• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Alimentedeoriginevegetala
 

Alimentedeoriginevegetala

on

  • 439 views

alimente de origine vegetala

alimente de origine vegetala

Statistics

Views

Total Views
439
Views on SlideShare
439
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
4
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Alimentedeoriginevegetala Alimentedeoriginevegetala Presentation Transcript

    • Alimente de origine vegetală Produse alimentare proaspete : Fructele
    • Fructele . Importanţă alimentară .
      • Ştiinţa care se ocupă cu particularităţile biologice şi technologia de cultură a pomilor şi arbuştilor fructiferi se numeşte pomicultură .
      • Importanţa cultivării pomilor şi arbuştilor fructiferi rezultă, în primul rând, din valoarea alimentară şi terapeutică a fructelor.
      • Fructele conţin :hidraţi de carbon (zaharoză, glucoză, fructoză,etc.), proteine, substanţe tanante, vitamine, săruri minerale şi în cea mai mare proporţie de 80-85 % apă.
      • Vitaminele reprezintă una din principalele componente ale fructelor.În fructele ajunse la maturitate există cantităţi semnificative de vitamina C(acid ascorbic);cel mai mare conţinut îl au măceşele,coacăzele negre, fragii, căpşunii, ardeiul gras,apopi citricele(lămâile, portocalele ,etc.)În fructe se mai găsesc şi alte vitamine ( A, D, E, K, etc.)
      • Sărurile minerale acţionează pozitiv în procesul de fermentare din organism.Fierul şi cuprul ajută la formarea hemoglobinei, calciul are rol important în întărirea oaselor.Alte minerale importante sunt potasiul şi fosforul , care se găsesc cu precădere în fructele de pădure .
      • Având în vedere valoarea alimentaeră şi terapeutică a fructelor pentru organismul omenesc, medicina recomandă un consum zilnic de 300 g fructe şi un consum anual de 80-100kg.
    • Clasificarea fructelor FRUCTELE SEMINŢOASE SÂMBUROASE BACE NUCIFERE Au seminţele închise în cămăruţe cu pereţii cărnoşi. Măr.păr,gutui Au sâmbure tare ce închide sămânţa. Prunele, cireşele vişinele,caisele,etc. Au seminţe mici răspândite în pulpa fructelor Căpşunile, afinele, Fragii, zmeura,etc. Au sămânţa înconjurată de o coajă tare.Conţin ulei-oleaginoase. Nucile, alunele, migdalele,fisticul
    • Mărul . Soiuri de măr.
      • Mărul ( Malus ) formează o specie care cuprinde subspecia (Maloideae) din familia (Rosaceae). Această specie cuprinde între 44 şi 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuşti. Variantele mărului cresc în zona temperată nordică din Europa , Asia şi America de Nord , din aceştia fiind un număr mare de hibrizi.
      • Cea mai răspândită formă a mărului este mărul cultivat (Malus domestica). Soiurile din Asia de est au fructe de mărimea unei cireşe, ca de exemplu mărul japonez (Malus floribunda) sau altele ca (Malus baccata) şi (Malus × zumi) care sunt cultivate numai ca plante ornamentale.
      • Soiuri : Idared, Ionathan Golden Delicios, Gremi, Ionagold, Florina, Red Delicios, Ardelean, Ciprian, Mutzu, Remus,etc. Fotografiile sunt prezentate în ordinea enumerării soiurilor.
    • Sisteme de cultură şi tipuri de plantaţii pomicole.
      • Sistemul clasic . Se caracteriuează prin pomi de talie mare şi mijlocie, plantaţi la distanţe mari, Numărul de pomi la hectar fiind de 150-350.Producţii economice se obţin abia după 6-8 ani.Costurile de producţie sunt ridicate,datorită gradului redus de mecanizare.Nu se mai înfiinţează,eventual în gospodăriile populaţiei.
      • Sistemul intensiv : Pomii ai talie mică, submijlocie.Coroanele pot fi globuloase,sau aplatizate(garduri fructifere).Numărul de pomi la hectar poate varia între: 400-1666 pomi.Gradul de mecanizare fiind ridicat, fructele se obţin la un cost de producţie scăzut.Producţiile medii la hectar sunt de 15-30 tone.
      • Sistemul superintensiv: Se foloseşte la măr, păr şi la piersic.Se plantează 1800-3333 pomi la hectar,pomii dau fructe din al doilea an de la plantare.Producţiile sunt de 35-45 tone la hectar,plantaţia fiind rentabilă 10-15 ani.Prezintă un grad ridicat de mecanizare ,Pomii având talie redusă se îngrijesc foarte uşor.
    • Lucrări în livadă .
      • Tăierile : constau în scurtarea sau suprimarea de la bază a unor ramuri sau lăstari,pentru o bună dirijare a creşterii şi fructificării. Tăierile în uscat se aplică în perioada de repaus a pomilor, în intervalul dintre căderea frunzelor şi umflarea mugurilor. Tăierile în verde se aplică în timpul vegetaţiei pomilor, ele evită pierderile de substanţe sintetizate,deoarece nu permit formarea unor ramuri nedorite, care ulterior ar trebui eliminate.
      • Întrţinerea solului în livezi se poate realiza prin mai multe metode : Ogor lucrat constă în penţinerea permanentă a solului atât pe intervale cât şi între pomi afânat la suprafaţă, fără buruieni şi crustă.Se realizează prin arătură toamna şi 4-6 lucrări cu grapa şi discul în timpul vegetaţiei. Ogorul erbicidat , terenul este menţinut curat de buruieni cu ajutorul erbicidelor. Ogorul mulcit , solul se menţine acoperit cu diferite materiale care poartă denumirea de mulci :iarbă cosită, folie neagră, paie, coceni tocaţi, rumeguş, etc.
      • Combaterea bolilor şi dăunătorilor : se fac tratamente(stropiri) cu substanţe insecto-fungicide atât în perioada repausului (noiembrie-februarie) când se fac 1-2 stropiri, cât şi în perioada de vegetaţie a pomilor10-12 stropiri .
      • Lucrări de fertilizare : înseamnă îmbogăţirea solului în elemente nutritive, prin aplicarea îngrăşămintelor naturale(gunoi de grajd, îngrăşăminte verzi,etc.)cât şi prin împrăştierea îngrăşămintelor minerale,pe bază de azot, fosfor, potasiu.Unele îngrăşăminte se numesc foliare pentru că se administrează prin stropiri pe frunze de unde sunt absorbite de către plante.
      • Protejarea pomilor împotriva îngheţului : se face prin producerea fumului care formează un ecran protector generat de fum.Fumul se poate obţine prin arderea unor grămezi fumigene(paie umezite, talaş, ramuri tăiate, rumeguş,etc, la care se adaugă reziduuri de petrol sau gudron de pădure.O metodă mai modernă constă din lansarea din avion sau elicopter a unor substanţe chimice care în contact cu vaporii din atmosferă se transformă în nori artificiali.Prin aceste metode se evită daunele ce pot fi provocate de îngheţurile târzii de primăvară pomilor în curs de dezmugurire.
    • Lucrări în livadă
    • Ştiaţi că ?
      • GUTUI. In Romania mai exista doar cateva zeci de hectare cultivate cu gutui, desi acest pom ( Cydonia oblonga ) este usor adaptabil si rezistent la seceta.
      • PERE. Trei-patru pere pe zi asigura intreg necesarul de vitamina C al unui adult.
      • HORTICULTURA. In tarile membre ale Uniunii Europene, principalul soi de mere cultivat este Golden, intr-un procent de peste 55% (in Franta - 42%, in Italia - 76%). In Marea Britanie predomina soiul Cox’s Orange Pepping 60%. Alte soiuri cultivate in Uniunea Europeana: Ionagold, Idared, Ionathan, Elstar, Fuji, Gloster, Gala, Granny Smith, Florina etc.
      • ZMEURA. Din zmeura ( Rubus idaeus ), cunoscuta sub denumirea populara „rug de munte”, este extras xilitolul - un indulcitor artificial folosit in tratarea si prevenirea cariilor.
      • CAISA. Caisul a fost cunoscut in China inca de acum 5.000 de ani (a ajuns in Europa, pe malul Mediteranei, pe ruta India - Persia). Acest fruct este recomandat in anemii, astenii, insomnii, convalescente, diaree sau constipatie.
      • PRUNE. In 2006, Romania era al doilea producator mondial de prune, insa cea mai mare cantitate era utilizata pentru producerea bauturilor alcoolice traditionale.
      • CAPSUNI. Capsuna este singurul fruct care are semintele pe exterior (in Belgia exista un Muzeu al Capsunii).
      • PERE. Verile racoroase aduc prejudicii productiei de pere, formand in pulpa fructelor asa-numitele “celule pietroase”, in jurul miezului cu samburi.
    • Reţete din fructe proaspete
      • Timp de preparare: 20 min (complexitate redusa)IngredienteIngrediente (pentru 6 persoane): 4 borcane de iaurt, 1 mar, 1 banana coapta, 2 kiwi, 1 ciorchine mic de strugure alb, 1 ciorchine mic de strugure negru, 2 prune, 1 portocala, 1 lamaie, 50 g smantana groasa, 75 g zahar tos, 2 lingurite zahar pudra, 2 plicuri de zahar vanilat, 1 baton de vanilie.
      • Mod de preparareSpalati lamaia si radeti-i coaja in bolul unui mixer, apoi taiati-o in doua, stoarceti-o si puneti zeama jumatate in bolul mixerului si jumatate in alt vas. Taiati portocala rondele, apoi fiecare felie in patru, avand grija ca sucul sa se scurga intr-un vas, dupa care turnati totul in bolul mixerului. Adaugati zaharul vanilat, jumatate din zaharul tos, zaharul pudra, smantana si iaurtul si mixati-le bine. Taiati celelalte fructe in jumatati, asezati-le intr-un castron, adaugati portocalele, restul de zahar tos si zeama de lamaie pusa deoparte. Fructele se servesc in cupe, peste care se toarna iaurtul batut.
      • Ingrediente
      • 2 mere, 1 portocala (grepfrut), 2 banane, ½ pahar frisca, ½ pahar vin alb, 2 linguri zahar tos, 2 linguri alune macinate, coaja rasa de portocale
      • Mod de preparare Fructele se curata de coaja, se taie bucatele si se pun in salatiera. Vinul indulcit cu zaharulse amesteca cu frisca, cu alunele si cu coaja rasa de portocale, apoi se toarna peste fructe. Se lasa sa stea o ora.