<ul><li>PRODUSELE  BIROTICE </li></ul>
<ul><li>B irotica  reprezintă un ansamblu de tehnici şi mijloace care, pe baza automatizării activităţii de birou, au drep...
<ul><li>I. Masinile de  </li></ul><ul><li>scris  </li></ul><ul><li>electronice </li></ul><ul><li>Sunt echipamente care îmb...
<ul><li>Procesoarele de tex t  sunt aparate cu dotări şi facilităţi care le apropie de calculatoarele personale specializa...
<ul><li>II.Copiatoarele   </li></ul><ul><li>Sunt echipamente care realizează reproduceri pe hârtie sau pe folii transparen...
<ul><li>Componentele principale ale unui copiator alb-negru sunt: </li></ul><ul><li>placa de expunere , care este realizat...
<ul><li>III.Telefoanele fixe   </li></ul><ul><li>Sunt aparate conectate la terminatia unei linii telefonice cu ajutorul că...
<ul><li>Principalele elemente componente ale terminalelor telefonice fixe sunt: </li></ul><ul><li>tastatura,  care permite...
<ul><li>IV. Robotii telefonici </li></ul><ul><li>    </li></ul><ul><li>Sunt aparate electronice conectate la terminaţia un...
<ul><li>Roboţii telefonici   sunt prevăzuţi cu două mecanisme de antrenare a benzii asemănătoare celor utilizate la caseto...
<ul><li>V.Aparatele telefax   </li></ul><ul><li>Sunt produse electronice cu ajutorul cărora se pot transmite şi recepţiona...
<ul><li>A paratele telefax   sunt formate din următoarele elemente componente: </li></ul><ul><li>unitatea de scanare , car...
<ul><li>VI.Pagerele   </li></ul><ul><li>Sunt aparate electronice conectate unidirecţional prin unde electromagnetice la di...
<ul><li>VII.Telefoanele mobile </li></ul><ul><li>T elefoanele mobile   sunt echipamente cu ajutorul cărora se pot efectua ...
<ul><li>Elementele principale ale unui telefon mobil sunt: </li></ul><ul><li>afişajul alfa-numeric  este format dintr-o ma...
VIII. Dictafoanele si reportofoanele <ul><li>Sunt aparate electronice care din punct de vedere constructiv se aseamănă   f...
<ul><li>PRODUSE INFORMATICE </li></ul>
<ul><li>E chipamentele informatice   sunt aparate electronice destinate captării,prelucrării şi stocării informaţiei organ...
<ul><li>I.Calculatoarele electronice   </li></ul><ul><li>Sunt echipamente capabile s a   prelucreze informatia de tip alfa...
<ul><li>Principalele elemente ce compun calculatoarele electronice sunt: </li></ul><ul><li>unitatea aritmetică , care real...
<ul><li>II.Agendele electronice </li></ul><ul><li>Sunt aparate multifuncţionale care îndeplinesc funcţia de agendă telefon...
<ul><li>Principalele elemente ce compun acest tip de echipamente sunt: </li></ul><ul><li>microprocesorul , care este eleme...
<ul><li>III.Calculatoarele personale </li></ul><ul><li>Sunt echipamente electronice capabile să prelucreze informaţii codi...
<ul><li>Principalele elemente componente ale unui calculator personal sunt: </li></ul><ul><li>microprocesorul este un circ...
<ul><li>IV.Imprimantele </li></ul><ul><li>Sunt echipamente periferice care imprimă pe suporturi transparente sau opace car...
<ul><li>A .  I mprimantele matriceale </li></ul><ul><li>Realizează imprimarea pe hârtie cu ajutorul unui cap de scriere co...
<ul><li>B.Imprimantele cu jet de cerneală  </li></ul><ul><li>Sunt calitativ superioare celor matriceale, distingându-se pr...
<ul><li>C .Imprimantele laser  </li></ul><ul><li>Sunt cele mai performante aparate, oferind cea maimare viteză de tipărire...
<ul><li>V.Scanerele </li></ul><ul><li>Sunt echipamente periferice care realizează reprezentări numerice ale imaginilor, in...
<ul><li>Elementul principal al oricărui scaner îl reprezintă senzorii electromagnetici de citire. În majoritatea aparatelo...
<ul><li>B .Scanerele de mână   </li></ul><ul><li>Sunt cele mai simple şi mai ieftine aparate, oferind insă o precizie şi o...
<ul><li>P roiect prezentat de:  </li></ul><ul><li>Bretan Alina </li></ul>
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Produsele birotice si informatice...

3,045 views

Published on

0 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,045
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
71
Comments
0
Likes
3
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Produsele birotice si informatice...

  1. 2. <ul><li>PRODUSELE BIROTICE </li></ul>
  2. 3. <ul><li>B irotica reprezintă un ansamblu de tehnici şi mijloace care, pe baza automatizării activităţii de birou, au drept scop creşterea productivităţii şi calităţii muncii administrative. </li></ul><ul><li>Birotica face apel la tehnicile informaticii şi telecomunicaţiilor, asigurândprin mijloace electronice schimbul de informaţii, funcţii de ordonare a activităţilor şi informaţiei, pregătirea documentelor şi a corespondenţei. </li></ul><ul><li>Din această grupă de mărfuri fac parte următoarele produse: </li></ul><ul><li>masini de scris electronice </li></ul><ul><li>copiatoarele </li></ul><ul><li>telefoanele fixe </li></ul><ul><li>roboti telefonici </li></ul><ul><li>aparatele telefax </li></ul><ul><li>pagerele </li></ul><ul><li>telefoanele mobile </li></ul><ul><li>dictafoanele si raportofoanele </li></ul>
  3. 4. <ul><li>I. Masinile de </li></ul><ul><li>scris </li></ul><ul><li>electronice </li></ul><ul><li>Sunt echipamente care îmbină facilităţile maşinii de scris mecanice sau electromecanice cu cele oferite de programele de editare instalate pe calculatoarele personale. În funcţie de complexitate şi de facilităţile oferite, deosebim maşinile de scris propriu-zise, care se apropie din punct de vedere funcţional de maşinile mecanice sau electromecanice şi procesoarele de text. </li></ul>
  4. 5. <ul><li>Procesoarele de tex t sunt aparate cu dotări şi facilităţi care le apropie de calculatoarele personale specializate pe prelucrări de text. Principalele componente ale procesoarelor de text sunt: </li></ul><ul><li>tastatura , care este formată din 55-80 taste alfanumerice şi funcţionale; </li></ul><ul><li>microprocesorul specializat , care realizează prelucrarea datelor şi gestionează activitatea memoriilor şi a dispozitivelor periferice; </li></ul><ul><li>memoria volatilă , care are rolul de a păstra temporar caractere şi comenzi introduse de la tastatură, rezultatul unor operaţii realizate de microprocesor şi care îşi pierde conţinutul la întreruperea alimentării electrice; </li></ul><ul><li>memoria nevolatilă , care are rolul de a stoca atât informaţii privind legătura biunivocă </li></ul><ul><li>între tastele alfanumerice şi caracterele imprimate , cât şi documente sau dicţionare necesare prelucrării şi procesării textelor; </li></ul><ul><li>  unitatea de disc flexibil , care are rolul de a salva sau restaura documentememorate pe dischete; </li></ul><ul><li>unitatea de imprimare , care poate fi cu sferă sau cu ace. </li></ul>
  5. 6. <ul><li>II.Copiatoarele </li></ul><ul><li>Sunt echipamente care realizează reproduceri pe hârtie sau pe folii transparente ale unor documente conţinând text şi/sau imagini,prelucrate de pe un original realizat pe hârtie sau orice alt suport optic compatibil. </li></ul><ul><li>Figura 36 prezintă modul de clasificare a copiatoarelor . </li></ul>
  6. 7. <ul><li>Componentele principale ale unui copiator alb-negru sunt: </li></ul><ul><li>placa de expunere , care este realizată din sticlă sau material plastic transparent şi pe care se plasează documentul ce urmează a fi copiat; </li></ul><ul><li>lampa , care este o sursă electrică de lumină echilibrată spectral ce baleiază întreaga suprafaţă a plăcii de expunere; </li></ul><ul><li>sistemul optic , care este format din oglinzi şi lentile şi proiectează imaginea optică a documentului pe o suprafaţă fotosensibilă; </li></ul><ul><li>cilindrul de seleniu , care reprezintă suprafaţa fotosensibilă pe care se formează imaginea electrostatică a documentului; </li></ul><ul><li>  corotronul , care are rolul de a încărca în mod uniform cu sarcini electrice suprafaţa cilindrului de seleniu; </li></ul><ul><li>caseta pentru developer , care are rolul de a transforma imaginea electrostatică într-o imagine vizibilă prin depunerea pe suprafaţa cilindrului de seleniu a unui strat fin de pulbere neagră numită toner; </li></ul><ul><li>transportorul hârtiei , care antrenează foaia de hârtie pentru a fi încărcată electrostatic şi a prelua stratul fin de toner de pe suprafaţa cilindrului cu seleniu; </li></ul><ul><li>compartimentul de fixare , care are rolul de a fixa ireversibil tonerul pe suprafaţa hârtiei fie prin presiune, fie prin expunere la căldură. </li></ul>
  7. 8. <ul><li>III.Telefoanele fixe </li></ul><ul><li>Sunt aparate conectate la terminatia unei linii telefonice cu ajutorul cărora se pot efectua convorbiri telefonice cu alti abonati ai aceleia şi retele sau cu abonatii reţelelor de telefonie mobilă. </li></ul><ul><li>Figura 37 prezintă modul de clasificare a telefoanelor : </li></ul>
  8. 9. <ul><li>Principalele elemente componente ale terminalelor telefonice fixe sunt: </li></ul><ul><li>tastatura, care permite formarea numărului apelat, oferind totodată oserie de funcţii suplimentare prin care se pot memora şi reapela rapid numere de telefon, se poate decupla microfonul, se pot redirija apeluri către alte locaţii; </li></ul><ul><li>circuitul de formare a numărului , care baleiază tastatura şi generează,funcţie de modul de lucru ales, fie numărul de impulsuri, fie codul multifrecvenţă asociat tastei apăsate; </li></ul><ul><li>circuitul de comunicaţie , care conţine amplificatoarele de audiofrecvenţă necesare amplificării semnalului audio primit pe linia telefonică în vederea aplicării lui la difuzorul aparatului, respectiv a semnalului produs de microfon până la valorile standard pentru linia telefonică. </li></ul>
  9. 10. <ul><li>IV. Robotii telefonici </li></ul><ul><li>  </li></ul><ul><li>Sunt aparate electronice conectate la terminaţia unei linii telefonice care au rolul de a răspunde automat, dupăun număr preprogramat de apeluri, transmiţând corespondentului un mesaj vocal preînregistrat şi de a recepţiona şi memora mesajele primite de la corespondenţi. </li></ul><ul><li>Figura 38 prezintă modul de clasificare a roboţilor telefonici: </li></ul>
  10. 11. <ul><li>Roboţii telefonici sunt prevăzuţi cu două mecanisme de antrenare a benzii asemănătoare celor utilizate la casetofoane. Unul este utilizat pentru înregistrarea/redarea mesajului trimis, celălalt pentru mesajul primit.Funcţionarea acestor mecanisme este comandată de către un circuit integrat specializat. </li></ul><ul><li>După numărul preprogramat de apeluri, circuitul integrat specializat pune în funcţiune mecanismul corespunzător casetei pe care în prealabil a fost înregistrat mesajul trimis, care este astfel comunicat corespondentului apelant.Circuitul integrat sesizează pe cale electronică terminarea mesajului trimis,derulează banda înapoi şi opreşte mecanismul de antrenare a benzii. </li></ul><ul><li>După lansarea unui semnal sonor care avertizează corespondentul că aparatul este pregătit pentru înregistrarea semnalului primit, circuitul integrat specializat pune în funcţiune mecanismul de antrenare a benzii, înregistrând pe casetă un semnal de control şi mesajul primit. La terminarea acestuia, circuitul integrat specializat opreşte funcţionarea mecanismului, aparatul fiind pregătit pentru primirea unui nou mesaj . </li></ul>
  11. 12. <ul><li>V.Aparatele telefax   </li></ul><ul><li>Sunt produse electronice cu ajutorul cărora se pot transmite şi recepţiona pe linia telefonică documente conţinând text şi imagini. </li></ul><ul><li>Figura 39 prezintă modul de clasificare a aparatelor telefax. </li></ul>
  12. 13. <ul><li>A paratele telefax sunt formate din următoarele elemente componente: </li></ul><ul><li>unitatea de scanare , care transformă documentul de transmis în formă digitală; </li></ul><ul><li>unitatea de imprimare , care realizează operaţia inversă, transformând informaţia digitală primită prin linia telefonică într-o copie a documentului transmis; </li></ul><ul><li>microprocesorul specializat , care controlează activitatea unităţilor de scanare, imprimare şi a modemului, gestionând fluxul de date dintre aceste blocuri funcţionale şi linia telefonică; </li></ul><ul><li>modemu l, care reprezintă interfaţa dintre microprocesorul specializat şi linia telefonicăce realizează transmisia şi recepţia serială a informaţiei binare corespunzătoare documentelor; </li></ul><ul><li>registrul de memorie , care are rolul de a memora temporar informaţia binară, fiind utilizat la transmiterea documentelor către mai mulţi corespondenţi sau pentru retransmiterea documentelor către alte destinaţii; </li></ul><ul><li>aparatul telefonic încorporat , care este legat în derivaţie cu modemul şi permite realizarea convorbirilor telefonice. </li></ul>
  13. 14. <ul><li>VI.Pagerele </li></ul><ul><li>Sunt aparate electronice conectate unidirecţional prin unde electromagnetice la dispeceratul paging în raza căruia se află şi care sunt folosite pentru primirea mesajelor având caracter personal sau public. </li></ul><ul><li>În funcţie de modalitatea de prezentare a mesajului, pagerele pot fi: </li></ul><ul><li>cu semnal optic sau sonor, </li></ul><ul><li>cu afişaj numeric, </li></ul><ul><li>cu afişaj alphanumeric . </li></ul>
  14. 15. <ul><li>VII.Telefoanele mobile </li></ul><ul><li>T elefoanele mobile sunt echipamente cu ajutorul cărora se pot efectua convorbiri sau comunicaţii de date cu abonaţi ai reţelelor mobile sau fixe,legătura fiind realizatăprin comunicatii electromagnetice de radiofrecvenţă. </li></ul><ul><li>În prezent există mai multe sisteme de telefonie celulară incompatibileunele cu altele, fiecare având caracteristici diferite.După tehnologia utilizată la realizarea comunicaţiilor, telefoanele mobilese pot grupa în: </li></ul><ul><li>analogice (AMPS, TACS, NMT); </li></ul><ul><li>digitale (GSM, TDMA, CDMA). </li></ul><ul><li>Sistemele analogice prezintă dezavantaje mari, cum ar fi: influenţa puternică a depărtării de staţia fixă, influenţa perturbaţiilor radio asupra calităţii convorbirilor, gama redusăde servicii oferite, preţ ridicat, aglomerarea benzilor de frecvenţă alocate în zonele cu număr mare de utilizatori etc. </li></ul><ul><li>Din acest motiv practic aceste sisteme nu se mai utilizează. </li></ul><ul><li>Sistemele digitale de telefonie mobilă folosesc algoritmi complec şi decodificare a semnalului vocal în urma cărora acesta este transformat într-o reprezentare binar ă. Tehnologiile digitale conferă câteva avantaje esenţiale, cumar fi: capacităţi de peste 10 ori mai mari faţăde cele specifice reţelelor analogice, o gamă largăde servicii oferite (radiomesagerie bidirecţională, fax,poştăelectronică, transmisii de date, acces Internet etc.), sensibilitate redusă la perturbaţii radioelectrice </li></ul><ul><li>Sistemele de telefonie mobilă pot fi utilizate la realizarea de legături atât între două telefoane mobile cât şi între aparate mobile şi aparate fixe. </li></ul>
  15. 16. <ul><li>Elementele principale ale unui telefon mobil sunt: </li></ul><ul><li>afişajul alfa-numeric este format dintr-o matrice de puncte realizată cu cristale lichide şi permite vizualizarea stării diferitelor elemente componente, a numărului de telefon apelat sau apelant, citirea mesajelor etc.; </li></ul><ul><li>tastatura este formată dintr-un grup de taste alfa-numerice, un grup detaste funcţionale şi un grup de taste poziţionale; </li></ul><ul><li>circuitul electronic este un microprocesor specializat care comandă şi supraveghează activitatea celorlalte blocuri funcţionale având un rol complexprivind comunicaţia bidirecţionalăa informaţiei sonore şi a datelor informatice,preluarea comenzilor de la tastatură, prezentarea informatiilor numerice şi destare pe afişaj; </li></ul><ul><li>cartela de memorie SIM (Subscriber Identity Module) este o memorienevolatilă reinscriptibilă care conţine codul personal de identificare PIN(Personal Identity Number) şi toate caracteristicile abonamentului; </li></ul><ul><li>sursa de energie electrică utilizată pentru alimentarea telefonului poate fi formată dintr-un acumulator sau din elemente galvanice. Acumulatoarele, din punct de vedere al sistemului electrochimic ce stă la baza lor, pot fi cu electrozidin nichel-cadmiu (NiCd), aliaj al nichelului cu titanul-nichel pur (nichel hidratmetalic NiMH) sau pe bază de litiu şi compuşi bogaţi în carbon sau hidrogen(litiu-ion). </li></ul><ul><li>Principalele facilităţi oferite de sistemele de telefonie mobilă sunt: </li></ul><ul><li>oprire şi pornire programabilă; </li></ul><ul><li>alegerea semnalului sonor de avertizare la primirea unui apel sau unui mesaj şi reglarea nivelului sonor; </li></ul><ul><li>repetarea ultimelor 1 - 10 numere de telefon formate; </li></ul><ul><li>taste specializate pentru diverse servicii (salvare, poliţie, pompieri etc.); </li></ul><ul><li>comunicaţii de date sau transmisii fax; </li></ul><ul><li>afişarea orei exacte şi a stării diferitelor elemente şi funcţii active; </li></ul><ul><li>iluminarea afişajului; </li></ul><ul><li>calculator, agendă electronică, jocuri; </li></ul><ul><li>mesagerie vocală(serviciu furnizat de operator); </li></ul><ul><li>serviciul SMS de mesaje scurte (serviciu furnizat de operator); </li></ul><ul><li>serviciul de roaming care permite unui abonat să apeleze sau să fie apelat din orice ţară din Europa (serviciu furnizat de operator). </li></ul>
  16. 17. VIII. Dictafoanele si reportofoanele <ul><li>Sunt aparate electronice care din punct de vedere constructiv se aseamănă foarte mult cu casetofoanele, având totu şi o serie de particularităţi ce le deosebesc de acestea. Domeniul de utilizare a acestor aparate se restrânge la unele activităţi de secretariat sau din domeniul presei. În cadrul aplicaţiilor de secretariat, dictafonul este util pentru înregistrarea mesajelor verbale ce urmează a fi dactilografiate sau a mesajelor proprii. În domeniul presei, reportofonul este un aparat indispensabil pentru înregistrarea informatiilor sonore prezentate în cadrul interviurilor,conferinţelor de presă etc. </li></ul><ul><li>Figura 40 prezintă modul de clasificare a dictafoanelor. </li></ul>Pe lângă subansamblele caracteristice unui casetofon, dictafoanele au un subansamblu specific,şi anume circuitul de activare prin voce care permite utilizarea judicioasăa benzii magnetice şi a energiei furnizate de sursa de curent electrochimică prin comanda funcţionării mecanismului de antrenare a benzii şi a circuitelor electronice de înregistrare în cazul în care microfonul captează sunete al căror nivel depăşeşte un anumit prag.
  17. 18. <ul><li>PRODUSE INFORMATICE </li></ul>
  18. 19. <ul><li>E chipamentele informatice sunt aparate electronice destinate captării,prelucrării şi stocării informaţiei organizate în reprezentare binară. </li></ul><ul><li>Aparatele informatice au o largă răspândire, fiind utilizate în activitatea de secretariat, la prelucrarea datelor economice şi ştiinţifice, în domeniul captării şi prelucrării sunetelor şi imaginilor etc. </li></ul><ul><li>Din aceasta grupa de marfuri fac parte produse: </li></ul><ul><li>calculatorele electronice </li></ul><ul><li>agenda electronica </li></ul><ul><li>calculatoarele personale </li></ul><ul><li>imprimantele </li></ul><ul><li>scanerele </li></ul>
  19. 20. <ul><li>I.Calculatoarele electronice </li></ul><ul><li>Sunt echipamente capabile s a prelucreze informatia de tip alfanumeric, realizând rapid operatii matematice. </li></ul><ul><li>Figura 41 prezint ă modul de clasificare a calculatoarelor electronice. </li></ul>
  20. 21. <ul><li>Principalele elemente ce compun calculatoarele electronice sunt: </li></ul><ul><li>unitatea aritmetică , care realizează operaţiile matematice între numere,pe baza datelor introduse de la tastatura sau provenind din memorii şi controlează schimbul de date între diferitele elemente ale calculatorului; </li></ul><ul><li>memoria ROM (Read Only Memory), care este o memorie nevolatilă,programată de către producător şi are rolul de a păstra instrucţiunile pe baza cărora unitatea aritmetică realizează calculele şi pe cele pentru schimbul de date cu memoria volatilă si cu imprimanta; </li></ul><ul><li>memoria RAM (Random Access Memory), care este o memorie volatilă şi are rolul de a stoca temporar rezultatele intermediare obţinute, în vederea utilizării lor ulterioare; </li></ul><ul><li>imprimanta , care este dispozitivul ce realizează tipărirea pe hârtie,termic sau cu ace, a operanzilor, operaţiei efectuate şi a rezultatului; </li></ul><ul><li>afişajul , care prezintă vizual, alfanumeric sau grafic, operanzii, operaţia realizată şi rezultatul. </li></ul>
  21. 22. <ul><li>II.Agendele electronice </li></ul><ul><li>Sunt aparate multifuncţionale care îndeplinesc funcţia de agendă telefonică, memorator pentru date şi evenimente importante,calendar, ceas cu alarmă, calculator etc., fiind foarte utile în activitatea de secretariat.În funcţie de operaţiile pe care le realizează, ele se diferenţiază în: </li></ul><ul><li>agende electronice simple , care îndeplinesc funcţiile de ceas electronic,agendă pentru numerele de telefon, agendă pentru memorarea unor scurte informaţii şi date personale şi au o memorie de maximum câteva zeci de kiloocteţi; </li></ul><ul><li>organizerele , care sunt aparate mult mai complexe şi versatile,dispunând de o serie de funcţii suplimentare precum calendar, ceas cu alarmă şi cu posibilitatea afişării orei exacte în diferite zone ale globului, planificator pentru întâlniri, activităţi, cheltuieli, memorarea unor notiţe, transferul datelor către un computer personal sau către un echipament periferic şi au memorii dezeci şi sute de kiloocteţi care pot fi extinse cu module externe. </li></ul>
  22. 23. <ul><li>Principalele elemente ce compun acest tip de echipamente sunt: </li></ul><ul><li>microprocesorul , care este elementul principal al agendei electronice şi are rolul de a prelucra informaţiile provenind de la celelalte elemente componente ale echipamentului, controlând totodată şi activitatea acestora; </li></ul><ul><li>memoria ROM (Read Only Memory), care este o memorie nevolatilă ce conţine o serie de programe pe baza cărora microprocesorul ia cunoştinţă de elementele ce intră în componenţa agendei, de protocoalele de comunicaţie; </li></ul><ul><li>memoria RAM (Random Access Memory), care este o memorie volatilă ce stochează informaţiile operative introduse în timpul lucrului operatorului; </li></ul><ul><li>controlerul de afişaj şi afişajul , care prezintă sub formă alfanumerică informaţiile cerute de operator şi sub formă grafică o serie de pictograme asociate diferitelor funcţii ale agendei (ceas,agendătelefonică, program deîntâlniri etc.); </li></ul><ul><li>controlerul de intrare/ieşire , care stabileşte legătura între microprocesor  şi dispozitivele periferice de intrare/ieşire (tastatura şi portul de comunicaţii); </li></ul><ul><li>tastatura , care este de tip alfanumeric şi este dotată cu o serie de taste cu care se pot apela funcţiile agendei sau realiza operaţiile speciale; </li></ul><ul><li>portul de comunicaţii , care realizează transmisia datelor către uncalculator personal, o altă agendă sau un echipament periferic; </li></ul><ul><li>controlerul pentru cartele externe , care realizează schimbul de informaţii cu cartelele externe de extensie; </li></ul><ul><li>cartelele externe de extensie , care ofer ăposibilitatea creşterii performanţelor prin îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice şi oferirea de noifacilităţi, cum ar fi: memorie RAM suplimentară, bibliotecă de constantematematice, fizice sau tehnice, bibliotecă de funcţii matematice, fizice sau tehnice, program de calcul tabelar, dicţionare etc. </li></ul>
  23. 24. <ul><li>III.Calculatoarele personale </li></ul><ul><li>Sunt echipamente electronice capabile să prelucreze informaţii codificate numeric în sistemul de numeraţie binar.Prelucrarea se realizează prin intermediul operaţiilor aritmetice, logice, transferurilor de informaţie şi are loc în urma executării unui şir de instrucţiuni,alcătuind un program care specifică operaţiile elementare efectuate şi operanzii utilizaţi. </li></ul><ul><li>Dacă la începuturile utilizării tehnicii de calcul informaţia prelucrată era de tip alfanumeric şi mai târziu de tip grafic, în prezent, datorită realizării unor circuite electronice capabile să convertească semnale audio şi video din format analogic clasic în format binar, utilizarea tehnicii de calcul a devenit posibilă şi în domeniile audio-video şi telecomunicaţii. </li></ul><ul><li>Astfel a apărut conceptul de multimedia care presupune prelucrarea unitară cu ajutorul calculatoarelor a informaţiilor numerice (date, text, grafică) şi a celor analogice, convertite sub formă digitală(sunet, imagine).Calculatoarele personale s-au îmbogăţit cu o serie de noi blocuri funcţionaleprecum: placa de achiziţie sunet, placa de achiziţie imagine, tunerul radio,tunerul TV, unitatea de citire a discurilor compacte audio, video sau informatice şi cu accesoriile externe necesare: microfoane, miniboxe audio, minicameră video, scaner etc. </li></ul><ul><li>Figura 42 prezintă modul de clasificare a calculatoarelor personale </li></ul>
  24. 25. <ul><li>Principalele elemente componente ale unui calculator personal sunt: </li></ul><ul><li>microprocesorul este un circuit integrat logic universal care constituieelementul de bază al unui calculator personal şi are rolul de a prelucra informaţiile binare provenind din memorii, de la echipamentele de intrare/ieşire sau care intră în componenţa programelor şi de a dirija activitatea celorlalte blocuri funcţionale; </li></ul><ul><li>- magistralele de adrese , de date şi de comenzi, care sunt grupuri de conductoare folosite în comun de blocurile funcţionale pentru transmiterea semnalelor electrice ce compun in formaţiile binare; </li></ul><ul><li>- memoria , care este formată din circuite integrate ce au rolul de a stoca programele şi informaţiile asociate acestora; </li></ul><ul><li>- controlerul unităţilor de stocare a informaţiei , care gestionează schimbul bidirecţional de informaţii între procesor şi unităţile de disc dur, de disc flexibil şi de compact disc; </li></ul><ul><li>- unităţile pentru stocarea informaţiei , care asigură un mediu de stocare magnetic de capacitate mare şi care în mod uzual sunt unităţi de disc dur, unităţi de disc flexibil şi unităţi de citire a discurilor compacte; </li></ul><ul><li>- interfeţele seriale , care realizeaza comunicaţia calculatorului cu exteriorul prin transmiterea serială a informaţiei binare către echipamentele periferice dotate cu interfaţă de acest tip; </li></ul><ul><li>- interfeţele paralele , care realizează comunicaţia calculatorului cu exteriorul prin transmiterea paralelă, pe 8 biţi, a informaţiei binare către echipamentele periferice dotate cu interfaţă de acest tip; </li></ul><ul><li>- controlerul interfeţelor seriale şi paralele , care gestionează comunicaţia interfeţelor cu microprocesorul; </li></ul><ul><li>- controlerul de tastatură , care gestionează transferul informaţiei de la tastatură la microprocesor  şi realizează conversia datelor binare din format serial în format paralel; </li></ul><ul><li>- tastatura , formată în general din 80-85 taste pentru calculatoarele portabile şi 101-105 taste pentru calculatoarele staţionare, permite introducereaîn calculator a datelor alfanumerice şi apelarea unor funcţii specifice; </li></ul><ul><li>- mouse-ul , care este un dispozitiv ce stabileşte o corespondenţă univocă între o anumită poziţie a sa şi poziţia cursorului pe ecran, permiţând explorarea comodă a suprafeţei ecranului; </li></ul><ul><li>- placa video , care generează semnalele necesare monitorului pentru afişarea informaţiilor video pe ecran; </li></ul><ul><li>- monitorul , care asigură vizualizarea pe ecran a informaţiilor numerice şi grafice necesare utilizatorului şi permite o comunicaţie între acesta şi procesele care au loc în cadrul sistemului de calcul; </li></ul><ul><li>- fax-modemul , care realizează transmisiile seriale de informaţii (date,fax, sunet, imagine) prin linia telefonică, conectând astfel două calculatoare la distanţă; </li></ul><ul><li>- placa de reţea , care conectează calculatorul la reţeaua informatică transformând informaţia binară din format paralel în format serial şi transmiţând-o pe baza unor protocoale de reţea stabilite; </li></ul><ul><li>-  placa de achiziţie imagini , care realizează captarea imaginilor statice şi dinamice de la minicamera video, camera video, videocasetofon sau televizor; </li></ul><ul><li>- placa de achiziţie a sunetului , care transformă în formă numerică sunetul provenind de la o sursă analogică de semnal audio (microfon, picup, casetofon,CD-player etc.) sau generează semnalul sonor analogic din înregistrările numerice memorate sau provenite din echipamente numerice de înregistrare; </li></ul><ul><li>- miniboxele , care se conectează la placa de achiziţie a sunetului realizând audiţia semnalului sonor analogic preluat de la ieşirea plăcii. </li></ul>
  25. 26. <ul><li>IV.Imprimantele </li></ul><ul><li>Sunt echipamente periferice care imprimă pe suporturi transparente sau opace caractere alfanumerice şi reprezentări grafice. </li></ul><ul><li>Figura 43 prezintă modul de clasificare a imprimantelor. </li></ul>
  26. 27. <ul><li>A . I mprimantele matriceale </li></ul><ul><li>Realizează imprimarea pe hârtie cu ajutorul unui cap de scriere compus din 9 până la 24 de ace, a şezate într-o matrice şi acţionate electromagnetic de către procesorul specializat ce controlează activitatea echipamentului. </li></ul><ul><li>În faţa capului de imprimare se află o bandă impregnată cu tuş sau negrude fum, numită ribon. Deplasarea capului ca şi avansul cu un rând al hârtiei sunt realizate de două motoare electrice comandate de un microprocesor specializat. </li></ul><ul><li>Pentru modul text, imprimantele posedă o memorie nevolatilă în care sunt păstrate imaginile familiilor de litere şi corespondenţa cu codurile asociate fiecărui caracter alfanumeric în parte. Unele modele posedă şi o memorie volatilă numită buffer, care păstrează temporar datele primite de la calculator. </li></ul><ul><li>Dintre avantajele acestui tip de imprimantăpot fi enumerate: </li></ul><ul><li>- construcţie relativ simplă, robusteţe mecanică şi costuri reduse; </li></ul><ul><li>- utilizeazăo varietate largă de suporturi de imprimare, din acest punct devedere fiind cel mai lipsit de pretenţii tip de imprimantă; </li></ul><ul><li>- costul pe pagină(cota parte din preţul imprimantei la care se adaugă costul consumabilelor,hârtie şi ribon) este scăzut. </li></ul><ul><li>Dezavantajele acestui tip de imprimantăsunt: </li></ul><ul><li>- viteză micăde imprimare; </li></ul><ul><li>- rezoluţie scăzută; </li></ul><ul><li>- nivel ridicat al zgomotului produs . </li></ul>
  27. 28. <ul><li>B.Imprimantele cu jet de cerneală  </li></ul><ul><li>Sunt calitativ superioare celor matriceale, distingându-se printr-o viteză de tipărire mai mare, o rezoluţie mai bună şi un zgomot mai redus. </li></ul><ul><li>Acest tip de imprimante este dotat cu un cap de imprimare conţinând 50-300 de duze, având diametrul de 50-70 µ m, prin care sunt eliminate picături foarte fine de cerneală, cu un volum de 10-40 10-12litri. Duzele sunt dispuse pedouă sau trei rânduri paralele. Activitatea fiecărei duze este controlată de microprocesorul specializat care supervizează activitatea întregului echipament. </li></ul><ul><li>Modul de tractare a hârtiei a fost preluat de la imprimantele matriceale:un tambur de cauciuc preia hârtia, iar un motor acţionat de microprocesorul specializat face ca hârtia să avanseze pe verticală. Mişcarea pe orizontală a capului de imprimare se realizează, de asemenea, de un motor prin intermediul unei curele de transmisie. </li></ul><ul><li>Imprimantele color dispun de regulă de 2 capete de imprimare, unul pentru imprimări alb-negru, celălalt pentru imprimări color. Capul de imprimare poate fi solidar cu rezervorul de cerneală sau independent de rezervor. În primulcaz, la epuizarea rezervorului, odată cu înlocuirea acestuia se înlocuieste automat şi capul de imprimare, iar în al doilea caz schimbarea capului de imprimare nu se realizează la fiecare înlocuire a rezervorului cu cerneală. </li></ul><ul><li>Rezervoarele de cerneală sunt pentru imprimări alb-negru sau color, iar unele modele de imprimante mai folosesc un rezervor special pentru imprimări de calitate fotografică. Rezervoarele de cerneală color sunt, la rândul lor,realizate în dou ă variante constructive: </li></ul><ul><li>- compacte , conţinând în trei compartimente separate cernelurile corespunzătoare culorilor primare (turcoaz, mov şi galben); </li></ul><ul><li>- separate , pe cele trei culori primare, soluţie mai raţională din punct de vedere economic şi ecologic deoarece, consumul de cerneală nefiind egal, un rezervor se poate epuiza mai rapid decât celelalte, ceea ce presupune înlocuirea unui singur cartuş şi nu a întregului set. </li></ul><ul><li>Majoritatea imprimantelor cu jet de cerneală posedă un alimentator automat de hârtie.Dintre avantajele acestui tip de imprimantă pot fi enumerate: </li></ul><ul><li>- preţ mai scăzut decât cel al imprimantelor laser; </li></ul><ul><li>- calitatea şi viteza de imprimare mai bune decât cele ale imprimantelor matriceale; </li></ul><ul><li>- posibilitatea imprimării color la un preţ rezonabil al echipamentului şi al consumabilelor; </li></ul><ul><li>- nivel de zgomot mai redus decât cel al imprimantei matriceale. </li></ul><ul><li>Dezavantajul major al acestui tip de imprimantă constă în costul pe pagină tipărită mai ridicat decât la celelalte tipuri de imprimante. </li></ul>
  28. 29. <ul><li>C .Imprimantele laser  </li></ul><ul><li>Sunt cele mai performante aparate, oferind cea maimare viteză de tipărire, costul pe pagină cel mai scăzut, o rezoluţie de imprimaremult mai ridicată decât a celorlalte tipuri de imprimante şi cel mai redus nivel de zgomot. </li></ul><ul><li>Tipărirea color cu imprimantele laser presupune costuri ridicate iar în timpul funcţionării, unele tipuri de imprimante laser produc ozon, care, peste anumite limite, devine dăunător sănătăţii. </li></ul><ul><li>Imprimanta laser se aseamănă din punct de vedere constructiv şi almodului de realizare a imprimării cu un copiator electrostatic, fiind prevăzută cu aproape acelea şi elemente constitutive. În plus, faţă de copiator există o unitate electronică numită </li></ul><ul><li>Raster Image Processor (RIP) care preia datele provenind de la calculatorul personal transformându-le în imaginea paginii ce urmează a fi tiparită. Deoarece cantitatea de date este foarte ridicată (imprimarea efectuându-se pe pagini şi nu pe rânduri ca la celelalte tipuri de imprimante), imprimanta laser este dotată cu o memorie volatilă capabilă să păstreze imaginea cel puţin a unei pagini. </li></ul><ul><li>Există imprimante care nu posedă un bloc electronic propriu pentru construirea paginilor, numite imprimante GDI (Graphic Device Interface).Denumirea provine de la faptul că driverul de imprimantă (programul care stabileşte parametrii comunicaţiei cu calculatorul personal) valorifică datele din GDI-ul programului Windows şi le trimite, gata prelucrate, imprimantei laser.Imprimantele GDI sunt foarte avantajoase ca preţ, dar necesită un calculator performant, cu multă memorie RAM, iar imprimarea nu se poate realiza decât sub Windows. </li></ul><ul><li>Din punct de vedere al modului de formare a imaginii pe tamburul fotosensibil, imprimantele pot fi: </li></ul><ul><li>cu diodă laser şi oglindă rotativă (imprimante laser propriu-zise); </li></ul><ul><li>cu lampă cu halogen şi un rând de celule cu cristale lichide (imprimanteLCD); </li></ul><ul><li>cu un rând de diode electro luminiscente (imprimante cu LED-uri). </li></ul><ul><li>Cea mai mare răspândire o au imprimantele cu diodă laser  şi imprimantele cu LED-uri deoarece, primele nu posedă practic nici un dezavantaj tehnic şi calitativ major, iar celelalte sunt caracterizate de un preţ avantajos.Imprimantele cu celule LCD nu au viteză de tipărire indicată deoarece celulele LCD sunt lente.În funcţie de varianta constructivă aleasă de producător, cartuşul de toner poate fi independent de cilindrul fotosensibil sau pot fi grupate compact într-un singur ansamblu, fiecare variantă având propriile avantaje şi dezavantaje. </li></ul>
  29. 30. <ul><li>V.Scanerele </li></ul><ul><li>Sunt echipamente periferice care realizează reprezentări numerice ale imaginilor, indiferent de semnificaţia lor. Acestea pot fi blocuri detext, desene, imagini, fotografii, diafilme, diapozitive etc., imaginile putând fi obţinute prin reflexie sau prin transmisia luminii. </li></ul><ul><li>Reprezentarea numerică a imaginii este preferată deoarece permite stocarea şi prelucrarea pe calculator, utilizându-se programe speciale. </li></ul><ul><li>Figura 44 prezintă modul de clasificare a scanerelor. </li></ul>
  30. 31. <ul><li>Elementul principal al oricărui scaner îl reprezintă senzorii electromagnetici de citire. În majoritatea aparatelor sunt folosiţi senzori CCD(Charge Coupled Device), iar unele aparate profesionale utilizează tuburi fotomultiplicatoare care sunt mult mai sensibile la lumină, ceea ce permite evidenţierea celor mai fine detalii ale zonelor întunecate. </li></ul><ul><li>Dacă scanerele alb-negru şi cele color cu trei treceri utilizează un singur rând de senzori electronici de citire, celelalte aparate necesită trei seturi de senzori, câte unul pentru fiecare din culorile primare (roşu, verde şi albastru). </li></ul><ul><li>Metoda de scanare cu o singură trecere, utilizând o prismă pentru descompunerea luminii în culorile primare, este cea mai precisă, mai rapidă dar şi cea mai scumpă metodă. </li></ul><ul><li>A .Scanerele cu tambur </li></ul><ul><li>  </li></ul><ul><li>Oferă performanţe bune dar o arie mai limitată de utilizare datorită faptului că pot prelua imagini de pe documente opace şi cu grosimi reduse (maximum 0,5 mm). Aceste scanere antrenează documentul cu ajutorul unui tambur de transport, trecându-l prin dreptul senzorilor care preiau informaţiile de imagine. Unele modele posedă un dispozitiv pentru alimentare aautomată cu originale. Operaţia de scanare se realizează printr-o singură trecere,atât pentru imagini alb-negru, cât şi pentru imagini color. </li></ul>
  31. 32. <ul><li>B .Scanerele de mână   </li></ul><ul><li>Sunt cele mai simple şi mai ieftine aparate, oferind insă o precizie şi o rezoluţie scăzută a scanării. Dimensiunile maxime ale imaginii prelucrate rar depăşesc dimensiunile specifice unei cărţi poştale.Utilizarea acestui aparat presupune deplasarea sa cât mai uniformă şi cu o viteză moderată, deoarece el nu posedă mecanism propriu de deplasare. Din aceste motive scanerele de mână pentru aplicaţii generale nu se mai fabrică. S-a dezvoltat o categorie aparte de scanere de mână destinate citirii codurilor de bară cu aplicaţii largi în activităţi comerciale şi de evidenţă (mijloace fixe,obiecte de inventar). </li></ul><ul><li>C .Scanerele flatbed   </li></ul><ul><li>Oferă performanţe la nivelul aparatelor cu tambur dar sunt mai versatile, permiţând preluarea imaginilor din documente mai groase şi chiar, cu ajutorul unui modul suplimentar, de pe suporturi transparente(diapozitive, filme, folii transparente). </li></ul><ul><li>Documentul de scanat este aşezat pe placa de sticlă a aparatului, iar în timpul operaţiei, sania cu sursa de lumină şi senzorii electronici de citire se deplasează de-a lungul suprafeţei de scanat. Operaţia de scanare se realizează printr-o singură trecere, în cazul scanării alb-negru, iar pentru cea color printr-o singură trecere sau prin trei treceri succesive, în funcţie de varianta constructivă aleasăde producător. </li></ul>
  32. 33. <ul><li>P roiect prezentat de: </li></ul><ul><li>Bretan Alina </li></ul>

×