Muguri de tei(u)

223
-1

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
223
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
1
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Muguri de tei(u)

  1. 1. Nr.2 ● martie 2008, anul II ● se distribuie gratuit Revistă editată de şcoala generală „Vladimir Streinu”
  2. 2. Mesaje de suflet pentru revista «Muguri de Tei» «Harnicilor şi talentaţilor colaboratori ai revistei cu nume poetic, profesoarei Corina Ciobanu, sufletul revistei pe care o tipăresc, gânduri frumoase în prag de sărbători cu zăpezi imaculate. În satul argeşean renaşte spiritul poetic ca un semn că celebrul înaintaş al elevilor de azi, Vladimir Streinul, îi veghează tutelar din înălţimi albastre. Să fie aproape de ochii şi inima cititorilor acest nou număr dintr- o publicatie care onorează şi şcoala şi Mircea Micu Bucureşti, noiembrie 2007 colaboratorii care au scos-o la lumina.» Culegătorii de stele g Orologii, în cadenţă, tot străbat imensul haos, Nu le-opreşte nici neantul, nici dorinţa de repaos, Iară voi, în ritmul vieţii, străbateţi lumina cărţii Să cunoaşteţi ce e viaţa şi să învingeţi pragul morţii. Căpătâi, v-au pus părinţii, semnul viselor: o carte Şi v-au îndreptat privirea către cer şi mai departe, Cele mai frumoase amintiri Vatra voastră de plecare-s filele unei istorii, ale mele sunt legate de şcoala Idealul: o lumină într-o viaţă de victorii. noastră din Teiu. Am învăţat pe băncile ei, am avut dascăli minunaţi, de regăsit la Piteşti, Voi, croiţi urcuşul vieţii cu a voastră fantezie precum dl. Vasile Fălcescu şi dna Maria Ilie (română), Mia Adunând, în ritmul clipei, o imensă bogăţie, Cană (matematică), dna Budună Braţul îl urcaţi spre-naltul cerului ce se deschide Nicolae Eremia (rusă), dl. Nania (fizică), dl. Plopeanu (istorie), dna Pătraşcu Ca simbol de cucerire a câmpiilor aride. (geografie şi istorie), dnii Aceste versuri, Toader şi Iriminoiu (sport) ş.a.. Pentru o scurtă perioadă am Azi păşiţi o nouă treaptă în frumoasa voastră viaţă, pentru revista fost şi profesor aici. Dacă în Sădiţi arborele vieţii, construiţi o nouă viaţă. anii de şcoală (precis în clasa Creanga de măslin o frângeţi la popasul dintre clipe, „Muguri a 7-a) a înmugurit vocaţia de Tei”, literară, mai apoi, ca profesor Năzuiţi un zbor albastru, pânze purpurii, aripe. aici, mi s-a cristalizat concepţia reprezintă filosofică. Poate şi pentru că mesajul treceam zilnic pe lângă casa Naviga-ve-ti peste vreme cu a succesului pecete lui Vladimir Streinu, mergând Să învingeţi altă lume, ale gândului planete, meu către acasă pe valea Mozacului. Fiţi ambiţioşi, dragi copii, şi Iar când viaţa îşi descrie, curba, ca o roată a morii, elevii şcolii mândri de comuna noastră! Voi, aminte să v-aduceţi de-un profetic glas al şcolii „Vladimir Jean Dumitraşcu Streinu”. • Muguri de tei2
  3. 3. Câteva repere despre satul meu natal Comuna Teiu este aşezată în sud - estul judeţului Argeş, într-un punct imaginar realizat de intersecţia paralelei 450 din emisfera nordică Ai carte, ai parte! cu est-meridianul 250, la 9 Km de autostradaC Bucureşti – Piteşti, âţi mai credem în să fie şi comunitatea care şi să intervenim la timp. socotiţi de la kilometrul aceste vorbe? trebuie să asigure condiţii Greşeşte şi societatea 84, unde se află şi un În societate de astăzi bune de studiu elevilor, care manifestă aparent indicator de circulaţie; decând de cele mai multe ori o şcoală bine întreţinută grijă faţă de copii dar nu aici, pe o şosea asfaltată„banul vorbeşte”, ai crede având în vedere că în le creează cele mai bune ce trece prin satelecă înveţi în zadar. mediul rural şcolile dispun condiţii de studiu, de trai Ciupa Mănciuleşti şi Fiecare copil este o de mai puţine dotări faţă de decent şi nu intervine Ciupa Lagăr, se ajunge înbucurie, o minune a vieţii şcolile din mediul urban. prudent acolo unde mediul localitatea Teiu. Comunaatunci când vine pe lume, Familia are şi ea rolul familial atacă integritatea Teiu este alcătuită dino rază de lumină şi speranţa ei foarte important în viaţa copilului. mai multe sate: 1 – satulfamiliei. şcolarului. În familie copilul Trebuie să încercăm Teiu – Vale, 2. – satul Teiu – Deal, 3. – satul Vin apoi grijile părinţilor îşi petrece cea mai mare şi mai ales să reuşim să Leşile.– cu ce să-l hrănească , parte din timp. dezvoltăm copiilor atitudinicum să-l ocrotească şi să- Împovăraţi de grijile pozitive faţă de semeni şi Comuna are ol îndrume pentru a creşte cotidiene, părinţii uită faţă de ei-înşişi, toleranţă, suprafaţă de 44 de kmdrept, cinstit şi corect. uneori să zâmbească, să responsabilitate, rigoare. pătraţi fiind astfel o A mers la grădiniţă , a se bucure de realizările Trebuie să-i ajutăm să comună de dimensiunefăcut primii paşi în lumea copiilor. Părinţii trebuie să înţeleagă eficienţa unei vieţi medie.organizată a cunoaşterii. se implice mai mult în viaţa sănătoase şi echilibrate. La ultimul A venit la şcoală în clasa şcolii, în luarea deciziilor Să stimulăm potenţialul recensământ populaţiaI, a început drumul în viaţă importante ale unităţii de creativ al copilului! Să le comunei era de 1839 decare, dacă este început bine, învăţământ, să vină cu modelăm sufletul şi mintea! locuitori dintre care 750va duce la rezultate bune. sugestii în ceea ce priveşte Şi să nu uităm că, de pensionare ceea ce Şcoala, familia, societatea îmbunătăţirea procesului învăţând, ne putem realiza însemnă un procent detrebuie să-i trateze pe copii instructiv-educativ. idealurile în viaţă şi peste 40% populaţie inactivă.aşa cum se cuvine, să le Avem copii minunaţi. ani, când ei îşi vor fi atins Din populaţia activăofere condiţii decente de Dar nu este de ajuns să-i visurile, vom putea afirma majoritatea se ocupă,studiu, o viaţă familială hrănim şi să-i îmbrăcăm, cu mândrie „ Aceştia au cu agricultura,frumoasă şi o atmosferă trebuie să avem permanent fost elevii noştri! Noi i-am deoarece relieful esteprietenească, de colaborare în vedere situaţia lor la învăţat să ajungă ceea ce predominant de câmpie,şi afecţiune reciprocă. învăţătură şi la disciplină. sunt astăzi... Oameni!” aici cultivându-se grâu, Ca dascăli avem misiunea Uneori, copiii greşesc Şi să sperăm că într- porumb, ovăz, floareade a face tot ceea ce este din teribilismul copilăriei. o bună zi „învăţătura” va soarelui, dar şi planteposibil să-i îndrumăm pe Greşim şi noi, dascălii, deveni averea cea mai de furajere precum lucerna sau trifoiul.elevi să înveţe pentru a-şi când, uneori, nu ştim să preţ pentru fiecare.croi drum bun în viaţă. pătrundem în sufletele lor, Micu Laurenţiu Învăţătoare,Alături de şcoală trebuie să le înţelegem problemele Florenţa Cîrstea Şcoala Generală „Vladimir Streinu” • 3
  4. 4. Pregătirea diplomatică a Marii Uniri i zbucnirea Primului conducerea politică a din străinătate. În USA se naţionalităţilor, tratativele ce Război Mondial a românilor din monarhia constituise Liga Naţională a s-au purtat eşuează. Imediat însemnat pentru lupta în Austro-ungară si-a diversificat românilor sub conducerea se hotărăşte convocarea la vederea desăvârşirii idealului acţiunile . profesorului Vasile Stoica. Alba Iulia a Marii Adunări nostru naţional, intrarea sa în Iuliu Maniu conducea Această organizaţie, pentru ziua de 1 decembrie, ultimă fază, România, având în Transilvania acţiunea împreună cu altele formează iar doi delegaţi Gh. Crişan interese naţionale atât peste politică de cunoaştere a uniunea Medio europeană şi TH. Rocsin pleacă la Iaşi Prut cât şi peste Carpaţi. revendicărilor româneşti, ai cărei reprezentanţi sunt pentru a lua legătura cu Împlinirea măreţului ideal Isopescu - Grecul acţiona în primiţi în 15 septembrie guvernul României. n depăşea orice previziune, Parlamentul de la Viena în 1918 de către preşedintele u trebuie aderarea României la una acelaşi scop, iar Alexandru american. În urma acestor uitată acţiunea dintre taberele beligerante Vaida Voievod şi Aurel întâlniri preşedintele Wilson conducătorilor însemna abandonarea uneia Popovici au stabilit în Elveţia semnează mesajul din 18 bucovineni. Grupul sau alteia dintre provincii. legătura cu subsecretarul oct. 1918. parlamentar român în Între românii ardeleni german de externe contele Prăbuşirea frontului Parlamentul de la Viena şi Regatul României existau Zimmermann. La cauza puterilor centrale determină a protestat împotriva permanente legături românească a fost câştigat pe Iuliu Maniu să plece la nelegiuirilor maghiare, iar politice şi culturale, pe când contele Matzan şi Erzberger, Viena unde i-a comanda la 4 oct. 1918 proclamă legăturile cu românii de pe influenţi oameni politici unităţilor româneşti din dreptul la autodeterminare malul stâng al Prutului erau germani. armata austro-ungară a românilor bucovineni. g mai slabe, Rusia, ţinând în ermania îşi Al. Vaida şi TH Mihaly La 22 nov. este prezentată izolare şi ignoranţă totală dădea seama iau iniţiativa convocării în Parlamentul de la Viena Basarabia. că trebuia Consiliului Naţional Român declaraţia Consiliului Atitudinea de neutralitate soluţionată problema La 12 oct. 1918 un grup Naţional ce proclamă a României din primii 2 românilor din monarhie. În de fruntaşi politici români emanciparea provinciei ani de război a fost adusă acest context are loc întâlnirea adunaţi în casa lui Aurel româneşti. Marii patrioţi la cunoştinţa românilor din aprilie 1915 de la Viena Lazăr din Oradea, hotărăsc Iancu Flondor şi Gh. ardeleni printr-o notă scrisă dintre Iuliu Maniu, Vasile ca de la această dată organul Popovici organizează Marea adresată lui Alexandru Vaida Goldiş. Aurel Popovici din naţional al românilor nu Adunare a românilor din Voievod, delegat în guvernul partea românilor şi Erzberger mai este Parlamentul de la Bucovina, ce hotărăşte la Ungariei şi fruntaş unionist. reprezentantul Germaniei. Budapesta ci reprezentaţii 27 noiembrie 1918 unirea În primăvara anului Cererile fundamentate de aleşi de propria adunare Bucovinei cu România 191 se iniţiază discuţii români au exasperat pe naţională. Este primul pas Era deci a doua provincie privind intrarea României primul ministru maghiar, spre adunarea de la Alba unită cu România, după în război de partea Antantei care nu înţelegea să facă Iulia . alipirea Basarabiei la patria l iar Constantin Diamandy nici o concesie problemei a 18 oct. 1918, mamă în 27 martie 1918, pleacă la Petrograd cu naţionalităţilor. Al. Vaida citeşte subiect asupra căruia vom o hartă ce cuprindea În ultimă instanţă lui în Parlamentul reveni într-un număr viitor. aspiraţiile teritoriale Maniu i se propunea ca maghiar declaraţia Se îndeplinea astfel, româneşti, considerate drept în schimbul soluţionării Consiliului Naţional al profitând de o situaţie „exagerate” de către ministrul cauzei româneşti să subscrie Românilor din Transilvania. externă favorabilă, şi, datorită de externe rus, evidenţiate printr-o oarecare declaraţie In aceeaşi seară are lor o unor politicieni patrioţi de prin telegrama nr. 2040 din la scopurile de război ale întâlnire cu reprezentanţii excepţie, visul de veacuri aprilie 1915. Puterilor Centrale. Afirmând maghiari contele Karoly şi al românilor, unirea tuturor Situaţia militară de că o asemenea decizie Oscar Iaszi, partea maghiară provinciilor într-un singur la finele anului 1915 era aparţinea Bucureşti-ului este susţinând ideea unui stat – românesc favorabilă Puterilor Centrale, trimis pe front. plebiscit Germania fiind de această O activitate intensă în Intransigenţa CNRC Colonel in rezervă dată arbitrul situaţiei. In direcţia înfăptuirii idealului determină trimiterea la Arad Viman Ion perioada de neutralitate naţional o desfăşoară românii a ministrului maghiar al • Muguri de tei4
  5. 5. Mausoleul de laBiserici Mateiaş Mausoleul eroilor dindin comuna Valea – Mare – Pravăţ, jud. Argeş este cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş”, situat pe dealul cu acelaşiComuna nume, este dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre 1916- 1918.Teiu Ridicat 1928-1935, între de constructorul De Nicolo, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet, anii către impozantul mausoleu, realizat în principal din calcar de Albeşti este compus din două corpuri: primul orizontal, adăposteşte osuarul, pe pereţii căruia sunt montate plăci de marmură cu numele militarilor căzuţi la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foişor spre care duce o scară în spirală. În mausoleu sunt depuse, în 31 de cripte, oseminte a pe 2300 de militari români. În anii 80, acesta a fost supus unui amplu proces de renovare şi modernizare, căpătând înfăţişarea unui original complex monumental. În apropierea mausoleului s-a construit un muzeu, în cadrul căruia sunt expuse mărturii ale luptelor desfăşurate în zonă în toamna anului 1916. La intrarea în mausoleu se află înscrise cu litere aurite, într-un ancadrament marcat cu frunze de stejar şi laur, două texte ce glorifică sacrificiul eroilor şi amintesc generaţiilor viitoare că, ei s-au jertfit pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea României. Mausoleul de la Mateiaş reprezintă unul dintre obiectivele de atracţie turistică din judeţul nostru şi pe care toţi argeşenii ar trebui să-l viziteze. Nădrag Cristina Şcoala Generală „Vladimir Streinu” • 5
  6. 6. Melancolie A venit iarna, m-a găsit Singură... Tu m-ai părăsit. Totul e trist, e prea târziu Seară, dulce seară Totu-i o lacrimă, e pustiu! Fulgii au atins pământul, Seară, dulce seară Aşa cum m-atingeai cândva Privesc păsările cum zboară Cuvinte nu mai am iar gândul Timpul parcă s-a oprit Fuge-n trecut, departe... Luna iat-o: a răsărit undeva. Stele scânteiază-n zare Institutor, Iar culori pe cer încep să zboare. Vişinescu Simona Copaci cu ramuri groase Parcă mă prind în vraja lor Şi-or să mă ţină acolo Până am să mor. Noaptea Noaptea şi-a aşternut mantia Privesc acum pe cer, neagră Văd păsări călătoare De mătase, iară, Care prin sumbra noapte Înţepând bolta, Se duc în altă zare. Stelele încep s-apară. Aşa-i frumoasă viaţa Luna e ca o regină Aşa-i frumos şi timpul... Printre mii de slujitori Când printre nopţi adânci Care stau şi ne veghează Priveşti încet, încet ...răsăritul. Doar până în zori. Stoian Isabela, clasa a VI-a Acum văd o mică stea Ce pe boltă-ncet apare Şi aş vrea să urc la ea Să văd totul până în zare. Îngeri să aud cum zboară, Veghindu-ne atent somnul Stelele în geam să bată Luminându-l clar pe Domnul. Să aud în zare, freamăt De fântâne şi de ape Să aflu ale lumii taine Şi dorinţele uitate. Chiar de aş fi cea mai mică Vine ploaia! Cu putere inima mi-ar bate Precum zboară o turturea, Visând la ... vară Şi aş străluci ca un Luceafăr Ploaia în grădina mea Deschizând ochii, o rază de lumină Într-o înstelată noapte. Iute, iute a venit îmi pătrundea în suflet şi în casă. Era o Florile le-a veselit. frumoasă zi de vară. Acum stau şi mă gândesc, A fost pe jumătate vis, Pretutindeni era verdeaţă, ciripit de Grădiniţe mea frumoasă păsărele şi zgomotul copiilor jucându-se. Din cioburi nu mai pot reface Vrabia de lângă casă, Grădina se întindea leneşă la soare, iar Melancolia de nedescris. Pe toate le-ai veselit macul râdea cu capul pe spate. Ploaie, tu, când ai venit. În pădure păsărelele se întreceau în triluri. Aş vrea să mai stau o noapte, Să văd iară luna plină Greieraşii îşi etalau glasurile. Tare mult te-am aşteptat Unde eşti, tu, vară, cu farmecul tău? Şi să simt a nopţii taină Flori, copaci tu ai udat, Luminând a mea grădină. Grânelor din câmpul mare Mijoiu Georgeta- Alexandra, Marinică Oana Le-ai dat zi de sărbătoare. clasa a III-a Ruse Dragoş - Clasa a III-a • Muguri de tei6
  7. 7. SăniuţaCântecul iernii Aşteptând cu nerăbdareVeniţi să-mpodobiţi fereastra Anotimpul cel mai tareFlori de gheaţă argintii Aşteptând cu sufletul la gurăFulgi de nea plutesc în aer Săniuţa, câte-o tură.Jucăuşi ca nişte mieiZburând veseli pe câmpii. Iarna vine uite-aşa Ca o mantie de neaGerul pune ţurţurii de gheaţă Uite, vine, uite, pleacăLa streşini vechi de casă. Şi copiii toţi se joacă.Crivăţul spulberă zăpadaDe la deal la câmpie Babarogu Marius-Adrian,Iar crengile copacilor clasa a IV-auşor se-ndoaie.Săniuţa iute coboară la valePârtia i+a ieşit în caleZăpada netedă, strălucitoare IarnaPare un diamant ce scârţâie Iarăşi iarna a sositsub picioare. Şi pe noi ne-a veselit Mazilescu Daniel, Ea zăpadă ne-a adus clasa a III-a Ca să facem tot mai sus Un om mare de zăpadă Şi toată lumea să-l vadă. Iarna-i bună şi gingaşă Moş Crăciun Şi pe toţi ea ne învaţă Să călătorim prin lume Ho! Ho! Ho! Să-nvăţăm rele şi bune. Voi auziţi, copii Vine Moş Crăciun. Dobre Bianca, clasa a VI-a Să mergem afară Scrisoare către Uitaţi-l! El chiar vine Moş Crăciun Moş Crăciun Am atâtea întrebări să-i pun. Prima mea scrisoare Pe care o compun Micu Bianca, E adresată ţie, clasa a III-a Bătrâne Moş Crăciun. Acum sunt şcolăriţă Citesc, scriu, socotesc. Păpuşi, dulciuri, rochiţă Aş vrea ca să primesc Preda Carmen, clasa a II-a IARNA A sosit din nou toamna, focul arde mocnit, iar eu stau si mă uit la dansul fulgilor de nea. Fulgii veneau cu miile si s-a aşternut un strat gros de zăpada. Dintr-o data, ieşit afara, am făcut bulgari de zăpada si m-am jucat cu prietena mea. Ne-am dat cu sania, apoi am intrat in casa si m-am încălzit la focul ce ardea mocnit. Mi-am dat seama ca anotimpul iarna este cel mai frumos anotimp. Ciobanu Silvia – Elena, cls. a VI-a Şcoala Generală „Vladimir Streinu” • 7
  8. 8. DORUL DE COPILĂRIE As vrea sa dau timpul înapoi Sa adorm la pieptul mamei, Sa alerg desculţa prin zăvoi Sa nu am griji si nici nevoi Sa aştept iarna sa sosească, Sa admir cum cad fulgii, la fereastra, Scrisori sa-i scriu lui Moş Crăciun, Sa aştept cu drag seara de ajun. Bradul sa-l împodobesc, Sa cant colinde, sa zâmbesc; Sa fiu copil, eu iar as vrea, As vrea, dar nu se poate. Acum o-nvat pe fata mea Cum sa-si trăiască copilăria Institutor, Roşu Irina At the Zoo! Look at the hippos! It’s like the watter I like the monkey In the green trees. In the watter Are many fishes and frogs Toamna Look at the penguins! They lives in the snow. Toamnă, toamnă dintre vie Look at the snakesin the sand! Noi ştiam că vei veni Look at the elephantwith longs trunks! Şi de-o vreme te-aşteptăm Look at the parrots in the trees! Stând la uşă şi la geam. I like verry much the bears in the caves. Şi ştiam c-o să ne-aduci Wake up, Alexandra! Mere şi gutui şi nuci It’s time to go at the zoo! Iar acum că ne-ai venit Fructe de toamnă No, mother. I was there. Toamnă, dragă, Bun venit! În panere împletite Micu Amira, Stau acuma rânduite Vişinescu Alexandra, clasa a II-a clasa a IV-a Mere roşii, pere dulci, Gutui galbene şi nuci. Toamna le-a adus în dar Celor care nu-n zadar Au trudit întreaga vară De cu zori şi până-n seară. Coman Valerică, clasa a IV-a • Muguri de tei8
  9. 9. Nerecunoştinţa Într-un dulap dărăpănat , acoperit de anii ce-au trecut , de tăcere si de praful neşters cecreştea pe zi ce trece , lângă o tabla plina de creta si praf , se afla o carte , printre multe alte cărţi. Era o carte veche, uitata de mulţi oameni, dar mai ales, erau uitate vorbele de înţelepciunece erau scrise in ea. Pentru ca tăcerea acoperea acea încăpere de mulţi ani, decât suspinul cărţilorsi şuieratul vântului se mai auzeau. Erau conştiente de valoarea lor si de munca cu care au fost create si nu ştiau cu ce au greşitca sa aibă acea cruda soarta . Cartea cea mai veche, anume, abecedarul era cea mai trista. Vroia neapărat o schimbare,indiferent de era buna sau rea . Lângă un copac din apropiere se afla un ciuline , care era de gând sa-si adune rădăcinile sisa plece, fiind plictisit, o întrebă pe carte: De ce eşti nefericita ? Ai o viata liniştita , un acoperiş deasupra capului si ar trebui sa fi maifericita. Uita-te, doar, la mine: sunt călcat in picioare, ud, înfrigurat si cel mai rău e ca sunt doar unvechi si banal ciuline . - Nu înţelegi? Eu sunt mult mai bătrâna decât tine si nu avem nimic in comun , căci tu nuştii ce viata am avut . - Te inseli . Provin dintr-un neam nobil de ciulini , am avut o viata …de ciuline , iar dacaavem ceva in comun este faptul ca deşi am avut o viata plina de succes , acum e cu totul altceva - Trăim din amintiri ( daca aceasta se mai poate numi viata ) . - Nu timpul mă deranjează , ci ignorarea . N-am mai fost deschisa de multi ani . Eu suntun abecedar care a învăţat multe generaţii de copii . Eram iubita si apreciata , insa acum e cu totulaltceva… - Cum e? - Nu vezi ? Merit mult mai mult decât aceasta biblioteca prăfuita . - Nu te supăra … Doar sunt un ciuline , iar tu trebuie sa accepţi realitatea si sa vezi parteaplina a paharului . - Care-i ? - Pai … mai rău de atât nu se poate ! - As prefera sa fiu roasa de şoareci , arsa , rupta sau reciclata , decât sa stau aici aşteptând ominune . - Daca tot eşti aşa plictisita , mai bine povesteşte-mi ce-ai trăit ! - Buna idee ! Îmi amintesc cel mai bine momentul când am fost editata si trimisa la aceastaScoala. - Erai alba si miroseai a tuş ? - Exact . Am cunoscut si am format o mulţime de copii deosebiţi , am fost iubita ,îngrijita… - Cred ca ai fost foarte fericita ! - Chiar aşa ! Dar cu toate acestea , nimic nu se compara cu fericirea copiilor . Si nu doar atât! Etapele maturizării , bucuriile , supărările depăşite cu capul sus – copilăria . - Acum înţeleg de ce te simţi atât de râu … - Da… Stai ! nu mă mai simt rău .Acum înţeleg ca totul are un început si un sfârşit . Acumam iertat chiar si nerecunoştinţa cu care-am fost obligata sa trăiesc . Acum mă bucur de viata…comunicarea e soluţia tuturor problemelor ! - Te-ai trezit la viata ! - Eu , dar nu si surorile mele . Treziţi-va cărţilor , căci nu merita sa „dormim” , căci suntemeterne si poate ca mai exista cineva in aceasta lume care nu ne-a uitat si nu ne va uita niciodată ,pentru care suntem mai mult decât nişte cărţi ! Bucuraţi-va de viata !Atunci , toate cărţile s-au trezit din tăcere si amorţeala . Au început sa vorbească si au trecut pestenefericire .S-au dat seama ca in viata trebuie sa lupţi ca sa obţii ceea ce-ti doreşti , nu sa te plângi I-au mulţumit ciulinelui si au legat o frumoasa si strânsa prietenie Şcoala Generală „Vladimir Streinu” • 9
  10. 10. PEŞTERA DÂMBOVICIOARA P I eştera Dâmbovicioara este situata in partea nteriorul peşterii oferă condiţii optime de sudica a Masivului Piatra – Craiului, zona vizitare – simţi aici un uşor curent de aer care Rucar, pe drumul spre Cabana Brusturet. demonstrează existenta unei comunicări cu Dambovicioara se caracterizează printr-un relief exteriorul. Temperatura oscilează in jurul valorilor carstic variat. de 10-12 grade C, iar umiditatea este potrivita. Fauna Peştera Dâmbovicioara, lunga de 250 m., are caracteristica unor asemenea forme caracteristice se aspectul unei galerii puţin ramificate, traseul său fiind arata relativ săraca. puţin ascendent. Localnicii o cunosc înainte de 1579, Golul subteran s-a format prin eroziunea calcarului an in care Dâmbovicioara este atestata documentar, de către apele pârâului. „Peştera” care acum işi poarta de pe vremea lui Mihnea Turcitul. undele in apropiere, pe lângă intrare. Deşi nu întruneşte superlative speologice (multe „ Exista lacuri reci, subpământene, dintre formaţiunile de stalactite si stalagmite, care Ce n-au deasupra lor nici cer, nici vânt, făceau cândva, podoaba acestui autentic „muzeu al Nici brazi care sa pipăie-n antene naturii” fiind distruse de vizitatorii rău intenţionaţi) Ecoul universului, răsfrânt. Rememorând aforismul cărturarului George Călinescu „Turism înseamnă cultura si cultura si Doar amintirea unor ere stinse cunoaştere” va dorim călătorie plăcuta pe plaiurile de Le tulbura cu-n cer multicolor legenda si de istorie ale Argeşului. Din care-o stea de aur se desprinde Iluminând, un timp, nămolul lor .” Nădrag Cristina, cls. a VIII –a • Muguri de tei10
  11. 11. Secretelematematicii1.Proprietăţile curioase ale cifrei 8 9*9+7= 88 98*9+6=888 987*9+5= 8888 9876*9+4= 88888 98765*9+3=888888 987654*9+2= 8888888 9876543*9+1= 88888888 În pădure, la izvor, 98765432*9+0= 888888888 Ghicitori Au venit stoluri în zbor: Vara, ea se coace, Douăzeci de rândunele,2.Calcule ciudate Roşie-n obraz se face Zece grauri printre ele, 1*9+2= 11 O mănânci şi-i tare bună Vrăbii în total sunt cinci, 31*9+33= 222 Şi îi zice chiar... Câte păsări sunt, ia ghici... 321*9+444= 3333 (căpşună) Vişinescu Alexandra, 4321*9+5555= 44444 clasa a IV-a 54321*9+66666= 555555 654321*9+777777= 6666666 7654321*9+8888888= 77777777 TEST DE CUNOŞTINŢE 87654321*9+99999999=888888888 1.Ce sărbători sunt iarna ? Culese de a)Ziua naţionala a României Soare Elena, clasa a VIII-a b)Anul Nou c)Sărbătorile de Paste 2.Ce animal hibernează iarna ? a)ursul b)vulpea c)căprioara 3.Cum poţi să te joci intr-o zi de iarna ? a)sa faci un om de zăpada b)sa plantezi un pom c)sa te joci in nisip 4.Ce cadou poţi să faci unui copil, căruia îi place zăpada ? a)o bicicleta b)o minge de plaja c)o sanie 5.Ce băutura ai alege să te încălzească într-o zi de iarna ? a)ceai b)suc de portocale c)suc acidulat Vişinescu Alexandru, cls. a IV-a Şcoala Generală „Vladimir Streinu” • 11
  12. 12. Pe linia cu raster veţi descoperi numele comunei noastre 1.Persoană ce urmăreşte o emisiune la televizor 2.Obţinerea unor operaţii matematice 3.Vorbeşte despre trecutul nostru 4.Îmbrăcăminte pentru elevi Vişinescu Alexandra, clasa a IV-a Pe linia cu raster veţi descoperi un regn studiat la biologie 1.PISICĂ SĂLBATICĂ 2.DIN FAMILIA PRIMATELOR 3.UN ANIMAL MIC DAR TARE IUTE 4.STĂPÎNUL ANIMALELOR Pe linia cu raster veţi descoperi 5.MĂNCĂ ALUNE numele unei materii studiate în şcoală 6.AMINAL CU TROPMPĂ Nania Irina 1. CONGLOMERAT DE POPOARE 2. INSULA CEA MAI APROPIATĂ DE ITALIA 3. CUCEROTIORUL DACIEI 4. IMPERIUL BOLNAV AL EUROPEI LA UN MOMENT DAT 5. CONDUCĂTOR AL UNUI REGAT 6. IZVOARE SCRISE 7. CONTINENTUL VECHII GRECII • Muguri de tei12
  13. 13. Pe linia cu raster veţi descoperi locul preferat de copii1.MATERIE CARE NE MENŢINE TINERI2.ŞTIINŢĂ CARE STUDIAZĂ COMPOZIŢIA, STRUCTURA ŞIPROPRIETĂŢILE SUBSTANŢELOR3.STUDIAZĂ VIAŢA PLANTELOR ŞI ANIMALELOR4.DISCIPLINĂ CU SCĂDERI ŞI ADUNĂRI5.MATERIE PENTRU SUFLET6.LIMBA NOASTRĂ Pe linia cu raster veţi descoperi: I Les jous de la semaine Savez-vous…? 1.Quelle est la capitale de la France? 2.La langue parlee en France est… 3.Le symbole de La France est…?! 4.Quel est le fleuve le plus connu de La France? 5.L’auteur du “Petit Prince”? Enseignante, Corina Ciobanu Şcoala Generală „Vladimir Streinu” • 13
  14. 14. Ghici, ghicitoarea mea! Ce vă trec prin mâini, Este un prieten bun, Fără de-a le fi stăpâni; El mă duce unde-i spun Se păstrează-n sân şi-n Cu căpăstru şi cu şa ladă, Iarna-mi plimbă sania. Fără ei nu faceţi treabă? (calul) (banii) N-are mâini şi totuşi bate, Iarna-n frig, vara la soare, Bate-ntruna zi şi noapte. Neschimbat e la culoare! Şade oriunde l-ai pune (bradul) De-l priveşti timpul îţi spune. Sus pe coama munţilor, (ceasul) Munţilor, cărunţilor, Stă voinicul cel ţepos Bucăţică de cărbune, Veşnic verde şi frumos. Cu veşmânt de lemn, (bradul) Pe hârtie lasă urme Scriind orice semn. Sus tună, (creionul) Jos răsună, Cetele s-adună. Nu sunt carte, dar am foi (biserica) Pregătite pentru voi Cu linii sau pătrăţele Am o raţă Să puteţi scrie pe ele. •Mititelu-ntr-o ureche •Are zeci de ace groase Fără viaţă, (caietul) Face nouă haina veche. Dar nu ţese nici nu coase. Trece apa cât de mare, (acul) (ariciul) Ba te duce şi-n spinare. (barca) •Sunt rotundă sau pătrată •Omul strânge cât trăieşte Ascut creionul îndată. Şi la ea el se gândeşte (ascuţitoarea) Pentru ea el pătimeşte (averea) •Urechi are, dar n-aude, E micuţ şi tot împunge. •N-are culoare, (acul) N-are miros; Dar la toţi •A lăsat-o Dumnezeu E de folos Ca s-o bei şi tu şi eu. (aerul) (apa) •Petale de flori micuţe, •Oglinda cerului Aşezate-n cutiuţe, În adăpostul pământului. Să putem picta cu ele (apa din fântână) Oameni, case, floricele. •La cap limbă cu miere, •Am doi fraţi La coadă limbă cu venin. Cu sfori legaţi (albina) Şi-n picioare încălţaţi. (bocancii) •Are-un ac micuţ şi fin, Zboară lin din floare-n floare, •În pădure mersei, Acul este cu venin Al treilea picior ajunsei. Iar polenu-i pe picioare. (bastonul) (albina) • Muguri de tei14
  15. 15. Să mai şi glumim! “Radu o intreaba pe mama sa: -Mama,eu cand voi fi mare? -Cand vei implini 18 ani. -De ce trebuie sa astept pana atunci? -Ca pana aunci esti minor. -Dar de ce sunt minor? -Dute si intreaba legea.” “-Tata... Ai fost la scoala?? romana si 5 la algebra” -Da, băiete,ce este? Da.-De ce oameni poarta haine? Si pe mine unde ma lasai? “ •• -Ca sa nu semanam cu “De ce Regele Artur avea o animalele.” •• masa rotunda? “Un copil isi intreaba tatal la Pentru a nu fi trimis la colt!” •• “Un apel telefonic la o un concurs de alergare: -Tati,de ce alearga oamenii •• Redacţia agentie bde turism: aceia asa de repede? “Culmea sahului: sa faci o -Faceti excursii in Egipt? -Primul care ajunge la finis tura cu calul” Redactor-şef - înv. -Da,de sigur... primeste un premiu. Ionela Ivaşcu -Spuneti-mi,va rog, ce -Pai atunci de ce mai alearga •• statiuni banale sunt acolo? si ceilalti?!” “Un rege ii spune sclavului: Redactori:-Sharm-eli,HurgadaTaba,Nu -Te rog frumos sa-mi aduci prof. Corina Ciobanu veiba... •• pianul! înv. Elena Viman -Stop...Nuveiba.Nuveiba e “Culmea uscatului: -Sigur. Vreti sa cantati? Secretar redacţie: bine! Sa se usuce o sirena in -Nu. Vreau sa imi iau tigarile -Cand doriti sa plecati? - ocean.” de pe el.” Dana Voicu A,nu,nu plecam.Noi doar Membri redacţiei: rezolvam integrame...” •• •• Alina Babarogu “Culmea minciunei: “Un snur se uita in oglinda: Isabela Stoian •• Sa dai vina pe o musca!” -Vai, ce siret sunt”“Pe banca, in parc, un copil Alina Doandămanca intr-o disperare dintr- •• Robert Dogaru o cutie cu bomboane. O “Culmea cutremurului: Culegere texte: batrana il vede si ii spune: urci cu liftul si cobori cu -Nu trebuie sa mananci apartamentul” Pandrea Voicu atatea bomboane, te poti Colaboratori: inbolnavi! •• Biblioteca Locală --Dar dumneavoastra stiti cat “Ce-au facut prima data Teiu, Argeşa trait bunicul meu?105 ani! oltenii cand au vazut un -Si manca atat de multe vapor? Primăria Comunei Teiu bomboane? Au bagat capul sub apa sa Telefon/fax: -Nu, DAR ISI VEDEA DE vada unde sunt rotile” 0248/698.645; TREABA LUI! “ 0751/505.329 •• •• “Ce face un oltean cand Email: “Bula zice: vede un avion? scoalateiuarges@gmail. -Tata,stii sa semnezi cu Fuge dupa el ca sa vada com lumina stinsa? unde e cuibul” -Da, Bula. Adresa redacţiei: -Bine!Stai sa aduc carnetul •• Şcoala Generală de note.” “Bunico,bunico!! Am luat „Vladimir Streinu”, 10! Localitatea Teiu, •• Bravo, dragul bunicii! Judeţul Argeş “Mama,tu ai fost fetita?? La ce, puiut? Da! 2 la matematica, 3 la Şcoala Generală „Vladimir Streinu” • 15
  16. 16. Avem nevoie de schimbare O ricine a predat într-o şcoală din mediul rural, a putut vedea cu ce mari probleme se confruntă aceasta, dar prea puţini s-au întrebat care este cauza blocajelor şi adisfuncţionalităţilor, şi şi mai puţini şi-au propus să schimbe ceva. Şcolile din mediul rural sunt caracterizate de izolare, sărăcie şilipsa oportunităţilor de succes profesional pentru absolvenţi săi -oricum lipsiţi de posibilităţi materiale şi mai ales de interes. Pentruremedierea acestor probleme, managerii şi cadrele didacticetrebuie să înţeleagă că fiecare dintre ei devine agentul schimbăriişi împreună să stimuleze schimbarea de mentalitate la nivelulşcolii. Elementele cheie pentru producerea unei reale schimbări arconsta în dezvoltarea de programe, de pe urma cărora şcolilesă-şi îmbunătăţească baza materială, de la infrastructură pânăla materiale didactice moderne, participarea la programeeducaţionale în urma cărora să se adopte o modalitate de predare-învăţare interactivă, modernă, bazată pe elev, care să devină dinobiect - subiect al demersului didactic şi mai ales, implicarea familieişi a comunităţii în viaţa şcolii prin participarea la diverse activităţiiniţiate de către aceasta, cu urmări benefice în îmbunătăţirearelaţiilor şcoală - comunitatea –familie. Multe şcoli cu efective reduse de elevi şi personal se plâng deproblemele cu care se confruntă, dar in acelaşi timp, nu folosescenergiile şi resursele prezente la nivelul comunităţii, fie ele câtde mici. S-a demonstrat că în şcolile rurale, care au participat suborice formă la implementarea de proiecte, schimbarea a începutsă se facă simţită. S-a îmbunătăţit baza materială, s-a îmbunătăţitcomunicarea şcoală-comunitate, elevii şi cadrele au devenit mairesponsabile şi mai conştiente de rolul lor. Într-un cuvânt s-aprodus schimbarea de care era nevoie. În concluzie, putem spune că pentru schimbare şi pentru unmanagement educaţional de succes în mediul rural trebuie săînvăţăm trei cuvinte: inovare, implicare, parteneriat. Prof. Pandrea Mirela ISSN: 1842-6328

×