SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo în București.

  • 364 views
Uploaded on

 

More in: Education
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
  • Prima infrastructura care trebuie amenajata este mentalitatea. Atunci cand soferii vor fi 'mai ingaduitori cu biciclistii' dar si cand biciclistii vor respecta legislatia si regulile de minim bun simt; vom constata ca pistele nu mai sunt atat de necesare decat ca o cosmetizare de buna functionare a oraselor. In consecinta, pot exista miliarde de km de piste; daca biciclistii nu semnalizeaza schimbarea directiei de mers, trec pe rosu, nu acorda prioritate in intersectii ... eforturile financiare pentru infrastructura sunt inutile
    Sa nu mai dam vina pe soferi atata timp cat noua, biciclistilor, ne este lene sa ridicam o mana atunci cand viram. Sa nu mai cerem infrastructura atata timp cat suntem pe toate benzile de circulatie, sa nu mai cerem indulgenta atata timp cat noaptea preferam sa facem economie la becuri.
    Sa punem mana si sa fim noi un exemplu in ciuda incoerentelor legislative si de mentalitate. Sa spunem NU consumului de alcool atunci cand folosim bicicletele. Sa spunem DA folosirii castii de protectie. Sa semnalizam atunci cand vrem sa schimbam directia de mers. Restul e cancan.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
364
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
7
Comments
1
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate.Infrastructuri velo în București. Cosmin Popan M.Sc., Antropologie, SNSPA
  • 2. PE BANDĂ SAU ÎN AFARA EI?
  • 3. •  Folosesc zilnic bicicleta din 2005.•  Pentru commuting (navetă la muncă, la școală), cumpărături, leisure, ture în afara orașului.•  De cele mai multe ori merg pe șosea.•  Singurele dăți în care am folosit pistele: deplasări la muncă pe traseul Centru - Casei Presei.•  Cauza: sunt impracticabile.
  • 4. INFRASTRUCTURA, SOLUȚIA SUPREMĂ
  • 5. •  Comunitatea biciclistă este obsedată de schimbarea infrastructurii. •  Fie că este vorba de trasee complet separate de restul traficului sau de banale indicatoare, avocații și entuziaștii velo spun că o mai bună infrastructură ar reduce conflictele de pe străzi** din discuțiile avute cu această comunitate
  • 6. 20% dintre respondenții unui studiu național “nu folosesc bicicleta ca mijloc de transport alternativ pentru că nu sunt piste”* SURSA: Despre bicicletă. Studiu de piață. Daedalus Millward Brown, 2012
  • 7. INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂINFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ
  • 8. •  Lugo* (2012): Infrastructura umană ca forță ce poate promova mersul pe bicicletă cel puțin la fel de eficient pe cât o face infrastructura fizică. •  Aceasta crește prin intermediul proiectelor comunitare. •  Multe exemple de infrastructură umană care crează spații temporare în care bicicleta devine normalitate.* Lugo, Adonia, CicLAvia as Human Infrastructure in Los Angeles: Ethnographic Experiments in Equitable BikePlanning, 2012, www.cyclingcultures.org.uk/C&S12/abstracts/Lugo.pdf
  • 9. O POST-SUBCULTURĂ CARE GENTRIFICĂ
  • 10. •  Muggleton și Weinzierl* (2003): Într-o societate globală cu o dinamică atât de rapidă a modelor și stilurilor de viață e din ce în ce mai dificil să definești astăzi o subcultură.•  Post-subculturile răspund mai bine eclectismului de gusturi al tinerilor din ziua de azi, fie că e vorba de muzică, ca în volumul celor doi, fie că e vorba de biciclete.•  Bicicleta conferă posesorilor o identitate post-subculturală.*Muggleton, Davis și Rupert Weinzierl. 2003. “The post-subcultures reader”. Oxford: Berg;
  • 11. •  Rolul gentrificator al bicicletei.•  Există o conexiune între mersul pe bicicletă pe străzile publice și gentrificare.•  Pistele de biciclete din București antrenează un discurs specific așa numitei upper-middle class, ale cărei valori sunt ecologia, sănătatea, timpul liber.•  A se vedea pistele din București, trasate în acest moment în zone centrale, studențești, rezidențiale, de loisir.
  • 12. TIPURI DE INFRASTRUCTURI VELO (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)•  Rute pentru bicicliști•  Indicatoare rutiere și semafoare•  Rasteluri•  Sisteme de bike sharing (închiriat de biciclete)
  • 13. CONTEXT EUROPEAN. ȚĂRI CU TRADIȚIE VELO (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)•  Rețele integrate de transport pentru bicicliști•  Autostrăzi pentru bicicliști (Copenhaga)•  Sisteme de bike sharing self service (Velib’ Paris, Barclays Cycle Hire Londra)
  • 14. ISTORICUL SISTEMELOR DE BIKE SHARING (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ) •  Inaugurate în 2008 •  Doi operatori: Cicloteque (6 centre), iVelo (3 centre) •  Total: 450 de biciclete
  • 15. PISTE DE BICICLETE(INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ) Grozavesti Universitate2001 Prima pistă din București2008 10 tronsoane în Capitală2010 30 de tronsoane în Capitală =2012 nimic nou … 40  de  tronsoane  în  Capitală,  122  de  km,  10  milioane  de  euro  inves9ți.  
  • 16. PISTELE DE BICICLETE DIN BUCUREȘTI. PROBLEME DE FOND (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)
  • 17. •  Lipsa interconectării între piste.•  Bulevarde de legătură între tronsoane care nu sunt dotate cu piste (Calea Victoriei, Magheru, Brătianu, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare)•  Lipsa interconectării cu alte mijloace de transport public (orarul Metrorex pentru biciclete: 20.00 – 23.00 în timpul săptămânii; interzis pe RATB; numărul limitat de trenuri CFR care permit accesul bicicletelor)•  Slaba deservire a zonelor periferice
  • 18. •  Construcția lor exclusiv pe trotuare (excepția de pe strada Buzești)•  Lățimea de 1 metru a acestor piste. •  Recomandarea europeană: 1,5 metri – pentru a depășiri și circulația în paralel (proiectul Cycling Policy Guide al PRESTO - Uniunea Europeană)•  Înălțimea liberă de trecere – sub 2,40 metri. •  Standardul de Stat 10144/2-91•  Obstacole existente sau amplasate ulterior. Primăriile de sector au eliberat autorizații pentru stații RATB, stâlpi și chioșcuri pe pistele de biciclete.
  • 19. STREET DELIVERY (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)Pistă de biciclete cu o lățime de 1,5 metri, trasată în cadrul evenimentului Street Delivery
  • 20. CRITICAL MASS (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)Ocuparea abuzivă a străzii de un număr cât mai mare de bicicliști. În București, astfel deadunări nu numără mai mult de câțiva zeci de bicicliști
  • 21. ADOPTĂ O PISTĂ (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)Acțiune inițiată de Optar, un ONG bucureștean, care cere comunității să identificeproblemele pistelor din oraș, să le semnaleze și să oblige autoritățile să le desființeze.Optar a reușit să obțină în acest an desființarea unei piste din București.
  • 22. ALLEY CATS (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)Întreceri ilegale prin oraș, cu check point-uri (puncte de control). În București au fostorganizate două astfel de curse.
  • 23. PISTA MĂ-SII (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)Mesajul generic de protest al comunității biciclistice din București la adresa infrastructurii.
  • 24. INTREBARI?MULTUMESC!