MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE
'CAROL DAVILA\", BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ
PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE \"CAROL DA
VILA\" - BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ
PROGRAMA ANALITICĂ
A CURSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRACTICE
Editura Universitară Carol Davila, 2007
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII SI TINERETULUI
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE \"CAROL DA VILA\"- BUCUREŞTI FACULTATEA
DE MEDICINA
ADEVERINŢĂ
Cetateanul(a) GAFITA D.M. CIPRIAN.....................
...2001-2007
din ................ ROMANIA....................... , în perioada .
a urmat şi absolvit 6 (şase) ani de studii în profilul de Medicină, specializarea
Medicină Generală, conform Planului de învăţământ şi Programei analitice anexate..
Cuprins
Anatomie 10
Biofizică 21
Biochimie 23
Biologie celulară 27
Histologie 28
Fiziologie 30
Genetică 36
Bacteriologie 43
Parazitologie 46
Virusologie 50
Informatică medicală 52
Psihologie medicală 54
Limbi moderne 56

Educaţie fizică 60
Semiologie medicală 61
Anatomie patologică 68
Fiziopatologie 69
Imunologie fundamentală 76
Igienă 80
Farmacologie 86
Toxicologie 90
Radiologie 93
Morfopatologie 95
Cardiovascular 101
Pneumologie şi boli profesionale 103
Digestiv 106
Hematologie 108
Nefrologie 111
Reumatologie 112
Balneologie 113
Chirurgie 115
Oncologie 118
Ortopedie 120
Urologie 123
Oftalmologie 124
Neurologie 125
Infecţioase 126
Epidemiologie 128
Endocrinologie 130
Diabet 133
Igienă şi sănătate publică 134
Pediatrie 136
Chirurgie infantilă 138
Obstetrică-Ginecologie 139
Oto-Rino-Laringologie 143
Dermatologie 147
Psihiatrie 149
Medicină legală 154
Urgenţe medicale 157
ATI 158
MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
\"CAROL DA VILA
BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ
Nr. crt. Denumirea disciplinei Name of the discipline Total ore/ No. Nr. credite No
hours of credits

C S,L,P SemI Sem II
Anul I (anul universitar 2000/2001) / V* Year (academic year 2000/2001)
Discipline obligatorii / Imposed subjects
1 Anatomie şi embriologie / Anatomy and 64C 192L 7.5 7.5
embryology
2 Biofizică / Biophysics 32C 48L 5
3 Biochimie / Biochemistry 96C 96L 11
4 Genetică / Genetics 32C 48L 5 _
5 Biologie celulară şi histologie / Cell biology and 48C 32L 5
histology
6 Fiziologie / Physiology 48C 32L 5
7 Informatică medicală / Medical informatics 16C 24L _ 3
8 Limbă engleză / English language 64S _ 4
9 Educaţie fizică / Physical education _ 64L _ 4
10 Activitate practică / Summer practice - 60L - 3
Anul II (anul universitar 2001/2002) / 2** Year (academic year 2001/2002)
Discipline obligatorii / Imposed subjects
1 Anatomie şi embriologie / Anatomy and 65C 128L 5.5 5.5
embryology
2 Biologie celulară şi histologie / Cell biology and 96C 96L — 11
histology
3 Fiziologie / Physiology 96C 96L - 11
4 Bacteriologic / Microbiology 64C 64L - 7
5 Virusologie / Virology 16C 16L 2 -
6 Parazitologie / Parasitology 16C 16L - 2
7 Informatică medicală / Medical informatics 16C 32L -
8 Psihologie medicală / Psychology 16C 16L 2 -
9 Limbă engleză / English language - 64L - 4
10 Educaţie fizică / Physical education - 64L - 4
11 Activitate practică / Summer practice - 60L - 3
Discipline opţionale / Opţional subjects
12 Neuroştiinţe / Neuroscience 14C - - 2
13 Medicină celulară şi moleculară / Cell and 7C 7L 2
molecular medicine
14 Biostatistică / Biostatistics 4C 10L - 2
15 Pedagogie 1 Pedagogy IOC 4L - 2
Anul III (anul universitar 2002/2003) / 3tk Year (academicyear 2002/2003)
Discipline obligatorii / Imposed subjects
1 Semiologie medicală /Medical semiology 128C 192L 9 9
2 Chirurgie / Surgery 64C 192L - ;5
3 Farmacologie / Pharmacology 64C 64L
n■
4 Anatomie patologică / Physiopathology 64C 64L 4.5 4.5
5 Fiziopatologie / Pathology 48C 48L - 6

6 Imunologie / Immunology 32C - - 2
7 Activitate practică / Summer practice - 60L - 1
Discipline opţionale 1 Opţional subjects
8 Biochimie clinică / Clinical biochemistry 7C 7L - 2
9 Anatomie clinică şi tehnici chirurgicale / Clinical 14 - - 2
anatomy and surgical techniques
10 Istoria medicinii / History of medicine 7C 7L - 2
Anul IV (anul universitar 2003/2004) / /* Year (academie year 2003/2004)
Discipline obligatorii / Imposed subjects
1 Medicină internă / Internai medicine
a Cardiologie şi chirurgie cardiovasculară / 65C 160L 11
-
Cardiology and cardiovascular surgery
b Pneumologie şi boli profesionale / Phtisiology and 82C 143L 11
-
pathology
c Gastroenterologie / Gastroenterology 54C 96L 8 -
d Farmacologie clinică / Clinicalpharmacology 20C - - 1
2 Chirurgie / Surgery 36C 114L - 8
3 Ortopedie / Orthopedics 24C 76L 6 -
4 Chirurgie pediatrică / Pediatric surgery 18C 32L - 3
5 Oncologie / Oncology 16C 16.5L - 2
6 Radiologie / Radiology 32C 32L 5 -
7 Igienă / Hygiene 48C 48L - 4
8 Activitate practică / Summer practice - 60L - 1
Discipline opţionale / Opţional subjects
9 Diagnostic genetic şi bioetică medicală / Genetic 14C 2
-
diagnostics and medical bioethics
10 Etică şi deontologie medicală / Ethics and medical 7C 7S 2
deontology
11 Biocibemetică şi biotehnică medicală / 7C 7L 2
Biocybernetics and medical biotechnics
12 Limba englezâ-termeni medicali / Medical English 14C - 2
Anul V (anul universitar 2004/2005)/ 5* Year (academic year 2004/2005)
Discipline obligatorii / Imposed subjects
1 Medicină internă / Internai medicine
a Reumatologie / Rheumathology 40C 85L - 7
b Hematologie / Hematology 20C 55L 5 -
c Nefrologie / Nephrology 34C 66L - 6
2 Pediatrie / Pediatrics 90C 210L - 18
3 Neurologie / Neurology 55C 70L 7 -
4 Urologie / Urology 23C 52L - 5
5 Endocrinologie / Endocrinology 25C 50L - 5
6 Diabet / Diabetes 32C 32L - 2
'A
4

7 Sănătate publică şi management / Public health and 32C 32S 3 -
management
8 Toxicologie / Toxicology 16C 16L - 1
9 Activitate practică / Summer practice - 60L - 1
Discipline opţionale / Opţional subjects
10 Alergologie şi imunologie clinică / Alergology and 7C 7L 2
clinical immunology
11 Parazitoiogie clinică / Clinical parasitology 7C 7L - 2
12 Chirurgie cardiovasculară / Cardiovascular surgery 5C 9L - 2
13 Chirurgie plastică / Plastic surgery 7C 7L - 2
14 Chirurgie toracică / Thoracic surgery 7C 7L - 2
15 Neurochirurgie / Neurosurgery 5C 9L - 2
16 Expertiza capacităţii de muncă / Work capacity IOC 4S _ 2
evaluation
17 Boli tropicale / Tropical diseases IOC 4L - 2
18 Psihosomatică / Psychosomatics 7C 7S - 2
Anul VI (anul universitar 2005/2006) / ti* year (academicyear 2005/2006)
1 Boli infecţioase şi epidemiologie / Infections 52C 122L - 1
diseases and epidemiology
2 Oftalmologie / Ophtalmology 16C 34L - 3
3 Psihiatrie / Psychiatry 40C 60L 7 -
4 O.R.L. /E.N.T. 30C 45L - 4
5 Dermatologie / Dermatology 30C 45L 4 -
6 Obstetrică-Ginecologie / Obstetrics-Gynecology 70C 180L - 16
7 Medicină legală / Forensic medicine 30C 30L 4 -
8 Medicină de familie / Family medicine 40C 60L - 4
9 Recuperare medicală / Rehabilitative therapy 16C 16L - 3
10 Urgente medicale / Emergencies 40C - - 3
11 A.T.I. / Intensive Care 16C 8L 1 -
Discipline opţionale / Opţional subjects
12 Demografie, Planning familial / Demography, 7C 7S _ 2
Family Planning
13 Geriatrie şi Gerontologie / Geriatry and 4C 10L 2
-
Gerontology
14 Neonatologie / Neonatology 4C 10L - 2
15 Medicină fetală / Fetal medicine 12C 2L - 2
5

ANATOMIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 4 semestre (curs 129 ore,
lucrări practice 329 ore)
6
Curs
Introducere. Obiectul anatomiei.
Reproducerea. Etapele embriogenezei. Tipuri de reproducere. Ciclul sarcinii -
caracteristicile generale aîe gârneţilor.
Meioza. Diviziunea reducţională. Diviziune ecuaţională.
Spermatogeneza. Spermatocitogeneza. Spermiogeneza. Spermia - structura, biologie. Ovogeneza.
Ciclul ovogenetic. Ciclul menstrual. Foliculul ovarian primar, secun-dar, matur.
Fecundaţia. Nidaţia. Segmentaţia. Evoluţia în s2. Evoluţia în s3.
Evoluţia în s4 - Sg. Neurulaţia. Gastrulaţia. Derivatele foiţelor embrionare. Dezvoltarea membrelor.
Anomalii de dezvoltare. Anexe embrionare.
Noţiuni de biomecanica. Clasificarea articulaţiilor - mijloace de unire, mijloace de alunecare.
Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul, articulaţiile vertebrelor. Articulaţia sternoclaviculară,
acromioclaviculară, scapulohumerală - alcătuire, agenţi motori. Mişcarea de basculă a scapulei.
Articulaţia cotului, articulaţia radiocarpiană - alcătuire, agenţi motori.
Articulaţia şoldului, genunchiului, articulaţia tibiotarsiană - alcătuire, agenţi motori.
Craniul - neuro şi viscerocraniul - arhitectura funcţională a craniului, puncte
antropometrice craniene.
Dezvoltarea neurocraniului.
Dezvoltarea viscerocraniului.
Dezvoltarea feţei - anomalii de dezvoltare.
Regiunea branhială, pungile branhiale - evoluţie, derivate.
Arcurile branhiale - evoluţie, derivate.
Câmpul mezobranhial - evoluţie, derivate. Derivatele gurii primitive.
ATM suprafeţele articulare, mijloace de unire, mijloace de alunecare.
Mecanica ATM. Mişcarea de coborâre, de ridicare, mişcarea de lateralitate a mandibulei,
structura funcţională a muşchilor masticatori.
Cavitatea bucală - pereţi, conţinut, vascularizaţie, inervaţie, limfatice. Limba - structură,
vascularizaţie, inervaţie. Dinţi - structură, dentiţie deciduaîă, dentiţie permanentă, caractere de grup,
vascularizaţie, inervaţie.
Glandele salivare - dezvoltare, glande salivare mici, glandele sublinguale, sub-
mandibuiare, parotida.
Faringeîe.
Laringele.
Regiunile topografice ale feţei şi gâtului.
Dezvoltarea aparatului respirator. Dezvoltarea cordului şi a vaselor mari.
Cavităţile seroase ale trunchiului. Dezvoltare, cavitatea peritoneală, epiploame, mezouri, impărţirea
cavităţii abdominale, împărţirea anatomo-clinică a peretelui abdominal, puncte slabe ale peretelui
abdominal.
Dezvoltarea aparatului digestiv. Evoluţia proenteronului, evoluţia ansei ombili-cale, derivate,
denumirea, fiziologica. Evoluţia metenteronului - derivate. Cloaca şi septarea ei. Dezvoltarea ficatului
şi anomalii de dezvoltare. Dezvoltarea pancreasului, anomalii de dezvoltare.
Vena portă şi anastomozele portocave, viscerele şi parietale.
Dezvoltarea aparatului uro-genital. Evoluţia pronefros, mezonefros, metanefros. Dezvoltarea
ureterelui. Derivatele cloacei, dezvoltarea formei rinichiului. Anoma-lii de dezvoltare a aparatului
renal.
Dezvoltarea aparatului genital. Etapa indiferentă a gonadei. Dezvoltarea testi-colelor şi a căilor
excretoare masculine. Dezvoltarea organelor genitale externe masculine. Anomalii de dezvoltare.

Dezvoltarea aparatului genital feminin. Dezvoltarea ovarului, uterului, tubei uterine, vaginei.
Dezvoltarea organelor genitale externe. Anomalii de dezvoltare. Spaţiul retroperitoneal. Topografia
spaţiului retroperitoneal. Fasciile renale. Marile vase retroperitoneale. Canalul toracic.
Plexurile vegetative retroperitoneale. Simpaticul lombar, spaţiu! pelvisuiui peritoneal. Perineul la
bărbat - topografie, structură, fascii. Perineul la femeie - topografie, structură, fascii.
Spaţiile perineale, fosa ischiorectală, spaţiu! perineal superficial, spaţiul perineal profund. Receptorii
şi structura lor.
Calea sensibilităţii termice, dureroase, tactile protopatice şi epicritice. Calea sensibilităţii kinestezice şi
căile de control ai tonusului muscular. Calea gustativă şi optică. Calea acustică şi de echilibru.
Formaţia reticulată.
Structura cerebelului şi conexiunile lui. Talamusul: nuclei, conexiuni. Hipotalamusul: nuclei,
conexiuni. Sistemul limbic şi conexiuni. Structura scoarţei cerebrale. Sistemul piramidal. Sistemul
extrapiramidal. Vasele encefalului şi sindroame vasculare.
7
Lucrări practice
7
Axe şi planuri de orientare ale corpului.
Vertebrele: vertebra tip; vertebrele cervicale, toracice, lombare. Vertebre particulare; vertebre de
tranziţie. Sacrul şi coccisul.
Coloana vertebrală în ansamblu. Anatomie pe viu; numărarea vertebrelor; repere anatomice pentru
puncţia rahidiană. Anatomie radiologică.
Sternul. Coastele. Toracele osos. Anatomia pe viu a peretelui toracic: linii de orientare, reliefuri osoase
şi musculare; numărătoarea coastelor pe viu. Anatomie radiologică. Claviculă, scapulă, humerus.
Radius, ulnă, scheletul mâinii. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului superior.
Coxal, pelvisul osos. Anatomie pe viu: pelvimetrie internă şi externă. Femurul, patela.
Tibie, peroneu, scheletul piciorului. Anatomia pe viu şi anatomia radiologică a membrului inferior.
COLOCVIU - osteologic
Noţiuni elementare de disecţie. Disecţia muşchilor migraţi ai spatelui şi ai cefei - m. latissimus dorsii,
m. trapez; mm. romboizi, m. levator scapulae, mm. dinţaţi posteriori. Anatomie pe viu; punctele slabe
ale peretelui posterior; trigonul Petit; tetragonul Grynfelt; pentagonul Krause.
Disecţia muşchilor autohtoni ai spatelui. Schema lui Braus.
Disecţia regiunii nucale. Mm. profunzi ai cefei, vase şi nervi. Anatomie pe viu: repere anatomice
pentru anestezia n. Arnold.
Disecţia peretelui antero-lateral al toracelui - m. pectoral mare, m. pectoral mic, m. serratus anterior,
m. sub clavicular; mm. intercostali. Topografia spaţiului intercostal. Repere anatomice pentru puncţia
intercostala. Regiunea mamară: structura glandei mamare; vascularizaţie, inervaţie, drenajul limfatic
al gandei mamare. Disecţia axilei. Pereţii axilei. Conţinutul axilei: mănunchiul vasculo-nervos
principal, mănunchiuri vasculo-nervoase secundare. A. axilară.
Disecţia axilei. Formarea plexului branhial. Disecţia ramurilor plexului branhia!, limfonodulii axilari.
Disecţia regiunii anterioare a braţului - muşchi, vase, nervi. Anatomia pe viu. Disecţia regiunii antero-
laterale a antebraţului - muşchi, vase, nervi. Canalul carpian: delimitare şi conţinut. Venele
superficiale ale membrului superior. Anatomie pe viu. Disecţia palmei. Regiunile topografice ale
palmei. Mm. eminenţei tenare, mm. eminenţei hipotenare, mm. regiunii mijlocii a palmei. Teci
sinoviale digito-carpiene. Vase, nervi. Anatomie pe viu.
Disecţia regiunii scapulare - muşchi, vase, nervi. Anatomie pe viu.

Disecţia regiunii posterioare a braţului - muşchi, vase, nervi. Spaţiile birondo-tricipital,
humero-birondo-tricipital, humero-rondo-tricipital: delimitare, conţinut. Anatomie pe
viu.
Disecţia regiunii posterioare a antebraţului şi a mâinii - muşchi, vase, nervi, Anatomie pe viu.
Secţiuni topografice la nivelul membrului superior. COLOCVIU - membrul superior.
Disecţia peretelui antero-lateral al abdomenului - mm. laţi ai abdomenului; teaca m. drept abdominal,
vase şi nervi. Anatomia pe viu a peretelui abdominahreliefuri musculare, şanţuri, proiecţia vaselor
epigastrice inferioare.
Disecţia canalului inghinal - pereţii şi orificiile canalului inghinal; conţinutul canalului la bărbat şi la
femeie; proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund; proiecţia zonelor slabe ale peretelui
abdominal. Lacuna musculară şi vasculară - delimitare, conţinut. Formarea şi ramurile plexului
lombar.
Disecţia regiunii antero-mediale a coapsei. Trigonul femural - delimitare, topografie. V.safenă mare;
v. femurală, a. femurală. Limfonodulii inghinali superficiali şi profunzi. Teaca vaselor femurale.
Canalul abductorilor - delimitare, conţinut.
Disecţia regiunii laterale a gambei - muşchi, vase, nervi. Anatomie pe viu.
Disecţia regiunii fesiere - muşchi, vase, nervi. Anatomie pe viu.
Spaţiul supra- şi infrapiriform - delimitare, conţinut. Formarea plexului sacral.
Disecţia regiunii posterioare a coapsei - muşchi, vase,. N. ischiadic.
Disecţia regiunii poplitee - topografie, conţinut. Anatomie pe viu.
Disecţia regiunii posterioare a gambei - muşchi, vase, nervi. V. safenă mică. Canalul
calcaneean: delimitare, conţinut.
Disecţia regiunii plantare - muşchi, vase, nervi.
Secţiuni topografice la nivelul membrului inferior.
COLOCVIU RECAPITULATIV.
Neuro- şi viscerocraniul.
Pereţii orbitei, pereţii foselor nazale, osoase, fosa infratemporală şi pterigopalatină. Mandibula.
Muşchii mimicii şi nervul facial. Muşchii masticatori şi artera facială.
Nervul trigemen (nervul oftalmic şi nervul maxilar), ganglionul ciliar, ganglionul pterigopalatin
(aferente, eferenţe).
Nervul mandibular, ganglionul otic (aferente, eferenţe). Ganglionul submandibular (aferente,
eferenţe).
Artera auriculară posterioară, artera occipitală, artera tiroidiană inferioară şi artera faringiană
ascendentă (traiect, ramuri).
Muşchiul sternocleidomastoidian, muşchii scaleni, nervul accesor. Nervul glosofaringian - traiect,
ramuri.
Nervul vag la nivelul extremităţii cefalice. Nervul laringeu superior şi inferior.
Nervul hipoglos - traiect, ramuri.
Simpaticul cervical - alcătuire, ramuri.
Artera subclavie - traiect, ramuri. Reţeaua periscapulară.
Plexul cervical - alcătuire, ramuri superficiale şi profunde. Ansa cervicală profundă (formare,
distribuţie).
Muşchii infrahiodieni şi suprahioidieni. Fascii cervicale.
Venele capului - jugulară internă, externă şi anterioară (formare, afluente). Tiroida,
paratiroidele (structura, raporturi, vascularizaţie).
Limfaticele capului şi gâtului.
Cavitatea bucală şi glandele salivare.
COLOCVIU - extremitatea cefalică.
Pereţii cavităţii toracice. Traheea - arborele bronşic.
Plămânii (descriere, structură, segmentaţie). Vascularizaţia plămânilor (funcţio-nală şi nutritivă).

Pleura - recesurile pleurei parietale. Proiecţia scizurilor pulmonare. Cordul - aspect exterior (feţe,
margini, bază, vârf).
9
- Aspect interior (atrii, ventricule, septurile interatrial, interventricular, orificii, aparate valvulare).
- Vascularizaţia cordului (arterele coronare, sinusul coronar). Inervaţia inimii (plexul cardiac).
- Pericardul seros şi fibros. Sinusurile pericardului seros. Vascularizaţia şi inervaţia pericardului.
- Mediastinul şi subîmpârţirea lui. Elementele mediastinului superior. Trunchiu-rile venoase
brahiocefalice, vena cavă superioară, crosa aortei şi ramurile sale, timusul şi formaţiunile nervoase de
la acest nivel.
- Mediastinul anterior şi mijlociu. Mediastinul posterior (esofagul toracal - structură, vascularizaţie,
raporturi).
- Aorta toracică şi ramurile sale. Canalul toracic. Limfonodulii mediastinali. Simpaticul toracal.
- Recapitulare torace şi conţinut.
- Peretele abdominal: structura; teaca m. abdominal; canalul inghinal. Limitele abdomenului; regiuni
anatomo-topografice ale abdomenului. Anatomia pe viu a peretelui abdominal:reliefuri musculare,
şanţuri; proiecţia ombilicului; proiecţia orificiilor inghinale superficial şi profund; proiecţia vaselor
epigastrice infe-rioare; proiecţia zonelor slabe ale peretelui abdominal.
- M. diafragma: structură; hiatusuri; vascularizaţie; inervaţie. Proiecţia hiatu-surilor şi a cupolelor
diafragmatice.
- Peritoneul: împărţire. Formaţiuni peritoneale - mezouri, ligamente, omenturi. Structură,
vascularizaţie, inervaţie. Cavitatea peritoneală: împărţire; spaţiile supra şi inframezocolic; firidele
parieto-colice; spaţiile mezentericecolice.
- Excursii peritoneale în plan sagital şi în plan transversal. Esofagul abdominal: structură, raporturi,
vascu larizaţie, limfatice, inervaţie.
- Stomacul: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Ligamentele
stomacului. Anatomie pe viu: proiecţia cardiei şi a piloruiui. Proiecţia feţei anterioare a marii curburi;
spaţiul semilunar Traube. Anatomie radiologică.
- Bursa omentală: studiul bursei omentale şi a prelungirilor ei; foramen bursae omentale şi a
hiatusului lui Winslow.
- Căi de acces în bursa omentală.
- Regiunea celiacă. Disecţia trunchiului celiac şi a ramurilor sale; plexul celiac.
- Duodenul: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Fosetele duodenale.
Anatomie pe viu: proiecţia D\\, d2, D^ şi a unghiului duodeno-jejunal la peretele abdominal. Proiecţia
papiîei duodenale mari. Anatomie radiologică.
- Pancreasul: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, iner-vaţie. Anatomie pe viu:
proiecţia pancreasului.
- Ficatul: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Ligamentele ficatului.
Segmentaţia ficatului. Anatomia pe viu: proiecţia fica-tului la peretele abdomino-toracic; trigonul
Labbe.
- Căile biliare: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, iner-vaţie. Anatomie pe viu:
proiecţia căilor biliare, punctul cistic, zona pancreatico-coledociană Chauffard. Disecţia pediculului
hepatic. Anatomia radiologică.
- Splina: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Ligamentele splinei.
Segmentaţia splinei. Anatomia pe viu: proiecţia splinei.

- Intestinul mezenterial: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie.
10
Mezenterul: configuraţie, raporturi. Disecţia arterei mezenterice superioare şi a ramurilor sale;
disecţia venei mezenterice superioare. Anatomie pe viu: proiecţia anselor jejuno-ileale, a unghiului
ileo-cecal şi a mezenterului. Anatomie radiologică. Cecul şi apendicele vermiform: configuraţie,
structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Fosetele cecale. Anatomie pe viu: proiecţia
cecului şi a apendiceîui; puncte dureroase apendiculare. Anatomie radiologică.
Colonul: configuraţie, împărţire, raporturi - colon descendent, unghi hepatic, colon transvers, unghi
splenic, colon descendent, sigmoid: structura, vascula-rizaţie, limfatice, inervaţie. Mezocolonul
transvers. Disecţia arterei mezenterice inferioare şi a ramurilor sale. Anatomie pe viu: proiecţia
segmentelor şi flexurilor colice. Anatomie radiologică. Rectul: structură, raporturi, vascularizaţie,
limfatice, inervaţie. Anatomie radiologică. Spaţiul retroperitoneal: delimitare, conţinut, subîmpărţire.
Rinichiul: confi-guraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Segmentaţia
rinichiului. Disecţia pediculului renal. Anatomie pe viu: proiecţia rinichiului, a bazinetului şi a
pedicului renal. Anatomie radiologică.
Glandele suprarenale: structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie.
Ureterul: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Anatomie
pe viu: proiecţia ureterului: puncte dureroase ureterale. Anatomie radiologică.
Vezica urinară: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, iner-vaţie.
Anatomie radiologică. Uretra masculină şi feminină: structură, raporturi, vascularizaţie,
limfatice, inervaţie.
Aorta abdominală: traiect, raporturi, ramuri. Disecţie.
A. iliacă externă: traiect, raporturi, ramuri.
A iliacă internă: traiect, raporturi, ramuri. Disecţie.
Plexurile nervoase abdomino-pelvine: plexul mezenteric superior, plexul me-zenteric inferior, plexul
gastric. V. cavă inferioară: formare, traiect, raporturi. COLOCVIU - etajul inframezocolic şi spaţiul
retroperitoneal.
Ovarul: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Ligamentele ovarului.
Fosetele ovariene.
Salpingele: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Uterul: configuraţie,
structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Mijloace de susţinere şi suspensie. Anatomie
pe viu: proiecţia uterului gravid Ia peretele abdominal. Pelvimetrie externă şi internă.
Vagina: structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Vulva: configuraţie, structură,
vascularizaţie, inervaţie.
Testiculul: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Disecţia scrotului.
Căile spermatice: configuraţie, structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie. Funiculul
spermatic: alcătuire, disecţie.
Vezicula seminală: structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie.
Prostata: structură, raporturi, vascularizaţie, limfatice, inervaţie.
Penisul: configuraţie, structură, vascularizaţie, inervaţie.
Diafragma pelvină: muşchi, fascii, vase, nervi, disecţie.
Diafragma urogenitală: muşchi, fascii, vase, nervi.
Perineul anterior la bărbat.
Perineul anterior la femeie.
Perineul posterior. Spaţiul pelvisubperitoneal: delimitare, subîmpărţire, conţinut. Spaţiile perineale:
spaţiul perineal superficial; spaţiui perineal profund; fosa iscruorectală.

11
- COLOCVIU - aparatul genital.
- Configuraţia externă a măduvei spinării. Nervul spinal (alcătuire). Arcul reflex. Meningele spinale.
- Substanţa cenuşie a măduvei spinării. Substanţa albă (fascicole ascendente, descendente şi de
asociaţie medulare).
- Configuraţia externă a trunchiului cerebral. Ventriculul IV: pereţi, comunicări.
- Nucleii echivalenţi ai trunchiului cerebral.
- Nucleii proprii ai trunchiului cerebral.
- Secţiuni prin bulb, punte, mezencefal.
- Cerebel: lobulaţie, stuctura cerebelului. Aferentele şi eferenţele cerebelului.
- Diencefalul. Aspect exterior. Ventriculul III: - pereţi, recesuri, comunicări.
- Giraţia şi fisuraţia emisferelor cerebrale. Comisurile creierului. Ventriculii laterali.
- Nuclei bazali. Aferentele şi eferenţele lor. Capsula albă internă.
- Secţiuni sagitale, orizontale şi frontale prin emisferele cerebrale.
- Meningele cerebrale. LCR şi circulaţia lui.
- Vascularizaţia arterială şi venoasă a SNC.
- Ochiul şi anexele lui. Receptori vizuali.
- Urechea (externă, medie, internă). Receptori auditivi şi ai echilibrului.
11
PROGRAMA CURSULUI DE PSIHOLOGIE MEDICALA
1 .INTRODUCERE IN PSIHOLOGIA MEDICALA. 1. Sănătate si boala. 2.Modelul bio-psiho-social al
bolii. 3.Obiectivele profesiei medicale. 4.Definitia si sfera de preocupări a psihologiei medicale. Cele
trei discipline componente: Psihologia sanatatii, Psihosomatica si Medicina psihosociala.
5.Relatii interdisciplinare. Calităţi de ordin psihologic necesare personalului medical
2.BAZELE PSIHOLOGICE ALE PRACTICII MEDICALE 1 .Concepte si teorii referitoare la
personalitate. 2.Motivatie si afectivitate. 3.Aspecte ale dezvoltării personalităţii la copil.
4.Particularitati psihologice-cu implicaţii in comportamentul de bolnav-legate de vârsta si sex.
3.ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A SANATATII 1 .Conceptul de psihologie a sanatatii.
2.Comportamente sanogenetice. Motivaţii psihologice.Posibilitati de optimizare.
3.Trasaturi imunogene si disimunogene de personalitate. 4.Factori psihocomportamentali de risc
pentru imbolnavire-studiul Alameda;conceptul de personalitate de tip A si C, in corelaţie cu
vulnerabilitatea la stres.
4.STRESUL PSIHIC-CONCEPT OPERAŢIONAL SITUAT INTRE FACTORII
PSIHOCOMPORTAMENTALI DE RISC SI BOALA.
1 .Cadrul notional;eustress si distress;caracteristici de baza ale agenţilor stresori psihici.
2.Conditii generale de apariţie a SP ;mecanisme neuro-vegetative si principalii
hormoni implicaţi in reacţia de stres.
3.Clasificarea principalelor tipuri de SP ;Scala Holmes-Rahe.
4. Dovezi experimentale si epidemiologice in favoarea implicării SP in
patogeneza.
5.Strategii adaptative,constiente si inconstiente.in cursul SP.
5 .CONCEPŢIA PSIHOSOMATICA IN MEDICINA.
1.Noţiunea de etiologie psihogena a diferitelor îmbolnăviri; sfera de acţiune patogenica a stimulilor
psihici.
2 Conceptul de medicina psihosomatica in epoca contemporana.

12
3.Declanşarea prin stres psihic sau reflex condiţionata a unor manifestări patologice;ierahizarea
modului de intricare a factorilor psihici cu ceilalţi factori etiologici in patogeneza.
4.Tulburari somatopsihice si psihosomatice, boli psihosomatice si meiopragia de organ.
5.Tulburari psihogene de dinamica sexuala. Clasificare, cauze , principii de terapie psihologica.
6.RELATIA INTERPERSONALA MEDIC-PACIENT
1 Elemente de statut si rol social ale medicului si bolnavului; cele trei planuri ale desfăşurării relaţiei
interpersonale medic bolnav (intelectual , afectiv si etic).
2.Modalitati de abordare psihologica a bolnavului(tipul tehnicist, psihanalitic, al anamnezei
omnipracticianului); factori dependenţi de medic si de bolnav in prelevarea anamnezei si erori
diagnostice si terapeutice implicate de aceste condiţii.
3.Calitati relaţionale necesare medicului in instituirea unei relaţii interpersonale eficiente cu bolnavul.
4.Tipuri de pacienţi in relaţia lor cu medicul. Principii de abordare psihosomatica a pacienţilor.
5.Grupele Balint, Ascona si Monte Verita.Conditii de optimizare a relaţiei interpersonale medic-
pacient.
7.ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE
1 .Ajutor psihologic si psihoterapie - date conceptuale .Psihoterapia simpla (de
susţinere) suportiva-element fundamental in tratarea bolnavului.
2.Elemente de aplicabilitate a PTS in medicina generala si specialităţile
nepsihiatrice; elemente sugestive conţinute de PTS.
3.Aspecte particulare ale PTS in diferite condiţii medicale.
4.Principii de terapie antistres.
5.Muzicoterapia si trainingul autogen Schultz -forme de psihoterapie cu posibilitate larga de utilizare
in practica medicala nepsihiatrica.
8.PSIHOLOGIA MEDICAMENTULUI SI A CALITĂŢII VIEŢII
1.Efectul Placebo.Reactii adverse la medicamente si impactul lor psihologic.Dependenta
medicamentoasa (exemple - la analgetice sau la cortizon).
2.Complianta terapeutica si factori psihologici de influenţare.
3.Indici de calitate a vieţii si rolul lor in evaluarea noilor medicamente.
9.ASPECTELE PSIHOLOGICE, PSIHOSOMATICE SI SOMATOPSHICE ALE DURERII
1 .Durerea - rezonanta subiectiva. 2.Mecanisme psihofizioîogice. 3.Factori psihologici de amplificare
sau diminuare. 4.Dureri organice si psihogene.
-. 1
12
5.Proceduri psihoterapice de combatere a durerii.
FACULTATEA DE MEDICINA-
PROGRAMA LUCRĂRILOR PRACTICE DE PSIHOLOGIE MEDICALA
LP1.Conţinut teoretic.-Definirea stării de sănătate.Preocupări ale individului pentru cultivarea stării
de sănătate.Factorii de risc psihocomportamentali pentru boala , cu impact psihogen. Comportamente
sanogengenetice. Rasul - complex plurifunctional cu proprietăţi antistress si implicaţii sanogenetice.
Aplicaţii practice -Chestionare pentru atitudinea fata de problemele sanatatii si bolii. Chestionar
referitor la optimism si autoeficacitate.Chestionar pentru comportamente \"de consum\" (tutun , alcool ,
cafea).Chestionar pentru inclinatia pentru humor.
LP2.Conţinut teoretic.-Defmitii ale bolii. Discuţii asupra celor 3 ipostazi ale bolii postulate de
Leriche.Analiza cauzelor reticentei bolnavilor fata de prezentarea la consultaţii. \"Circuitul bolnavilor.\"
Aplicaţii practice- Interviuri înregistrate si discuţii cu bolnavii referitoare la disconfortul psihosomatic
si impasul existenţial generate de boala. Chestionar - indicii de calitate a vieţii. Hospital anxiety and
depression-chestionar pentru analiza anxietăţii si depresiei secundare stressului si/sau bolii.
LP3. Conţinut teoretic -Implicarea factorului psihic in patogeneza. Modele explicative (Engel, Fisher,
Contrada). Tulburări funcţionale. Clasificare.

Aplicaţii practice- Exemplificări: studii epidemiologice prospective si retrospective. Chestionar
tulburări funcţionale (Fragebogen Beschwerden Freiburg). Tabelul Dongier.
LP4 Conţinut teoretic.Stressul psihic:definitie , clasificare (Golu, Iamandescu).Conduite de ajustare.
Loc de control. Suportul social.
Aplicaţii practice. Chestionar Univ. Colombia. Poligraful - \"detectorul de minciuni\"- aplicaţii in
tulburările psihosomatice. Chestionar loc de control (Lumpkin).
LP5.Conţinut teoretic.Principii de conduita antistress. Programe antistress (New Start). Muzicoterapia
- forma de utilizare a muzicii ca element terapeutic si de profilaxie antistress.
13
Aplicaţii practice. Muzicotest W - completat cu analiza modalităţilor personale de decodificare a
mesajului muzical. Training -ul autogen Schultz (premize teoretice + exemplificări)
LP6. Conţinut teoretic. Boli psihosomatice: definire tulburări psihosomatice ,boli psihosomatice.
Tulburări somatopsihice-principii si mijloace de abordare terapeutica somatopsihica.
Aplicaţii practice . Chestionar tipul A(testul Jenkins). Abordarea psihosomatica a bolnavilor
obezi(principii de utilizare a psihoterapiei comportamentale in obezitate).
LP7. Conţinut teoretic. Relaţia interpersonala medic - bolnav. Principii de comunicare inteligenta
verbala si non-verbala. Tipuri de intrebari (deschise, închise, sugestive). Particularităţi de instituire a
relaţiilor interpersonale in funcţie de vârsta , sex, si domeniul asistentei medicale.
Aplicaţii practice.Scalele testului MMPI. Interviuri- exemplificare tipuri de anamneza.Test suport
social. Modele de analiza a impactului exercitat de problemele emoţionale ale comunicării cu
bolnavul(grupurile Balint, Ascona, Monte Verita).
LP8.Continutul teoretic.Psihoterapia suportiva.Notiuni teoretice si principii de aplicare de către
medicul de familie.Principii de abordare a problemelor sexologice ale bolnavului.
Aplicaţii practice.Principii in psihoterapia de grup in bolile psihosomatice (exemplificări in cazul
bolnavilor reumatici).Posibilitati de abordare a bolnavilor referitoare la problemele lor sexuale.
LP9. Conţinutul teoretic Probleme psihologice generate de medicament.Efectul Placebo . Dependenta
de medicament. Complianta terapeutica : factori psihologici implicaţi si condiţii de optimizare.
Aplicaţii practice. Chestionar de complianta terapeutica. Interviu înregistrat cu bolnavi
corticodependenti. Testul dublu orb-premize psihologice de instituire.
13
BIOFIZICĂ MEDICALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 32 ore,
lucrări practice 48 ore)
Curs
• Definirea, problematica şi capitolele biofizicii.
• Elemente de biomecanica: Noţiuni de mecanică; Proprietăţile mecanice ale corpurilor deformabile;
Noţiuni de rezistenţăa materialelor; Manifestări mecanice ale contracţiei musculare; Mecanismul
biofizic al contracţiei musculare; Noţiuni de biomecanica a fluidelor; Efectele biologice ale unor factori
mecanici.
• Elemente de termodinamică: Definiţia termodinamicii. Sistemele biologice din punct de vedere
termodinamic; Fluxuri şi forţe termodinamice; Principiul I al termodinamicii şi aplicaţiile în biologie;
Principiul II al termodinamicii şi semnificaţia lui în biologie.
• Biofizica moleculară a apei şi a soluţiilor apoase: Noţiuni de fizică moleculară a lichidelor; Structura
moleculară a apei şi a soluţiilor apoase; Structura moleculară a apei în sistemele biologice; Noţiuni de
fizică a sistemelor disperse; Fenomene de transport în soluţii; Fenomene de transport prin membrana
celulară.

• Elemente de bioelectricitate şi bioexcitabilitate: Noţiuni de electrostatică şi electrocinetică;
Bioelectrogeneza celulară; Bioelectrogeneza ţesuturilor şi organelor; Noţiuni de bioexcitabilitate;
Efectele biologice ale excitabilităţii.
• Elemente de bioacustică: Noţiuni de acustică; Caracteristicile sunetului auzit; Biofizica recepţiei
auditive; Elemente de fonaţie; Efectele biologice ale ultrasunetelor.
• Elemente de optica biologică: Noţiuni de optică; Proprietăţile dioptrilor oculari; Mecanismele
biofizice ale recepţiei vizuale; Bioluminescenţa.
• Noţiuni de biocibernetică: Definiţia şi capitolele ciberneticii; Modul de gândire în cibernetică;
Abstractizare şi modelare; Informaţie şi entropie informaţională; Prelucrarea semnalelor în
cibernetică, aplicaţii în biologie; Sisteme de transmisie la distanţă a informaţiei; Noţiuni de
informatică biologică şi tehnică; Sistemele cibernetice de comandă, aplicaţii în biologie.
• Elemente de psihofizică: Definiţia psihofizicii; Măsurarea obiectivă a tăriei senzaţiilor; Legea Weber-
Fechner şi legea puterii; Modalităţi de codificare a proprietăţilor excitanţilor în procesul generării
senzaţiei.
• Elemente de fotobiologie: Interacţiunea radiaţiilor electromagnetice neionizante cu substanţă;
Efectele biologice ale radiaţiilor vizibile şi ultraviolete.
• Elemente de radiobiologie: Dozimetria radiaţiilor ionizante; Mecanismul interacţiunii radiaţiilor
ionizante cu materia vie; Relaţii doză-efect; Efectele biologice ale radiaţiilor ionizante; Protecţia
împotriva radiaţiilor ionizante.
• Tehnici fizice utilizate în explorarea biomedicală: Culegerea biosemnalelor; Electrozi, traducători şi
biosenzori; amplificarea şi înregistrarea biosemnalelor; Imagistică medicală; Procedee terapeutice
bazate pe factori fizici.
• Tehnici utilizate în studiul macromoleculelor: Structura fizică a macromolecule-lor; determinarea
experimentală a masei, formei şi dimensiunii macromoleculelor; Determinarea experimentală a
proprietăţilor electrice ale macromoleculelor.
14
Lucrări practice
Determinarea concentraţiei unei substanţe optic active cu ajutorul polarimetrului. Determinarea
concentraţiei unei soluţii cu ajutorul refractometrului. Determinarea vâscozităţi soluţiilor.
Determinarea coeficientului de tensiune superficială al soluţiilor. Studiul microscopului optic;
determinarea dimensiunilor unor hematii. Trasarea curbei spectrofotometrice a unei soluţii. Studiul
osciloscopului catodic. Determinarea convergenţei lentilelor, înregistrarea unei audiograme.
Studiul transportului pasiv pe baza măsurării conductivităţii soluţiilor.
Determinarea vitezei de dezintegrare a unor nuclizi radioactivi; eficacitatea ecranelor;
măsurarea volumului sangvin total.
Elemente de bază privind utilizarea calculatoarelor electronice. Sistemul de operare DOS.
Elemente de bază privind lucrul în reţeaua de calculatoare.
Studiul interfeţei analog-digitale; analiza Poisson a vitezei de dezintegrare nucleară a radionuclizilor.
Efectuarea unei electrocardiograme şi analiza ei cu ajutorul calculatorului electronic.
14
BIOCHIMIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 96 ore,
lucrări practice 96 ore)
14
Curs
Proteinele:

- Aminoacizii proteinogeni: structură, proprietăţi. Aminoacizi derivaţi şi alţi aminoacizi importanţi.
- Peptidele: structură, caracteristici ale legături peptidice, proprietăţi, peptide naturale importante.
- Structura primară a proteinelor. Conformaţia proteinelor: structurile: secundară, terţiară şi
cuaternară. Ionizarea, denaturarea, alte proprietăţi ale proteinelor.
- Criterii de clasificare a proteinelor. Heteroproteine diverse.
- Proteine plasmatice; fracţiuni obţinute prin electroforeză şi caracteristicile lor; imunoglobulinele şi
fibrinogenul.
- Hemoproteinele.
- Colagenul şi elastina. Enzimele:
- Caracteristicile enzimelor; scăderea energiei de activare a reacţiilor catalizate, capacitatea catalitică,
specificităţi diverse.
- Structura şi modul de acţiune al enzimelor; centrul activ, cofactori enzimatici, mecanisme de
cataliză, izoenzime,complexe multienzimatice.
- Cinetică enzimatică: ecuaţiile Michaelis-Menten şi Lineweaver-Burk, constanta Michaelis, inhibitori,
factori care influenţează viteza reacţiilor enzimatice.
- Reglarea alosterică şi covalentă a activităţii enzimelor.
- Coenzime: structuri şi funcţii.
- Enzimele în patologie. Acizii nucleici:
- Componentele structurale: baze azotate, nucleozide, nucleotide.
- Structura covalentă şi conformaţia ADN. Organizarea materialului genetic la procariote şi eukariote.
Arhitectura genomului eukariot.
- Biosinteza (replicarea ) ADN. Inhibitori ai replicării la procariote şi eukariote. Sinteza de ADN pe
matrice de ARN (reverstranscrierea).
- Tipuri de ARN, caracteristicile lor structurale şi funcţionale.
- Biosinteza ARN pe matriţă de ADN (transcrierea), prelucrări posttranscriere. Biosinteza ARN pe
matriţă ARN.
Biosinteza proteinelor:
- Codul genetic.
- Etapele biosintezei, reglarea procesului, prelucrări post-traducere.
- Leziuni ale moleculelor de ADN şi mecanismele de reparare, mutaţii si exprimarea fenotipică a
acestora.
- Noţiuni privind donarea genelor in vivo (tehnologia ADN recombinat), donarea in vitro (PCR)
aplicaţii ale donării genelor.
Energetica biochimică:
- Aspecte termodinamice ale reacţiilor din organismele vii; entropia, energia liberă, de reacţie, reacţii
exergonice şi endergonice.
- Mecanisme de transfer a energiei în lumea vie. Legături macroergice, compuşi macroergici
nucleotidici (ATP) şi de altă natură.
- Căile de biosinteza ale ATP: fosforilarea la nivel de substrat, ciclul acizilor tricarbixilici, lanţul
respirator şi fosforilarea oxidativă.
- Specii incomplet reduse ale oxigenului. Patologia radicalilor liberi.
• Metabolismul glucidelor:
- Monozaharide, oligozaharide, polizaharide: structuri, proprietăţi, roluri. Aminozaharuri,
dezoxizaharuri.
- Digestia şi absorbţia glucidelor.
- Căile metabolice ale glucozei; glicoliza, şuntul pentozofosfaţilor, calea acidului glucuronic,
gluconeogeneza; reglare.
- Biosinteza şi degradarea glicogenului; reglare.
- Metabolismul galactozei si fructozei.

- Corelaţii clinice: acidoza lactică, diabetul zaharat, alcoolul - inhibitor al gluconeogenezei, deficienţe
enzimatice genetice in metabolismele glucozei, galactozei si fructozei; boli de depozitare a
glicogenului.
- Glicoproteine şi proteoglicani: structuri, roluri.
• Metabolismul lipidelor:
- Acizii graşi, acilglicerolii, glicerofosfolipidele, sfingolipidele, steroizii: structuri şi roluri.
- Digestia şi absorbţia lipidelor.
- Degradarea şi biosinteza acizilor graşi; reglări.
- Degradarea şi absorbţia acilglicerolilor; reglări.
- Metabolismul corpilor cetonici; reglarea cetogenezei.
- Aspecte ale metabolismului glicerofosfolipidelor şi sfingolipidelor.
- Metabolismul colesterolului.
- Peroxidarea lipidelor; protecţia antioxidanta.
- Lipidele plasmatice.
• Eicosanoizii. Corelaţii clinice xetoacidoza diabetică, hipercolesterolemii (ATS), rolul oxidării LDL în
aterogeneza, deficienţe enzimatice etc.
• Metabolismul proteinelor şi aminoacizilor:
- Starea dinamică a proteinelor. Bilanţuri azotate.
- Digestia proteinelor şi absorbţia aminoacizilor; fondul de aminoacizi, aminoacizi esenţiali şi
neesenţiali.
- Dezaminarea aminoacizilor şi transportul amoniacului rezultat.
- Biosinteza şi eliminarea ureei.
- Utilizarea scheletului hidrocarbonat al aminoacizilor.
- Biosinteza aminoacizilor neesenţiali.
- Sinteza din aminoacizi a glutationului şi creatinei; rolul acestora.
- Participarea aminoacizilor la conjugări.
- Corelaţii clinice.
• Metabolismul hemoproteinelor:
- Structurile şi insusirile porfinei, porfirinelor, protorx)rfirinei IX şi hemului.
- Biosinteza şi catabolismul hemului; reglări.
- Corelaţii clinice.
• Metabolismul nucleotidelor:
16
- Biosinteza şi degradarea nucleotidelor purinice.
- Interconversiunile şi reutilizarea purinelor.
- Reglarea proceselor de biosinteza şi degradare a nucleotidelor pirimidinice.
- Corelaţii clinice. Biochimia hormonilor:
- Definiţii, criterii de clasificare.
- Receptori hormonali.
- Mecanismele de acţiune.
- Biosinteza, secreţia, structurile şi efectele hormonilor asupra metabolismelor.
- Noţiuni despre factorii de creştere, interleukine, interferoni, endorfine şi oncogene.
Lucrări practice
Soluţii:
- Preparea soluţiilor de diverse concentraţii: procentuale, molare, normale; pH-ul soluţiilor şi
determinarea lui. Soluţii tampon şi capacitatea de tamponare inclusiv a soluţiilor de aminoacizi şi
proteine.
Volumetrie:
- Principiul dozării volumetrice. Analize volumetrice bazate pe reacţii de neutralizare, reacţii de
oxidoreducere, reacţii de formare de complecşi.

- Aplicaţii medicale: dozarea sucului gastric, amoniacului urinar, etc. Proprietăţile aminoacizilor şi
proteinelor:
- Reacţii de recunoaştere importante. Denaturarea proteinelor. Ionizarea şi pH-ul izoelectric.
- Electroforeza: principii generale, tipuri de electroforeza (în soluţie, pe hârtie, şi geluri). Aplicaţii la
separarea aminoacizilor şi proteinelor plasmatice.
- Cromatografia: principii generale tipului de cromatografie, aplicaţii la separarea aminoacizilor şi
proteinelor.
- Analize spectroscopice prin absorbţie (UV, vizibil, IR), emisie şi fluorescentă. Aplicaţii la studiul
structurii proteinelor şi în particular a hemoglobinelor. Principiul determinării colorimetrice şi
aplicaţii.
- Centrifugarea: principii generale şi aplicaţii. Enzimele:
- Activitatea enzimelor şi influenţa factorilor fizico-chimici asupra acesteia: pH, temperatura,
inhibitori.
- Cinetica enzimatică: determinarea KM.
- Aplicaţii medicale: determinarea activităţii unor enzime în salivă şi plasmă: amilaza, fosfataze,
colinesteraza, lipaze, aminotransferaze, lactatdehidrogenaza ăl izoenzimele acesteia; importanţa
pentru diagnostic.
Acizii nucleici:
- Reacţii specifice componentelor.
- Dozarea ADN şi ARN.
- Denaturarea şi renaturarea ADN.
- Dozarea acidului uric în plasmă, importanţa diagnostică. Compuşii minerali:
- Determinarea concentraţiei plasmatice a fierului, cuprului, calciului, fosforului, clorului; importanţa
medicală.
Hormoni:
- Determinarea în urină a produşilor de catabolism ai catecolaminelor.
- Dozarea 17- hidroxi şi a 17 cetosteroizilor urinari.
17
Glucidele şi metabolismul glucidelor:
- Reacţii importante ale monozaharidelor, oligozaharidelor, polizaharidelor; utilizarea în scop
diagnostic.
- Studiul glicolizei şi influenţa unor hormoni asupra acesteia.
- Glicemia: metode de dozare, importanţa medicală. Lipidele şi metabolismul lipidelor:
- Reacţii importante ale diverselor lipide şi utilizarea în scop diagnostic.
- Peroxidarea lipidelor, determinarea maîondialdehidei.
- Determinarea concentraţiei plasmatice a unor lipide: totale, acizi graşi, colesterol, corpi cetonici,
precum şi a fracţiunilor lipoproteice. Importanţa medicală.
- Influenţa unor hormoni asupra metabolismului lipidic. Metabolismul proteinelor şi
hemoproteinelor:
Dozarea concentraţiei plasmatice a proteinelor totale, fibrinogenului, bilirubinei, creatininei,
hemoglobinei. Identificarea unora dintre ele în urină. Importanţa pentru diagnostic.
Tehnici de vârf utilizate în biochimie (demonstrativ):
- Ultracentrifugărea.
- PCR.
- HPLC.
- Analize automate diverse.
- PC (computerul).
17
BIOLOGIE CELULARĂ

PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre, curs 96 ore,
lucrări practice 80 ore)
Curs
Obiectul şi istoricul biologiei celulare.
Organizarea generală a unei celule eucariote. Comparaţie între procariote şi eucariote.
Modelele structurii membranei celulare. Organizarea moleculară a membranei.
Transport membranar. Semnalizare transmembranară.
Joncţiuni intercelulare. Cilii, flagelii, microvilii.
Incluziunile celulare, lizozomii, peroxizomii.
Mitocondria.
Ribozomii, reticulul endoplasmic neted şi rugos. Aparatul Goigi. Ciclul secretor celular G. E. Palade.
Matricea citoplasmatică. Citosolul.
Nucleul celular: organizare generală, învelişul nuclear, nucleolul. Cromatina (cromozomii). Matricea
nucleară.
Ciclul celular şi diviziunea celulară. Proliferarea şi diferenţierea celulară.
Lucrări practice
Obiectul şi metodele de studiu ale biologiei celulare. Tipuri de microscoape optice.
Tehnica obţinerii preparatului microscopic pentru microscopul optic. Colorarea şi coloranţii în
microscopia optică.
Tehnica examinării preparatului microscopic. Principalele coloraţii histologice. Forme celulare,
organizarea la microscopul optic a unei celule eucariote. Principii de histochimie şi histoenzimologie.
Tehnici moderne în biologia celulară: omogenarea şi fracţionarea celulară, culturi celulare, citometrie
în flux.
Tipuri de microscoape electronice. Tehnica obţinerii preparatului pentru micro-scopul
electronic de transmisie.
Membrana celulară. Joncţiuni celulare.
Organizarea ultrstructurală a celulei eucariote: organite nedeîimitate de membrane.
Organizarea ultrastructurală a celulei eucariote: organite delimitate de membrane.
Analiza morfometrică a unei imagini microscopice.
Nucleul: organizare evidenţiabilă la microscopul optic. Tipuri de nuclei.
Nucleul: organizare ultrastructurală.
Ciclul celular. Diviziunea celulară.
Proliferare şi diferenţiere celulară. Tipuri celulare întâlnite în organismul uman.
18
HISTOLOGIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru, curs 48 ore,
lucrări practice 48 ore)
18
Curs
• Obiectul şi istoricul histologiei. Istoricul învăţământului histologie în România.
• Celula epitelială: organizare generală, polaritate, joncţiuni. Tipuri de celule epiteliale.
• Epiteliile de acoperire.
• Epiteliile glandulare.
• Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv.
• Matricea extracelulară.
• Varietăţile ţesutului conjunctiv.

• Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos.
• Hematia, trombocitul.
• Leucocitele.
• Hematopoieza.
• Ţesutul muscular scheletic.
• Ţesutul muscular neted şi ţesutul muscular cardiac.
• Neuronul.
• Fibrele nervoase, sinapsa, neuroglia.
• Nervul periferic, ganglionul spinal şi vegetativ, măduva spinării, scoarţa cerebeloasă şi scoarţa
cerebrală. Meningele şi plexurile coroide.
• Sistemul vascular sanguin.
• Inima.
• Organele limfatice.
• Cooperare celulară în răspunsul imun.
• Glandele endocrine.
• Cavitatea bucală.
• Esofagul şi stomacul.
• Intestinul subţire şi intestinul gros.
• Ficatul în căile biliare. Pancreasul.
• Aparatul respirator.
• Aparatul excretor.
• Aparatul reproducător feminin: ovarul.
• Aparatul reproducător feminin: uter, trompe uterine, vagin. Placenta.
• Aparatul reproducător masculin.
• Pielea şi fanerele. Terminările nervoase receptoare din piele.
• Mucoasa olfactivă. Ochiul. Urechea.
Lucrări practice
• Organizarea generală a unui ţesut. Principalele tipuri de ţesuturi.
• Ţesutul epitelial de acoperire.
• Ţesutul epitelial glandular.
• Ultrastructura ţesuturilor epiteliale.
• Celulele şi fibrele ţesutului conjunctiv (microscopie optică).
• Ultrastructura celulelor şi fibrelor ţesutului conjunctiv.
• Varietăţile ţesutului conjunctiv.
• Ţesutul cartilaginos şi ţesutul osos.
• Frotiul sanguin. Identificarea elementelor figurate sanguine.
• Hematopoieza.
• Ultrastructura elementelor figurate sanguine şi a celulelor liniilor hematopoietice.
• Ţesuturile musculare: scheletic, cardiac, neted.
• Ultrastructura ţesuturilor musculare.
• Tehnici histologice de evidenţiere a ţesutului nervos. Neuronul, fibrele nervoase, neuroglia.
• Sistemul nervos: nervul periferic, ganglionul spinal şi ganglionul vegetativ, măduva spinării,
scoarţa cerebeloasă şi scoarţa cerebrală. Meningele şi plexurile coroide.
• Ultrastructura ţesutului nervos.
• Inima şi sistemul vascular sanguin.
• Ultrastructura aparatului cardiovascular.
• Organe limfatice.
• Glande endocrine.
• Cavitatea bucală.
• Stomacul, esofagul, intestinul subţire, intestinul gros.
• Ficatul şi căile biliare. Pancreasul.

• Organizarea ultrastructurală a glandelor endocrine şi a aparatului digestiv.
• Aparatul respirator.
• Aparatul excretor.
• Organizarea ultrastructurală a aparatului respirator şi a aparatului excretor.
• Aparatul genital feminin.
• Aparatul genital masculin.
• Organizarea ultrastructurală a aparatului genital feminin şi a aparatului genital masculin.
• Pielea şi fanerele.
• Mucoasa olfactivă.Ochiul şi urechea.
20
FIZIOLOGIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (3 semestre, curs 144 ore,
lucrări practice 128 ore)
20
Curs
• Introducere în fiziologie
- Obiectul fiziologiei ca ştiinţă a logicii vieţii cu caracter integrativ.
- Fiziologia ca ştiinţă experimentală şi clinică: rolul experimentului; rolul obser-vaţiei clinice.
- Fiziologia românească: contribuţii, perspective.
- Metode moderne de cercetare şi explorare funcţională.
• Homeostazia principalelor compartimente hidrice
- Apa extracelulară, intracelulară, transcelulară: volume; subcompartimente; presiuni hidrostatice,
osmotice, coloid-osmotice; principii de determinare.
- Conceptul de \"Mediu Intern\" cu compoziţie constantă (Claude Bemard, \"Introducere în Studiul
Medicinei Experimentale\", Paris, 1865).
- Echilibrul hidric electrolitic şi osmotic: volemia constantă, izoionia, izotonia; schimburile hidro-
electrolitice între compartimentele hidrice; echilibrul aport/ eliminare.
- Posibilităţile şi limitele homeostaziei; cauze de dezechilibru: deshidratările hipo-, izo-, hipertonice;
hiperhidratările hipo-, izo-, hipertonice.
• Fiziologia tractuiui alimentar
- Caractere generale ale funcţiilor secretoare şi motoare: condiţii optime de activitate pentru enzimele
digestive; mecanisme nervoase de reglare; rolul SNV \"extrinsec\"; rolul plexurilor intramurale;
sistemul endocrin difuz al tractuiui digestiv (sistemul APUD); mecanisme generale de transport trans
- epitelial utilizate în absorbţie; funcţia motorie a musculaturii netede; reflexul mienteric; rolul
mediaţiri NANC.
- Secreţia salivară: mecanisme de producere şi compoziţie; roluri digestive şi extra-digestive; reglare.
- Secreţia gastrică: mecanisme de producere şi compoziţie; roluri; reglare; investigare experimentală şi
explorare funcţională clinică (importanţa testelor dinamice); modele naturale clinice de hipo- şi
hipersecreţie gastrică.
- Secreţia exocrină a pancreasului: mecanisme de producere, compoziţie; roluri; reglare; mecanismele
\"defensei autolitice\" (semnificaţie clinică).
- Secreţia biliară: mecanisme de producere, compoziţie; bila hepatică / bila veziculară (comparaţie);
rolul şi semnificaţia principalelor componente componente; acizii biliari, (importanţa raportului lor cu
colesterolul şi lecitina); pigmenţii biliari (repartiţia lor normală în sânge, scaun, urină); reglare (factori
coleretici şi anti-coleretici); principii de explorare funcţională; icterul ca model de dereglare.

- Secreţia mucoasei intestinului subţire: mecanisme secretoare, compoziţie; roluri în digestie;
avantajele cuplării ultimei faze a digestiei cu începutul absorbţiei; reglare; principii de explorare
funcţională.
- Secreţia în intestinul gros: mecanisme secretoare, compoziţie; roluri; flora saprofită echilibrată;
reglare.
- Absorbţia: intestinul subţire ca sediu preferenţial; specializări morfo-funcţionale; celelalte sedii ale
absorbţiei; mecanisme de transport pentru produşii finali de digestie;
absorbţia monozaharidelor; absorbţia aminoacizilor; absorbţia acizilor graşi; absorbţia vitaminelor;
absorbţia apei şi a electroliţilor; principii de explorare funcţională; malabsorbţia.
- Funcţia motorie a tractuiui alimentar: masticaţia şi deglutiţia: mecanisme, etape, reglare; funcţia de
depozit, amestec şi evacuare a stomacului; disfuncţii motorii în etajul superior al tractuiui alimentar;
motilitatea căilor biliare; motilitatea intestinului subţire; motilitatea intestinului gros; mecanisme
generale şi locale de reglare neuro-humorală; disfuncţii motorii intestinale şi biliare.
• Fiziologia metabolismului energetic; bilanţul energetic echilibrat
- Cheltuielile de energie: cheltuieli fixe; metab. bazai; cheltuieli energetice variabile; principii de
determinare.
- Echilibrul foame-saţietate şi comportamentul alimentar.
- Valoarea energetică a principiilor alimentare (raţia alimentară): criterii cantitative; criterii calitative;
consecinţele unei raţii alimentare neadecvate.
- Termoreglarea: mecanisme de termodispersie şi termogeneză; rolul termostatului hipotalamic;
variaţii fiziologice; termoreglarea la nou-născut; limitele echilibrului; adaptarea şi aclimatizarea Ia
valori extreme de temperatură ambiantă; depăşirea limitelor homeostaziei. (febra, hipertermia
exogenă, hipotermia).
• V. Fiziologia glandelor endocrine
- Introducere în fiziologia endocrină. Hormonii: clasificare; mecanisme generale de sinteză, secreţie,
activare, inactivare, excreţie; interacţiune cu receptorii membranari şi intracelularei; mecanisme
generale de reglare; definiţia \"clasică\"şi revizuire actuală; traductorii neuro-endocrini; opioidele;
bioritmurile. Şcoala română de Endocrinologie.
- Glanda hipofiză şi relaţiile hipotalamo-hipofizare. Lobul anterior al hipofizei: sistemul port (Gr.
Popa şi U. Fielding); neuro-hormonii hipotalamici (releasing linhibiting). Hormonii hipofizei
anterioare: sinteză,secreţie, forme circulante; interacţiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Tractul
hipotalamo-hipofizar şi hipo fi za posterioară. ADH, oxitocina: sinteză,secreţie, forme circulante;
interacţiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Principii de investigare. Modele experimentale şi
clinice.
- Fiziologia glandei tiroide, hormonii tiroidieni; sinteză,secreţie, forme circulante; interacţiune cu
receptorii; rol fiziologic; reglare. Principii de investigare. Hipo- şi hiper tiroidismul.
- Reglarea endocrină a echilibrului fosfo-calcic.(eFC). Definiţia echilibrului. Componentele.aportul,
formele circulante, stocare (structura funcţională a osului), excreţia. Rolul PTH: sinteză,secreţie, forme
circulante; interacţiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Rolul calcitoninei: sinteză,secreţie, forme
circulante; interacţiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Vitamina D ca hormon (I, 24, dihidroxi-
cholecalciferoiul). Explorarea funcţională a eFC. Modele clinice ale dezechibrului FC.
- Glanda suprarenală. Medulosuprarenala (MSR). Catecholaminele: sinteză, secreţie, forme circulante;
interacţiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Alţi hormoni MSR. Integrarea MSR în sistemul
simpato-adrenal; reacţia de \"alarmă\" (W. Cannon). Feocromocitomul. Corticosuprarenala (CSR).
Orga-nizare morfo-funcţională. Biosinteza generală a hormonilor. Glucocorticoizii: sinteză, secreţie,
forme circulante; interacţiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare; recţia de stress; avantaje şi precauţii
în utilizarea terapeutică. Mineralocorticoizii; sinteză, secreţie, forme circulante; interacţiune cu
receptorii; rol fiziologic; reglare. Sexosteroizii CSR. Principii de investigare clinică. Modele clinice de
deficit şi exces funcţional al CSR.

- Pancreasul endocrin. Organizarea funcţională a insulelor Langerhans. Insulina: istoricul
descoperirii; sinteză,secreţie, forme circulante; interacţiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare;
deficitul şi excesul de insulina; semnificaţie clinică; modele experimentale.
22
Glucagonul: sinteză,secreţie, forme circulante; interacţiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Alţi
hormoni pancreatici (somatostatina, polipeptidul pancreatic). Concluzii cu privire la homeostazia
glicemică. Explorare funcţională.
- Funcţia endocrină a gonadelor. Scurtă prezentare a celor patru programe de diferenţiere sexuală: sex
cromozomial; sex gonadal; sex fenotipic; sex comportamental.
- Testicolul. Structură funcţională Hormonii steroizi şi peptidici: sinteză,secreţie, forme circulante;
interacţiune cu receptorii; rol fiziologic; reglare. Pubertatea şi andropauza. Explorare funcţională.
Deficitul şi excesul de hormoni testiculari.
- Ovarul. Structură funcţională. Activitate ciclică la femeia adultă în afara sarcinii; ciclul ovarian; ciclul
uterin şi menstrual; coordonarea hipotalamo-hpofizară: importanţa secreţiei pulsatile de Gn -RH.
Estrogenii, progesteronul şi hormonii peptidici: sinteză,secreţie, forme circulante; interacţiune cu
receptorii; rol fiziologic; reglare. Variaţii fiziologice ale secreţiei: copilăria şi pubertatea; sarcina şi
funcţia endocrină a placentei; menopauza. Explorare funcţională. Disfuncţii.
- Glanda pineală. Hormonii indolici şi peptidici: sinteză,secreţie, forme circulante; interacţiune cu
receptorii; rol fiziologic; reglare. Rolul de \"ceasornic\" endocrin. Realizări româneşti în pinealogie.
Sângele
- Funcţiile sângelui-enumerare pe scurt, comentarii. Hematocritul. Volemia; sângele circulant şi
stagnant. Mecanismele trecerii în rezervă şi ale mobilizării sângelui. Variaţiile volemiei. Reglarea
volemiei.
- Compoziţii şi proprietăţile fîzico-chimice ale sângelui (culoare, densitate, vâscozitate, presiune
osmotică). Variaţii. Osmoreglarea.
- Funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic. Mecanisme fizico-chimice. Mecanisme biologice.
Reglarea Ph-ului intracelular. Particularităţi ale echili-brului acido-bazic în SNC. Parametrii
echilibrului acido-bazic. Deficitul anionic.
- Dezordini acido-bazice, simple şi complexe. Acidozele şi alcalozele.
- Funcţia de transport a gazelor respiratorii. Eritrocitele. Transportul 02 şi C02.
- Funcţia de apărare specifică. Imunofiziologia. Limfocitele.
- Funcţia de apărare nespecifică celulară. Leucocitele.
- Funcţia de menţinere a echilibrului fluido-coagulant. Hemostaza. Fibrinoliza. Aplicaţii terapeutice
ale sângelui. Transfuzia. Grupele sanguine.
Respiraţia
- Ventilaţia pulmonară. Volume şi capacităţi pulmonare. Mecanica ventilaţiei. Complianta. Bucla flux-
volum. Distribuţia ventilaţiei.
- Perfuzia pulmonară. Raportul V/Q. Difuziunea alveolo-capilară.
- Reglarea neuro-umorală a respiraţiei. Reflexe respiratori. Rolul chemoreceptorilor periferici şi
centrali.
Aparatul cardio-vascular
- Fiziologia inimii. Muşchiul cardiac. Inotropismul.
- Factorii ce-1 determină. Pompa cardiacă. Ciclul cardiac. Manifestări periferice ale activităţii inimi.
Fonocardiograma.
- Sistemul excito-conductor al inimii. Excitabilitatea. Automatismul. Conductibilitatea. Particularităţi.
Factori ce le influenţează.
- Electrocardiograma. Derivaţiile standard. Derivaţiile bipolare şi unipolare. Derivaţiile precordiale.
Derivaţiile ortogonale (frank). Vectorcardiografia.

- ECG (II). Analiza unei electrocardiograme normale. Electrocardiograma în tulburările de ritm, de
conducere, în hipertrofii ale cavităţilor şi în tulburări de irigaţie coronariană.
23
- Performanţa cardiacă. Factorii ce o determină. Parametrii sistolici şi diastolici ai performanţei.
- Reglarea performanţei cardiace prin mecanisme intrinseci şi extrinseci. Insuficienţa cardiacă.
- Hemodinamica. Marea şi mica circulaţie. Legile fizice care guvernează circulaţia. Circulaţia arterială.
Factorii determinanţi.
- Microcirculaţia. Particularităţi regionale. Reglare.
- Circulaţia venoasă. Presiunea venoasă centrală. Mecanismul întoarcerii venoase.
- Reglarea neuro-umorală a circulaţiei sângelui. Hemodinamica regională (coro-nariană, cerebrală,
cutanată, hepatică, pulmonară, renală).
• Excreţia renală
- Funcţiile rinichiului. Mecanismele formării urmii. Ultrafiltrarea. Principiul clearance. Feed-back-ul
tubulo-glomerular.
- Fiziologia tubului urinifer. Reabsorbţie. Secreţie. Mecanisme de economisire.
- Mecanisme de epurare renală. Excreţia cataboloţilor azotaţi. Mecanismul de diluţie şi concentraţie.
- Diureza. Reglarea funcţiei renale. Micţiunea.
• Sistemul muscular
- Muşchiul striat scheletic. Secusa. Tetanosul. Relaţii forţă-lungime. Relaţii forţă-viteză. Căldura
musculară. Contracţiile izometrice şi izotonice. Cultu-rismul. Oboseala şi febra musculară. Unitatea
motorie. Transmiterea neuro-musculară.
• Fiziologia sistemului nervos şi a organelor de simţ
- Fiziologia generală a S.N. Proprietăţile neuronului. Transmiterea neuro-neuronală şi neuro-
musulară. Neurotransmiţătorii.
- Controlul nervos al activităţii motorii somatice. Reglajul tonusului şi al posturii. Controlul motor
automat. Echilibrul. Controlul motor voluntar. Dexterităţi motori.
- Fiziologia sistemului nervos vegetativ. Hipotalamusul. Integrarea funcţiilor cardinale.
Termoreglarea.
- Activitatea nervoasă superioară veghea şi somnul. învăţarea.
- Memoria. Reflexele condiţionate. Activităţi specifice omului. Conştiinţa.
- Creativitatea. Credinţa.
- Fiziologia vederii. Procesele funcţionale de la nivelul ochiului.
- Fiziologia auzului. Procesele funcţionale de la nivelul urechii externe, medii şi interne. Gustul.
Mirosul. Exterocepţia.
Lucrări practice
- Compartimentele apei din organism. Metode de determinare.
- Saliva: metode de recoltare; punerea în evidenţă a: calciului, fosforului, sulfocianatului de potasiu;
Funcţia excretorie a salovei (excreţia iodului); Acţiunea amilazei salivare asupra amidonului.
- Endoscopia - metodă de explorare a tubului digestiv;Sucul gastric: metode de recoltare; dozarea
acidului clorhidric în sucul gastric; evidenţierea acidului clorhidric liber în sucul gastric.
- Sucul gastric: punerea în evidenţă a produşilor de digestie gastrică (acţiunea enzimatică asupra
proteinelor); Activitatea clorhidropeptică a sucului gastric; Acţiunea labfermentului asupra
proterinelor din lapte; Evidenţierea acidului lactic în sucul gastric.
23
Explorarea funcţiei biliare. Rolul sărurilor biliare: a)emulsionarea lipidelor; b)solubilizarea
colesterolului; Reacţii de recunoaştere a pigmenţilor biliari: Gmelin, Rosenbach, albastru de metilen.
Sucul pancreatic: Metode de recoltare; Dozarea amilazei pancreatice în urină.
Explorarea motilităţii digestive. Explorarea radiologică a motilităţii tubului digestiv;
Controlul umoral al motilităţii gastrointestinale (baia de organ).
Explorarea radiologică a hipofizei; Explorarea efectului melanocitostimulator al
excesului de ACTH la broască; Teste de sarcină; Explorarea rolului ADH în echilibrul

hidric.
Explorarea efectelor periferice ale hormonilor tiroidieni - metabolismul bazai. Explorarea efectelor
periferice ale hormonilor tiroidieni - reflexograma achileană; Explorarea funcţională şi morfologică a
tiroidei: scintigrama tiroidiană, iodocaptarea tiroidiană, ecografia tiroidiană.
Explorarea echilibrului fosfocalcic cu rol în excitabilitatea neuro-musculară: a) semnele clinice ale
hiperexcitabilităţii neuro-musculare: Chwostek, Weiss, Trousseau; b) reobaza şi cronaxia - parametri
ai excitabilităţii neuro-musculare; c) electromiograma în diagnosticul tetaniei şi al spasmofiliei.
Explorarea secreţiei de insulina prin: a) proba simplă a hiperglicemiei provocate; b) proba
hiperglicemiei provocate şi dozarea radioimunologică a insulinei (RIA) = insulinemie.
Spinalizarea broaştei. Descoperirea şi studiul cordului de broască in si tu. Efectul temperaturii asupra
frecvenţei cardiace. Punerea în evidenţă a centrilor de automatism pe cordul de broască. Legea inimii
(Frank-Starling).
Influenţa ionilor şi a mediatorilor pe cordul de broască izolat pe canula Straub. Influenţa nervului vag
asupra cordului de broască. Cardiografîa directă. Manifestări ale ciclului cardiac. Apexocardiograma.
Carotidograma. Jugulograma.
Manifestări ale ciclului cardiac. Zgomotele cardiace. Fonocardiograma EKG. Timpii sistolici.
Explorarea funcţiei respiratorii. Determinarea volumelor pulmonare. Determinarea debitelor
ventilatorii. VEMS.
Gazele respiratori. Dozarea oxigenului şi a bioxidului de carbon în aerul expirat şi alveolar (aparatul
Orsat).
Tensiunea arterială. Probe: Ciinostatism; Ortostatism; Efort; Test presor la rece. EKG de
efort. Studiul prin metode clinice al presiunii venoase centrale. Capilaroscopia.
Numărătoarea de hematii. Determinarea hematocritului. Indici eritrocitari.
Studiul hemoglobinei. Dozarea hemoglobinei. Spectroscopia hemoglobinei. Cristalele
Teichman.
Numărătoarea de leucocite. Formula leucocitară. Hemoliza VSH.
Grupele sanguine, sistemul AOB, sistemul Rh. Proprietăţile sângelui.
Explorarea hemostazei. Timpul de sângerare. Testul fragilităţii capilare. Numărătoarea de trombocite.
Timpul de coagulare. Timpul Quick.
Explorarea funcţiei renale. Proprietăţile fizice ale urinei. Proba de diluţie şi concentraţie. Clearance de
uree şi creatinină.
24
Studiul echilibrului acido-bazic. Seminar din sânge.
Secusa şi tetanosul muşchiului striat. Dependenţa travaliului muşchiului scheletic de sarcina la care
este supus. Curba oboselii.
Laba galvanoscopică. Legile iradierii reflexelor medulare. Analiza arcului reflex. EEG, EMG.
Explorarea analizatorului optic şi acustico-vestibular.
24
GENETICĂ
24
A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru, curs 32 ore, lucrări practice 48 ore)
Curs
Genomul uman şi stocarea informaţiei genetice. Natura materialului ereditar.
- Structura ADN-ului: primară, secundară, terţiară.
- Forme izomorfe ale dublului helix, tipuri de ADN: A, B şi Z.
- Heterogenitatea secvenţelor ADN-ului cromozomial: ADN repetitiv (înalt şi moderat repetitiv),
complexul palindronic, ADN nerepetitiv (secvenţe unice); principiile determinării secvenţei ADN.
- Banca genomică şi donarea ADN: sondele moleculare (ADN şi/sau ARN) marcare, folosire;
hibridarea ADN-ului, principii şi metode.

- Importanţa aplicativă a analizei ADN-ului:
=> ADN-ul şi etica medicală (folosirea sondelor în depistarea genelor mutante şi cartografiere); ADN-
ul şi medicina legală (folosirea sondelor moleculare în stabilirea filiaţiei genetice).
=> ADN-ul şi evoluţia: paleogenetica biochimică; ADN-ul şi evoluţia omului; evoluţia mecanismelor
fiziologice; viitorul genetic al omului.
=> ADN-ul şi determinismul genetic al caracterelor umane.
=> ADN-ul şi diversitatea fenotipică a caracterelor umane.
=> ADN-ul şi ingineria genetică: actual şi perspective, metodele ingineriei genetice; obţinerea de
proteine umane cu scop terapeutic, vaccinuri, bioreactivi; modificarea materialului genetic: excizia
fragmentului de restricţie, micile deleţii, adiţia secvenţelor; genele inserate, clonajul şi amplificarea
genelor, expresia genelor inserate.
- Sinteza ADN-ului.
=> Furca de replicare; repliconul; superhelixurile; replicarea ADN-ului la eucariote
şi rata de pliere. => Sinteza ADN \"dirijată\" prin ARN. => Sinteza ADN-ului din genomul uman.
=> Asincronia replicării ADN-ului din genomul uman: cauze, consecinţe, secvenţele repetitive şi
nerepetitive.
- Repararea şi recombinarea AND. Conversia genelor. ADN-ul recombinat şi responsabilitatea socială.
- Funcţiile ADN-ului.
- Tipuri de ARN în celulă la eucariote: ARNm, ARNr, ARNt. Sinteza acizilor ribonucleici, controlul
genetic.
Gena - unitatea de funcţie, recombinare şi mutageneză a ADN-ului.
- Conceptul de genă.
- Organizarea diverselor tipuri de gene. Gene discontinui (introni - exoni); gene care codifică ARNt,
ARNr, ARN5S; gene care codifică histonele.
- Elementele genetice transpozabile.
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI
- Caracteristicile genei raportate la cromozom: locus; liniaritate; linkage; cros-sing-over; dimensiunea
genei; numărul genelor în genotip; harta cromozomică.
- Tipuri de gene, însuşiri, caracteristici:
=> Specificitatea; penetranta şi expresivitatea; funcţia auto- şi hetero-catalitică a genelor; gene
\"domestice\", \"candidate\", \"egoiste\", pseudogenele, mutante, letale, dominante, recesive, codominante.
- Abateri de la raportul dominanţă/recesivitate: pleiotropia, epistazia, gene letale.
- Relaţii genă - caracter - mediu. Ereditarea poligenică. Distribuţia gaussiană a caracterelor controlate
poligenic. Efectul cumulativ al genelor. Distribuţia cvasicantitativă.
• Exprimarea (materializarea) informaţiei genetice.
- Biosinteza proteinelor. Fluxul informaţiei genetice. Codul genetic. Originea şi evoluţia codului
genetic, caracteristici.
- Transcripţia informaţiei genetice.
- Traducţia informaţiei genetice, formarea lanţului polipeptidic.
- Reglarea genetică a sintezei proteinelor:
=> Mecanisme de reglare genetică la procariote.
=> Nivele de reglare la eucariote: controlul maturării ARNm; controlul transportului ARN; controlul
translaţiei ARN; controlul degradării ARN. => Reglarea genetică la nivelul fibrilei nucleozomale.
=> Reglajul genetic stabil prin hetero-cromatinizarea facultativă. Rolul pro-teinelor cromozomiale în
reglajul genetic.
=> Molecule \"antisens\" şi reglajul genetic al sintezei proteinelor.
• Ereditatea mendeliană la om.
- Legile lui Mendel.
- Dominanţa autozomală: penetranta incompletă; influenţa stării homozigote asupra exprimării
genelor dominante mutante.
- Recesivitatea autozomală; pseudo dominanţa în ereditatea autozomal recesivă; compus heterozigot.

- Codominanţa.
- X - linkajul: recesiv legat de X; dominant legat de X; X - linkajul dominant cu letalitatea bărbaţilor
hemizigoţi.
- Analiza ratelor de segregare, ca probabilitate.
- Genetica ecologică: caractere cu predispoziţie genetică \"dependente\" de mediu.
• Ereditatea necromozomială.
- Proprietăţi generale ale eredităţii necromozomiale: comportarea nemendeliană; purtători ereditari
citoplasmatici; determinanţi genetici mitocondriali: - aparat genetic mitocondrial, biosinteza
proteinelor în mitocondrie, mutante mitocon-driale la eucariote de tip: Killer, particule Kappa,
lambda, mutante rezistente la antibiotice; ipoteza originii extracelulare a mitocondriilor.
• Organizarea genomului la eucariote şi om.
- Cromozomii umani: număr, dimensiune, morfologie, nomenclatură, tipuri de cromozomi,
topografia cromozomilor.
- Constituenţii moleculari ai cromozomului la eucariote: ADN, ARN, proteine histone şi nonhistone.
O \"moleculă\" ADN per cromozom.
- Arhitectura moleculară a cromozomului: sistemul polinucleozomic şi sole-noidic. Etape de
condensare a fibrilei de cromatină A şi B.
- Heterocromatina - eucromatina şi benzile cromozomiale. ADN-ul centrometric.
li\"'ft ia 8 ar
26
- Cromozomii şi fazele ciclului celular - meiotic şi mitotic.
- Polimorfismul cromozomilor: cromozomii şi evoluţia; evoluţia genei şi a cromozomilor; factori
implicaţi şi mecanisme în evoluţia cromozomilor (ipo-teze); relaţia între structură şi remanierile
cromozomiale; filogenia cariotipului uman.
- Cariotipul uman normal.
- Replicarea şi transcripţia cromozomilor; funcţiile lor.
• Variabilitate la eucariote şi om. Recombinarea la eucariotele sexuate:
- Recombinarea genomică.
- Recombinarea intercromozomică.
- Recombinarea intracromozomică (crossing-over). Mecanismul crossing-over, calcularea, implicaţii.
• Mutaţiile în aparatul genetic la eucariote.
- Mutaţii \"întâmplătoare\" (spontane).
- Mutaţiile induse:
=> Factorii mutageni; omul şi factorii mutageni.
=> Nivelurile la care se produc mutaţii în aparatul genetic eucariotic: mutaţii genomice (poliploidii,
aneuploidii); mutaţii cromozomiale; mutaţii genice.
- Codificarea şi tipuri de mutaţii; frecvenţa mutaţiilor la om. Consecinţele mutaţiilor la om.
- Genetica şi oncogeneza. Etiologia bolii canceroase (factori oncogeni); aspecte citogenetice în celulele
canceroase; ipoteza genelor oncogene.
• Fenocopiile (malformaţiile congenitale).
- Dezvoltarea embrio-fetală normală ia om.
- Dezvoltarea şi diferenţierea la om: mecanismul molecular ai morfogenezei; mecanismul genetic şi
reglajul diferenţierii. Hormonii şi rolul lor în diferenţiere.
- Cronogenele şi organizarea spaţială a embrionului.
- Noţiuni de teratogeneză.
- Etiologia (malformaţiilor) fenocopiilor; factori teratogeni; mecanisme teratoge-nice; calendarul
teratogen; frecvenţa (malformaţiilor congenitale) fenocopiilor. Efecte fenotipice.
• Determinismul sexual şi diferenţierea gonatică la om.
- Sexul genetic.
- Sexul postgenetic.
- Reglajul genetic al diferenţierii sexelor la mamifere şi om.

- Evoluţia inactivării cromozomilor sexuali.
- Semnificaţia bio-genetică a sexelor; raportul \"sex-ratio\".
- Morfodisplazii gonadice determinate genetic.
• Genetica populaţiilor umane. Structura genetică a populaţiilor umane (genozondul populaţional).
- Determinarea frecvenţei genelor. Legea Hardy-Weinberg.
- Probabilitatea de combinare a două evenimente independente. Distribuţia binomială.
- Teste de frecvenţă a genelor dominante şi recesive în populaţie. Testul de semnificaţie. Metoda
Bayes de estimare a riscului.
- Frecvenţa genelor în populaţiile finite. Distribuţia genelor rare.
- Factori care modifică echilibrul genetic în populaţie.
- Sisteme genetice eritrocitare şi plasmatice; reacţii farmacogenetice; sistemul HLA (antigene tisulare);
elemente de imunogenetică.
• Noţiuni de cronogenetică.
27
- Stabilitatea genei: ergon, sinonimă, cronon.
- Sistemul ergon/cronon.
- Cronogenetica organismului uman.
- Cronogenetica şi: ontogeneza, homeostazia, boli (degenerative).
- Boli şi sistem ergon/cronon.
- Cronogenetica populaţiei şi medicina preventivă. • Genetică şi bioetică medicală.
- Factorii determinanţi în apariţia bioeticii.
- Probleme ale bioeticii medicale: procreerea artificială; ingineria genetică; transplantele de ţesuturi şi
organe; cercetarea omului pe perioade ontogenetice; problema drepturilor bolnavilor mentali;
eutanasia; de la eugenism la biologia socială.
- Incertitudinile şi limitele genetice ale comportamentului.
- Progresele depistării genetice.
- Genetică şi prevenţie.
- Efectul social al screening-ului genetic.
- Etică şi genetică.
27
Lucrări practice
Studiul meiozei la om.
- Metode de evidenţiere a cromozomilor în meioză.
- Etape şi faze ale meiozei.
- Topografia fazelor meiozei.
- Comportamentul cromozomilor sexuali în meioză.
- Mitograma.
- Semnificaţia bio-medicală a studiului meiozei. Analiza cromozomilor sexuali la om.
- Originea corpusculilor sexuali.
- Corpusculul Barr - apendici perinucleari.
- Metode de evidenţiere pentru corpusculul sexual X (\"cromatina sexuală\") şi corpusculul sexual Y
(\"cromatina F\").
- Importanţa biologică şi diagnostică. Culturi celulare din sângele periferic.
- Metode.
- Realizarea unei culturi pe termen scurt de limfocite.
- \"Sacrificarea\" culturii, realizarea şi analiza preparatelor cromozomiale. Cariotipul uman normal.
- Tehnica alcătuirii cariotipului uman normal.
- Criterii de identificare, numerotare, clasificare a cromozomilor.

- Citirea şi interpretarea cariotipului.
- Valoarea diagnostică. Bandarea cromozomilor umani.
- Tehnici de bandare a cromozomilor.
- Tipuri de benzi la cromozomii umani.
- Importanţa bandării în studii de evoluţie (antropogeneză).
- Aplicabilitatea în studiul mutagenezei şi diagnosticul clinic. Ereditatea mendeliană monofactorială.
- Monohidribridarea în cazul genelor autozomale (dominante, recesive, codominante).
- Monohidridarea în cazul genelor cu locusuri pe cromozomii sexuali (ereditarea \"legată de sex\").
- Dihibridarea.
Sisteme genetice eritrocitare la om.
- Tipuri de sisteme genetice eritrocitare.
- Metode de evidenţiere şi analiză.
- Importanţa sistemelor în stabilirea filiaţiei genetice şi/sau markeri genetici în patologia umană.
Sistemele genetice plasmatice la om.
- Tipuri de sistemele genetice plasmatice la om.
- Metode de evidenţiere şi analiză.
- Aplicaţii în stabilirea filiaţiei genetice şi a tipului constituţional genetic. Ereditarea poligenică -
dermatoglifele.
- Genetica dermatoglifelor palmo-plantare.
- Tehnica recoltării şi analizei dermatoglifelor.
28
- Clasificarea dermatoglifelor normale.
- Dermatoglifele palmo-plantare.
- Importanţa analizei dermatoglifelor: tip constituţional, filiaţie genetică, diagnostic.
• Aprecierea biometrică a dezvoltării somatice la om.
- Biometrie - biotip.
- Genetica dezvoltării somatice la om.
- Indicii cefalometrici.
- Indicii somatometrici.
- Indicele Cronquit.
- Biometria prenatală.
- Biometria postnatală.
- Morfograma normală şi/sau patologică.
• Studiul embriopatiilor şi aberaţiilor cromozomiale.
- Topografia embriopatiilor - demonstraţii.
- Aberaţii cromozomiale de număr şi structură - demonstraţii.
- Codificarea aberaţiilor cromozomiale.
- Analiza cariotipurilor cu aneuploidii şi aberaţii de structură a cromozomilor.
• Metode de testare a mutagenităţii mediului înconjurător.
- Schimbul între cromatidele surori.
- Testul micronucleilor.
- Efectul agenţilor mutageni asupra culturilor celulare.
• Elemente de inginerie genetică.
- Metode folosite în manipularea genetică.
- Amprentele şi sondele moleculare.
- Importanţa medicală - aplicaţii.
- Rol în cartografierea cromozomilor.
• Elemente de gemeologie.
- Tipuri de gemeni.
- Stabilirea gemelarităţii: metode de studiu, investigarea cuplului gemelar.
- Concordanţa şi discordanţa caracterelor la cuplurile gemelare.

• Ancheta familială şi întocmirea arborelui genealogic.
- Datele genealogice obţinute din ancheta familială.
- Principiul şi criteriile întocmirii arborelui genealogic.
- Semnele convenţionale folosite.
- Analiza şi interpretarea arborelui genealogic.
• Consultul genetic şi sfatul genetic.
- Consultul genetic.
- Metode recomandate pentru investigaţii genetice (principii).
- Prognosticul şi sfatul genetic.
- Importanţa bio-medico-socială a consultului şi sfatului genetic.
• Stabilirea filiaţiei genetice.
- Metode folosite (principii şi demonstraţii).
- Identificarea paternităţii şi/sau maternităţii unui copil.
- Stabilirea recurenţei.
- Aplicaţii şi aplicabilitate.
• Screening-ul genetic în dismetaboliile ereditare.
- Metode de identificare a homozigoţilor.
29
- Metodelor de identificare a heterozigoţilor.
- Aprecierea riscului de transmitere a genei mutante şi manifestarea fenotipică dismetaboliei.
Genetica populaţiilor.
- Frecvenţa genelor (dominante - recesive) folosind legea Hardy - Weinberg.
- Determinarea frecvenţei genelor când sunt implicate trei alele.
- Aplicarea testului %2.
- Calcularea coeficientului de consanguinitate la om.
- Calcularea riscului şi indicele de mutageneză.
- Aprecierea selecţiei naturale.
29
BACTERIOLOGIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI
29
A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestre, curs 64 ore, lucrări practice 64 ore)
Curs
• Microbiologic generală
- Obiectul şi istoricul microbiologici medicale (celule eucariote şi procariote; clasificarea bacteriilor
după formă şi dispunere).
- Morfologie bacteriană (componentele constante şi facultative ale celulelor bacteriene, perete,
protopîaşti, membrană, mezozomi, incluzii, vacuole în structura celulelor bacteriene, citoplasmă,
nucleu, capsulă, spori, flageli, pili).
- Fiziologia celulelor bacteriene (apa, substanţe minerale şi pigmenţii, glucidele, proteinele şi lipidele,
enzimele şi substanţe cu acţiune antibiotică produse de bacterii, clasificare în funcţie de tipul
respirator).
- Cultivarea bacteriilor (nutriţia, factorii de creştere, temperatura optimă de creş-tere, substanţe pe
care se realizează cultivarea, fazele dezvoltării unei culturi).
- Acţiunea factorilor fizico-chimici asupra bacteriilor (noţiuni de sepsie şi antisepsie, sterilizare şi
dezinfecţie, sterilizarea prin căldură umedă, prin căldură uscată).
- Antibiotice şi chimioterapice (antibiotice bactericide şi bacterio-statice, clasi-ficarea substanţelor
antimicrobiene după mecanismul de acţiune, clasificarea antibioticelor după structura chimică,
rezistenţa la acţiunea antibioticelor).
- Bacteriofagul. Relaţiile între fag şi bacteria gazdă (definite, structură, ciclul litic, ciclul lizogen,
proprietăţile bacteriilor lizogene, aplicaţii practice ale fenomenului de bacteriofagie).

- Genetica bacteriană (ADN, replicarea ADN, piasmide, factorul F şi roluî său în conjugarea
bacteriilor, plasmidele R şi \"Col\", elemente genetice transpozabile, genom, genotip şi fenotip,
mutaţiile, tipuri de mutaţii, transformarea, trans-ducţia, conjugarea).
- Relaţiile microorganism-gazdă. Patogenitate şi virulenţă (noţiunile de simbioză, comensalism,
parazitism, flora microbiană normală, patogenitatea, virulenţa, principalii factori ce determină
patogenitatea bacteriană, exotoxine, endotoxine, anatoxine şi antitoxine, componentele apărării
antiinfecţioase).
* Imunologie fundamentală
- Organele şi celulele sistemului imunitar. Antigenele (noţiunea de răspuns imun, organele centrale şi
periferice ale sistemului imunitar, celulele implicate, limfocitele-T, limfocitele-R, antigenele
comportarea antigenelor în organism).
- îmunoglobulinele (structură, tipuri, funcţii, utilizare în diag., heterogenitatea imunoglobulineîor).
- Relaţii antigen-anticorp (mecanism general, r. de precipit. în mediu lichid, în gel, r. de aglutinare,
RFC, r. de seroneutralizare, r. care utilizează componente marcate).
- Anticorpogeneza. Cooperări intercelulare în transmiterea informaţiei privind natura antigenului
(inter leukinele, cooperări cel. directe, principalele cooperări cel. ce intervin în răspunsul imun,
succesiunea de evenimente până la sinteza de anticorpi).
- Răspunsul imun cu mediaţie celulară (răspunsul imun celular, celulele implicate în realizarea sa,
sistemul mononuclear fagocitar).
- Stările de hipersensibilitate de tip umoral (definiţie, r. anafilactice, r. de hipersensibilitate de tip II şi
III, boala serului).
- Stările de hipersensibilitate de tip celular (hipersensibilitatea de tip IV, fenomenul Koch, testarea HS
de tip IV).
- Inflamaţia. Evoluţia procesului inflamator. Proces infecţios.
• Bacteriologie şi micologie medicală
- Coci patogeni: Genul Staphylococcus (caractere generale, caractere de patogenitate şi principalele
afecţiuni, răspuns imun, diagnosticul de laborator, sensibilitatea la antibiotice, măsuri de profilaxie).
- Genul Streptococcus (c. gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun, dg. de lab., sens. la Ab).
- Genul Neisseria (c. gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun, dg. de lab., sens. la Ab).
- Enterobacterii. Caractere generale. Genul Salmonella (c. gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun, dg.
de lab., sens. la Ab).
- Celelalte enterobacterii (c. gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun, dg. de lab., sens. la Ab).
- Genurile: Pseudomonas, Alcaligenes, Moraxella, Vibrio, Campylobacter (c. gen., c. de patog., princ.
boli, răs. imun, dg. de lab., sens. la Ab).
- Parvobacterii (c. gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun, dg. de lab., sens. la Ab). Mycobacterii (c.
gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun, dg. de lab., sensib. la Ab).
- Genul Corynebacterium. Genul Listeria (c. gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun, dg. de lab.,
sensib. la Ab).
- Bacili patogeni gram pozitivi sporulaţi: aerobi şi anaerobi (c. gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun,
dg. de lab., sensib. la Ab).
- Treponemataceae. Genul Treponema. Genul Leptospira. Genul Borellia (c. gen., c. de patog., princ.
boli, răs. imun, dg. de lab., sensib. la Ab).
- Rickettsii. Chlamydii. Mycoplasme. (c. gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun, dg. de lab., sensib. la
Ab).
- Fungi patogeni (c. gen., c. de patog., princ. boli, răs. imun, dg. de lab., sensib. la Ab).
- Vaccinologie (definiţie, clasificare, importanţă).
Lucrări practice
• Principii generale de conduită în laboratorul de microbiologic Norme de protecţia muncii într-un
laborator de microbiologic Aparatura şi materialele utilizate în laborator.
• Metode de sterilizare utilizate în laborator şi practica medicală. Utilizarea agenţilor fizici şi chimici.
Alte metode de sterilizare. Controlul sterilizării.

• Metode de prelevare şi transport a probelor de laborator pentru examenul microbiologic.
• Prepararea frotiurilor în vederea examenului microscopic. Frotiuri din produse patologice. Frotiuri
din culturi bacteriene.
• Aspectele microscopice ale bacteriilor. Tehnica coloraţiei cu albastru de metilen, Gram, Ziehl-
Neelsen.
• Medii de cultură utilizate pentru izolarea bacteriilor. Aspectele culturilor bacte-riene. Caractere
metabolice şi de patogenitate ale bacteriilor.
• Studiul sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor. Antiograma difuzimetrică - principiu, interpretare.
• Reacţii antigen-anticorp. Generalităţi. Reacţii de precipitare în mediul lichid.
• Reacţii de precipitare în gel. Reacţii de aglutinare. Reacţia de fixare a comple-mentului. Reacţii de
seroneutralizare.
• Reacţii antigen-anticorp utilizând componente marcante.
• Teste de imunitate celulară. Biopreparate utilizate în practica medicală.
31
Diagnosticul de laborator al infecţiilor bacteriene. Diagnosticul bacteriologic şi imunologic.
Diagnosticul de laborator al infecţiilor staphylococice. Diagnosticul de laborator al infecţiilor
streptococice.
Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de bacteriile din genul Neisseria. Diagnosticul de
laborator al infecţiilor produse de enterobacterii: Escherichia coli; Klebsiella pneumoniae; Proteus;
Enterobacter; Salmonella; Shigella; Yersinia. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de
bacterii din genurile Pseudo-monas, Vibrio, Campylobacter.
Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de bacteriile din genurile Coryne-bacterium şi Lisîeria.
Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de bacterii din genul Mico-bacierium. Diagnosticul de
laborator al infecţiilor produse de bacterii din genurile Trepo-nema, Leptospira şi Borellia.
Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de bacterii din genurile Rickettsia, Chlamydia şi
Mycoplasma. Diagnosticul de laborator al micozelor.
Norme de examinare microbiologică a principalelor probe de laborator.
31
PARAZITOLOGÎE
PROGRAM ANALITICĂ A CURSULUI Şî A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru, curs 16 ore,
lucrări practice 16 ore)
Curs
Paraziţii şi relaţiile care se stabilesc între parazit şi gazda umană: comensalism, simbioză, parazitism,
transformările evolutive legate de modul de viaţă parazitar. Căile de pătrundere ale paraziţilor în
organism, căile de eliminare.
Protozoarele parazite: morfologie, fiziologie: mişcare, metabolismul, ciclul de viaţă. Protozoare
cavitare:
- Entamoeba histolytică: morfologie, ciclu de viaţă, rol patogen; amibiaza intestinală şi
extraintestinală. Elemente de diagnostic parazitoiogie. Mod de trasmitere, măsuri profilactice.
- Giardia duodenalis: morfologie, ciclu de viaţă. Metode de evidenţiere a parazitului în scaun şi
lichidul duodenal. Modalităţi de transmitere şi de prevenire a infecţiei.
- Trichornonas vaginalis: morfologie, ciclu biologic. Roi patogen. Particula-rităţile infecţiei la femei,
fetiţe şi bărbaţi. Diagnostic parazitoiogie. Modalităţi de transmitere. Profilaxie.
- Cryptosporidium parvum: descriere, ciclu de viaţă. Rolul patogen. Caracteristi-cile infecţiei la
persoanele normale şi imuno deprimate. Metode de evidenţiere a oochistilor în scaun. Modalităţi de
prevenire a infecţiei.
- Isospora belii: descrierea morfologiei şi a ciclului biologic. Rolul patogen în organismele
compromise imunlogic. Diagnostic parazitoiogie. Mod de transmitere a infecţiei.
Protozoare tisulare şi sanguine

- Naegleria fowleri: descriere, căi de pătrundere în organismul uman. Rol patogen. Meningoencefalita
acută primară amibiană. Metode de evidenţiere a parazitului în lichidul cefaio-rahidian şi secreţie
nazală. Surse de infecţie, mod de transmitere. Măsuri de prevenire.
- Acanlhamoeba culbertsoni, A. poliphaga, A. castelanii: descriere, rol patogen; encefalita granuloasă
şi cheratita. Diagnostic parazitoiogie. Surse de infecţie, mod de transmitere.
- Pneumocystis carinii: descriere, ciclu biologic. Rol patogen: pneumonia interstiţială plasmocitară la
persoanele deprimate imunologic. Surse de infecţie, modalităţi de transmitere, măsuri profilactice.
- Toxoplasma gondii: descrierea tahizoiţiîor, chisturilor tisulare şi a oochistilor. Ciclul schizogonic şi
sporogonic. Mecanisme de producere a toxoplasmozei dobândite şi congenitale. Caracteristicile
infecţiei dobândite la persoanele cu sistem imun competent şi deprimat, precum şi a infecţiei
congenitale. Elemente de diagnostic parazitoiogie şi imunologic, Modalităţi de prevenire a infecţiei.
- Plasmodium vivax, Plasmodium falciparum, Plasmodium ovale: descriere, ciclul schizogonic
exoeritrocitar primar şi secundar, ciclul eritrocitar şi ciclul sporogonic. Elemente de diagnostic
parazitoiogie. Modalităţi de transmitere a malariei: vectorială,
32
transfuzii, transplacentar şi \"import\". Situaţia actuală a malariei pe glob. Noi strategii de combatere:
vaccinarea şi combaterea vectorilo prin agenţi biologici.
- Leishmania donovani: descrierea parazitului, ciclul biologic în gazda vertebrată şi nevertebrată. Rol
patogen: leishmanioza viscerală. Diagnostic parazitologic-evidenţierea parazitului în materialul
obţinut prin puncţie splenică, osoasă şi a ganglionilor limfatici. Culturi in vitro. Imunodiagnostic.
Răspândirea bolii pe glob, modul de transmitere. Profilaxie.
- Leishmania tropica. Rol patogen: leishmanioza cutanată. Aspecte ale leziunilor. Diagnostic
parazitoiogie. Răspândire, mod de transmitere.
- Leishmania braziliensis. Rol patogen: leishmanioza cutaneomucoasă. Răspân-direa pe glob, mod de
transmitere.
- Trypanosoma brucei gambiese şi rhodesiense: descriere, ciclul biologic în gazda vertebrată şi
nevertebrată. Modalităţi de supravieţuire a parazitului în gazda umană imună (variaţia antigenică).
Diagnostic parazitoiogie. Mod de transmitere a infecţiei. Prevenire.
- Trypanosoma cruzi: ciclul evolutiv. Rol patogen: boala Chagas. Diagnostic parazitoiogie. Factorii
determinanţi ai apariţiei bolii: existenţa rezervorului de parazit, a vectorului şi nivelul socio-economic
scăzut.
- Trematode hepatice. Fasciola hepatica: descrierea parazitului, ciclul biologic. Rol patogen.
Diagnostic parazitoiogie. Modul de infectare.
- Trematode pulmonare: Paragonimus we ster mani: morfologie, ciclul de viaţă, rol patogen.
Diagnostic. Epidemiologie.
- Trematode sanguine: Schistosoma haemtobium, S. japonicum, S. mansoni: răspândire, descriere,
ciclul de viaţă. Transmitere. Rol patogen. Diagnostic parazitoiogie. Profilaxie.
- Taenia saginata şi Taenia solium: descriere, ciclul de viaţă. Rol patogen. Diagnostic parazitoiogie.
Rezervorul de parazit In natură, modul de răspândire, profilaxie.
- Cisticercoza umană: modalităţi de producere, agenţi etiologici: Taenia solium, Taenia multiceps
multiceps şi taenia multiceps serialis. Rol patogen: cisti-cercoza cerebrală, oculară şi cutanată.
Diagnostic parazitoiogie şi imunologic.
- Diphylobotrium latum: descriere, ciclul biologic, roiul patogen. Factorii care determină răspândirea
parazitului. Diagnosticul parazitoiogie. Măsuri de prevenire a infecţiei.
- Hymenolepsis nana. Morfologia parazitului adult şi a ouălor. Ciclul de viaţă. Particularităţile
infecţiei la organismele imunodeprimate. Diagnosticul para-zitologie. Răspândire geografică, mod de
transmitere, profilaxie.
- Echinococus granulosus: descrierea parazitului adult, a ciclului biologic. Hida-tida: descriere, mod
de formare, evoluţie, complicaţii. Diagnostic imunologic şi parzitologic. Epidemiologie: echinococoza
pastorală şi silvaticâ: surse de infecţie, mod de transmitere, profilaxie.

- Echinococus multilocularis: descrierea hidatidei alveolare. Rezervorul de parazit în natură.
Modalităţi de infectare.
Ne mat ode cu localizare intestinală:
- Ascaris lumbricoides: descrierea paraziţilor adulţi şi a ouălor. Ciclul evolutiv în organismul uman.
Modalităţi de evidenţiere a ouălor parazitului în materiile fecale. Epidemiologie.
- Trichuris trichiura: Morfologia paraziţilor adulţi, ciclul de viaţă, localizarea în organismul uman.
Diagnostic parazitoiogie. Modul de transmitere a infecţiei.
- Enterobius vermicidaris: Descriere, ciclul biologic, fenomenul de autoinfectare, roiul patogen.
Metode de evidenţiere a ouălor şi paraziţilor adulţi. Epide-miologia parazitozelor contagioase.
Combaterea oxiurozei în colectivităţile de copii.
33
- Strongyloides stercoralis. Descrierea paraziţilor adulţi şi alarvelor rabditoide şi strongiloide. Ciclul
biologic: evoluţia directă, autoinfectarea inernă şi externă, evoluţia indirectă. Rol patogen.
Particularităţile infecţiei la persoanele depri-mate imunologic. Epidemiologie. Profilaxie şi combatere.
- Ancylostoma duodenale şi Necator americanus: descriere, ciclul evolutiv. Răs-pândire pe glob,
transmitere, rol patogen. Diagnostic parazitologic. Sindromul de \"larva migras cutanată\" produs de
larvele de Strongyloides, Ancylostoma braziliense şi Ancylostoma caninum.
Nematode cu localizare tisulară.
- Trichinella spiralis: descrierea parazitului adult şi a larvelor. Ciclul biologic, rolul patogen. Modul
de infectare. Diagnostic parazitologic şi imunologic. Epidemiologie. Prevenire şi combatere.
- Toxocara caniş şi Toxocara cati: agenţi etiologici ai sindromului de \"larva migrans viscerală\". Modul
de infectare. Ciclul evolutiv al paraziţilor în organismul uman. Mecasnisme patogene: localizări
viscerale şi oculare. Modalităţi de evidenţiere a prezenţei parazitului în organismul uman. Prevenirea
toxocarozei.
- Oncocerca volvulus: descriere, ciclul biologic. Rol patogen. Mod de infectare. Răspândire geografică.
- Wuchereria bancrofti: descriere, răspândire, transmitere. Rol patogen. Diagnostic. Măsuri
profilactice.
- Loa loa: morfologia paraziţilor adulţi şi a larvelor, ciclul biologic. Modul de transmitere. Măsuri de
prevenire.
- Dracunculus medinensis : descrierea paraziţilor şi a ciclului evolutiv. Răspân-direa geografică,
transmiterea, măsuri de prevenire a infectării.
Ectoparaziţi:
- Sarcoptes scabiae: descriere, biologie. Rol patogen. Mod de transmitere a paraziţilor.
- Pendiculus humanus capitis şi Pendiculus humanus corporis. Morfologie, biologie. Patogenia
pediculozei. Pediculus ca agenţi vectori (Ricketsia prowaseki, Ricketsia quintana şi Borelia recurentis)
- Phthirus inguinalis: morfologie, biologie, manifestări clinice. Epidemiologie.
Lucrări practice
Protozoare cavitare: Entamoeba histolytica, Giardia duodenalis, Trichomonas vaginalis,
Cryptosporidium parvum, Isospora belii. Se demonstrează morfologia paraziţilor pe preparate
microscopice permanente şi pe diapozitive. Se efectuează preparate native în soluţie fiziologică şi
colorate cu lugol care se examinează microscopic. Coloraţia Ziehl Neelsen pentru evidenţierea
oochiştilor.
Protozoare tisulare şi sanguine: Naegleria fowleri, Acanthamoeba culbertsoni, trofozoiţii şi chiştii
sunt prezentaţi pe preparate microscopice şi diapozitive.
Pneumocystis carinii: prezentarea morfologiei trofozoiţilor şi chiştilor pe preparate colorate Giemsa şi
albastru de toluidină.
Leishmania donovani şi Trypanosoma brucei gambiese: aspectul morfologic al paraziţilor din gazdele
vertebrate şi nevertebrate se demonstrează pe preparate microscopice şi diapozitive.
Toxoplasma gondii: stadiile evolutive din gazda definitivă şi intermediară sunt prezentate pe
preparate microscopice şi diapozitive (microscopie optică şi electronică).
33

Plasmodium vivax, malariae, falciparum, ovale: prezentarea pe diapozitive a morfologiei diferitelor
stadii evolutive ale ciclului de viaţă. Diagnosticul parazitoiogie prin examen hematologic:
demonstrarea efectuării unui frotiu de sânge şi a picăturii groase, fixarea şi colorarea prin metoda
Giemsa.
Cisticercoza umană provocată de T. solium şi T. multiceps: morfologia cisticercilor demonstrată pe
preparate macroscopice şi microscopice. Leziunile provocate în organe a cisticercilor: preparate
macroscopice şi microscopice.
Diphylobotrium latum: pe preparate macro- şi microscopice se prezintă morfologia stadiilor evolutive
din gazdele intermediare şi definitive. Examinarea preparatelor microscopice cu ouă de
Diphilobotrium în scop diagnostic.
Hymenolepis nana: demonstrarea morfologiei formelor evolutive în preparate macro- şi
microscopice. Examinarea preparatelor directe şi după concentrare pentru evidenţerea ouălor
parazitului.
Echinococus granulosus şi multilocularis: prezentarea aspectului şi structurii morfologice a formei
larvare (hidatida) pe preparate macroscopice, microscopice (nisip hidatic) şi diapozitive.
Nematode intestinale. Ascaris lumbricoides: prezentarea stadiilor evolutive (adult, larve migratorii,
ouă) pe preparate macro- şi microscopice. Examen coprologic pentru evidenţierea ouălor. Elemente
de diagnostic diferenţial între ouăle nefecundate, fecundate şi embrionate.
Trichuris trichiura: morfologia stadiilor evolutive: preparate macroscopice şi microscopice. Examen
coprologic pentru evidenţierea ouălor.
Enterobius vermicularis: morfologia formelor adulte şi a ouălor (preparate macro, microscopice şi
diapozitive). Diagnostic parazitoiogie: recoltarea cu bandă adezivă şi examinarea microscopică a
preparatului în scopul evidenţierii ouălor de Enterobius. Strongyloides stercoralis, Ancylostoma
duodenale: morfologia formelor evolutive (preparate macro, microscopice şi diapozitive). Examenul
parazitoiogie prin preparate directe, coproculturi pe cărbune pentru evidenţierea larvelor rabditoide.
Nematode tisulare. Trichinella spiralis: aspectul morfologic al larvelor (preparate microscopice şi
diapozitive).
Toxocara caniş: morfologia larvelor şi aspectul leziunilor provocate de ele (diapozitive). Filării tisulare
şi limfatice: prezentarea stadiilor evolutive cu referire specială la forme ie larvare (microfilarii).
Ectoparaziţi. Sarcoptes scabiae: morfologie (preparate microscopice şi diapo-zitive). Pendiculus
humanus capitis şi corporis: morfologia adulţilor şi a ouălor pe preparate fixate şi pe diapozitive.
34
VIRUSOLOGIE
PROGRAM ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (î semestru, curs 16 ore,
lucrări practice 16 ore)
Curs
• Taxonomie virală; principalele familii de interes medical; Ciclul replicativ viral; Patogenia infecţiei
virale; persistenţa virală; infecţii prionice.
• Imunitatea în viroze; răspunsul imun celular; autoimunitate şi toleranţă; Interferon: mecanisme de
acţiune şi efecte biologice. Vaccinuri virale.
• Picomavirusuri: virusurile poliomielitice şi alte enterovirusuri; rhinovirusuri; diagnostic de
laborator; diferenţe între tulpinile atenuate şi virulente de poliovirusuri.
• Arbovirusuri: Flavi-, Toga- şi Bunyavirusuri; Febre hemoragice virale; Diagnostic de laborator;
Monotorizarea unor epidemii cu virusuri emergente.
• Ortho şi paramixovirusuri: virusurile gripale; tulpini pandemice şi tulpini epidemice. Diagnostic de
laborator. Variabilitatea virusurilor gripale; vaccinuri în profilaxia gripei.
• Herpesviridae: virusurile HSV 1 şi 2, VZ, EBV şi CMV; Human herpesvirus 6, 7 şi 8. Diagnostic de
laborator. Antivirale specifice pentru unele herpesvirusuri.
• Virusuri hepatitice: Hepatita A, B, C, Delta, E; virusuri hepatitice recent identificate. Agenţii
etiologici. Noţiuni de hemovigilenţă.

• Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Hepatita cronică cu virusurile B şi C. Markeri
pentru monitorizarea evoluţiei şi tratamentului hepatitelor cronice. Carcinom hepatic de etiologie
virală.
• Retroviridae: onco şi lenţi virusuri. Oncovirusuri umane. Mecanismul transferului genetic cu retro
virusuri. Diagnostic de laborator.
« Infecţia HIV/AIDS; Agentul etiologic. Evoluţia şi stadializarea infecţiei HIV/SIDA la adult şi în
pediatrie; Diagnosticul de laborator.
• Antiretrovirale. Inhibitori ai reverstranscriptazei; inhibitori de proteze virale. Terapia combinată.
Mecanisme ale rezistenţei la antiretrovirale. Imunoterapia în infecţia HIV. Efectul antiretroviralelor în
alte viroze.
• Virusuri şi cancer. Oncogene şi antioncogene. Oncogeneza cu virusuri ADN. Oncogeneza cu
virusuri ARN. Posibilităţi de vaccinare în cancerele de etiologie virală.
35
Lucrări practice
Algoritmul operaţiilor implicate în diagnosticul virusologie rapid:
- Etapele izolării şi identificării virusurilor de la bolnavi,
- Cultivarea virusurilor în oul de găină embrionat: Anatomia oului de găină embrionat. Căi de
inoculare,
- Animalul de laborator în diagnosticul virusologie. Cultivarea virusurilor pe animalul de laborator.
Principalele căi de inoculare. Populaţii de animale genetic modificate în diagnosticul virusologie.
Culturi de celule: Clasificarea culturilor celulare. Izolarea virusurilor în culturi celulare. Principalele
tipuri de efect citopatic.
Diagnosticul de laborator în enteroviroze: Titrarea infectivităţii prin metoda plajelor; Reacţia de
seroneutralizare (RSN); Virusneutralizarea în diagnosticul infecţiilor enterovirale; Metoda tablei de
şah.
Diagnosticul de laborator în virozele respiratorii: Reacţia de hemaglutinare (HA). Reacţia de
hemadsorbţie. Reacţia de hemaglutinoinhibare. Diagnosticul prin imunofluorescenţă al virozelor
respiratorii.
Diagnosticul de laborator în hepatitele virale (I): Diagnosticul hepatitei A, Diagnosticul în hepatita B:
Metode de evidenţiere a AgHBs, Markeri ai infectivităţii VHB, Diagnosticul hepatitei C, Diagnosticul
hepatitei D, Diagnosticul hepatitei E. Tehnica imunoenzimatică -ELISA
Diagnosticul în infecţia HIV/SIDA (I): Tehnici seroîogice de triaj şi de confirmare: ELISA, Western
Blot (WB), Tehnici de detecţie a virusului şi a produselor virale: Tehnica RIPA
radioimunoprecipitarea. Tehnica de amplificare genică (PCR).
5!
INFORMATICĂ MEDICALĂ
PROGRAM ANALITICĂ A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE (2 semestre, curs 16 ore, lucrări
practice 56 ore)
Curs
Calculatoare şi evoluţia lor. Calculatoare personale, componente fizice: placa de bază, procesorul,
memoria, unităţile de discuri, tastatura, monitorul, mausul, imprimantele, scanerul, discurile
compacte.
Startarea unui calculator personal. Sisteme de operare. Versiuni MS-DOS anterioare versiunii 6.
Volume de date, cataloage şi fişiere pe discuri. Formatarea unui volum de date. Comenzi DOS
principale.
Folosirea tastelor funcţionale în Norton Commander. Alte programe utilitare. Interfeţe grafice cu
utilizatorul. Windows 3.1 şi resursele sale.
Aplicaţii de word processing. Controlul paginării, coloanelor, paragrafelor, chenarelor. Utilizarea
macrourilor, stilurilor şi machetelor. Pregătirea unui document pentru trimitere prin fax.
Mesaje, informaţii, coduri şi teoria lui Shannon. Coduri şi reprezentări ale datelor. Codificări
medicale. Transmiterea informaţiei. Aplicaţii: arhivarea. Foi de calcul şi aplicaţii de prelucrare.

Principalele operaţii matematice şi statistice într-o foaie de calcul. Realizarea de grafice şi diagrame.
Elemente de analiza datelor: clasificare, analiza factorială şi analiza discriminării. (Notă: Principalele
aplicaţii statistice în medicină — exemplu: Epilnfo — sunt incluse în cadrul cursurilor opţionale de
Biostatistică.) Comunicaţii şi reţele de calculatoare. Controlul reţelelor locale cu NetWare şi Windows
for Workgroups. Alte sisteme de operare: UNIX. Accesarea gazdelor Internet. Serviciile E-mail, Ftp,
Archie şi navigarea în World Wide Web.
Tabele şi baze de date. Structura unui tabel, câmpuri şi înregistrări. Tipuri de date. Introducerea şi
selectarea datelor. Ordonarea/indexarea înregistrărilor. Crearea unui raport. Aplicaţie: dosarul
pacientului.
Educaţie computerizată. Multimedia. Utilizarea aplicaţiei Bodyworks. Documentare computerizată.
Accesul în MEDLINE. Crearea unei interogări şi transferul datelor selectate.
Elemente de teorie a probabilităţilor. Teorema lui Bayes. Raţionamente, elemente de logică vagă.
Sisteme expert, componente, schelete. Sisteme expert medicale. Reţele neuronale. Fundamente ale
Inteligenţei Artificiale şi aplicaţii în ştiinţele medicale. (Opţional) Semnale fiziologice/imagistice şi
prelucrarea imaginilor. Anali-zarea semnalelor biologice cu aplicaţia AcqKnowledge.
36
Lucrări practice
• Familiarizarea cu calculatorul personal. Tastatură, monitor, dischetă.
• Sistemul de operare MS-DOS, I. Informarea şi administrarea cataloagel
• Sistemul de operare MS-DOS, II. Administrarea fişierelor.
• Utilitarul Norton Commander.
• Accesorii ale mediului Windows 3.1: Write.
• Accesorii ale mediului Windows 3.1: Cardfile.
• Word (versiunea 6) for Windows, I. Editarea.
• Word (versiunea 6) for Windows, II. Formatarea.
• Word (versiunea 6) for Windows, III. Secţiuni şi tabulatoare.
• Word (versiunea 6) for Windows, IV. Inserări, tabele, grafice statistică.
• Word (versiunea 6) for Windows, V. Macrouri şi şabloane.
• Excel (versiunea 5), I. Formule şi operaţii de copiere.
• Excel (versiunea 5), II. Reprezentări grafice.
• Excel (versiunea 5), III. Funcţii încastrate şi grafică.
• Excel (versiunea 5), IV. Compatibilitate şi cărţi de calcul.
• Comunicaţii, I. Reţele locale.
• Comunicaţii, II. Noţiuni generale despre sistemul de operare UNIX.
• Comunicaţii, III. Servicii Internet.
• Comunicaţii, IV. Documente hipertext şi pagini Web.
• Comunicaţii, V. Multimedia. Accesul în MEDLINE.
• Baze de date, I. Crearea şi modificarea unui tabel de date.
• Baze de date, II. Ordonări ale înregistrărilor.
• Baze de date, III. Reorganizarea şi interogarea unei baze de date.
• Baze de date, IV. Machete, rapoarte şi etichete.
• Baze de date, V. Extragerea informaţiilor statistice din tabele de date.
36
PSIHOLOGIE MEDICALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (I semestru, curs 16 ore,
lucrări practice 16 ore)
Curs
Introducere în psihologia medicală: Obiectivele profesiei medicale; definiţia şi sfera de preocupări a
psihologiei medicale; obiectivele de studiu ale psihologiei medicale; relaţii interdisciplinare; calităţi de
ordin psihologic necesare perso-nalului medical. Boala ca o stare nouă de impas, sursă de disconfort
somatic şi psihic, şi de modoficări psihocomportamentale: definiţia bolii; Acceptarea bolii; atitudini

faţă de boală; implicaţii în pian individual şi al inserţiei sociale a individului; regresia afectivă şi
comportamentală. Modele biopsihosociaie: Ficher şi Contrada.
Stressul psihic - concept operaţional, situat între factorii psihocomportamentali de risc în boală: Cadru
noţional; eustress şi distress; caracteristici de bază ale agenţilor stresori psihici; condiţii generale de
apariţie a SP; mecanisme neuro-vegetative şi principali hormoni implicaţi în reacţia de stress.
Surse contemporane de stress psihic: Stresuri minore zilnice, stressuri cronice, stressuri majore;
clasificarea principalelor tipuri de SP; scala Holmes şi Rahe; strategii adaptive, conştient şi inconştient
în cursul SP.
Implicaţiile stressului psihic în patogeneză. Principii de conduită Anti-Stress: dovezi experimentale şi
epidemiologice în favoarea implicării SP în patogeneză; programe antistress.
Concepţia psihosomatică în medicină: noţiunea de etiologie psihogenă a diferi-telor îmbolnăviri; sfera
de acţiune patogenetică a stimulilor psihici; declanşarea prin stress psihic sau reflex-condiţionat a
unor manifestări patologice; ierar-hizarea modului de intricare a factorilor psihici cu celilaţi factori
etiologici în patogeneză; factori psihocomportamentali de risc pentru îmbolnăvire; con-cepţia
psihosomatică în medicină; conceptul de personalitate şi principalaie tipologii de personaliltate (tipul
A); tulburări somato-psihice şi psiho-somatice; boli psihosomatice şi meiopragia de organ. Relaţia
interpersonală între medic şi bolnav: elemente de statut şi de rol social ale medicului şi bolnavului;
cele 3 planuri ale desfăşurări RIP dintre medic şi bolnav; modalităţi de abordare psihologică
abolnavului (modelul tehnicist, psihanalitic, al omnipracticianului); factori dependenţi de bolnav şi de
medic în prelevarea ananemnezei şi erori diagnostice şi terapeutice implicate de aceste condiţii;
calităţi relaţionale necesare medicului în instituirea unei RIP eficiente cu bolnavul; percepţia
medicului de către bolnav Concepete freudiste cu implicaţii în patologia psihică şi în comportamentul
bolnavului, cu aplicaţii în cadrul relaţiei interpersonală dintre medic şi bolnac.
Elemente de psihoterapie: psihoterapia simplă se susţinere (suportivă) element fundamental în
tratarea bolnavului; inerent oricărei RIP corect instituite; elemente sugestive conţinute de psihoterapia
sportivă; optimizarea efectului terapeutic, prin aplicarea adecvată a psihoterapiei suportive (ex.); alte
forme de psihoterapie.
Psihologia medicamentului: efectele Placebo şi Nacebo (def, ex., factor de care depind); efectul
pseudoplacebo; impactul reacţiilor adverse în special alergice, la medicamente
37
asupra psihicului bolnavului; reacţii de dependenţă medicamentoasă terapeutică şi factori de ordin
psihologic care o influenţează (depinzând de bolnav, medic sau anturaj)
37
LIMBI MODERNE
37
• Terminologia medicală:
• Anatomie
- osteologie
- miologie
- viscere
• Biochimie
• Biofizică
• Propedeutică
• Chimie anorganică
• Botanică farmaceutică
• Lecţii de limbă, cultură şi civilizaţie românească, adaptate la specificul medi-cinei şi farmaciei:
personalităţi reprezentative, iniţiative româneşti, descoperiri.
• Anatomie
- sistemul nervos central
- organele de simţ
• Fiziologie

- aparatul cardio-vascular
- aparatul digestiv
- fiziologia sistemului nervos
• Histologie
- ţesuturi
- organe şi sisteme
• Microbiologic
- coci patogeni
- imunitate
• Biologie şi genetică
- autoorganizare
- adaptabilitate
- sisteme genetice normale
- modalităţi de transmitere ereditară a caracterelor
• Propedeutică
- proteza
• Chimie organică
- compuşi organici
- hidrocarburi
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ (4 semestre, lucrări practice 128 ore)
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA ENGLEZĂ (4 semestre, lucrări practice 128 ore)
Unit 1 The Hippocratic oath; Doctor and Patient; The Human Body Unit 2 Description: cell tissues,
systems Unit 3 Position : Organs (heart, bones, lungs)
Unit 4 Functions: Heartbeat, respiration, metabolism, digestion, muscule movement unit 5
Biochemistry and Biophysics Unit 6 Genetics
Unit 7 Recent Medical Articles (from \"The Lancet\", \"BMJ\", \"JAMA\")
Grammar and structures: The Noun, the Article, the Tenses Sentence structure in a
scientific text. Paragraf writing
Unit 1 Bedside Manner, Poliţe Requests
Unit 2 Examination of the Patient
Unit 3 Case histories
Unit 4 Diseases
Unit 5 Reading Scientific Papers Unit 6 Sugery and Causuality Unit 7 Recent Medical Articles
Grammar:
The Verb, Synthetic structures, the Adjective Text organization Presentation skills
Predarea limbii engleze se face pe baza celor 4 nivele ale limbii: citit (citire rapidă pentru identificarea
şi selectarea ideilor principale), scris (redactarea unui rezumat / articol coerent şi logic), vorbit
(exprimarea fluentă şi coerentă mai ales prin eliminarea redundanţelor), înţelegere a vorbirii
(ascultarea unor texte diferite: cursuri, dialog doctor-pacient, prezentări de caz, prezentarea unor
teme de la conferinţe)
38
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA FRANCEZĂ (4 semestre, lucrări practice 128 ore)
Cultură generală şi educaţie medicală
- Biografii ale unor savanţi de renume, importanţi pentru medicină
- Texte literare cu profil medical
- Texte de informare generală medicală Probleme specifice profilului medical
- Anatomie (aparatul locomotor, aparatul cardio-vascular, aparatul uro-genitaî, aparatul digestiv)
- Biochimie (vitaminele, izomerii, dezvoltarea chimiei româneşti)
- Biofizică (optică, mecanică)
- Fiziologie (codul genetic, boli genetice, apărarea organismului uman)
- Micriobiologie (probleme generale, microbi, viruşi)

- Histologie (celula şi funcţiile sale) Probleme specifice specializării
- Pentru medicină generală
Semiologia unor boli cu mare frecvenţă în perioada actuală => Medicina preventivă ale principalelor
maladii => Patologie (generalităţi)
- Pentru pediatrie
=> Boli specifice copilăriei
=> îngrijirea copilului sănătos
=> Etica medicală în domeniul pediatriei
- Pentru stomatologie
=> Anatomia şi patologia dentară (boii ale dinţilor, tratament, îngrijirea dinţilor) => Propedeutică =>
Tehnică dentară
- Pentru farmacie
=> Botanică (componentele medicinale, utilizarea acestora în prevenirea şi tratarea bolilor)
39
PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU LIMBA GERMANĂ (4 semestre, lucrări practice 128 ore)
• Beim Artz, in der Sprechstunde
• Die Medikamente
• DasBult
• Robert Koch
• Die Kinderheilkunde
• Die Hausapotheke
• Physik und Chemie
• Die Zahnheilkunde
• Pharmakologie und pharmazeutische Industrie
• Vitamine
• Bronchialasthma
• Aus meinem Leben (Schliemann)
• Veriauf einiger Infektionskrankheiten
• Augenheilkunde
• Vom Umgang mit Kindern uns ihren Muttera
• Die Ărztliche Untersuchung
• Auf der Krankenstation
• Recapitulare şi aprofundare a problemelor gramaticale; discutarea şi aplicarea acestora pe taxe
medicale, exerciţii.
- Declinarea substantivului, a pronumelui personal, a adjectivului
- Verbe cu particula separabilă, formarea perfectului, pasivul (de mare impor-tanţă prin folosirea
frecventă în limbajul de specialitate)
- Propoziţia secundară; topica
- Verbele modale
• Tratarea aprofundată a problemelor gramaticale specifice limbajului de specia-iitate german:
- Diateza pasivă (în specia! infinitivul pasiv)
- Atributul dezvoltat
- Propoziţia relativă
- Propoziţia condiţională camuflată
- Infinitivul (inclusiv infinitivul pasiv)
- Condiţionalul (Konjunktiv 1)
39
EDUCAŢIE FIZICĂ
PROGRAMA ANALITICĂ (4 semestre, lucrări practice 128 ore)
• Educaţia fizică şi sportul constituie componente însemnate ale procesului instructiv-educativ al
studenţilor şi sunt unanim apreciate pentru rolul lor compensator în asigurarea unui echilibru între

activitatea intelectuală şi cea fizică, pentru suportul ce-1 asigură creşterii capacităţii de efort solicitate
de activitatea profesională, pentru aportul la dezvoltarea fizică armonioasă, menţinerea şi întărirea
sănătăţii, precum şi la folosirea timpului liber în mod plăcut, util, recreativ şi într-o formă organizată.
• Procesul de învăţământ se adresează studenţilor din anii I şi II, fiind orientat spre iniţierea şi
însuşirea metodică a tehnicii şi tacticii unei discipline sportive, la alegerea studentului, şi spre
realizarea pregătirii fizice generale şi specifice ramurei de sport practicate.
Conţinutul programei AnulI nr de ore Total Anul II nr. de Total
ore
SemI Semll SemI Semll
Pregătirea fizică generală şi 18 18 36 20 16 36
specifică (viteză, îndemânare,
forţă şi rezistenţă
Pregătirea tehnică 12 12 24 16 14 30
Pregătirea tactică 12 12 24 16 14 30
Pregătirea psihologică 8 8 16 10 10 20
Pregătirea teoretică 4 4 8 2 2 4
Probe de control fizice şi 10 10 20 8 8
sportive (50m, săritură în
lungime cu elan, alergare de
rezistenţă, tracţiune (B), flotări
(F), forţă abdomen, sărituri
Tota! 64 64 128 64 64 128
40
SEMIOLOGIE MEDICALĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE
(2 semestre, curs 128 ore, lucrări practice 192 ore)
Curs
Locul şi importanţa semiologiei.
- Medicina clinică şi neclinică. Definirea semiologiei medicale. Simptom. Semn. Sindrom. Exemple.
Valoarea simptomelor şi semnelor: sensibilitate, specificitate, etc.
- Foaia de observaţie.Ananemneza: datele de stare civilă, motivele internării, istoricul suferinţei
actuale, antecedentele personale şi heredocolarterale. Condiţii de viaţă şi de muncă, eventuali factori
patogeni de mediu, regim alimentar, toxice: fumat, alcool, etc.
- Simptome generale: febra şi tipuri clinice de febră, hipotermia; inapetenţa-anorexia, astenia,
hiperdiaforeza, insomnia, cefaleea.
Examenul general:
- Inspecţia generală (privire generală asupra bolnavului): atitudinea bolnavului (decubite patologice),
faciesul (diferite tipuri de facies), statura (nanismul, gigantismul). Constituţia, tipul constituţional.
Starea de nutriţie (slăbirea şi obezitatea). Starea psihică: coma şi stările înrudite, convulsiile, delirul.
- Semiologia tegumentelor şi musoaselor vizibile
=> Modificări de culoare a tegumentelor: paloarea, icterul, cianoza, etc. => Hipercromii şi acromii
cutanate: localizate, regionale, genealizate => Leziuni elementare a tegumentelor cu exemplificări:
Semiologia anexelor cutanate: semiologia pilozităţii
Semiologia unghiilor
Semiologia glandelor sudoripare şi sebacee Semiologia ţesutului subcutanat
- Semiologia hiperhidratărilor şi deshidratărilonEdemele-tipuri clinice de edem: cardiac, renal, \"de
foame\", hepatic, inflamator, alergic, limfatic etc, deshidratarea extra şi intracelulară, hiperhidratarea
intracelulară (cauze, semne clinice, biologice).
- Semiologia muşchilor scheletici: Simptome şi semne care atrag atenţia asupra unor suferinţe
musculare. Exemplificări

- Semiologia oaselor: Simptome şi semne care atrag atenţia asupra uneor suferinţe osoase. Afecţiuni
monoostice şi poliostice. Osteopatii generalizate: osteoporoza, osteomolacie, osteopatia fibro-chistică,
osteopatia renală.
- Semiologia articulaţiilor. Simptome şi semne ale suferinţelor articulare. Exemple: artropatiile în:
Reumatismul articular acut, poliartrita reumatoidă, spondilita ankilozantă, artrite reactive, artrite
microcristaîine (guta), reumatisme degenerative, reumatisme abarticulare, sciatice prin leziuni
discale, periartrita scapulo-humerală
- Semiologia ganglionilor limfatici: adenomegalia, adenopatia, tehnica de examen a ganglionilor
limfatici. Metode paraclinice de diagnostic în adenopatii. Exemplificări de adenopatii regionale şi
generalizate, inflamatorii şi tumorale.
Semiologia aparatului respirator
41
Principalele afecţiuni ale aparatului respirator. Terminologie. Principali factori etiologici ai
bronhopneumopatiei.
Principalele simptome ale afecţiunilor aparatului respirator: => Durerea toracică: durerile
conţinătorului, junghiul. => Dispnee de cauză respiratorie şi disritmiiie respiratorii. => Tuşea şi
expectoraţia. Examenul macroscopic al sputei. => Vomica => Hemoptizia
=> Febra în afecţiunile respiratorii.
=> Cianoza (vezi modificări de culoare a tegumentelor) Examenul obiectiv al aparatului respirator
=> Valoarea inspecţiei generale pentru afecţiunile aparatului respirator
=> Inspecţia statică şi dinamică a toracelui (inclusiv inspecţia regiunii cervicale anterioare şi a
mişcărilor abdominale).
=> Palparea toracelui: statică, dinamică, palparea vibraţiilor vocale.
=> Percuţia toracelui: istoric. Principalele sunete de percepţie: sonor, mat, timpanic. Matitatea în
afecţiunile pulmonare şi pleurale, hipersonoritatea şi timpanismul în afecţiunile pulmonare şi
pleurale. Bazele fizice ale percuţiei pulmonare.
=> Ascuitaţia aparatului respirator. Istoric. Cele două zgomote percepute asupra aparatului respriator
normal: zgomotul laringo-traheo-bronşic (zgomotul laringo-traheaî), murmurul vezicular. Mecanisme
de producere. Modificările murmurului vezicular. Suflurile pulmonare. Zgomotele pulmonare
supraadăugate. Nomenclatură. Clasificare modernă a ralurilor. Ralurile: ronflante, sibilante,
subcrepitante, crepitante, tipuri particulare de raluri; descriere, semnificaţie. Concepţii clasice şi
moderne asupra mecanismului de producere şi semnificaţii. Zgomote pleurale supraadăugate:
frecăturile pleurale, ralurile-frecături, clinchetul, metalic. Descriere, semnificaţie.
=> Metode combinate de examne a aparatului respirator
=> Percuţia combinată cu ascuitaţia (metode clasice, percuţia ascultatorie modernă), percuţia
combinată cu sucsiunea (sucsiune hippocratică) Metode complementare de examen a aparatului
respirator
=> Metode de explorare radiologică: radioscopia şi radiografia standard, tomofragia
în plan frontal, tomografia computerizată, etc. a£ Metode funcţionale de examne a aparatului
respirator: determinarea P02, Pco2
=> Examenul sputei: citoîogie, enzinofilie, examen bacteriologic, culturi, BK în
spută, fibre elastice, etc. => Puncţia şi puncţia-bioptică pieurală. => Examenul lichidului pleural =>
Sindroamele respiratorii Sindroame bronşice: bronşita acută, bronşita cronică, astmul bronşic
Sindroame pulmonare: sindromul de condensare pulmonară în: pneumonia pneumococică,
bronhopneumonia, pneumonii interstiţiale, infarct pulmonar, cancer pulmonar, atelectazia
(sindromul de condensare retrectabiîă).
Hiperinflaţia pulmonară: generalităţi. Emfizemul pulmonar: tipul morfopatologic, semne clinice,
BPCO, tipul A şi B.
Sindromul cavitar: tipic, frust, cu semne amforo-metalic. Metode moderne de diagnostic.
Sindromul de supuraţie bronhopulmonar, bronşiectaziile.

spirografia.
42
- Sindroamele pleurale:
=> Sindromul de pleurită uscată. => Sindromul iichidian pleural. => Sindromul de pneumotorax =>
Sindromul de pahipleurită
=> Sindroame mediastinale: tipografia anatomo-clinică a mediastinului. Simptome şi semne
sindroame topografice mediastinale şi sindroame mediastinale acute cronice. Sindromul de
insuficienţă respiratorie cronică.
Semiologia aparatului cardio-vascular. Principalele afecţiuni ale aparatului cardio-vascular.
Terminologie, principialii factori etiologici ai bolilor cardio-vasculare.
- Principalele simptome ale afecţiunilor aparatului cardio-vascular.
=> Durerea de origine cardiacă şi vasculară: durerea coronariană, durerea
precardiacă, claudicaţia intermitentă. => Dispneea de origine cardiacă, respiraţia Chyene-Stokes. =>
Palpitaţiile
==> Edemele cardiace (vezi semiologie generală)
=> Alte simptome în cardiopatii: îipotomia, sincopa, febra.
- Examenul obiectiv al aparatului cardio-vascular
=> Examenul general la cardiaci
=> Inspecţia regiunii precordiale şi cervicale anterioare.
=> Palparea inimii: şocul apexian, pulsaţii anormale, freamăte.
=> Percuţia inimii: tehnică, rezultate.
=> Ascuitaţia inimii: zgomotele cardiace normale, ariile de asculataţie ale inimii.
Tehnica ascultaţiei inimii. Modificările patologice ale zgomotelor cardiace.
Ritmurile în 3 (trei) timpi. Suflurile. Clasificare şi semnificaţie. Frecătura
precardiacă. Mecanisme de producere ale zgomotelor cardiace normale şi
patologice. Exemplificări audio. => Examenul arterelor şi venelor. Pulsul şi modificările sale. Tehnica
de măsurare a
tensiunii arteriale. => Palparea şi asultaţia vasculară: tehnică, interpretare. => Examenul venelor:
jugulare, vene pariferice.
- Metode paraclinice de examen ale aparatului cardio-vascular.
- Investigaţie neinvazivă.
=> Electrocardiograma, EKG Holter
=> Examenul radiologie (nu se va insista, se predă la disciplina de radiologie)
=> Examenul echo-cardiografic şi echo-Doppler al cordului.
=> Alte examene neinvazive: fonomecanograme, oscilometrie, Doppler vascular.
- Investigaţie invazivă: cateterismul cardiac, angiocardiografia, electrograma-endocavitară, etc.
Sindroame cardiovasculare
- Valvuîopatii. Sindroame de stenoză şi insuficienţă mitrală.
- Sindroamele de stenoză şi insuficienţă aortică.
- Valvulopatiile cordului drept: tricuspidiene şi pulmonare.
- Tulburări de ritm şi de conducere (sindroame aritmice)
- Mecanisme fiziopatologice ale tulburărilor de ritm. Tahicardia sinusală. Bradicardia sinusală.
Sindrom de sinus bolnav. Extrasistole. Tahicardia paroxistică supraventriculară. Fiutter atrial.
Fibrilaţie atrială. Tahicardie ventriculară. Fibrîlaţie
42
ventriculară. Flutter ventricular. Blocuri atrioventriculare şi sindromul Adams-Stokes. Blocuri de
ramură. Sindroame de ischemie miocardică
- Elemente de fîziopatologie - etiologic Forme clinice de cardiologie ischemică. Angor pectoris: angor
stabil şi angor instabil. Infarctul miocardic acut. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al durerii ischemice
miocardice.
Sindromul de insuficienţă cardiacă

- Etiologic Insuficienţă cardiacă stângă. Insuficienţă cardiacă dreaptă. Insuficienţă cardiacă globală.
Sindroame pericardice
- Clasificare. Sindromul de pericardită uscată. Sindromul de pericardită lichidiană. Tamponada
cardiacă. Sindromul de pericardită constrictivă.
Sindromul de hipertensiune arterială
- Definiţie. Clasificare. HTA esenţială şi secundară. Studiile HTAE. Simptome şi semne. Examenul
obiectiv. Examenele paraclinice.
Sindromul miocardic: miocardite, cardiomiopatii. Sindroamele vasculare periferice
- Sindromul de obstrucţie arterială acută.
- Sindromul de obstrucţie arterială cronică. Sindroamele venoase (se studiază la chirurgie). Semiologia
aparatului digestiv
- Principalele simptome din patologia digestivă. Disfagie. Pirozis. Durerea abdominală (epigastralgia,
colica, durerea peritoneală acută, durerea din pancreatita acută, durerea ischemică - infarctul
mezenteric intestinal, durerea din periviscerită). Greaţa. Vărsătura. Modificările apetitului:
inapetenţa, anorexia, perversiunile apetitului, bulimia, hiperfagia, etc). Diaree. Constipaţie.
- Examenul clinic
- Inspecţia şi palparea cavităţii bucale şi orofaringelui. Inspecţia, palparea, percuţia şi ascultaţia
abdomenului.
- Investigaşii paraclinice ale aparatului digestiv.
- Examenul radiologie. Examen endoscopic. Examen bioptic. Examen echografic. Topografie
computerizată. Probe biologice, probe biochimice.
- Sindroame digestive: sindromul esofagian, sindroame dispeptice gastrice, sindromul de stenoză
pilorică, sindromul diareic, sindromul constipaţiei.
- Examenul clinic al ficatului, căilor biliare şi pancreasului.
- Examenul general în bolile hepatice şi pancreatice
- Inspecţia şi palparea ficatului
- Metode paraclinice de examen al ficatului: imagistice, investigaţia funcţională hepatică, puncţia
bioptică hepatică
- Sindromul icteric.
- Sindromul de insuficienţă hepatică acută şi cronică.
- Sindromul de hipertensiune portală.
- Sindromul ascitic. Semiologia aparatului nefro-urinar
- Anamneză nefrologică şi examenul fixic al aparatului nefro-urinar.
- Pincipalele simptome şi semne clinice care indică suferinţa aparatului nefro-urinar.
=> Durerea nefro-urinară (colica uretrală, renalgia acută şi cronică, durerea vezicală, uretrală,
prostatică şi epidimială).
43
=> Tulburări de diureză (poliuria, oliguria, anuria, nicturia, opsiuria). => Tulburări de micţiune
(polakiuria, micţiunea rară, disuria, retenţia de urină, incontinenţa urinară).
- Explorarea paraclinică a aparatului nefro-urinar
=> Examenul de urină (macroscopic, fizio-chimic, microscopic, bacteriologic,
cantitativ al celulelor şi cilindrilor). => Explorarea funcţională renală (clearance-ul la creatinină şi
creatinuria, proba de
concentraţie şi osmolaritatea urinară, proba de acidifiere a urinei). => Explorarea imagistică nefro-
urinară (radiologică şi computer tomografică,
radioizotopică, rezonanţă nucleară magnetică).
Biopsia renală.
- Semne nefrologice majore
=> Proteinuria => Hematuria
Picmenturia => Piuria şi chieuria, Bacteriuria
- Sindroame nefrologice majore

=> Edemul renal (vezi semiologia generală)
=> Hipertensiunea reno-vasculară
=s> Sindromul nefrotic
=> Sindromul de insuficienţă renală acută
=> Sindromul de insuficienţă renală cronică, tabloul clinoco-biologic al uremiei.
- Sindroame clinice produse de principalele grupe de nefropatii.
=> Sindromul de nefropatie glomerulară acută => Sindromul de nefropatie glomerulară cronică =>
Sindromul de nefropatie tubulară cronică
Sindromul de nefropatie tubulointerstiţială acută
Sindromul de nefropatie interstiţială cronică => Sindromul de nefropatie urinară =3 Sindromul de
nefropatie vasculară Semiologia sistemului hematopoetic
- Simptome şi semne clinice în bolile sanguine
- Sindroame anemice
- Sindroame hemoragipare
- Sindroame adenomegalice (vezi semiologia generală)
- Sindroame splenomegalice
Semiologia reumatismelor (vezi semiologia generală)
Lucrări practice
Foaie de observaţie - document medico-legal, ştiinţific, didactic, părţile componente ale foii de
observaţie
Generalităţi despre anamneză: tehnica anamnezei. Aspectele psihologice legate de abordarea discuţiei
cu bolnavul.
Date semiologice obşinute prin inspecţia generală, atitudine, facies, statură, stare de nutriţie, tipuri
constituţionale)
44
Semiologia tegumentelor şi mucoaselor (principalele aspecte). Semiologia osteo-articuiară.
Principalele aspecte.
Semiologia sistemului limfo-gangîionar (principalele aspecte, examne clinic). Elemente de semiologie
neuro-psihică.
Efectuarea completă a examenului general. Redactarea foii de observaţie (anamneză, examne
general).
Analiza principalelor simptome ale suferinşei aparatului respirator (durere toracică,
dispnee, tuse, expectoraşie, hemoptizie, cioanoza de cauză respiratorie).
Date semiologice prin inspecţia toracelui (conformaţie normală, deformaţii, analiza
mişcărilor respiratorii, tipuri respiratorii normale, modificările ritmului respirator).
Tehnica palpării aparatului respirator. Date obşinute prin palparea toracelui (normale şi
patologice).
Percuţia - tehnica percuţiei, date semiologice obţinute prin percuţia aparatului respirator. Tehnica
ascultaţiei aparatului respirator şi principalele modificări semiologice obşinute prin ascultaţie
(murmur vezicular normal şi patologic, sulfuri pulmonare, raluri, frecături pleurale, ascultaţia vocii).
Exemplificări ale utilizării practice a metodelor complimentare de examen ale aparatului respirator
(ex. radiologie, examen spută, ex. lichidului pleural, spirografie). Sindromul de condensare
plumonară (pneumonie, bronhopneumonii, cancer pulmonar, infarct pulmonar, atelectazie).
Sindromul bronşic şi sindromul de supuraţie pulmonară, bronşite acute, şi cronice, bronşiectazii.
abces plmonar.
Sindromul de distensie alveolară (astmul bronşic, emfizemul pulmonar), sindromul cavitar,
pneumotorax, sindromul mediastinal.
Sindroame pleurale (pleurită, pieurezie, hidrotorax).
Analiza principalelor sinptome ale suferinţei aparatului cardiovascular (dispneea de origine cardiacă,
durere cardiacă, palpitaţii, edeme, edeme cardiace, cianoza de origine cardiacă, sincopa, lipotimia,
claudicaţia intermitentă).

Tehnica inspecţiei, palpării şi percuiţei cordului şi a vaselor, date semiologice obşinute prin aceste
metode.
Tehnica ascultaţiei inimii şi vaselor (zgomote cardiace normale, focare de ascultaţie, ritmurile în trei
timpi - în principal global suflurile, suflurile anorganice, suflurile continue, galopasuflurile de
insufucienţă şi stenoză valvulară, suflurile organice, suflurile continue, frecătura periocardică şi
pleuro-pericardică).
Exemple ale utilizării practice a principalelor metode complementare de examen a aparatului
cardiovascular (ex. radiologie, ECG, fonocardiograma, presiunea venoasă, ecocardiografie).
Tulburările de ritm şi de conducere (aritmie sinusală, aritmie extrasistolică, fibrilaţie atrială, tahicardie
sinusală, tahicardie paroxistică, bradicardie sinusală, blocul complet atrio-ventricular, sindrom
Adams-Stoks).
Sindroamele valvulare (de insuficienţă valvulară mitrală, aortică, pulmonară).
Sindroame pericardice (pericardită uscată, lichidiană, constrictivă).
Sindroame de ischemie miocardică (angină de piept, iminenţă de infarct, infarct
miocardic).
Sindromul de ischemie periferică acută şi cronică. Hipertensiunea şi hipotensiunea arterială.
Sindromul de insuficienţă cardiacă (stângă, dreaptă şi globală).
45
Analiza principalelor simptome de suferinţă a aparatulu digestiv (disfagie, variate tipuri de dureri
abdominale, pirozis, greaţă, vărsături, regurgitaţi, inapetenţă, constipaţie, diaree, hematoză, melenă).
Tehnica inspecţiei şi percuţiei aparatului digestiv. Pincipalele date semiologice obşinute prin aceste
metode (se va sublinia importanţa inspecţiei generale şi faptul că inspecţia aparatului digestiv începe
cu examenul cavităţii bucale).
Tehnica palpării abdomenului (palparea peretelui abdominal şi evidenţierea punctelor dureroase,
palparea topografică superficială şi profundă, aperarea musculară, tehnica palpării rumorilor
abdominale, palparea ficatului şi a splinei).
Exemplificări ale utilitarii practice a metodelor complementare de examen a aparatului difestiv
(chimism gastric, tubaj duodenal, ex. coprologic, ex. radiologie, metode endoscopice şi bioptice, ex. cu
radioizotopi, probe funcţionale hepatice şi pancreatice, ecografie abdominală).
- Sindroame dispeptice, boala ulceroasă.
- Sindromul diareic şi cel de constipaţie. Neoplazii ale aparatului digestiv. Sindromul icteric.
Sindromul ascitic şi de hipertensiune portală. Sindromul de insuficienţă hepatică. Sindroame hepato-
splenomegalice.
Analiza principalelor simptome ale suferinţei aparatului uro-genital (colica renală, teneseme vezicale,
tulburări de micţiune, tulburări de diureză, piurie, hematurie, edem renal, manifestări ale altor
aparate în cadrul afecţiunilor renale).
Date obşinute prin inspecţia generală şi a regiunii lombare, ascultaţia arterei renale, tehnica palpării
rinichiului, vezicii, cercetarea punctelor dureroase ureterale, date obşinute prin inspecţia şi palparea
organelor genitale externe. Studiul urinii normale şi patologice.
Exemplificări ale utilităţii practice a metodelor complementare de examne a aparatului urogenital
(dozări humorale, uree, creatinina, acidul uric, clerance, urografia intravenoasă, leucocituria şi
hematuria minutată, proba de diîuţie şi concentraţie, ionograma serică şi urinară.
Sindromul nefopatiilor glomerulare (se va insista asupra glomerulonefritei difuze acute) Sindromul
nefrotic.
Sindroamele nefropatiilor tubulare şi interstiiale. Sindromul de insuficienţă renală acută şi cronică.
Semiologia artropatiilor inflamatorii. Semiologia artropatiilor degenerative.
Principalele rezultate obşinute prin metodele paraclinice de examen ale aparatului locomotor.
Sindroame anemice (anemii hipererome, hipocrome, hemolitice. Sindroame hemoragipare, sindroame
adenomegalice.
Principalele rezultate obţinute prin metode paraclinice (hemoleucogramă, mielogramă, probe de
coagulabilitate, utilitatea biopsiei medulare şi gangiionare).

46
ANATOMIE PATOLOGICĂ
Aparat respirator
- Emfizem pulmonar
- Boli minterstiţiale difuze ale plămânului
- Cancer bronho-pulmonar
Aparat cardio-vascular
- Cardiomiopatii
- Cardiopatia ischemică
- Vasculite în bolile de colagen
Aparat digestiv
- Gastrite cronice - rolul H. Pylori
- Cancerul gastric
- Cancerul colonie
Nefrologie
- Nefropatii glomerulare
- Nefropatii tubulare
- Nefropatii vasculare
Ginecologie
- Corelaţii între displazii şi infecţiile virale ale colului uterin
- Neoplasmul de col uterin
- Tumorile ovariene
46
FIZIOPATOLOGIA
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (lsemestru 48 ore curs 48
ore lucrări practice)
Curs
Fiziopatologia hemostazei
- Hemostaza primară - modificări hemodinamice locale, aderarea plachetară, mecanismele activării
metabolice a plachetelor şi cele ale agragării trombocitare, metamorfoza vâscoasă. Tulburări ale
hemostazei determinate de anomalii structurale ale pereţilor vaasculari - purpura Henoch-Schonlein,
teleangirctazia hemoragică ereditară, sindroamele Ehlers-Danlos, hipovitaminoza C.
- Tulburări ale hemostazei prin trombicitopenii- megakariopoeza (biologia sectoarelor de diferenţiere
şi proliferare/maturare, poliploidia), tromcitopenii prin alterarea proliferării/maturaţiei precursorilor
medulari, trombocitopenii prin sechestrare intrasplenică, trombocitopenii prin distrucţia periferică a
plachetelor (piurpira trombocitopenică idiopatică acută / cronică, CID, purpura trombotică
trombocitopenică sau boala Moschowitz). Tulburări ale hemostazei prin trombocitemii. Tulburări ale
hemostazei prin trombocitemii: secundare (IRC, gamapatii monoclonale) şi primare (distrofia
trombocitară hemoragică, pseudoboala von Willerbrand, trombastenia Glanzman, boala rezervorului
pîachetar de stocare, sindromul Gray). Coagularea fiziologică. Coagulopatii prin deficite izolate ale
factorilor coagulării-hemofilia, sindroamele hemofiloide, boala von Willebrand, afrinogenemia.
- Coagulopatii prin deficite asociate de mai mulţi factori ai coagulării. Hipovitaminoza K (circuitul şi
metabolismul vitaminelor K, mecanisme de acţiune, cauzele hipovitaminizei, consecinţe), tulburări de
hemodtază în insuficienţa hepatică decompensată parenchimatos (trombocitopenia, couagulopatia,
tulburări de fibrinoliză), sindromul de coagulare intravasculară diseminată, activitate căii intrinseci,
extrinseci, trombocitopenia, coagulopatia prin consum, tulburări de fibrinoloză, boala
tromboembolică.
Inflamaţia
- Definiţie, calsificare/etiologie şi stadializarea reacţiilor inflamatorii. Inflamaţia acută: Schema
generală a desfăşurării RIAc. Celulele profesionale ale inflamaţiei: neutrofilele,
monocitele/macrofagele, eozinofilele. Funcţiile fagocitelor şi mecanismelor activării lor: aderarea

(selectinele, receptorii din superclasa imunoglobulinelor, intergrinele), activitatea neutrofilelor,
activitatea monocitelor, chimiotactismul/chemokinezia, fagocitoza, bactericidia (mecanismele de liză
02-independente).
47
Celulele accesorii ale inflamaţiei: mastocitele/bazofilele (distribuţie, mecanismele activării, mediatorii
şi neformaţi proflogistici), celulele endoteliale (EDRF, HG1, PGE, angiotensina, endotelienele,
endoteliul şi hemostaza, endoteliul şi traficul leucocitar) trombocitele (mecanismele activării lor,
mediatorii proflogistici). limfocitele - principii generale.
Mediatorii solubili ai RIAc: histamina - proprietăţi fizicochimice, sinteza, structura, eliberarea
histaminei, receprotii histaminici, efecte: serotonina - sinteză, catabolism, stocare, efecte; eicosaoidele -
calea ciclooxigenezei, calea lipoxinazei, metabolismul transcelular, efecte; factorul activator al
plachetelor - biosinteză. catabolism, efecte; sistemul kininelor plasmatice - kalikreinele, kininogenii,
efecte directe şi indirecte: sistemul complementului - căi, activatori, anafilatoxinele şi mecanismele lor
de acţiune; mediatorii diverşi în inflamaţie; citokinele şi imflamaţia (IL1, TNF, IL6, IL8, proteinele SIS,
RANTES etc).
Modificările vasculare în inflamaţie şi mecanismele formării edemului: vasodilataţia şi creşterea
permeabilităţii capilare, acţiunile factorilor solubili proflogistici şi hormonali; prezentarea integraţi vă
a mecanismelor litice din focarele inflamatorii acute. Reparaţia tisulară postinflamatorie:
reepitelizarea/heformarea tisulară, fibroplazia şi contracţia cicatricalâ, angiogeneza, remodelarea
cicatricialăţisulară.
Patologia inflamaţiei: leucopeniile de origine centrală şi periferică (alterarea compartimentului mitotic
sau de stocare, creşterea utilizării extravasculare, distrugerea şi sechestrarea leucocitelor); efectele
leucopeniilor asupra dinamicii RIAc: tulburări ale monocitelor - sindromul Chediack - Hiagashi,
deficitul de mieloperoxidază. deficitul de stocare, boala granulomatoasă cronică, bolile maligne:
tulburările de adeziune, tulburări ale factorilor chemotractanţi, tulburări ale capacităţii fagocitară şi a
bactericidiei. Patologia inflamaţiei: principii asupra inflamaţiei imunologice (prin IgE, prin Ac
citotoxici, prin complexe imune şi prin mediaţie celulară); modificări în diabetul zaharat, în bolile
tiroidiene, tratamentul cu glucucurtucoizi; relaţia inflamaţie - imunitate nespecifică (principii) şi
inflamaţie acută, inflamaţie cronică. Metabolismul Proteic
Fixiopatologia reacţiei sistemice postagresive. Reacţia vagetativo-endocrină.Stimularea
simpatoadrenergică. Reacţia endocrină (hormonii: adrenocorticotrop, antidiuretic, tiroidieni,
glaucomui, insulina). Tulburările hemodinamice. faza metabolică, faza de declin corticoidă, faza
anabolică).
Stările de şoc
Definirea conceptului. Tulburările hemodinamice. şocul hipovolemic. Hipovolemii absolute, relative.
Diminuarea dimensiunilor patului vascular. Creşterea volumului sanguin şi a dimensiunilor patului
vascular. Acidoza. Histamina. Kininele plasmatice. Prostglandinele. Monoxidul de azot. Endorfinele.
Sechestrarea sanguină inrtavasculară. Agregarea intravasculară a eritrocitelor, CID. Tulburările
activităţii cardiace. Factorul depresiv a! miocardului, şocul cardiogen. şocul infecţois. Tulburări
metabolice în şoc (glucidic, lipidic, protidic, energetic, echilibrul hidroelectrolitic, sodiul. clorul,
potasiul, calciul, apa. echilibrul acido-bazic). Consecinţele celulare, viscerale \"organele de şoc\"
47
(plămânii, tractul gastro-intestinal, ficatul, pancreasul, rinichiul). Stadializarea stărilor de şoc. şocul
ireversibil.
- Şocul cronic.
- Sindroamele de disfuncţie multiplă de organe.
- Fiziopatologia tulburărilor metabolismului gluconic.
- Fiziopatologia sistemului de penetrare a glucozei în celule. Intoleranţa la glucoza. Diabetul renal.
Forma postreceptorială a diabetului zaharat. Creşterea activităţii hexokinazei.
- Fiziopatologia glicogenozei
- Fiziopatologia trecerii deficitere de la oze la glucoza.

- Fiziopatologia giucogenezei.
- Fiziopatologia glucolizei. Scăderea activităţii glucolizei. Cerşterea activităţii glucolizei.
- Fiziopatologia decarboxilării acidului piruvic.
- Fiziopatologia giucogenezei.
- Fiziopatologia glicogenogenezei. Deficitul de glicogen.
- Fiziopatologia şuntuîui pentozic.
- Fiziopatologia căii acidului glucuronic.
- Fiziopatologia diabetului zaharat. Bazele fiziopatologice ale heteronităţii diabetului zaharat.
Fiziopatologia tulburărilor metabolice din diabetul zaharat. Complicaţii cronice, complicaţii acute-
fiziopatoiogice.
- Fiziopatologia hipoglicemiilor. Inhibiţia glicogenolizei şi neuglucogenezei hepatice de către insulina.
Depleţia rezervelor hepatice de glicogen. Afectarea neoglucogenezei. Stadiile hipoglicemiei cortical,
subcorticodiencefaiic, mezencefalic, premielencefalic, mielencefalic. Insulinom. Hipoglicemii reactive
sau funcţionale. Hipoglicemia etilică.
Fiziopatologia metabolismului lipidic
- Caracteristicile fizice - chimice ale principalelor fracţiuni lipoproteice - chilomicroni, VLDL, LDL, şi
HDL. Circuitul chilomicronilor, circuitul fracţiunii VLDL. circuitul fracţiunilor LDL şi HDL.
Hiperlipemii - generalităţi. Hiperlipemii primare monogenice -deficitul familiei de LPL,
hipercolesterolemia familială deficitul familial de Apo-Cil, hiperipoproteinemia de tip III,
hipertrigliceridemia familială.
- Hiperlipoproteinemiile poligenice - hipercolesterolemia poligenă, hipertrigliceridemia sporadică.
- Hiperlipoproteinemia secundară din diabetul zaharat, din sindromul nefrotic, din ciroza hepatică,
din hiper/hipotiroidii. Hipolipopreoteinemiile primare - boala Tangier şi abetalipoproteinemia.
- Mecanismele fiziopatologice ale sterogenezei: tipurile de lipoproteine care dispun la riscul
sterogenezei; modificări endoteîiale, rolul proceselor de peroxidare, mecanisme imune, implicaţiile
mono-macrofagelor şi plachetelor în aterogeneză; comnsecinţele loco- regionale ale prezenţei plăcilor
ateromatoase.
48
Metabolismul hidro-electrolitic
- Hiponatermiile: definiţie, mecanismele generale ale hiponatremiilor, clasificarea şi etiologia
hiponatremiilor, clasificarea fiziopatologicâ izo-hiper, hipotone), clasificarea paraclinică prin diluţie,
prin depleţie), Hiponatremiile izotome, hiponatremiile
- Capitalul de K al organismului, compartimente, rolul factorilor hormonali (insulina, catecolaminele,
aldosteronul), echilibrul acido-bazic şi funcţiei renale asupra capitalului/distribuţiei K în organism.
- Hipopotasemia: definiţie (hipokaliemia versus depleţia de K). Fiziopatologia hipopotasemiilor în
alcaloze, insulinoterapie, paralizia periodică, deficitul de aport, pierdei gastrointestinale, pierderi
renale, depleţie de K fără hipokaliemie, depleţia de K cu hipopotasemie.
- Hiperkaliemiile: mecanismele renale şi extrarenale; alterarea excreţiei renale a K defecte tubulare
organice şi funcţionale. Deficitul de mineralocorticoizi, defectul de secreţie a reninei, acidoza renală
de tip IV, alterarea repartiţiei intersectoriale a K, hiperkaliemia în diabetul zaharat decompensat
metabolic, în tulburările EAB; consecinţele hiperkaliemiei la nivel celular.
- Sectoarele şi compartimentele hidrice al organismului (lichidul total, intracelular, extracelular -
valori, compoziţie, funcţii). Schimbările hidroionice intersectoriale (LIC/LRC , plasmă/lichide
interstiţiale). Depleţiile de H2<>Na (deshidratări) -
hipertone, izotone, hipotone; expandările (retenţiile) H20-Na (hiperhidratări) -
hipertone, izotone, hipotone. Consecinţele hemodinamice ale depleţiilor şi expandărilor volemice.
Fiziopatologia echilibrului acido-bazic
- Mecanismele generale ale homeostazei EAB - sistemele tampon, fiuncţia respiratorie, funcţia renală.
Clasificarea fiziopatologicâ a acidelor, clasificarea paraclinică a acidozelor. Acidoza metabolică lactică
din stările de şoc, acidozele lactice de tip B, acidoza din intoxicaţia acută alcoolică, acidocetozele din
diabetul zaharat decompensat metabolic.

- Acidoza renală tubulară (ART) distală, ART proximaîă, acidozele matabolice prin
pierderi digestive de bicarbonat; alcaloza matabolică prin deficitn primar de H+, alcalozele metabolice
prin acumulare primară de bicarbonat.
- Acidozele respiratorii acute şi cronice - etiologie, mecanismele compensatorii prin sistemele tampon
ale bicarbonaţilor, al hemoglobinei, prin activitatea renală, importanţa hiperlactacidemiei.
- Alcalozele respiratorii - etiologie, mecanismele compensatorii prin sistemele tampon, cel al
hemoglobinei şi activitatea renală. Fiziopatologia dezechilibrelor EAB.
49
LUCRĂRI PRACTICE
Investigarea metabolismului protidic.
- Metodele de dozare ale proteinelor totale, metodele fizice de separare ale fracţiunilor, tehnicile de
electroforeză; tipurile de disproteinemii reactive(inflamaţia acută, cronică, pierderi proteice enterale şi
renale, gamapatii etc); testele de labilitate coloidală serică.Interpret/eri de buletine.
- Imunoelectroforeza calitativă şi discutarea fracţiunilor proteice (prealbumine, alfa-antitripsina,
alfaglicoproteina acidă, alfa2macroglobuline, ceruloplasmina, haptoglobina, hemopepsina,
transferina, c3, IgG, IgM, IgA, IgD, IgE). Valoarea imunoelectroforezei
în diagnosticul gamapatiilor; imunoelectroforeza cantitativă (Alfonso Laurell); imunodifuzia radială
Macini, aplicaţiile sale, buletine.
Diagnosticul enzimologic. Clasificarea enzimelor, obiective la diagnosticul enzimatic, TGO, TGP,
metode de dozare, valori normale şi patologice (hepatopatii, infarctul miocardic, miopatii), fosfazatele
alcaline şi acide, CPK, LDH, LDH, amilaze, buletine.
Investigarea metabolismului glucidic. Stadializarea diabetului zaharat şi metodele de diagnostic
(principii); metodele de dozare a glicemiei (reducătoare, colorimetrice, enzimatice-discuţie critică
asupra lor); testul de toleranţă la glucoza (condiţii de stadializare, valori normale şi patologice,
indicaţii, contraindicaţii) testul de toleranţă laglucoză şi glucocorticoizi (Fajane-Jhon), testul de
to91butamidă (indicaţii şi contraindicaţii) testul cu glucoza şi insulina (Hinsworth); buletine.
Investigarea metabolismului lipidic. Metodele chimice de separare .si dozare a fracţiunilor lipidice
(lipide toatle, colesterol total şi esterificat, trigliceride, fosfolipide, acizi graşi) şi discuţie critică asupra
lor; metodele fizice de separare a fracţiunilor lipidice (electroforeză şi ultracentrifugarea), testul
\"ecranăriif, testul de heparină, diagnosticul hiperlipemiiior (I, Ha, Hb, III, IV, V), buletine.
Investigarea metabolismului hidroelectrolitic. generalităţi despre compartimentele lichidiene ale
organismului; principiile metodelor paraclinice de deteminare a compartimentelor lichidiene; spaţiile
de difuziune ale rodanatului de sodiu şi albaastrului Evans; ionograma serică; sindroamele de
hiper/hipoosmolaritate plasmatică buletine.
Investigarea echilibrului acido-bazic.
- Noţiuni despre sistemele tampon (bicarbonaţi, fosfaţi, hemoglobina etc); reglarea renală şi
respiratorie a homeostazei acido-bazice; metoda clasică de investigare a EAB (pH,
H+ co2, hco3) şi limitele acestuia; buletine.
- Metoda Astrup-discutarea ionogramei HigaardOAnderson, noţiunile de bicarbonat standard,
bicarbonat actual, exces de baze, baze totale co2 importanţa lor practică,
buletine.
49
Investigaera hemostazei.
- Hemostaza primară şi hemostaza secundară-generalităţi. Invstigarea hemostazei primare , testul
garoului 9Rumpell-leede), număr de trombocite şi aspect microscopic testul adezivităţii plachetare (in
vitro) Zalzman, agregarea plachetară indusă de ADP şi de ristocetină, tipul de sângerare, retenţia
cheagului; buletine.
- Investigarea hemostazei secundare; testele de coagulabilitate globală (timpul de coagulare, Howell,
timpul de toleranţă la heparină), timpul de consum de protombină, testele de corecţie, timpul Quic şi
testele de diferenţiere, timpul de trombină, dozarea fibrinogenului; buletin. Investigarea fibrinolozei

(timpul de liză a cheagului sanguin total, timpul de liză a cheagului de transfer, timpul de reptilază),
buletine.
Electrocardiagrama normală. Noţiuni despre derivaţii (bipolare, unipolare) electrogeneza şi
caracterele normale ale undei P, segmentului pQ, complexului QRS, faza terminală QT-T, procedee de
determinare a axelor (QRS, P, T, T); trasee. Hipertrofii. Supraîncărcările atriale stângă şi dreaptă
(electrofiziologice şi diagnostic EKG), hipertrofia vantriculară stângă şi dreaptă (electrofiziologice,
diagnostic EKG - criterii de amplitudine, durată, modificări axiale modificări de fază terminală,
trasee. Tulburările de conducere intraventriculară: blocurile de ramură dreaptă şi stângă
(electrofiziologie, diagnostic EKG, semne directe şi indirecte. Diagnosticul hemiblocurilor stângă
(HBSA şi HBSP). Blocurile bilaterale bifasciculare şi trifasciculare. Trasee. Tulburările de conducere
atrio-ventriculară, blocurile atrio-ventriculare de gradul I, II (MobitzI, II).Trasee. Cardiopatia
ischiemică: ischiemia, leziune, necroză (electriofiziologie, diagnostic EKG, teoria \"ferestrei electrice\" şi
teoria vectorială. Stadializarea eiectrocardiografică a infarctului miocardic. Diagnosticul topografic al
infarctului miocardic (grupa anterioară laterală, posterioară şi septală. Trasee. Sindroamele de
prexcitaţie ventriculară:electrogeneză (generalităţi), sindroamele WPW de tip A, B, şi C
(electriofiziologie şi diagnostic EKG), sindroamele de preexcitaţie prin fibre Mahain - sindromul IGL.
Trasee. Diagnosticul EKG al artimiilor: aritmia extrasistolocă, supraventriculară (electrogeneza şi
diagnostic EKG). Fibrilaţii atrială şi flutterul atrial (electrogeneza şi diagnostic EKG). Trasee.
Diagnosticul diferenţial în EKG: modificări modificări axiale QRS, modificări ale raportului Dş, ale
parametrilor de tip (TAD1 în Vî,
V2 şi V5 .Vfc ale fazei terminale (ST-T, unde q, QS; trasee
Explorarea ventilaţiei: prin metode pirometriei cu discutarea volumului curent, VIR, VER, capacitatea
vitală actuală şi teoretică şi cauzele perturbării acesteia, VEMS, indicele Tiffeneau, debitul ventilator
de repaus, debitul ventilator maxim, capacitatea pulmonară totală, capacitatea rezidulă funcţională,
volumul rezidual, diagnosticul de retracţie elastică; determinarea rezistenţei în căile respiratorii
VEmax50, explorarea difuziunii alvelo-
capilare; TAIj-jr şi TI buletine. Explorarea renală.
- Examenul sumar de urină - modificări aspect, culoare, densitate, greutate specifică, pH, glicozuria
(metodele calitative şi cantitative), proteinuria (metodele calitative şi
50
cantitative) şi importanţa studiului imunoelectroforetic al proteinelor urinare: biluribine, hematuria,
ieucocituria; buletine.
- Volumul urinar şi modificările acestuia; tehnicile de clearance (definiţie, condiţiile de standardizare
şi clearance de uree, creatinină endogenă, inulină, tiosulfat de sodiu, PAH); Tmglucoză; importanţa
acestor tehnici în diagnosticul nefropatiilor şi a stadiilor de insufucienţă renală cronică. Buletine.
Explorarea hepatică: sindromul de hepatocitoliză - TGO, TGI, LDK (izoenzima 5 şi totală), OCT, STH,
sideremia, vitamina Bj2, sindromul hepatopriv - albuminele şi globulinele
plasmatice (studiu electroforetic), factorul coagulării şi bazele de investigaţie, testul Koller,
pseudocolinesteraza, colesterolul total şi esterificat, trigliceridele, fosfolipidele, lipidele totale, testul
de retenţie al BSP, clearence fracţionat cu BSP; sindromul bilio-excretor, fosfataza alcalină, 5-
nucleotidaza, leucinaminopeptidaza, gama-gîutaminranspeptidazei; sindromul de hiporeactivitate
mezenchimală. Buletine,
Explorarea chimismului gastric. Noţiuni despre fiziologia secreţiei clorhidro-peptice; debitul acidului
bazai şi debitul maximal în ulcerul gastric, duodenal, gastrite, cancerul gastric, sindromul Zollinger-
Eilison. Buletine.
Explorarea seriei eritrocitare. I. Generalităţi despre eritropoieză (compartimentele medulare);
medulogramă, număr de reticulocite şi eritrocite; indici eritrocitari (VEM, HEM, CHEM). Buletine.
Sideremia, capacitatea latentă şi totală de fixare a fierului; test Coombs direc6t şi indirect, testul
hemoglobinei alcalinorezistente, electroforeză hemoglobinei; buletine. Explorarea seriei elucocitare
Leucopoieza (generalităţi), leucocitozeie reactive; diagnosticul paraclinic al leucemiilor, buletine.
50

IMUNOPATOLOGIE
STRUCTURA CURSULUI DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALă
Antigelul
- Definiţia clasică a Ag; definiţia actuală a Ag; imunogenitate (selecţia clonală, activarea lconei
selectate, expansiunea clonală), specificitatea; Ag complete - imunogene, Ag incomplete - haptene;
determinaţti antigenici liniari (secvenţiali) şi conformaţionali -structura şi funcţii; clasificarea şi
funcţiile determinaţiilor antigenici; Ag timo -independente şi timo - dependente.
Celulele prezentatoare de antigen
- Funcţiile generale ale APC; clasificarea APC; macrofagele; celulele dentritice (Langhrhans,
interstiţiale, interdigitate, foliculare, sanguine, \"veiled\") şi circuitul lor în organism; limfocitele B; APC
ocazionale. Moleculele MHC I şi II (structura, distribuţie, funcţii, cod genetic; mecanismele prezentării
selective a AG de către moleculele MHC.
Populaţiile limfocitare şi markerii lor de suprafaţă
- Introducere (limfocitele B, I şi LGL); limfocitele T; caracterele recunoaşterii antigenice, clasificarea
receptorilor de suprafaţă, TCR - structura, distribuţie, funcţie; CD3 -structura, distrubuţie, funcţie, cod
genetic; CD4 - distribuţie, structura, funcţii; CDB -distribuţie, structura, funcţii; recunoaşterea
antigenică asociativă; receptorii cu rol accesor în activarea metabolică a limfocitelor T; CD28 şi CD45;
receptorii de adeziune intracelulară; Cd2 / LFA3 (CD58) şi FLFA1 (CDlla/CD18) / ICAM 1 şi 2 şi
funcţiile acestora; clasificarea; clasificarea fonotipică a limfocitelor T.
Continuare
- Mecanismele activării limfocitelor T; caracterele generale, calea CD4/CD8 - PTK (p56), calea TCR -
CD3/PLC - cascada fosfatidil inozioţilor, caracterele hipercalciţiei. Limfocitele B - caracteristici
generale, receptorii de suprafaţă, caracteristicile recunoaşterii antigenice, mecanismele activării
metabolice, celulele NK - carecteristici generale, receptorii de suprafaţă, recunoaşterea antigenică
\"direcţia\" şi indirecţia; funcţii, organizarea sistemului imun; spline - structura, funcţiile imunologice,
dinamica RRJ în splina; ganglionii limfatice - structura, funcţiile imunologice, dinamica RIU în
ganglionii limfatici.
Răspunsul imun umoral (RIU)
- Introducere, modelele de cooperare intracelulară (clasice, actuale), cooperarea cocnitivă Ag 0
independenţa şi Ag- dependenţa, cooperarea noncognitivă - rolul IL1, subclasele de limfocite T hepler
(THp, THO, TH1, TH2, THm, IL2, IL4, IL5, IL6.
Imunoglobulinele şi tipurile de RIU
- Recontrolul RIU prin limfocite T supersoare; Ag - specifice, Ag - nespecifice; Id -specifice (cascada T
supersoare - TSi, TSt, TSe, şi TSF1, TSF2, TSF3).
51
- Definiţia şi structura de principiu a Ig, IgG (concentra/ţie, durata de viaţă, distribuţie, lanţurile H,
Lanţurile L, subizotipurile de IgG, structura capătului Fab, CDR1, CDR2, CDR3, funcţiile capătului
Fc, receptorii CD64, CD32, Cdl6, particularităţile funcţionale al subizotipurile de IgG); IgM -
concentraţie, durata de viaţă, structura, funcţii; IgA -serice şi IgA - secretorii (sinteza şi mecanismele
secretorii).
• Continuare + Sistemul complementului
- Tipurile de RIU - RIU primar şi RIU secundar; caracterele diferenţiale şi mecanismele imunologice
implicate (IL2, IL4, THp, TH2, THm). Definiţia şi funcţiile generale ale sistemului complementului
(funcţia de sistem efector, funcţia de recunoaştere imunologic nespecifică a structurilor nonself);
caracteristicile generale (principiul cascadei, zimogeni, fragmentele mari şi mici, complexe
enzimatice); organizarea cascadei complementului; factorii din calea clasică; CI, C2, C3, C4, C5, C6,
CI, C8, C9; etapele căii clasice a complementului; generarea C3 - convertazei; generarea C5 -
convertazei, generarea MAC.
• Continuare + Răspunsul imun celular
- Factorii din calea alternă a complementului; comuni, specifici (b, P, D, H, I); nivelul bazai de
funcţionalitate a căii alterne şi ansa de amplificare; mecanismele de protecţie anticomplement (CD59,

HRF/C8bp). Funcţiile generale ale RIC şi celulele implicate (TC, NK, K); limfocitele T citotoxice;
caracteristicile fenotipice; clasele de limfocite TC, funcţia de recunoaştre şi distrugere a celulelor
singenice devenite antigenic, funcţia de recunoaştere şi distrugere a celulelor alogenice şi cooperările
celulare implicate; celulele NK; celulele K; mecanismele citotoxicităţii - leziunile membranare
(perforina şi organismele) şi leziunile nucleare (endonucleaza şi inductorii acesteia / apoptoza sau
moartea celulară programată).
• Hipersensibilitatea de tip I
- Introducere - criteriile de normalitate ale RIC / definiăia reacţiilor de hipersensibilitae; clasificarea
reacţiilor de hipersensibilitate; definiţia HSI - noţiunea de alergie îs de terne atopic; schema de
principiu a desfăşurării HSI; IgE - structura, concentraţie, durata de viaţă, hiper - IgE, particularităţile
fincţionale ale IgE, receptorii FCeRI şi FCsRH (distribuţie, structura, funcţii, captarea, prezentarea şi
epurarea Ag de către IgE (cooperarea şi clasele celulare participante); reglarea sintezei de IgE (APC),
limfocitele B - CD23+, TH2e; TS şi TH1); mecanismele imunopatologice ale hiper - IgE.
• Diagnosticul hipersensibilităţii de tip I
- Introducere, testele cutanate (principiu, avantaje şi dezavantaje), testul degranulării bazofilelor
(principiu, avantaje şi dezavantaje), metodele de dozare a IgE, metodele PRIST, ELISA şi RAST
(principiu; valoare diagnostică); mecanismele activării mastocitelor şi bazofilelor; mediatorii
performanţi: histamina, ECFA, NCFA, protezele şi hidrolazele; mediatorii neoformaţi: PAF, derivaţii
ciclooxigenaţi şi derivaţii lipoxigenaţi ai acidului arahidonic; imunopatologia astmului bronşic
(mediatorii
52
bronhospastici, mediatorii chemotactici, astmul bronşic ca boală inflamatorie acută / cronică).
Hipersensibilitatea de tip I
- Definiţia HSII, schema de principiu a desfăşurării HSII, mecanismele generării AC citotoxici
(aloimunizarea şi autoimunizarea); aloimunizarea posttransfuzionale: Ag din sistemul sanguin ABO
(cod genetic, structura, distrinbuţia tisulară), AC sau aglutininele din sistemul sanguin ABO, schema
tolerabilităţii sau compatibilităţii în sistemul ABO, noţiunea de donator \"periculos\", tipurile de AC
anti - A şi abti - B (AC naturali şi \"imuni\"), consecinţele reacţiei citotoxice posttransfuzionale;
aloimunizarea în sarcină (în sistem Rh); structura şi codul genetic Ag de tip Rh, mecanismele şi
consecinţele aloimunizării Rh în sarcina (eritroblastoza fetală); autoimunizarea: anemiile hemolitice
autoimune - Ag, AC testele Coombs directe şi indirecte.
Hipersensibilitatea de tip III
- Definiţia HSÎII, geneza CI la normal şi carecteristicile lor cantitative şi calitative, geneza CIC şi
caracteristicele lor cantitative şi calitative, mecanisemle patogenităţii CIC: rolul factorilor
hemodinamici locali, rolul afinităţii Ag pentru ţesuturi, rolul locului de producere a AC, rolul
expresiei CRI; fenomenul Arthus: definiţie, mecanismele imunopatologice ale leziunilor,
corespondenţele în patologia umană a fenomenului Arthyus (aiveoliteie \"alergice\" extrinseci); boala
serului acută: definiţie, boala serului experimentală, imunopatologia GNAD; boala serului cronocă.
Hipersensibilitatea de tip IV
- Definiţia HISV, bazele imunopatologice ale HSIV (limfocitele T naive şi cu memorie, traficul şi
homingul limfocitar), schema de principiu a dsfăşurării HISV, clasificarea HSIV, imunopatologia HS
de tip Jones - Mote, HS de contact, întâziată clasică şi granolomatoasă.
Toleranţa imunologică
- Definiţia toleranţei imunologice, comentarii - avantaje; condiţiile de inducţie a toleranţei
imunologice (natura Ag, doza de Ag, persistenţa Ag, specificitatea determinărilor; bazele generale ale
toleranţei imune; mecanismele inducţiei toleranţei limfocitelor B ( caracteristici generale, distrucţia
clonală, epuizarea clonală, eliminarea funcţională): mecanismele inducţiei toleranţei imunologice a
limfocitelor T (carecteristici generale, perioada embriofertală, perioada adultă); importanţa toleranţei
imunologice.
Bolile autoimune

- Definiţie, clasificarea în funcţie de originea procesului AI (primitive, secundare), clasificarea în
funcţie de patogenie şi natura auto - Ac (boli AI organospecifice / difuze), limitele clasificărilor; boli
AI organospecifice: tiroida AI Hashimoto, maladia Basedow, diabetul zaharat insulino - dependent,
reumatismul poliarticular acut, anemia Biermen bolile AI difuze: lupusul reitematos diseminat,
poliartrita reumatoidă; mecanismele ruperii toleranţei imunologice (TI) - generalităţi, mecanismele
ruperii Ti prin limfocite T, mecanismele ruperii TI prin limfocite B.
53
Deficitele imunologice primitive
- Definiţie, calsificare, deficite imunologice predominant umorale - procesul de maturaţie a
limfocitelor B şi patologia sa, agamoglobulinamia X - linkata, hipogamaglobulinemia comună
variabilă, hipogamaglobulinemiile selective sau disociate deficite imunologice predominant celulare -
sindromul di George, deficitul de purinnucleozid fosforilaza: deficite imunologice mixte sau
combinate - disgenezia reticulară, \"bare - lymphocyte syndrom\", deficitele imunologice combinate
severe.
53
IGIENĂ ŞI ECOLOGIE MEDICALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE (1 semestru 48 ore curs 48
ore lucrări practice)
Curs
Introducere: Obiective generale. Definiţia şi obiectul Igienei; definiţia sănătăţii şi factorii care o
condiţionează: factori sanogeni şi patogeni. Indicatorii stării de sănătate şi metode de cercetare în
igienă. Indicatorii stării de sănătate şi metode de cercetare în igienă. Ecologie şi sisteme ecologice;
domeniul ecologiei umane.
Igiena aerului
- Aerul ca factor de mediu. Compoziţia chimică a aerului şi influenţa asupra sănătăţii. Variaţiile
presiunii parţiale ale oxigenului, azotului şi bioxidului de carbon şi efectele asupra organismului;
măsuri de prevenire şi combatere.
- Poluarea aerului; surse de poluare şi principipali poluanţi admosferici: poluanţi iritanţi, fibrozanţi,
toxici, asfixianţi, cancerigeni, alergizanţi. Acţiunea aerului poluant asupra organismului uman şi a
ecosistemelor. Autopurificarea aerului şi importanţa sa sanitară. Măsuri de prevenire şi combatere a
poluării aerului: măsuri medicale, măsuri adminisatrative şi organizatorice de protecţia mediului.
- Contaminarea micriobiologică a aerului, a obiectelor şi suprafeţelor: surse şi mecanisme de
contaminare. Viabilitatea şi stabilitatea germenilor în atmosferă şi principalele boli produse
(bacteriene, virotice, fungice). Măsuri de prevenire şi combatere; dezinfecţia aerului.
- Clima: zonele climatice, tipurile de climă şi acţiunea aasupra organismului; aclimatizarea.
Meteorosensibilitatea, meteorofiziologia şi meteoropatologia.
Igiena apei
- Importanţa apei în organism şi necesarul fiziologic de apă. Nevoile individuale şi colective de apă
(urbanistice, industriale, zootehnice). Surse de apă şi calităţile lor.
- Poluarea apei din surse organizate şi neorganizate; poluarea accidentală. Principalii poluanţi
biologici, chimici şi fizici. Autopurificarea apei şi importanţa sa sanitară.
- Boli microbiene, virotice şi parazitare transmise prin apă şi factori care le determină; tipuri de
manifestare; profilaxie.
- Boli determinate de excesul sau carenţa unor elemente minerale (iodul şi guşa endemică, fluorul,
caria dentară şi flouroza, oligoelementele minerale şi bolile cardiovasculare).
- Substanţele toxice din apă: nitriţi, metale, pesticide, detergenţi, cionuri, hidrocarburi policiclice
aromatice, etc. Sursele şi mecanismele de poluare. Formele de manifestare ale intoxica/rii; măsuri de
profilaxie. Efectele poluării chimice a apei asupra ecosistemelor.
53
- Condiţiile sanitare de potabilitate a apei: condiţiile organoleptice, condiţiile fizice (temperatura,
turbiditatea, culoarea, radioactivitatea, condiţiile chimice (substanţe toxice, substanţe indezirabile,

substanţe indicatoare), condiţiile microbiologice (bacterii, virusuri, bacteriofagi), condiţiile biologice
(plancton, benton, tripton, seston).
- Condiţiile sanitare ale aprovizionării cu apă: captarea, tratarea (sedimentare, filtrare, dezinsecţie,
etc) înmagazinarea, distribuţia şi protecţia.
- Condiţiile sanitare ale parovizionării locale cu paă (fâtâni, izvoare): amplasar, construcţie, utilizare,
protecţie, asanare.
• Igiena solului
- Solul ca factor de mediu. Structura, compoziţia şi clasificarea solurilor. Procesele biologice şi chimice
din sol şi importanţa lor sanitară.
- Poluarea chimică a solului: surse şi modalităţi de poluare cu pesticide, fertilizante, metale şi
metaloizi toxici, redionuclizi. Autopurificarea solului.
- Boli microbiene, virotice şi parazitare transmise prin sol; măsuri de prevenire.
- Rezidiile solide şi lichide: provenienţă, calsificare, importanţa sanitară, ecologică şi economică.
Colectarea, îndepărtarea şi tratarea rezidiilor solide şi lichide. îndepărtarea rezidiilor fecaloide în
afarea canalizării.
• Igiena radiaţiilor
- Radiaţiile ionizante: clasificare, mecanisme de acţiune, relaţia doză-efect. Acţiunea readiaţiilor
ionizante asupra organismului efete somatice, efecte gebetice. Fondul natural radioactiv;
contaminarea radioactivă a mediului şi organismului; expunerea medicală, profesională, accidentală;
mijloace de prevenire şi combatere.
- Radiaţiile neionizante: clasificare, proprietăţi. Acţiunea asupra organismului a radiaţiilor calorice,
luminmoase, ultraviolete, laserului şi microundelor; norme sanitare, măsuri de prevenire şi
combatere.
• Igiena locuinţei şi a instituţiilor publice.
- Igiena locuinţei şi importanţa sa sanitară. Patologia determinată de locuinţa necorespunzătoare: boli
infecţioase, rahitism, reumatism, afecţiuni cardiovasculare, boli psihomatice, accidente de locuinţă,
etc. Condiţiile unei locuinţe salubre: amplasare, planificare interioară (încăperi, înlălţime, suprafaţă,
cubaj); dotarea locuinţei.
- Ambianţa termică şi factorii care o determină. Acţiunea ambianţei calde asupra organismului şi
efectele condiţiilor extreme (şocul caloric, colapsul caloric, dezechilibrul hidroelectrolitic). Acţiunea
ambianţei reci şi efectele condiţiilor extreme (degeraturi, pareze, paralizii, reducerea capacităţii
imune, boli â frigore). Măsuri de prevenire şi combatere.
- încălzitul locuinţei, ventilaţia, iluminatul igenic, combaterea umidităţii (igrasiei), întreţinerea
igienică alocuinţie
- Igiena instituţiilor publice (hoteluri, săli de spectacol camping-uri, tabere, colectivităţi temporare,
etc). Condiţiile sanitare ale spitalului modern: amplasare, construcţie,
54
circuite funcţionale (bolnavi, vizitatori, alimente, lenjerie, rezidii), dotări sanitare. Prevenirea şi
combaterea infecţiilor interioare de spital.
Igiena localităţilor
- Sistematizarea şi zonarea localităţilor: zona locuibilă, zona verde, zona industrială, zona
preorăşănească, zona de recreaţie şim odihnă, etc. Dotările edilitare.
- Poluarea sonoră şi efectele sale specifice asupra analizorului auditiv şi nespfecifice asupra diferitelor
organe şi sisteme (sistemul nervos central, cardiovascular, digestiv). Măsuri de prevenire şi
combatere.
Igiena transporturilor
- Condiţiile sanitare ale mijloacelor de transport feroviare, rutiere, navale şi aeriene. Igiena spaţiilor de
cale ferată, aporturilor şi aeroporturilor, profilaxia accidentelor de circulaţie.
Trebuinţele nutritive ale omului s/nătos
- Importană alimentaţiei pentru dezvoltare, capacitate de muncă şi starea de snştate a populaţiei.

- Nevolile energetice ale omului în funcţie de vârstă, sex, activitate, condiţii de mdiu. Efectele
subalimentaţiei şi supraalimentaţiei calorice.
- Necesarul de proteine, lipide şi glucide pentru diferitte categorii de consumatori, în raport cu starea
fiziologică şi condiţiile demuncă şi de mediu. Efecte aportului neadecvat (insuficient sau excesiv).
Surse alimentare de proteine, lipide şi glucide.
- Necesarul de elemente minerale. Rol în nutriţie al macroeiementele minerale (calciu, fosfor,
magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf) şi al oligoelementelor minerale (fier, cupru, zinc, iod, fluor,
cobalt, mangan, molibden, crom, seleniu), necesarul pentru diferitte categorii de consumatori, în
raport cu starea fiziologică şi condiţiile de muncă şi de mediu. Efectele aportului neadecvat
(insuficient sau excesiv). Surse alimentare pentru fiecare element mineral.
- Necesarul de vitamine. Rolul în nutriţie al vitaminelor liposolubile (A, D, E, K,) şi hidrosolubile Bţ Jij
36 ^PP> Bl2' ac^ folie, acid pantotenic, bitină, vitamina C, vitamina P). necesarul pentru diferitte
categorii de consumatori, în raport cu starea fiziologică, condiţiile de mediu şi de numcă. Efectele
aportului deadecvat (insufucient sau excesiv). Principalele surse alimentare pentru fiecare vitamină.
Valoarea nutritivă şi igiena alimentelor
- Pentru fiecare grupă de alimente se tratează: modul de obînere şi formele sub care se consumă;
compoziţia, valoarea nutritivă şi factori cale le condiţionează; cantităţi recomandate pentru diferitte
categorii de populaţie (copii, adolescenţi, adulţi în activiteate, femei în perioada maternităţii, bătrâni);
maladii microbiene virotice şi parazitare, transmisibile prin alimentele respective; contaminarea
chimică (cu poluanţi şi aditivi sşi efectele asupra consumatorilor, măsuri de igienă în obţinerea,
transportul depozitarea şi prelucrarea produselor.
55
- 1. Lapte şi produse lactate
- 2. Carne, peşte şi preparate din carene şi peşte.
- 3. Ouă şi preparate din ouă.
- 4. Legume, fructe şi preparate din legume şi fructe
- 5. Derivate din cereale şi leguminoase uscate.
- 6. Produse zaharoase
- 7. Grăsimi alimentare.
- 8. Băuturi nealcoolice şi alcoolice. Igiena unităţilor alimantere
Norme de igienă şi amplasare, construcţie, folosirea spaţiilor dotarea cu utilaje şi funcţionarea
unităţilor cu profil alimentar (de industrie, depozitare, desfacere şi consum public). Igiena şi sănătatea
persoanelor care lucrează în sectorul alimentar. Cunoaşterea actelor normative existente în ţara
noastră în acest domeniu.
Igiena copiilor şi tinerilor.
- Caracteristicile generale ale dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şi tinerilor. Legile dezvoltării
copiilor şi tinerilor. Factori endogeni care influienţează dezvoltarea; mediul geografic, clima,
anotimpurile, alimentaţia, locuinţa, bolile cronice, mediul urban-rural, condiţiile sociaî-economice,
educaţia şi instruirea.
- Caracteristici de dezvoltare a copiilor în vârstă de 0-3 ani. Condiţiile igienico-sanitare ale creşei.
- Caracteristici de dezvoltare a copiilor de 4-6 ani. Condiţiile igienico-sanitare ale grădiniţei.
- Caracteristici de dezvoltare a copiilor de vârstă şcolară. Condiţiile igienico-sanitare ale şcolii.
- Igiena activităţii şcolare: factori care influienţează capacitatea de lucru a elevilor; oboseala, odihna.
Probleme medicale ale orientării şcoiare şi profesionale.
- Măsuri de prevenire a bolilor infecto-contagioase şi a bolilor cronice în colectivităţile de copii şi
tineri.
LUCRĂRILE PRACTICE
Determinarea poluanţilor asfixianţi din aer (CO) şi a efectelor asupra organismului. Determinarea
poluanţilor iritanţi din aer şi a efectelor asupra organismului. Determinarea poluanţilor toxici din aer
şi a efectelor asupra organismului. Determinarea ambianţei termice, a vicierii aerului şi a efectelor

asupra organismului. Determinarea contaminării microbiene şi fungice a aerului, obiectelor şi
suprafeţelor.
56
Analiza bacteriologică a apei: germeni mezofili şi coliformi.
Dezinfecţia apei: determinarea clorului activ din substanţele clorigene, a necesarului de clor pentru
dezinfecţie şi a clorului rezidual din apă.
Analiza chimică de potabilitate a apei: indicatori de poluare (substanţe organice, amoniac, nitriţi).
Determinarea substanţelor indezirabile (duritate, calciu, magneziu, cloruri)
Determinarea substanţelor toxice din apă (nitriţi, fluor) şi a efectelor asupra organismului.
Analiza bacteriologică şi chimică a solului.
Determinarea radiaţiilor ionizante şi neionizant şi a efectelor asupra organismului.
Examenul de laborator al laptelui şi produselor lactate. Mecanisme de degradare, insalubrizare.
Examene organoleptice, fizice, (densitate), chimice (substanţa uscată, lipide, acididitate, controlul
pasteurizării, proba reductazei) şi bacteriologice (număr total de germeni mezofili, bacterii coliforme).
Interpretarea rezultatelor.
Examenul în laborator al cărinii, preparatelor din carne şi ouă. Mecanisme de degradare, alterare,
insalubrizare. Examene organoleptice, fizico-chimice (amoniac, hidrogen sulfurat, azot uşor
hidrolizabil, pH), bacterioscopie. Interpretarea rezultatelor.
Examenul în laborator al legumelor, fructelor şi derivatelor din cereale. Mecanisme de degradare,
alterare, insalubrizare. Examene organoleptice, fizico-chimice (vitamina C în legume şi fructe cenuşa
insolubilă în acid clorhidric din legume şi fructe, porozitatea pâinii, guterul umed din făină,
identificarea amidomului din faina/). Interpretarea rezultatelor.
Examenul în laborator al grăsimilor, produselor zaharoase şi conservelor sterilizate. Mecanisme de
degradare, alterare, insalubrizare. Examene orgaloleptice, fizico-chimice (aciditatea liberă a frăsimilor,
reacţia Kreis, indicele de iod al grăsimilor, îndulcitori şi coloranţi sintetici în produse zaharoase,
etanşietatea şi examenul bacteriologic al conservelor). Interpretarea rezultatelor.
Examenul în laborator al băuturilor alcoolice şi nealcoolice. Mecanisme de degradare, alterare,
insalubrizare. Examene organoleptice, fizico-chimice (aciditate, grade, refractometrice, concentraţie
alcoolică, substanţe conservante, coloranţi sintetici). Interpretarea rezultatelor.
Metodologia cercetării condiţiilor de igienă într-o unitate de alimentaţie sau colectivă.
Cunoaşterea structurii alimentaţiei într-o cantină prin folosirea listelor de alimente folosite la
prepararea meniurilor. Calcularea cantităţilor de alimente consumate în medie de o persoană şi
conţinutul lor în calorii şi substanţe nutritive (proteine, lipide, glucide, elemente minerale, vitamine).
Interpretarea rezultatelor.
Metodologia alcătuirii de meniuri corecte pentru diferite grupe de populaţie: copii, adulţi, femei
gravide şi care alăptează.
Metodologia cunoaşterii stării de nutriţie a unei colectivităţi prin examene somatice, clinice, examene
biochimice şi hematologice, teste speciale.
56
Metode de evaluare a dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor de 0-3 ani. Controlul condiţiilor de
igienă al creşei.
Metode de evaluare a dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor preşcolari. Controlul condiţiilor de
igienă din grădiniţă.
Metode de evaluare a dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şcolari. Controlul condiţiilor de
igienă din şcoală.
Aprecierea regimului de activitate şi odihnă a şcolarilor (metode de apreciere a oboselii şcolare).
Metode de lucru al medicului în orientarea şcolară şi profesională.
56
FARMACOLOGIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 2 semestre (curs 64 ore -
lucrări practice 64 ore)

57
Lecţie introductivă
- Poziţia farmacologiei ca disciplina experimentală şi aplicativă, legătura cu alte discipline medicale şi
cu industria medicamentului, istoricul farmacologiei.
Farmacologie Generală
- Farmacocinetica generală: absorbţia, distribuirea şi epurarea medicamentelor, parametrii
farmacocinetici şi dinamica lor, interrelaţiile de ordin farmacocinetic.
- Farmacodinamia generală: acţiunea medicamentelor la nivel molecular, celular şi asupra diferitelor
aparate şi sisteme.
- Faramcotoxicologia şi reacţiile adverse: intoxicaţiile medicamentoase şi tratamentul lor, reacţiile
adverse şi stările patologice produse de medicamente, problemele ecologice ridicate de dezvoltarea
necontrolatâ a medicaţiei, abuzul de medicamente şi implicaţiile sale economico-sociale, farmaco
vigilenţa.
- Metodologia cercetării medicamentului: cercetarea experimentala şi clinică, evaluarea
medicamentelor noi, reglementări privind medicamentul.
Medicaţia vegetativă
- Mediatori chimici
- Generalităţi privind substanţele cu acţiuni în domeniul celinergic: parasimpatomimeticele,
antocolinesterazicele, (inclusiv importanţa toxicologică), parasimpatoloticele, ganglionarele,
curarizantele.
- Generalităţi privind substanţele cu acţiune în domeniul adrenergic: simpatomimetricele,
simpatoliticeîe (inhibitorii alfa-adrenerigici), inhibitorii beta-adrenergici, blocantele terminaţiilor
simpatice).
Terminaţia nervilor senzitivi şi a unităţii neuromotorii
- Anestezicele locale.
- Curarizantele şi miorelaxantele. Medicaţia sistemului nervos central
- Anestezice generale: anestezicele inhalatorii, anestezicele intravenoase, alcoolul etilic (inclusiv
alcoolismul şi consecinţele sale).
- Hipnoticele.
- Psihotropele: stimulante psihomotorii, sedativele tranchilizantele, neurolepticele antidepresivele,
psihotomimeticele (inclusiv importanţa toxicologică)
- Analgezicele opioide şi antagoniştii.
- Analgezicele antipiretice şi antiinflamatorii, antireumaticele, medicaţia antigutoasă.
- Deprimantele motorii centrale: antiepileptice, antiparkinsoniene. Humorale metabolice
- Substanţele tisulare active şi antagoniştii: histamina şi antihistaminiceie (anti-Hjanti-h2), serotinoa şi
antiserotonicele, kininele şi antagoniştii prostglandineie, leucotrinele şi antagoniştii.
- Substanţele hormonale şi antihormonale, utilizate ca medicament: glucocorticoizii. antitiroidienele
de sinteză, antidiabeticele de sinteză.
Medicaţia diferitelor aparate şi sisteme efectoare (20 ore)
- Medicaţia aparatului circulator: tonicardiacele şi alte medicamente stimulante ale inimii,
antiaritmicele, antianginoasele, vasoconstrictoarele şi antihipotensivele, vasodilatatoarele
antiischemice, antihipertensivele, medicaţia hipolipidemiantâ
- Medicaţia sângelui: antianemicele, hemostaticele, medicaţia antitrombotică (anticuagulante,
trombolitice, antiagragante plachetare), substituenţi coloidali de plasmă.
- Medicaţia aparatului digestiv: antiulceroasele (antiacide, inhibitori ai secreţiei gastrice, protectoarele
mucoasei şi leziunii ulceroase), stimulantele şi substimulantele secreţiei digestive, antivomitivele,
purgativele, antidiareicele, antispasticele, antiflatulentele.
- medicaţia aparatului respirator: antitusivele şi expectorantele, antiasmaticele.
- Diureticele
- Ocitocicele şi tocoliticele, medicamentele şi sarcina. Chimioterapicele şi antibioticele (8 ore)

- Chimioterapicele anticanceroase şi imunodepresivele: agenţii alchilanţi, analogi metabolici, alcaloizi
toxici ai rusului.
- Antibioticele şi chimioterapicele antibacteriene: penicilinele, cefalosporinele, eritromicina,
aminoglicozidele, tetraciclinele şi cloramfenicolul, polimixinele, chimioterapicele antituberculoase,
sulfamidele antibacteriene şi trimetroprimul, antisepticele urinare.
- Chimioterapicele active în micoze, viroze şi bolile produse de protozoare, antihelminticele.
LUCRĂRILE PRACTICE
Generalităţi privind prescrierea medicamentelor (6 ore)
- Formele medicamnetoase
- Reţeta şi prescrierea medicamentelor
Lucrări practice şi demonstraţii de farmacologie generală (4 ore)
- Probleme de farmacocinetică: absorbţia medicamentelor, legarea de proteinele plasmatice, inducţia
enzimaticâ, eliminarea medicamentelor.
- Probleme de farmacodinamie: tipurile de acţiuni farmacologice, testarea cantitativă a efectelor
farmacologice.
- Probleme de farmacotoxicoiogie: efectele toxice ale medicamentelor (toxicitatea acută, subacută şi
cronică, tratamentul intoxicaţiilor acute), reacţiile adverse la medicamente, farmacovigilenţa.
Punerea în evidenţă a efectelor şi prescrierea medicamentelor cu acţiune asupra sistemului nervos
vegetativ
- Evidenţierea efectelor farmacologice şi toxice ale substanţelor cu acţiune în domeniul adrenergic.
- Evidenţiarea efectelor farmacologice şi toxice ale substanţelor cu acţiune în domeniul colinergic.
- Demonstrarea efectelor toxice şi letale ale anticolinesterazicelor organofosforice (inclusiv
antagonizare prin substanţe anticolinergice şi reactivatori de colinesterază).
- Prescrierea medicamentelor cu acţiune vegetativă: prezentarea preparatelor tipizate, prescripţii de
preparate magistrale şi tipizate.
58
Punerea în evidenţă a efectelor şi prescrierea medicamentelor cu acţiune asupra sistemului central şi
periferic
- Excitantele sistemului nervos central: acţiuni farmacologice şi toxice ale cafelei, amfetaminei, şi
stricninei; receptură.
- Anestezia generală şi anestezicele generale: narcoza bilogică, fazele anesteziei generale,
particularităţi de acţiune ale unor anestezice generale, accidentele anesteziei.
- Tranchilizantele şi neurolepticele: acţiunea tranchilizantă, sindromul neuroleptic; receptură.
- Hipnoticele şi anticolvusivantele: somnul barbituric, intoxicaţia acută cu barbiturice şi tratamentul
ei, proprietăţile anticolvulsivante ale fenobarbitalului; receptură.
- Analgezicele opoide: acţiunea analgezică a morfinei, deprimarea rspiraţiei prin morfină ăi alte reacţii
adverse; receptură
- Analgezicele antipiretice şi antiinflamatorii: acţiunea analgezică, acţiunea antipireticâ, acţiunea
antiinflamatorie; receptură.
- Anestezicele locale: anestezia locală şi tipurile de anestezie locală; receptură. Curarizantele: acţiunea
curarizantă şi cantificarea ei, locul şi mecanismul de acţiune ale curarizantelor.
Efectele şi prescrierea medicamentelor cu acţiune asupra diferitelor sisteme şi aparate efectoare
- Tonicardiacele şi antiaritmicele: acţiunea tonicardicâ, fenomenele toxice provocate de tonicardiace,
acţiunea antiartimicâ, receptură.
- Vasodilatatoarele şi vasoconstrictoarele: nitraţii ca vasodilatoatoare şi antianginoase, medicamentele
folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale, vasodilatatoarele antiischemice, vasoconstrictoarele;
receptură.
- Antispasticele: tipurile de antispastice (atropinice, papaverinice), acţiunea antispastică modele
experimentale de spasm al musculaturii netede; receptură.
- Histamina şi antihistaminicele: acţiunea vasodilatatoare şi hipotensivă a histaminei, acţiunea
bronhospastică şi antagonizarea prin antihistaminice; receptură.

- Medicaţia aparatului digestiv: neutralizantele şi inhibitoarele secreţiei gastrice, antispasticele,
purgativele; receptură.
- Medicaţia aparatului respirator: brinhodilatatoarele, expectorantele, antitusivele, stimulantele
respriatorii; receptură.
- Medicaţia sângelui: anticoagulantele, tromboliticele, antigregantele palchentare, antihemoragice,
antianemice; receptură.
- Diureticele: acţiunea diuretică şi mecanismul ei, tipuri de diuretice; receptură.
- Ocitocitele şi tocoliticele: acţiunea ocitocicâ, acţiunea tocoliticâ, reacţii adverse în folosirea
ocitocicelor în condiţii clinice; receptură.
Prescrierea antibioticelor şi chimioterapicelor
Practica alegerii raţionale a medicamentelor şi schemelor terapeurice în condiţiile clinice
59
FARMACOLOGIE CLINICĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR
PRACTICE 20 ore curs
Curs
Modul cardio-vascular -8 ore
Medicamente inotrop-pozitive: digitalicele, inhibitorii de fosfodiesterazâ, simpatimimeticele şi
dopamina.
Medicamente antiaritmice: chinidina şi alte blocante ale canalelor de sodiu, blocantele beta-
adrenergice, blocantele canalelor de calciu, amiodorona şi alte antiaritmice înrudite. Antianginoase:
nitraţii organici, blocantele beta-adrenergice, blocantele canalelor de calciu. Antihipertehsive:
simpatoplegicele, vasodilatatoarele directe, blocantele canalelor de calciu, inhibitoarele enzimei de
conversie, diureticele. Modul respirator - 6 ore
Antitusive: codeina şi alte antitusive opioide, antitusivele de sinteză.
Expectorante şi mucolitice: expectorantele secretostimulante, expectorantele secretolitice
(mucolitice) - compuşi tiolicr, bromhexina; surfactantul.
Antiasmatice: simpatomimeticele bronhodilatatoare, parasimpatoliticele, teofilina şi aminofilina,
inhibitoarele degranulării mastocitare, glucocortizoizii locali şi sistemici în astmul bronşic. Modul
digestiv - 6 ore
Medicamente care influienţează predominant secreţiile digestive: secretostimulantele, enzimele
digestive.
Antiulceroase: antiacidele, inhibitoarele secreţiei gastrice acide, protectoarele mucoasei,
chimioterapicele active faţă de Heliobacter.
Medicaţia prokinetică, antidiareicele, laxativele, antiinflamatoarele intestinale specifice, în cursurile
de Farmacologie clinică, pe lângă prezentarea grupelor farmacoterapeurice, se insistă asupra unei
problematici specifice: metodologia evaluării medicamentelor în condiţii clinice, reacţiile adverse,
interacţiunile medicamentoase, problemele de complianţâ, alegerea raţională a medicamentelor şi
schemelor terapeutice, în funcţie de diagnostic şi situaţia clinică.
59
TOXICOLOGIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 16 ore -
lucrări practice 16 ore)
59
Curs
Toxicologie generală
- Toxicologia ca disciplină medicală, domeniu corelaţii interdisciplinare;
- Aspecte epidemiologice ale intoxicaţiilor acute;
- Noţiunea de toxic - toxicitate;
- Toxicitatea acută, aspecte calitative, parametri cantitativi;
- Criterii de clasificare a toxicelor;
- Mecanisme toxodinamice

- Receptori în toxicologie;
- Toxicinetica (generalităţi):
=> absorbţie
=> distribuţie - redistribuţie => depozitare, organe ţintă => metabolism - bioactive => eliminare
- Antidoturi - antidotism:
=> definiţie => clasificare
=> prezentarea antidoturilor importante. Conduita medicală în intoxicaţiile acute:
- Stabilizarea funcţiilor vitale, priorităţi;
- Evaluare zilnică:
=> simptome relevante în diagnosticul toxicologic, toxidroame; => diagnosticul toxicologic analitic; =>
coma toxică exogenă, particularităţi.
- Măsuri pentru îndepărtarea toxicului de la nivelul locului de absorbţie (porţii de intrare în
organism: decontaminarea externă şi internă);
- Măsuri pentru creşterea eliminării toxicului:
=> modificarea pH-ului plasmatic şi urinar;
=> diureza forţată;
=> hemodializa, hemoperfuzia;
=> cărbune activat seriat.
- Antidotismul, particularităţi în raport de tipul intoxicaţiei;
- Terapia de susţinere, monitorizarea funcţiilor vitale, reechilibrare complexă, menţinerea nivelului
plasmatic al antidotului etc;
- Evaluare psihică.
Intoxicaţii clinice cu frecvenţă mai mare: (mecanism şi efecte toxidinamice, simptomatologice,
diagnostic clinic şi de laborator, stabilizare, antidotism, terapie de susţinere)
- Alcooli (etanol, metanol, etilenglicool);
- Insecticide (C.O.F., carbamaţi, organoclorurate);
- Ciuperci;
- Metale (Pb, Fe, As, Hg);
- Solvenţi, tetraclorura de carbon;
- Barbiturice;
- Antidepresive ciclice;
- Benzodiazepine;
- Neuroleptice;
- Opiacee;
- Paracetamol, saiicilafi;
- Izoniazida;
- Cianuri;
- Hidrogen sulfurat, CO, amoniac;
- Beta - blocante, calciu - blocante, clonidină.
LUCRĂRI PRACTICE
Conduita medicală în intoxicaţiile acute:
- La locul accidentului:
=> scoaterea din mediul toxic (ex. CO, nh3 h2s, gaze naturale etc); => decontaminarea externă şi
internă (cu respectarea regulilor de bază); => adiministrarea de cărbune (conform indicaţiilor
specifice); => măsuri pentru prevenirea deteriorării funcţiilor vitale;
=> dacă este cazul, administrarea antidotului (ex. intoxicaţie cu C.O.F., izoniazida, carbamaţi, ciuperci
de tip Amanita muscaria etc).
- Pe timpul transportului:
=> supravegherea intoxicatului pentru a preveni obsturarea căilor respiratorii;
=> administrarea de o2;
=> cateterizarea unei vene periferice;

=> eventual respiraţie asistată cu un balon Ruben pe mască sau l.O.T. => antidot
- Intraspitalicesc:
=> Evaluarea rapidă (screening) a tulburărilor funcţiilor vitale după priorităţi:
• a. respiraţia
• b. funcţii cardio-circulatorii
• c. SNC (comă, convulsii, delir etc)
• Aplicarea măsurilor de corectare a funcţiilor vitale şi prevenire a deteriorării stării clinice a
intoxicatului (stabilizarea funcţiilor vitale)
• d. decontaminarea, dacă aceasta mai este oportună (dacă nu s-a efectuat \"pe loc\" sau în timp util)
=> Evaluarea completă diagnostică a intoxicatului:
• - date asupra contextului, cauze, surse
• - examen obiectiv
• - investigaţii specifice toxicologice
• - alte investigaţii paraclinice
61
• - diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial
=> Decizie asupra antidotismului (acolo unde există), reechilibrarea complexă a intoxicatului
• monitorizarea funcţiilor vitale
=> Terapia de susţinere a intoxicatului acut. • Prezentarea de cazuri clinice:
- examen clinic, identificarea stării toxice
- diagnostic de prezumţie
- recomandarea investigaţiilor paraclinice
- diagnostic pozitiv şi diferenţial
- recomandări terapeutice, antodotism, terapie de întraţinere Informarea toxicologică computerizată.
61
RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru (curs 32 ore, lucrări practice 32 ore)
Curs
• Bazele fizice şi biologice ale radiaţiilor (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice) (fizica producerii
radiaţiilor, părţile componente ale aparatului Rontgen; metode de optimizare a imaginii radiologice -
amplificator TV, imagine numerizatâ, etc principiile formării imaginii radiologice; modul de interacţie
al radiaţiilor cu structurile biologice şi elemente de radioprotecţie)
• Explorarea radioimagistică a toracelui I (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice)
- Metode de explorare radioimagistică a toracelui (1 oră)
- Aspecte radiologice normale ale plămânului (1 oră) (desen, lobi şi segmente, scizuri, căi aeriene mari
etc)
• Explorarea radioimagistică a toracelui II (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice)
- Aspecte radiologice normale ale mediastinului şi cordului (1 oră) (elemente de anatomie radiologică
globală şi secţionalâ)
- Sindroame pulmonare I (1 oră) (parietal, pleural, alveolar)
• Explorarea radioimagistică a toracelui III (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice). Sindroame
pulmonare II (2 ore) (interstiţial, bronşic, parenchimatos, vascular, mediastinal).
• Semiologia modificărilor de volum şi configuraţie a cordului + Date elementare despre explorarea
cu contrast a vaselor periferice (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice).
• Radioimagistică tractului digestiv şi a organelor anexă I (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice)
- Tehnici de examinare (1 oră)
- Aspecte normale şi modificări radiologice elementare dinamice şi morfologice ale organelor cavitare
ale tractului digestiv (1 oră) (esofag, stomac).
• Radioimagistică tractului digestiv şi organelor anexă II (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice).
Aspecte normale şi modificări radiologice elementare dinamice şi morfologice ale organelor cavitare
ale tractului digestiv II (2 ore) (stomac, duoden, intestin subţire, colon).

• Radioimagistică tractului digestiv şi organelor anexă III (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice).
Explorarea radiomagistică a ficatului, pancreasul şi căilor biliare (metode de explorare, principii,
indicaţii limite).
• Principii de explorare ecografică, computerizată, RMN şi angiograficâ a viscerelor cavităţii
abdominale (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice) (principiile metodei, terminologie, semiologie de
bază, indicaţii)
• Examenul radiologie şi imagistic al aparatului urinar I (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice)
- Sindroame urinare: sindromul obstructiv (lorâ)
- Semiologie generală: modificări morfologice şi funcţionale elementare (1 oră)
• Examenul radiologie şi imagistic al aparatului urinar II (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice)
- Sindroame urinare: sindromul obstructiv (1 oră)
- Sindroame urinare: sindromul tumoral, inflamator, malformativ (1 oră)
62
Examenul radiologie şi imagistic al sistemului osteo-articular I (2 ore curs, 2 ore demonstraţii practice)
- Metode de explorare radiologicâ şi imagistică (1 oră)
- Corelaţii între aspectele morfologice macro şi microscopice ale osului normal şi imaginea radiologicâ
(1 oră)
Examenul radiologie şi imagistic al sistemului osteoarticular II (2 ore curs, 2 ore demonstraţii
practice). Modificări radiologice elementare (2 ore)
Examenul radiologie şi imagistic al sistemului osteoarticular III (2 ore curs, 2 ore demonstraţii
practice)
- Sindroame: inflamator şi tumoral
- Noţiuni de traumatologie
Elemente de diagnostic radiomagistic de urgenţă (indicaţii, tehnici, limite, incidente). Elemante de
radiologie intervenţională arterială şi nearterialâ (indicaţii, tehnici curente, limite)
PROGRAMA ANALITICA Curs
Pulmon - 4 ore curs
- Diagnosticul diferenţial al opacităţilor masive
- Diagnosticul diferenţial al micronodulilor şi macronodulilor
- Diagnosticul diferenţial al cavităţilor şi al modificărilor difuze ale desenului pulmonar.
- Hipertransparente pulmonare - localizate, difuze. Mediastinul tumoral. Cord - 3 ore curs
- Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al modificărilor vasculare
- Modificări radiologice în valvulopatii
- Modificări radiologice în boli congenitale, boli ale marilor vase şi pericadrului Digestiv - 4 ore curs
- Boli ale esofagului şi stomacului (dgn. diferenţial)
- Boli ale duodenului şi intestinului subţire (dgn diferenţial)
- Boli ale colonului şi extradigestive cu răsunet digestiv
- Boli ale ficatului, pancreasului şi căilor biliare Renal - 2 ore curs
- Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al bolilor congenitale şi al bolilor infalamtorii renale
- Rinichiul tumoral, rinichiul vascular, rinichiul transplant
62
MORFOPATOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 2
semestre (curs 64 ore - lucrări practice 64 ore)
Curs
Introducere în anatomia patologică (obiect de studiu a anatomiei patologice).
- Metode de studiu. Noţiuni morfofuncţionale asupra leziunilor şi bolilor. Clasificarea proceselor
patologice.
- Tulburări circulatorii. Hiperemia activă; staza sanguină; ischemia şi anoxia; tromboza (cauze,
tipurile de trombi, consecinţe); sindromul de coagulare diseminată; embolia (cauze, forme, evoluţie);
infarctele; alb şi roşu; hemoragiile; patologia circulaţiei limfatice, limfostaza, limforagia; anatomia
patologică a şocului ireversibil.

Procese distrofice.
- Noţiuni generale asupra proceselor distrofice ale celulelor, substanţe fundamentale şi sistemelor
fibrilare. Alterări celulare fundamentale. Preocese reversibile şi ireversibile.
- Distrofii proteice: distrofii hidroproteice, amiloidoza primară şi secundară, hialinoza, distrofia
fibrionică. Distrofii prin tulburări metabolice ale nucleoproteinelor (acid uric, uraţi). Distrofii ale
scleroproteinelor.
- Distrofii pigmentare: pigmenţi endogeni (pigmenţi hemoglobinici; hemosideroze localizate şi
generalizate, hemocromatoze, ictere mecanice toxiinfecţioase, hemolotice; icterul noului născut,
icterul congenital, profiria) şi pigmenţi nehemoglobinici: melanină şi lipofuscina; pigmenţi exogeni:
antracoza, sideroza etc.
- Distrofia grasă: steatoze simple şi degenerative; dislipoidoze.
- Distrofii glucidice: dobândite şi ereditare.
- Distrofii ale mucopolizaharidelor.
- Distrofii minerale: calcinoze circumscrise şi metastatice; rahitismul; osteomalacia; osteoporoza; boala
litiazică.
- Atrofia şi hipertrofia (fiziologică şi patologică).
- Necrobioza şi necroza: necrozale de coagulare şi lichiefiere, gangrena septică şi aseptică.
Inflamaţia
- Generalităţi despre procesul inflamator. Clasificarea anatomoclinică a inflamaţiei. Varietăţi de
inflamaţii nespecifice. Inflamaţiile predominant exudative (catarală, seroasă, serofibrinoasă,
pseodomembranoasă, supurativ purulentă, hemoragică).
- Inflamaţiile predominant proliferative: difuze şi circumscrise (granulom inclusiv granulomul de
corp străin şi lipogranulomul, ţesutul de granulaţie). Inflamaţii predominant parenchimatoase.
Inflamaţii predominent necrotice. Procesele de vindecare în inflamaţii. Caracterele inflamaţiei în
funcţie de etiologie şi patogeneză. Caracterele inflamaţiei acute, subacute şi cronice. Modificările
leziunilor inflamatorii sub tratamentul cu antibiotice şi alte terapii actuale. Inflamaţii specifice
(tuberculoză): Leziuni elementare macroscopice şi microscopice, forme stadiale, complexul primar,
diseminarea limfo-hematogenă, tuberculoza secundară; modificările leziunilor tuberculoase sub
tratamentele actuale; Sifilisul: leziuni elementare macro şi microscopice, etapele sifilisului câştigat
(primară, secundară şi terţiară); sifilisul
63
congenital precoce şi tardiv. Inflamaţii micotice şi parazitare, generalităţi asupra morfopatologiei
proceselor inflamatorii cu mecanisme imune şi în transplantul de organ. Tumorile
- Generalităţi. Caracterele celulei neoplazice. Etiopatogenia şi biologia proceselor tumorale.
Clasificarea tumorilor. Caracterele morfopatologice ale tumorilor benigne şi maligne. Tumori
epiteliale benigne şi maligne. Tumori comjunctive benigne şi maligne. Tumori disembrioplazice.
Stadializarea şi gradingul histopatologic. Noţiuni generale privind metodele anatomo-patologice de
investigaţie în diagnosticul tumorilor.
Procesele de regenerare şi organizare.
- Malformaţiile
- Procesele de vindecare. Geneza cauzală şi formală a malformaţiilor (factori teratogeni exo şi
endogeni). Varietăţi şi malformaţii.
Bolile aparatului respirator.
- Patologia căilor respiratorii superioare. Rinofaringite şi adenoidite. Laringite şi traheite. patologie
bronşică şi pulmonară. Malformaţii bronşice şi pulmonare. Bronşite acute şi cronice; bronşiectazii şi
astm bronşic. Atelectazia, emfizemul acut şi cronic. Pneumonia francă-lobară. Bronhopneumopatiile.
Pneumoniile interstiţiale. Supuraţii pulmonare, inclusiv cangrena pulmonară. Tuberculoza
pulmonară. Fibroza pulmonară, interstiţială difuză. Pneumoconize. Tumorile bronhopulmonare.
patologia pleurei: pelurite şi pleurezii, tumori pleurale.
Bolile aparatului cardiovascular
- Malformaţii cardiovasculare. Dilatări şi hipertrofii cardiace. Cardiopatie ischemică.

- Cardiopatii valvulo-orificiale. Endocardite (aseptice şi septice). Miocardite. Pericardite şi cordul
pulmonar. Leziuni vasculare: arteriopatii degenerative, arterite nespecifice şi specifice, anevrisme,
flebectazii, tromboflebite, flebotromboze.
Bolile aparatului digestiv, organelor sale şi peritoneului.
- Patologia buco-maxilo-facială. Stomatite, angine şi inflamaţii şi tumori ale glandelor salivare.
Patologia esofagului. Malformaţii esofagite caustice, stenoze , tumori. Patologia stomacului.
Malformaţii. Gastrite acute şi cronice. Ulcerul gastroduodenal. Tumori gastrice. Patologia intestinului
subţire şi a colonului. Malformaţiile intestinului subţire şi al colonului. Enterite şi enterocolite acute şi
cronice. Enterocolite ulcerohemoragică, ileita terminală. Apendicita acută şi cronică. Tuberculoza
intestinală, leziunilor intestinale din febra tifoidă, dizenteria amoebiană/ bacilară şi rectilinie. Ileusul.
Tumorile intestinale. Patologia ficatului şi a căilor biliare. Necroza acută şi subacută. hepatitele acute
şi cronice. Cirozele hepatice. Malformaţiile căilor biliare. Litiaza biliară. Angiocolitele. Colangite,
colecistite. Tumorile ficatului şi a căilor biliare. Patologia pancreasului. Mucoviscidoza, pancreatite
acute şi cronice, patologia pancreasului endocrin, tumorile pancreasului. Patologia peritoneului.
peritonite acute şi cronice, tumorile peritoneului.
Patologia aparatului urinar.
- Malformaţii ale rinichiului şi căilor urinare. Nefropatii glomerulare, tusulare şi interstiţiale.
Tuberculoza renală. Nefrangioscleroza. Hidro- şi pionefroza. Litiaza renală. Tumorile renale.
Inflamaţiile şi tumorile vezicii urinare şi căilor urinare.
Patologia aparatului genital masculin şi feminin.
- Malformaţiile aparatului genital masculin. Orhiepidimite acute şi cronice. Prostată şi hipertrofia de
prostată. Tumorile testucolului şi prostatei. Malformaţiile aparatului genital feminin. Cervicitele.
Displaziile colului uterin. Endometritele. Tumorile benigne şi maligne ale corpului uterin şi colului
uterin.
64
- Patologia sarcinii: avorturi, sarcina ectopică, mola hidatiformă, coriocarcinomul. Salpingo-ovarite şi
pelvi-peritonite., chisturile şi tumorile ovarului. Patologia glandei mamare. Mastite. Mastoza
sclerochistică. Adenoza sclerozantă. Tumorile benigne şi maligne ale glandei mamare.
Patologia aparatului hemato-leuco şi limfopoetic.
- Patologia hematopoezei şi leucopoezei. Morfologia anemiilor megaloblastice şi eritoblastozei
neonatale. leucamia acută şi cronică (granulocitare, monocitare, limfocitare). panmielopatii. Patologia
sistemului limfoid. Limfodenopatii inflamatorii şi degeneratice. Limfoamele maligne Hodgkiniene şi
nehodgkiniene. Patologia splinei: inflamatorie, degenerativă, tumorală.
Patologia sistemului endocrin
- Tiroida: tiroidite acute şi cronice, guşile, boala Basedow, tumorile tiroidei. Paratiroidele: adenoamele
şi osteodiftrofia fibrochistică.
- Hipofiza: adenoamele hipofizei anterioare.
- Suprarenala: tuberculoza, boala Addison, tumorile suprareanle. Patologia sistemului nervos.
- Malformaţii. Leziuni traumatice cranio-cerebrale. Hemoragia şi ramolismentul cerebral, meningite şi
encefalite. Tumorile meningelui şi sistemului nervos central şi periferic.
LUCRĂRI PRACTICE
Tulburări circulatori
- Stază sanguină în rinichi
- Stază sanguină în ficat
- Stază pulmonară cronică
- Trombus
- Infarct renal
- Infarct miocardic
- Infarct pulmonar Leziuni distrofice
- Distrofie hidro-protidică
- Distrofie hisalină în ovar

- Distrofie amiloidă
- Maladia Gaucher
- Maladia Neimann Pick
- Stază biliară în ficat
- Stază hepatică, secţiuni la ghiaţă, coloraţie specială Inflamaţii nespecifice
- Meningită purulentă
- Apendicită acută flegmonoasă
- Abcese hepatice
- Parotidită epidemică (complicată, supurativă purulentă)
- Enterită ulcero-necrotică
- Pleurezie fibrinoasă
- Ţesut de granulaţie Inflamaţii specifice
65
- Granulom reumatismal (miocardita)
- Tuberculoză ganglionară
- Tuberculoză pulmonară
- Aortită luetică (leziuni elementare în sifilis)
- Boala cu incluzii citomegalice
- Pielonefrită miotică
- Granulom actinomicotic (pulmonar) Tumori benigne
- Papilom cutanat polip Glandular (ulcerat, infectat)
- Adenofibrom mamar
- Hemangiom cutanat
- Tumoră mixtă de parotidă (adenom pleomorf)
- Taratom ovarian
- Leiomiofibrom uterin Tumori maligne
- Carcinom bazocelular
- Carcinom spinocelular
- Schir mamar
- Adenocarcinom colon
- Metastază limfoganglionară de adenocarcinom
- Sarcom. Osteocondrosarcom Aparat respirator
- Pneumonie francă lobară
- Bronhopneumonia
- Penumonie interstiţială
- Tuberculoză pulmonară
- Emfizem pulmonar
- Silicoză
- Carcinom pulmonar Aparat cardio-vascular
- Endocardită valvulară
- Miocardita reumatismală
- Miocardite Friedler
- Infarct miocardic
- Pericardită fobrinoasă
- Ateromatoză
- Aortită sifilitică Aparat digestiv
- Ulcer gastric
- Carcinom gastric mucosecretor
- Gastrită micotică Enterită ulcer-necrotică
- Maladia Crohn
- Apendicita acută

- Adenocarcinom de colon (rectal) Aparat digestiv
- Hepatită cronică agresivă (activă)
66
- Ciroză hepatică
- Carcinom hepato-celular
- Hemocromatoză hepatică
- Colecistită
- Citosteanoză pancreatică
- Mucoviscidoză pancreatică Aparat urinar
- Glomerulonefrita proliferativă
- Glomerulonefroza amiloidă (coloraţie specială)
- Pielonefrita acută (supurată)
- Pielonefrita cronică
- Scleroză renală
- Tumora Grawitz Aparat genital feminin
- Hiperplazie gladulochistică de endometru
- Sarcină tubară
- Mola hidatiformă
- Adenomioza
- Carcinom de col uterin
- Chist adenom paplifer de ovar
- Mastoză reclus.
Aparat genital masculin; limfoame maligne
- Adenom de prostată
- Seminom testicular
- Limfosarcom intestinal
- Limfom histiocitar
- Limfom Hodgkin
- Infiltrate leucemice în ganglionul limfatic Patologie tiroidiană şi de sistem nervos
- Guşacoloidă
- Guşe Basedow
- Tiroidită cronică limfomatoasă (Hashimoto)
- Poliomielită
- Encefalită virală
- Neurinom Aparat Respirator
- Emfizem pulmonar
- Boli interstiţiale difuze ale plămânului
- Cancer bronho-pulmonar Aparat cardio-vascular
- Cardiomiopatii
- Cardiopatia ischiemieă
- Vasculite în bolile de colagen Aparat digestiv
- Gastrite cronice - rolul H. Pylori
- Cancerul gastric
- Cancerul colonie
66
Nefrologie
- Nefropatii glomerulare
- Nefropatii tubulare
- Nefropatii vasculare Ginecologie
- Corelaţii între displaii şi infecţiile virale
- Neoplasmul de col uterin

- Tumorile ovariene
CARDIOVASCULAR
PROGRAMA ANALITICĂ 1 semestru (curs 65 ore - stagiu 160 ore)
Curs
Rematismul articular acut. Cardita reumatismală Valvulopatiile mitrale, aortice tricuspidiene şi
pulmonare Endocardita infecţiosă Tulburările de ritm şi conducere
Aritmogeneza, investigaţia şi tratamentul general al artimiilor. Tahicardii parox. supraventriculare.
Tahicardii ventriculare. Fibrilaţia, şi flutterul atrial. Aritmia extrasistolicâ. Sindromul de
preexcitaţie. Blocurile atrioventriculare. Boala de nod sunusal. Miocardite
Cardiomiopatia (dilatativă, hipertrofice, restrictive primitive, specifice)
Pericardite acute şi cronice. Tamponada cardică. Constricţia pericardică.
Cardipatiile congenitale ale adultului (DSA,DSV, coarctaţia de aortă, PCA, tetralogie
Fallot, stenoza de arteră pulmonară)
Hipertensiunea arterială esenţială
Hipertensiunile secundare
Factorii de risc. Aterogeneza
Angina pectorală (stabilă şi instabilă)
Infarctul acut de miocard, inclusiv complicaţiile sale
Insuficienţa cardiacă congestivâ (etiologie, mecanisme patogenice, tipuri clinice, evoluţie şi
complicaţii, tratament, profilaxie) Edemul pulmonar acut Tromboza venoasă profundă
Tromboembolismul pulmonar.
Pentru capitolele din programa de Cardiologie medicală se vor nota : Definiţie, noţiuni de
epidemiologie, etiologie, fiziopatologie, tablou clinic, metode de explorare, diagnostic, istorie
naturală, tratament, profilaxie).
La chirurgie cardiocasculară cursurile au următoarea tematică: Indicaţii şi tratamentul
chirurgical al valvulopatiilor şi bolilor paricardului
Indicaţii şi tratamentul chirurgical al bolilor cardiace congenitale
Indicaţii şi tratamentul chirurgical al cardiopatiei ischemice
Ateriopatiile periferice. Sindromul de ischemie acută periferică
Demonstraţii - Explorări neinvazive cardiovasculare (din orele de stagiu clinic)
Electrocardiografie
- Parametrii normali
- Hipertrofiile cardiace
- Ischemia miocardică şi infarctul miocardic acut
- Electrocardiograma de efort
- Aritmii şi tulburări de conducere Explorarea radiologicâ cardiovasculară
67
• Principii de ecocardiografie .
• Stagiu clinic, la patul bolnavului, inclusiv prezentări de cazuri, interpretări de dosare medicale şi
explorări cardiovasculare noninvazive.
67
BOLI PULMONARE
PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 56 ore -
stagiu 128 ore) Anul IV (modulpneumologie si boli profesionale)
Curs
• Explorarea funcţionala respriatorie - principii fundamentale
• Traheobronşita acuta
• Bronşita cronică
• Bronhopenumopatia cronică obstructivă
• Bronşiectaziile şi supuraţii pulmonare
• Astmul bronşic

• Penumoniile (Bacteriene, Virale, Clamidii, Micoplasma pneumoniae, nosocomiale, în condiţii de
imunitate compromisă)
• Pneumonii interstiţiale difuze fibrozante Sarcoidoza
• Tumorile pulmonare (primitive şi secundare)
• Pleurezii (tuberculoase, netuberculoase); Empieme pleurale. Penumotorax. Sindromul mediastinal
• Insuficienţa respiratorie, acută şi cronică
• Hipertensiunea pulmonară primitivă şi secundară
• Cordul pulmonar cronic
Pentru toate capitolele de patologie se are în vedere definiţia, epidemiologia, patogenie,
morfopatologie, tablou clinic, explorări paraclinice, diagnostic, tipuri speciale de boală evoluţie,
complicaţii, tratament, prognostic, profilaxie
• Tuberculoza.
- Epidemiologia tuberculozei, principalii indicatori epidemiometrici Micobacterii patogene
- Imunitatea în tuberculoza: coinfecţia HIV - micobacterii
- Depistarea, diagnosticul şi raportarea cazurilor
- Forme radiologice de tuberculoze
- Diagnosticul diferenţial
- Tratamentul tuberculozei (Medicamente antituberculoase, regimuri terapeutice standard,
monitorizarea evoluţiei sub tratament; Evaluarea chimioterapiei antituberculoase; măsuri de control
ale endemiei tuberculoase, programul naţional).
• Demonstraţii practice:
- Investigaţia radiologicâ toracică (procedee tehnice, elemente de semiologie radiologicâ şi diagnostic
diferenţial
- Investigaţia computer tomografică (principalele elemente semiologice
- Examene bacteriologice în patologia aparatului respirator: examenul microscopic pentru
micobacterii; coloraţia Zieli-Nielsen.
- Investigaţia funcţională a aparatului respirator (tehnici curente, recunoaşterea şi integrarea
diagnostică a principalelor sindroame;
- Investigaţia endoscopică; tehnică, informaţii directe şi secundare , biopsie
68
- Toracenteza. Testul tuberculinic şi vaccinarea BCG
- Ancheta epidemiologicâ de relaţiune (contact tăcând) Activitatea clinică la patul bolnavului
Programa nu cuprinde capitolele predate în cadrul modulului la \"Boli infecţioase)
PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI ŞI LUCRĂRILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII, IN
CADRUL MODULULUI RESPIRATOR
Anul IV
Curs
Medicina muncii: Ergonomie. Boli preofesionale
Pneumoconize. Definiţie. Clasificare. Caracteristic. Clasificare internaţionlă a radiografiilor de
pneumoconioze.
Silicoza. Definiţie. Etiologie. Profesii şi locuri de muncă cu expunere la risc silicogen. Patogenie.
Tablou clinic. Explorări paraclinice şi de laborator. Diagnostic pozitiv. Diagnostic diferenţial.
Tratament. Profilaxie.
Azbesteoza. Definiţie. Etiologie. Profesii şi locuri de muncă cu expunere la azbest. Patogenie. Tablou
clinic. Explorări paraclinice şi de laborator. Diagnosticul pozitiv. Diagnosticul diferenţial. Tratament.
Profilaxie.
Astmul bronşic profesional. Definiţie. Etiologie. Locul de muncă şi profesiuni expuse. Patogenie.
Tablou clinic. Explorări paraclinice şi de laborator. Diagnosticul pozitiv. Diagnosticul diferenţial.
Tratament. Profilaxie.
Alveolita alergică extrinsecă. Etiopatogenie. Locuri de muncă, profesiuni expuse. Tablou clinic.
Explorări paraclinice. Diagnostic pozitiv şi diferenţial. Tratament. Profilaxie. Bisinoza

Bronşita cronică profesională
Afecţiuni respiratorii prin expunere profesională la gaze şi vapori iritanţi: sindromul de iritare a căilor
aeriene superioare; bronşita obliterantă; edemul pulmonar acut toxic.
LUCRĂRI PRACTICE
Anamneză profesionlâ Noţiuni practice de ergonomie. Aspecte de legislaţie în medicina muncii.
Aprecierea şi determinarea pulberilor profesionale la locul de muncă.
Suprasolicitarea organismului sub influenţa factorilor de risc profesionali: microclimat
nefavorabil, efort fizic.
Diagnosticul pozitiv în bolile profesionale
Diagnosticul pozitiv în silicoză. Caz clinic.
69
Clasificarea internaţionala a radiografiilor de penumoconioze. Prezentarea setului de radiografii de
pneumoconioze al Birolui Internaţional al Muncii. Diagnosticul pozitiv în bolile profesionale prin
expunere la azbest. Caz clinic. Diagnosticul pozitiv în astmul bronşic profesional. Teste cutanate la
alergeni profesionali. Probe funcţionale respiratorii în patologia profesională. Teste de provocare
bronşică specifice.
69
DIGESTIV PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru
(curs 54 ore - stagiu 96 ore) ANUL IV
Curs
Patologia esfagianâ Ulcerul peptic Gastritele
Hemoragia digestivă superioară Rectocolita ulcero-hemoragicâ, boala Crohn Cancerul gastric
Cancerul colonie
Colonul iritabil, diagnosticul constipaţiei Sindromul de malabsorţie Diareea cronică Hepatitele
cronice
Sindromul icteric de hipertensiune portală
Ciroza hepatică şi complicaţiile majore: ascita, encefalopalita hepatita, sindromul hepato-renal
Pancreatitele acute şi cronice Litiaza biliară şi complicaţii
Lucrări practice
Prezentarea clinicii
Semiologia endoscopicâ, criterii de interpretare ale unui buletin de endoscopie, demonstraţii
Criteriile de interpretare ale unui buletin de ecografie abdominală
Demonstraţii videoendoscopice - colonoscopie
Confruntare anatomo-clinică
Demonstraţii rectosogmoidoscopie
Demonstraţii videoendoscopie digestivă superioară
Demonstraţii ecografie abdominală
Stagiu clinic. Demonstraţii videoendoscopie - colonoscopie
Demonstraţii videoendoscipie terapeutică
Demonstraţii videoendoscopie diagnostică
Demonstraţii ecografie. Demonstraţii ecografie
Demonstraţii videoendoscopie inferioară terapeutică
Conferinaţâ anatomo clinică
Demonstraţii scleroterapie endoscopicâ
Demonstraţii ecografie abdominală
Demonstraţii videoendoscopie diagnostică
69
Prezentare de caz de spital
Demonstraţii ecografie abdominală
Demonstraţii videoendoscopie digestivă superioară
Examen practic

Examen teoretic (test grilă)
In cadrul stagiului clinic la patul bolnavului vor fi abordate probleme legate
de:
Diagnosticul afecţiunilor digestive de mare morbiditate
- esofagite, gastrite, ulcer gastric, ulcer duodenal, sindromul de malabsorţie, hemoragii digestive
superioare, hemoragii digestive inferioare, sindromul dispeptic funcţional, constipaţie, hepatitele
cronice de diferite etiologii, ciroza hepatică compensată, decompensată complicaţii, pancreatite acute
şi cronice (se discută la fiecare tip criteriile de diagnostic clinic diferenţial algoritm de diagnostic
tratament)
Diagnosticul cancerului digestiv de mare morbiditae (cancer gastric colonie, hepatic,
pancreatic algoritm de diagnostic precoce si stadializare.
Examenul radiologie al tubului digestiv superior: discuţia filmului la patul bolnavului Examenul
radiologie al tubului digestiv inferior: discuţia filmului la patul bolnavului Examenul radiologie al
colicistului şi al căilor biliare: discuţia filmului la patul bolnavului. Explorarea imagistică în
gasteroenterologie şi hepatologie: tomografie computerizată scintigrama
Explorările funcţionale în gasteroenterologie: ph-metrie esofagienă digestivă intervwenţională
Endoscopia digestivă intervenţionaiâ
Radiologia intervenţionaiâ
Funcţia biopsie hepatică, demonstraţii.
70
HEMATOLOGIE
70
Curs
Clasificarea generală a anemiilor Anemiile hipocrome
- Hipocromia
=> semnificaţie
=> mecanisme
=> balanţa fierului
=> clasificarea anemiilor hipocrome
- Anemia hipocromă feriprivâ
- Anemia cronică simplă Anemiile hemolitice (AH)
- ciclul de viaţă al eritrocitului
- hemoliza: definiţie, mecanisme, diagnostic
- clasificarea AH
- AH corpusculare - Hemoglobinopatiile
=> mecanismele moleculare => sindroamele talasemice => alte hemoglobinopatii AH corpusculare
- membranopatii ereditare
=> sferocitoza ereditară => eliptocitoza ereditară
- membranopatii dobândite
=> hemoglobinuria paroxistica nocturnă
- enzimopatii
AH extracorpusculare
- AH imune
=> AH provocate de alloanticorpi
=> AH autoimune cu anticorpi la cald şi la rece
- AH postmedicament
- AH prin fragmentare eritrocitară Anemii megaloblastice (AM)
- Megaloblastoza
=> Semnificaţii
=> Mecanisme biochimice
- Clasificarea AM

=> Anemia Biermer => Alte AM Anemii aplastice (AA)
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 20 ore -
stagiu 55 ore)
- Hematopoieza
- Structura funcţionala a măduvei osoase
- Insuficienţa medulara (IM)
=> Definiţie => Cauzele IM
- AA idiopatice şi secundare Leucemii le acute
- Definiţie, etio-patogeneza
- Clasificare
- Anomalii citogenetice şi moleculare
- Metodologia diagnosticului
- Clinica
- Terapie
Limfoame maligne (LM)
- Boala Hodgkin
- Limfoamele non-Hodgkin (LMnH)
=> Bazele citologice şi fenotipice ale clasificării histologice ale LM => Clinica şi terapie Leucemii
limfoide cronice şi gamapatii monoclonale
- Leucemia limfatică cronică
- Hary-cell leukemia
- Mielomul multiplu
- Boala Waldenstrom Sindromul mieloproloferativ cronic
- Definiţie
- Entităţile clinice
=> Leucemia granulocitară cronică => Metaplazia mieloidă cu mielofibroză => Trombocitemia
hemoragică => Poliglobulia esenţială Sindroamele hemoragice (SH)
- Hemostaza normală
- Explorarea hemostazei
- Clasificarea SH
- SH de cauză trombocitară Coagulopatii ereditare
- Boala von Wllebrand
- Hemofiîiile
Sindromul de coagulare intravasculară diseminată şi fibrinoloza primară
71
Lucrări practice
71
• Activitate clinică curentă
• Prezentări de cazuri
• Demonstraţii de morfologie (preparate de sânge periferic şi de măduva osoasă) Manevre de
diagnostic: puncţia medulară şi biopsia medulară (demonstraţie).
NEFROLOGIE
71
Curs
Examenul clinic nefrologic
Proteinuriile
Hematuriile
Pigmenturiile - hematoglobinuriile, micrglobinuriile Piuria
Edemul renal
Hipertensiunea arterială nefrogenă Sindromul nefritic Sindromul nefrotic Glomerulopatiile
- GND acute

- GNRP
- GEM
- GNPP
- Boala Berger
- GSFS Infecţiile urinare Nefropatiile interstiţiale Litiaza renală Insuficienţa renală acută Insuficientă
renală acută
Lucrări practice
Examenul de urină
Explorările funcţionale renale
Explorarea imagistică a aparatului reno-urniar
- Examenul radiourografic
- Arteriografia renală
- Flebografia renală
- Nefrograma izotopică
- Nefroscintigrama
- Sonografia renală
- Tomografia computerizată renală
Biopsia renală- examenul morfologic al rinichiului
Stagiu clinic
prezentarea cazurilor spitalizate în perioada respectivă
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 34 ore -
stagiu 66 ore)
REUMATOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1
semestru (curs 40 ore - stagiu 85 ore)
Curs
Antigenul şi structura aparatului imun
Răspunsul şi reacţia imună
Inflamaţia şi antiinflamatoriile cortizonice
Antiinflamatorile nesteroidiene şi imunosupresive
Vasculite
Lupusul eutematos sistemic. Boala mixtă a ţesutului de colagen
Sclerodermia
Dermato şi polimiozita
Poliartrita reumatoidă şi sindromul Sjogren
Spondilartropatii seronegative (SpA)
Artrite reactive şi artrita psoriazică
Artrite infecţioase şi amiloid
Artrite induse de microcristale
Osteoporoza
Boala Paget, distrofia reflexă, boala Charcot Boala artrozică
Lombosciatica şi reumatismul abatricular Manifestări reumatice în alte boli Manifestări exlraarticulare
ale bolilor reumatice Diag. dif. topografic al bolilor reumatice
72
BALNEOLOGIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI ALUCRĂRELOR PRACTICE 1 semestru (curs 16 ore -
lucrări practice 16 ore)
72
Curs
Curs introductiv:
- Definirea specialităţii; conţinutul balneofizioterapiei şi recuperării medicale, locul şi rolul acesteia în
domeniul profilaxiei, terapiei şi recuperării; principiile de acţiune ale factorilor fizici şi balneari prin

prisam conceptelor actuale al fiziologiei adaptării, bioritmurilor şi proceselor complexe de reglare ale
organismului
Hidrotermoterapia:
- Efectele şi modul de acţiune a factorilor hidroternoterapeutici asupra diferitelor sisteme funcţionale
ale organismului în stare normală şi patologică (circulaţia periferică de termoreglare, schimburile de
căldură ale organismului, efecte asupra musculaturii, mecanisme reflexe neuro-vegetative). Efectele
hipertermici; Critoterapia.
Electroterapia:
- Conţinutul electroterapiei; Efectele şi modul de acţiune ale galvano-terapiei; electroterapiei cu
curenţi de joasă, de medie şi de înaltă frecvenţă. Sonoterapie. Fototerapia.
Kinetoterapia şi masajul:
- Bazele fiziologice ale kinetoterapiei. Principiile de acţiune ale terapiei prin mişcare. Tipuri de
exercicţii terapeutice-mişcâri pasive, contracţii izometrice, exerciţii active, active ajutate şi rezistive;
hidrokinetoterapia, manipulări şi tracţiuni; gimnastică respiratorie, RPPI, posturi de drenaj;
inhalatoterapia. Noţiuni de masaj clasic şi reflex. Noţiuni de terapie ocupţională-ergoterapie.
Conţinutul şi metodologia balenoclimatologiei
- Bioclimatologie si climatoterapie -factorii meteorologici şi acţiunea lor asupra organismului uman;
meteorosensibilitate, meteoropatologie; clasificarea terapeutică a zonelor climatice din România,
indicaţiile şi metodologia climatoterapiei. Apele minerale-origine şi clasificare. Crenoterapia-efecte,
mecanisme de acţiune, ape minerale indicate. Nămolurile terapeutice-proprietâţi, indicaţii. Mofetele-
efecte terapeutice, indicaţii. Aerosolii naturali-proprietăţi, indicaţii.
Afecţiunile aparatului locomotor de origine reumatică:
- Afecţiuni reumatismale inflamatorii, degenerative articulare şi abarticulare-metodologia de terapie
şi recuperare prin mjiloace fizicale şi balneare.
Afecţiunile aparatului neuro-mio-artrokinetic de origine posttraumatică:
- Sechele post-traumatice şi ortopedico-chirurgicale şi Neurologică:
- Leziuni de neuron central şi periferic-metodologia de terapie şi recuperare prin mijloace fizicale şi
balneare.
Acţiuni cardio-vasculare:
- HTA-afecţiuni ischemice periferice, sechele după infactul de miocard, cardiopatie ischemică cronică,
valvulopatii, insuficienţă venoasâ şi
Bronho-puiraonare cronice: astmul bronşic, bronşite cronice, emfizem pulmonar-metodologia de
terapie şi recuperare prin mijloace fizicale şi balneare. Indicaţiile balneare în afecţiuni digestivo-
metabolice, urologice, ginecologice şi endocrine.
73
CHIRURGIE
73
Curs
Traumatisme
- Contuzii, plăgi, cicatrizare normală şi patologică
- Politraumatisme. Asistenţa de urgenţa în calamităţi. Traumatisme prin accidente de circulaţie.
Leziuni combinate
- Arsuri - degeraturi Infecţia chirurgicală
- Generalităţi. Antibioterapia în chirurgie
- Infecţii localizate: abcesul cald, foliculina, furunculul, furunculul antracoid, hidrosadenita,
limfangita acută, limfadenita acută, adenoflegmon
- Infecţii difuze şi toxice: celulita, flegmonul, gangrena gazoasă, septicemia, septicopiohemia,
profilaxia tetanosului, SIDA
- Panariţii şi flegmoane ale mâinii Afecţiuni vasculare periferice
- Artere: traumatisme arteriale, fistule arterio-venoase, anevrisme arteriale, ischemia acută periferică
- Arteriopatii cronice obstructive

- Varice (hidrostatice, simptomatice). Varicocel
- Boala tromboemboiică, sindrom posttrombotic, limfedemul Bolile peretelui abdominal (cu excepţia
traumatismelor)
- Hernii: generalităţi, complicaţii, atitudine terapeutică
- Varietăţii topografice de hernii: inginală, femurală, ombilicală, ale liniei albe, Spiegel, lombare,
obturatorii, perineale ischiatice, interne, diafragmatice (cu excepţia herniilor hiatale)
- Eventraţii, evisceraţii Patologia chirurgicală toracică
- Traumatisme toracice
- Pleurezii purulente
- Chistul hidatic pulmonar Patologia chirurgicală a sânului
- Traumatisme. Infecţii acute (mastite, paramastite) şi cronice (abcesul, galactocelul. TBC, sifilis)
- Leziuni distrofice, tumori benigne. Stări precanceroase. Mamela secretantă
- Tumori maligne Tireopatii chirurgicale
- Guşa simplă
- Hipertiroidiile
- Cancerul tiroidian Patologia chirurgicală a esofagului
PROGRAMA ANALITICĂ 2 semestre (curs 90 ore - stagiu 279 ore)
- Traumatisme. Diverticoli. Dischinezii (cardiospasm - achalazie). Reflux gastroesofagian.
Esofagita peptică. Sindromul esofagian
- Esofagita postcaustică. Ulcerul esofagian. Hernii hiatale. Tumori benigne şi maligne Patologia
chirurgicală a stomacului şi duodenului
- Ulcerul gastric şi duodenal rezistent la tratamentul medical: generalităţi, clinică
- Complicaţiile ulcerului gastric şi duodenal: hemoragia, perforaţia, penetraţia, stenoza, malignizarea
- Forme particulare de ulcere gastrice şi duodenale: de stress, endocrin, subcardial, prepiloric,
postbulbar, anastomotic
- Tumori benigne şi maligne
- Patologia stomacului operat Patologia chirurgicală a intestinului subţire
- Diverticuli. Enterita regională şi de iradiere. TBC intestinală
- Infarctul entero-mezenteric. Ischemia cronică
- tumori benigne şi maligne ale intestinului subţire şi mezenterului
ANUL V
Patologia chirurgicală a apendicelui cecal
- Apendicita acută. Apendicita cronică
- Tumori apendiculare Patologia chirurgicală a colonului
- Megadolicocolonul. Diverticuloza colonică. Rectocolita ulcero-hemoragică
- Tumori benigne şi maligne Patologia chirurgicală a rectului
- Prolapsul ano-rectal
- Tumori benigne şi maligne Patologia chirurgicală ano-perianală
- Hemoroizi. Fisura anală. Infecţii (abcese, flegmoane, fistule)
- Tumori benigne şi maligne Patologia chirurgicală a ficatului
- Abcese hepatice, chistul hidatic hepatic
- Tumori benigne şi maligne Patologia chirurgicală a căilor biliare
- Litiaza veziculară. Colecistita acută. Ileusul biliar
- Colescitopatii cronice nelitiazice. Tumori veziculare benigne şi maligne
- Litiaza căii biliare principale (C.B.P.). Angiocolita acută. Tumori ale C.B.P. (inclusiv ampulomul
vaterian)
Patologia chirurgicală a pancreasului
- Anomalii. Pancreatita acută
- Pancreatite cronice. Chisturi şi pseudochisturi. Cancer de pancreas Icterul mecanic
Patologia chirurgicală a splinei
- Splenomegalii. Hipersplenism. Hipertensiunea portală

- Indicaţiile splenectomiei. Tumori benigne şi maligne Abdomenul acut chirurgical
- Traumatisme abdominale
75
- Peritonite acute difuze şi localizate
- Hemoragii digestive şi peritoneale
- Ocluzii intestinale
ANEXĂ
Cu capitolele şi subcapitolele ce nu au mai putut fi cuprinse în programa analitică de chirurgie, în
raport cu planul de învăţământ anunţat.
ANUL rv
Definiţia şi istoricul chirugiei
Traumatisme de muşchi, tendoane, vase, nervi
Traumatismele mâinii
Celulita crepitantă neclostridiană, fasciita necrozată, gangrena sinergică, ulcerul tunelizant Infecţiile
cronice: celulita cronică, abcesul rece, adenopatia tbc, actinomicoza chirurgicală Infecta nosocomială
Arteriopatii cronice: sindrom Raynaud, sindrom vascular de origine macnică, eritemalgia,
arteriopatii traumatice
Limfedemul. Limfangioamele
Tumori bronho-pulmonare
Patologia glandelor paratiroide
Patologia glandelor salivare
La acestea se mai adaugă reducerea drastică a capitolelor de patologie a peretelui abdominal, sânului
şi tubului digestiv, totalizând alte 18 ore.
ANULV
Deşi s-au păstrat în general capitolele din programă, s-au redus 24 de ore (40%) din plan ceea ce
olbigă la o scurtă mare a expunerii capitolelor rămase.
75
ONCOLOGIE GENERALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 16 ore -
lucrări practice 16,5 ore)
Curs
Definiţie şi importanţa oncologiei clinice Etiologia cancerului
- Factori exogenici (ai mediului înconjurător)
- Factori endogenici (ai gazdei) Carcinogeneza
- Bazele biologiei moleculare ale celulelor canceroase:
=> Factori de creştere şi diferenţiere
=> Genele oncogene
=> Receptorii şi rolul lor în oncogeneză
- Principalele teorii ale carcinogenezei Evoluţia naturală a cancerului
- Celula canceroasă
- Factorii care determină creşterea tumorilor umane
- Evoluţia locală
- Metastazarea Epidemiologia cancerului
- Definiţia şi clasificare
- Epidemiologia descriptivă
- Epidemiologia analitică
- Epidemiologia experimentală Criterii de clasificare a tumorilor
- Criterii evolutive
- Criterii histogenetice
- Criterii histologice
Principii şi metode de diagnostic în cancer

- Principiile diagnosticului în cancer
- Mijloace şi metode de diagnostic în cancer
- Etapele diagnosticului în cancer
- Elaborarea şi formularea diagnosticului în cancer Clasificarea stadială a cancerului
- Reguli de clasificare
- Clasificarea TNM (UICC)
- Clasificarea p TNM
- Alte clasificări Markeri biologici în cancer
- Definiţie şi valoare
- Markeri enzematici
- Markeri antigenici
76
- Markeri biochimici
- Markeri hormonali
- Markeri morfopatologici
- Markeri genetici Sindroamele paraneoplazice
- Sindroame endocrine
- Sindroame cutanate
- Sindroame hematologice
- Sindroame nervoase
- Alte manifestări paraneoplazice Principiile generale ale tratamentului cancerului
- strategia şi tactica terapeutică în cancer
- Alegerea primei secvenţe terapeutice
- Radicalitate şi funcţionalitate
- Asocieri terapeutice Bazele tratamentului chirurgical Bazele tratamentului radiologie
Bazele tratamentului citostatic şi hormonal
Terapia biologică în cancer
Terapia
Urgenţe în oncologie
LUCRĂRI PRACTICE
întocmirea foii de observaţie clinice oncologice
Tehnica examenului clinic oncologic pe sisteme şi aparate
Demonstraţii privind metode de diagnostic în cancer (imagistice, endoscopice, de laborator,
citologia şi examenul histopatologic)
Demonstrarea semnelor directe şi indirecte ale cancerului
Demonstrarea privind regulile de standardizare în cancer
Demonstraţii privind rolul factorilor de pronostic (clinici, morfologici şi biologici) orientarea
terapeuticii
Demonstraţii privind sursele şi regulile generale ale radioterapiei (în departamentul RT) Demonstraţii
privind principalele citostatice şi modalităţi de administrare (în departamentul CHT)
Demonstraţii privind principiile generale ale chirurgiei oncologice (în departamentul de chirurgie)
Demonstraţii paraclinice privind date generale de oncopediatrie (în departamentul de oncopediatrie)
Modalităţi de calculare a indicatorilor din epidemiologia oncologică descriptivă şi analitică
76
ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR
PRACTICE 1 semestru (curs 24 ore - stagiu 76 ore)
Curs
Istoricul ortopediei şi traumatologiei. Dezvoltarea ortopediei şi traumatologiei în România Fracturi
- generalităţi
- fracturi (definiţie)
- etiopatogenie

- anatomia patologică
- simptomatologie
- clasificarea facturilor: noţiuni de clasificare AO
- evoluţie
- complicaţiile fracturilor
- fractura deschisă
- tratamentul fracturilor Fracturile membrului toracic
- fracturile centurii scapulare, clavicula, omoplat Fracturile humerusului
- Fracturile extremităţii proximale
- Fracturile diafizei humerale
- Fracturile paletei humerale Fracturile oaselor antebraţului
- fracturile extremităţii proximale cubitale
- fracturile extremităţii proximale radiale
- fracturi diafizare izolate
- fracturi diafizare ale ambelor oase
- fracturi luxaţii ale antebraţului
- fracturile extremităţii distale radiale
- fracturile extremităţii diastiale cubitale Fracturile oaselor carpiene -scafoid Fracturile
metacarpienelor şi falangelor Fracturile membrului pelvin
- fracturile femurului: fracturile extremităţii proximale (col, trohanter); fracturile diafizare; fracturile
extremităţii distale
- fracturile rotulei
- fracturile oaselor gambei: fracturile platoului tibial; fracturile diafizare; fracturile pilonului tibial;
fracturile maleolare
- fracturile oaselor piciorului: fracturile astragalului; fracturile calcaneului; fracturile metatarsienelor;
fracturile falangelor
Fracturile bazinului
- incidenţa
- structura bazinului osos
77
- mecanism de producere
- clasificare
- simptomatologie
- diagnostic
- evoluţie-pronostic
- complicaţii imediate
- complicaţii tardive
- prim ajutor
- tratament
• Traumatismul coloanei vertebrale
- incidenţa
- structura coloanei vertebrale
- funcţia coloanei vertebrale
- clasificarea
- simtomatologie
- diagnostic
- complicaţii
- forme clinice, prim ajutor, tratament
• Traumatisme articulare entorse-luxaţii
- Entorse
- Entorse mai frecvente: entorsa de gleznă; entorsa de genuchi

- Luxaţii
- Luxaţii mai frecvente: luxaţia scapulo-humerală; luxaţia şoldului; luxaţia de cot
• Politraumatisme
- definiţie
- incidenţa
- patogenie
- asocieri traumatice
- evoluţie
- prim ajutor-transport
- tratament-principii
• Infecţii
- Osteomielitele: osteomielita acută; osteomieîita cronică
- Tuberculoza osteoarticulară
- Forme mai frecvente: spondilodiscita; osteoartrita coxo-femurală; osteoartrita de genuchi
• Tumorile osoase
- incidenţa
- clasificare (OMS)
- etiopatogenie
- simptomatologie
- radiologia tumorilor osoase
- investigaţii paraclinice
- biopsia
- evoluţie - standardizarea Eneking
- tratamentul
- tratamentul modern complex
78
- rezultate
- tumori benigne mai frecvente: osteom; osteom osteoid; condrom; osteocondrom; fibrom neosifiant;
hemangiom; tumora cu celule gigantice
- Tumori maligne primitiv osoase: osteosarcom; sarcom parosteal; condrosarcom; fibrosarcom;
limfomul malign osos; mielomul multiplu; sarcomul Ewing
- Tumori maligne secundare-metastaze
Aspecte ortopedico-chirurgicale ale reumatismului cronic inflamator şi degenerativ
- indicaţii chirurgicale în S.A.
- indicaţii chirurgicale în P.R.
- coxartroza
- gonartroza
- necroza aseptică atraumatică de cap femural Diformităţile coloanei vertebrale
- cifoze
- scolioze
Programa analitică a stagiului
Semiologia afecţiunilor traumatice Semiologia afecţiunilor ortopedice Noţiuni de radiologie osoasă
normală şi patologică
Investigaţii paraclinice (indicaţii, posibilităţi, limite), laborator, anatomie patologică,
scintigrafie, TAC, RMN
Materiale de osteosinteză
Primul ajutor în afecţiunile traumatice
Manevre de reducere a fracturilor celor mai frecvente
Manevre de reducere a luxaţiilor celor mai frecvente
Aparate ghipsate
Pansamente toraco-brahiale

Extensia transscheletică
Prezentări de cazuri
Lucrări practice
Confecţionarea unei aţele ghipsate
Confecţionarea unui aparat ghipsat
Aplicarea unui bandaj toraco-brahial
Reducerea luxaţiei scapulo-humerale
Reducerea luxaţiei de cot
Reducerea fracturilor de claviculă
Reducerea fracturilor extremităţii distale a radiusului
Imobilizarea fracturilor de claviculă
Examenul clinic al genunchiului
Examenul clinic al gleznei
Examenul clinic al pumnului
Examenul clinic al cotului
Recunoaşterea leziunilor osoase pe o radiografie
Recunoaşterea materialelor de osteosinteză
79
UROLOGIE
79
Curs
Semiologie urologică (durerea, hematuria, urina tulbure)
Semiologie urologică (polakiuria, disuria, retenţia incompletă şi completă de urină) Infecţiile
nespecifice ale aparatului urinar şi genital masculin. Tuberculoza aparatului urinar şi genital
masculin Litiaza aparatului urinar
Tumorile renale parenchimatoase la adult şi copil Tumorile uroteliale Adenomul şi cancerul prastatic
Tumorile testiculare. Stricturile uretrale Traumatismele aparatului urinar şi genital masculin
Lucrări practice
Examenul obiectiv al aparatului uro-genital
Prezentări de bolnavi cu semne, simptome şi sindroame urologice
Tuşeul rectal (prostata normală, adenom, cancer prostatic)
Cateterismuî uretro-vezical
Puncţia vezicală suprapubiană
Recoltarea urinei pentru urocultură (la femeie şi la bărbat) Laborator de bacteriologic (urocultură B.
K., secreţie uretrală) Metode de cercetare a B. Koch (examen direct, culturi) Citoscopia şi
uretrocistoscopia (uretra + vezica normală şi patologică) Echografia aparatului urinar
Radiologia aparatului urinar (RRVS, UIV, cistografie, uretrocistografie, U>P>R>, arteriografie,
flebografie)
Tomografia computerizată a aparatului urinar şi R. M. N.
Explorări izotopice (nefroscintigrama, nefrograma izotopică, scintigrama osoasă)
Hemodializa
Noţiuni elementare de endourologie supravezicală (uretroscop, nefroscop) Noţiuni elementare de
ESWL şi Laser
Aspecte terapeurice (pentru colica renală, tulburări micţionale, retenţie completă de urină, hematurie)
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 20 ore -
stagiu 52 ore)
OFTALMOLOGIE
79
Curs

Anatomia şi fiziologia aparatului vizual Refracţia oculară Inflamaţiile ochiului Inflamaţiile anexelor
oculare Oftalmooncologie Traumatologia în oftalmologie Patologia cristalinului; glaucoamele
Afecţiuni ale motilităţii oculare Boli vascualre ale retinei
LUCRĂRI PRACTICE
Examenul acuităţii oculare; examenul simţului luminos. Determinarea obiectivă a refracţiei
Determinarea subiectivă a refracţiei. Lentile corectoare Examenul câmpului vizual. Determinarea
simţului cromatic.
Examenul la lumina zilei a anezelor globului ocular. Exoftalmometria. Examinarea conjuctivitei.
Explorarea căilor lacrimale. Examinarea pleoapei.
Examenul la lumina zilei a globului ocular. Examenul corneei, camerei anterioare, iris, orificiu
pupilar, cristalin
Examen biomicroscopic, luminat lateral al polului anterior al globului ocular
Patologia corneei, sclerei, prezentare de cazuri
Patologia uveei, cristalin-prezentare de cazuri
Patologia tensiunii oculare-prezentare de cazuri
Examinarea fundului de ochi-oftalmoscopia
Patologia fundului de ochi, prezentare de cazuri
Urgenţe medi co-chirurgicale - oftalmologice
Noţiuni de terapie oftalmologică
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 16 ore -
lucrări practice 32 ore)
NEUROLOGIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE
80
1 semestru (curs 54 ore - stagiu 71 ore)
Tulburări ale conştientei Tumorile cerebrale
Accidente vasculare cerebrale ischemice Accidente vasculare cerebrale hemoragice Epilepsia
Neuroinfecţii
Boli inflamatorii şi degenerative Traumatiseme cranio vertebrale Investigaţii neurologice
Neurochirurgie
Lucrările practice
Anamneză, atitudinii particulare, sindromul meningeal
Examenul motilităţii, mişcări active segmentare, forţa musculară segmentară, probe pareză
Tonusul muscular, mişcări pasive
Coordonarea
Mişcări involuntare
Reflexe normale şi patologice
Sensibilitatea
Nervii cranieni
Nervii periferici
Tulburări vegetative
Tulburări de limbaj
Praxia
Examen psihic
Examinarea unui bolnav cu conştienta abolită
Demonstraţii clinice
Bolnavi cu accidente vasculare cerebrale,
Boala Parkinson,
Coreea
Scleroza multiplă Ataxii cerebrale
Polineuropatii, poliradiculonevrite Boli musculare Tumori cerebrale

Sindroame de compresie medulară Investigaţii paraclinice în neurologie
BOLI INFECŢIOASE
PROGRAMA ANALITICĂ 1 semestru (curs 52 ore - stagiu 1 ore)
Curs
1. Durata modulului de boli infecţioase, în actuala structură a programului pentru anul V medicină
generală este de 6 săptămâni. în acest interval se asigură:
a) Stagiu clinic - zilnic 5 zile pe săptămână, cu un total de 30 de zile, între orele 8 şi 12.
b) Curs de boli infecţioase - în nr. de 20 de prelegeri a 2 ore odată, programat în primele 4 săptămâni
ale modulului zilnic între orele 12-14.
Sunt posibile unele modificări de program în situaţii particulare.
2. în timpul stadiului fiecare grupă de studenţi este repartizată unui cadru didactic şi fiecare student
primeşte în îngrijire directă 1-3 paturi (în funcţie de spaţiul existent). Astfel se asigură condiţiile ca
studenţii să participe direct la activitatea de diagnostic şi tratament. Studenţii participă la vizita
medicului şef de secţie şi a şefului clinicii în sectorul respectiv. După epuizarea activităţii zilnice din
propriul sector, studenţii se deplasează cu îndrumătorul grupei în alte secţii unde li se prezintă alte
cazuri de boli transmisibile. Fiecare student este încurajat să completeze fişa de observaţie, să scrie
evoluţia, să participe la investigaţii, la discuţia cazurilor. Nu li se cere să execute manevre terapeutice
sau diagnostic cu risc de contaminare.
3. Cursurile încep cu o scurtă prezentare asupra riscurilor de infecţie în secţie şi instructaj individual.
Tematica cursurilor este următoarea:
Importanţa cunoaşterii bolilor infecţioase, în activitatea medicului curant în ambulator şi servicii cu
paturi.
Procesul infecţios. Etiologie, patogenie. Rolul factorilor favorizanţi.
Mijloace de apărare la infecţie. Bariere naturale, apărare nespecifică şi specifică, umorală şi celulară.
Mecanisme de reglare.
Sindroame de deficienţă imună SIDA.
Diagnosticul bolilor infecţioase. Febra, sindromul inflamator, etapele de diagnostic. Tratamentul
bolilor infecţioase (igienodietetic, patogenie, imun).
Tratamentul etiologic. Antibiotice şi chimioterapice (prezentare pe clase cu proprietăţi, doze, indicaţii,
efecte adverse şi contraindicaţi). Reguli generale de alegere a tratamentului, asociaţii, scheme de
tratament (metoda clasică, metoda discontinuă). Preparate anticirale. Preparate antimicotice.
81
Angine (etiologie, diagnostic, complicaţii, tratament). Scarlatina (etiopatogenie, clinică, complicaţii,
tratament).
Rubeola. Rubeola nonatrium. Rujeola. Oreionul. Pentru fiecare se prezintă clinica, diagnosticul,
complicaţiile, profilaxia şi tratamentul).
Varicela - Zona (etiologie, clinică, diagnostic, complicaţii tratament). Difterie (etiopatogenie, clinică,
diagnostic, complicaţii, profilaxie şi tratament).
Mononucleoza infecţioasă (etiopatogenie, clinică, diagnostic, profilaxie, tratament). Meningite,
sindromul meningean. Meningite virale (etiologie, clinică, diagnostic, tratament).
Meningitele bacteriene (purulente) şi turbeculoase (etiologie, clinică, diagnostic, profilaxie, tratament,
complicaţii).
Tuşea convulsivă (etiopatogenie, clinică, complicaţii, profilaxie şi tratament). Viroze respiratorii.
Pneumonii acute infecţioase. Gripa (etiopatogenie, clinică, complicaţii, profilaxie, tratament)
Boli cu transmisie digestivă (etiologie). Patogenia sindromului diareic infecţios acut. Toxiinfecţii
alimentare. Boutismul (clinică, diagnostic, profilaxie, tratament).
Holera. Dezinteria bacilară (etiopatogenie, clinică, diagnostic, complicaţii, profilaxie, tratament).
Febra tifoidă (etiopatogenie, clinică diagnostic, complicaţii, profilaxie, tratament). Poliomielita
(etiopatogenie, clinică, diagnostic, complicaţii, profilaxie, tratament).
Hepatite acute virale etiopatogenie. Hepatita cu virus A (clinică, diagnostic, tratament).

Hepatitele acute şi cronice B, C, D, E şi altele. Coma hepatică acută (etiopategenie, clinică, diagnostic,
tratament).
Septicemii (etiopategenie, clinică, diagnostic, tratament). Leptospiroze (etiopategenie, clinică,
diagnostic, tratament). Antraxul (etiopategenie, clinică, diagnostic, tratament, profilaxie).
Tetanosul (etiopategenie, clinică, diagnostic, tratament).
82
EPIDEMIOLOGIE
82
Curs
• Introducere, evoluţia conceptului; definiţii cronologice-comparativ; ştiinţă a medicinii preventive şi
a sănătăţii publice.
• Metode de investigare în epidemiologia fenomenelor morbide ce apar într-o colectivitate (boli
transmisibile, cronice).
• Proces epidemiologie, infecţios, focar epidemic, focar infecţios;
• Structura procesului epidemiologie: factorii determinanţi/factori de risc (sursa, atributele sursei,
sediul portajului reprezentarea sursei, focalitate naturală).
• Mod-căi de transmitere; contaminare-decontaminare. Transmitere directă / indirectă; rolul aerului,
apei, solului, alimentelor, obiectelor, instrumentarului medical, mâinilor, vectorilor în transmitere
(definiţii, pondere, mecanisme, importanţă epidemiologică, aprecierea riscului de transmitere, măsuri
de limitare, metodă de control a gradului de contaminare a căii).
• Receptivitate / rezistenţa organismului. Definiţii, semnificaţii, rezistenţa nespecifică-componente;
rezistenţa specifică, umorală şi celuiară, pondere, exemplificări; reacţia imună, versus protecţia
imună; metode de testare a receptivităţii (I. ds., seroepidemiologie).
• Indicatori ai receptivităţii în bolile transmisibile (generali, individuali, măsuri). Clasificarea
imunităţii.
• Factorii favorizanţi-dinamizatori ai procesului epidemiologie naturali, socio-economici-condiţii de
viaţă şi de muncă, exemplificări, patologie geografică, sezonieră.
• Forme de manifestare ale procesului epidemiologie. Criterii generale de definire (frecvenţa de
apariţie, letalitatea, contagiozitate, difuzibilitate, sezonalitate, peridiocitate).
• Forme de manifestare ale procesului epidemiologie. Criterii generale de definire. Manifestare
sporadică, endemică, epidemică, pandemică (definiţii, conţinut, semnificaţie; tipuri de epidemii-
caracteristici).
• Supravegherea epidemiologică (cunoaştere, colectarea datelor, prelucrare, analiză-interpretare,
difuzarea rezultatelor, măsuri) în bolile transmisibile.
• Hepatite virale acute
- Enumerarea caracteristici hepatitelor virale cu transmisie fecal orală (A, E)
- Hepatita B, C, Delta, G.
- agent etiologic, morfologie sumară, structura antigenică, dinamica apariţiei anticorpilor; tipuri de
reacţii ale gazdei; ponderea epidemiologică a diferitelor forme de manifestare; diagnostic serologic -
principii.
- Răspândire, morbiditate, rezervor, risc de portaj, sediul portajului, prevalentă şi incidenţă;
transmisie parenterală, verticală/perinatală, neparentală.
- Receptivitate, factori favorizanţi; riscul profesional (cu referire la personalul medico sanitar;
profilaxie, vaccinuri-vaccinarea, durata imunizării, scheme de administrare, titru protector.
• HIV
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 12 ore -
lucrări practice 12 ore)
- Agenţi etiologici, morfologie sumară, structura antigenică, dinamica apariţiei anticorpilor,
diagnostic viro-serologic (principii). Etape de evoluţie (enumerare). Răspândire (tipuri, pe zone
geografice-caracteristici), prevalentă/incidenţă, sediul portajului contagiozitate, difuziune, rezervor.
Căi de transmitere (heterohomo-bisexuali; vertical/perinatal, parental; factori de risc demografici şi

favorizanţi, comportamentali. Riscul profesional de transmitere (intervenţii invazive: stomatologice,
chirurgicale, etc. Supraveghere epidemiologică, tendinţe de rpândire a infecţiei, boala. Metode de
obţinere a serurilor (etică, respectarea secretului profesional, etc).
Epidemiologie, prevenţie, măsuri faţă de bolnav, contacţi şi mediu (f. tofoidă, Diz. bacilară, T.I.A.,
poliomielita).
Idem, inf. streptococice, difterice, tuse convulsivă, meningită meningococică. Idem, rujeolă, rubeola,
gripă, parotidită epidemică. Leptospiroze
Lucrări practice
Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă.
- Ancheta epidemiologică preliminară
- Ancheta epidemiologică definitivă.
- Tehnica întocmirii anchetei epidemiologice.
- Măsuri pentru îngrădirea şi lichidarea focarului epidemiologie declarat.
- Urmărirea focarului epidemiogen infecţios până la lichidare. Imunoprofilaxia artificială activă.
- Calendarul de vaccinări profilactice obligatorii.
- Vaccinarea BCG.
- Vaccinarea antihepatică B
- Vaccinarea antirujeolică.
- Vaccinarea antipoliomieliticâ.
- Vaccinarea antitetanică.
- Vaccinarea antipertusis.
- Metode de evaluare a eficacităţii vaccinurilor şi a acţiunilor de vaccinare. Imunoprofilaxia artificială
pasivă.
- Principii de seroprofilaxie
- seruri imune folosite în practica epidemiologică
- Principii de imunoglobulinoprofilaxie
- Utilizarea imunoglobulinelor în infecţii bacteriene şi virale.
Planul de măsuri antiepidemice în focarul de boli transmisibile cu poartă de intrare respiratorie.
- Scarlatina şi angina streptococică cu streptococ beta hemolitic grup A
- Difteria
Planul de măsuri antiepidemice în focarul de boli transmisibile cu poarte intrare digestivă
- febra tifoidă
- Dizenteria
- Toxiinfecţiile alimentare
- Hepatitele virale Decontaminarea
- Metode şi mijloace de decontaminare: mecanice, fizice şi chimice
- Sterilizarea
83
ENDOCRINOLOGIE PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1
semestru (curs 25 ore - stagiu 50 ore)
Curs
Sistemul endocrin, glandele endocrine - noţiuni introductive
- Hormonii, structură, transport, metabolism, mecanism de acţiune;
- Receptorii endocrini: structură, reglare;
- Sisteme de reglare endocrină.
Neuroendocrinologie - neurosecreţiile sistemului hipotalamohipofizar Hipotalamus - anatomie,
fiziologie
- Patologia hipotalamică
=> diabetul insipid
=> sindromul secreţiei inadecvate de AND => sindromul de izolare hipofizară Adenohipofiza
- anatomie

- hormonologie (structură, mecanisme de acţiune reglare) Empthy sella sindrome
Adenoamele hipofisare
- clasificare
- clinica sd. tumoral hipofizar
- diagnostic, tratament
- Patologia hipersecreţiei de GH; actomegalia, gigantismul, gigante-aczomegalia
- Patologia hipersecreţiei de prolactină Insuficienţa hipofizară a adultului
- Clasificare, diagnostic, tratament
- Nanismele endoctine - clasificare
- Nanismul hipofizar: diagnostic, tratament Tiroide
- anatomie
- hormologie biosinteză mod de acţiune, reglare
Hiperfuncţia tiroidiană - tireotoxicozele: clasificare etiopatogenie, clinică diagnostic, tratament
Hiperfuncţia tiroidiană: clasificare etiopatogenie, clinică diagnostic, tratament Paratiroidele:
anatomie; fiziologie.
Homeostazia fosfo-calcică (vitamina D3, parathormonul, calcitonina) Hipofuncţia paratiroidiană
Hiperfuncţia paratiroidiană
Osteoporom endocrină: clasificare, diagnostic, tratamen
HTA endocrină - particularităţi clinice, diagnostice şi teraputice în diverse boli endocrine
Corticosuprarenale: anatomie; hormonologie: biosinteză, acţiune, reglare
Sindromul suprareno-metabolic Cushing: clasificare etiopatogenie, clinică diagnostic,
tratament
84
Sindromul adrenogenital: forme clinice, diagnostic, tratament Hiperaldosteronismul primar
Insuficienţa corticosuprarenală primară şi secundară, cronică şi acută Medulosuprarenală: anatomie;
fiziologie Feoctomocinomul - clinică diagnostic, tratament Sindromul de neoplazie endocrină
multiplă
Procesul de sexualitare normală şi patologică: etape: pubertatea normală şi patologică; menopauza
Gonade: anatomie; hormonologie
Patologia gonală: insuficienţa ovariană şi testiculră
Infertilitatea endocrină
Lucrări practice
Lucrările practice se vor desfăşura sub formă de prezentare de bolnavi de către cadrele didactice
(demonstraţii) şin examinarea de studenţi a bolnavilor în clinică. Se va urmări ca fiecare student să-şi
însuşească deprinderea de a examina independent un bolnav endocrin, să redacteze foaia de
observaţie specifică clinicii de endocrinologie, să recomande tratamentul, să cunoască evoluţia
bolnavului.
în cadrul lucrărilor practice se vor aplica în clinică cunoştinţele necesare medicului de medicină
generală despre bolile endocrine predate la curs. Bolile hipotalamusului şi hipofizei
- Diabetul insipid (forme clinice)
- Sindromul de secreţie inadecvată de vasopresină
- Sindromul tumoral hipofizar (micro şi macroprolactinomul, tumora secretară de GH, tumora
iatrogenă cortiocopă post-suprarenalectomie, tumora hiposecretantă şi nesecretantă).
- Acromegalia (sindromul hipersomatotrop al adultului)
- Gigantismul şi hipertrofiliile staturale
- Microsomia hipofizară (nanismul hipofizar), insuficienţa hipofizară plurihormonală prepubertară şi
pubertară.
- Sindromul hiperprolactinie al femeii şi bărbatului
- Insuficienţa hipofizară postpartum (sindromul Sheechan)
- Insuficienţa hipofizară iatrogenă (posthipofizectomia post implant izotopic).
- Empthy sella sindrom

- Sindromul de izolare hipofizară
- Craniofaringiomul Bolile tiroidei
- Guşa endemică oligosimptomatică, endocrinopată, cretinism endemic.
- Guşa nodulară netoxică (nodul solitar, plurinodular)
- Boala Graves Basedow
- Hipertiroidismul neexoftalmic (hipertiroidic, adenomul toxic tiroidian, tirectoxicoza, coma
tirectoxică).
- Mixedemul congenital şi infantil
- Mixedemul adultului (autoimun, posttiroidectomie, post tratament cu iod radioactiv).
- Hipertiroidia infantilă şi a adultului.
- Tiroidia acută, subacută şi cronică.
- Cancerul tiroidian
85
Bolile paratiroidiene
- Hiparatiroidismul (tetania cronică idiopatică şi iatrogenă)
- Hiparatiroidismul primar Bolile catecolaminice
- Feocromocitomul (sindromul hipercatecholaminic tumoral) Bolile corticosuprarenalei
- Insuficienţa corticasuprarenală cronică primară (boala Addison)
- Sindromul şi boala Cushing (sindromul hipercortisolic)
- Sindromul hipercortisolic reactiv (hipercorticismul)
- Sindromul hipercortisolic indus prin corticoterapie (sindrom Cushing iatrogen).
- Sindromul adrenogenital (hiperplazia congenitală virilizantă a corticosuprarenalei).
- Sindromul tumoral corticosuprarenal cu virilizare.
- Hirsutismul corticosuprarenal, hipertricoza, acneea şi seboreea.
- Hiperaldosteronismul primar şi secundar. Bolile ovariene
- Intersexualitatea (pseudohermafroditismul feminin)
- Pubertatea feminină normală şi întârziată
- Pubertatea precoce, pseudopubertatea precoce feminină
- Agenezia ovariană (sindrom Turner)
- Sindromul ovarelor polichistice şi hirsutismul ovarian
- Insuficienţa ovariană a femeii în perioada de fertilitate dereglările ciclului menstrual, ciclul
menstrual anovulatoriu, amenoreea secundară.
- Infertiîitatea feminină, concepţia indusă hormonal, sarcina fiziologică, dereglările hormonale ale
sarcinii.
- Afecţiunile glandei mamare, telarha precoce, micromastia, anisomastia, macromastia, galactoreea,
displazia mamară benignă, cancerul mamar.
- Hiperestrogenismul, mastosa hiperestrogenică, sindromul premenstrual.
- Sindromul endocrin al involuţiei ovariene, menopauza, postmenopauza, senescenţa. Bolile
testiculare
- Intersexualitatea (pseudohermafroditismul masculin).
- Pubertatea masculină normală şi întârziată.
- Pubertatea precoce şi pseudopubertatea precoce masculină.
- Criptorhidia, agenezia testiculară, ginecomastia, pseudoginecomastia.
- Sindromul de disgenezie testiculară (Klinefelter).
- Sindromul testiculului feminizant.
- Insuficienţa testiculară a adultului (hormonogenezei şi spermatogenezei).
- Sindromul dereglării dinamice secuale.
- Infertiîitatea masculină, fertilitatea indusă hormonal
- Climacteriul, postclimateriul masculin şi senescenţa.
85
DIABET

86
Curs
Diabetul zaharat. Clasificare. Clinică. Diagnostic.
Etiopatogenia diabetului zaharat de tip I.
Etiopatogenia diabetului zaharat de tip II.
Complicaţiile acute ale diabetului zaharat.
Complicaţiile cronice ale diabetului zaharat. Clinică. Tratament.
Tratamentul antidiabetic.
Tratamentul insulinic în diabet.
Tatamentul antidiabetic oral.
Hipoglicemiile.
Obezitatea. Etiopatogenie.
Obezitatea. Complicaţii.
Obezitatea. Tratament.
Hiperuricemii gută. Patogenie. Tratament.
Hiperlipoproteinemiile. Clinică. Tratament.
TEMATICA STUDENŢI ANUL V
Fiziologia matebolismului hidraţilor de carbon şi reglarea homeostazei glicemiei.
Diabetul zaharat. Definiţie. Diagnostic. Clasificare. Forme clinice.
Etiopatogenia diabetului tip II.
Etiopatogenia diabetului zaharat tip I.
Tratamentul diabetic.
Tratamentul insulinic.
Complicaţii cronice: Clinică
Complicaţii cronice: Tratament
Inter-relaţia cu echilibrul metabolic.
Tratamentul oral.
Hipoglicemiile.
Hipoglicemia severă în diabet.
Complicaţii acute: Cetoacidoza diabetică; Coma hipersomolară ăi acidoza lactică. Particularităţi
anamnestice şi de examne clinic la pacientul cu diabet zaharat. Educaţia în diabet.
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 32 ore -
lucrări practice 32 ore)
SĂNĂTATE PUBLICĂ SI MANAGEMENT
PROGRAMA ANALITICĂ 1 semestru (curs 32 ore - lucrări practice 32 ore)
OBIECTIVE PEDAGOGICE GENERALE
La sfârşitul cursului studenţii vor fi capabili:
- Să descrie sistemul curent de informaţii socio-demografice şi sanitare privind starea de sănătate şi
serviciile de sănătate.
- Să utilizeze date cantitative şi calitative pentru descrierea, analiza şi supravegherea sănătăţii publice.
- Să se familiarizeze cu principalele metode utilizate în identificarea şi ierarhizarea problemelor de
sănătate.
- Să aleagă strategii pertinente de prevenire şi combatere a bolilor, folosind criterii epidemiologice şi
economice.
- Să cunoască natura, finanţarea, organizarea şi modul de operare a sistemului serviciilor de sănătate.
- Să se familiarizeze cu principalele metode de evaluare medicală şi economică a programelor şi
serviciilor de sănătate.
- Să se familiarizeze cu funcţiile, principiile şi specificul managementului serviciilor de sănătate.
TEMATICA CURSULUI
Starea de sănătate
- Bazele etice ale sănătăţii publice

- Identificarea şi stabilirea priorităţilor în sănătatea publică
- Natalitatea, fertilitatea, planificarea familială
- Mortalitatea (rate brute şi rate de mortalitate specifice pe cauze)
- Morbiditatea şi consecinţele ei. Proiectarea şi utilizarea examenelor medicale de masă pentru
măsurarea ei
- Anchetele epidemiologice descriptive în sănătatea publică
- Anchetele epidemiologice analitice şi de intervenţie în sănătatea publică Promovarea sănătăţii şi
medicina preventivă
- Strategii preventive
- Educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii
- Screening-ul şi examenle de prevalentă
- Problematica medico-socială a grupelor de populaţie vulnerabile Servicii de sănătate şi management
- Rolul şi principiile managementului aplicate la serviciile de sănătate
- Finanţarea serviciilor de sănătate
- Economie sanitară şi metode de evaluare economică a serviciilor de sănătate
- Asigurarea calităţii serviciilor de sănătate - principii şi plicabilitate
- Sisteme de sănătate şi reforma lor
TEMATICA LURCĂRILOR PRACTICE
Noţiuni de statistică descriptivă - tabele şi grafice.
87
Informaţii şi indicatori în epidemiologia sănătăţii publice.
Notificarea naşterilor, măsurarea şi analiza natalităţii, fertilităţii şi mortalităţii.
Notificarea deceselor, măsurarea mortalităţii generale.
Metode de analiză a mortalităţii generale - comparare, standardizare.
Metode de analiză a mortalităţii infantile.
Proiectarea diferitelor tipuri de anchete epidemiologicer.
Alegerea tipului de anchetă epidemiologică adecvat pentru verificarea unei ipostaze epidemiologice.
Măsurarea şi analiza riscurilor în anchetele epidemiologice, analitice.
Validarea şi predicţia în probele de screening şi de diagnostic.
Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate.
Modalităţi de plată a medicului.
Elaborarea unui proiect.
Cercetări clinice randomizate.
Metode de comunicaţie în promovarea sănătăţii.
Marketing social în promovarea sănătăţii.
METODE PEDAGOGICE
Curs magistral.
Lucrări practice de laborator - inclusiv utilizarea calculatorului ca facilitator al procesului de învăţare.
Lucrări practice în teren - identificarea şi repere de probleme.
METODE DE EVALUARE
Evaluarea formativă: întrebări de control, lucrări scrise de control, întocmirea şi prezentarea de
referate din literatura de specialitate.
Evaluarea finală: examen scris cu întrebări, cu răspunsuri multiple şi deschise.
87
PEDIATRIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR 1 semestru (curs 90 ore - stagiu 210 ore)
Curs
• Creşterea şi dezvoltarea
- Definiţie, factori care modelează creşterea şi dezvoltarea
- Creşterea somatică (intrauterină, posnatală, curbe de creştere)
- Dezvoltarea psihomotorie

- Principalele perturbări ale creşterii
• Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos 2 cursuri (4 ore)
- Necesităţile de macro- şi micronutrienţi la diverse vârste
- Alimentaţia sugarului: alimentaţia naturală, artificială şi mixtă. Diversificarea.
- Alimentaţia copilului în afara perioadei de sugar
- Preparate dietetice de lapte în alimentaţia sugarului (formule \"adaptate\" şi \"semiadaptate\", formule
speciale)
- Evaluarea dietei sugarului şi copilului sănătos
• Nou-născutul normal şi patologic 2 cursuri (4 ore)
- Nou-născutul euponderal şi cu greutate mică la naştere. Macrosomia la naştere
- Nou-născutul la termen (examen clinic şi neurologic, adaptarea la viaţa extrauterină, incidente
fiziologice, îngrijire)
- Prematuritatea-particularităţi morfo-fiziologice, etiologice, clasificare, complicaţii, îngrijire
- Nou-născutul dismatur: etiologie, particularităţi morfo-funcţionale, îngrijire, complicaţii
- Asfixia la naştere şi resurcitarea cardio-respiratorie a nou-născutului
- Icterele nou-născutului
- Detresele respiratorii neonatale. Detresa respiratorie idiopatică-etiopatogenie, tablou clinic,
explorare, profilaxie şi tratament, complicaţii, evoluţie naturală
- Infecţiile nou-năsutului (bacteriene, sd. Torch)
• Patologia respiratorie a sugarului şi copilului 5 cursuri (10 ore)
- Infecţiile căilor aeriene superioare: rinofaringite acute, rinoadenopatia acută, anghinele acute,
epiglitita, laringotraheobronşita acută virală, crupul spasmodic, laringotraheobronşita acută
baceriană. Otite şi otomastoidite
- Penumonii virale
- Pneumonii bacteriene - etiologie, diagnostic
- Pneumonia penumococică. Stafilococia pleuropulmonară. Bronhopneumonia
- Astmul bronşic la sugar şi copil
• Patologia cardiovasculară a sugarului şi copulului 4 cursuri (8 ore)
- Maladii congenitale de cord necianogene:DSV, DSA, PCA
- Maladii congenitale de cord cianogene: teralogia Fallot, transpoziţia marilor vase
- Coarctaţia de aortă. Sindromul hipoplaziei cordului stâng
- Insuficienţa cardiacă
- Şocul
• Patologia digestivă a sugarului şi copilului 4 cursuri (8 ore)
- Boala diareică acută simplă
88
- Boala diareică acută cu deshidratare
- Diarei cronice şi sindroame de malsorbţie (intoleranţele congenitale şi câştigate la dizaharide,
celiachia şi mucoviscidoza, diareile cronice nespecifice)
Patologia hematologică a sugarului şi copilului 13 cursuri (26 ore)
- Anemia hipocromă hiposidermică
- Anemia macrocitară
- Anemii hemolitice congenitale şi dobândite
- Anemii aplazice
- Leucemia acută limfoblastică
- Leucemia acută nonlimfoblastică
- Trombocitopenii şi trombocitopatii
- Boala Hodgkin
- Limfoame maligne nonhodgkiniene
- Purpure vasculare
- Hemofiliile

- Histiocitoza X
Patologia reno-urinară a sugarului şi copilului 5 cursuri (10 ore)
- Glomerulonefritele acute postinfecţioase
- Sindromul nefrotic
- Malformaţii urinare, refluxul vezico-ureteral şi infecţiile urinare
- Insuficienţa renală acută
- Insuficienţa renală cronică
Patologia nutriţională a sugarului şi copilului 4 cursuri (8 ore)
- Malnutriţia proteinică şi protein-energetică
- Rahitismul carenţial - Tetania rahitogenă
Patologia genetică - boli ereditare de metabolism 2 cursuri (4 ore)
- Anomalii cromozomiale. Sd.Down (trisomia 21) Sd. Turner (XO)
- Diagnosticul în bolile ereditare de metabolism
- Glicogenoze. Boli de tezaurizare lipidică. Fenilcetonuria Intoxicaţii acute (accidentele şi
medicamentoase) 2 cursuri (4 ore)
- Principii de farmacocinetică a toxinelor la copil
- Diagnostic clinic şi paraclinic în intoxicaţii
- Intoxicaţia cu hidrocarburi volatile
- Intoxicaţia cu substanţe organofosforice şi organoclorurate. Intoxicaţia cu plumb
- Intoxicaţia cu ciuperci. Intoxicaţia cu aspirină. Intoxicaţia cu Miofilin. Intoxicaţia cu beladonă.
Intoxicaţia cu deprimante ale SNC
- Primul ajutor în intoxicaţii.
- Tratamentul în intoxicaţii (principii generale, antidoturi, tehnici de epurare a toxicelor) Infecţia HIV
- SIDA pediatrică 1 curs (2 ore)
89
CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI
1 semestru (curs 16 ore - stagiu 34 ore) Curs
Fisuri labio-velo-palatine. Meningoencefaloce. Malformaţiile regiunii cervicale: chiste fistule
hemangioame, limfamgioame, torticolis Malformaţiile esofagiene. Herniile difragmatice.
Stenoza hipertrofică de pilor. Ocluzii intestinale congenitale: malformaţii duodenale, intestinale,
peritonita meconială, ileusul meconial.
Afecţiunlile regiunii oblilicale; hernia ombilicală, omfalocel, gastroschizis, diverticul Meckel
Megacolonul congenital. Malformaţiile ano-rectale.
Invaginaţia intestinală. Apendicita acută. Limfadenita mexenterică. Peritonitele acute primitive
Traumatismele abdominale. Corpii străini ai tubului digestiv
Malformaţii şi tumori renale. Malformaţii uretrale şi vezicale. Refluxul vezico-uretral. Malformaţii
obstructive subvezicale
Malformaţii ale organelor genitale la băieţi: hipospadiasul, epspadiasul. Malformaţiile organelor
genitale la fete
Patologia canalului perito-vaginal; hernia inghinală, hidrocelul, chistul de cordon, testiculul
necoborât
Malformaţii congenitale ale aparatului locomotor. Distrofii osoase şi osteocondropatii Tumorile
osoase benigne şi maligne. Tuberculoza osteo-articulară la copil. Osteomielita Luxaţia congenitală de
şold. Piciorul strâmb congenital
Particularităţile traumatologice osteo-articulare la copil. Fracturile obstetricale. Fracturile membrelor
la copil.
89
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE
PROGRAMA ANALITICĂ 1 semestru (curs 70 ore - stagiu 180 ore)
OBSTETRICA
Obstretica fiziologică Obiectul, istoricul şi evoluţia disciplinei. Generalităţi:

- Morfologia aparatului genitale feminin:
=> Noţiuni de embriologie
=> Anatomia, histologia şi funcţiile ovarului
Anatomia, histologia şi fiziologia uterului => Anatomia, histologia şi fiziologia trompelor =>
Anatomia, histologia şi fiziologia vaginului => Anatomia , histologia şi fiziologia vulvei =>
Vascularizaţia aparatului genital feminin => Intervaţia aparatului genital feminin Caracterele
fundamentale ale reproducerii umane:
- Elemente sexuale:
=> Spermatozoidul şi spermatogeneza
=> Ovarul şi ovogeneza
=> Ovulaţia
=> Fecundaţia
=> Migraţia
=> Nidaţia
- Dezvoltarea morfofuncţională a oului la diferite vârste ale sarcinii până la termen:
=> Embriogeneza
=> Organogeneza, oul uman la diferite vârste ale sarcinii
- Oul la termen: învelişul (membranele cu placenta) şi conţinutul (cordonul ombilical, lichidul
amniotic şi fătul)
=> învelişul
* Membranele oului
* Placenta, morfofiziologia placentei => Conţinutul
* Cordonul ombilica
* Lichidul amniotic
* Fătul:
1. Fătul la termen din punct de vedere obstetrical
2. Legile acomodării fătului în uter
3. Prezentaţii şi poziţii
- Modificări morfofuncţionale ale organismului uman în cursul sarcinii:
=> Modificări generale
=> Modificări locale, morfofiziologia uterului gravid => Contracţia uterină
- Definiţia, semnele şi diagnosticul de sarcină:
90
=> Diagnosticul clinic de sarcină
Diagnosticul de laborator, investigaţii paraclinice, constantele biologice sarcină
=> Consultaţia prenatală în identificarea şu urmărirea sarcinii cu risc crescut
- Bazinul obstetrical:
=> Bazinul osos => Bazinul moale Parturiţia:
- Generalităţi
- Fiziologia travaliului:
=> Determinismul travaliului
=> Fenomenele de bază ale naşterii
- Clinica travaliului:
=> Cadrul nosologic. Pretravaliul
=> Perioadele naşterii
=> Mecanismul naşterii
=s> Conduita în naşterea normală. Partograma
=> Analgezia obstetricală
=> Primele îngrijiri acordate nou-născutului
- Naşterea în diferite prezentaţii şi poziţii:
=> Prezentaţia craniană

=> Prezentaţiile craniene deflectate
=> Prezentaţia pelviană
=> Prezentaţia transversală
- Sarcina gemelară şi multiplă
- Delivrenţa
- Lăuzia fiziologică. Igiena sarcinii. Obstretică patologică
Patologia maternă asociată sarcinii:
- Cardiopatiile şi sarcina
- Bolile respiratorii şi sarcina
- Bolile renale şi sarcina
- Bolile endocrine şi sarcina
- Bolile infecţioase şi sarcina
- Bolile hematologice şi sarcina
- Sarcina cu risc prin factorii materni de ordin general. Bolile proprii gestaţiei, patologia specifică
sarcinii: Disgravidiile
- Disgravidiile precoce
- Disgravidia tardivă (hipertensiunea de sarcină) Hemoragiile în sarcină
- Hemoragiile din prima parte a sarcinii
- Hemoragiile din a doua jumătate a sarcinii şi travaliul Anomaliile de durată a gestaţie:
- Naşterea spontană
- Sarcina prelungită Patologia parturitei:
91
- Distocia de dinamică şi distocia de dilataţie
- Distocii osoase (bazinele viciate)
- Sindromul simfizei dureroase Patologia produsului de concepţie:
- Patologia anexelor fetale
- Incompatibilităţile sanguine şi sarcina
- Hipotrofia fetală
- Suferinţă fetală
- Traumatismul ostetrical al nou-născutului
- Moartea intrauterină a fătului
- Reanimarea şi terapia intensivă a nou-născutului
- Conceptul de medicină perinatală Lăuzia patologică Complicaţiile grave în obstetrică
- Şocul în obstetrică
- Mortalitatea maternă în obstetrică Manevre şi intervenţii chirurgicale în obstetrică
GINECOLOGIA
Partea generală
- Introducere. Locul ginecologiei în contextul medicinei moderne
- Marile simptome de orientare în diagnosticul maladiilor genitale: durerea, hemoragia, leucoreea
- Examenul obiectiv
- Metode de explorare ginecologică
- Sânul
Fiziopatologia reproductivă. Patologie ginecologică
- Fiziopatologia aparatului genital feminin. Ginadostatul. Axul hipotalamo-hipofîzo-ovarian.
- Ciclurile sexuale. Ciclul mentrual. Menstruaţia
- Tulburările de flux menstrual:
=> Tulburări prin insuficienţă de flux menstrual => Tulburări prin exces de flux menstrual
- Fiziologia şi fiziopatologia etapelor biologice din viaţa femeii:
Pubertatea => Menopauza
- Tulburări de sensibilitate ale aparatului genital

- Embriogeneza şi malformaţiile principale ale aparatului genito-mamar. Noţiuni de patologie
genetică. Obiectul şi importanţa sfatului genetic.
- Prolapsul genital. Incontinenţa de urină la efort.
- Inflamaţiile aparatului genital feminin:
=> Vulvovaginitele
=> Inflamaţiile utero-genitale
=> Virozele genitale
- Tuberculoza genitală la femeie.
- Patologia necanceroasă a colului uterin.
92
- Sarcina extrauterină.
- Fibromul uterin.
- Endometrioza.
- Sterilitatea conjugală.
- Contracepţia.
- Noţiuni de ginecologie infantilă şi a adolescenţei.
- Sexualitatea normală şi patologică. Educaţia sexuală. • Oncologie ginecologică
- Generalităţi
=> Introducere, importanţa problemei. => Etiologie şi patogenie.
=> Prevenirea primară şi secundară a tumorilor maligne.
=> Depistarea şi diagnosticul cancerului genito-mamar, aspecte tehnico-
organizatorice. => Stadializarea cancerului genito-mamar.
- Diagnosticul şi tratamentul cancerului genito-mamar.
=e> Cancerul de col uterin. => Cancerul de corp uterin. => Cancerul ovarian. => Cancerul trompei
uterine. => Cancerul vulvar şi vaginal. => Cancerul mamar.
92
OTO-RINO-LARINGOLOGIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 30 ore -
stagiu 45 ore)
Curs
Anatomia priamidei nazale. Anatomia foselor nazale. Anatomia sinusurilor paranazale. Fiziologia
foselor nazale. Malformaţiile foselor nazale Corpii străini nazali. Rinoliţi.
Traumatismele priamidei nazale şi a sinusurilor paranazale.
Deviaţia septului nazal.
Furunculul nazal.
Hematomul (nazal) septal.
Sindroamele nazale.
Epistaxisul.
Rinite acute banale şi specifice. Rinite cronice banale şi specifice. Sinuzitele acute. Sinuzitele cronice.
Alergia nazală. Polipoza nazală.
Tumori benigne şi maligne ale foselor nazale şi sinusuri paranazale.
Anatomia faringelui.
Fiziologia faringelui.
Malformaţiile faringelui.
Anghinele acute banale şi specifice.
Complicaţiile supurative ale anghinelor acute.
Flegmonul periamigdalin.
Adenoflegmonul laterocervical.
Viscero flegmonul.
Flegmonul retrofaringian.
Anghinele din cadrul sindroamelor hematologice.

Amigdalita cronică, infecţia de focar.
Hipertrofia vegetaţiilor adenoide.
Fibromul nazo-faringian.
Neoplasmul de cavum.
Neoplasmul de amigdalita.
Anatomia laringelui.
Fiziologia laringelui.
Malformaţiile laringelui.
93
Traumatismele laringelui. Corpii străini laringieri. Corpii străini traheo-bronşici. Laringite acute
banale.
Laringite din cursul bolilor infecto-contagioase.
Laringite edematoasă.
Laringite cronice şi specifice.
Tumori benigne ale laringelui.
Tumori maligne ale laringelui.
Dispneea acută de tip laringian.
Traheotomia.
Comiotomia.
Anatomia esofagului.
Fiziologia esofagului.
Esofagite acute şi cronice.
Tumorile esofagului.
Esofagita postcaustică.
Corpii străini esofagieni.
Corpii străini traheobronşici.
Tumorile traheei.
Otitele medii supurate acute.
Otita media supurată cronică simplă sau tubară.
Otita media supurată cronică.
Otomastoidita acută.
Otomastoidita cronică.
Otita catarală acută.
Otita catarală cronică.
Complicaţiile exocraniene ale otomastoiditelor acute şi cronice.
Complicaţiile endocraniene la e totmastoiditelor acute şi cronice.
Labirintita acută circumscrisă.
Labirintita acută difuză.
Labirintitele cronice.
Sindromul Meniere.
Ostoscleroza.
Tuberculoza auriculară.
Sifilisul auricular.
Traumatismele urechii medii şi interne. Tumorile benigne ale urechii. Tumorile maligne ale urechii.
Surdomutitatea. Patologia cervicală Adenopatiile cervicale. Fistulele şi chisturile cervicale. Supuraţiile
cervicale.
Patologia gandelor salivare (parotidită, glande submndibulare).
93
Lucrări practice
• întocmirea foii de observaţie.
• Intrumentarul ORL

• Inspecţia şi palparea în sfera organelor ORL
• Rinoscopiea anterioară. Prezentare caz clinic.
• Rinoscopia anterioară în poziţie orizontală şi oblică.
• Rinoscopia posterioară.
• Tamponamentul nazal anterior.
• Tamponamentul nazal posterior, prezentare de caz.
• Explorarea funcţională a nasului (respiraţie, olfacţie).
• Puncţia sinusului maxilar - Spălătura sinuzală.
• Examenul radiologie al sinusurilor paranazale.
• Semnele clinice ale paraliziei de nerv facial periferic.
• Cavitatea bucală. Examenul vestibulului nazal, dentiţie.
• Examenul limbii. Paralizia de nerv hipoglos.
• Istmul bucofaringian.
• Prezentare caz clinic.
» Laringele - endofaringele.
• Examenul lojii amigdaliene şi boitei palatine.
• Examenul valului palatin şi semnele paraliziei uni/bilaterale a vălului palatin.
• Examenul peretelui posterior al orofaringelui şi semnele paraliziei de nerv glosofaringian.
• Ariile ganglionare cervicale-examen palpatoriu, laringoscopia indirectă.
• Laringele - endolaringele. Prezentare de caz.
• Laringoscopia indirectă.
• Laringoscopia directă.
• Laringoscopia suspendată.
• Tomografia laringelui.
• Esofagoscopie.
• Prezentare de caz.
• Examenul pavilionului urechii.
• Examenul conductului auditiv extern.
• Examenul timpanului.
• Prezentare de caz.
• Otoscopia.
• Corpii străini auriculari. Spălătura auriculară.
• Prezentare caz clinic.
• Examenul funcţiei auditive.
• Examenul acumetriei fonică.
• Examenul acumetriei instrumentale.
• Proba Schwabach.
• Proba Weber.
• Proba Rinne
• Prezentare de cazuri clinice.
• Examenul radiologie în patologia auriculară.
• Alte investigaţii paraclinice.
• Interpretarea audiogramei tonale/laminare.
• Prezentare de cazuri clinice.
94
Examenul funcţional al labirintului posterior,
Probele vestibulare spontane.
Perzentare de caz clinic.
Recapitularea examenului clinic ORL.
Rinoscopie anterioară şi posterioară.
Bucofaringoscopia.

Laringoscopia indirectă.
Otoscopia.
Probele funcţionale ale aparatului acustico-vestibular. Prezentare de cazuri clinice.
95
DERMATOLOGIE
95
Curs
Anatomia. Histologia şi Funcţiile Pielii
Clinica, histopatologia şi fiziopatologia leziunilor elementare cutanate. Viroze cutanate
- Papilomavirusuri umane.
- Herpes virusuri.
- Poxvirusuri.
- Alte virusuri.
- Sindromul Gianotti-Crosti.
- Pitiriazisul rozat. Piodermite
- Stafilococii.
- Streptococii.
- Alte infecţii bacteriene. Dermatoze provocate de paraziţi animali
- Scabia.
- Pediculoza.
Infecţii produse de mycobacterii.
- Tuberculoze cutanate tipice şi atipice.
- Lepra. Micoze cutanate
- Dermatofiţii.
- Levuroze (candidoze cutaneo-mucoase, pitiriazis versicolor).
- Micoze profunde. Dermatoze alergice.
- Noţiuni generale.
- Urticaria şi angioedemul.
- Eczeme - forme clinice.
- Dermatita atopică.
- Eczematide, prurit, prurgo-uri. Vasculite alergice.
- Vasculite dermice superficiale.
- Vasculite ale vaselor de calibru mediu.
- Vasculite hipodermice şi paniculite.
- Vasculite sistemice cu afectare cutanată.
- Eritem polimorf
Manifestări cutanate în bolile ţesutului conjunctiv
- Lupusul eritematoss.
- Sclerodermita.
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 30 ore -
stagiu 45 ore)
- Dermatomitoza.
- Bolile mixte de ţesut conjunctiv.
• Dermatoze buloase
- Pemfigusuri.
- Dermatita herpetiformă şi bulozele cu IgA
- Pemfigoidul bulos.
- Epidemolize buloase.
- Profirii cutanate
• Licheanplan
- Psoriasis

- Sindromul seboreic, acneea, rozacea
• Tumori cutanate benigne
- Dermatoze precanceroase
• Tumori cutanate maligne
- Carcinoame bazocelulare
- Carcinoame spinocelulare
- Melanomul malign
- Alte neoplazii cutanate
- Boli transmise pe cale sexuală
• Sifilisul
- Sifilisul primar
- Sifilisul secundar
- Sifilisul terţiar
- Sifilisul congenital
• Alte maladii cu transmitere sexuală
- Gonoreea
- Trichomoniaza
- Şancrul moale
- Limfogranulomatoza inghinală
- Alte infecţii genitale (produse de chlamydii, mycoplasme)
• SIDA - Masifestări cutanate
96
PSIHIATRIE
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI 1 semestru (curs 40 ore - stagiu 60 ore)
Psihopatologia senzirialităţii. Iluziile sub unghiul psihopatologiei. Iluzii vizuale, auditive, gustative,
olfactive şi tactile. Iluzia de modificare a schemei corporale. False recunoaşteri. Iluzia de
nonrecunoaştere, iluzia sosiilor. Halucinaţiile: definiţie, caracteristic clinice. Imagini ediatice;
pareidoliile. Halucinozele. Halucinaţii psihice şi halucinaţii psihosenzoriale.
Psihopatologia funcţiilor prosexice şi mnezice. Tulburările atenţiei din perspectivă clinică:
hiperprosexii, hipoprosexii, aprosexii. Mecanisme psihofiziologice şi neurofiziologice ale atenţiei.
Dismneziile. Hipermneziile şi amneziile. Amnezie şi uitare. Amnezii de fixare, de evocare, lacunare şi
selective. Mentismul. Paramneziile. Criptomenzia. Confabulaţia. Ecmnezia, Anecforia.
Psihopatologia gândirii şi limbajului. Tulburările ritmului, fluxului şi coerenţei ideative. Instanţe
ideative patologice: idea dominantă, obsedantă, prevalentă şi delirantă. Caracteristicile ideii delirante.
Ideile delirante sub aspectul conţinutului. Delirul sistematizat şi nesistematizat.
Caracteristici ale limbajului intern, extern, dialogat şi monologat. Dislalii, Dislogii, Disfazii, Paralogii.
Regrasiunea limbajului. Tulburări ale limbajului scris. Tulburări ale dispoziţiei şi voinţei. Afectivitate
şi dispoziţie din perspectivă clinică. Distimia şi paratimia. Depresiile: definitei, conţinut, categorii
clinice. Expansivitatea şi euforia. Anxietatea, obsesiile, fobiile, Indiferentismul afectiv, şi inversiunea
afectivă. Mecanisme neurofiziologice ale tulburărilor dispoziţiei.
Voinţa afectivă şi pasivă. Tulburările voinţei active: hipobuliile şi abuliile în clinică, hiperbuliile.
Tulburările voinţei pasive: impulsivitatea, piromania, cleptomanie. Parabulii. Psihopatologia
motricitatii. Hipokinezia şi Akinezie. Hiperkineziile, agitaţia, psihomotorie. Sugestibilitatea,
negativismul, stereotipiile. Psihomotricitatea sub acţiunea substanţelor neuroleptice. Fazele
sindromului postneuroleptic. Catatonia.
Tulburările comportamentului expresiv. Psihologia privirii, mimicii, posturii. Tulburările ţinutei
vestimentare: rafinamentul vestimentar excesiv, neglijenţa vestimentară. Cisvertitismul,
transvertitismul. Bizarerii şi excentrităţi vestimentare. Psihologia conştientei. Criteriile de apreciere a
unei tulburări de conştientă. Dezorientarea în timp, în spaţiu (allopsihică) şi la propria-i persoană
(autopsihică). Tulburările de conştientă predominant cantitative (neuroproductive): obtuzia,
hebetudinea, torporul, obnubilarea, stuporul, coma. Tulburări de conştientă predominant calitative

(productive). Restrângerea câmpului conştientei. Oneiroidia, amentia, starea crepusculară.
Automatismul ambulator.
Schizofreniile şi tulburările delirante. Schizofrenia: trăsături clinice generale,
- Schizofrenia hebefrenică
- Schizofrenia catatonică
- Schizofrenia paranoidă
- Schizofrenia nediferenţiată
- Schizofrenia simplă
97
- Schizofreni areziduală
- Depresia paraschizofrenică
- Tulburarea schizitipală
• Tulburări delirante persistente
• Tulburări psihotice acute şi tranzitorii
• Tulburarea psihotică acută polimorfă fără simptiome de schizofrenie
• Tulburarea psihotică acută polimorfă cu simptome de schizofrenie
• Tulburarea psihotică acută schizofreniforma.
• Tulburarea delirantă indusă
• Tulburarea schizoafectivă
• Tulburarea schizoafectivă expansivă (tip maniacal)
• Tulburarea schizoafectivă de tip depresiv
• Tulburareaschizoafectivă de tip mixt
• Tulburările afective
• Tulburări afective expansive
• Episodul afectiv expansiv (maniacal)
• Hipomania
• Mania fără simptome psihotice
• Mania cu simptome psihotice
• Tulburări afective bipolare
• Tulburarea afectivă bipolară-episod hipomaniacal
• Tulburarea afectivă bipolară-episod maniacal fără simptome psihotice
• Tulburarea afectivă bipolară-episod maniacal cu simptome psihotice
• Tulburarea afectivă bipolară-episod depresiv uşor sau mediu
• Tulburarea afectivă bipolară-episod depresiv sever fără simptome psihotice
• Tulburarea afectivă bipolară-episod depresiv sever cu simptome psihotice
• Tulburarea afectivă bipolară-episod mixt
• Tulburarea afectivă bipolară în remisiune
• Tulburări afective depresive
• Episodul afectiv depresiv
• Episodul depresiv uşor
• Episodul depresiv mediu
• Episodul depresiv sever fără simptome psihotice
• Episodul depresiv sever cu simptome psihotice
• Tulburări nevrotice şi somatoforme
• Tulburări fobic-anxioase
• Agorafobia
• Fobii sociale
• Fobii specifice
• Alte tulburări anxioase
• Tulburarea de panică (anxietatea paroxistică episodică)
• Tulburarea anxioasă generalizată

• Tulburarea mixtă, anxioasă şi depresivă
• Tulburări obsesiv-compulsive cu predominanţa ideaţiei obsesive, cu predominanţa actelor
compulsive (ritualuri obsesive)
• Tulburarea mixtă (cu ideaţie şi acte obsesive)
• Reacţii la stres sever şi tulburări de adaptate.
98
• Reacţia acută la stres
• Tulburarea posttraumatică de stres
• Tulburarea de adaptare
• Tulburări disociative (conversive)
• Amnezia disociativă
• Fuga disociativă
• Stuporul disociativ
• Tulburări de transă şi posesiune
• Tulburări disociative motorii
• Convulsii disociative
• Anestezia disociativă şi pierderea senzorială
• Tulburări disociative mixte
• Alte tulburări disociative
• Sindromul Ganser
• Personalitatea multiplă
• Tulburări somatoforme
• Tulburarea de somatizare
• Tulburarea somatoformă nediferenţiată
• Tulburarea hipocondrică
• Disfuncţia neurovegetativă somatoformă
• Tulburarea dureroasă (durerea) persistentă
• Alte tulburări nevrotice
• Neuroastenia
• Sindromul de depersonalizare-derealizare
• Tulburări ale personalităţii şi comportamentului
• Tulburări specifice ale personalităţii
• Tulburarea paranoică (paranoidă, fanatică, virulentă a personalităţii)
• Tulburarea schizoidă a personalităţii
• Tulburarea disocială (asociată, amorală, sociopată) a personalităţii
• Tulburarea emoţional-instabilă (boderline) a personalităţii
• Tulburarea histrionică (isterică) a personalităţii
• Tulburarea anacastă (obsesiv-compulsivă) a personalităţii
• Tulburarea anxioasă (evidentă) a personalităţii
• Tulburarea dependentă (defensivă, astenică, pasivă) a personalităţii
• Tulburarea narcisistică a personalităţii
• Tulburarea excentrică a personalităţii
• Tulburarea imatură a presonalităţii
• Tulburarea pasiv-agresivă a personalităţii
• Tulburări psihice de senescenţa (tulburări mentale organice, inclusiv simptomatice)
• Tulburări psihice în boala Alzheimer (demenţa în boala Alzheimer)
• Tulburări psihice în boala Alzheimer cu debut precoce
• Tulburări psihice in boala Alzhemier cu debut tardiv
• Tulburări psihice în boala Alzheimer atipică (mixtă)
• Tulburări psihice prin boala cerebrală vasculară (demenţa vasculară)
• Tulburări psihice prin boala vasculară cu debut acut

• Tulburări psihice prin boala vasculară cu infarcte multiple
• Tulburări psihice prin boala vasculară subcorticală
99
• Tulburări psihice prin boala vasculară mixtă, corticală şi subcorticală
• Tulburări psihice în boli neurologice (demenţa în boli clasificate în altă parte)
• Tulburări psihice în boala Pick
• Tulburări psihice în boala Creutzfeld-Jakob
• Tulburări psihice în boala Huntington
• Tulburări psihice în boala Parkinson
• Tulburări psihice în boala imunodeficienţei umane
• Tulburări psihice prin consum de substanţe psihoactive (alcoolemanie, toxicomanii)
• Tulburări psihice prin consum excesiv de alcool
• Intoxicaţia acută
• Utilizarea excesivă şi nocivă
• Sindromul de dependenţă
• Sindromul de sevraj
• Sindromul de sevraj cu delir acut (Delirium tremens)
• Tulburarea psihică (Halucinoza alcoolică)
• Sindromul amnezic
• Demenţă asociată cu alcoolemie sau toxicomani (Tulburarea psihotică reziduală cu debut tardiv)
• Tulburări psihice prin consum de opiacee
• Tulburări psihice prin consum de cannabice
• Tulburări psihice prin consum de sedative şi hipnotice
• Tulburări psihice prin consum de cocaină
• Tulburări psihice prin consum de psihostimulante
• Tulburări psihice prin consum de halucinogene
• Tulburări psihice prin utilizarea tutunului
• Tulburări psihice prin utilizarea de solvenţi volatili
• Tulburări psihice prin utilizarea combinată de droguri
• Suicidologie şi psihiatrie
• Problematica actuală a fenomenului suicidar
• Incidenţa şi prevalenta suicidului în principalele ţări ale lumii
• Factori psihosociologici favorizanţi ai fenomenului suicidar
• Supoziţii psihopatogenetice ale suicidului
• Instanţe (forme ale fenomenului suicidar)
• Caracteristici ale suicidului în funcţie de vârstă
• Suicidul în principalele boli psihice
• Problematica psihopatologică a homicidului
• Suicidul colectiv
• Aspecte ale responsabilităţii profesionale şi juridice asupra manifestărilor autolitice
• Măsuri profilactice şi programe terapeutice în combaterea actelor autolitice
• Terapeutica psihiatrică
• Abordarea psihofarmacologică
• Principalele clase de substanţe psihotrope
• Principii ale terapiei psihofarmacologice
• Aspecte particulare ale terapiei psihofarmacologice în funcţie de vârsta pacientului şi condiţia
somatică
• Aspecte specifice ale terapie psihofarmacologice în principalele entităţi nosografice
• Terapia \"de întreţinere\" o axiomă modernă a tratamentului psihofarmacologic
99

Posibilităţi profilactice ale tratamentului psihofarmacologic Abordarea psihofarmacologică şi
complianţa terapeutică Introducere Istoric
Perioade critice ale dezvoltării copilului şi adolescentului
Factori etiologici şi de risc specifici pentru tulburările psihice ale copilului şi adolescentului
Clasificarea tulburărilor psihice ale copilului şi adolescentului
Tulburări psihice cu expresie somatică la copil şi adolescent
Tulburări prevazive de dezvoltare
Deficienţele mintale
Tulburări specifice ale dezvoltării
Tulburările de conduită sau de comportament social şi delicventa infantojuvenilă Principii, metode şi
tehnici moderne de intervenţie în favoarea copilului şi adolescentului cu tulburări psihice
100
MEDICINĂ LEGALĂ
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE ANUL VI
1 semestru (curs 30 ore - lucrări practice 30 ore)
Curs
Curs introductiv
- Definiţia medicinei legale, preocupări, evoluţia probaţiunii medico-legale, organizarea medicinei
legale şi a aparatului de justiţie, expertiza medico-legală, cadrul juridic şi metodologic.
Tanatologia medico-legală
- Definiţia, clasificarea şi etapele morţii.
- Stările terminale, semnele clinice de diagnostic al morţii, reacţii postvitale, modificări cadaverice
precoce, modificări cadaverice tardive (distructive şi conservatoare), determinarea morţii.
Moartea subită:
- Definiţie, clasificare, principalele cauze de moarte subită la adult şi copil, aspecte clinice şi
morfologice (macroscopice şi microscopice)
- Sindroame tanatogenice în morţile violente şi neviolente.
- Raportul de cauzalitate în medicina legală Traumatologia generală:
- Clasificarea agenţilor traumatici. Leziunile traumatice primare: clasificare, mecanisme de producere,
aspecte morfopatologice, aprecierea gravidităţii leziunilor corporale în conformitate cu prevederile
Codului Penal.
- Reacţiile vitale, generale şi locale. Traumatologia sistemică şi topografică
- Leziuni traumatice sistemice: traumatisem osteoarticulare, traumatismele nervilor periferici, leziuni
traumatice vasculare. Probleme medico-legale ale traumatismului cranio-cerebral, traumatisme buco-
maxilo-faciale, vertebro-medulare ale gâtului, toracelui, abdomenului şi membrelor
Traumatologia mecanică:
- După împrejurări de producere:
=> Cădere şi precipitare => Traumatisme rutiere => Leziunile produse prin arme de foc
- Noţiuni de balistică, morfologia leziunilor, problemele de bază ale expertizei medico-legale.
=> Asfixii mecanice
- Generalităţi privind sindroamele asfixice, clasificare, fiziopatologie, anatomie patologică.
- Asfixii prin compresiune (spânzurare, strangulare, sugrumare, compresie toraco-abdominală).
- Asifixii prin obstrucţia căilor respiratorii. Traumatismele prin agenţi fizici:
100
- Leziunile .si moartea datorită temperaturilor înalte şi joase, leziunile şi moartea datorită electricităţii,
acţiunea variaţiilor de presiune atmosferică, leziunile şi moarte datorită radiaţiilor
Toxicologia medico-legală:
- Generalităţi, calsificarea substanţelor toxice, noţiuni de doză minimă letală la adult şi copii, căile de
pătrundere a toxicului în organism, metabolismul şi eliminarea substanţelor toxice, principii
metodologice ale expertizei medico-legale în intoxicaţii (diagnosticul pozitiv şi diferenţial), modificări

anatomo-patologice, cercetări de laborator. Expertiza medico-legală în intoxicaţii cu toxici hematiei:
methemoglobinizate, oxid de carbon, hidrogen arseniat, acid cianhidric şi derivaţiile acestuia.
- Expertiza medico-legală în intoxicaţiile cu alcool etilic.
- Expertiza medico-legală în intoxicaţiile cu substanţe caustice (acizi, baze)
- Intoxicaţia cu toxici matalici: mercur, intoxicaţii cu arsen. Expertiza medico-legală în intoxicaţiile cu
substanţe psihotrope: barbiturice, neuroplegice, tranchilizante.
- Expertiza medico-legală în intoxicaţiile cu pesticide (organofosforice, organo-clorurate)
Traumatisme biologice:
- Leziuni mecanice datorate animalelor, veninurilor, infecţii în laborator, intoxicaţii cu ciuperci.
Pruncuciderea:
- Definiţie, expertixa medico-legală pentru dovedirea stării de nou născut, viabilitatea, durata vieţii
intrauterine, semnele vieţii extrauterine, durata vieţii extrauterine, aprecierea dacă copilul a primit sa
nu îngrijiri medicale după naştere, stabiliră cauzei morţii.
Sexologia medico-legală:
- Aspecte medico-legale ale gravididităţii şi naşterii. Avortul traumatic, circumstanţa de solicitare a
expertizei, capacitatea sexuală a bărbatului şi a femeii, stabilirea datei fecundaţiei, diagnosticul
sarcinii şi vârsta sarcinii. Diagnosticul de naştere şi a timpului scurs de la naştere.
=> Marţea subită în timpul gravidităţii şi naşterii.
- Patologia sexuală:
=> Violul: definiţie, legislaţie, problemele expertizei medico-legale. =^> Sexualitatea aberantă: forme,
mijloace de probaţiune, legislaţie. Expertiza filiaţiei:
- Bazele teoretice, expertiza medico-legală serologică, dactiloscopia şi antropologică. Interpretare,
valoarea şi limitele probelor.
Expertiza medico-legală psihiatrică:
- Cadrul juridic, metodologia şi probblemele expertizei. Simularea: forme şi mijloace de probaţiune.
Elemente de deontologie şi răspundere medicală:
- Formele răspunderii profesionale medicale şi legislaţia.
101
Lucrările practice
Expertiza medico-legală: generalităţi, clasificare, metodologie, exemplificări, organizarea expertizei.
Tehnica autopsiei medico-legale şi întocmirea raportului de expertiză medico-legală
Autopsia în cadrul morţilor subite
Autopsia în cadrul asfixiilor mecanice
Autopsia în accidente rutiere
Autopsia în căderi şi precipitări
Autopsia în leziunile produse prin arme de foc
Autopsia în morţile prin agenţi fizici
Autopsia în intoxicaţii
Autopsia la copil
Experticza medico-legală a persoanelor: metodologie, întocmirea certificatului medico-legal, legislaţie
Examinarea în cazurile de lovire şi vătămare a integrităţii corporale Examinări în cazurile delictelor
sexuale
Expertiza medico-legală în cazurile de intoxicaţie acută cu alcool etilic. Alte expertize de laborator:
pete de sânge, de spermă, fire de păr.
101
URGENŢE MEDICALE PROGRAMA ANALITICĂ 1 semestru (curs 40 ore)
Insuficienţa respiratorie (diagnostic şi tratament)
Probleme generale; Edemul pulmonar acut cardiogen;
Sindromul de detresă respiratorie a adultului; Astmul bronşic sever;
Insuficienţa respiratorie din BPOC
Urgenţe în aritmii

Diagnosticul şi atitudine terapeutică în: TPSV, tahiaritmiile atriale, boala nodului sinusal, Tahicardia
ventric, şi aritmiile ventriculare potenţial grave, blocuri atrioventriculare Sindroamele coronariene
acute
Probleme generale etiopatogenice. Diagnosticul şi tratamentul anginei instabile, a infarctului
miocardic acut Q şi non Q. Evaluarea şi tratamentul post IM. Moarte subită cardiacă şi resuscitarea
cardiorespiratorie Urgenţe hipertensive (diagnostic şi tratament) Encefalopatie hipertensivă: HTA
accelerată şi malignă;
Disecţia acută de aortă: EPA la hipertensivi; Sindroamele coronariene acute în HTA; Eclamosia
Insuficienţa renală acută (diagnostic şi tratament)
Probleme generale de etiopatogenie; diagnosticul tipurilor etiologice; Prevenirea IRA şi tratamentul
sau medical; Indicaţiile de hemodializă
Hemoragiile digestive superioare. Diagnostic şi tratamen în urgenţă. Atitudinea terapeutică în
variatele tipuri etiologice Abdomenul acut medical
Encefalopatia şi coma hepatică. Condiţiile etiopatogenice (diagnostic şi tratament)
Urgenţe metabolice în diabetul zaharat. Diagnostic şi tratament în coma acidocetozică,
coma hiperosmolară, acidoza lactică, coma hipoglicemică
Tratamentul anticoagulant şi fibrinolitic în bolile cardiovasculare
Tromboza venoasă profundă. Embolia pulmonară (diagnostic, tratament, profilaxie)
Urgenţe neurologice. Diagnostic şi tratament
Indicaţiile transfuziei de sânge şi de preparate derivate din sânge. Patologia trasfuzională.
102
ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
PROGRMA ANALITICĂ A CURSULUI ŞI A LUCRĂRILOR PRACTICE 1 semestru (curs 16 ore -
lucrări practice 8 ore)
Curs
• Anestezia generală; anestezia regională.
• Resuscitarea cardio-respiratorie şi cerebrală.
• Terapia intensivă a stărilor de şoc SDOM.
• Terapia intensivă a insuficienţei respiratorii acute şi cronice acutizate.
• Terapia intensivă a tulburărilor metabolismului hidro-electrolitic şi acido-bazic
• Insuficienţa renală acută. Tehnici de epurare extrarenală (hemofializa, hemofiltrare, dializa
peritoneală).
• Terapia intensivă a stărilor de comă.
• Terapia intensivă a insuficienţei hepatice şi pancreatice postagresive. Alimentaţia parenterală şi pe
sonda gastrică şi enterală.
• Grupele sanguine. Transfuzia de sânge şi substituenţi.
Lucrările practice
Orele de lucrări practice se vor ţine în secţiile de spital şi parţial sub forma unor demonstraţii,
verificări şi seminari. Orele de lucrări sunt obligatorii. Verificările efectuate în orele de lucrări vor fi
scrise sub formă de test, iar media obţinută se va aduna cu nota primită la examenul final, care se va
desfăşura în scris, tot sub formă de test.
102
Această lucrare a fost realizată la Editura Universitară \"Carol Davila\", Bucureşti
MINISTERIO
DE EDUCACIÓN,
POLÍTICA SOCIAL Y DEPORTE
SUBSECRETARÍA

SECRETARÍA GENERAL TÉCNICA
SUBDIRECCIÓN GENERAL DE TÍTULOS, CONVALIDACIONES Y HOMOLOGACIONES
D. CIPRIAN GAFITA
Exp. núm: 2008-05941/1 !™A^VERSAL' 75 ' B ATIC
TARRASA
BARCELONA
Madrid, 5 de junio de 2008 Documentación incompleta
Revisada la documentación aportada para la instrucción del procedimiento de homologación de su
título extranjero universitario, y de acuerdo con lo señalado en la Orden ECI/3686/2004, de 3 de
noviembre (BOE del 15), por la que se dictan normas para la aplicación del Real Decreto 285/2004, de
20 de febrero, regulador de las condiciones de homologación y convalidación de títulos extranjeros de
educación superior, pongo en su conocimiento que para continuar la tramitación de dicho expediente,
deberá enviar a través del Registro General del Ministerio de Educación y Ciencia (C/ Los Madrazo,
17. 28071- Madrid) o bien en los lugares que al efecto establece el articulo 38 de la Ley 30/1992, de 26
noviembre, de Régimen Jurídico de las Administraciones Públicas y del Procedimiento
Administrativo Común , los documentos que se señalan:
> Programas analíticos de las asignaturas cursadas sellados por la Universidad, y en los que se refleje
que corresponde al título extranjero cuya homologación solicita..
De acuerdo con lo dispuesto en el artículo 92 de la Ley de Régimen Jurídico de las Administraciones
Públicas y del Procedimiento Administrativo Común, antes citada, en el caso de no cumplir lo
solicitado en el plazo de tres meses, se acordará el archivo de las actuaciones.
Para cualquier consulta sobre la tramitación de su solicitud, puede ponerse en contacto con el Servicio
de Información y Atención al Ciudadano de este Departamento (C/ Alcalá, 36, 28014 Madrid,
Teléfono 902 218 500) o a través del formulario de consulta accesible en \"Atención al Ciudadano\" de la
página Web del Departamento w\\vvv.rnec.es/ronsulras-ciiiHadano
NOTA.- Los documentos expedidos en el extranjero deberán ajustarse a los requisitos siguientes:
Deberán ser oficiales y estar expedidos por las autoridades competentes.
Deberán presentarse legalizados por vía diplomática o, en su caso, mediante la apostilla del Convenio
de La Haya (para la aportación de copias compulsadas, la legalización o apostilla deberán figurar
sobre el documento original, antes de la realización de la copia que se vaya a compulsar). No se exige
a los documentos expedidos por las autoridades de los Estados miembros de la Unión Europea o
signatarios del Acuerdo sobre el Espacio Económico Europeo.
Deberán ir acompañados, en su caso, de su correspondiente traducción oficial al castellano (excepto el
ejemplar de la tesis doctoral y los documentos complementarios, siempre que ello no impida su
adecuada valoración).
' P° del Prado 28