Intre semineu si pomana porcului
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Intre semineu si pomana porcului

on

  • 627 views

Prezentare colocviu Conferintele de la sosea (29 noiembrie 2011). Practici ale schimbului pe ruta Cajvana (judetul Suceava) - Italia

Prezentare colocviu Conferintele de la sosea (29 noiembrie 2011). Practici ale schimbului pe ruta Cajvana (judetul Suceava) - Italia

Statistics

Views

Total Views
627
Views on SlideShare
627
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
1
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Intre semineu si pomana porcului Intre semineu si pomana porcului Presentation Transcript

  •  
    • 1990 – Dizolvarea regimurilor comuniste în ţările Europei Centrale şi de Est impun o nouă logică a migraţiei: migraţiile definitive sunt înlocuite de migraţii sezoniere (Lagavre). Noile forme de migraţie sunt şi rezultatul unei migraţii anterioare de la oraş la sat (invers decât în comunist) cauzată de şomaj şi de imposibilitatea supravieţuirii din agricultură.
    • Etape de migraţie: prima etapă (1990-1995): Israel, Turcia, Italia, Ungaria şi Germania; etapa a doua (1996-2000): se adaugă Canada, Spania şi SUA; etapa a treia (începând cu 2002): în special Spania şi Italia .
    • Migraţiile fragmentează universul de acasă => viaţă transnaţională – obişnuinţele de acasă coexistă cu practicile cotidiene din mediul “străin” (strategie de a depăşi nostalgia) => remitenţe (bani şi produse) – un angajament concret în viaţa familiei rămase în ţară pentru acoperirea nevoilor economice şi umplerea golului afectiv (Torre, 2010)
    • Cajvana, judeţul Suceava – 4.000 de migranţi în Italia dintr-o populaţie de peste 9.000 de locuitori. Schimb: migranţii trimit acasă bani pentru construcţia de locuinţe făloase, dimpreună cu o gamă variată de produse (alimente, îmbrăcămite, electrocasnice etc.); familia rămasă acasă le trimite alimente locale şi se ocupă de construcţii.
    • Ce tipuri de schimb se fac între cei plecaţi la muncă în Italia şi cei rămaşi în Cajvana?
    • Cum se realizează schimburile pe ruta Cajvana-Italia?
    • Care sunt contextele şi factorii sociali care generează şi întreţin schimbul?
    • Practică pe teren în oraşul Cajvana (județul Suceava), întreprinsă de studenţii în antropologie ai Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative Bucureşti – iulie 2010. Aceasta a cuprins
      • 32 de interviuri semi-structurate în gospodării
      • Observaţie direcă în gospodări
      • Interviuri libere şi observaţie directă în staţia de autobuz de unde pleacă şi unde vin microbuzele spre şi din Italia
    • Limite: durata scurtă a practicii de teren nu a permis captarea fidelă a frecvenței cu care se desfășoară aceste schimburi; momentul în care s-a realizat cercetarea nu a coincis cu cel în care majoritatea migranților se întorc în Cajvana (luna august)
    • Relevanţa datelor: cu toate acestea, studiul de faţă nu se concentrează doar pe alimente, ci şi pe alte tipuri de produse şi analizează schimbul din ambele sensuri, nu unidirecţionat, spre deosebire de literatura de specialitate anterioară.
    • Remitenţe – acoperirea nevoilor economice ale celor rămaşi în ţară şi umplerea golului afectiv al acestora provocat de plecarea migranţilor (Torre, 2010).
    • Pachetul de acasă – reprezintă nu doar produse alimentare, ci şi sentimente, amintiri => un liant între familia rămasă acasă şi membru “înstrăinat” (Boboc, 2011); pachetul primit de acasă reintegrează simbolic lumea fragmentată a celor „înstrăinaţi” prin reconstrucţia întregului senzorial al universului înglobat de conceptul acasă (Sutton, 2001) .
    • Cele două liante – remitenţele şi pachetul de acasă – par să fie angrenate, pe plan economic şi afectiv, în slujba scopului de a asigura bunul mers al gospodăriei mamă , conturând ceea ce Vintilă Mihăilescu numeşte gospodărie difuză (Mihăilescu, 1995) .
    • Migranţii transferă din Italia la Cajvana: bani, materiale de construcţie şi de design interior şi exterior, piese de mobilier şi piese de design interior şi exterior, know-how pentru construcţia, amenajarea şi utilarea locuinţei şi a gospodăriei, electrocasnice, electronice, articole vestimentare şi produse alimentare.
    • Căjvănenii rămaşi în ţară trimit de cele mai multe ori produse alimentare ca la mama acasă .
    • Italia - Romania
    • Bani
    • Îmi trimite bani de obicei, pentru că aici e greu (V.C.)
    • Materiale de construcții
    • Șemineul e din Italia. Aici e vina italienilor (râde) (S.G.)
    • Materiale de design interior
    • Bibilourile astea sunt aduse din Italia toate (G.P.)
    • Piese de mobilier
    • Eu îs mai de acord cu mobila de acolo [din Italia] că eu la Suceava mi-am mobilat cu mobilă de aicea ş- am dat o mie de euro pe un pat exact ca ăsta care se trage, cu două fotolii, da-i îngust şi tare pe când în Italia, cu banii ăia, îţi iei unu’ lat şi comod să stai bine! (M.I.)
    • Articole vestimentare şi produse alimentare
    • Dar de încălţat, tot timpul trimite, mai mult luăm de acolo decât luăm de aici. Ne trimite tot timpul şi ulei, şi zahar, tot timpul, tot timpul trimite. (V.U.)
    • Romania – Italia
    • Alimente
    • Cartofi, ce se face prin livadă, castraveţi. De astea am trimis, de mâncare. Compot am făcut. E soţul în Italia, eu mai tare trimit la soacră. Că el e dus numai pentru şase luni. Şi soţul, şi soacra, şi cumnatul sunt în Italia. (V.C.)
    • Noi le trimitem cartofi, că nu sunt ca cei de aici, de ţară. Şi carnea de porc, tot la fel. Brânză de vacă totdeauna le trimitem, De Paşte am făcut prăjituri şi le-am trimis. Cornuleţe, foi umplute, smântână. (N.I.)
    • Direct, prin întoarcerea temporară în gospodăria mamă a migranţilor
    • Acum un an de zile a fost plecat în Italia. A adus vreo 1.350 de euro, banii lui. (I.B.)
    • Prin transferul electronic de bani
    • Indirect, prin intermediul curierilor locali sau internaţionali
    • Fratele meu umblă cu busul în Italia, duce oameni. [Mai] am un frate care merge cu tirul şi merge la el în casă acolo, unde stă [soţul]. (V.U.)
    • Providerii din Italia : o mare parte a migranţilor trimit constant din Italia produse care se găsesc şi în magazinele din Cajvana pe motiv că îi scutesc pe părinţi sau pe alţi membri ai familiei de efortul de a le cumpăra singuri.
    • Trimit şi lucruri care se găsesc aici [în Cajvana] ca părinţii să nu mai meargă la magazin. Vine autobutul direct în faţa casei. (M.V.)
    • Când se întorc în ţară, migranţii participă alături de rudele rămase acasă la munca câmpului, coordonează şi se implică în înălţarea şi amenajarea de noi locuinţe. Când sunt plecaţi, îi delegă pe cei rămaşi să aibă se ocupe de construcţii în lipsa lor.
    • Cei rămași acasă : le revine sarcina de administratori ai agoniselii migranţilor, o grijă dublată de una afectivă, care le reamintesc celor plecaţi de unde au plecat, prin produsele alimentare „originale” sau „de acasă”.
    • Când primea de-acasă ceva [soţul din Italia], chiar dacă era numai o bucată, parcă era altceva. Chiar dacă era de la magazin de-aici [din Cajvana], parcă era mai bun. Este şi acolo mai multe ca aici, mai multe bunătăţuri, dar ce-i de-acasă-i de-acasă. (V.C.)
    • Se observă o grijă a migranţilor pentru prosperitatea şi modernizarea gospodăriilor de acasă. Aceştia trimit de multe ori în Cajvana produse pe care cei rămaşi acasă le consideră a fi în exces sau pe care nu le integrează în uzul cotidian.
    • Am o motocositoare din Italia, e mai mult la spaţii verzi, nu am folosit-o. Mai bine pun mâna pe coasă şi fac de o sută de ori mai bine (N.I.)
    • Aspiratorul da, îl folosim. Cum să nu îl folosesc, că dau cu mătura şi bag praful la fund. Pe covoarele ăsta cu mătura, nu. Microunda nu am avut la ce. Mie nu îmi place să încălzesc mâncare, îmi place să mănânc proaspăt. Două ventilatoare mi-au mai trimis, noi-nouţe. Unul îl mai folosim, dar pe celălalt nu. Vesele, oale, farfurii, căni de toate mi-au trimis, dar nu le folosesc. (N.I.)
    • În cameră există un aparat de întreținere fizică. Este aparatul dvs.? Al meu și al fetei. Mai mult pentru fată l-am luat. L-a trimis soțul. (D.P.)
    • Gospodărie difuză, diferită de cea din perioada comunistă (axa sat-oraş).
    • Simetria schimbului din perioada comunistă vs asimetria schimbului generat de migraţie (context dominat de dorinţa de prosperitate şi modernizare în cazul de față).
    • Boboc, Cristina, „Pachetul de acasă al italienilor stabiliţi în Bucureşti” în Societatea Reală . Disponibil la http://societateareala.com/subpage14.html ;
    • Mihăilescu ,Vintilă, Nicolau, Viorica, „Du village a la ville et retour. La maisnie mixte diffuse en Roumanie” în Bulletin of the Ethnografical Institute SASA , vol XLIV, 1995, pp. 77-83 ;
    • Mihăilescu, Vintilă, „Householding. Structure and culture in the Romanian rural society” în Romanian Journal of Sociology , XII, 2001. pp. 1-2 ;
    • Nagy, Raluca, „Articulaţii între turism şi migraţie în Maramureş” în Anghel, Remus Gabriel, Horvath, Istvan, Sociologia migraţiei. Teorii si studii de caz româneşti, Iaşi, Polirom: 2009, p. 6 ;
    • Petridou, Elia, „The Taste of Home” în Daniel Miller, Home Possesions, Oxford Press: 2001, p. 88 ;
    • Torre, Andreea Raluca, „Integrarea socială şi profesională. Punctul de vedere al colectivităţii româneşti din Italia” în Edizioni , Laura Tim ş a , Pittau, Franco , Ricci, Antonio , Românii din Italia, între respingere şi acceptare , Roma, Sinnos: 2010, pp. 33-34.