Vitamine

2,692 views
2,589 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
2,692
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
49
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Vitamine

  1. 1. VitamineleRealizat de: Filip Andreea Martin Adriana Tcaciuc Gabriel Tudose Nicoleta
  2. 2. Vitaminele Sunt substanţe chimice organice necesare în cantităţimici pentru ca organismul să fie sănătos. Majoritateavitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci eletrebuie obţinute din alimentaţie. Vitaminele se gasesc în cantitati mici în alimentelenaturale, fac parte din biocatalizatori si sunt factorialimentari indispensabili corpului. Ingerarea unor cantitatiinsuficiente de vitamine provoaca hipo- sau avitaminoze, bolicare în cazuri grave se pot solda cu moartea. Microfloraintestinala poate sintetiza unele vitamine în cantitati mici (B1,B2, PP) si altele - în cantitati mai mari (B6, B12, K, biotina,acid lipoic, acid folic). Administrarea abuziva de antibiotice sisulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte dehipovitaminoza K, grupul B s.a. Hipo- si avitaminozele pot aparea în urmatoarele cazuri:carenta de vitamine în produsele alimentare, continutul redusde vitamine în ratia zilnica; distrugerea vitaminelor înprocesul prelucrarii termice a alimentelor si pastrarea lortimp îndelungat; actiunea factorilor antivitaminici ce intra încomponenta produselor alimentare; prezenta vitaminelor rauasimilabile în produsele alimentare; dereglarea balanteichimice a ratiei alimentare si corelatiei dintre vitamine si altesubstante nutritive, între unele vitamine; anorexia;deprimarea florei intestinale normale, care sintetizeaza unelevitamine; în bolile gastrointestinale; chimioterapianerationala; dereglarea absorbtiei vitaminelor în tractulgastrointestinal în patologiile stomacului, intestinelor,sistemului hepatobiliar; defecte congenitale ale mecanismului
  3. 3. de transport si ale proceselor fermentative, de absorbtie avitaminelor; consumarea vitaminelor care patrund în organismcu hrana de catre flora intestinala patogena si parazitiintestinali; actiunea antivitamina a unor medicamente;necesitatea sporita în vitamine; unele stari fiziologice(perioada de crestere, sarcina, lactatia); unele conditiiclimaterice; lucrul fizic intens; lucrul neuropsihic intens, staride stres; boli contagioase si intoxicatii; actiunea factorilornocivi în procesul de productie; excretia sporita a vitaminelor. Pe lânga hipo- si avitaminoze se evidentiaza formasubnormala de asigurare a organismului cu vitamine, care secaracterizeaza prin dereglari biochimice. Aceasta forma esteraspândita în unele contingente ale populatiei sanatoase (copii,studenti, muncitori, vârstnici). Forma subnormala de asigurare a organismului cuvitamine apare din cauza folosirii în alimentatie cu precaderea produselor rafinate (pâine alba, zahar), lipsite de vitamine,pierderii vitaminelor în procesul de prelucrare culinara sipastrarii îndelungate a produselor alimentare, în urmahipodinamiei cu scaderea poftei de mâncare si, prin urmare,consumul redus de produse alimentare (sursa principala devitamine). Asigurarea subnormala a organismului cu vitamineare drept consecinta scaderea rezistentei organismului fatade infectii, sporirea actiunii substantelor toxice, stres si altifactori nocivi. Clasificare: 1)Vitaminele hidrosolubile Vitamina B1 (tiamina) ajuta la arderea glucidelor siproteinelor, la normalizarea functiei sistemului nervos, participa laprocesul de crestere. Scaderea nivelului de tiamina în organism
  4. 4. provoaca insomnie, iritabilitate, dureri si parestezii în membre,reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. Acestemodificari patologice apar mai des daca se consuma o cantitatemare de glucide fara sporirea corespunzatoare a aportului detiamina. Avitaminoza B1 poate provoca boala «beri-beri» cuparalizia membrelor inferioare, tulburari ale cordului. Vitamina B1în doze mari (în conditii experimentale) conditioneaza dereglariale functiei rinichilor, provocând anurie, contribuie la micsorareamasei corpului, la steatoza hepatica, insomnie. Sunt bogate întiamina pâinea neagra, crupele de hrisca, ovaz, fasolea, mazarea,soia, ficatul, carnea de porc, drojdiile alimentare si de bere,nucile, tarâtele. Vitamina B2 (riboflavina) participa la respiratia celulara,metabolismul proteic, mareste rezistenta organismului catresubstantele toxice si microbiene. Carenta de riboflavina provoacaleziuni ale limbii, zabalute, conjunctivita, fotofobie, lacrimare,caderea parului, dereglari de hemopoieza si sinteza ahemoglobinei, micsoreaza continutul de glicogen în ficat sirezistenta organismului fata de infectii, retine crestereaorganismului. Riboflavina se afla în drojdiile de bere si alimentare,ficat, carne, albus de ou, peste, nuci, soia, rosii, conopida. Vitamina B6 (piridoxina) intervine în metabolismulaminoacizilor, hemoglobinei, favorizeaza cresterea, functionareacelulelor nervoase, participa în sinteza ureei, serotoninei,histaminei, în transformarea triptofanului în vitamina PP,împiedica depunerea colesterolului în peretii arterelor. Lipsavitaminei B6 se manifesta prin anemie, acumularea fierului liber înserul sanguin, în ficat, splina cu aparitia hemosiderozei, provoacascaderea rezistentei la infectii s.a. Piridoxina se gaseste îndrojdiile de bere si alimentare, în galbenusul de ou, în ficat, carne,peste, leguminoase, tarâte de cereale, în varza, spanac.
  5. 5. Vitamina B12 (ciancobalamina) intervine în sintezahemoglobinei, îndeplineste rolul de protector al celulei hepatice cuactiune lipotropa, mareste rezerva de glicogen din ficat,stimuleaza procesul de crestere. Lipsa acestei vitamine provoacaanemia pernicioasa cu sindromul anemic si tulburari nervoase.Vitamina B12 se gaseste în ficat, rinichi, oua, lapte, carne, peste,drojdiile de bere si alimentare, ea se sintetizeaza în cantitaticonsiderabile de catre flora intestinala. Vitamina PP (niacina, acidul nicotinic) participa înmetabolismul glucidic, proteic, la respiratia celulara, contribuie lanormalizarea functiei sistemului nervos, a unor glande cu secretiainterna, stimuleaza eritropoieza, micsoreaza nivelul glucozei însânge, contribuie la sporirea rezervei de glicogen în ficat,participa la normalizarea colesterolului în sânge, favorizeazafurnizarea fierului. Insuficienta de acid nicotinic provoacatulburari digestive si ale sistemului nervos, marirea sensibilitatiipielii la razele solare. In avitaminoza PP apare pelagra manifestataprin diaree, dementa, dermatita. Vitamina PP se gaseste în ficat,cereale nedecorticate, drojdiile de bere si alimentare, soia, nuci.Ea poate fi sintetizata în organism din aminoacidul triptofan si deflora intestinala. Acidul folic (folacina) participa în procesul de sinteza aproteinelor si acizilor nucleici, în metabolismul unor aminoacizi,are proprietati lipotrope. în insuficienta folacinei apare anemiamegaloblastica hipocroma, leucopenie, trombocitopenie, stomatita,gastrita, enterita. Acidul folic contin frunzele plantelor, ficat,rinichi, drojdiile alimentare si de bere. Acidul pantotenic (vitamina B3) participa în metabolismulproteic, lipidic, glucidic, mineral, normalizeaza functiasuprarenalelor. Insuficienta de acid pantotenic provoaca dereglarila nivelul sistemului nervos, al pielii. Simptome pronuntate ale
  6. 6. bolilor provocate de deficitul vitaminei B3 se întâlnesc rar,deoarece ea se afla în multe produse alimentare si se sintetizeazasi de catre microflora intestinala. Sunt bogate în acid pantotenicdrojdiile alimentare si de bere, tarâtele de cereale,leguminoasele, ficatul, carnea, pestele, morcovul, conopida,tomatele. Biotina (vitamina H) normalizeaza metabolismul lipidic siglucidic. În insuficienta de biotina apare uscaciunea pielii, scadepofta de mâncare si masa corporala, se observa slabiciunegenerala si somnolenta. Insuficienta de biotina sporeste dupaconsumarea albusului de ou crud (albusul contine avidina,substanta care distruge biotina). Vitamina H se sintetizeaza deflora intestinala si se ingereaza cu produsele alimentare (drojdiilede bere si alimentare, galbenusul de ou, ficatul, legumeleproaspete). Vitamina C (acidul ascorbic) participa în proceselemetabolice celulare, în metabolismul proteic, al colesterolului,fierului, în biosinteza hormonilor steroizi, stimuleaza mecanismelede protectie ale organismului împotriva infectiilor, contribuie lavindecarea plagilor, previne hemoragiile, stimuleaza apetitul,mareste functia excretorie a pancreasului, asigura depunereaglicogenului în ficat si functia lui antitoxica. Insuficienta vitamineiC are ca urmare cresterea predispunerii organismului la infectii,agravarea evolutiei lor, scaderea rezistentei la diferitelesubstante toxice, provoaca sângerari pronuntate în traume mici.În cazurile grave de carenta apare scorbutul care secaracterizeaza prin anemie, sângerari si inflamatii ale gingiilor,caderea dintilor, hemoragii articulare, periarticulare, în organeleinterne, hipotonie. Dozele mari ale vitaminei C pot provocainsomnie, cefalee, hipertensiune arteriala, întreruperea sarcinii.Cantitati sporite de vitamina C contin fructele si legumele(macesul, coacaza neagra, ardeii dulci, mararul, patrunjelul s.a.).
  7. 7. 2)Vitaminele liposolubile: Vitamina A (retinolul) asigura adaptarea ochiului la întuneric,normalizeaza cresterea si reproducerea, mareste integritateapielii, mucoaselor, scheletului, dintilor, rezistenta organismului lainfectii, stimuleaza sinteza glicogenului în ficat si sporestecontinutul colesterolului în sânge, participa la sinteza hormonilorsteroizi si sexuali. Carenta vitaminei A scade adaptarea ochiului laîntuneric cu aparitia hemeralopiei («orbul gainii»), provoacaîngrosarea pielii, uscarea corneei (xeroftalmie), marestereceptivitatea organismului la infectiile aparatului respirator,tractului digestiv (faringite, bronsite, enterocolite), duce laretenta cresterii copiilor, pot aparea malformatii congenitale.Surplusul vitaminei A în organism micsoreaza pofta de mâncare,provoaca hiperestezia pielii. Vitamina A se gaseste în ficat, lapte,smântâna, frisca, unt, galbenusul de ou. Ea poate patrunde înorganism cu hrana sub forma de provitamina, numita caroten si înficat se transforma în vitamina A. Sunt bogate în carotenmorcovul, urzica, varza rosie, salata verde, ardeii grasi, gogosarii,tomatele, ciresele, caisele, prunele, fragii s.a. Carotenul seasimileaza mai bine în prezenta proteinelor si lipidelor. Vitamina D (calciferolul) participa la absorbtia calciului sifosforului din intestin, la depunerea lor în schelet si dinti,mareste rezistenta organismului la infectii, normalizeazafunctionarea glandelor tiroida, hipofiza, pancreas. Lipsa vitamineiD la copii provoaca rahitism, iar la maturi - osteoporoza,osteomalacie. Administrarea dozelor mari de vitamina D, duce lahipervitaminoza, ceea ce se manifesta prin depunerea sarurilor decalciu în organele interne, hipercolesterinemie, inapetenta, voma,dezvoltarea aterosclerozei. Vitamina D se gaseste în unt, frisca,smântâna, galbenusul de ou, untura de peste. Vitamina D sesintetizeaza în piele sub actiunea razelor ultraviolete.
  8. 8. Vitamina E (tocoferolul) îndeplineste un rol important înprocesele de reproducere, dezvoltarea embrionului, ea determinafunctionarea tesutului muscular si celui nervos, participa laacumularea glicogenului în ficat. Carenta tocoferolului în organismprovoaca hemoliza eritrocitelor, tulburari de reproducere casterilitate la barbati si femei, malformatii congenitale, avort,moartea intrauterina a fatului, hipogalactie la mama, tulburarimusculare si nervoase. Vitamina E contin ouale, ficatul, laptele,untul, uleiul vegetal nerafinat, pâinea neagra s.a. Vitamina K (filochinona) este importanta în procesul decoagulare a sângelui, micsoreaza permeabilitatea capilarelor,favorizeaza procesul de regenerare a tesuturilor. Lipsa ei duce laaparitia hemoragiilor musculare, cerebrale si apare mai des dupatratamente îndelungate cu antibiotice si sulfanilamide caredistrug flora intestinala, capabila de a sintetiza vitamina K. Ea seafla în legumele verzi (varza, spanac, cereale), tomate, galbenusulde ou, brânzeturi, ficat, carne, peste. 3)Substantele vitaminogene: Nu au toate însusirile caracteristice vitaminelor si nu-ideterminata influenta lor în organismul omului, dar este binecunoscut ca ele au rol în metabolism si se gasesc numai înprodusele alimentare. Acidul orotic, acidul pangamic, vitamina U,inozita, colina au proprietati lipotrope. Acidul paraaminobenzoicactioneaza antitireotoxic. Vitamina P (bioflavonoizii, rutina)normalizeaza permeabilitatea vaselor si rezistenta lor. In lipsavitaminei P apar hemoragii prin slabirea peretilor capilarelor,slabiciune generala, dureri în membrele inferioare la mers. Suntbogate în vitamina P fructele, coacazele, ardeii dulci, varza,macesul s.a. Celelalte vitaminogene se întâlnesc în drojdiilealimentare si de bere, unele produse de origine vegetala sianimala.
  9. 9. Nomenclatură Vitaminele pot prezenta mai multe denumiri: 1)Denumirea alfabetica: se folosesc literele mari alealfabetuluiu A,B, C,D,E K si diferiti indici în cadrul unui tip devitamină D2-D3, B1, B2 ,B6 etc. 2)Denumirea chimica: are la bază structura chimică avitaminei: -A1 RETINOL -B1 TIAMINĂ -B2 RIBOFLAVINĂ -B6 PIRIDOXINA -C ACID ASCORBIC - E TOCOFEROL - H1 ACID PARAAMINOBENZOIC - K FITOMENADIONĂ 3)Denumirea terapeutica: după efectul terapeutic: -A ANTIXEROFTALMICA - C ANTISCORBUTICĂ -D ANTIRAHITICĂ - E ANTISTERILITĂȚII -PP ANTIPELAGRĂ -K ANTIHEMORAGICA
  10. 10. Deficienţe şi excese de vitamine Un organism poate supravieţui pentru un timp fărăvitamine, deşi deficitul prelungit de vitamine poate duce laboli, de obicei dureroase şi potenţial fatale. Rezerveleorganismului de vitamine pot varia foarte mult; un adult poateavea un deficit de vitamina A sau B12 de un an sau mai multînainte să se apară vreo boală, în timp ce vitamina B1 dinrezerve nu rezistă mai mult de două săptămâni. Vitaminele solubile în grăsimi pot fi păstrate ca rezervă înorganism şi sunt toxice când sunt luate în exces. Vitaminelesolubile în apă nu sunt păstrate în organism, cu excepţia vitamineiB12, rezerva ei aflându-se în ficat.

×