MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI                 LUCRARE DE LICENŢĂ        “ Veniturile – compon...
CUPRINS :I . ABSTRACT .......................................................................................................
3.2.1.3. Contabilitatea altor servicii executate de terti ......................... 51                   3.2.1.4.Contabili...
I .ABSTRACT       The paper entiteled “The earnings , an important component of the profit and lossaccount ” is made up of...
II. OBIECTIVELE LUCRĂRIILucrarea de licenţă “ Veniturilor – Componentă importantă a contului de profit şipierdere” are urm...
IV . CONŢINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE                                               CAPITOLUL 1                     ...
acrodate şi încasarea dobânzilor aferente.             Furnizorii şi alţi creditori comerciali prezintă de obicei un inter...
Fiabilitatea(“Reliability”):pentru         a întrunii acestă         calitate,             informaţia    contabilătrebuies...
reprezinte o însuşire calitativă primară a informaţieifinanciar-contabile.              Oinformaţie4estecredibilăatuncicân...
faptulcă,orice                schimbareîn                           acestepoliticitrebuieprezentată,iar    efecteleunorast...
financiare sunt menite să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi deutilizatori, de exemplu, acţionari,...
Prin recurs la reglementare, în continuare sunt preluate elementele definitorii ale celordouă sisteme:             Persoan...
-     entitate care a întocmit situaţiile financiare anuale va întocmi situaţii financiare anuale             simplificate...
- societăţile în comandită pe acţiuni; şi                    - societăţile cu răspundere limitată.              b ) societ...
fond avantaje economice sub formă de producere de bunuri şi servicii, schimb al activelorexistente cu alte active, utiliza...
De asemenea, deseori, aceste câştiguri sunt raportate fără a se lua în calcul cheltuielileasociate.              Şi la niv...
1.4.OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE                                       13              Obiectivul situaţiilor        ...
Performanţa financiară este definită, în reglementare, în sens restrâns prin profitul saupierderea entităţii, acestea fiin...
Pentru întocmirea situaţiilor financiare pentru anul 2011 Ministerul Finanţelor Publicea emis Ordinul 52/ 2012 prin care s...
Formatul bilanţului, adoptat în cadrul reglementărilor, în concordanţă cu reguliledetaliate mai înainte, se prezintă după ...
2.   Sume de încasat de la entităţile afiliate3.   Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtut...
8.   Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale   H.Provizioane  1.    Provizioane ...
C.Cheltuieli în avans           D.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an           E.Active...
1.5.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu            O entitate trebuie să prezinte o situaţie a modificărilor cap...
Situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar ale entităţii dincursul perioadei, clasificate pe ...
CAPITOL 2 FORMA,CONTINUTUL ŞI STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE       Contul de profit şi pierdere reprezintă a dou...
b) cheltuieli cu asigurările sociale, protecţia socială, cu menţionarea distinctă a        cheltuielior referitoare la pen...
datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Cheltuielile sunt recunoscute pe bazaasocierii directe între cos...
IAS118 prevede ca urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere sa fieprezentate ca alocari ale profitului sa pier...
+/- variaţia stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie  - materii prime şi consumabile utilizate  -    c...
Normalizatorii români au ales şi au impus schema-listă, în care se clasifică elementeledupă natură, prin preluarea din Dir...
- din vânzări                      - imobilizări financiare- din producţie de imobilizări     - investiţii pe termen scurt...
de la care vânzările şi prestările de servicii efectuate pot să fie incluse în rezultate, altfel spus momentul când sunt c...
2.2.3.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Reglementărilor ContabileRomâneşti          OMFP 3055/2009 clas...
-        venituri extraordinare.           a) Veniturile din exploatare cuprind:           -        venituri din vânzarea ...
3.1.1 Informaţii generale       Denumirea : SC PANZOOTRAS SRL       Forma juridică : S.R.L       Nr de înmatriculare la Of...
Produs natural , obţinut din făină albă tip 650, drojdie,sare şi apă. Această pîine estecel mai bine vândută pe piaţă avân...
RON                        Evolutia cifrei de afaceri la SC PANZOOTRAS SRL    3,000,000                                   ...
14.     Profit net                                          49.770    64.034          15.     Rezultat reportat           ...
Acest indicator în mod normal trebuie să fie peste 30 % . In cazul de faţă acesta este numai de8-13 %. Este evident că SC ...
NFR 2010 = [560.728- 44.704]- [ 1.107.125-201.659.45]= 516.024-905.465,55= -      389.441.55 lei      NFR 2011= [742.124- ...
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Licenta
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Licenta

9,009

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
9,009
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
190
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Licenta

  1. 1. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI LUCRARE DE LICENŢĂ “ Veniturile – componentă importantă a contului de profit si pierdere „ Târgu Mureş 2012 1
  2. 2. CUPRINS :I . ABSTRACT .......................................................................................................................... 4II. OBIECTIVELE LUCRĂRII .............................................................................................. 5II. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII ............................................................... 5IV . CONTINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE .............................................. 6CAPITOLUL 1.SITUAŢII FINACIARE ANUALE ............................................................. 6 1.1. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE INFORMAŢIEI CONTABILE ... 6 1.2.DISPOZITII SI DELIMITARI GENERALE PRIVIIND SITUATIILE FINANCIARE. ............................................................................................................. 10 1.3.ELEMENTELE MODELATE PRIN SITUAŢIILE FINANCIARE. .................... 14 1.4.OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ..................................................... 17 1.5.FORMATUL Şl CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE....... 18 1.5.1 Bilanţul .................................................................................................... 18 1.5.1.1.Dispoziţii şi delimitări generale ................................................ 18 1.5.1.2. Formatul bilanţului .................................................................. 19 1.5.1.3. Formatul bilanţului prescurtat: ................................................ 22 1.5.2. Contul de profit si pierdere ..................................................................... 23 1.5.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu .............................................. 24 1.5.4 Situaţia fluxurilor de numerar ( trezorerie).............................................. 24 1.5.5. Notele explicative la situaţiile financiare anuale .................................... 25CAPITOLUL 2 .FORMA,CONTINUTUL ŞI STRUCTURA CONTULUI DE PROFITŞI PIERDERE ......................................................................................................................... 26 2.1.STRUCTURA DETALIATĂ A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE ......... 26 2.1.1.Contul de profit şi pierdere conform IAS 1 ............................................. 28 2.1.2.Contul de profit şi pierdere conform Directivei a IV-a ........................... 30 2.1.3.Contul de profit şi pierdere conform reglementărilor româneşti. ............ 30 2.2. VENITURILE ,ELEMENT AL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE ......... 31 2.2.1.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform IAS ....................... 32 2.2.2.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Directivei a IV-a ... 33 2.2.3.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Reglementărilor Contabile Româneşti ........................................................................................ 34CAPITOLUL 3. IMPORTANŢA VENITURILOR LA SC PANZOOTRAS SRL .......... 35 3.1.PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE .................................................. 35 3.1.1 Informaţii generale .................................................................................. 36 3.1.2.Indicatori de analiză economico – financiară .......................................... 37 3.1.3 .Structura organizatorică a societăţii PANZOOTRAS SRL ................... 44 3.2.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A CHELTUIELILOR SI VENITURILOR LA S.C. PANZOOTRAS SRL ................... 47 3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare ............................................... 47 3.2.1.1.. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile .......................... 48 3.2.1.2.. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi ................................................................................................... 50 2
  3. 3. 3.2.1.3. Contabilitatea altor servicii executate de terti ......................... 51 3.2.1.4.Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate ................................................................................................ 53 3.2.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul ................................ 53 3.2.1.6. Contabililtatea cheltuielilor privind amortizările , provizioanele şi ........................................................................................................... 56 3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare ................................................... 57 3.2.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare .............................................. 573.3.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE A VENITURILORLA S.C PANZOOTRAS SRL ............................................................................................... 58 3.3.1.Contabilitatea veniturilor din exploatare ................................................. 59 3.3.2.Contabilitatea veniturilor componente cifrei de afaceri .......................... 59 3.3.3. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse .................................. 60 3.3.4. Contabilitatea veniturilor financiare ....................................................... 62 3.3.5.Contabilitatea veniturilor extraordinare................................................... 623.4.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE ŞI ANALITICE AREZULTATELOR LA S.C. PANZOOTRAS SRL ................................................................ 63 3.4.1 Decontarea cheltuielilor şi veniturilor ..................................................... 63 3.4.2. Calculul şi contabilizarea impozitului pe profit ..................................... 66CAPITOLUL IV. ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARA A SC PANZOOTRASSRL .......................................................................................................................................... 684.1 EVOLUŢIA VENITURILOR , CHELTUIELIOR ŞI A CIFREI DE AFACERI 2008-2011 LA SC PANZOOTRAS SRL .......................................................................................... 68 4.1.1 Evoluţia veniturilor din exploatare .......................................................... 69 4.1.2 Evoluţia cheltuielilor din exploatare ...................................................... 69 4.1.3 Evoluţia cheltuielior financiare ............................................................... 70 4.1.4 Evoluţia veniturilor financiare ................................................................ 71 4.1.5 Evoluţia cifrei de afaceri.......................................................................... 71 4.1.6 Abaterea absolută a cifrei de afaceri : .................................................. 724.2 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI VENITURILOR , CHELTUIELIOR SIAI CIFREI DE AFACERI ,2008-2011 LA SC PANZOOTRAS SRL ................................... 73 4.2.1 Rata rentabilităţii veniturilor ................................................................... 73 4.2.3 Cheltuieli din exploatare la 1000 lei venituri din exploatare.................. 75 4.2.3. Analiza ratei rentabilităţii comerciale : .................................................. 76 4.2.4. Analizarateirentabilităţiiresurselorconsumate . ...................................... 774.3.EVOLUTIA REZULTATELOR FINACIARE 2008-2011 la SC PANZOOTRAS SRL.. 79 4.3.1. Analizarezultaltatului financiar brut . ..................................................... 79 4.3.2. Analizarezultaltatului financiar net . ....................................................... 80 4.3.2. Analiza structurii rezultaltatului financiar ........................................ 80CAPITOLUL V. CONCLUZII ŞI PROPUNERI ................................................................ 81BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 83Anexe ....................................................................................................................................... 84 3
  4. 4. I .ABSTRACT The paper entiteled “The earnings , an important component of the profit and lossaccount ” is made up of two parts . The theoretical part trates the information from the accounting point of view andthe way of presenting it in annual financial situations. In Chapter I are represented the shape and the content of the financial situationsaccording to the least accounting settlement operations,presented in OMFP 3055/2009. In the practical applications part is presented a research regarding theimportance of the earnings at a society with limited accountability.(Ltd)-SC.PANZOOTRAS SRL. In Chapter III the paper is detailing the content,the shape and the structure ofthe profit and loos account that later ,in Chapter IV to trate the way of registration in theoutlay and earnings of the bookkeeping at the analysed society . It is also made an examination from the point of view of the indicators,obtainedby this economical entity to distinguish the significance of earnings in the performance ofthe society. The paper ends with observations about the aquired results and proposals,concerning the improvement of society‟s results through actions considering the factorialelements of the earnings. 4
  5. 5. II. OBIECTIVELE LUCRĂRIILucrarea de licenţă “ Veniturilor – Componentă importantă a contului de profit şipierdere” are următoarele obiective: - Prezentarea teoretică a informaţiei contabile şi importanţei acesteia - Prezentarea situaţiilor financiare anuale întocmite la o societate cu răspundere limitată . - Prezentarea conţinutului ,formei şi structurii contului de profit şi pierdere . - Prezentarea situaţiei financiare la SC PANZOOTRAS SRL - Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor la SC PANZOOTRAS SRL - Reflectarea în contabilitate a veniturilor la SC PANZOOTRAS SRL - Reflectarea în contabilitate a rezultatelor financiare la SC PANZOOTRAS - Analiza rezultatelor economico-financiare la SC PANZOOTRAS SRL II. METODOLOGIA ELABORĂRII LUCRĂRII - Studierea literaturii de specialitate privind informaţia contabilă. - Studierea literaturii de specialitate şi a legislaţiei româneşti privind situaţiile financiare anuale întocmite de o societate cu răspundere limitată . - Studierea literaturii de specialitate privind conţinutul ,forma şi structura contului de profit şi pierdere . - Preluarea datelor din documente justificative şi sistemul informatic a cheltuielilor şi modul lor de înregistrare în contabilitate de la SC PANZOOTRAS SRL - Preluarea datelor din documente justificative şi sistemul informatic a cheltuielior , veniturilor şi modul lor de înregistrare în contabilitate SC PANZOOTRAS SRL - Analiza structurii şi dinamicii principalelor componente a contului de profit şi pierdere la SC PANZOOTRAS SRL - Analiza rezultatelor financiare obtinute . 5
  6. 6. IV . CONŢINUTUL TEORETIC AL TEMEI ANALIZATE CAPITOLUL 1 SITUAŢII FINACIARE ANUALE 1.1. CARACTERISTICILE CALITATIVE ALE INFORMAŢIEI CONTABILE “Caracteristicilecalitativesuntatributecaredeterminăutilitateainformaţiei oferitedesituaţiilefinanciare” 1.Conformorganismuluiinternaţionaldenormalizare contabilă se definespatru caracteristici calitative principale:inteligibilitatea, relevanţa,credibilitateaşicomparabilitatea.Primulcadrulgeneral(cadruconceptual) afostînsă,operanormalizatoriloramericani.Ulterior, caracteristicilecalitativeale informaţieicontabileaufostpreluateîncelelaltecadreconceptuale,inclusivîncelal IASB. Factoriidecizionali(utilizatorii)suntfoartediferiţi,înfuncţiededeciziilepe care le iau,demetodelefolosite pentruluareadeciziilor,de abilitatea lor de a prelucra informaţiilecontabile. Principalele categorii de utilizatori ai informaţiilor financiare sunt: - Investitorii - Creditorii financiari - Furnizorii şi alţi creditori comerciali - Angajaţii - Clienţii - Instituţiile statului - Conducerea societăţii - PubliculFiecare categorie de utilizatori manifestă interese diferite în raport cu informaţiile prezentate însituaţiile financiare anuale. Investitorii prezintă interes pentru rentabilitatea investiţiilor efectuate şi pentru evitarea pecât este posibil,sau minimizarea riscului inerent tranzacţiilor desfaşurate, şi nu în ultimul rândpentru capacitatea entităţii de a distribui dividend în fiecare exerciţiu financiar. Creditorii financiari sunt interesaţi pentru rambursarea la scadenţă a împrumuturilor1Neag Ramona .( 2010 ) Contabilitate Aprofundata ,Tărgu-Mures ,Editura “Universitatea Petru Maior TarguMures”, ( p. 1-8) 6
  7. 7. acrodate şi încasarea dobânzilor aferente. Furnizorii şi alţi creditori comerciali prezintă de obicei un interes pe o perioadă scurtă detimp în ceea ce priveşte capacitatea entităţii de a-şi onora datoriile la scadenţă.Această categorie deutilizatori manifestă interes deosebit pentru întarirea legăturilor comerciale create cuentitatea,pentru creşterea volumului tranzacţiilor şi continuitatea activităţii acesteia,atunci cândeste vorba de un client semnificativ.Intrarea în faliment ar avea implicaţii negative şi asupraactivităţii furnizorului. Stabilitatea2 şi profitabilitatea entităţii prezintă interes major atât pentru angajaţi cât sipentru sindicate,aceştia fiind interesaţi de capacitatea entităţii de a oferi remuneraţii,de a pastralocurile de muncă şi de a creea altele noi, de a oferi stabilitate şi diverse oportunităţi profesionale. Continuitatea activităţii are importanţă şi pentru clienţii care doresc o colaborare de lungădurată cu entitatea,sau sunt dependenţi de produsele oferite de acesta.Incetarea activităţii entităţiiar avea repersursiuni negative şi asupra clienţilor. Statul şi alte autorităţi manifestă interes legat de activitatea entităţii deoarece în funcţie derezultatele acesteia, statul încasează lunar sau trimestrial impozite şi taxe, contribuţii salariale careconstituie venituri ale bugetului de stat, bugetului local sau bugetul asigurarilor sociale.Deasemenea statul prin instituţiile sale, obţine informaţii necesare determinării Produsului Intern Brutsau a altor indicatori macroeconomici. Interesul manifestat de conducerea societăţii legat de informaţiile cuprinse în situaţiilefinanciare anuale se reflectă în luarea deciziilor cu impact major asupra dezvoltării societăţii. Prindeciziile luate de conducere,prin politicile financiare şi operaţionale o societate se poate menţinesau nu pe piaţă în condiţiile unei concurenţe acerbe. Prosperitatea enităţii şi a domeniului de activitate în care activează are un impacteconomic şi social deoasebit.Contribuţia societăţii la economia locală se reflectă în numarul desalariaţi şi în colaborarea cu furnizorii locali. Din cele prezentate mai sus se desprinde ideea că situaţiile financiare nu pot îndeplini toatenecesităţile de informare ale diferitelor categorii de utilizatori,dar într-o economie funcţională,bazată pe concurenţă,este important să existe un echilibru între necesităţile fiecărei categorii. Pentru ca o informaţie să fie relevantă (“Relevance”), aceasta trebuie să influenţezeluareadeciziilorintr-oanumităsituaţie.Informaţiileconsideraterelevante ajutăutilizatoriiînrealizareaunorpreviziuni(valoarepredictivă),saupotdeterminaanalizarezultat elorobţinute,astfelîncâtprinaceastasărezultemodificăriutileîn activitatea întreprinderii(valoare feed-back).2 Ibidem 7
  8. 8. Fiabilitatea(“Reliability”):pentru a întrunii acestă calitate, informaţia contabilătrebuiesa fie verificabilă,neutrăşisă prezinte cinstitsituaţiaîntreprinderii. Verificabilitatea:estedemonstratăatuncicând,utilizândaceleaşimetodede măsurare,se ajungelaun consens dinparteadiferiţilorutilizatori ai informaţiei contabile. Neutralitatea: informaţiile contabilenu trebuie selectate astfel încât să favorizezeoparteacelorinteresati,îndaunacelorlalţipotenţialiutilizatori. Reprezentare fidelă: Sursele sau evenimentele descrise prin intermediul contabilităţiitrebuiesăreflectefidelstareadefaptlacaresereferă.Totuşi,înaceastă privinţă,sepoatepuneîntrebarea,numerele(cifrele)utilizate,reflectăcuexactitate modificările pe carele exprimă? Calităţile secundare: Comparabilitatea(“Comparability”) şi permanenţa metodelor (“Consistency”), calităţi importante ale informaţiei contabile, sunt în condiţiilecontabilităţiiactualefoartegreuderealizat.Acestlucruestedeterminatdemediulcontabil actual,mediuîncareseasistălamodificări importanteînceeace privesc: legile referitoare la impozite şi taxe, importanta dezvoltare a noilor instrumente financiare etc. Caracteristicile3calitative ale informaţieicontabile conformIASB. • inteligibilitatea; • relevanţa; • credibilitatea; • comparabilitatea. Inteligibilitatea presupune înţelegerea de către utilizatori a informaţiilor furnizatedesituaţiile financiare.Înacestscop,utilizatoriisuntceicaredispunde cunoştinţesuficienteprivinddesfăşurareaafacerilorşia activităţiloreconomice,de noţiunidecontabilitate şiaudorinţadeastudiainformaţiileprezentate. Informaţiile sunt considerate relevante atunci când influenţează deciziile economicealeutilizatorilor, ajutându-ipeaceştiasăevaluezeevenimentetrecute, prezentesauviitoare,confirmândsaucorectândevaluările anterioare. Informaţia relevantă are un rol predictiv sau de previziune şi un rol de confirmare a informaţiilor. Potrivit IASB pragul de semnificaţie (sau importanţa relativă) şi natura informaţiei financiar-contabile influenţează relevanţa ei. “Informaţiile sunt semnificativedacăomisiuneasaudeclararealoreronatăarputeainfluenţadeciziile economicealeutilizatorilor,luatepebazasituaţiilorfinanciare”.Practic,praguldesemnificaţiedep indedemărimeaelementuluisaueroriişi deaceeaeloferămai degrabă o limită, decât să3 Ibidem 8
  9. 9. reprezinte o însuşire calitativă primară a informaţieifinanciar-contabile. Oinformaţie4estecredibilăatuncicândnuconţineerorisemnificative,nueste părtinitoare,iarutilizatoriipotaveaîncrederecăreprezintăcorectceeaceinformaţia şi- apropussauceeaceseaşteaptăsăreprezinte.Credibilitateainformaţieiimplică: reprezentarefidelă,prevalenţa economicului asuprajuridiculuineutralitatea, prudenţa, integralitatea . Informaţia financiar-contabilătrebuiesăprezintede omanierăfidelă tranzacţiileînacordcusubstanţalorşirealitateaeconomică. Prezentarea evenimentelorşi tranzacţiilor prin intermediul informaţiilor financiaretrebuiesăţinăcontdefondullorşiderealitateaeconomică,şinudoarde formajuridică. Informaţiafinanciarătrebuiesăfielipsitădeinfluenţe,adicăsăfieneutră. Preparatorii informaţiilor financiar-contabile nu trebuie să fie influenţaţiîn raţionamentullor.Obţinereaunuianumitrezultatsauaunuiobiectivpredeterminant presupuneabaterea de la neutralitate şi implicitde la credibilitatea informaţiei. Preparatorii informaţiilor financiar-contabile trebuie să exercite prudenţă în întocmirea situaţiilor financiare.“Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelornecesarepentruafaceestimărileceruteîncondiţiideincertitudine, astfelîncâtactiveleşiveniturilesănufiesupraevaluate,iardatoriileşicheltuielilesănufiesubevaluat e”.Pentruaficredibilăinformaţiacontabilătrebuiesăfiecompletăînlimitele rezonabileale praguluide semnificaţie şiale costuluiobţineriiaceleiinformaţii. Oinformaţiefinanciar-contabilăesteutilădacăeapoatefiraportatălaalte informaţiidespreîntreprindere prezentatelaunmomentdatsaulainformaţiideaceeaşinaturărelativelaalteîntreprinderi.Organism ulinternaţionaldenormalizarecontabilăprezintăcomparabilitatea situaţiilor financiare îndouăsituaţii: -comparabilitateaîntimp,necesarăpentruaidentificatendinţeleînpoziţia financiarăşiperformanţeleuneiîntreprinderi; -comparabilitateaîn spaţiu,necesară comparării situaţiilor financiare alediverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziţia financiară, performanţeleşimodificărilepoziţieifinanciare. Înstrânsălegăturăcunecesitateadecomparabilitateasituaţiilorfinanciarese găseşteprezentareapoliticilorcontabileutilizateînelaborareasituaţiilorfinanciare. Demenţionat4 Ibidem 9
  10. 10. faptulcă,orice schimbareîn acestepoliticitrebuieprezentată,iar efecteleunorastfeldeschimbăritrebuiesăfacăobiectulnotelorexplicative. Informaţia financiar-contabilă ar trebui să întrunească, concomitent, toate caracteristiceprezentateprincadrulgeneralalIASB.Realizareaînpracticăaacestui lucruesteînsăfoartegreuderealizat.Întrecaracteristicadecredibilitateşirelevanţă apardeseoriconflicte.Ceestemaiimportantă,oinformaţiecompletă(cândtoate aspectele suntcunoscute)obţinutămaitârziu,sauoinformaţieoportună,relevantă pentruluareaunordeciziiîntimputil,fărăcunoaştereatuturoraspectelor?Deseori,o informaţie obţinutăcu întârziere îşi pierde relevanţa pentru utilizator. Altfel spus, profesioniştii contabili vor fi chemaţi să-şi exercite judecataprofesionalăprintr- oanalizăpertinentăainformaţiilorşioprezentareastfel încâtsatisfacereanecesităţilor deinformare a utilizatorilor să fie primordială. 5 Situaţiile financiare armonizate cu directivele contabile europene şi cu standardeleinternaţionalede contabilitate, prezentatedeîntreprinderile româneşti careaplicăReglementărilecontabilearmonizatecuDirectivaa IV-aaCEEşicu Standardele Internaţionale de Contabilitate vor trebui să fie întocmite ţinându-se seamaşide caracteristicilecalitativealeinformaţieifinanciar-contabileprezentate mai sus. Reglementările6 contabile conforme cu directivele europene au fost aprobate prinOMFP nr. 3.055/2009, a cărui aplicabilitate a început la data de 1 ianuarie 2010,si cuprind: - Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene; - Planul de conturi general; - Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene. 1.2.DISPOZITII SI DELIMITARI GENERALEPRIVIIND SITUATIILE FINANCIARE. Situaţiile financiare anuale reprezintă un set de documente contabile de sinteză careprezintă informaţii cu privire la poziţia financiară a unei entităţi, performanţa financiară şisituaţia fluxurilor de trezorerie, utile în cadrul proceselor decizionale de alocare şi de utilizarea resurselor, de obţinere şi de distribuire de rezultate. Fiind de interes general, situaţiile5 Ibidem6 C.E.C.A.R. (2010).Ghid practic de aplicare O.M.F.P. Editura CECCAR, Bucuresti (p.73-99) 10
  11. 11. financiare sunt menite să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi deutilizatori, de exemplu, acţionari, creditori, salariaţi şi public. Pentru a atinge obiectivele de mai sus, situaţiile financiare oferă informaţii despre: - active; - datorii; - capitaluri proprii; - venituri şi cheltuieli, inclusiv câştiguri şi pierderi; - fluxuri de trezorerie. Dacă se face recurs la IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare", un set complet desituaţii financiare anuale include: - situaţia poziţiei financiare (bilanţul); - situaţia rezultatului global (contul de profit şi pierdere şi situaţia altor elemente de rezultat global); - situaţia modificărilor din capitalurile proprii; - situaţia fluxurilor de trezorerie; - politicile contabile şi alte note explicative; şi - situaţia poziţiei financiare de la începutul primei perioade comparative atuncicând entitatea aplică retroactiv o politică contabilă sau face o re-tratare retroactivă aelementelor din situaţiile sale financiare, sau atunci când reclasifică elementele dinsituaţiilesale financiare. Acest standard 7trebuie aplicat la prezentarea tuturor situaţiilor financiare de interesgeneral în alte raportări financiare întocmite şi prezentate în conformitate cu StandardeleInternaţionale de Raportare Financiară. In baza Reglementării conforme cu directivele contabile europene, formaţia situaţiilorfinanciare este alcătuită din bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilorcapitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar, notele explicative la situaţiile financiareanuale. Totodată, se constată că s-a adoptat apelaţia de situaţia fluxurilor de numerar în loculcelei de situaţia fluxurilor de trezorerie, opţiunea rămânând discutabilă. În România, pentru persoanele juridice care aplică Reglementările contabile conformecu Directiva a IV-a a CEE şi Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a CEE,formaţia situaţiilor financiare se diferenţiază în două sisteme: dezvoltat şi simplificat.7 Ibidem 11
  12. 12. Prin recurs la reglementare, în continuare sunt preluate elementele definitorii ale celordouă sisteme: Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoareletrei criterii, denumite în continuare criterii de mărime: - total active: 3.650.000 euro; - cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro; - număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar : 50 întocmesc situaţifinanciare anuale care cuprind: - bilanţ; - cont de profit şi pierdere; - situaţia modificărilor capitalului propriu; - situaţia fluxurilor de numerar; - note explicative la situaţiile financiare anuale, Persoanele8 juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriilede mărime prevăzute întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: - bilanţ prescurtat; - cont de profit şi pierdere; - note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţiafluxurilor de numerar, Situaţiile financiare anuale, respectiv situaţiile financiare anuale simplificate constituieun tot unitar. Restricţiile de mai sus nu se aplică de către entităţile ale căror valori mobiliare suntadmise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, aşa cum aceasta este definită de legislaţia învigoare privind piaţa de capital. Atunci când, la data bilanţului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşeascălimitele a două dintre cele trei criterii, acest fapt afectează aplicarea derogării prevăzute laacel punct numai dacă acest lucru are loc în două exerciţii financiare consecutive. în acestscop se reanalizează numărul de componente ale situaţiilor financiare anuale, astfel: - entitate care a întocmit situaţii financiare anuale simplificate va întocmi situaţiilefinanciare anuale numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive, depăşeşte limitele adouă dintre cele trei criterii prevăzute .8 Ibidem 12
  13. 13. - entitate care a întocmit situaţiile financiare anuale va întocmi situaţii financiare anuale simplificate numai dacă, în două exerciţii financiare consecutive, nu depăşeşte limitele a două dintre cele trei criterii . Prin două exerciţii financiare consecutive se înţelege exerciţiul financiar precedentcelui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale şi exerciţiul financiar curent pentrucare se întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca urmare, pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile demărime prevăzute de prezentele reglementări se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiarpe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedentcelui de raportare şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţeide verificare încheiate la finele exerciţiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimbvalutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiuluifinanciar. Entităţile care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate şi careîn exerciţiul precedent au îndeplinit concomitent următoarele două criterii de mărime: cifra deafaceri sub echivalentul a 35000 euro inclusiv,şi totalul activelor sub echivalentul a 35000euro întocmesc situaţii financiare anuale simplificate.Acestea cuprind: bilanţulsimplificat,contul de profit şi pierdere simplificat, formularul Date informative şi Situaţiaactivelor imobilizate.Aceste entităţi utilizează planul de conturi simplificat şi tratamentele contabile prevazute dereglementările contabile simplificate pentru evidenţierea operaţiunilor economico- financiare.De asemenea situaţiile financiare simplificate trebuie însoţite de o declaraţie scrisă aadministratorului de asumare a răspunderii pentru înocmirea acestora în conformitate cureglementările în vigoare privind sistemul simplificat de contabilitate. Aşa cum se prevede în reglementare, Ministerul Finanţelor Publice9 şi alte autorităţide reglementare pot solicita prezentarea în situaţiile financiare anuale a unor informaţiisuplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări . Categoriile de persoane - denumite entităţi - care aplică reglementările sunt delimitatedupă cum urmează: a) societăţile comerciale: - societăţile în nume colectiv; - societăţile în comandită simplă; - societăţile pe acţiuni;9 Ibidem 13
  14. 14. - societăţile în comandită pe acţiuni; şi - societăţile cu răspundere limitată. b ) societăţile/companiile naţionale; c) regiile autonome; d ) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; e) societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice care, în baza legilor specialede organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale; f) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparţinpersoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, în condiţiile prevăzute de prezentelereglementări; g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţinpersoanelorcu sediul sau domiciliul în România; h) subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu se-diul sau domiciliul în străinătate . i) societăţile comerciale care au subunităţi organizează şi conduc contabilitateaastfel încât să fie disponibile informaţiile necesare privind activitatea desfăşurată de acestesubunităţi. In înţelesul prezentelor reglementări, prin subunităţi fără personalitate juridică, careaparţin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul în România, se înţelege sucursale,agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, înfiinţate potrivitlegii. 1.3.ELEMENTELE MODELATE PRIN SITUAŢIILE FINANCIARE. 10 În contabilitatea românească reglementată în conformitate cu directivele europene afost adoptată structura calitativă de resurse economice controlate pentru definirea şiclasificarea elementelor modelate prin situaţiile financiare, ecuaţiile folosite fiind: active -capitaluri proprii + datorii, respectiv active = capitaluri proprii + venituri - cheltuieli + datoriişi active + cheltuieli = capitaluri proprii + venituri + datorii. Conform IAS 1 „Prezentareasituaţiilor financiare" se adaugă distribuirile către proprietari în calitatea lor de proprietari şifluxurile de trezorerie. Activul este o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente trecute, dela care se aşteaptă beneficii viitoare în favoarea întreprinderii. Aceste beneficii reprezintă în10 Ibidem 14
  15. 15. fond avantaje economice sub formă de producere de bunuri şi servicii, schimb al activelorexistente cu alte active, utilizare pentru stingerea unei datorii, distribuţia către proprietariiîntreprinderii. Datoriile (pasivul) se definesc ca o obligaţie actuală a întreprinderii, provenită dinevenimente din trecut şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte pentru întreprindere unflux de resurse cu beneficii economice dinspre întreprindere. Stingerea obligaţiei se poaterealiza sub formă de plată în numerar, transfer de alte active, prestare de servicii, înlocuire aacelei obligaţii cu o alta, conversie a obligaţiei în capital propriu etc. Capitalul propriu reprezintă interesele reziduale ale proprietarilor (investitorilor) înactivele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale. Prin apel la Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiareelaborat de IASB, definiţiile ce pot fi reţinute pentru rezultate sunt: a) veniturileconstituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma intrărilor sau a creşterilor de active ori a reducerilor de datorii, care au ca rezultat creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor la capitalul propriu; b) cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele legate de sumele distribuite asociaţilor/acţionarilor. În definiţia veniturilor, aceeaşi sursă documentară face distincţie între veniturilepropriu-zise şi câştiguri. Astfel, veniturile11 propriu-zise apar în cadrul activităţilor curente ale unei în-treprinderi şi se prezintă sub diferite denumiri, cum sunt vânzările, dobânzile, dividendele,redevenţele şi chiriile. În ceea ce priveşte câştigurile, ele sunt creşteri ale beneficiilor economice care pot saunu să apară în cursul activităţilor curente ale întreprinderii. De exempluveniturile din vânzareade active, altele decât cele circulante, şi câştigurile constatate sau nerealizate, cum suntveniturile provenite din reevaluarea titlurilor de plasament şi acelea provenite din creştereaactivelor pe termen lung. Câştigurile sunt evidenţiate şi reprezentate, de regulă, la valoareanetă, fără a trece prin relaţia de compensare dintre venituri şi cheltuieli. Odată recunoscute în contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt evidenţiat separatdeoarece informaţia corespunzătoare prezintă importanţă pentru luarea deci ziilor economice.11 Ibidem 15
  16. 16. De asemenea, deseori, aceste câştiguri sunt raportate fără a se lua în calcul cheltuielileasociate. Şi la nivelul cheltuielilor se face diferenţierea între cheltuielile propriu-zise şipierderi. Cheltuielile propriu-zise apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderi regăsindu-se sub forma costului vânzărilor, a costului consumurilor de stocuri, salariilor şi aamortismentelor în concordanţă cu principiile partidei duble, ele se evidenţiază prinechivalenţă cu ieşirile sau reducerile de active, cum ar fi lichiditatile, stocurile, bunurileimobile, utilajele şi echipamentele. De asemenea, ele se pot înregistra şi prin echivalenţă cucreşterile de datorii, precum datoriile faţă de terţi, datoriile salariale, fiscale şi sociale şi altedatorii. Pierderile, ca reduceri ale beneficiilor economice, pot sau nu să apară în activităţilecurente ale întreprinderii. În această situaţie se află pierderile din calamităţi sau cele dinlichidarea activelor imobilizate. Deasemenea, se includ şi pierderii constatate sau nerealizate, cum sunt cele rezultatedin diferenţe nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate clienţilor, pierderile nete dincumpărarea/vânzarea titluri de plasament. Recunoaşterea pierderilor în situaţia de rezultate impune, de regulă, evidenţiere lorseparată, informaţia fiind necesară în luarea deciziilor economice. Totodată raportareapierderilor se face fără a lua în calcul veniturile asociate. Contribuţiile şi distribuirile către proprietari în calitatea lor de proprietari delimiteazăaporturile proprietarilor sub forma emisiunilor de capital social, respectiv rambursările(restituirile) unei cote de capital social, dobândirea şi anularea de acţiuni în cursul perioadeide raportare. Fluxurile12 de trezorerie delimitează intrările (încasările) şi ieşirile (plăţile) de numerarşi echivalente de numerar. Numerarul reprezintă disponibilităţile băneşti şi disponibilităţile lavedere. Echivalentele de numerar constau în investiţiile finarciare pe termen scurt, extrem delichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar (în termen de maximum treiluni) şi care sunt supuse unui ris nesemnificativ de schimbare a valorii.12 Ibidem 16
  17. 17. 1.4.OBIECTIVUL SITUAŢIILOR FINANCIARE 13 Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia finaciară,rezultatele şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii. Toate aceste informaţii satisfacnecesităţile comune ale majorităţii utilizatorilor, iar ele lasă afară o serie de necesităţiinformaţionale nefinanciare şi predictive. Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în primul rând, de bilanţ,celeprivind performanţa financiară, de contul de profit şi pierdere, informaţii privind trezoreriaentităţii sunt prezentate prin intermediul situaţiei fluxurilor ( numerar (trezorerie), iarinformaţiile privind modificările poziţiei financiare, prin intermediul unor situaţii distincte:performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale unei entităţi. Poziţia financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care entitateale controlează, de structura financiară a activelor, a datoriilor şi a capitalului propriu, delichiditatea şi de solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta laschimbările mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Ecuaţia fundamentală a poziţiei financiare are următoarea formă: capital propriu(activ net) = activ - datorii (pasiv). O întreprindere are o poziţie financiară pozitivă în cazul în care capitalul propriu estemai mare sau cel puţin egal cu datoriile cu valoare economică. Aceast condiţie indică faptulcă întreprinderea, poate sa plătească datoriile faţă de terţi atât pe parcursul desfăşurăriiactivităţii sale, cât şi la lichidarea sa. Dacă se coboară la nivelul elementelor, adică la structura financiară a ecuaţiei de maisus, ea exprimă capacitatea unei întreprinderi de a genera lichidităţi şi cvasi lichidităţi(echivalente în numerar, de exemplu, stocurile şi creanţele care devin numerar prin vânzare şiîncasare) într-o anumită perioadă de gestiune, denumit exerciţiu financiar sau exerciţiucontabil. O asemenea capacitate se traduce prin lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii,adică puterea de a plăti angajaţii, furnizorii, datoriile faţă de buget şi alte organisme publice,de a plăti dobânzile, de rambursa creditele şi de a-i remunera pe proprietarii întreprinderii.Lichiditate se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calculobligaţiilor financiare aferente acestei perioade. În schimb, solvabilitatea se referă ladisponibilităţile de numerar pe o perioadă mai lungă ce urmează să onoreze angajamentelefinanciare scadente.13 Ibidem 17
  18. 18. Performanţa financiară este definită, în reglementare, în sens restrâns prin profitul saupierderea entităţii, acestea fiind calculate ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielileangajate corespondente (asociate). 1.5.FORMATUL Şl CONŢINUTUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE 1.5.1 Bilanţul 1.5.1.1.Dispoziţii şi delimitări generale Reglementările14 contabile conforme cu directivele europene adoptă concepţiaformatului situaţiilor financiare. In concordanţă cu această concepţie, bilanţul şi contul deprofit şi pierdere, forma, nomenclatura şi terminologia elementelor recunoscute în acestesituaţii financiare sunt standardizate şi trebuie respectate întocmai. Se pot adăuga elementenoi în cazul în care conţinutul acestora nu este acoperit de niciunul dintre elementeleprevăzute de formaţii. Statele membre pot impune subclasificări sau adăugiri de elemente noi. Potrivit legii contabilităţii, situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţiescrisă de asumare a răspunderii conducerii entităţii pentru întocmirea situaţiilor financiareanuale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a ComunităţilorEconomice Europene. De asemenea prin acestă declaraţie administratorul societăţii confirmăfaptul că: - politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale suntconformitate cu reglementările contabile aplicate, - situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare,performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfaşurată, - persoana juridică îşi desfaşoară activitatea în condiţii de continuitate. Conţinutul şi forma situaţiilor financiare sunt prestabilite până la tipizare. Pentru amarca această stare este folosită apelaţia deformatul situaţiilor financiare. Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare pot solicita prezentareaîn situaţiile financiare anuale a unor informaţii suplimentare faţă de cele care trebuieprezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.14 Ibidem 18
  19. 19. Pentru întocmirea situaţiilor financiare pentru anul 2011 Ministerul Finanţelor Publicea emis Ordinul 52/ 2012 prin care stabileşte formatul acestora. Formatul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere, în special în ceea ce priveşteforma adoptată pentru prezentarea acestora, nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiarla altul. în cazuri excepţionale sunt permise abateri de la acest principiu. Orice astfel deabatere trebuie menţionată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor care audeterminat-o. Formatul, succesiunea şi terminologia elementelor din bilanţ şi din contul de profit şipierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care natura specifică aunei entităţi impune acest lucru. Astfel de adaptări trebuie efectuate atunci când sunt ceruteprin reglementări speciale emise de Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi dereglementare . Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţiamodificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar trebuie prezentatăvaloarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Dacă valorile prevăzute n u sunt comparabile, absenţa comparabilităţii trebuieprezentată în notele explicative, însoţită de comentarii relevante. Un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţiamodificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar pentru care nu există valoarenu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentruexerciţiul financiar precedent . 1.5.1.2. Formatul bilanţului Aşa cum se prevede în reglementare, bilanţul ( Anexa 1) este documentul contabil desinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii lasfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. În formatul bilanţului, activele sunt grupate după natură şi lichiditate, iar datoriile,după natură şi exigibilitate. Lichiditatea vizează durata perioadei şi posibilitatea transformării activelor înnumerar, iar exigibilitatea defineşte durata perioadei şi posibilitatea de a onora în numerarangajamentele financiare ale perioadei. De regulă, perioada poate fi curentă sau pe termenscurt (mai mică de un an), ori noncurentă sau pe termen lung (mai mare de un an). 19
  20. 20. Formatul bilanţului, adoptat în cadrul reglementărilor, în concordanţă cu reguliledetaliate mai înainte, se prezintă după cum urmează: A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros 4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros 5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie II. Imobilizări corporale 1. Terenuri şi construcţii 2. Instalaţii tehnice şi maşini 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie III. Imobilizări financiare 1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 3. Interese de participare 4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare 5. Investiţii deţinute ca imobilizări 6. Alte împrumuturi B.Active circulante I. Stocuri 1. Materii prime şi materiale consumabile 2. Producţia în curs de execuţie 3. Produse finite şi mărfuri 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri II. Creanţe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.) 1. Creanţe comerciale 20
  21. 21. 2. Sume de încasat de la entităţile afiliate3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare4. Alte creanţe5. Cpital subscris şi nevărsatIII. 1. Investiţii pe termen scurt 1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 2. Alte investiţii pe termen scurtIV. Casa şi conturi la bănciC. Cheltuieli în avansD. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale - furnizori5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entităţilor afiliate7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările socialeE. Active circulante nete/datorii curente neteF. Total active minus datorii curenteG. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile2. Sume datorate instituţiilor de credit3. Avansuri încasate în contul comenzilor4. Datorii comerciale - furnizori5. Efecte de comerţ de plătit6. Sume datorate entităţilor afiliate7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor departicipare 21
  22. 22. 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale H.Provizioane 1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare 2. Provizioane pentru impozite 3. Alte provizioane I. Venituri în avans J. Capital şi rezerve I. Capital subscris 1. Capital subscris vărsat 2. Capital subscris nevărsat II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve 1. Rezerve legale 2. Rezerve statutare sau contractuale 3. Alte rezerve V. Profitul sau pierderea reportat(ă) VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 1.5.1.3. Formatul bilanţului prescurtat este următorul: A. Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare B.Active circulante I. Stocuri II. Creanţe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuieprezentate separat pentru fiecare element.) III. Investiţii pe termen scurt IV. Casa şi conturi la bănci 22
  23. 23. C.Cheltuieli în avans D.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an E.Active circulante nete/datorii curente nete F.Total active minus datorii curente G.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an H. Provizioane I Venituri in avams J Capital şi rezerve I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat şi capitalul nevărsat) II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Profitul sau pierderea reportat(ă) VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 1.5.2. Contul de profit si pierdere Contul de profit ( Anexa 2) şi pierdere reprezintă o situaţie financiară întocmită de ocompanie în diferite momente ale anului sau la începutul şi sfârşitul exerciţiului financiar.Contul de profit şi pierdere reflectă veniturile, cheltuielile şi profitul obţinut de o entitate înperioada de timp la care se referă raportul. Spre deosebire de Bilanţul contabil, care este unraport static (imortalizează activele şi pasivele unei societăţi la momentul întocmirii sale),Contul de profit şi pierdere este un raport dinamic, evidenţiind totalurile unor fluxuri decheltuieli şi venituri care au avut loc în perioada de timp acoperită. În general, pentrucomparabilitate, indicatorii sunt prezentaţi cât pentru exerciţiul financiar curent, cât şi pentrucel precedent. Conform practicii contabile, Contul de profit şi pierdere este cea de a douacomponentă de bază a situaţiilor financiare, alături de Bilanţ, pe care îl completează cu noiinformaţii. Dacă Bilanţul este un document de raportare de ordin financiar, reflectând poziţiafinanciară a entităţii la sfârşitul exerciţiului, Contul de profit şi pierdere are un sensesenţialmente economic, reflectând performanţa unităţii înregistrată pe parcursul exerciţiului.Din Contul de profit şi pierdere se poate observa cum o entitate îşi desfăşoară activităţileeconomice şi a obţinut un profit sau o pierdere.1515 Dumitru Matiş, Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007, p. 731 23
  24. 24. 1.5.3. Situaţia modificărilor capitalului propriu O entitate trebuie să prezinte o situaţie a modificărilor capitalurilor proprii evidenţiindîn situaţie: a ) rezultatul aferent perioadei, precum şi câştigurile/pierderile evidenţiind separatvalorile totale atribuibile proprietarilor societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează; b ) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, efectul aplicării retroactive saual retratării retroactive a erorilor semnificative; şi c ) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii, o reconciliere între valoareacontabilă de la începutul şi cea de la sfârşitul perioadei, prezentând distinct modificările carerezultă din: i) profit sau pierdere; ii) fiecare element din alte câştiguri/pierderi ca elemente de capitaluri proprii; şi iii) tranzacţiile cu proprietarii în calitatea lor de proprietari, prezentând distinct contribuţiile de la sau către proprietari şi modificările în in- teresele de deţinere în filiale care nu duc la o pierdere a controlului 1.5.4 Situaţia fluxurilor de numerar ( trezorerie) O16 entitate prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru caresunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul încare o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de nume. In cadrul IFRS-urilor, ediţia 2009, în mod special se atrage atenţia asupra înlocuiriiapelaţiei de fluxuri de numerar cu cea de fluxuri de trezorerie. În contextul întocmirii acestei situaţii: - fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente denumerar; - numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extremdelichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unuirisc nesemnificativ de schimbare a valorii.16 C.E.C.A.R. (2010).Ghid practic de aplicare O.M.F.P. Editura CECCAR, Bucuresti (p.123) 24
  25. 25. Situaţia fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar ale entităţii dincursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţie şi de finanţare.1.5.5. Notele explicative la situaţiile financiare anuale În conformitate cu prevederile OMFP 3055/2009,notele explicative fac parteintegrantă din situaţiile financiare ale unei entităţi,indiferent dacă acestea sunt complexe sausimplificate şi contribuie la crearea unei imagini cât mai fidele a activelor,datoriilor,arezultatului perioadei şi a poziţiei financiare şi economice a acesteia.De regulă noteleexplicative sunt în număr de 10 şi sunt înglobate la sfârşitul situaţiilor financiare,fiindstructurate astfel: 1. Active imobilizate 2. Provizioane 3. Repartizarea profitului 4. Analiza rezultatului din exploatare 5. Situaţia creanţelor şi a datoriilor 6. Principii,politici şi metode contabile 7. Participaţii şi surse de finanţare 8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie,conducere şi de supraveghere 9. Analiza principalilor indicatori economico-financiari 10. Alte informaţiiDe asemenea în notele explicative se face precizarea dacă societatea deţine acţiuni în capitalulsocial al altor societăţi, dacă da în ce proporţie şi dacă este obligată să întocmească situaţiifinanciare consolidate. 25
  26. 26. CAPITOL 2 FORMA,CONTINUTUL ŞI STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Contul de profit şi pierdere reprezintă a doua componentă a situaţiilor financiară cu oimportanţă deosebită, care evidenţiază într-o formă sistematizată rezultatele fiecărui exerciţiuprin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli şi venituri. Contul de profit şi pierdere cuprinde: - toate veniturile generate de activitatea întreprinderii pe parcursul exerciţiului; - toate cheltuielile aferente, pe parcursul aceleiaşi perioade. Potrivit principiului conectării cheltuielilor la venituri,veniturile corespund rezultatelorobţinute din activitatea de exploatare, financiară şi extraordinară, iar cheltuielile reflectăresursele consumate cu ocazia realizării acestor operaţiuni. Prin urmare, contul de profit şi pierdere reflectă sintetic următoarele elemente deconţinut: - venituri de exploatare - cheltuieli de exploatare - rezultat din exploatare - venituri financiare - cheltuieli financiare - rezultat financiar - venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare - rezultat extraordinar Fiecare dintre aceste rezultate sunt detaliate în două posturi distincte: profit şipierdere. 2.1.STRUCTURA DETALIATĂ A CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE 1. Cifra de afaceri netă; 2. Variaţia stocurilor de produse finiteşi a producţiei în curs de execuţie 3. Producţia realizată de enitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată 4. Alte venituri din exploatare 5. a) cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile b) alte cheltuieli externe 6. Cheltuieli cu personalul: a) salarii şi indemnizaţii 26
  27. 27. b) cheltuieli cu asigurările sociale, protecţia socială, cu menţionarea distinctă a cheltuielior referitoare la pensii 7. a) Ajustări de valoare privind imobilizărilor corporale şi necorporale b) Ajustări de valoare a activelor circulante,în cazul în care acestea depăşescsuma ajustărilor de valoare care sunt normale la entitatea în cauză 8. Alte cheltuieli de exploatare 9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de laentităţile afiliate 10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activeleimobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate 11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celorobţinute de la entităţile afiliate 12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute caactive circulante 13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privindentităţile afiliate 14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă; 15. Venituri extraordinare; 16. Cheltuieli extraordinare; 17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară; 18. Impozitul pe profit 19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus; 20. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar. Astfel contul de profit şi pierdere se prezintă ca un tablou al veniturilor şi cheltuielilor,având ca finalizare rezultatul net al exerciţiului. Sistematizând, contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra a trei elemente debază a activităţii, şi anume: - cifra de afaceri netă; - veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor; - rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere). Veniturile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când are loc ocreştere de beneficii economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării uneidatorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Cheltuielile sunt recunoscute în Contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc oreducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei 27
  28. 28. datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Cheltuielile sunt recunoscute pe bazaasocierii directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit; Cifra de afaceri netă cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii care se înscriu în categoria acţiunilor curente după scăderea reducerilor comerciale ,a taxei pe valoarea adaugată şi a altor impozite şi taxe aferente. Se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestările de servicii şi altor venituri din exploatare mai putin rabaturile, remisele şi alte reduceri acordate clienţilor. O categorie aparte de venituri o constituie veniturile din dobânzi obţinute din contractele de leasing financiar de către societăţile de profil radiate din Registrul general,care trebuie să cuprindă în cifra de afaceri netă aceste venituri. 2.1.1.Contul de profit şi pierdere conform IAS 1 Ca şi în cazul Bilanţului şi pentru Contul de profit şi pieredere, norma IAS117aducecompletări definiţiilor din Cadrul general, fiind prezentate: - politicile privind structura minimală a situaţiilor financiare; - politicile privind structura dezvoltată a situaţiilor financiare; - politicile de subclasificare şi prezentare a informaţiilor, fie în Contul de profit şi pierdere, fie în Note. Politicile privind structura minimală a situaţiilor financiare evidenţiază elementelecare trebuie prezentate obligatoriu în Contul de profit şi pierdere al unei societăţi: a) veniturile; b) costurile de finanţare; c) partea din profitul sau pierderea aferentă entitaţilor asociate ; d) cheltuielile privind impozitele şi taxele; e) o sumă unică cuprinzând totalul profiturilor sau pierderilor postimpozitare dinactivităţile întrerupte şi profiturilor sau pierderilor recunoscute la evaluarea la valoarea justăminus costul de vânzare sau la cedarea activelor sau grupului (grupurilor) care constituieactivităţi întrerupte f) profitul sau pierderea netă .17 Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate şiInterpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate ( 2006) , Bucureşti,Editura CECCAR, p. 719-738 28
  29. 29. IAS118 prevede ca urmatoarele elemente din contul de profit si pierdere sa fieprezentate ca alocari ale profitului sa pierderii pe o perioadă. a) profitul sau pierderea atribuibil(ă) intereselor minoritare; b) profitul sau pierderea atribuibil(ă) deţinătorilor capitalurilor proprii ale societăţii-mamă. Alte elemente-rând, titluri şi subtotaluri vor fi prezentate în contul de profit şi pierdereatunci când o astfel de prezentare este relevantă pentru înţelegerea performanţei financiare aentităţii. Deasemenea IAS 1 prevede ca entitatea sa nu prezente nici un element de venit saucheltuială ca fiind element extraordinar, nici în contul de profit şi pierdere, nici în note. Entitatea va prezenta de asemenea o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificarebazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinaţia lor în cadrul entităţii, oricare dintre ele estemai relevantă şi mai credibilă.Cheltuielile sunt subclasificate pentru a evidenţia componentelerezultatelor financiare care pot diferi în ceea ce priveşte frecvenţa, potenţialul de câştig saupierdere şi previzibilitatea. Standardul prezintă exemple şi oferă informaţii privind modul deaplicare a metodei clasificării cheltuielilor pe baza naturii lor şi a metodei clasificăriicheltuielilor pe baza funcţiei lor: Metoda destinaţiei cheltuielilor venituri din activităţi curente - costul vânzărilor = marja brută + alte venituri - costuri de distribuţie - cheltuieli de administrative - alte cheltuieli = profit neimpozitat Metoda naturii cheltuielilor venituri din activităţi curente + alte venituri18 Ibidem 29
  30. 30. +/- variaţia stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie - materii prime şi consumabile utilizate - cheltuieli cu beneficiile angajaţilor - cheltuieli cu amortizarea şi deprecierea - alte cheluieli = profit neimpozitat 2.1.2.Contul de profit şi pierdere conform Directivei a IV-a Ca şi în cazul Bilanţului, Directiva a IV-a instituie scheme obligatorii, cu structuradetaliată inclusă în conţinutul reglementării, pentru prezentarea Contului de rezultate(Contului de profit şi pierdere). Totuşi, datorită diferenţelor de cultură şi tradiţie contabilădin ţările comunitare, obligativitatea prezentării standardizate a Contului de rezultate semanifestă prin posibilitatea de opţiune între aceste scheme. Confluenţa în spaţiul UniuniiEuropene a tradiţiei contabile franco-germane, bazată pe preferinţa prezentării cheltuielilorşi veniturilor după natura lor economică, cu modelul anglo-saxon, care privilegiazăabordarea cheltuielilor şi veniturilor pe funcţiile întreprinderii, a făcut ca Directiva a IV-asă considere de competenţa statelor membre alegerea între cele două clasificări acheltuielilor şi veniturilor în Contul de rezultate. 2.1.3.Contul de profit şi pierdere conform reglementărilor româneşti. În România, Contul de profit şi pierdere este reglementat atât din punctul de vedere alconţinutului, cât şi ca formă şi format, prin OMFP nr. 3055/2009. Ordinul alege varianta clasificării cheltuielilor de exploatare, dar cere prezentareaunei note explicative privind clasificarea după destinaţie, pentru a răspunde cerinţelor din IAS1 Prezentarea situaţiilor financiare.Forma, formatul şi conţinutul acestei note sunt, deasemenea impuse. Formatul Contului de profit şi pierdere respectă, în general, structura prezentată înDirectiva a IV-a, dar aduce şi elemente din IAS 1. Se renunţă la elementele de veniturişicheltuieli excepţionale şi se adoptă structurile de venituri şi cheltuieli extraordinare, cu toatediferenţele de conţinut care existăîntre cele două tipuri, fără a se pătrunde în esenţa acesteimodalităţi de structurare. În formatul adoptat, normalizatorii români au început prin a preluastructura din Anexa la IAS 1 (varianta din 1997) pe care au combinat-o ulterior cu structuradin Directiva a IV-a mai ales în ceea ce priveşte cheltuielile şi veniturile financiare. 30
  31. 31. Normalizatorii români au ales şi au impus schema-listă, în care se clasifică elementeledupă natură, prin preluarea din Directiva a IV-a, iar pentru a realiza legătura cu IAS 1 cerprezentarea notei explicative privind Analiza rezultatului de exploatare. 2.2.VENITURILE ,ELEMENT AL CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE Veniturile semnifică, în principiu, o “îmbogăţire” a entităţii, generată fie de o creşterea unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de pasivepatrimoniale. În categoria veniturilor se includ: - sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţicurente.Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă aobiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora. Veniturile din activităţicurente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi saudividende. - câştigurile din orice surse.Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat dinactivitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate19. Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelorde mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie,veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-unacord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricărorreduceri comerciale20. Structura veniturilor entităţii VENITURILE SE GRUPEAZĂ: EXPLOATARE FINANCIARE EXTRAORDINARE19 Dumitru Matiş, Atanasiu Pop – Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007, p. 639.20 Bătrâncea I., Dumbravă P., Bătrâncea L. – Bilanţul entităţii economice, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca,2006, p.154. 31
  32. 32. - din vânzări - imobilizări financiare- din producţie de imobilizări - investiţii pe termen scurt- din variaţia stocurilor - creanţe imobilizate- din subvenţii de exploatare - investiţii financiare cedate- alte venituri - diferenţe de curs valutar - dobânzi - sconturi primite în urma reducerilor financiare - alte venituri financiare 2.2.1.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform IAS Potrivit21 Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaboratde IASB, veniturile sunt definite drept majorări ale beneficiilor economice înregistrate peparcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale valorii activelor saudiminuări ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decâtcele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. Definiţia veniturilor include atât veniturile din activităţile curente, cât şi din câştiguriledin orice alte surse. Un element de primă importanţă în contabilizarea veniturilor este determinareamomentului la care trebuie recunoscut un astfel de venit.Astfel IAS 18 prevede ca venituriledin activitatea curentă sa fie recunoscut atunci când există probabilitatea că beneficii viitoareîi vor reveni entităţii în viitor şi că acestea pot fi evaluate în mod credibil. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziţionarea de active sau pentru creşterea valoriidiferitelor tipuri de active; exemple de astfel de active includ numerarul, creanţele, bunurile şiserviciile primite în schimbul bunurilor şi serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, deasemenea, din decontarea datoriilor. De exemplu, o entitate îi poate furniza bunuri şi serviciiîn scopul decontării unei datorii legate de un credit în derulare22. IAS 18 tratează contabilizarea veniturilor degajate de activităţile ordinare aleîntreprinderii. Problema fundamentală a contabilizării veniturilor este dată de alegerea datei21 Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate şiInterpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate ( 2006) , Bucureşti,Editura CECCAR, p. 1044-105222 Standarde Internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaţionale de Contabilitate şiInterpretări la 01.01.2006/ Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate– Bucureşti, EdituraCECCAR, 2006p. 1044-1052 32
  33. 33. de la care vânzările şi prestările de servicii efectuate pot să fie incluse în rezultate, altfel spus momentul când sunt constatate. Norma IAS 18 trebuie aplicată la contabilizarea veniturilor ce provin din: - vânzări; - prestări de servicii; - utilizarea de către terţi a resurselor întreprinderii, purtătoare de dobânzi, redevenţe şi divindende. Venituri din vânzări de bunuri în conformitate cu prevederile IAS 18 bunurile includ bunurile produse de entitate în scopul vînzării,precum şi bunurile achiziţionate pentru a fi revândute. În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se recunosc în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute in contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienţi. Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri. 2.2.2.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Directivei a IV-a Directiva a IV-a priveşte situaţiile financiare ale companiilor publice şi private, altele decât băncile şi companiile de asigurări şi are o dublă misiune: să răspundă unor nevoi de informare asupra întreprinderilor europene şi să asigure comparabilitatea informaţiilor publicate de aceste societăţi. Scopul ei poate fi sintetizat astfel: - coordonarea legilor naţionale cu privire la conţinutul, prezentarea şi publicareaconturilor anuale şi raportărilor financiare ale companiilor cu răspundere limitată şi principiilecontabile care stau la baza întocmirii lor; - stabilirea unor cerinţe minime în CEE, ce privesc conţinutul şi publicarea informaţiilorfinanciare; - furnizarea de informaţii cât mai complete acţionarilor şi potenţialilor investitori desprecompaniile faţă de care aceştia manifestă interes23. 23 N. Tabără, E. Horobnea, M. Mircea – Contabilitate internaţionala, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, p. 120. 33
  34. 34. 2.2.3.Veniturile din Contul de profit şi pierdere, conform Reglementărilor ContabileRomâneşti OMFP 3055/2009 clasifică rezultatele economico-financiare în: curente (rezultate dinexploatare şi financiare) şi extraordinare. Prin urmare elementele de venituri se clasifică învenituri curente şi venituri extraordinare. Veniturile curente reprezintă veniturile rezultate din activităţi care provin dinderularea obiectului de activitate al entităţii cu o anumită regularitate şi al căror caracter estefiresc. Veniturile extraordinare sunt acele venituri rezultate din evenimente sau tranzacţii cenu provin din activitatea curentă a entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repeteîntr-un mod frecvent sau regulat. În funcţie de momentul recunoaşterii lor în rezultatul exerciţiului, veniturile se potclasifică în: - venituri propriu-zise; - venituri înregistrate în avans; - venituri de realizat. Veniturile propriu-zise cuprind veniturile constatate şi recunoscute în rezultatulexerciţiului curent. Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exerciţiul curent, dar vor fiîncorporate în rezultatul exerciţiului sau exerciţiilor viitoare. Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exerciţiul curent şi încorporateîn rezultatul exerciţiului curent, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare. Spreexemplu, vânzările de produse pentru care nu s-au întocmit facturi până la inchidereaexerciţiului. Prin OMFP 3055/2009, contabilitatea românească se aliniază cu cerinţele impuse deDirectiva a IV-a cu privire la furnizarea, prin conturile anuale, a unei imagini fidele şi corectea patrimoniului şi a poziţiei financiare. Conform cu Directiva a IV-a, prin OMFP 3055/2009, veniturile sunt prezentate astfel: - În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau deîncasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse. - În Contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt prezentate, de regulă, lavaloarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul Alte venituri din exploatare.Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel: - venituri din exploatare; - venituri financiare; 34
  35. 35. - venituri extraordinare. a) Veniturile din exploatare cuprind: - venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii. - venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuatede entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări corporale sau necorporale; - venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază entitatea; - alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţerecuperate, penalităţi contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precumşi alte venituri din exploatare. b) Veniturile financiare cuprind: - venituri din imoblizări fianciare; - venituri din investiţii pe termen scurt; - venituri din creanţe imobilizate; - venituri din investiţii financiare cedate; - venituri din diferenţe de curs valutar; - venituri din dobânzi; - venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare; - alte venituri financiare. c. Veniturile extraordinare sunt venituri cu caracter neobişnuit şi cuprind, spreexemplu, daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii unei calamităţi24. CAPITOLUL 3 IMPORTANŢA VENITURILOR LA SC PANZOOTRAS SRL 3.1.PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE24 Pantea I., Pop A. (coord.) – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva , 2009, p.432 35
  36. 36. 3.1.1 Informaţii generale Denumirea : SC PANZOOTRAS SRL Forma juridică : S.R.L Nr de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului: J26/1337/1991 Societatea comercială denumită „‟PANZOOTRAS SRL‟‟ s-a înfiinţat în anul 1991,este persoană juridică română , cu un asociat unic, cetăţean român domiciliat în Tg-Mureş,având forma juridică de societate cu răspundere limitată care îşi desfăşoară activitatea înconformitate cu,statutul societăţii şi prevederile legale care reglementează funcţionareasocietăţilor comerciale în România. SC PANZOOTRAS SRL cu sediul în localitatea Nazna, str. Principala, nr 167,judetulMures, reprezentată legal de Handrea Gheorghe. Codul fiscal: RO1281281. Societatea dispune de două puncte de lucru: -Fabrica de pâine şi produse proaspete de patiserie situată în localitatea Nazna, Str.Principală, nr. 167 -Birourile administrative situate în localitatea Nazna, str. Principala, nr. 167 -Covrigărie situată în Târgu Mureş, Bd-ul 1918 nr.2 Capitalul social al societatii subscris şi vărsat este de 3500 RON,aport în numerar. Obligaţiile asociatului unic sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unicrăspunde numai până la concurenţa capitalului social subscris. Principalul obiect de activitate al SC PANZOOTRAS SRL este fabricarea pâinii şi aprăjiturilor şi produselor proaspete de patiserie având atribuit codul CAEN – 1071. În anul 2006 SC PANZOOTRAS SRL hotărăşte modernizarea procesului de fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie ( fig 3.3) Procesul investiţional a început în anul 2006 şi a constat în costruirea unei clădiri şi înachiziţionarea de utilaje specifice pentru panificaţie şi s-a încheiat în anul 2008. Pânăîn prezent a avut loc o continuă extindere a capacităţii de producţie ,astfel încât,dacă iniţial fabrica producea pâna la 160 tone de produse de panificaţie pe an , astăziproducţia depăşeşte 950 de tone pe an. Pâinea şi produsele de patiserie se produc în locuri special amenajate, iar fazele deproducţie sunt bine definite ( fig. 3.2 ) SC PANZOOTRAS SRL produce în momentul de faţă mai multe tipuri de pâine şiproduse proaspete de patiserie dintre acestea fiind: Pîinea albă de 1 kg. 36
  37. 37. Produs natural , obţinut din făină albă tip 650, drojdie,sare şi apă. Această pîine estecel mai bine vândută pe piaţă având un gust plăcut , fără gust acru sau amar. Pîinea semialbă 0,500 kg. Produs natural obţinut din făină semialbă tip 1250 prin aceleaşi procedeuri şi avândacelaşi gust ca şi pîinea albă. Cozonacul cu cacao de 0.700 kg Produsul „Cozonac cu cacao‟‟ de 0,700 kg este un amestec format din: făină albă tip650, drojdie, sare, zahăr, ulei, lapte praf, ouă, cacao, vanilina şi apă. Covrigii delicioşi 0,080 kg Este un produs obtinut din făină albă tip 650, drojdie, sare, zahăr,ulei, lapte praf,ouă,vanilina, margarinăşi apă. Evolutia cifrei de afaceri aferenta perioadei 2008 – 2011 este urmatoarea: In anul 2008 societatea a vândut 243,67 de tone de pâine şi produse de patiserieînregistrând astfel o cifră de 1.651.952 lei ( fig .3.1. ) In anul 2009 societatea a vândut 297,54 de tone de pâine şi produse de panificaţieavând o cifră de afaceri de 1.866.647 lei( fig .3.1. ) In anul 2010 s-au vandut 425,78 de tone de paine si sroduse de panificatie societateainregistrand astfel o cifra de afaceri de 2.050.175 lei( fig .3.1. ) In anul 2011 s-au vândut 520 de tone de pâine şi produse de panificaţie societateainregistrând astfel o cifră de afaceri de 2.721.877 lei( fig .3.1. ) Incasările şi plăţile pe care le realizează societatea se fac prin intermediul institutiilorbancare la care aceasta are deschise conturi şi în numerar prin intermediul personaluluiangajat pentru acest serviciu . 3.1.2.Indicatori de analiză economico – financiară 37
  38. 38. RON Evolutia cifrei de afaceri la SC PANZOOTRAS SRL 3,000,000 2,721,877 2,500,000 2,080,175 1,866,647 2,000,000 1,651,952 1,500,000 1,000,000 500,000 92,376 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Cifra de afaceri Sursa :cercetare proprie Fig.3.1.Evoluţia cifrei de afaceri la SC PANZOOTRAS SRL , 2001-2011Pentru a avea o imagine mai clară asupra situaţiei financiare a SC PANZOOTRAS SRL , pebaza Bilanţului contabil ( fig.3.1 ) se vor calcula următorii indicatori : Tabel 3.1 Date preluate din bilanţul din 2009 si 2010 ( sursă proprie ) Nr.crt. Date financiare 2010 2011 1. Imobilizări necorporale 965 965 2. Imobilizări corporale 638.265 588.802 3. Imobilizări financiare 11.783 30.752 4. Total active imobilizate ( 1 + 2 + 3 ) 651.013 620.519 5. Stocuri 60.446 170.168 6. Creanţe 455.578 494.132 7. Lichidităţi 44.704 77.824 8. Active curente–circulante (5 + 6 + 7 ) 560.728 742.124 9. Cheltuieli în avans 67.111 96.694 10. TOTAL ACTIVE ( 4 + 8 + 9 ) 1.278.852 1.459.337 11. Capital social 35.630 35.630 12. Rezerve 7.038 7.038 13. Rezerve din reevaluare -26.010 -26.010 38
  39. 39. 14. Profit net 49.770 64.034 15. Rezultat reportat 97.008 146.778 16. Capital propriu ( 11+12 + 13 +14 + 15+16 ) 163.436 227.470 17. Datorii pe termen scurt 1.107.125 1.203.255 18. Datorii pe termen lung 8.291 28.612 19. Total datorii ( 17 +18 ) 1.115.416 1.231.867 20. TOTAL PASIVE ( 16 + 19 ) 1.278.852 1.459.337 Lichiditatea generală - sensul pozitiv, din punct de vedere financiar acest raport este supraunitar, iar valoarea recomandată este în jurul valorii de 2.Lichiditatea globală = Active circulante/Datorii curente : Lg= 668.529/1.173.173= 0.56 în anul 2008 Lg= 451.135/954.912 = 0.47 în anul 2009 Lg= 560.728/1.107.125=0.50 în anul 2010 Lg=742.124/1.203.255=0.67 în anul 2011Din analiza acestui indicator se desprinde concluzia că sociatatea are probleme în capacitateade a-şi onora obligatiile pe termen scurt,deşi se constată o îmbunătăţire situaţiei faţă de anulprecedent. Lichiditatea partială - sensul pozitiv din punct de vedere economic ar fisupraunitar sau cel puţin unitar. În anul 2011 acest indicator a crescut foarte puţin faţă de anul2010 rămânând şi în anul 2011 subunitar dar mai mare decat in anul 2008 si 2009 candînregistrază valori foarte mici .Acest indicator numit “testul acid”scoate în evidenţă faptul căsocietatea nu îşi poate onora obligaţiile la scadenţă.Lichiditatea imediată = ( Active circulante-Stocuri )/Datorii curente Li=(668.529-344.485)/1.173.173= 0.28 în anul 2008 Li=(451.135-186.336)/954.912= 0.28 în anul 2009 Li=560.728-60.446/1.107.125=0.45 în anul 2010 Li=742.124-170.168/1.203.255=0.47 în anul 2011 Solvabilitatea patrimonială - reflectă gradul în care societatea are capacitateade autofinanţare a societăţii precum şi masura în care poate face faţă obligaţiilor de plată .Solvabilitatea patrimonială = ( Capital propriu/Total pasiv ) x 100 Sp=117.387/1.431.170*100= 8.2 în anul 2008 Sp=139.676/1.173.355*100= 11.9 în anul 2009 Sp=163.436/1.278.852*100=12.78 în anul 2010 Sp=227.470/1.459.337*100=15.59 în anul 2011 39
  40. 40. Acest indicator în mod normal trebuie să fie peste 30 % . In cazul de faţă acesta este numai de8-13 %. Este evident că SC PANZOOTRAS SRL nu este într-o situaţie de siguranţă finaciarăfiind incapabilă de a-şionora obligaţiile de plată . Fondul de rulment (FR) - reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare. FR = Capitatul permanent – Active imobilizate = ( Capital propriu + Datorii petermen lung )-Active imobilizate : FR 2008 = ( 117.387+140.610) – 718.323 = -460.326 lei FR 2009 = ( 139.676+76.767) – 653.109 = -436.666 lei FR 2010 = ( 163.436 + 8.291)- 651.013 = - 472.286 lei FR 2011 = ( 227.470 + 28.612)- 620.519 = - 364.437 lei Aşa cum se vede din calculul fondului de rulment de mai sus fondul de rulmentînregistrează valori negative al căror maxim negativ este în anul 2010.La prima vedere atâtatimp cât fondul de rulment este negativ înseamnă că firma se află în zona de dezechilibrufinanciar.Capitalurile permanente nu sunt în măsură a acoperi activele circulante, dupăfinanţarea integrală a imobilizărilor nete (FRN:Ac)<0, fapt care concură la conturarea stăriidedezechilibru financiar al firmei . În anul 2010: (FRN:Ac)*100 = - 0.84 ; în anul 2011: (FRN:Ac)*100 = -0.49 De asemenea activele circulante transformabile în lichidităţi sunt insuficiente pentru aasigura rambursarea datoriilor pe termen scurt, situaţie nefavorabilă din punct de vedere alsolvabilităţii.Firma aproape că nu poate să-şi onoreze obligaţiile pe termen scurt, motivpentru care datoriile pe termen scurt înregistzrează o creştere faţă de anul precedent.Chiar dacă din 2011 firma a apelat la împrumuturi pe termen lung acestea nu au fostsuficiente pentru a aduce un echilibru financiar imediat. Necesar fond de rulment NFRca şi indicator de echilibru financiar pe termen scurtreprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile, respectiv activele cutermen de lichiditate sub un an care urmează să fie finanţate din surse cu exigibilitate peste unan. NFR = [Active circulante - Disponibilităţi] / [Datorii pe termen scurt - Credite de trezorerie] NFR 2008 = [ 668.529-84.911]-[1.173.173-331.955 ]= 583.618-841.218= -257.600 lei NFR 2009= [ 451.135-12.823 ]-[954.912-193.726 ]= 438.313-761.186= - 322.873 lei. 40
  41. 41. NFR 2010 = [560.728- 44.704]- [ 1.107.125-201.659.45]= 516.024-905.465,55= - 389.441.55 lei NFR 2011= [742.124- 77.824]-[ 1.203.255-258.533.59]= 664.300-944.721,41= - 280.421,41 lei. Trezoreria netă:TN = FR - NFR TN 2010 = - 460.326 - ( - 257.600 )= - 460.326+257.600 = - 202.726 leiTN 2011 = - 436.666 - ( - 322.873 )= -436.666+322.873 = - 113.793 lei TN 2010 = - 472.286 - ( - 389.441,55 )= -472.286389.441,55 = - 82.874,45 leiTN 2011 = - 364.437 - ( - 280.421,41 )= -364.437 + 280421,41 = - 84.015,59 leiTrezoreria neta este mai mica de zero ceeace rezultă un dezechilibru financiar, undeficit monetar contabil ce trebuie acoperit prin angajarea de credite pe termen scurt. Gradul de indatorare 2008 =capital împrumutat( >1an) / capital permanent x 100 = 140.610/257.997*100= 55 Gradul de indatorare 2009 =capital împrumutat( >1an) / capital permanent x 100 = 76.767/216.443*100= 35 Gradul de indatorare 2010 =capital imprumutat( >1an) / capital permanent x 100 = 8291/171.727*100= 4.80 Gradul de indatorare 2011 = capital imprumutat( >1an) / capital permanent x 100 = 28.612/256.082*100= 11.18 Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare al capitalului este mai mic sau egal cu 3 (codul fiscal la art.23 alin.1) . In cazul de faţa societatea nu poate deduce aceste cheltuieli . 41

×