O.c. claudia
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

O.c. claudia

on

  • 533 views

Ocrotirea mediului

Ocrotirea mediului

Statistics

Views

Total Views
533
Views on SlideShare
533
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
1
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

O.c. claudia O.c. claudia Presentation Transcript

  • PROTECŢIA, CONSERVAREA ŞI OCROTIREA MEDIULUI– PARCURI NAŢIONALEProf: Radu Claudia
  • PROTECȚIA MEDIULUI = CONSERVARE + OCROTIRE Protecția mediului – ansamblu de măsuri tehnice, organizatorice și juridice cu scopul de a conserva și ocroti mediul contra efectelor nefaste ale activităților umane; Conservarea mediului – măsurile pentru menținerea și restaurarea acestuia; Ocrotirea mediului – legi și măsuri impuse de stat sau alte instituții pentru scoaterea unor locuri, peisaje, elemente rare de sub orice fel de utilizare economică (despăduriri, desecare, vânătoare, extinderea terenurilor agricole etc.).
  • Cauzele degradării mediuluipot fi: Cauze naturale; Cauze antropice; Cauze naturale influențate antropic.
  • Domeniile principale de degradare și de protecție a mediului Atmosfera (degradare – măsuri de protecție); Degradarea apei; Degradarea solului; Covorul vegetal și fauna; Protecția subsolului- exploatarea rațională a unor combustibili neregenarabili; Protecția mediului urban- parcuri, perdele de pădure, orientarea strazilor spre anumite vânturi spre a fi aerate, reglementarea circulației, înălțarea coșurilor de fum.
  • Principala formă de ocrotire a mediuluio reprezintă Parcurile Naţionale Prin intermediul lor se pot ocroti peisaje şi monumente ale naturii de diferite tipuri în special geologice, geomorfoogice, botanice şi zoologice.
  • Parcul Naţional Buila Vânturăriţa Parcul National Buila Vanturarita este situat pe teritoriul judetului Valcea, in masivul cu acelasi nume, masiv ce face parte din Muntii Capatanii; Suprafata parcului este de aproximativ 4500 ha, si se intinde intre raurile Bistrita si Olanesti; In zona impadurita a parcului se intalnesc specii de plante specifice atat zonelor cu clima calda, mediteraneana cat si specii relicte, glaciare; Din punct de vedere al faunei, in suprafata parcului au fost identificate in jur de 24 specii protejate: capra neagra, urs, ras, lup, cerb, jder de padure, jder de piatra, soparla de stanca, vipera, bufnita, codobatura alba, cocosul de munte, fluturasul de stanca, pastravul si 8 speci de lilieci.
  • Parcul Naţional Cheile Nerei Parcul National Cheile Nerei - Beusnita este situat in partea sud-vestica a tarii, in judetul Caras-Severin, in partea de sud a Muntilor Aninei, intre localitatile Sasca Montana, Oravita, Bozovici, Sopotul Nou si Carbunari; Parcul National Cheile Nerei - Beusnita are o suprafata totala de 36.758 ha; Parcul cuprinde sase rezervatii mixte: Cheile Nerei- Beusnita, Cheile Susarei, Valea Ciclovei, Izvorul Bigar, Ducin, Lisovacea; Acest parc cuprinde o importanta zona carstica, cursul mijlociu al raului Nera, si a fost infintat avand ca principale obiective conservarea biodiversitati, peisajului, protejarea florei si faunei, promovarea traditilor locale precum si incurajarea turismului.
  • CHEILE NEREI
  • Parcul Naţional Delta Dunării Delta Dunarii ocupa un loc aparte printre frumusetile cu care natura a inzestrat Romania ; Ca intindere, Delta Dunarii este a doua din Europa. Prin bogatia peisagistica si prin fauna sa a capatat renumele de una dintre cele mai atractive delte ale mapamondului ; Suprafata Deltei este de 4152 kmp ; Delta Dunarii constituie locul cel mai propice pentru dezvoltarea unei flore si faune unice in Europa ; interiorul Deltei se disting cateva ecosisteme principale: apele curgatoare, apele stagnate, suprafetele mlastinoase si inundabile, grindurile fluviale si maritime; Ihtiofauna domina delta, fiind reprezentata prin peste 100 specii de peste dintre care: crap, somn, morun, sturioni de apa dulce, pesti migratori, scrumbia de Dunare, nisetru, pastruga; Taramul Deltei este salasul a peste 1200 specii de arbusti si plante si locul preferat a 280 specii de pasari. Majoritatea pasarilor sunt clocitoare din care 133 migratoare. Sunt prezente in delta pasari care apartin tipurilor european, siberian, arctic, mongolian, chinez si mediteraneean.
  • DELTA DUNĂRII
  • Parcul Naţional Măcin Parcul National Muntii Macinului este format din Munti Macinului si Culmea Pricopanul si ocupa o suprafata totala de 11.320 ha ; Aici exista in jur de 1900 specii de plante in cadrul unei impresionante vegetatii naturale de stepa neexistente in alta zona a Romaniei, 27 dinte acestea fiind declarate specii endemice; In Muntii Macinului se intalnesc in jur de 2000 specii de nevertebrate, 7 specii amfibieni, 11 specii reptile, 187 specii pasari si 40 specii de mamifere; Principalele atractii si obiective ale Parcului National Macin sunt: varfurile Tutuiatu (467 m), Capusa (433 m), Moroianu (434 m), Priopcea (410 m); Rezervatia Geologica Dealul Bujoarele; Padurea Valea Fagilor; Lacul Sarat; castrul roman Arrubium de langa Macin; cetatea romano-bizantina Dinogetia de langa Garvan; ruinele cetatii romane de la Troesmis, langa Turcoaia.
  • Parcul Naţional Piatra Craiului Piatra Craiului are o suprafata de 14 800 ha, se intinde pe raza judetelor Brasov si Arges si detine cel mai spectaculos peisaj de creasta calcaroasa din tara, ce se desfasoara pe o lungime de 25 de km; Piatra Craiului se intinde de-a curmezisul liniei generale a Carpatilor Meridionali si este comparata adesea cu spinarea unui dinozaur; dintre plantele ocrotite de lege la noi in tara, o parte se afla si in Piatra Craiului - Acestea ar fi: floarea de colt, ghintura galbena, bulbucii de munte, sangele voinicului, smirdalul, tisa, tilichina, iedera alba, garofita Pietrei Craiului; Dintre elementele de fauna amintim: capra neagra, rasul, cocosul de munte, acvila si pastravul; fenomene naturale: Cheile Dambovicioarei si Brusturelului, Pestera Dambovicioarei, Prapastiile Zarnestilor; arcadele de la Zaplaz; Ceardacul Stanciului si Pestera Stanciului; avenul din Funduri si avenul de la Vladusca; Pestera cu Lilieci s.a. Roca alba de calcar a dat nastere unor veritabile rauri de grohotis, cum ar fi "Marele Grohotis", lung de 4 km.
  • Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului Parcul National Semenic - Cheile Carasului este situat in judetul Caras Severin, si are o suprafata de aproximativ 36.364 ha, incluzand 10 rezervatii naturale; parc national ofera turistului posibilitatea de a patrunde intr-o lume de basm, dominata de fenomene carstice impresionante - Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Cheile Buhuiului - precum si de un numar impresionant de pesteri, una mai spectaculoasa ca alta, unele dintre ele amenajate in vederea vizitarii, altele greu de parcurs si dificile.
  • Parcul Naţional Călimani Parcul National Calimani ocupa aproape in intregime suprafata Muntilor Calimani ; Suprafata parcului este de 24.041 ha; Declararea acestui masiv drept "parc national" s-a produs datorita existentei unor suprafete mari de ecosisteme naturale si datorita prezentei zambrului, jneapanului si a cocosului de mesteacan.
  • Parcul Naţional Ceahlău Parcul National Ceahlau a fost infiintat in anul 1971 din dorinta de a pune sub ocrotire elemente ale cadrului natural ce prezinta o importanta deosebita stiintifica; Parcul are o suprafata totala de 5800 ha, din care 5200 reprezinta suprafata forestiera si 600 reprezinta suprafata golului alpin cu pasune; Parcul National Ceahlau poseda un bogat inventar floristic si faunistic, numeroase animale si plante ocrotite, declarate o parte din ele monumente ale naturii; Rezervatia mai prezinta importanta si datorita aspectului sau geologic si geomorfologic .
  • Parcul Naţional Cozia Parcul National Cozia are o intindere de peste 17.000 ha, fiind situat in Masivul Cozia, de-o parte si de alta a Oltului ; Acest spatiu este cel mai recent parc national amenajat din Romania, fiind un adevarat muzeu natural; Parcul are numeroase formatiuni stancoase deosebit de spectaculoase si cu nume sugestive: Varful Bulzu (1560 m), Turtudanele Urzicii, abrupturile Gardului, Caprariile, Matariile, Sfinxul Coziei,Pietrele Vulturilor, Pietrele Rosiei, Coltii Foarfecii, Turnul lui Traian, Turnul lui Teofil, Portile de Piatra ale Coziei.
  • Parcul Naţional Hăşmaş - Cheile Bicazului Parcul National Hasmas-Cheile Bicazului se afla situat pe teritoriul a doua judete, Neamt si Harghita, in partea centrala a Muntilor Hasmas; Parcul se intinde pe o suprafata de 6575 ha, din care 6308 hecatare padure si 267 hectare pasuni, fanete si zone de infrastructura turistica; Parcul National Hasmas-Cheile Bicazului impresioneaza din punct de vedere geologic, geomorfologic si al biodiversitatii ; Elementele principale de atractie ale parcului sunt Lacu Rosu - cel mare mare lac de baraj natural din tara si Cheile Bicazului, considerate de multi ca find cele mai spectaculoase de pe suprafata Romaniei si un loc ideal de practicare a alpinismului.
  • Parcul Naţional Munţii Rodnei Parcul National Muntii Rodnei este desemnat de catre UNESCO ca rezervatie a biosferei, mai exact o suprafata de 3300 ha; Flora alpina este bine reprezentata, mai ales prin prezenta a numeroase specii endemice sau rare cum ar fi: floarea de colt (Leontopodium alpinum), gentiana galbena (gentiana lutea), anghelina (Primula longiflora), gusa porumbelului ( Silene nivalis), branca ursului (Heracleum carpaticum).Pe crestele subalpine creste zimbrul si tisa, specii forestiere rare, precum si smirdarul si jneapanul, care ocupa peste 30 % din zona subalpina; Fauna: capra neagra (Rupicapra Rupicapra) este bine reprezentata, ea fiind repopulata in acesti munti cu exemplare provenite din Piatra Craiului, Bucegi, Retezat si Tarcu, fiind deasemeni o specie protejata .Mai sunt ocrotite urmatoarele animale: ursul brun, cerbul carpatin, cocosul de mesteacan, cocosul de munte, acvila. Un alt animal ocrotit este marmota alpina, repopulata in 1972 in masiv.
  • Parcul Naţional Munţii Rodnei
  • Parcul Naţional Retezat In anul 1935 a fost construit Parcul National Retezat, pentru conservarea patrimoniului floral si faunistic si a peisajului specific de munte inalt ; Parcul cuprinde o mare parte a culmii principale nordice, avand o suprafata de 20 100 ha si avand perspective de extindere; In interiorul parcului a mai fost delimitata o rezervatie stiintifica integrala in care este interzis accesul turistilor fara permis, cu un regim foarte strict de protectie, avand o suprafata de 1840 ha, ce cuprinde portiunea dintre Gura Zlatei si varfurile Zanoaga, Radesu, Judele si Retezat; In cadrul acestei rezervatii sunt ocrotite o serie de specii rare si endemice si formatiunile tipice de vegetatie montana si alpina, paduri de amestec, molidisuri, fagete, jnepenisuri, zone cu zambru etc; In cadrul rezervatiei este protejata si fauna alpina, cum ar fi: capra neagra, rasul, ursul, cerbul, acvila de munte, cocosul de munte, pastravul, nevertebrate rare.
  • Parcul Naţional Valea Cernei Parcul natural Valea Cernei este din totalul parcurilor nationale din Romania al doilea ca marime si singurul care cuprinde un bazin hidrografic; Se poate spune despre Valea Cernei ca alcatuieste o gradina botanica naturala ; Zona este in mare parte tipic forestiera, intalnindu-se aici fagul autohton, fagul oriental, gorunul in partea inferioara, bradul in partea superioara, molidul foarte putin prezent spre golurile alpine. Exista o specie endemica de pin, pinul negru de Banat, o mare originalitate pentru Valea Cernei; Fauna Vaii Cernei este reprezentata in special de mamifere (ursul, cerbul, capriorul, mistretul, rasul, vulpea, jderul, bursucul, pisic a salbatica, vidra, veverita). Dintre reptile, de retinut este prezenta viperei cu corn (Vipera amodytes) precum si prezenta unei specii rare de serpi, sarpele sfant sau sarpele lui Esculap .
  • OCROTIREA MEDIULUI,O ŞANSĂ PENTRU GENERAŢIILE VIITOARE”