap˘ sa butonul Purchase Support t t a din panoul Navigation din dreapta. Dac˘ sunte¸i angajatul unei companii, cere¸i detalii despre op¸iunile de asisten¸a de la a t t t t˘ departamentul dumneavoastr˘ tehnic, pentru c˘ aceste op¸iuni pot diferi de la companie la companie. a a t Figura 9.34: Pagina „Despre noi” Dup˘ ce a¸i cump˘ rat serviciul de asisten¸a, ve¸i primi un e-mail de confirmare care con¸ine num˘ rul de identificare al serviciului a t a t˘ t t a achizi¸ionat. Ve¸i primi chiar si un apel telefonic de bun venit. t t ¸
  • Cursul Ubuntu desktop 318 / 338 9.7.2 Pagina Canonical Marketplace Not˘ : Not˘ : a a În pagina Canonical Marketplace sunt afi¸ate un num˘ r de companii si parteneri din diferite locuri din lume care asigur˘ suport s a ¸ a local pentru sisteme desktop si servere care ruleaz˘ Ubuntu. ¸ a Urm˘ toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ pagina Marketplace de pe situl Ubuntu: a a s a Figura 9.35: Pagina Canonical Marketplace Pentru a g˘ si asisten¸a tehnic˘ pe plan local consulta¸i pagina http://www.ubuntu.com/support/commercial/marketplace. a t˘ a t Selecta¸i regiunea dumneavoastr˘ din lista prezentat˘ si ve¸i fi trimi¸i la lista furnizorilor locali de servicii de asisten¸a. Urm˘ t a a¸ t s t˘ a toarea captur˘ de ecran afi¸eaz˘ lista cu to¸i furnizorii de servicii de asisten¸a local˘ care exist˘ în Africa: a s a t t˘ a a Figura 9.36: Pagina cu furnizorii de servicii de asisten¸a tehnic˘ local˘ t˘ a a
  • Cursul Ubuntu desktop 319 / 338 Dac˘ intreprinderea dumneavoastr˘ ofer˘ servicii legate de Ubuntu, atunci si dumneavoastr˘ pute¸i fi lista¸i pe pagina Canonical a a a ¸ a t t Marketplace ca furnizor local de servicii. Pentru a face asta ap˘ sa¸i leg˘ tura send us your information din partea inferioar˘ a a t a a paginii Marketplace. 9.8 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at despre: a t t at • Diversele surse unde pute¸i g˘ si asisten¸a pentru Ubuntu, deopotriv˘ liber˘ si contra-cost - documenta¸ia sistemului si online, t a t˘ a a¸ t ¸ suport cu plat˘ , asisten¸a din partea comunit˘¸ii Ubuntu, Launchpad si The Fridge. a t˘ at ¸ • Documenta¸ia sistemului si cea online pune la dispozi¸ie sursa primar˘ de ajutor si con¸ine atât documenta¸ia oficial˘ , cât si pe t ¸ t a ¸ t t a ¸ cea a comunit˘¸ii. at • Comunitatea Ubuntu ofer˘ , de asemenea, o asisten¸a esen¸ial˘ prin intermediul listelor de mail, forumurilor Web, canalelor a t˘ t a IRC, echipelor de localizare si al Ubuntu Team Wiki. ¸ • Pute¸i utiliza Launchpad pentru a efectua activit˘¸i, cum ar fi c˘ utarea de informa¸ii legate de Ubuntu, urm˘ rirea bug-urilor t at a t a sistemului si pentru a comanda CD-uri cu Ubuntu. ¸ • The Fridge este un canal de informa¸ii pentru comunitatea Ubuntu, care ofer˘ laolalt˘ stiri, planuri de marketing, puncte de t a a¸ vedere, colaborare în echip˘ si un con¸inut de o înalt˘ originalitate. a¸ t a • Canonical ofer˘ suport tehnic profesional pe întreg cuprinsul globului, pe care-l pute¸i achizi¸iona contactând echipa Global a t t Support Services. • Servicii de asisten¸a tehnic˘ profesional˘ pute¸i ob¸ine, de asemenea, prin companiile si partenerii Canonical indica¸i în Canont˘ a a t t ¸ t ical Marketplace. 9.9 Exerci¸ii recapitulative t Question: Denumi¸i sursele principale de ajutor si suport tehnic pentru Ubuntu. t ¸ Answer: Question: Câte feluri de documenta¸ii se g˘ sesc pe site-urile documentare ale Ubuntu? t a Answer: Question: Care sunt posibilit˘¸ile de ob¸inere a asisten¸ei tehnice comerciale pentru Ubuntu? at t t Answer: Question: Care sunt celelalte canale prin care comunitatea Ubuntu î¸i extinde sprijinul si asisten¸a tehnic˘ ? s ¸ t a Answer: Question: Ce sunt canalele IRC? Answer: Question: Ce fel de asisten¸a si suport tehnic ofer˘ Echipele locale utilizatorilor sistemului Ubuntu? t˘ ¸ a Answer: Question: Ce este Launchpad? Answer: Question: Cum se nume¸te utilitarul pentru urm˘ rirea erorilor de programare, pe care îl g˘ si¸i în Launchpad? s a a t Answer:
  • Cursul Ubuntu desktop 320 / 338 Capitolul 10 Parti¸ionarea si pornirea t ¸ Not˘ : a Parti¸ionarea si pornirea este o sec¸iune suplimentar˘ si nu o parte integrant˘ a cursului Ubuntu desktop. Mul¸i dintre utilizatori, t ¸ t a¸ a t în special cei ce lucreaz˘ la companii, care au administratori de sistem ce se ocup˘ de calculatoarele lor, s-ar putea s˘ trateze a a a aceast˘ sec¸iune cu dezinteres. Utilizatorii de acas˘ îns˘ , ca si cei doritori s˘ avanseze în folosirea Ubuntu o pot g˘ si extrem de a t a a ¸ a a util˘ . a O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Care sunt avantajele parti¸ion˘ rii t a • Cum se creeaz˘ parti¸iile a t • Cum se configureaz˘ op¸iunile de pornire a t 10.1 Ce este parti¸ionarea t Not˘ : Not˘ : a a Simple analogii Simplificând lucrurile, un disc fix nou se aseam˘ n˘ cu temelia unei case - mai e nevoie de c˘¸iva stâlpi si pere¸i, a a at ¸ t înainte de începe s˘ -¸i aduci si s˘ -¸i aranjezi lucrurile în˘ untru (bun˘ oar˘ mobilierul). Parti¸ia este primul nivel al construc¸iei at ¸ at a a a t t pe un disc fix. Odat˘ ce discul este logic structurat în parti¸ii, se poate asimila unei case cu camere modulare. Fiecare parti¸ie a t t (camer˘ ) are o anumit˘ dimensiune, care îns˘ poate fi modificat˘ mai târziu, sau chiar mutat˘ , numai c˘ asta ar putea s˘ cauzeze a a a a a a a unele neajunsuri cu obiectele mutate pentru a elibera spa¸iu. Odat˘ ce o parti¸ie (camer˘ ) este creat˘ , aceasta poate fi formatat˘ t a t a a a folosind un sistem de fi¸iere la alegere. Dup˘ ce v-a¸i ales si sistemul de fi¸iere pe care-l ve¸i folosi, atunci pute¸i începe popularea s a t ¸ s t t parti¸iei cu date sub forma fi¸ierelor si dosarelor (mobilierul). t s ¸ A¸adar, o parti¸ie este alocarea logic˘ a unei buc˘¸i mari din spa¸iul întregului disc. În func¸ie de cum este configurat un sistem s t a at t t la momentul instal˘ rii, pot exista una sau mai multe parti¸ii pe un disc. În unele cazuri, este posibil chiar s˘ modifica¸i pozi¸ia, a t a t t dimensiunile si num˘ rul de parti¸ii, dar acest lucru este considerat de regul˘ treaba exper¸ilor. ¸ a t a t Mul¸i utilizatori Microsoft Windows vor avea chiar o singur˘ si mare parti¸ie - cunoscut˘ de regul˘ ca „unitatea C: ”, de¸i este tot t a¸ t a a s atât de comun si pentru utilizatorii de Microsoft Windows s˘ aib˘ mai multe parti¸ii denumite cu literele succesive ale alfabetului ¸ a a t (D:, E: si a¸a mai departe). ¸ s În mod similar, la Ubuntu se poate instala sistemul pe o singur˘ parti¸ie de pe disc, sau datele si aplica¸iile sistemului pot fi a t ¸ t r˘ spândite pe mai multe parti¸ii. a t
  • Cursul Ubuntu desktop 321 / 338 Figura 10.1: Parti¸ionarea t Exist˘ argumente valide pentru ambele scenarii. Având pe o singur˘ parti¸ie toate aplica¸iile, bibliotecile si datele, aceasta a a t t ¸ înseamn˘ c˘ avem un sistem simplu de gestionat. Acest lucru mai ofer˘ si flexibilitate în instalarea aplica¸iilor sau în ad˘ ugarea a a a¸ t a datelor, folosindu-se un „spa¸iu” comun. t Dac˘ accepta¸i toate configur˘ rile implicite în momentul instal˘ rii Ubuntu, ve¸i ob¸ine un sistem compus din dou˘ parti¸ii logice a t a a t t a t de pe disc. O parti¸ie va con¸ine toate fi¸ierele, iar cealalt˘ este cunoscut˘ ca parti¸ie „swap ”, ce poate fi considerat˘ o extensie a t t s a a t a memoriei calculatorului. Alternativ, pute¸i crea mai multe parti¸ii de diferite dimensiuni în care pute¸i plasa diferite tipuri de aplica¸ii, biblioteci si date. t t t t ¸ Aceast˘ variant˘ de lucru este adesea utilizat˘ când Ubuntu urmeaz˘ a fi folosit de mai mul¸i utilizatori sau pentru Ubuntu-server, a a a a t cazuri în care datele utilizatorului sunt p˘ strate separat de programele sistemului, fi¸ierele de administrare si de configurare. a s ¸ Un beneficiu semnificativ al acestei situa¸ii poate fi marcat atunci când apare o problem˘ în sistem iar dimensiunile fi¸ierelor t a s de administrare încep s˘ creasc˘ . În acest scenariu, prin comasarea fi¸ierelor de administrare (într-o singur˘ parti¸ie) nu se va a a s a t consuma tot spa¸iul disponibil pe disc, deoarece acestea se vor fi limita la propria lor parti¸ie (mic˘ ) pe discul fizic. t t a Indiferent ce schem˘ de parti¸ionare a fost aleas˘ , acesta nu este b˘ tut˘ -n cuie. Este posibil s˘ folosi¸i un program utilitar a t a a a a t specializat pentru a redimensiona parti¸ii (sub rezerva c˘ ave¸i suficient spa¸iu liber în fiecare parti¸ie), îns˘ aceasta este o tem˘ t a t t t a a destul de avansat˘ . a Cu toate c˘ este posibil˘ schimbarea schemei de parti¸ionare a discului dup˘ ce sistemul a fost instalat, este important s˘ v˘ face¸i a a t a a a t copii de siguran¸a înainte de a efectua vreo modificare asupra parti¸iilor. t˘ t Despre sistemul de fi¸iere Parti¸ionarea unui disc este doar începutul. Odat˘ ce discul a fost împ˘ r¸it logic, acele parti¸ii trebuie s t a at t s˘ fie formatate, astfel încât sistemul de operare s˘ poat˘ aranja fi¸ierele pe disc într-un mod structurat. Sunt multe si diferite a a a s ¸ tipuri de sisteme de fi¸iere, fiecare cu avantajele lui. La Microsoft Windows cele dou˘ sisteme de fi¸iere principale sunt FAT (File s a s Allocation Table) si NTFS (New Technology File System). La Ubuntu exist˘ multe op¸iuni, incluzând aici ext2, ext3, ReiserFS, ¸ a t XFS dar si multe altele. Programul de instalare al Ubuntu alege ext3 în mod implicit, dar, desigur, este posibil s˘ prevala¸i ¸ a t op¸iunea implicit˘ . t a Este bine de re¸inut: t ˘ ext3 este un sistem de fi¸ iere cu jurnalizare, de uz general. Acesta rezolva bine cele mai multe dintre sarcini, de¸ i uneori in s s ˘ ˘ locul lui este preferat XFS, pentru ca pe sistemele utilizate ca centre media da rezultate mai bune în manipularea unor fi¸ iere s ˘ ¸ foarte mari - cum sunt fi¸ ierele pentru muzica si video. s Puncte de montare Punctul de montare este un loc în ierarhia de directoare a discului din care se poate accesa sistemul de fi¸iere. s Nu g˘ si¸i nici un echivalent real al acestuia la Microsoft Windows. La Microsoft Windows parti¸iile C:, D: si a¸a mai departe, a t t ¸ s sunt toate tratate ca entit˘¸i separate, a¸a încât sistemul de operare, aplica¸iile si datele sunt adesea prezentate unui utilizator ca at s t ¸ fiind „de pe unitatea C: ” sau „într-un dosar de pe unitatea D: ”. Este bine de re¸inut: t ˘ „Montat ” este termenul utilizat când se face referire la faptul ca un sistem de fi¸ iere este disponibil si poate fi accesat. CD-urile s ¸ si DVD-urile sunt de obicei montate automat atunci când sunt introduse în unitate. Acela¸ i lucru este valabil si pentru dispozitive ¸ s ¸ USB conectate, cum sunt stick-urile de memorie sau discurile fixe.
  • Cursul Ubuntu desktop 322 / 338 În Ubuntu, fi¸ierele si directoarele se g˘ sesc într-o parti¸ie, a¸a cum sunt si la Microsoft Windows. Cu toate acestea, acea parti¸ie s ¸ a t s ¸ t nu este rereferit˘ direct de c˘ tre utilizator. Utilizatorul ar spune de obicei c˘ fi¸ierele sunt „în directorul meu acas˘ ” (când se face a a a s a referire la /home/ < nume utilizator>), sau „în directorul r˘ d˘ cin˘ ” (când se face referire la /) f˘ r˘ a preciza îns˘ pe care parti¸ie a a a aa a t de pe disc se afl˘ acestea. a În majoritatea instal˘ rilor standard ale sistemului Ubuntu ve¸i g˘ si o singur˘ parti¸ie în care se afl˘ toate fi¸ierele si dosarele. Cu a t a a t a s ¸ toate acestea, dac˘ utilizatorul va ata¸a un dispozitiv USB extern conectat ca stick de memorie sau un disc fix USB, Ubuntu va a s monta parti¸ia (parti¸iile) acelor noi unit˘¸i în punct(e) de montare corespunz˘ toare în arborele de directoare. De exemplu, un t t at a dispozitiv USB stick de memorie sau disc fix vor ap˘ rea de obicei în /media/disc (cu excep¸ia cazului în care unitatea are parti¸iile a t t denumite de utilizator, caz în care acestea vor ap˘ rea în /media/<nume parti¸ie> ) a t Alte considera¸ii Cum am men¸ionat anterior, redimensionarea parti¸iilor nu este o sarcin˘ facil˘ . În cele mai multe cazuri, t t t a a aceasta necesit˘ ca toate parti¸iile implicate s˘ fie de-montate, aceasta însemnând s˘ nu fie în uz. De obicei, în vederea redimena t a a sion˘ rii unei parti¸ii calculatorul va trebui pornit cu un sistem de operare având un sistem de fi¸iere independent - cum ar fi un a t s Live CD. Trebuit cânt˘ rit cu în¸elepciune, înaintea parti¸ion˘ rii un disc, în ceea ce prive¸te la num˘ rul si dimensiunile parti¸iilor a t t a s a ¸ t ce urmeaz˘ a fi create, pentru a preveni mai târziu o redimensionare nedorit˘ . a a ˘ ˘ Masura de precau¸ie: t ˘ ˘s t ˘ ˘ S-ar putea sa depa¸ i¸i spa¸iul alocat pe hard disc pentru parti¸ia dumneavoastra. „Acasa” din cauza sub-diviziunilor t t ˘ ˘ ˘t ˘ ˘ ˘ de marime fixa ale unita¸ii hard. Aceasta situa¸ie poate aparea chiar daca celelalte parti¸ii au destul spa¸iu liber. O t t t ˘ ¸ t ˘ ˘ parti¸ionare buna si ra¸ionala cere sa anticipa¸i cât spa¸iu ave¸i nevoie pentru fiecare parti¸ie. t t t t t Pentru utilizatorii noi, utilizatorii „casnici” si al¸i utilizatori individuali, cea mai u¸oar˘ si mai convenabil˘ rezolvare ar fi crearea ¸ t s a¸ a unei singure parti¸ii r˘ d˘ cin˘ (/) cu o parti¸ie de swap. Cu toate acestea, pentru sisteme multi-utilizator sau calculatoare cu discuri t a a a t fixe de mare capacitate, este ideal s˘ ave¸i directoarele /home, /tmp, /usr si /var pe parti¸ii separate de parti¸ia r˘ d˘ cin˘ (/). a t ¸ t t a a a Înainte de a începe parti¸ionarea discului fix, ar trebui s˘ lua¸i în considerare urm˘ toarele: t a t a • Directorul r˘ d˘ cin˘ : numit totodat˘ si directorul „ / ”, ocup˘ pozi¸ia cea mai înalt˘ în arborele ierarhic al directoarelor. Când a a a a¸ a t a crea¸i parti¸ia r˘ d˘ cin˘ , trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ acesta con¸ine fi¸ierele /etc, /bin, /sbin, /lib si /dev, altfel nu ve¸i putea porni t t a a a a a t a t s ¸ t sistemul. Ave¸i nevoie, de asemenea, s˘ v˘ asigura¸i c˘ parti¸iei r˘ d˘ cin˘ i-a¸i alocat suficient spa¸iu pe disc - cel pu¸in 150-250 t a a t a t a a a t t t MB. • Directorul /home: con¸ine toate fi¸ierele si datele personale ale utilizatorului. Pe un sistem multi-utilizator, fiecare utilizator va t s ¸ stoca datele cu caracter personal într-un sub-director din acest director. În acest fel, dimensiunea directorului /home va depinde de num˘ rul de utilizatori care folosesc sistemul si care î¸i p˘ streaz˘ datele în acest director. În mod ideal, spa¸iul pe care îl ve¸i a ¸ s a a t t aloca acestei parti¸ii trebuie ales în func¸ie planurile dumneavoastr˘ . În general, circa 100 MB spa¸iu pe disc poate fi alocat t t a t pentru fiecare utilizator. Oricum, ar trebui s˘ rezerva¸i mult mai mult spa¸iu, dac˘ v˘ gândi¸i s˘ salva¸i volume mari de fi¸iere a t t a a t a t s multi-media în directorul dumneavoastr˘ Acas˘ . a a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ ˘ Este buna practica de a avea directorul /Acasa pe o parti¸ie separata, deoarece aceasta va permite transferul lui direct de la o t distribu¸ie la alta. t • Directorul /var: acest director con¸ine date variabile, cum ar fi rubrici de stiri, e-mail-uri, site-uri Web, baze de date si pachetele t ¸ ¸ „cache” ale sistemului. Dimensiunea acestui director depinde, de asemenea, de gradul de folosire a sistemului. Cel mai probabil, m˘ rimea directorului ar putea fi dictat˘ de gradul în care dumneavoastr˘ . gestiona¸i si utiliza¸i pachetele Ubuntu. a a a t ¸ t Dac˘ inten¸iona¸i s˘ instala¸i toate pachetele pe care le ofer˘ Ubuntu, va trebui s˘ aloca¸i pentru acest director /var un spa¸iu de a t t a t a a t t 2 - 3 GB. Dac˘ îns˘ dori¸i s˘ economisi¸i spa¸iu pe hard disc si nu v˘ propune¸i actualiz˘ ri majore ale pachetelor, atunci pute¸i a a t a t t ¸ a t a t s˘ limita¸i spa¸iul de disc pentru directorul /var la cel pu¸in 30 - 40 MB. a t t t • Directorul /tmp: acesta con¸ine date temporare create de programe. Câteva aplica¸ii, inclusiv programe de arhivare, utilitarele t t Authoring pentru CD/DVD, precum si programe multi-media folosesc si ele acest director pentru a stoca temporar fi¸iere de ¸ ¸ s imagini. Trebuie s˘ planifica¸i rezervarea unui spa¸iu pentru acest director, în func¸ie de cât de mult crede¸i c˘ ve¸i folosi aceste a t t t t a t aplica¸ii. t
  • Cursul Ubuntu desktop 323 / 338 • Directorul /usr: con¸ine toate programele de utilizator (fi¸iere binare), documenta¸ia si biblioteci specifice lor. Acest director t s t ¸ tinde s˘ utilizeze maxim de spa¸iu pe discul fix. Prin urmare, va trebui s˘ aloca¸i pentru acest director cel pu¸in 500 MB spa¸iu a t a t t t pe disc. Dar, ve¸i avea nevoie s˘ m˘ ri¸i acest spa¸iu în func¸ie de num˘ rul si tipurile de pachete pe care ave¸i de gând s˘ le t a a t t t a ¸ t a instala¸i. Pe baza planific˘ rilor dumneavoastr˘ si a spa¸iului disponibil pe disc, pute¸i aloca între 1,5 si 6 GB pentru acest t a a¸ t t ¸ director. Este bine de re¸inut: t ˘ Parti¸ia /usr este denumita uneori Resursele de Sistem ale Utilizatorului si nu Utilizator, cum s-a inten¸ionat ini¸ial. t ¸ t t 10.2 Crearea unei parti¸ii t A¸a cum am men¸ionat anterior, parti¸iile multiple sunt foarte utile mai ales în cazurile în care o parti¸ie este stricat˘ , pentru c˘ s t t t a a ave¸i posibilitatea s˘ înc˘ rca¸i sistemul GNU/Linux, pentru a-l repara, f˘ r˘ s˘ fie nevoie s˘ -l reinstala¸i. Pentru a face acest lucru, t a a t aa a a t este nevoie de o parti¸ie r˘ d˘ cin˘ . Aceast˘ parti¸ie ar trebui s˘ con¸in˘ componentele esen¸iale ale sistemului. t a a a a t a t a t ˘ ˘ Masura de precau¸ie: t ˘ ˘ Unitatea de disc fix pe care o formata¸i nu trebuie sa con¸ina nici un fel de date. Daca deja a¸i formatat-o iar acesta t t ˘ t ˘ t ˘ con¸ine date, sari¸i peste stadiul parti¸ionarii si trece¸i la pasul urmator - montarea. t t ˘ ¸ t Dac˘ unitatea de disc fix pe care dori¸i s˘ o formata¸i este goal˘ si neformatat˘ , pute¸i utiliza oricare dintre urm˘ toarele unelte de a t a t a¸ a t a parti¸ionare: t • Editorul de parti¸ii (GParted): GParted este util pentru crearea spa¸iului pentru noi sisteme de operare, re-organizarea spa¸iului t t t pe disc, copierea datelor de pe discul fix si oglindirea unei parti¸ii cu o alta (disc imagine). ¸ t • Linie de comand˘ : Linia de comand˘ este mai rapid˘ si mai puternic˘ decât GParted. Când naviga¸i prin sistemul de fi¸iere, a a a¸ a t s pute¸i folosi linia de comand˘ pentru a s˘ ri de la un director la altul într-o frac¸iune de secund˘ . Dac˘ sti¸i si v˘ este familiar t a a t a a¸ t ¸ a lucrul cu interfa¸a liniei de comand˘ , folosi¸i programul Terminal. t a t Dac˘ dori¸i s˘ crea¸i o parti¸ie folosind GParted, trebuie mai întâi s˘ instala¸i programul folosind Instalare/Dezinstalare aplica¸ii a t a t t a t t sau Administratorul de pachete Synaptic . 10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic 1. Din meniul Sistem accesa¸i Administrare , apoi face¸i clic pe Administratorul de pachete Synaptic. Se va deschide t t fereastra Administratorul de pachete Synaptic .
  • Cursul Ubuntu desktop 324 / 338 Figura 10.2: Accesarea Administratorului de pachete Synaptic 2. Când se deschide pentru prima dat˘ fereastra principal˘ a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic , se afi¸eaz˘ o a a t s a list˘ cu toate pachetele de programe disponibile în arhivele software Ubuntu. Panoul din stânga listeaz˘ diferitele categorii a a de programe. Pute¸i s˘ selecta¸i o anumit˘ categorie pentru a vedea disponibilul de programe cuprinse în aceast˘ categorie. t a t a a Alternativ, pute¸i utiliza butonul Caut˘ al aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic pentru a localiza un anumit t a t program din list˘ . a Face¸i clic pe butonul Caut˘ pentru a c˘ uta pachetul pe care dori¸i s˘ -l instala¸i. Se va deschide fereastra de dialog t a a t a t C˘ utare. a De la butonul Caut˘ în câmpul casetei de dialog Caut˘ scrie¸i numele pachetului Parition editor si face¸i clic pe butonul a a t ¸ t Caut˘ . Pachetul GParted este acum afi¸at în subfereastra din dreapta a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic . a s t Face¸i clic dreapta pe numele pachetului pentru a alege o ac¸iune pe care dori¸i s˘ o efectua¸i asupra lui. Ve¸i observa c˘ t t t a t t a ave¸i op¸iuni variate pentru ac¸iunile pe care dori¸i s˘ le efectua¸i asupra pachetului selectat. Dac˘ pachetul selectat nu este t t t t a t a instalat, îl pute¸i marca pentru instalare. Dac˘ pachetul selectat este deja marcat pentru instalare, pute¸i s˘ -l deselecta¸i, t a t a t pentru a-l dezinstala. În mod similar, în cazul în care pachetul este deja instalat, pute¸i s˘ selecta¸i Actualizare pentru a-l t a t actualiza sau Marcheaz˘ pentru dezinstalare sau Marcare pentru dezinstalare complet˘ pentru a dezinstala pachetul a a din calculator. Pentru a instala un pachet, selecta¸i Marcare pentru instalare în caseta de validare. t Editorul de parti¸ii GParted este acum selectat pentru instalare. Pentru continuarea instal˘ rii face¸i clic pe butonul Aplic˘ . t a t a Va ap˘ rea caseta de dialog Sumar. a Caseta de dialog Sumar v˘ va solicita s˘ efectua¸i o verificare final˘ , înainte de punerea în aplicare a ac¸iunii marcate. a a t a t Face¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a valida modific˘ rile marcate. Se va deschide fereastra Desc˘ rcarea pachetului de t a a a fi¸iere . s A¸tepta¸i ca toate fi¸ierele necesare s˘ se descarce. Dup˘ ce toate fi¸ierele necesare pachetului s-au desc˘ rcat, apare caseta s t s a a s a de dialog Modific˘ ri aplicate . a Caseta de dialog Modific˘ ri aplicate v˘ confirm˘ c˘ toate modific˘ rile solicitate au realizate. Face¸i clic pe Închide a a a a a t pentru a închide caseta de dialog.
  • Cursul Ubuntu desktop 325 / 338 Figura 10.3: Administratorul de pachete Synaptic 3. De la butonul Caut˘ în câmpul casetei de dialog Caut˘ scrie¸i numele pachetului Parition editor si face¸i clic pe butonul a a t ¸ t Caut˘ . Pachetul GParted este acum afi¸at în subfereastra din dreapta a aplica¸iei Administratorul de pachete Synaptic . a s t Figura 10.4: C˘ utarea unui pachet în Synaptic a 4. Face¸i clic dreapta pe numele pachetului pentru a alege o ac¸iune pe care dori¸i s˘ o efectua¸i asupra lui. Ve¸i observa c˘ t t t a t t a ave¸i op¸iuni variate pentru ac¸iunile pe care dori¸i s˘ le efectua¸i asupra pachetului selectat. Dac˘ pachetul selectat nu este t t t t a t a instalat, îl pute¸i marca pentru instalare. Dac˘ pachetul selectat este deja marcat pentru instalare, pute¸i s˘ -l deselecta¸i, t a t a t pentru a-l dezinstala. În mod similar, în cazul în care pachetul este deja instalat, pute¸i s˘ selecta¸i Actualizare pentru a-l t a t actualiza sau Marcheaz˘ pentru dezinstalare sau Marcare pentru dezinstalare complet˘ pentru a dezinstala pachetul a a din calculator. Pentru a instala un pachet, selecta¸i Marcare pentru instalare în caseta de validare. t
  • Cursul Ubuntu desktop 326 / 338 Figura 10.5: Marcarea unui pachet pentru instalare 5. Editorul de parti¸ii GParted este acum selectat pentru instalare. Pentru continuarea instal˘ rii face¸i clic pe butonul Aplic˘ . t a t a Va ap˘ rea caseta de dialog Sumar. a Figura 10.6: Fereastra de dialog Sumar 6. Caseta de dialog Sumar v˘ va solicita s˘ efectua¸i o verificare final˘ , înainte de punerea în aplicare a ac¸iunii marcate. a a t a t Face¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a valida modific˘ rile marcate. Se va deschide fereastra Desc˘ rcarea pachetului de t a a a fi¸iere . s
  • Cursul Ubuntu desktop 327 / 338 Figura 10.7: Fereastra de dialog Aplicarea modific˘ rilor a 7. A¸tepta¸i ca toate fi¸ierele necesare s˘ se descarce. Dup˘ ce toate fi¸ierele necesare pachetului s-au desc˘ rcat, apare caseta s t s a a s a de dialog Modific˘ ri aplicate . a Figura 10.8: Fereastra de dialog Modific˘ ri aplicate a 8. Caseta de dialog Modific˘ ri aplicate v˘ confirm˘ c˘ toate modific˘ rile solicitate au realizate. Face¸i clic pe Închide a a a a a t pentru a închide caseta de dialog. Figura 10.9: Administratorul de pachete Synaptic dup˘ instalare a 9. Editorul de parti¸ii a fost instalat în calculatorul dumneavoastr˘ . Acum pute¸i parti¸iona discul fix. t a t t
  • Cursul Ubuntu desktop 328 / 338 Figura 10.10: Deschiderea editorului de parti¸ii. t 10.2.2 Parti¸ionarea folosind Gparted t 1. Din meniul Sistem din categoria Administrare selecta¸i op¸iunea Editor de parti¸ii. Se va deschide fereastra principal˘ t t t a a aplica¸iei Editorul de parti¸ii GParted. t t Este bine de re¸inut: t ˘ t GParted este, de asemenea, disponibil pe CD-ul cu care a¸i instalat sistemul de operare, daca a¸i utilizat versiunea Live t CD.
  • Cursul Ubuntu desktop 329 / 338 Figura 10.11: Fereastra principal˘ a programului GParted a 2. În col¸ul din dreapta-sus a ferestrei utilitarului GParted se afl˘ o caset˘ derulant˘ . Din acea caset˘ ave¸i posibilitatea t a a a a t s˘ selecta¸i discul fix pe care dori¸i s˘ -l parti¸iona¸i prin selectarea numelui logic al discului notat mai devreme. Fereastra a t t a t t editorului de parti¸ii GParted se va reîmprosp˘ ta si va afi¸a grafic unitatea aleas˘ . t a ¸ s a Dac˘ parti¸iile existente pe disc nu au fost înc˘ utilizate, un fond alb va umple bara grafic˘ de reprezentare a discului. Dac˘ a t a a a îns˘ parti¸iile existente con¸in unele date, spa¸iul ocupat va fi reprezentat printr-un spa¸iu de culoare galben deschis. a t t t t Pute¸i fie s˘ redimensiona¸i o parti¸ie existent˘ sau s˘ crea¸i una nou˘ în spa¸iul nealocat de pe discul fix. Înainte de t a t t a a t a t redimensionarea unei parti¸ii existente, trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ a¸i demontat-o, f˘ când clic dreapta pe parti¸ie si selectând t a a t a t a t ¸ Demontare . Re¸ine¸i c˘ nu pute¸i redimensiona o parti¸ie mic¸orând-o peste zona de culoare galben˘ , care marcheaz˘ t t a t t s a a zona ocupat˘ cu date. a Pentru a crea o nou˘ parti¸ie în spa¸iul de disc nealocat, face¸i clic dreapta pe acea zon˘ si selecta¸i Nou în meniul de a t t t a¸ t acces rapid. Va ap˘ rea caseta de dialog Creare parti¸ie nou˘ . a t a Fereastra de dialog Creare parti¸ie nou˘ v˘ permite s˘ defini¸i caracteristicile noii parti¸ii. In afar˘ de definirea diment a a a t t a siunii parti¸iei noi, pute¸i de asemenea s˘ alege¸i tipul parti¸iei, dac˘ s˘ fie primar˘ sau logic˘ . În plus, pute¸i chiar alege t t a t t a a a a t sistemul de fi¸iere ce va fi folosit pe parti¸ia nou˘ . În mod implicit, Ubuntu folose¸te parti¸ii ext3. Oricum, dac˘ dori¸i ca s t a s t a t noua unitate s˘ poat˘ fi citit˘ atât de Microsoft Windows, cât si în Ubuntu, f˘ r˘ a instala nimic în plus, pute¸i s˘ o formata¸i a a a ¸ aa t a t ca Fat 32.
  • Cursul Ubuntu desktop 330 / 338 Figura 10.12: Crearea unei parti¸ii noi t 3. Pute¸i fie s˘ redimensiona¸i o parti¸ie existent˘ sau s˘ crea¸i una nou˘ în spa¸iul nealocat de pe discul fix. Înainte de t a t t a a t a t redimensionarea unei parti¸ii existente, trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ a¸i demontat-o, f˘ când clic dreapta pe parti¸ie si selectând t a a t a t a t ¸ Demontare . Re¸ine¸i c˘ nu pute¸i redimensiona o parti¸ie mic¸orând-o peste zona de culoare galben˘ , care marcheaz˘ t t a t t s a a zona ocupat˘ cu date. a Pentru a crea o nou˘ parti¸ie în spa¸iul de disc nealocat, face¸i clic dreapta pe acea zon˘ si selecta¸i Nou în meniul de a t t t a¸ t acces rapid. Va ap˘ rea caseta de dialog Creare parti¸ie nou˘ . a t a Figura 10.13: Fereastra de dialog Crearea unei parti¸ii noi t 4. Fereastra de dialog Creare parti¸ie nou˘ v˘ permite s˘ defini¸i caracteristicile noii parti¸ii. In afar˘ de definirea diment a a a t t a siunii parti¸iei noi, pute¸i de asemenea s˘ alege¸i tipul parti¸iei, dac˘ s˘ fie primar˘ sau logic˘ . În plus, pute¸i chiar alege t t a t t a a a a t sistemul de fi¸iere ce va fi folosit pe parti¸ia nou˘ . În mod implicit, Ubuntu folose¸te de parti¸ii ext3. Cu toate acestea, dac˘ s t a s t a dori¸i ca noua unitate s˘ poat˘ fi citit˘ atât de Microsoft Windows, cât si în Ubuntu, f˘ r˘ a instala nimic în plus, pute¸i s˘ o t a a a ¸ aa t a ˘ formata¸i ca Fat 32 sau ca NTFS. N OTA : t Dac˘ dori¸i s˘ crea¸i o parti¸ie pe un disc fix nou, selecta¸i Parti¸ie primar˘ . Un disc fix SCSI sau S-ATA poate avea a t a t t t t a maximum 4 parti¸ii primare si 11 parti¸iile logice, în timp ce un disc fix IDE poate avea pân˘ la 63 parti¸ii în total. Parti¸ia t ¸ t a t t primar˘ folosit˘ ca baz˘ de parti¸ii logice este numit˘ parti¸ie extins˘ . Spre deosebire de parti¸iile primare, parti¸iile logice a a a t a t a t t trebuie s˘ fie continue: blocurile acestei parti¸ii urmeaz˘ unul dup˘ altul, f˘ r˘ nici o pauz˘ . a t a a aa a
  • Cursul Ubuntu desktop 331 / 338 Figura 10.14: Caseta de confirmare 5. În câmpul op¸ional Dimensiune nou˘ (MiB) stabili¸i dimensiunea dorit˘ a parti¸iei, utilizând s˘ geata de navigare în sus t a t a t a sau în jos. De asemenea, pute¸i defini dimensiunea prin glisarea s˘ ge¸ilor cursor negre ale barei albe de sus, care reprezint˘ t a t a parti¸ia. t 6. Alege¸i ca parti¸ia s˘ fie Primar˘ , Extins˘ sau Logic˘ din lista derulant˘ Crea¸i ca. t t a a a a a t 7. Apoi, alege¸i sistemul de fi¸iere din lista derulant˘ Sistem de Fi¸iere . t s a s 8. Face¸i clic pe butonul Adaug˘ pentru a finaliza parti¸ia. Bara grafic˘ de culoare alb˘ se va actualiza afi¸ând noua parti¸ie t a t a a s t de pe disc. 9. În aceast˘ faz˘ pute¸i crea mai multe parti¸ii, urmând procedura men¸ionat˘ anterior si apoi f˘ când clic pe butonul Aplic˘ a a t t t a ¸ a a pentru a le ad˘ uga pe discul fix. Va ap˘ rea caseta de dialog Aplicarea opera¸iilor pe disc. a a t Figura 10.15: Caseta Aplicarea opera¸iunilor în a¸teptare t s 10. Caseta de dialog Aplicarea opera¸iilor pe disc v˘ recomand˘ s˘ crea¸i o copie de siguran¸a a datelor, înainte de efectuarea t a a a t t˘ modific˘ rilor si v˘ cere o confirmare final˘ înainte de scrierea modific˘ rilor pe disc. Face¸i clic pe butonul Aplic˘ pentru a ¸ a a a t a parti¸ionarea si formatarea discului fix în conformitate cu op¸iunile alese de dumneavoastr˘ . t ¸ t a
  • Cursul Ubuntu desktop 332 / 338 Figura 10.16: Editorul GParted împreun˘ cu parti¸ia nou˘ a t a 11. Sistemul începe s˘ aplice modific˘ rile pe disc. Durata opera¸iei depinde de m˘ rimea noii parti¸ii. Pute¸i face clic pe butonul a a t a t t Detalii pentru a afi¸a mai multe informa¸ii despre locul si modul în care sunt efectuate modific˘ rile, în timp ce opera¸ia se s t ¸ a t deruleaz˘ . a Figura 10.17: Stergerea unei parti¸ii ¸ t 12. Când primi¸i mesajul c˘ toate opera¸iile desemnate au fost finalizate cu succes, pute¸i închide fereastra f˘ r˘ probleme, t a t t aa f˘ când clic pe butonul Închide. Oricum, dac˘ ceva a fost gre¸it iar procesul nu s-a finalizat cu succes, pute¸i salva starea a a s t opera¸iei pentru o reluare viitoare, f˘ când clic pe butonul Salvare detalii. t a 13. Parti¸ia nou creat˘ este acum vizibil˘ în fereastra editorului de parti¸ii GParted . De asemenea, ve¸i observa c˘ sistemul t a a t t a dumneavoastr˘ monteaz˘ automat parti¸ia nou creat˘ . a a t a Montarea se refer˘ la procesul de ata¸are a unei parti¸ii noi sau a unei unit˘¸ii deta¸abile la un director existent, pentru a o a s t at s face accesibil˘ . Directorul la care noua parti¸ie este ata¸at˘ se nume¸te punct de montare. Dup˘ ce parti¸ia este montat˘ , a t s a s a t a pute¸i accesa fi¸ierele pe care le con¸ine prin accesarea punctului de montare al acelei parti¸ii. Mai demult, distribu¸iile t s t t t
  • Cursul Ubuntu desktop 333 / 338 Linux nu permiteau auto-montarea de noi parti¸ii sau discuri. Îns˘ , începând cu Ubuntu 7.04, pute¸i accesa cu u¸urin¸a t a t s t˘ noile parti¸ii pentru c˘ acestea se auto-monteaz˘ . Când crea¸i o nou˘ parti¸ie, aceasta î¸i deschide o fereastr˘ separat˘ iar t a a t a t s a a pe ecran va ap˘ rea reprezentat˘ printr-o pictogram˘ de disc. a a a Figura 10.18: Fereastra de dialog Preferin¸e -> Unit˘¸i si medii amovibile t at ¸ 14. Când nu mai dori¸i s˘ accesa¸i la noile parti¸ii, pute¸i s˘ le demonta¸i printr-un clic dreapta pe pictograma de pe ecran a t a t t t a t parti¸iei Disc si selectarea op¸iunii Demontare volum din meniul contextual. t ¸ t Figura 10.19: Fi¸ierul RC.local s ˘ 10.3 Op¸iuni la încarcarea sistemului t Pornirea este un proces prin care sistemul de operare este înc˘ rcat în memoria principal˘ a computerului sau memoria cu acces a a aleator (RAM). Procesul de înc˘ rcare începe când porni¸i calculatorul. Pe parcursul acestui proces, BIOS-ul preia controlul a t
  • Cursul Ubuntu desktop 334 / 338 calculatorului dumneavoastr˘ si decide unde s˘ caute programele în calculator si în ce ordine. Op¸iunile de configurare ale a ¸ a ¸ t BIOS-ului calculatorului dumneavoastr˘ vor determina dac˘ înaintea pornirii procesului de înc˘ rcare se verific˘ discul fix sau a a a a unitatea de dischet˘ , unit˘¸ile pentru CD, DVD sau memoria flash. Dac˘ ave¸i mai multe sisteme de operare instalate pe computer, a at a t configura¸ia BIOS-ului va determina care sistem de operare va fi înc˘ rcat primul la pornire. t a Numai dup˘ ce toate fi¸ierele de sistem au fost înc˘ rcate în memoria principal˘ , sistemului de operare îi este predat controlul a s a a asupra calculatorului. Sistemul de operare execut˘ comenzile de ini¸ializare, iar apoi a¸teapt˘ comenzile primei interac¸ion˘ ri cu a t s a t a utilizatorul. Oricum, ca utilizator cu drept de administrare, pute¸i s˘ schimba¸i configura¸ia de start a calculatorului pentru a stabili ordinea de t a t t înc˘ rcare , s˘ modifica¸i sistemul de operare implicit sau s˘ face¸i ca sistemul s˘ execute automat o comand˘ la pornire. a a t a t a a O cale de verificare sau modificare a configur˘ rilor BIOS-ului este repornirea calculatorului si ap˘ sarea unei taste pentru a accesa a ¸ a func¸ia de configurare înainte de a începe înc˘ rcarea sistemului de operare. În general, pute¸i face acest lucru ap˘ sând una dintre t a t a tastele F1, F2, ESC sau DELETE. Odat˘ ce s-a deschis fereastra de configurare a BIOS-ului, pute¸i face schimb˘ rile dorite, a t a urmând instruc¸iunile de utilizare afi¸ate. Oricum, trebuie s˘ fi¸i foarte precau¸i atunci când efectua¸i o modificare în configur˘ rile t s a t t t a BIOS-ului, pentru c˘ o op¸iune gre¸it˘ poate face ca sistemul s˘ nu mai porneasc˘ normal. a t s a a a De asemenea, pute¸i efectua acele modific˘ ri de configurare utilizând o linie de comand˘ din terminalul calculatorului. t a a ˘ 10.3.1 Rularea automata a unei comenzi la pornirea sistemului Uneori, poate ve¸i dori s˘ ad˘ uga¸i o comand˘ la procesul de start al calculatorului, astfel încât acesta s˘ execute acea comand˘ t a a t a a a de fiecare dat˘ când porne¸te. a s 1. În terminal, tasta¸i urm˘ toarea comand˘ pentru a deschide fi¸ierul rc.local: t a a s $ sudo nano /etc/rc.local Figura 10.20: Fereastra principal˘ a aplica¸iei Terminal a t Fi¸ierul rc.local con¸ine un script care este executat dup˘ toate celelalte scripturi de pornire. Dac˘ dori¸i ca unele aplica¸ii s t a a t t s˘ porneasc˘ în mod automat în procesului de start, ave¸i posibilitatea de a introduce propriile dumneavoastr˘ scripturi de a a t a pornire în acest fi¸ier. s 2. Fi¸ierul rc.local se deschide în fereastra aplica¸iei Terminal. Scrie¸i înaintea liniei exit 0 comanda care dori¸i s˘ ruleze la s t t t a pornirea sistemului. $ date > /home/oem/newbackup
  • Cursul Ubuntu desktop 335 / 338 Figura 10.21: Efectuarea configur˘ rilor în fi¸ierul rc.local a s 3. Dup˘ ce a¸i introdus comanda dorit˘ pentru a fi executat˘ la pornire, ap˘ sa¸i CTRL+X pentru a salva si închide fi¸ierul. a t a a a t ¸ s Figura 10.22: Accesarea utilitarului pentru configurarea serviciilor 4. Când reporni¸i sistemul, fi¸ierul rc.local va fi executat. Dac˘ dori¸i s˘ se afi¸eze rezultatul comenzii de mai sus, tasta¸i t s a t a s t urm˘ toarea comand˘ în Terminal: a a $ cat newbackup Imaginea urm˘ toare prezint˘ rezultatul comenzii de mai sus: a a
  • Cursul Ubuntu desktop 336 / 338 10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porneste implicit ¸ Când sunt mai multe sisteme de operare instalate pe un calculator, este vorba despre o configura¸ie „multi-boot”. În mod obi¸nuit, t s sistemul de operare înc˘ rcat de calculator este cel afi¸at în capul listei din fi¸ierul de configurare. Pentru a alege care sistem de a s s operare s˘ se încarce atunci când porni¸i computerul, edita¸i fi¸ierul de configurare GRUB. a t t s 1. Face¸i o copie de siguran¸a a fi¸ierului de configurare si deschide¸i-l într-un editor de text, astfel: t t˘ s ¸ t $ sudo cp /boot/grub/menu.lst /boot/grub/menu.lst_backup $ gksu gedit /boot/grub/menu.lst 2. Pentru a modifica ordinea de înc˘ rcare implicit˘ , g˘ si¸i linia care con¸ine: a a a t t ... default 0 ... Înlocui¸i aceast˘ linie cu linia urm˘ toarea: t a a default X Înlocui¸i X cu un num˘ r în func¸ie de ordinea în care dori¸i ca sistemele de operare s˘ apar˘ în fi¸ierul de configurare. t a t t a a s Trebuie s˘ începe¸i cu cifra 0. De exemplu, dac˘ dori¸i ca sistemul de operare implicit s˘ fie primul din list˘ , înlocui¸i X cu a t a t a a t 0; dac˘ dori¸i ca sistemul de operare implicit s˘ fie cel de pe pozi¸ia a doua în list˘ , înlocui¸i X cu 1. a t a t a t 3. Alege¸i s˘ salva¸i si salva¸i configura¸ia ca implicit˘ , pentru ca la repornire s˘ se încarce ultimul sistem de operare ales. t a t ¸ t t a a ˘ ˘ ˘ 10.3.3 Configurarea Serviciilor care sa porneasca la încarcarea sistemului Când Ubuntu porne¸te, sunt lansate mai multe programe care v˘ sunt folositoare. Unele servicii sunt indispensabile pentru ca s a Ubuntu s˘ func¸ioneze corect pe calculatorul dumneavoastr˘ . Altele sunt utilitare de care probabil nu ve¸i avea niciodat˘ nevoie, a t a t a sau chiar nu le dori¸i (de exemplu, ntpdate, care coreleaz˘ ora calculatorului dumneavoastr˘ . cu un server de timp) sau unele t a a pentru care nu ave¸i un periferic care s˘ le foloseasc˘ (de exemplu, programul HP de imprimare si scanare, care nu v˘ este de nici t a a ¸ a un folos, dac˘ nu folosi¸i un dispozitiv HP). a t De¸i asemenea programe sunt inofensive, ele m˘ resc timpul de pornire a computerului. Prin dezactivarea unora dintre ele, a¸i s a t putea ob¸ine un timp de pornire mai mic. t ˘ ˘ Masura de precau¸ie: t ˘ A se citi informa¸iile despre utilitarul respectiv înainte de a-l dezactiva, pentru ca dezactivarea unora pot face ca sistemul t ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ dumneavoastra sa nu mai porneasca sau sa nu mai func¸ioneze corespunzator. t Pentru configurarea programelor care ruleaz˘ la înc˘ rcarea sistemului, trebuie s˘ ave¸i privilegii administrative. Apoi, parcurge¸i a a a t t urm˘ torii pa¸i: a s 1. Din meniul Sistem alege¸i Administrare, apoi face¸i clic pe Servicii. t t 2. Introduce¸i parola. Se va deschide fereastra Set˘ ri servicii. t a 3. Selecta¸i utilitarul care dori¸i s˘ fie activat la pornire prin selectarea sau deselectarea casetelor respective, apoi face¸i clic t t a t pe butonul Închide.
  • Cursul Ubuntu desktop 337 / 338 Figura 10.23: Fereastra de configurare a serviciilor de pornire 10.4 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Parti¸ionarea discului dumneavoastr˘ fix este similar˘ cu împ˘ r¸irea unei case în camere desp˘ r¸ite de pere¸i. t a a at at t • Pute¸i instala Ubuntu pe o singur˘ sau mai multe parti¸ii sau unit˘¸i deta¸abile. t a t at s • Înaintea parti¸ion˘ rii discului fix, trebuie s˘ v˘ asigura¸i c˘ nu exist˘ date pe acea unitate. În cazul în care discul fix pe care t a a a t a a urmeaz˘ s˘ crea¸i o parti¸ie con¸ine date pe care dori¸i s˘ le p˘ stra¸i, este mai sigur s˘ crea¸i o copie de siguran¸a a acelor date a a t t t t a a t a t t˘ înainte de a continua. • Pute¸i crea o parti¸ie folosind deopotriv˘ editorul de parti¸ii sau interfa¸a liniei de comand˘ . t t a t t a • Este posibil s˘ schimba¸i configura¸ia de pornire redefinind atât ordinea de pornire a sistemelor instalate, prin schimbarea a t t sistemul de operare implicit la pornire, sau definind programe care s˘ se deschid˘ automat la pornire. a a • Pentru a determina un set de programe s˘ se lanseze o dat˘ cu pornirea sistemului, este nevoie s˘ include¸i comenzile de start a a a t corespunz˘ toare în fi¸ierul /etc/rc.local, astfel încât calculatorul s˘ le execute automat la fiecare pornire. a s a • Pute¸i schimba sistemul de operare care se încarc˘ implicit la pornire, modificând fi¸ierul de configurare. t a s • Trebuie s˘ citi¸i documenta¸ia unui program sau utilitar înainte de a-l dezactiva, pentru c˘ dezactivarea unor servicii pot face a t t a ca sistemul dumneavoastr˘ s˘ nu mai porneasc˘ sau s˘ func¸ioneze defectuos. a a a a t 10.5 Exerci¸ii recapitulative t Question: Care sunt avantajele parti¸ion˘ rii? t a Answer: Question: De ce este nevoie s˘ folosi¸i comanda sudo? a t Answer: Question: Care dintre aceste sisteme de fi¸iere sunt folosite implicit în Ubuntu? s
  • Cursul Ubuntu desktop 338 / 338 • Fat 32 • NTFS • Ext3 Answer: Question: Dac˘ dori¸i ca o aplica¸ie a sistemului s˘ se lanseze automat, la pornire, unde i-a¸i putea stabili comanda? a t t a t Answer: Question: Este posibil s˘ dezactiva¸i toate aplica¸iile de start? De ce? a t t Answer: 10.6 Exerci¸ii practice t Exerci¸iul 1 Ca fost utilizator de Microsoft Windows, a¸i vrea s˘ ave¸i un calculator cu dubl˘ op¸iune de pornire si s˘ crea¸i o t t a t a t ¸ a t parti¸ie separat˘ de pe care s˘ lansa¸i Microsoft Windows. Pentru a ob¸ine aceasta, trebuie s˘ crea¸i o parti¸ie primar˘ de 5 GB si t a a t t a t t a ¸ s˘ o formata¸i cu un sistem de fi¸iere compatibil cu Microsoft Windows. a t s 1. Din meniul Sistem alege¸i Administrare si face¸i clic pe Editor de parti¸ii. t ¸ t t 2. În caseta de afi¸are a unit˘¸ilor de stocare, selecta¸i discul fix dorit prin alegerea denumirii sale logice. Fereastra se va s at t reîmprosp˘ ta si va afi¸a o reprezentare a unit˘¸ii alese. a ¸ s at 3. Face¸i clic dreapta pe bara cu fond alb si apoi clic pe Nou pentru crearea unei parti¸ii noi. Va ap˘ rea fereastra de dialog t ¸ t a Crea¸i noua parti¸ie, în care defini¸i caracteristicile noi parti¸ii. t t t t 4. În fereastra de dialog Noua dimensiune, selecta¸i m˘ rimea noii parti¸ii. t a t 5. În caseta Creaz˘ ca, selecta¸i Parti¸ie primar˘ . a t t a 6. Acum alege¸i sistemul de fi¸iere. Opta¸i pentru ntfs. t s t 7. Face¸i clic pe butonul Adaug˘ pentru a calibra parti¸ia. Graficul de reprezentare se actualizeaz˘ marcând o nou˘ parti¸ie t a t a a t pe disc. 8. Dac˘ sunte¸i sigur de caracteristicile noii parti¸ii, face¸i clic pe Aplic˘ . Discul va fi parti¸ionat si formatat. a t t t a t ¸