Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo în București.

  • 259 views
Uploaded on

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
259
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
0
Comments
0
Likes
1

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo în București. Cosmin Popan M.Sc., Antropologie, SNSPA
  • 2. Pe bandă sau în afara ei?Folosesc zilnic bicicleta din 2005.Pentru commuting (navetă la muncă, la școală), cumpărături, leisure, ture în afaraorașului.De cele mai multe ori merg pe șosea; singurele dăți în care am folosit pistele:deplasări la muncă pe traseul Centru - Casei Presei.Cauza: sunt impracticabile.
  • 3. Infrastructura, soluția supremăComunitatea biciclistă este obsedată de schimbarea infrastructurii. Fie că estevorba de trasee complet separate de restul traficului sau de banale indicatoare,avocații și entuziaștii velo spun că o mai bună infrastructură ar reduce conflictele depe străzi (din discuțiile avute cu această comunitate).20% dintre respondenții unui studiu național spun că nu folosesc bicicleta ca mijlocde transport alternativ “pentru că nu sunt piste”.
  • 4. Infrastructură materială. Infrastructură imaterialăLugo ( 2012): Infrastructura umană ca forță ce poate promova mersul pe bicicletăcel puțin la fel de eficient pe cât o face infrastructura fizică. Aceasta crește prinintermediul proiectelor comunitare.Exemple de infrastructură umană care crează spații temporare în care bicicletadevine normalitate: Street Delivery, Critical Mass, Adoptă o Pistă, Alley Cats, PistaMă-sii.
  • 5. O post-subcultură care gentrificăMuggleton și Weinzierl (2004): Într-o societate globală cu o dinamică atât de rapidăa modelor și stilurilor de viață e din ce în ce mai dificil să definești astăzi osubcultură. Iar post-subculturile răspund mai bine eclectismului de gusturi al tinerilordin ziua de azi, fie că e vorba de muzică, ca în volumul celor doi, fie că e vorba debiciclete. Bicicleta conferă posesorilor o identitate post-subculturală.Rolul gentrificator al bicicletei. Există o conexiune între mersul pe bicicletă pestrăzile publice și gentrificare. Pistele de biciclete din București antrenează undiscurs specific așa numitei upper-middle class, ale cărei valori sunt ecologia,sănătatea, timpul liber. A se vedea pistele din București, trasate în acest moment înzone centrale, studențești, rezidențiale, de loisir.
  • 6. Tipuri de infrastructuri velo (Infrastructură materială)Rute pentru bicicliștiIndicatoare rutiere și semafoareRasteluriSisteme de bike sharing (închiriat de biciclete)
  • 7. Context european. Țări cu tradiție velo (Infrastructură materială) Rețele integrate de transport pentru bicicliști Autostrăzi pentru bicicliști (Copenhaga) Sisteme de bike sharing de tip self service (Velib - Paris, Barclays Cycle Hire – Londra)
  • 8. Piste de biciclete (Infrastructură materială)Primele piste de biciclete din București: 2001. Regie / Grozăvești – Universitate2008: 10 tronsoane2010: 30 de tronsoaneTotal: 40 de tronsoane, 122 de kilometriSumă investită: 10 milione de euro
  • 9. Istoricul sistemelor de bike sharing (Infrastructură materială)Inaugurate în 2008Doi operatori: Cicloteque (6 centre), iVelo (3 centre)Total: 450 de biciclete
  • 10. Pistele de biciclete din București. Probleme de fond (Infrastructură materială) Lipsa interconectării între piste. Bulevarde de legătură între tronsoane care nu sunt dotate cu piste (Calea Victoriei, Magheru, Brătianu, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare) Lipsa interconectării cu alte mijloace de transport public (orarul Metrorex pentru biciclete: 20.00 – 23.00 în timpul săptămânii; interzis pe RATB; numărul limitat de trenuri CFR care permit accesul bicicletelor) Slaba deservire a zonelor periferice
  • 11. Pistele de biciclete din București. Probleme de fond (Infrastructură materială) construcția lor exclusiv pe trotuare (excepția de pe strada Buzești) Lățimea de 1 metru a acestor piste. Recomandarea europeană: 1,5 metri – pentru a depășiri și circulația în paralel (proiectul Cycling Policy Guide al PRESTO - Uniunea Europeană) Înălțimea liberă de trecere – sub 2,40 metri. Standardul de Stat 10144/2-91 Obstacole existente sau amplasate ulterior. Primăriile de sector au eliberat autorizații pentru stații RATB, stâlpi și chioșcuri pe pistele de biciclete.
  • 12. Street Delivery (Infrastructură imaterială)Pistă de biciclete cu o lățime de 1,5 metri, trasată în cadrul evenimentului StreetDelivery
  • 13. Critical Mass (Infrastructură imaterială)Ocuparea abuzivă a străzii de un număr cât mai mare de bicicliști. În București,astfel de adunări nu numără mai mult de câțiva zeci de bicicliști
  • 14. Adoptă o Pistă (Infrastructură imaterială)Acțiune inițiată de Optar, un ONG bucureștean, care cere comunității să identificeproblemele pistelor din oraș, să le semnaleze și să oblige autoritățile să ledesființeze. Optar a reușit să obțină în acest an desființarea unei piste dinBucurești.
  • 15. Alley Cats (Infrastructură imaterială)Întreceri ilegale prin oraș, cu check point-uri (puncte de control). În București au fostorganizate două astfel de curse.
  • 16. Pista Mă-sii (Infrastructură imaterială)Mesajul generic de protest al comunității biciclistice din București la adresainfrastructurii.