• Like
Revista  spune nu violentei-final
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

Revista spune nu violentei-final

  • 4,834 views
Published

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
4,834
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4

Actions

Shares
Downloads
74
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. PREZENTĂRI MULTIMEDIA „SPUNE NU VIOLENŢEI”Revistă la nivel national, de specialitate pentru toate ariile curriculare, dedicată cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, elevilor şi părinţilor elevilor Editura SITECH Craiova, 2012 1
  • 2. Coordonator revista: Prof. Georgeta Manafu-coordonator proiect© 2012 Editura Sitech CraiovaToate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin oriceprocedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contra-facere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarearespectivei citări.© 2012 Editura Sitech CraiovaAll rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or byany means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without writtenpermision from the copyright owner.Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentrueditare de carte ştiinţifică.Editura SITECH Craiova, RomâniaAleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parterTel/fax: 0251/414003E-mail: sitech@rdslink.ro ISSN 2285 – 2581 ISSN–L = 2285 – 2581 2
  • 3. ARGUMENT Această revistă reuneşte lucrarile elevilor participanţi la CONCURSULINTERJUDEŢEAN DE INFORMATICĂ ŞI EDUCAŢIE CIVICĂ “PREZENTĂRIMULTIMEDIA - SPUNE NU VIOLENŢEI”, avizat MECTS, nr. 31765/29.02.2012, CAERI2012, poziţia 403, organizat în data de 19.03.2012 la Liceul Teoretic “TudorArghezi”, în cadrul Proiectului Grundtvig “NO MORE TEARS” , având numărul deproiect GRU-10-P-LP-25-DJ-TR, dar şi lucrări ale profesorilor coordonatori sauevaluatori. Proiectul îşi propune prevenirea şi reducerea incidentei violenţei asupra elevilorîn mediul şcolar, promovarea tolerantei, asertivitati, competentelor sociale,democratiei. Prin aceasta activitate extrascolara am promovat educaţia civică care areo contribuţie foarte importantă la educarea elevilor, transformarea fiecarui elev într-unbun cetăţean european. Revista se adresează, în principal, cadrelor didactice din învăţământulpreuniversitar, elevilor şi părinţilor elevilor. Coordonator Proiect Grundtvig “No more tears”, prof. Georgeta Manafu 3
  • 4. PARTENERIATUL INTERNAŢIONAL PENTRU ÎNVĂŢARE GRUNDTVIG “NO MORE TEARS” prof. Georgeta Manafu L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova Parteneriatul pentru Învăţare Grundtvig „No more tears”, este implementat la niveleuropean de patru parteneri:• Inspectoratul Scolar Judetean Seyhan- Adana, Turcia• Adult Centre of Monterroso – Monterroso, Spania• Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”- Craiova, România• Institut für die Förderung von Mehrsprachigkeit, Interkulturellen Kompetenzen undGleichbehandlung IFMIK- Viena, Austria. Parteneriatul Grundtvig “ No more tears” are ID-ul naţional GRU-10-P-LP-25-DJ-TR şinumărul de proiect LLP- Project 2010-1-TR1-GRU06-16423 2. Scopul parteneriatului este de a scădea nivelul incidenţei comportamentelor violente înşcoală şi familie printr-o strânsă colaborare cu familia şi profesorii, dar şi de formare aprofesorilor/părinţilor/elevilor pentru medierea conflictelor şi a promovării unui comportamentasertiv. În perioada 18-21 martie 2012 s-a desfăşoarat a patra întrunire din cadrul Parteneriatuluipentru Învăţare Grundtvig “No more tears”, la Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” din Craiova,România. La întrunire au participat reprezentanţi din Spania, Austria şi Turcia. Programul întrunirii de proiect a inclus: vizitarea Liceului Teoretic “Tudor Arghezi”,discutarea prezentărilor multimedia realizate de learners din fiecare instituţie parteneră, unprogram artistic coordonat de profesorii de la Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” în care au fostimplicaţi elevii de liceu cu vărsta de peste 16 ani, un Concurs Interjudeţean de informatica şieducaţie civică “Prezentări multimedia - Spune NU violenţei” având secţiunile: postere,prezentări Power Point, spoturi şi proiecte educaţionale, o activitate desfăşurată la Penitenciarul 4
  • 5. de Maximă Siguranţă care a inclus vizitarea penitenciarului, vizionarea unor filme realizate deelevii de la Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” prin care s-a promovat non-violenţa şi discuţii cudeţinuţii. De asemenea, am vizitat Primăria din Craiova şi centrul oraşului Craiova, CatedralaMetropolitana, bisericile din centrul Craiovei, am desfăşurat Simpozionul Internaţional”Sharing experiences and good practices in the educational process”, dar şi un program cultural. Obiectivul general al simpozionului a fost schimbul de opinii, experienţă şi bune practicidin procesul instructiv-educativ între ţările participante la proiect: Romania, Spania, Turcia şiAustria. Rezultatele proiectului sunt: blogul proiectului, siteul proiectului, prezentari multimediarealizate pentru întrunirile transnaţionale şi pentru diseminarea proiectului, newslettere, broşura"Exemple de bune practici pentru reducerea violenţei în şcoală şi familie în UE", cele şasereviste "No more tears" care sunt ghiduri de bune practici pentru reducerea violentei în şcoală şifamilie, promovarea diversităţii, democraţiei şi responsabilităţii sociale şi revista in limbaengleza prin care promovăm schimbul de experienţă la nivel internaţional ”Sharing experiencesand good practices in the educational process”. Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene prin AgenţiaNaţionala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale –Programului Sectorial Grundtvig – Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii. Toate informaţiile furnizate reprezintă responsabilitatea exclusiva a echipei de proiect,A.N.P.C.D.E.F.P şi Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care este folositconţinutul acestor informaţii. 5
  • 6. CONCURSUL DE INFORMATICĂ ŞI EDUCAŢIE CIVICĂ “PREZENTĂRI MULTIMEDIA SPUNE NU VIOLENŢEI” prof. Georgeta Manafu L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova Proiectul pentru Concursul de informatică şi educaţie civică “Prezentări multimediaSpune NU violenţei” a fost scris în luna octombrie 2011 după care a fost avizat de MECTS -CAERI 2012 la poziţia 403. Creşterea fenomenelor de agresivitate şi violenţă este una din problemele actuale alesocietăţii. Pentru reducerea violenţei în mediul şcolar sunt necesare activităţi de prevenire,monitorizare şi combatere a violenţei în mediul şcolar. Prin acest concurs ne-am propus să dezvoltăm elevilor o atitudine non-agresivă, săpromovăm toleranţa, asertivitatea, competenţele sociale, democraţia şi deschiderea catrediversitate. Dorim să promovam exemple de buna practică pentru reducerea violenţei în şcoalăprin schimb de experienta şi bune practici cu profesori şi elevi din alte judeţe şi alte ţări. Obiectivul general al proiectului/concursului este promovarea ideii de competiţie siperformanţă prin implicarea activă şi creativă a elevilor în ceea ce priveşte prevenireafenomenului violenţei în şcoală Obiectivele specifice ale proiectului sunt: • Implicarea elevilor in activitati de prevenire si combatere a violentei in mediul scolar; • Promovarea tolerantei, asertivitatii, competentelor sociale, deschiderea catre diversitate si initierea in ABC-ul democratiei. • Dobandirea de cunostinte suplimentare despre activitati de mediere a conflictelor de tip peer-elev. • Dezvoltarea spiritului de competiţie şi fairplay. • Implicarea elevilor în activităţi specifice realizarii unui proiect(alcatuirea echipei, distribuirea sarcinilor în echipă, documentarea, culegerea datelor, analiza, procesarea); • Dezvoltarea deprinderilor de a fi membru într-o echipă dar şi lider. 6
  • 7. Dezvoltarea deprinderilor elevilor de utilizare a Power Point-ului, aplicatiilor pentru spoturi, filme. • Promovarea exemplelor de buna parctica pentru reducerea violentei in scoala. • Îmbunătăţirea imaginii şcolii în comunitate. • Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice in privinta reducerii violentei in scoala Faza interjudeţeană a Concursul de informatică şi educaţie civică “Prezentări multimediaSpune NU violenţei” s-a desfăşurat pe patru secţiuni: postere, prezentari Power Point, spoturi şiproiecte educaţionale. Criterii de evaluare pentru primele trei sectiuni(postere, prezentari Power Point, spoturi) : o creativitate – 15 pct o originalitate – 20 pct o aspectul lucrării – 15 pct o respectarea temei proiectului – 30 pct o conţinutul stiinţific şi implementarea temei – 20 pct Pentru proiecte educaţionale – criteriile de evaluare:  Originalitatea proiectului-30p  Concordanţa între nevoia identificată şi soluţiile propuse-10p  Implicarea partenerilor în activităţile proiectului-10p  Impactul media-10p  Calitatea prezentării-10p  Rezultatele proiectului- 30p Rezultatele obţinute de elevi la concurs sunt: SPOT- INVATAMAT PRIMAR 7
  • 8. Nr. Nume si prenume Inv. coord. Clasa Premiul crt. elevi 1. VÎLCEANU INV. ENACHESCU IVA I MIHAI VALERIU GEORGETA, L.T. TUDOR ARGHEZI SPOT-GIMNAZIUNr. crt. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clas Premiul a 1. DUMITRU MIHAIL L.P.S. “PETRACHE TRISCU”, VIII I AURELIAN PROF. ALINA DICA MARIA DUMITRU 2. COSOIANU SANZIANA PROF. FLORENTINA IOFCIU VIII I COSOIANU SABINA SCOALA 22 MEXIC VIII CRISTEA ALEXANDRA VIII SPIRIDON ROXANA VIII 3. BUDICA ROXANA PROF. FODOR ATIA 8A II L.T. TUDOR ARGHEZI 4. GIUREA RAZVAN PROF. FODOR ATIA- L.T. 8A II TUDOR ARGHEZI 5. CRISTESCU PAVEL PROF. OANA RALUCA VI III RUSAN, PROF. FLORENTINA IOFCIU SCOALA NR 195 BUCURESTI 6. DEACONU VALENTIN COLEGIUL NATIONAL VII III LUPU ANDREI TUDOR VLADIMIRESCU, B GORJ 7. BADUT ALEXANDRA PROF. FODOR ATIA 8A M L.T. TUDOR ARGHEZI SPOT-LICEU 8
  • 9. Nr. crt. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiul 1. GIRDAN ALEXANDRA PROF. GEORGETA 9C I CATALINA NEACSU MANAFU MOISA ANDRA L.T. TUDOR ARGHEZI 2. BOTEANU EDUARD PROF. POPA X I CORODEANU GABRIELA CONSTANTIN NITA VALENTINA SANDU LIVIU GRUP SCOLAR I.C.M. DACIA 3. MINEA IONELA PROF. GEORGETA 11D II NITA ROXANA MANAFU L.T. TUDOR ARGHEZI 4. DAN NICOLA PROF. GEORGETA 11D III ENOIU ROBERTA MANAFU MARIN DANIELA L.T. TUDOR ARGHEZI 5. GOLBAN CRISTINA PROF. GEORGETA 11C M LOREDANA MANAFU DAN MARILENA L.T. TUDOR JEANINA ARGHEZI 6. PATRASCU IULIAN PROF. UNGUREANU IX M PAUN SILVIA NICULINA LICEUL TEORETIC COSTESTI ARGES PROIECTE EDUCATIONALE-PRIMARNr. Nume si prenume Inv. coord. Clasa Premiulcrt. elevi 1. RADUCU TEODORA Inv. CERCELARU a II-a c I DORINA MARGARETA, SCOALA NR. 29 MOLEA ANCUTA „NICOLAE ROMANESCU” CATRINOIU LARISA CRAIOVA MARIA PROIECTE EDUCATIONALE-LICEU 9
  • 10. Nr. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiulcrt. 1. PARTENERIAT 1. PROF. GEORGETA 12D I INTERNATIONAL MANAFU 11C GRUNDTVIG “NO MORE 2. PROF. OANA POPESCU 9C TEARS” L.T. TUDOR ARGHEZI, 9C 1.MITRAN ALIN DOLJ 9C 2.GOLBAN LOREDANA 3. MOISA ANDRA 4. CATALINA NEACSU 5. GIRDAN ALEXANDRA3. FILM STOP BULLYING 1.DIACONESCU 11A II PRODUS IN CADRUL MIHAELA 11A PROIECTULUI COMENIUS 2.BISTREANU DANIELA 11F “EUROPE VOTES FOR A COLEGIUL TEHNIC SAFE AND TOLERANT AERONAUTICA HENRI SCHOOL” COANDA BUCURESTI 1.FAYED YOUSEF 2.SANDULESCUALEXANDRU 3. ILIE ANA2. PARTENERIAT NATIONAL 1. PROF. GEORGETA 12D III “REDUCEREA VIOLENTEI MANAFU 11D IN SCOALA” 2. PROF. FLORENTINA 11D 1.VANA ALEXANDRA IAGARU 11D 2. ENOIU ROBERTA 3. NICA AUGUSTINA 11D 3.MINEA IONELA L.T. TUDOR ARGHEZI, 4.NICOLA DAN DOLJ 5.NITA ROXANA5. SPUNE NU VIOLENTEI PROF. DUMITRACHE XI III GICAN MARIAN CRISTINA XII GALCA FLORIN GHEORGHE ANCA CRISTINA NITA VALENTINA GRUP SCOLAR I.C.M DACIA4. VIOLENTA ESTE ARMA PROF. NEACSU ELENA X M INCULTULUI MATINCU MIRELA SARU DARINA CNL AL. ODOBESCU ELENA DOBRIN URSU IOANA6. ŞCOALA-UN LOC AL PROF. BAROS MARIA XIE M VIOLENŢEI? CNTV, GORJ BOLOBOI OLIVERA DIANA FĂINIŞ BIANCA – EMANUELLA 10
  • 11. POPA-DANCIU NICOLETA ALEXANDRA POSTERE-INVATAMANT PRIMAR Nr. Nume si prenume Inv. coord. Clasa Premiul crt. elevi 1 BUȚU ERICA Inv. NEGUT MIRELA IC I . L.T. TUDOR ARGHEZI 2 OANȚĂ Inv. ILIE MARIANA IV B I . CRISTINA L.T. TUDOR ARGHEZI FERARU DARIUS 3 DUMITRASCU Inv. NEGUT MIRELA IC II . ANDREI L.T. TUDOR ARGHEZI 4 CAMEN ANA Inv. CERCELARU II C II . MARIA MARGARETA CATRINOIU SC. NR. 29 „NICOLAE LARISA MARIA ROMANESCU” CRAIOVA MINEA ROBERTA ORTENSIA 5 SCOROJITU Inv. ENACHESCU GEORGETA IV A III . SEBASTIAN L.T. TUDOR ARGHEZI MILIEȘ IONUȚ 6 DRAGAN ANA Inv. ILIE MARIANA IV B III . L.T. TUDOR ARGHEZI POSTERE-GIMNAZIUNr. Nume si prenume Prof. coord. Clasa Premiulcrt. elevi 11
  • 12. 1. DZEDITI LUCIA PROF. ATIA FODOR, L.T. T. ARGHEZI VIII I2. STAN LAVINIA Prpf. IONESCU MIHAELA, Prof. MARINA VII I FELICIA, SC. NR. 18, Arges3. UNCHESELU PENA MIHAELA, SC. NR. 33 ELENA V II MADALINA FARAGO4. GOICEANU ANA PROF. BACIU ELEONORA, SC. 33 ELENA VIII II FARAGO5. PETRIA LIVIA PROF. OANA POPESCU, L.T. T. ARGHEZI V III6. SANDU OVIDIU PROF. OANA POPESCU, L.T. T. ARGHEZI VI III7. NASTASE PROF. IONESCU MIHAELA, MARINA VIII III LUANA FELICIA SC. NR. 18, Arges8. ZOE RALUCA PROF. IONESCU MIHAELA, MARINA VIII M ILEANA FELICIA, SC. NR. 18, Arges9. BERJA EVELINA CONSTANTIN ROXANA, SC. NR. 11 VIII M RADU CRISTINA1 VLAD OANA PROF. CONSTANTIN ROXANA, SC. NR. 11 VIII M0. MARIA POSTERE-LICEUNr. Nume si prenume Prof. coord. Clasa Premiulcrt. elevi 1 BUZATU ANA PROF. ALINA VILCEANU XIIA I . MARIA L.T. TUDOR ARGHEZI 2 SILVĂŞAN IUGA NADIA IX D I . DENISA COLEGIUL TEHNIC “MATEI CORVIN” 3 PANOSCHI TIMOFTI AFRODITA 11 I . DIANA – COLEGIUL NATIONAL “VASILE CRISTIANA ALECSANDRI”, BACAU 4 UNGUREANU PROF. IAGARU FLORENTINA XIA II . IONELA L.T. TUDOR ARGHEZI DUMITRU DIANA 5 PAVEL MIHAI BADEA MARIANA II . VALENTIN C.N. “IULIA HASDEU “ BUCURESTI 6 TARCEA DOBRE SANDINA XC II . TIBERIUS LICEUL TEORETIC CAROL I IALOMITA 12
  • 13. 7 TUDORASCU PROF. CALOTĂ RODICA XE II. ANDREEA CNTV, GORJ8 LAZAR MARIUS PROF. DOBRE SANDINA XC III. LICEUL TEORETIC CAROL I IALOMITA9 ACOMANOAI PROF. DOBRE SANDINA XI E III. ANAMARIA LICEUL TEORETIC CAROL I IALOMITA1 PROF. TIMOFTI AFRODITA 12 III TĂNĂSACHE0 COLEGIUL NATIONAL “VASILE IOANA. ALECSANDRI”, BACAU1 MINEA IONELA PROF. GEORGETA MANAFU XID M1 NITA ROXANA PROF. ROSCA AIDA. L.T. TUDOR ARGHEZI1 IVANUS LARISA PROF. BACIU ELEONORA, CTAM M2 BRANCUS.1 CĂCIULARU PROF. IRINA ALEXANDRA IX A M3 MARIAN BÎRJOVEANU. PROF. VALENTINA STANCIU GRUPUL SCOLAR TRANSPORTURI AUTO CĂLĂRASI1 MOCANU PROF. STANCIU RAMONA XI M4 LUCIAN GIURA ANCA. LICEUL DE ARTA DINU LIPATTI1 VASILE ING. GEORGESCU CRISTIAN X M5 ŞTEFAN GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL. ,,DR.C.ANGELESCU” GĂEŞTI1 TUDOR IONUT PROF. IRINA ALEXANDRA M6 BÎRJOVEANU. PROF. VALENTINA STANCIU GRUPUL SCOLAR TRANSPORTURI AUTO CĂLĂRASI POWER POINT- INVATAMAT PRIMAR 13
  • 14. Nr. Nume si prenume elevi Inv. coord. Clasa Premiul crt. 1. Ionica Daria Gabriela Inv.Enachescu Georgeta IVA I Prioteasa Denisa L.T. Tudor Arghezi Iovan Cristina 2. Raduț Dragoș Mircea Inv. Enachescu Georgeta IVA II L.T. Tudor Arghezi BORDEROU DE EVALUARE POWER POINT-GIMNAZIUNr. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiulcrt.1. CEPOI MIRCEA PROF. NICA AUGUSTINA, 7B I L.T.T.ARGHEZI2. TACU ALEXANDRA PROF. ALINA DICA VIII I MADALINA MARIUS PINOSANU, L.P.S. RADOVICI MIHAI “PETRACHE TRISCU” CHRISTOPHER MARIAN3. BALASA ALEXA DUMITRU MADALINA VI I TRAISTARU IULIANA IAGARU ION, STAMIN MUSTATEA ANDREI EDUARD GR. SCOLAR PETRACHE POENARU, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, OTETELIŞU JUDEŢUL VÂLCEA4. DICA STEFANA PROF. OANA POPESCU, L.T. T. V II ARGHEZI5. BULACU ANDRADA PROF. MONICA CORBUS VIII II RISTEA SABINA FLORENTINA IOFCIU NISTORICA RUXANDRA SCOALA NR 195 BUCURESTI6. BRANARU ANDREEA PROF. CONSTANTIN ROXANA VIII II SC. NR. 11 MIHAI EMINESCU PITESTI,ARGES7. BOBOC SORINA PROF. GEORGETA BANCEA VII III FLORENTINA IOFCIU SCOALA 22 MEXIC, 14
  • 15. BUCURESTI8. ŞERBAN GEORGIANA – PROF. MUŞAT MARIA VI III ALEXANDRA PROF. SURCEL TĂNASE ŞERBAN ANA MARIA , CLUBUL COPIILOR GǍEŞTI TÃNASE CRISTIAN GABRIEL BOGDÃNEL9. PREDA ANDREEA PROF. IONESCU MIHAELA VIII III RALUCA SI MARINA FELICIA IOANA SCOALA CU CLASELE 1-8, NR 18, JUD ARGES.10. STROE COSMIN PROF. NICA AUGUSTINA, 7B M L.T.T.ARGHEZI11. PÎRVULEASA MĂDĂLINA PROF. NICA AUGUSTINA, 8B M L.T.T.ARGHEZI12. MICICA ALEXANDRA PROF. CONSTANTIN ROXANA, VIII M BRANARU ANDREEA SC. NR. 11, ARGES POWER POINT-LICEU Nr. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiul crt. 1 GOLBAN CRISTINA PRPF. GEORGETA MANAFU, 11C I . LOREDANA PROF. MARIA GHEORGHITOIU, DAN MARILENA L.T. TUDOR ARGHEZI JEANINA 2 DRACULET PROF. IAGARU FLORENTINA- 12A II . CRISTINA, BUZATU L.T. TUDOR ARGHEZI ANA-MARIA, FIERTU ALINA 3 VOICAN ANDRA PROF. GEORGETA MANAFU, 10D II . MARCU IONELA L.T. TUDOR ARGHEZI 4 GIRDAN PROF. GEORGETA MANAFU, 9C II . ALEXANDRA L.T. TUDOR ARGHEZI CATALINA NEACSU MOISA ANDRA 5 IONESCU RALUCA PROF. STANCU MADALINA XI II . VULPE DIANA PROF. BABOI CORINA SMARAND DRAGOS COL. ECONOMIC MARIA TEIULEANU 6 MITRAN ALIN PROF. GEORGETA MANAFU, 12D III 15
  • 16. L.T. TUDOR ARGHEZI7 BAIGUȘ IOANA , PROF. BADEA MARIANA 11C, III. DOBRIN ILINCA C.N.,,IULIA HASDEU”, 11C BUCURESTI8 ANDREI LUIZA CALOTA RODICA, CNTV, GORJ XE III.9 STEFANESCU PROF. VALENTINA STANCIU XII B M. FLORIAN DANIEL PROF. IRINA ALEXANDRA BIRJOVEANU GRUPUL SCOLAR TRANSPORTURI AUTO CALARASI1 MAGINA ANDREEA PROF JIANU CAMELIA XIII M0 COLEGIUL TEHNIC RESITA.1 BALINT OVIDIU ING. GURAN ELENA X M1 GRUPUL ŞCOLAR. AGRICOL ,,DR.C.ANGELESCU” GAESTI1 ROMANESCU PROF. DRAGOMIRESCU XI M2 ROXANA VIOLETA. MARCAU IONUT LUȚARU IULIA COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU- TG JIU1 CARTAS DIANA PROF. TIMOFTI AFRODITA M3 ANDREEA COLEGIUL NATIONAL. “VASILE, ALECSANDRI”, BACAU1 BARON ROBERT PROF. BALCAU STEFANIA XII M4 CNL ZINCA GOLESCU.1 ROMAN ANDREEA PROF. ROMAN VIOLETA, X M5 STOIAN IZABELA BRASOVEANU IONELA. COMSA PETRU CNL ZINCA GOLESCU PITESTI, ARGES1 VOICU ALEXANDRA PROF. STEFAN MIHAELA X M6 MARIA GRUP SCOLAR ASTRA.1 TANASE VLAD PROF. LIPA VALENTINA M7 IORDACHE VLAD GR. SC. ASTRA PITESTI. Partenerii: 16
  • 17. 1. Prof. informatica Manafu Georgeta, prof. fizică Augustina Nica, prof. biologie FlorentinaIagaru si prof. Alina Valceanu Liceul Teoretic Tudor Arghezi, Craiova, Dolj-APLICANTUL;2. Prof. Lulache Mariana – Colegiul Tehnic Energetic, Craiova, Dolj;3. Prof. Irina Alexandra Birjoveanu si prof.Valentina Stanciu - Grupul Scolar de TransporturiAuto, Calarasi, jud Calarasi;4. Psiholog şcolar Gheorghe Anca Cristina, prof. informatica Popa Gabriela, prof. informaticaAngelescu Ştefan, prof. engleză Aida Grecu, prof. Dumitrache Cristina, ing. Tănase Daniela-Grupul Şcolar I.C.M. Dacia, Piteşti, jud. Argeş;5. Prof. ing. Irina Aura Manolache-Colegiul Tehnic „Radu Negru”, Galaţi;6. Prof. Curea Gina, Grupul Şcolar Agricol Alexandria;7. Prof. Dragomirescu Violeta- Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”, Tg-Jiu, jud.Gorj;8. Prof. Popa Jana, Colegiul Tehnic “Dorin Pavel”, Alba-Iulia, Alba;9. Prof. inginer Georgescu Ligia Marianca- Grupul Scolar Agricol ,,Dr. C. Angelescu" Gaesti,Dambovita;10. Prof. Borza Adina şi prof. Molnar Claudia, Colegiul Tehnic "Matei Corvin", jud.Hunedoara;11. Prof. Mariana Lili Badea, prof. Cristina Marcu- Colegiul Naţional Iulia Hasdeu, Bucureşti;12. Prof. Florentina Iofciu, prof. Oana Raluca Rusan, prof. Monica Corbuş prof. Lydia Ignat,Scoala cu cls. I-VIII nr. 195, Bucureşti;13. Prof. fizică Florentina Iofciu şi prof. Mihaela Mititel – Şcoala cu clasele I-VIII nr. 22MEXIC, Bucureşti;14. Prof. invatamant primar Cercelaru Margareta - Scoala Nr. 29 “Nicolae Romanescu” ,Craiova15. Prof. Gavan Camelia Scoala cu clasele I-VIII “Nicolae Velea”, Cepari, jud Arges16. Yalçın Yavuz Bellikli - prof. coordonator “No more tears”, Seyhan İlçe Milli EğitimMüdürlüğü, Adana, TURCIA17. Andrea Király - coordinatorul proiectului in Austria, Institut für die Förderung vonMehrsprachigkeit, interkulturellen Kompetenzen und Gleichbehandlung IFMIK, Viena,AUSTRIA 17
  • 18. 18. Pedro Francisco Cantero Soto - coordonatorul proiectului in Spania Centro Púbico E.P.A.Monterroso, SPANIA Dupa incheierea proiecului vom menţine şi vom dezvolta parteneriatele încheiate. Vomcăuta noi parteneri în vederea derularii unor activităţi din cadrul proiectului, ediţia a II-a . Vomimplica în continuare membrii ai Comisiei pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în MediulŞcolar. Activitatea va fi inclusă în calendarul activităţilor extraşcolare din cadrul Comisieipentru Prevenirea şi Combaterea Violentei în Mediul Şcolar de partenerii din cadrul proiectului. VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ Autor: Prof.Guran Elena Grupul Scolar Agricol”Dr.C.Angelescu”Gaesti, Jud.Dambovita Notiunea de violenta este discutata in relatie cu cea de agresivitate. Radacina latina atermenului violenta este vis , care inseamna “forta” si care trimite la ideea de putere, dedominatie, de utilizare a superioritatii fizice, deci a fortei, asupra altuia. Scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a competentelorcognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilorcu ceilalti si cu noi insine. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. Scoalatrebuie sa profileze caractere, sa-I educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de aface fata schimbarilor de pe piata muncii. Violenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolounde saracia este la ea acasa. De aceea, atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala, seconsidera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial, mediul social, ca sifactori ce tin de individ, de personalitatea lui. Mediul familial reprezinta, credem, cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor.Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experientadivortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si decriza locurilor de munca, de somajul ce-I atinge pe foarte multi parinti. Parintii sunt confruntaticu numeroase dificultati materiale, dar si psihologice, pentru ca au sentimentul devalorizarii, al 18
  • 19. esecului. In aceste conditii, ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. Pe acestfundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violentaintrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijenta, la care se adauga si importantecarente educationale – lipsa de dialog, de afectiune, inconstanta in cerintele formulate fata decopil (treceri de la o extrema la alta, de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure),utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta di rai”. Suntsi parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe carear trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii, de reguli, emitputine exigente si cauta sa evite conflictele. Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (inafara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelorprofesorilor. La randul sau, mediul social contine numeroase surse de natura sa induca, sa stimuleze sisa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social,inegalitatile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalitati la nivelul factorilorresponsabili cu educatia tinerilor, lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. . Unmediu social in criza (criza locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor) afecteaza profunddezvoltarea personalitatii copilului. Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cucomportamentele violente, la acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei. Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psihic si social. Acumadolescentul este fericit, se simte bine bine in pielea sa si doua ore mai tarziu este trist, deprimat,descurajat. Adeseori, el oscileaza intre sentimentul de putere, de forta si sentimentul de indoiala,de descurajare, de scadere a stimei de sine. Pentru a se apara de aceste emotii, adolescentiidezvolta reactii de provocare, de agresivitate, de opozitie fata de parinti si profesori. In aceasta perioada, dialogul parinti-copii si profesor-elev este absolut necesar.Adolescentul doreste sa fie inteles, are nevoie de dragoste, de securitate afectiva dar, de cele maimulte ori, el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. Nu intamplator se afirma ca violentascolara pleaca, in primul rand, de la un deficit de comunicare. A lupta contra violentelor scolareinseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actuleducational. 19
  • 20. Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolare si acest lucrutrebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire aviolentei. Scoala este un loc unde elevii se instruiesc, invata, dar este si un loc unde se stabilescrelatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva simorala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carui membrii depind unii de altii, fiindsupusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campuluieducational. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament. Insusi actulpredarii-invatarii este un proces relational, iar gestiunea acestor relatii se inscrie in ceea ce uniiautori numesc managementul clasei scolare, si anume “setul de de activitati prin intermediulcarora profesorul promoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentulinadecvat, dezvolta relatii personale bune si un climat socio-emotional pozitiv in clasa, stabilestesi mentine o organizare eficienta si productiva a clasei”(Weber). Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un managementdefectuos al clasei scolare, mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la opopulatie scolara considerabil schimbata. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea dea exercita o putere. Dand curs acestei dorinte inconstiente, profesorul poate influenta negativrelatia cu elevul, deoarece va cauta sa-l mentina intr-o situatie de dependenta, de subordonareneconditionata. Pentru aceasta, profesorul poate recurge la diferite modalitati de coercitie,descurajand astfel formarea unor personalitati autonome, independente, ca urmare, in grupurileconduse autoritar, se acumuleaza tensiuni, frustrari, ce determina comportamente agresive,ostilitati intre membrii grupului, in timp ce fata de lider se manifesta o atitudine de supunere. Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare. De cele mai multe ori,comunicarea este lateralizata, adica profesorul e cel care emite si care monopolizeazacomunicarea, iar elevul ramane doar un receptor pasiv. Comunicarea intre elevi in cadrul unorgrupuri de lucru este destul de restransa, iar opiniile elevilor cu privire la viata clasei sunt preaputin luate in considerare. Nevoia de expresie si de comunicare e o nevoie fundamentala aoricarui individ, iar grupul scolar este un loc privilegiat de satisfacere a acestor nevoi.Nesatisfacerea lor antreneaza inevitabil o frustrare ce se va traduce prin comportamente agresive. Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictualeori comportamente violente ale elevilor. Unii profesori adopta o atitudine de ignorare 20
  • 21. dispretuitoare a elevilor, corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi sidepreciativi. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata deelevi. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului,pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de descurajare, de lipsa deincredere in fortele proprii. Acest dispret, o data interiorizat, poate antrena un ansamblu deconsecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea la lectie, indiferenta sau,dimpotriva, perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare. De multe ori, in mod inconstient, profesorul introduce diferentieri intre elevi in functie deperformanta atinsa. Astfel de diferentieri se traduc in atitudini ale profesorului care iidefavorizeaza pe elevii cu realizari mai modeste. Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de laactivitati, indiferenta fata de ceea ce se intampla in clasa, absenteismul, refuzul de a-si facetemele, violentele verbale fata de colegi si chiar fata de profesori, comportamente agresive.Elevul aflat in situatia de esec si care este pus de nenumarate ori in fta unor sarcini de invatare pecare nu le poate rezolva traieste o angoasa profunda. Elevul sufera pentru ca si-a deceptionatparintii si profesorii, pentru ca este dispretuit de colegi, isi pierde stima de sine, increderea incapacitatea de a reusi chiar si in domeniile in care nu se afla in situatia de esec.acesta estemomentul in care pot sa apara conduitele violente ce se traduc prin: depresie, spirit de revansa sirevalorizare, manifestari de provocare, dispret reorientat catre altii, lipsa de interes fata de viatain general. In contextul actual, esecul scolar devine repede sinonim cu esecul in viata. Aceastasituatie il raneste pe individ, ii afecteaza imaginea pe care o are despre propri valoare si, deaceea, el incearca sa-si ia revansa intr-un fel. Nu in ultimul rand, modul in care profesorul distribuie sanctiunile, abuzul de masuridisciplinare, de pedepse, influenteaza climatul si calitatea vietii scolare.orice profesor stie capedeapsa, ca remediu, nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt. Decele mai multe ori, ea produce reactii emotionale negative, creeaza tensiuni, anxietate, frustrari,conflicte si deteriorarea relatiilor profesor-elev. Pentru ca o sanctiune sa fie eficace, ea trebuie saaiba un sens, sa fie integrata intr-un sistem coerent care leaga respectarea regulilor, a normelorscolare de natura actului comis si de tipul de sanctiune. Sanctiunea trebuie sa se alfle intr-unraport logic cu actul sanctionat. 21
  • 22. Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. Scoala poate jucaun rol important in prevenirea violentei scolare. Si asta nu numai in conditiile in care surseleviolentelor sunt in mediul scolar, ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul scolii. Pentru ca scoala sa isi asume acest rol de prevenire si de stapanire a fenomenuluiviolentei, prima investitie trebuie facuta in domeniul formarii profesorilor. Trebuie sarecunoastem ca, atat in cadrul formarii initiale, cat si al formarii continue, atentia esteconcentrata asupra lucrului cu clasele de elevi “fara probleme”. Se discuta mult prea putin despremodalitatile de abordare a claselor dificile. Este nevoie de o formare specifica, in masura sapermita satisfacerea cerintelor elevilor “cu probleme”. Nu putem astepta pasivi ca problemele sase rezolve de la sine. De exemplu, in conditiile unui mediu familial instabil, tensionat,conflictual, scoala poate reprezenta pentru elev o a doua sansa. Bibliografie: • Banciu, D., Radulescu, S.M., Voicu, M., Introducere in sociologia deviantei, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985. • Chelcea, S., Ilut, P. (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Bucuresti, Editura Economica, 2003. • Ilut, P., Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie, Iasi, editura Polirom, 2004, p.107-122. • Liiceanu, A., Violenta umana: o neliniste a societatii contemporane, in Ferreol, G., Neculau, A. (coord.), Violenta – Aspecte psihosociale, Iasi, editura Polirom, 2003, p.47-57. • Mitrofan, N., Agresivitatea, in Neculau, A.(coord.), Psihologie sociala, Iasi, Editura Polirom, 1996, p. 427-437. • Salavastru, D., Violenta in mediul scolar, in Ferreol, G., Neculau, A. (coord.), Violenta – Aspecte psihosociale, Iasi, editura Polirom, 2003, p.119-137. VIOLENŢA ŞCOLARĂ Autor: Prof. Mariana Lili BADEA Colegiul Naţional”Iulia Hasdeu” Ce este violenţa? Violenţa reprezintă acţiunea ce se efectuează cu o forţă puternică, de obicei cu intenţiidistructive, in care este utilizată forţa, pentru a constrânge pe cineva spre a face ceva. Violenţa 22
  • 23. este datorată de cele mai multe ori de lipsa de stăpânire de sine, impulsivitate, agresiune,inverşunare,dar şi frustrare. Violenţa în scoli.Cea mai frecventă problemă întâlnită în ceea ce priveşte conduitaelevilor, este violenţa şcolară.Ultimele statistici oficiale arată o creştere îngrijorătoare a acestuifenomen în ultimele trei decenii , în multe ţări. Însă, pentru a realiza o imagine şi mai amplă,trebuie spus că statisticile şi mass-media, nu pot arăta adevarata expansiune a acestui fenomen,deoarece violenţa şcolară poate fi ascunsă, multe dintre victimele sale rămânând tăcute datorităfricii. În scoli, violenţa este cel mai des întalnită, comparativ cu alte medii instituţionale (firme,facultăţi, spitale, etc) motivul principal fiind vârsta încă fragedă şi educaţia în drum spre a fiînsuşită. În funcţie de tipul de prejudiciu adus, se poate diferenţia în violenţă şcolară fizică şipsihologică (verbală). La originea fenomenului au baza mai mulţi factori, şcoala fiind locul în care elevii işipetrec o mare parte a zilei, locul în care sunt instruiţi şi invaţă, dar este şi în care se stabilescrelaţii de diferite natură, unde se promovează modele de urmat în viaţă si tipuri decomportamente în funcţie de anturajul fiecăruia.Anturajul reprezentând un prim mare factor. Înmod tradiţional, şcoala este locul în care se transmit cunoştinţe, în care se formeazăcomporatamentul elevului în societate, este locul de întelegere a vieţii şi a lumii inconjurătoare.Să vorbim despre violenţă în locul in care de obicei ne asteptăm ca elevii să primească o educaţiepotrivită în privinţa formării unei personalităţi care mai târziu va ajuta tânărul elev să se descurceîn viaţă, este un lucru relativ,existând şi excepţii. In mediul şcolar există două tipuri de violenţă : - violenţe obiective - care sunt de ordinul penalului, delicte şi asupra cărora se poateinterveni frontal; - violenţe subiective - care sunt mai subtile, ţin de atitudine şi afectează climatul şcolar(atitudini ostile, dispreţ, umilire, sfidare, absenţele de la ore). O formă de violenţă extrem de răspandită în mediile şcolare este cea verbală.Majoritatea limbilor prezintă de obicei două dimensiuni: un vocabular comun, constând dincuvinte „acceptate” şi inofensive şi unul al obscenităţilor, al cuvintelor grele, jignitoare. Acestecuvinte au iniţial un caracter inofensiv şi, îndată ce şi-au epuizat capacitatea de a uimi, a jigni, sereîntorc în vocabularul cuvintelor obişnuite, uzuale. Există mai multe motive pentru care eleviile adoptă şi utilizează. Unul ar fi funcţia de „eliberare” a injurăturii, care este şi un mod de a 23
  • 24. elibera tensiunea cumulată. Dar există o forţă motivaţională în spatele folosirii înjurăturilor şianume descărcarea anxietăţii generate de cele mai multe ori de anumite probleme. Lucruriledespre care elevii înjură, despre care vorbesc urât şi se descarcă , ne pot dezvalui, prin urmare,multe dintre fricile şi grijile lor. Toleranţa este necesară atât între indivizi cât şi în cadrul familiei şi comunităţii.Promovarea toleranţei şi modelarea atitudinilor unii faţă de alţii, în sensul unei deschiderireciproce şi al solidarităţii, urmează să aibă loc în şcoli şi universităţi, în instituţii menite săeduce şi prin intermediul educaţiei non-formale, acasă şi la locul de muncă. Mijloacele deinformare în masă sunt în măsură să joace un rol constructiv, de susţinere şi protejare în acestsens, favorizând dialogul şi dezbaterile libere, publice şi deschise, promovând valorile toleranţeişi evidenţiind efectele indiferenţei faţă de expansiunea ideilor, gândurilor şi grupurilorintolerante. În toatã lumea urmează a fie întreprinse măsuri în vederea asigurării egalităţii în drepturipentru grupuri şi indivizi, oriunde este necesar. În acest sens, o atenţie deosebită va fi acordatagrupurilor dezavantajate din punct de vedere economic sau social astfel , să le fie asigurateprotecţia legii şi masurile sociale, mai ales, in materie de locuinţa, muncă şi sănătate, cât şi însensul respectării culturilor şi valorilor lor , în special prin educaţie, a promovării şi integrării lorprofesionale si sociale. VIOLENŢA-ARMA CELOR SLABI Autor: ElenaCorina ENACHE-clasa aIX-a B Colegiul Naţional”Iulia Hasdeu” Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA Violenţa în familie este un fenomen care, deseori, nu este conştientizat de cătresocietate ca fiind un fenomen grav. Poate, de aceea , mulţi dintre cei care asistă la o astfel descenă, sau ştiu că aşa ceva se petrece în imediata lor apropiere, în familiile cunoscuţilor sau chiara rudelor ,preferă să nu intervină. 24
  • 25. Mulţi români sunt înca de părere că ”Bătaia e ruptă din rai.” şi adoptă acestecuvinte,drept călăuze,în realizarea educaţiei propriilor copii.În acest caz,nu este vorba despreparinţii care mai scapă câte o palmă,la nervi,foarte rar,ci despre aceia care ajung să-şi snopeascăcopiii în bătaie,aceştia rămânând de cele mai multe ori cu răni fizice,dar şi psihice. De cele mai multe ori şi abuzul psihologic este la fel de dăunător ca violenţafizică,uneori devastator,comparat de cele mai multe ori,cu tratamentul ostaticilor,oamenilorprivaţi de libertate,care sunt copleşiţi tot timpul de sentimentul de frică,a cărui repercursiuni suntîn mare parte lipsa de somn şi odihnă. Violenţa psihică constă în folosirea ameninţărilor si acomportamentelor menite să producă teama,care odată instalată,este suficientă pentru menţinereaunei stări de frică si teroare. Uneori, persoanele abuzate ajung să se autoînvinuiască pentrubataile şi abuzurile suferite, având o percepţie deseori greşită in ceea ce priveşte realitatea. Persoanele agresate sunt distruse psihic treptat şi îndură bătăile partenerului foartemult timp înainte de a se hotarî să facă ceva in vederea schimbării situaţiei sau pedepsiriipersoanei violente. De cele mai multe ori, atmosfera încarcată şi tensionată familie,dincasă,precum şi asistarea la scandalurile dintre parinţi şi bătăile primite în majoritatea cazurilorde către mamă, îi afectează în principal pe copii, toate acestea având consecinţe vizibile inconduita şi integrarea in societate pe tot parcursul vieţii lor. În calitate de adult, victimeleviolenţei domestice suferă de depresie, stări de anxietate şi simptome post traumatice. Deexemplu, conform unui studiu recent, baieţii care au fost victimele violenţei domestice suntpredispuşi să adopte acelaşi comportament şi să abuzeze de proprii copii. Violenţa naşte violenţă! La aceste cuvinte ar trebui să se gândească fiecare înainte sărealizeze ceva ce ar putea regreta mai târziu. Un copil crescut într-un mediu violent,în carebătăile fac parte din desfăşurătorul zilnic, vor învăţa că “asa se face” şi ca asa este bine şi voraplica acelaşi tratament propriilor familii. Puţini sunt cei care datorită agresiunilor suferite sauasistate in copilărie, decid să evite violenţa, în oricare formă a sa, în familiile pe care ureamză săle întemeieze odată ajunşi în pragul maturităţii,având la rândul lor proprii copii. Violenţa în familie nu este ceva normal! Şi, în niciun caz, nu este ceva ce trebuieacceptat . În utimii ani au apărut din ce în ce mai multe centre şi adăposturi care oferă protecţie şiconsiliere femeilor abuzate. Adăposturile oferă servicii atât victimelor, cât şi minorilor aflaţi îngrija acestora. Victimele de la centrele de recuperare beneficiază de hrană, servicii medicale,asistenţă psihologică, chiar consiliere juridică, atunci când situaţia familială o impune. Pentru 25
  • 26. agresori sunt asigurate tratamente psihologice şi psihiatrice, dezalcoolizări şi dezintoxicări,servicii de consiliere şi mediere a conflictului între acesta şi membrii familiei. În ciudanumărului mare de agresaţi, în multe cazuri supuşi unor violenţe incriminate şi în legislaţiapenală, sunt înregistrate foarte puţine plângeri privind violenţa domestică. Dar mai este o problema,trăim cu falsa impresie că violenţa domestică este întalnităîn special în” pătura de jos” a societăţii, că victimele sunt persoane “slabe”, care nu sunt în staresă paraseasca o relaţie abuzivă sau chiar că persoana abuzată ar putea să oprească abuzul, dacă arfi suficient de hotarâtă. E adevarat că problemele financiare reprezintă un factor de risc şi potgenera reacţii agresive, însă violenţa domestică este rezultatul nevoii unei persoane de ademonstra că deţine controlul, ca puterea e in mainile sale. Dar oare este nevoie de asemenea metode pentru a ne impune punctul de vedere? Pentrua ne face ascultati? Violenţa este arma celor slabi,celor care nu sunt destul de buni pentru a aduceargumente spre susţinerea propriilor idei,gânduri şi concepţii. Aşadar,înainte de a acţionaviolent,trebuie gândit de două ori înainte,deoarce niciodata nu se ştie cand va veni rândulfiecaruia,astfel culegând ceea ce semănăm. Bibliografie • [1]. http://medlive.hotnews.ro/violenta-domestica-va-fi-introdusa-in-programa-de-sanatate-si-asistenta- sociala-consecinte-medicale-ale-violentei-in-familie.html O LUME FĂRĂ VIOLENŢĂ Autor: Georgiana Corina Zamfir, Clasa a-IX-a B Colegiul Naţional”Iulia Hasdeu” Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA Violenţa a devenit o problemă gravă , îngrijorătoare. Întâlnim violenţă acolo, unde nu artrebui să fie , acolo unde ar trebui ca armonia şi înţelegerea să domnească, adică în familie; înşcoală, unde ar trebui să existe educaţie. Vedem violenţă peste tot, pe stradă în instituţii şi însocietate la fel. Tot mai des în ultimul timp, părinţii se plâng de copiii lor, deoarece aceştia sunt 26
  • 27. mai agitaţi, mai greu de stăpânit, vorbesc urât, stau ore în şir în faţa televizorului şi acalculatorului. Televiziunea, muzica, jocurile video şi informaţia care circulă liber pe internet vin să leconfirme adolescenţilor faptul că violenţa poate reprezenta un lucru normal din viaţa de zi cu zi.Studiile au arătat faptul că violenţa poate fi redusă semnificativ sau chiar prevenită dacăurmătorii factori de risc sunt identificaţi la persoana în cauză şi îndepărtaţi : expunerea la abuzulfizic sau sexual, expunerea la violenţa domestică, programele TV care încurajează violenţa,consumul de droguri şi alcool, factori de stres în familie. Acestora li se mai adaugă anturajul şimediul de la şcoală, prietenii având o influenţă semnificativă în viaţa şi în formarea personalităţiiunui adolescent. Iată câteva semnale de alarmă care pot indica faptul că un adolescent începe săadopte un comportament inadecvat şi agresiv: izolarea, crize de isterie, accesul la armele deapărare, tentative de suicid, comportament agresiv faţă de animale, abuzul de droguri sau alcoolsau imposibilitatea de a-şi asuma responsabilitaţile faptelor sale. Violenţa tulbură grav mediul şcolar. Ea conduce la o deteriorare a climatului în şcoală,afectează raporturile elev-elev şi elev-profesor şi generează sentimente de insecuritate, de teamă,care influenţează negativ dezvoltarea normală a elevului. Şcoala este un loc, unde elevii seinstruiesc, învaţă, dar este şi un loc unde se stabilesc relaţii, se promovează modele, valori, secreează condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă şi morală a copilului. Pentru ca şcoala săîşi asume rolul de prevenire şi stăpînire a violenţei, prima investiţie trebuie făcută în domeniulformării profesorilor. În condiţiile unui mediu familial instabil, tensionat, conflictual, şcoalapoate reprezenta pentru elev o a doua şansă. A fi un exemplu bun pentru copilul său reprezentă o modalitate prin care părintele poatepreveni comportamentul violent al acestuia. De cele mai multe ori, un copil expus violenţeidomestice ajunge să îşi însuşească un astfel de comportament în adolescenţă, crezând că aceastaeste normalitatea lucrurilor. Violenţa domestică nu se refera doar la abuzul copilului ci şi laimaginiile de acest fel, între părinţi sau între parinţi şi fraţii mai mari. Din punct de vedere clinico definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark siFlitcraft:”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut,a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau dedomiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea 27
  • 28. bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin;ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor;furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor,telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”. Ca părinte este important să eviţi astfel desituaţii neplacute pentru copilul tău. O altă modalitate de a preveni comportamentul violent al unui adolescent estecomunicarea acestuia cu parinţii săi. Un părinte trebuie să discute de această temă cu copilul săuşi să stabilească clar că în familia lor violenţa nu este permisă. Dacă adolescentul ajunge laaceastă vârstă crezând că violenţa nu este acceptată, atunci nu se va lasă atât de uşor influenţat decătre prieteni sau anturaj. Bineînţeles, copiii trebuie incluşi şi ei în conversaţiile familiei. În felulacesta învaţă să se descurce în lumea adulţilor, devin mai vioi şi-şi construiesc un vocabular carele va dezvolta talentul de a conversa şi de a se adapta în societate. Trebuie să nu uitam că totuşi,copilul nu este un adult în miniatură. Un copil are interesele propriei vârste şi atenţia lui estefoarte redusă. Ceea ce este de o durata foarte scurtă pentru un adult, poate fi o eternitate pentrucopil. Deci, nu invitaţi copilul la conversaţii lungi şi plictisitoare. De asemenea, este important ca părintele să se implice în viaţa socială a copilului său.Şcoala şi grupul de prieteni constituie una dintre principalele surse care influenţeazăcomportamentul adolescentului. Părintele trebuie să vorbească periodic cu dirigintele clasei şi să-i accepte pe prietenii copilului său pentru ai observa şi astfel să-şi dea seama ce se întâmplă înviaţa acestuia. Dacă părintele reuşeşte să-i câştige încrederea adolescentului, acesta va ţine contmult mai uşor de părerile sale, decât dacă îi impune ceva cu forţa. În concluzie, violenţa este un proces care poate fi stompat şi chiar înlăturat din viaţanoastra dacă noi ne dorim cu adevărat acest lucru. Indiferenţa susţine violenţa, iar aceasta trebuieînlăturata. Bibliografie : • [1].http://appstefanesti.wordpress.com/2009/02/16/%E2%80%9Cavem-dreptul-sa-traim-intr-o-lume- fara-violenta%E2%80%9D/ • [2].http://articole.famouswhy.ro/cauzele_violentei_scolare/#ixzz1pb1Jub2l „VIOLENŢA”-ARMA CELOR SLABI. 28
  • 29. Autori: Alexandra Ioana Tudor -Clasa aXI-a C Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu” ,clasa a- XI-a Profesor coordonator: prof. Mariana Lili Badea În viata de zi cu zi, întîlnim adesea articole, cazuri, ştiri despre violenţă, abuzuri.Cea mai des întîlnită este violenţa domestică. Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, aunei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau dedomiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugereabunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin;ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor;furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor,telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie. Experţii care cercetează această problemă suntde acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele,pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor. Violenţa domestică apare pe scara largă şi în rândul populaţiei majoritare. În România,până în noiembrie 2000, nu a existat în cadrul legislativ nici o referire la acest fenomen alviolenţei domestice, fiind prevăzute numai articole prin care se pedepseau actele de violenţa îngeneral. Studiile privind violenţa în familie realizate în Romînia arată că, 45% dintre femei aufost agresate verbal, 30% au fost abuzate fizic şi 7% au fost abuzate sexual pe durata vieţii.Aproape două treimi dintre femei au fost supuse cu forţa la relaţii sexuale de către parteneriiactuali sau anteriori; 15% au fost violate de un prieten sau fost prieten, 12% au fost violate de ocunostinţă sau o persoană cu care se întâlneau. 29
  • 30. Un caz de violenta!!! „Ne-am cunoscut în urmă cu aproape trei ani, pe un site de socializare. După opt luni, ne-am mutat împreună şi la nici un an ne-am casatorit . N-am ştiut să păstrăm multă vreme parteafrumoasă a relaţiei noastre. L-a început s-a comportat admirabil, un tată adevărat pentru fiulmeu , un soţ liniştit,dar miracolul a durat doi ani . Gelozia lui faţa de fiul meu, faţa de meseriamea, l-a determinat să devină violent, să ţipe ,să-mi terorizeze copilul. Am preferat să nedespărţim un timp , sperând că, poate işi revine. Apoi, m-am trezit cu el la uşă. L-am primit, l-am iertat şi am crezut sincer în sentimentele lui. Comportamentul lui faţă de mine şi mai alesfaţă de fiul meu mi-au spulberat încrederea în omul de lângă mine. Am început să mă interesezcine este cu adevărat bărbatul cu care alesesem să trăiesc. Am aflat lucruri care m-au îngrozit.”Astfel începe mărturisirea dramatică a Ioanei, una dintre nenumăratele victime, agresată chiar decătre cel care îi jurase iubire şi siguranţă...,,la bine şi, mai ales, la greu”. Demascat şi fără puterea de a mai nega ceva, bărbatul s-a transformat într-un monstru. Decând îşi luase fiul mutându-se la o altă adresă, individul îşi urmărea sistematic fosta soţie.Agresiunile s-au ţinut lanţ, de fiecare dată acestea fiind stinse de Poliţie. „Doar Poliţia mi-a luat în seamă strigătele de ajutor , adaugă Ioana. Un agent de laSecţia 4 a încercat să medieze conflictul. Din păcate, legea este limitată în astfel de cazuri.După episodul de la secţie, nu m-a mai pândit. A mai sunat însă de câteva ori şi mi-a trimis sms-uri. Şi eu şi fiul meu trăim cu teama că ar putea să apară oricând. Tresărim la fiecare zgomot.În fiecare noapte mă gândesc cum am putut să trăiesc atâta vreme cu un om care m-a atacatmişeleşte în plină stradă, care m-a terorizat nu doar pe mine, ci şi pe fiul meu, care m-a umilitori de câte ori a avut ocazia?” 30
  • 31. Prin acest caz ne dăm seama căt a trebuit să îndure o femeie langă un „monstru”. Atâtfemeia , cât şi copilul au suportat nişte traume care i-au marcat pentru totdeauna, lăsând o undăde teamă , de frica în urmă. Fiecare victima a violenţei domestice are nevoie de un sprijin , de încurajări. NU JUDECA GREŞIT , încercă să o ajuţi şi să o asculţi. „ În cazul celor care fac uz de forţă mai există speranţa că ei vor găsi într-o bună zi caleaspre non-violenţă, lucru care nu este valabil şi în cazul celor slabi.”(Mahatma Gandhi) Bibliografie • http://www.exclusivnews.ro/stiri/stiri-nationale/socant-peste-1-400-de-agresiuni-in-familie-si-27-de- crime-in-trei-luni-in-romania.html • http://femeia-victima.blogspot.com/ • http://www.rightwords.ro/citate/cautare/violenta • http://www.politiaromana.ro • http://www.scoalaparintilor.ro/educatie/violenta-si-consecintele-ei-2.html VIOLENŢA ÎMPOTRIVA FEMEILOR Autori: Denise Alexandra -Clasa a XI-a C Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu” Andreea Raluca Racotzi-Clasa a-X-a D Colegiul Naţional „Matei Basarab Profesor coordonator: prof. Mariana Lili Badea Violenţa este una din marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisa sau audiovizuală, informează în permanenţă cu privire la diverse manifestări ale acestui fenomen. De laformele cele mai agresive precum războaiele ori crimele terifiante, bătăile, violurile, furturile,distrugerile de bunuri şi pînă la cele mai puţin şocante, cum ar fi violenţele verbale, toate acesteasusţinute de o abundenţă de imagini violente se perindă zilnic prin faţa ochilor noştri.Dicţionarul enciclopedic român defineşte violenţa ca fiind “un viciu de consinţământ, careconstă în constrângerea exercitată pe cale psihică asupra unei persoane spre a o determina săfacă un anumit act juridic“. Femeile fac parte din categoria persoanelor care prezintă un grad mare de vulnerabilitate,datorită caracteristicilor sale bio-constituţionale şi psihocomportamentale. Prin tradiţie femeia a 31
  • 32. beneficiat de un statut inferior în comparaţie cu al bărbatului ceea ce a expus-o diferitelor formede agresiune sau umilire care erau acceptate de către societatea respectivă. Sunt femei carerecunosc că sunt victime ale violenţei domenstice dar sunt şi mai multe cele care încă nu aucurajul să vorbească.Îndură certuri dupa certuri, bătai dupa bătai fiindu-le frică să spună NU. Preferă să păstreze tăcerea în speranţa falsă că nu se va mai repeta, din dependenţă faţă deprofitul adus de partener sau de dragul copiilor care ,zic ele , merită să aibă o familie completă.Nimic mai greşit! Expunerea la violenţă poate avea efecte semnificative asupra copiilor peparcursul dezvoltării lor şi influenţează modul în care aceştia îşi vor forma relaţiile cu cei din jurîn copilărie şi ca adulţi. Având un set puternic de concepţii potrivit cărora femeile sunt cetăţeni de categoria adoua, valorile şi normele religioase şi tradiţionale persistente care proclamă o imaginedistorsionată a inferiorităţii şi supunerii femeii faţă de bărbat, societatea legitimează şiperpetuează violenţa împotriva femeilor ca mijloc ultim de a disciplina şi deţine controlul asupraacestora. În societatea românească violenţa împotriva femeilor este tolerată şi chiar încurajatăfiind considerată naturală, de înţeles, tolerabilă, meritată, ordine naturală a lucrurilor, Proverbele ce concentrează adevăruri pentru diferite comunităţi pot confirma normele şivalorile sociale dar pot de asemenea servi şi la perpetuarea unor stereotipuri. Înţelepciuneapopulară romanească conţine numeroase proverbe cu imperative clare referitoare la necesitateamaltratării femeilor: “Femeia trebuie bătută pentru că este rea”, “Piatra de moară trebuie bătutăde trei ori pe zi iar femeia de 6 ori”,” Femeia trebuie bătută chiar dacă nu a facut nimic răudeoarece cu siguranţă va face ceva”, “Femeia trebuie bătută iar ea va şti de ce”; altele reflectă şiavertizează împotriva răului pe care îl reprezintă femeia daca nu e ţinută sub control: “Vai decasa în care bărbatul e o femeie”, “Acolo unde calcă o femeie se murdareşte pământul”. Pe 25 noiembrie 2011a avut loc un protest în faţa Parlamentului României împotrivaviolenţei asupra femeilor. 32
  • 33. Statistici îngrijoratoare: În Anglia multe femei sunt bătute până la sânge, de partenerii lor, în Canada şi Israel emai probabil ca o femeie să fie ucisă de partenerul ei decât de un străin. În Rusia una din 50 defemei, este omorâtă de soţ, în Europa una din 4 femei devine victima unei violenţe, în Româniauna din trei femei a fost abuzată fizic de partenerul ei, iar în America la fiecare 15 secunde ofemeie suferă un abuz, în general din partea partenerului. Procentul femeilor din ţările în curs de dezvoltare care sunt victime ale violenţei întimpul sarcinii variază între 4% şi 20%, conform European Journal of Public Health. În 48 de sondaje realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în întreaga lume, între10% şi 69% dintre femei au raportat ca au fost abuzate fizic de partenerul intim la un momentdat în viaţă. Bibliografie: • [1].http://www.violentaimpotrivafemeii.ro/datesistatistici/ • [2].http://www.violentaimpotrivafemeii.ro/datesistatistici/ • [3].http://ladyfest-ro.pimienta.org/05/cd/pdf/curic-viol_putere.pdf 33
  • 34. DE LA COMPORTAMENTUL AGRESIV LA VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ Elevi LIŢĂ FLORIN-GHEORGHE MATEI ŞTEFAN-CĂTĂLIN Prof.indrumator LULACHE MARIANA Colegiul Tehnic Energetic Craiova Comportamentul agresiv însumează următoarele categorii de comportamente:• Ameninţă, intimidează, ironizează pe alţii• Manifestă agresivitate fizică faţă de alţii• Distruge bunurile celorlalţi• Încalcă drepturile celorlalţi Violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare a unor comportamente precum:• exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire;• bruscare, împingere, lovire, rănire;• comportamente care intră sub incidenţa legii (viol, consum/comercializare de droguri, vandalism – provocarea de stricăciuni cu buna ştiinţă – furt);• limbaj neadecvat la adresa cadrului didactic şi celorlalţi colegi (înjurături, cuvinte obscene).” Violenţa interpersonală sau violenţa directă este definită drept „comportamentul uneipersoane îndreptat împotriva altei persoane care în mod intenţionat ameninţă, încearcă săproducă sau produce rănirea fizică a acesteia” . Comportament agresiv se asociază şi formelor mai uşoare de violenţă care includ:comportamente verbale, fizice sau gesturi, menite să producă rănire fizică uşoară, disconfortpsihologic, intimidare sau teamă . Agresiunea se poate manifesta într-o formă indirectă, prin răspândirea de zvonuridepreciative la adresa unei persoane sau prin marginalizare socială . Trecerea de la o formăla alta se poate produce:• în cadrul aceleiaşi situaţii care escaladează de la dispută verbală la atac fizic,• în timp, pe măsură ce înaintează în vârstă, tânărul trece de la îmbrâncelile şi piedicile specifice copilăriei la violenţe fizice grave, premeditate, ce apar de regulă în adolesce 34
  • 35. Comportamentele agresive pot apărea ca manifestări ale unor deprinderi formate în altestructuri, în condiţiile în care sarcinile şcolare sunt prea uşoare, producând plictiseală sau preagrele, generând elevilor un sentiment de copleşire şi de lipsă a eficacităţii personale (sentimentulcă nu pot face faţă, nu sunt în stare).Consecinţe ale manifestării comportamentelor agresive în contextul şcolar • performanţe şcolare scăzute, • eşec şcolar, suspendare, excludere sau părăsirea voluntară a şcolii, • asumarea violenţei ca formă acceptabilă de rezolvare a problemelor/conflictelor • efort suplimentar din partea profesorilor şi administraţiei pentru gestionarea problemelor de disciplină • imagine negativă din partea colegilor şi a profesorilor, • marginalizarea elevului, • sentimente de izolare şi singurătate, • consum de alcool, droguri, • acte de delincvenţă în adolescenţă, • criminalitate şi psihopatologie la vârsta adultă. PROFESORUL –ORIENTATOR ŞI CONSILIER AL ELEVILOR ÎN ACTIVITATEA DE PREVENIRE A VIOLENŢEI 35
  • 36. Prof. Lulache Mariana Colegiul Tehnic Energetic Craiova Activitatea de prevenire a violenţei în şcoală şi în societate este una de maxima actualiteşi este foarte probabil ca importanţa ei să crească, dat fiind apetitul tinerilor pentru violenţaverbală, fizică şi emoţională. Educatorul trebuie să ştie care sunt coordonatele unei activităţi colective reuşite,condiţiile antrenării membrilor unui colectiv în realizarea unui scop comun, ce fel de perspectivei-ar putea atrage şi ce stimulente le-ar putea întreţine elanul în muncă un timp îndelungat. Aici seîmbină cel mai mult ştiinţa cu arta, tehnica de lucru cu talentul, experienţa cu iniţiativa, tactul cumăiestria, calmul cu entuziasmul, căutările cu siguranţa. Orice profesor este, în fapt, fun creator de modele, de proiecte educaţionale, de profile,de metode şi procedee, un inovator. O asemenea calitate îi pretinde profesorului imaginaţie,abilitate, inovaţie în toate împrejurările, nu numai în cadrul lecţiilor. Orice elev este un unicat şifiecare cere un anumit tratament pentru a se realiza optimal. A stabili condiţiile, tratamentul şimodalităţile prin care fiecare elev îşi poate pune în valoare mai bine disponibilităţile şi calităţilesale şi a obţine succese, înseamnă a descoperi specificul fiecăruia şi a şti să adaptezi tehnologiaeducaţiei acestor particularităţi. Profesorul este creator în sensul adaptării tehnologiei de lucru la specificul fiecăruicolectiv şi al fiecărui elev, în sensul anticipării, inventării şi proiectării de noi modele, obiective,tipologii sau prototipuri de metode, caractere, structuri. Contribuţia lui la perfecţionareaînvăţământului şi al educaţiei trebuie să fie continuă, consistentă şi înnoitoare. Creativitateaprofesorului se manifestă în toate domeniile învăţământului şi educaţiei, cuprinde şi activitateaextraşcolară. A organiza activităţi formative interesante , variate, atractive, multiple şi complexe şi a-iajuta să-şi programeze activitatea, înseamnă a fi creatorul unui sistem de muncă pasionant,captivant, atrăgător. Activitatea educativă a profesorului, presupune în mod necesar finalizarea ei, adicăsprijinirea fiecărui elev în acţiunea de calificare şi integrare în muncă. Profesorul trebuie sădesfăşoare şi o muncă de consilier şi orientator ajutând fiecare elev să-şi aleagă corect tipul destudiu şi apoi profesiunea care corespunde cel mai bine profilului personalităţii sale. 36
  • 37. Sprijinirea elevilor în formularea proiectului lor de viitor înseamnă cunoaşterea temeinicăa fiecăruia, dezvoltarea capacităţilor lor de autocunoaştere, furnizarea unor informaţiiprofesionale, sistematice şi selective, familiarizarea fiecărui elev cu criteriile unei alegeriraţionale şi mai ales sensibilizarea lor pentru nevoile forţei de muncă. A le conştientiza cerinţeleeconomice-sociale şi a-i ajuta să ţină seama de ele în alegerea profesiunii, înseamnă a face oorientare raţională, pusă în serviciul intereselor comune. Orice profesor poate şi trebuie să dezvolte interesele, aptitudinile şi talentele elevilor,ajutându-i să-şi valorifice la maximum aptitudinile. Conducerea elevului de-a lungul anilor înşcoală, astfel încât să se realizeze pe deplin, este cea mai autentica probă a unei acţiunipedagogice reuşite. Modelând personalitatea fiecărui elev, profesorul este preocupat să descoperedirecţia optimă de dezvoltare a acestuia şi de stimulare a capacităţilor necesare împlinirii sale. Eldevine astfel specialistul care acordă şi o calificată asistenţă psihopedagogică indispensabilădezvoltării multilaterale a fiecărui elev. Ajutând fiecare elev să îşi aleagă tipul de studii şi apoiprofesiunea care corespunde cel mai bine personalităţii sale, profesorul rezolvă nu numaiproblema orientării profesionale, ci şi pe aceea a integrării cu succes a absolvenţilor în viaţaprofesională ulterioară, este atent la îmbinarea pregătirii teoretice cu cea practică. Profesorul îşi afirmă cu adevărat funcţia de consilier, fiind un permanent îndrumător aldezvoltării acestora. Mulţi elevi se recunosc ca fiind opera profesorului lor, atât în ceea cepriveşte profesiunea aleasă, cât şi în ceea ce priveşte caracterul şi atitudinea lor în faţa vieţii. Spre rolurile de orientator, consilier şi confident al elevilor, trebuie să tindă fiecareprofesor. Profesorul este capabil să evalueze continuu, obiectiv şi eficient, atât rezultateleelevilor, cât şi pe cele ale propriei munci. Aprecierea rezultatelor activităţii educaţionale,constituie o verigă obligatorie a structurii actului pedagogic. Fără exersarea ei, profesorul nupoate aplica principiile educative şi nu îşi poate corecta şi adecva propria activitate la cerinţelespecifice situaţiei. Profesorul urmăreşte în comportamentul elevilor tot ceea ce poate servi la stimularea lor,la dezvoltarea dorinţei de autoperfecţionare şi de creştere a capacităţii lor de autoevaluare. El vadescifra deficienţele constatate, cauzele acestora, insuficienţa propriei activităţi şi modalităţile decercetare a tuturor acestora. Orice profesor desfăşoară o activitate intensa în afara şcolii. În relaţiile cu membriifamiliilor elevilor, profesorul poate îndeplini, atât funcţia de îndrumător al acestora, în vederea 37
  • 38. orientării eficiente a elevilor, cât şi de coordonator al influenţei familiei şi a altor factori dinmediul lor de viată, în direcţia formării multilaterale a personalităţii tânărului, ca viitor cetăţean. VIOLENTA LASA URME! Psiholog, Valeria Iordanescu Liceul Teoretic Ion Mihalache Topoloveni “ De cate ori facea ceva rau nepotul sau, bunicul batea un cui intr-o usa de lemn. Cands-a oprit usa, bunicul i-a aratat-o nepotuui , acesta promitand rusinat ca va face de acuminainte numai lucruri bune. Bunicul i-a promis ca pentru fiecare fapta buna va scoate cate uncui. Cand au fost scoase toate cuiele, nepotul a exclamat in culmea fericirii: “ Vezi, bunicule,numai este nici un cui!” Si atunci bunicul i-a raspuns: “Da, intr-adevar, nu mai este nici un cui,dar au ramas gaurile.....” Cand suntem mici, prin natura noastra putem sa gresim fara sa ne dam seama iar faptelene sunt iertate mai usor. Cine nu a spart o vaza sau nu s-a batut cu fratele, sora , varul cand era copil! Fac partedin amintirile copilariei noastre! Dar vine o vreme cand raspundem pentru faptele noastre. Ne batem cu colegul de banca,ne jignim reciproc in pauze, trantim usile si injuram, lovim sau provocam conflicte!E bine de stiut!1. De la ce varsta raspund penal pentru faptele mele?Chiar de la 14 ani.2. Daca am fost prins de politie incalcand legea pentru prima data pot fi trimis in instanta ? Da , daca fapta constituie infractiune ( este prevazuta de legea penala, a fost savarsita cuvinovatie si prezinta pericol social)3. Ce este Autoritatea Tutelara si in ce situatii ma poate ajuta? 38
  • 39. Este o institutie protectiva care apara si ocroteste drepturile minorilor . Te poate ajuta in situatiain care ai fost agresat fizic sau verbal de catre parinti sau de catre tuttorele legal.4. Ce este Centrul de Probatiune si in ce situatii ma poate ajuta ?Este o institutie a justitiei care are ca scop reintegrarea sociala a persoanelor care au comis oinfractiune, reducerea riscurilor recidivei acestora si protectia publicului. Evaluarile pe care acestserviciu le face, ajuta instanta de judecata sa aplice o sanctiune adecvata cu fapta comisa.5. Ce este o Echipa de Interventie in Justitia Juvenila ?Este o echipa multidisciplinara formata din specialisti( psihologi, pedagogi, juristi, medici), carecontribuie la prevenirea deviantei/delincventei juvenile.6. Daca am asistat la savarsirea unei infractiuni , fara sa particip sau fara sa intervin, suntsi eu vinovat?Da, daca nu sesizezi ulterior autoritatile judiciare despre comiterea acelei infractiuni.7. Care dintre comportamentele noastre de liceeni pot fi considerate infractiuni?Iata doar cateva exemple: furtul ( chiar al unui stilou), falsificarea ( chiar a unei adeverintemedicale), comercializarea sau consumul de droguri, insulta, calomnia, insusirea bunului gasit.Concluzie! “ Gandeste de mai multe ori inainte de a actiona!” “Paza buna trece primejdia rea!” “A preveni este mai simplu decat a trata!” “Apa trece, pietrele raman!” “Ai grija ce faci, timpul nu mai poate fi dat inapoi!” “Odata e odata-n viata!” MINTE, MORALĂ ŞI SENTIMENT Prof. Irina Bîrjoveanu Grup Şcolar Transporturi Auto Călăraşi În ochii elevului, dascălul reprezintă, la nivel absolut, prototipul şi chiar arhetipul unuiadin cei mai bine integraţi indivizi în societate: este deja învăţat, este indispensabil grupului, 39
  • 40. cunoaşte modul de devenire al tânărului într-un individ cu drepturi şi obligaţii în societatea încare trăieşte. Astfel, întotdeauna a fost simţită o formă de idolatrizare a profesorului de către elev(un punct de plecare chiar şi pentru o multitudine de conflicte între cele două părţi, de multe oriînsă chiar constructive). De aici, imensa influenţă şi capacitate de a forma elevul. Există trei direcţii principale care ar trebui să fie urmate în relaţia dascăl – elev: o direcţiea minţii, una a moralei şi o direcţie a afectului, a sentimentului. Prima este cea mai uşor de abordat, cea în care mulţi profesori rămân captivi într-o rutinăconfortabilă pentru ei înşişi, de multe ori fără rezultat, insă, pentru elevi. Chiar dacă la ore ar fiprezenţi doar elevii ideali – nonviolenţi,curioşi, sclipitori în inteligenţă, dispuşi să acumuleze,intelectul acestora are nevoie în permanenţă de stimulare, de a i se oferi informaţia într-unambalaj suficient de atractiv, fără a fi deformat conţinutul. Dascălul trebuie să utilizeze metodeleadecvate de predare aidoma unui cotidian de informaţii care nu judecă, nu emite opinii, ciexpune realitatea clară şi precisă. Îi transmite elevului mesaje în care este promovată toleranţafaţă de cei din jur şi faţă de el însuşi. Pe această bază, elevul „se poate juca” sub îndrumareaprofesorului pentru a inova, a imagina, a interpreta, a empatiza, a folosi ceea ce a învăţat. Astfel, profesorului devine (şi fără să dorească acest lucru) cel care oferă indicii înprivinţa binelui, dreptăţii, frumosului (sau a antonimelor acestora, evident) etc. Alături de mediulfamilial, dascălul trebuie să fie acel călăuzitor printre experienţele nonviolente ale elevului caresă-i ofere un model de comportament, de atitudine, de trăire. Sistemul de învăţământ actual esteorientat către specializarea de tipul „omul potrivit, la locul potrivit”. Chiar dacă tânărul câştigădezvoltarea aptitudinilor, poate pierde descoperirea unui potenţial alternativ. Din acest punct devedere, învăţământul ar putea fi îmbunătăţit de metode, tehnici, programe dezvoltate în spiritulacelei vechi „maieutici” socratice – arta de a-l pune pe interlocutor în situaţia de a descoperisingur adevărul, de a-şi descoperi complexitate proprie în multe orientări latente. În felul acesta,s-ar evita poate derapajele unor educaţii obtuze superspecializate (de pildă, specialistul IT cuaptitudini sociale sau artistice absente ori literatul care nu ştie să schimbe un bec). Esenţial pentru direcţia pedagogică a formării unui sistem de valori morale a elevului oreprezintă coerenţa mediului acestuia de dezvoltare. Ideal ar fi ca între mediul familial şi şcoalăsă existe cît mai puţine contradicţii în expunerea şi raportarea la valori morale. În acest punct responsabilitatea dascălului este deosebit de importantă ţinând cont căfamilia nu deţine ştiinţa pedagogică a mediului şcolar sau posedă o variantă proprie, derivată din 40
  • 41. mentalul colectiv al unei societăţi (spre exemplu, în cea românească – bătaie e ruptă din rai sauprea multă carte prosteşte – în sensul neadaptării la realităţile şi activităţile imediate, domesticevalabil mai ales pentru mediul rural). Cea de a treia direcţie pedagogică o constituie, în opinia mea, gestionareacomportamentală afectivă a elevului. O bună parte din perioada învăţării în sistemul şcolar se desfăşoară pe perioadaadolescenţei. Aceasta este perioada când, dincolo de informaţii şi cunoştinţe, de reguli şi morală,explodează emoţiile, impresiile din experienţe, convingerile şi credinţele. Profesorul este cel care ar trebui să facă legătura între formarea comportamentală afectivăa elevului cu formarea minţii, a intelectului în contextul moralităţi societăţii în care trăieşte. Înmulte cazuri, afectul are o puternică influenţă în capacitatea şi disponibilitatea celui care învaţăîn a aprofunda, a abandona sau neglija acumularea de cunoştinţe. Modul cum îşi va gestionacomportamentul dominat de sentimente (unele noi, netrăite etc) este influenţat în mare măsură şide către profesor. Spre exemplu, sentimentele de ruşine sau umilinţă pe care le poate provoca unprofesor, poate conduce, în viitor, la o stimă de sine scăzută a elevului, la rezultate şcolare slabesau la dizolvarea spiritului civic al acestuia. Dimpotrivă, bucuria unui concurs câştigat de elevsub îndrumarea dascălului va putea avea ca efect alimentarea interesului către o discliplină şivalorizarea benefică a actului învăţării. Mintea, morala şi sentimentul pot deveni motoarele formării unui individ nonviolent,„crescut” de profesor de la un stadiu de elev neiniţiat, necunoscător al limitelor societăţii,dezorientat în faţa multitudinilor de lucruri care i se cer, până la stadiul egal profesorului –învăţat, cu rol şi responsabilităţi, sarcini. COPILĂRIA ŞI ARTA, O ALTERNATIVĂ LA VIOLENTĂ... GÂNDURI DESPRE BRÂNCUŞI... Prof. Cristina Goanţă „Arta – poate cea mai desăvârşită a fost concepută în timpul copilăriei umanităţii. Căci Omul primitiv uita de grijile cele domestice şi lucra cu multă voioşie. Copiii posedă această bucurie primordială. Eu aş vrea să re-deştept sentimentul acesta în sculpturile mele.” Constantin Brâncuşi 41
  • 42. Fiecare loc are o poveste a sa, care se scrie o dată cu trecerea anilor. În cazul oraşului Tg-Jiu povestea locului se confundă uneori cu povestea unui om. Când spui Tg-Jiu, gândul îţi zboarăinevitabil la numele lui Constantin Brâncuşi. Pentru o lume întreagă, el este cel mai maresculptor al secolului XX, figura centrală în mişcarea artistică modernă şi un pionier alabstractizării, fiind considerat părintele sculpturii moderne. Pentru oamenii simpli, din oraş,sculptorul este cel care le-a dăruit ansamblul monumental de care, obişnuiţi de prea multă vremecu el , uneori abia îşi mai amintesc. Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta Sărutuluisau Coloana Infinitului au devenit pentru aceşti oameni locuri comune, a căror magie nu-i maiatrage şi a căror poveste nu-i mai interesează. Rareori întâlneşti pe cineva dornic să vorbeascădespre aceste opere. Şi totuşi... fiecare dintre ele spune povestea noastră. Câţi dintre noi nu s-au dus la prima întâlnire sub Poarta Sărutului, cu gândul şi speranţa că sărutul de sub Poartă leva schimba destinul? Câţi nu s-au cununat religios la Biserica Sf. Apostoli şi nu s-au plimbatapoi pe Calea Eroilor pentru a îndeplini un ritual străvechi? De câte ori nu ne-am lăudat cu elecând prieteni din alte colţuri ale ţării sau ale lumii ne-au vizitat? Şi, de câte ori nu am trecut pelângă Coloană având sentimentul că ar trebui să ne închinăm ca în faţa unei biserici? Pentru noi,operele lui Brâncuşi nu sunt minuni ale sculpturii, nu sunt opere de artă, ci au devenit o parte afiinţei noastre. Le-am luat martore la povestea vieţii noastre şi, de aceea, uităm să le apreciemvaloarea asemenea criticilor de artă. Sculptorul însuşi a conceput operele ca pe o poveste, nu cape un ansamblu decorativ. Citim, în acest sens, într-un ghid vechi al oraşului Tg-Jiu: „Dupăcum se arată într-un document oficial premergător realizării acestor opere (1937-38), ... proiectulîn întregime ar consta dintr-o alee care, plecând de la digul Jiului – care este locul de evocare aactelor de vitejie gorjenească -, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea îngrădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale,ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei întruchipată printr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţanoastră...” Aşadar, totul se desfăşoară pe un ax perpendicular pe Jiu, Calea Eroilor trecând prininima oraşului. Povestea există şi acest ansamblu o spune prin operele sale care indică odevenire, „care începe cu un sfat tăcut, sfârşind, după o ctitorie, cu o masă fără de sfat, şi săpovestim. E ca şi cum, pe Jiu în jos, venind din patria mumă a Transilvaniei, au coborât niştenăieri, sau poate nişte ciobănaşi cu turmele. S-au oprit în locul ce li s-a părut potrivit, au popositpe mal şi au ţinut sfat în jurul mesei aceleia a dacilor, pe care îi purtau în sânge. Poate că sfatul 42
  • 43. lor era cu adevărat unul al tăcerii: o simplă privire în ochi, de oameni hotărâţi – şi ei au pornit înjos, sprijiniţi pe Jiu, să-şi facă ctitoria. În pragul ei au înălţat o poartă, pe sub care au trecut,înfrăţiţi; s-au îmbrăţişat pentru o ultimă oară, apoi s-au risipit în cuprinsul unde aveau să-şi înalţectitoria. În mijlocul ei au zidit biserica, în care nu numai să se închine, ci şi – ca în miezul viu alobştei lor – să-şi cunune feciorii, să boteze pruncii şi să îngroape pe cei săvârşiţi; căci aveau să-şilărgească şi să-şi întărească aşezarea, să dea lupte pentru apărarea ei, să biruie sau, când soarta leera vitregă, să supravieţuiască încă. Apoi, când anii, faptele şi jertfele s-au adunat în urma lor, auridicat în marginea aşezării lor o coloană, care să fie deopotrivă una a recunoştinţei fără sfârşit,cât şi una a năzuinţelor lor fără sfârşit, ca o a doua lege pe care şi-ar prescrie-o lor, sau poatealtora, la capătul lucrurilor. Un crâmpei de istorie se scrisese: o nouă masă dacică, mai mică, fărăscaune, ca o masă a umbrelor de astă dată, venea să încheie, cu tăcerea ei, povestea.(...) Ai puteaspune că, fără s-o ştie, Brâncuşi a dat legenda tuturor întemeierilor româneşti.”1 Sculptorulrespectă, chiar şi fără să fi intenţionat asta, structura unei legende: geneza, exodul, ctitoria,evocarea, încheierea. Ritualul de construcţie repetă actul primordial al construcţiei cosmogonice.Tot ceea ce este întemeiat se află în centrul lumii, pentru că şi Creaţia însăşi s-a efectuat pornindde la un centru. În centrul lumii pe care a creat-o, artistul, un alt demiurg, aşează Coloana. Eaeste un axis mundi, loc de întâlnire între cer şi Pământ. Drumul până la ea este un drum sprecentru, „un rit de trecere dinspre profan spre sacru; de la efemer şi iluzoriu la realitate şieternitate; din moarte în viaţă; de la om spre divinitate. Accesul la Centru echivalează cu oconsacrare, cu o iniţiere; unei existenţe, ieri profane şi iluzorii, îi succede acum o nouă existenţă,reală, durabilă, eficace.”2 Datorită lui Brâncuşi oraşul nostru este unul sacru, un axis mundi,lumea noastră a fost întemeiată pe baza sacrificiului şi operei sale. Astfel, ultima, şi cea maimare parte (ca întindere) din opera sa, Brâncuşi ne-a dãruit-o: ansamblul de la Târgu-Jiu. Acestaa fost creat în memoria eroilor care au cãzut în rãzboiul pentru unitatea nationalã. E simboluldãruirii, al înãltãrii, al biruinţei prin moarte. Aceastã dorintã a lui, acest gest arată ataşamentul,dragostea faţă neamul sãu. Locuitorii îşi amintesc operele aşa cum erau înainte derenovarea din ultimii ani. Ansamblul era format din cinci elemente: Masa Tăcerii, PoartaSărutului, Biserica Sf. Apostoli, Coloana Infinitului şi Masa Ultimă, fără scaune. Între timp,ultima masă, situată dincolo de Coloană a dispărut, luând cu ea o parte din poveste. Şi parcul dela Coloană s-a schimbat, însă copiii de odinioară îşi amintesc şi astăzi jocurile în care Coloana1 Constantin Noica, în Cuvânt împreună despre rostirea românească, Ed. Humanitas, Buc., 1996, p. 822 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 1999, p. 24 43
  • 44. era tovăraş al năzbâtiilor, râsetelor şi cântecelor celor ce o înconjurau cu mânuţele şi o mângâiauca pe un părinte sau prieten mai mare. În lucrarea Cuvânt împreună despre rostirea românească,Constantin Noica povesteşte relatarea unui localnic: „ pe vremea când Brâncuşi îşi înălţa coloanafără sfârşit, copiii din Tg-Jiu, dimpreună cu alţi localnici, s-au întrebat ce face artistul acolo. Aufost desigur mai multe presupuneri. Până la urmă copiii au căzut de acord asupra uneia: artistulface bigi-bigi. (Era pe vremuri, un fel de acadea pe trepte, ca o rachetă).” Dacă sculptorul ar ficunoscut această apreciere, cu siguranţă s-ar fi bucurat, căci visul său era să sculpteze peînţelesul copiilor. „Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi”, credea artistul. Haideţi să nuuităm că în sufletul fiecăruia e un copil şi să privim din nou Masa, Poarta şi Coloana prin ochiiacelor copii care au crezut că meşterul face o acadea.„Copiii ştiu să vorbească mai simplu:infinirea este câteodată infinitul făcut comestibil.”3 CEA MAI MARE PROBLEMĂ A LUMII DIN ZIUA DE AZI?! VIOLENŢA Bololoi Olivera Diana Făinişi Bianca-Emanuella Popa-Danciu Nicoleta Alexandra Colegiul Naţional „ Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu, jud Gorj Clasa a XI-a E; Profesori îndrumători: Baros Maria şi Baiu Doina Dicţionarul enciclopedic român defineşte termenul “violenţă” ca fiind un viciu deconsimţământ, care constă în constrângerea exercitată pe cale psihică a unei persoane spre ao determina să facă un anumit act juridic.3 Idem 1, p. 87 44
  • 45. Violenţa duce la pierderea de mii de vieţi anual şi la costuri medicale şi de înmormântare uriaşe. Statisticile arată că multe din acţiunile violente au loc la domiciliu, majoritatea produse între soţi sau între prieteni. Aproape 50% dintre victime locuiesc cu copii mai mici de 12 ani, care, de cele mai multe ori, devin la rândul lor victime. În concluzie, experţii consideră că violenţa la domiciliu este principala cauză a copiilor abuzaţi sau a morţii acestora datorită neglijenţei. Există trei tipuri de violenţă: violenţa fizică, violenţa emoţională şi cea sexuală. La violenţa fizică putem fi supuşi în orice moment sau putem asista la acest tip de violenţă. De exemplu când suntem agresaţi de un hoţ sau când alte persoane se iau la bătaie pe stradă. Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze foarte mult este gradul foarte ridicat de violenţă în şcoli. Lipsa modelelor sociale, mediatizarea excesivă a cazurilor de violenţă şi indisciplină influenţează comportamentul elevilor, tentaţi să imite acţiunile văzute la televizor. În şcoală, violenţa se manifestă în foarte multe feluri, de la simple vătămări corporalepână la tentative de omor sau chiar omoruri. Realităţile acestui fenomen sunt înspăimântătoare.Violenţa din şcoli se leagă de violenţa de peste tot din vieţile noastre.Şcoala, pregătirea pentruviaţă, se plasează în continuitate cu violenţa generalizată. Şcoala nu se poate feri de violenţă prinbodyguarzi şi portari agresivi.Motivele violenţei în şcoli. Primul pas în soluţionarea conflictelor şcolare  Pentru a înţelege actele de violenţă în şcoli este mai mult decat important să cunoaştem motivele care duc la declanşarea acestora. De multe ori copilăreşti pentru un adult, motivele violenţei fizice sau verbale în mintea unor adolescenţi sunt grave, ceea ce îi face să reacţioneze în funcţie de felul în care concep o anumită situaţie sau în funcţie de nivelul de educaţie primit.  În urma unor studii realizate de specialiştii în domeniu şi în urma declaraţiilor elevilor din diferite şcoli, elevii-problemă sunt aceia care au dificultaţi în comunicarea cu părinţii sau aceia care provin din familiile în care predomină climatul conflictual.  Anturajul este, de asemenea, unul dintre motivele conflictelor şcolare. Marea majoritate a elevilor se afliliază unor „gaşti” şi copiază comportamentul şi felul de a acţiona al „partenerilor”. Chiar dacă există anumite acţiuni pe care nu le consideră adecvate, elevii 45
  • 46. acţioneaza în funcţie de comportamentul întregului grup de teama de a nu fi daţi la o parte.  Dorinţa de a ieşi în evidenţă, teribilismul vârstei, nevoia de a se face cunoscuţi sunt alţi factori de violenţă în rândul elevilor. Toate aceste acte agresive influenţează negativ sistemul educaţional, dar şi siguranţa celor care învaţă în şcolile în care incidentele violente „fac parte” din programa şcolară. Sistemul educaţional şi modul în care acesta poate rezolva conflictele şcolare Violenţa fizică este o problemă de actualitate atât în rândul cadrelor didactice cât şi înrândul elevilor care învaţă în şcolile româneşti. Pentru soluţionarea problemelor conflictualeexistă numeroase metode, mai mult sau mai puţin folositoare în funcţie de gravitatea situaţiei:  medierea conflictelor şcolare este un procedeu care constă in soluţionarea disputelor prin intervenţia unei persoane neimplicata în conflict. În cadrul şcoliilor, acestă procedură trebuie urmată de un psiholog sau de un consilier pedagogic.  echilibrarea intereselor poate diminua riscul apariţiei conflictelor şcolare prin acordarea aceluiaşi statut ambelor persoane participante la conflict. În acest sens, soluţionarea problemei este mult mai simplă, iar conflictul poate fi „stins” mai uşor.  corectarea climatului conflictual în familie reduce numărul elevilor-problemă, principalii „suspecţi” în declanşarea actelor violente.  realizarea unui echilibru al statutului elevilor in şcoală; prin această procedură fiecare elev învată că este egal in drepturi indiferent de situaţia financiară sau de statutul social al parinţilor. 46
  • 47. Mass-media are un rol primordial în promovarea violenţei atât la televizor cât şi peinternet sau în diverse jocuri video. Mijloacele de informare exploatează violenţa, violenţa înmass-media fiind considerată o afacere extrem de rentabilă, dramatizările şi exagerările atrăgânddupă sine ratingul dorit. Violenţa emoţională sau psihică este tipul de violenţă care are cel maimare impact asupra psihicului persoanei agresate, având o influenţă total negativă asupra ei. Cuacest tip de violenţă e cel mai greu de ,,luptat”. Violenta casnică este o formă de violenţă fizică care se manifestă sub forma mai multortipare comportamentale coercitive exercitate de abuzator asupra victimei. Acest fenomen poatesă apara în cadrul unui mariaj. Copiii, întreaga familie şi comunitatea au de suferit de pe urmafuriei dezlănţuite. Dintre efectele imediate instalate asupra victimelor, copiilor şi abuzatorilor sepot enumera traumele, bolile cronice, aparitia unor tulburări psihice, decesul. Violenţa sexuală lasă urme definitive care nu mai pot fi şterse în viaţa persoaneloragresate. Acest tip de violenţă, descoperită sau recunoscută, se pedepseşte cu mulţi ani deînchisoare. 47
  • 48. Modalităţi de prevenire a violenţei  Acţiuni de conştientizare de către elevi a efectelor negative ale violenţei  Organizarea unor întâlniri şi discuţii cu autorităţile de poliţie şi jandarmerie  Organizarea cu părinţii a unor activităţii pe tema prevenirii violenţei şcolare,lectorate cu părinţii  Dezvoltarea unor programe de formare a cadrelor didactice privind managementul clasei,dezvoltarea abilităţilor de comunicare,dezvoltarea de conflicte,promovarea cooperării  Participarea/implicarea elevilor în proiecte care vizează reducerea violenţei şcolare  Schimbul de experienţă între şcoli pe tematica prevenirii violenţei  Activităţi extraşcolare în care să fie analizate fenomenele de violenţă şcolară,concursuri între clase,organizarea de spectacole,scenete privind violenţa  Implicarea comitetului de părinţi în organizarea unor activităţi de ăprevenire şi combatere a fenomenului violenţei  Dezbateri tematice organizate de elevii,organizarea “săptămânii toleranţei”,a “săptămânii antiviolenţă” în şcoală În acest moment, violenţa este una din cele mai importante probleme la nivel mondial, eadând naştere tuturor conflictelor dintre state şi locuitorii acestora. Pentru a putea preveni şicombate violenţa, fiecare om trebuie să ştie cum să-şi gestioneze impulsurile şi să evite graveleconsecinţe ale faptelor săvârşite. CUM PUTEM SĂ PREVENIM VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ? Prof. Irina Aura Manolache Colegiul Tehnic ,,Radu Negru” Galaţi 48
  • 49. Violenţa în şcoala este un motiv de îngrijorare atât pentru profesorii tineri cât şi pentrucei cu experienţă. Ca profesori, trebuie să încercăm să găsim resursele necesare combaterii violenţei înşcolile noastre. Agresivitatea verbală sau fizică este o deviere comportamentală întâlnită atât în şcoală câtşi în afara ei. În perimetrul şcolii în lipsa organizării adecvate a vieţii şi programului elevilor, înlipsa supravegherii atente, unii elevi agresivi recurg la bătăi şi violenţă psihică pentru a-şirezolva conflictele din diferite motive: răzbunare, autoafirmare etc. Mai periculoase sunt bătăileîncinse pe stradă între grupuri rivale, în discoteci sau în alte locuri publice care au ca rezultatîncălcarea legilor şi a ordinii publice. Fumatul, consumul de băuturi alcoolice şi chiar de droguri,practicarea jocurilor de noroc sunt vicii care însoţesc comportamentele de tip deviant pe careşcoala, familia şi ceilalţi factori educativi au datoria să le combată. Atunci cand se vorbeste despre violenţa în şcoală se consideră drept surse anumiţi factoriexteriori şcolii: mediul familial, mediul social ca şi unii factori ce ţin de individ, depersonalitatea lui. Mediul familial reprezintă cea mai importantă sursă a agresivităţii elevilor.Cele mai grave forme de manifestare a violenţei în cadrul familiei sunt bătaia şi incestul cuconsecinţe extrem de nefavorabile asupra procesului de dezvoltare şi maturizarepsihocomportamentală a copilului. În ceea ce priveşte bătaia cei mai atenţi “teoreticieni” susţincă această metodă are o dublă valoare: retroactivă -durerea fizică şi morala resimţită pentru oconduită greşită şi proactivă, adică inhibarea pentru viitor a unor asemenea actecomportamentale. La rândul său, mediul social conţine numeroase surse de influenţe de natură săinducă, să stimuleze şi să întreţină violenţa şcolară: situaţia economică, slăbiciuneamecanismelor de control social, criza valorilor morale, mass-media dar nu în ultimul rând lipsade cooperare a instituţiilor implicate în educaţie. Trăsăturile de personalitate ale elevului sunt şi ele într-o strânsă relaţie cucomportamentele violente. În această perioadă atât de dificilă, dialogul părinţi-copii şi profesori-elevi este absolut necesar. Elevii ştiu că vor primi diverse recompense pentru comportamentul lorviolent: o atenţie mai mare din partea celorlalţi şi uneori, respect şi accesul la un anumit statut.Nedreptatea profesorului de altfel este o formă de violenţă; elevii doresc ca profesorii să apliceegalitatea de tratament în cazul tuturor colegilor, când în aplicarea sancţiunilor nu se respectă 49
  • 50. echitatea tratamentului pentru toţi şi avem de-a face cu o violenţă psihologică îndreptatăîmpotriva elevilor. Eric Debarbieux a identificat urmatoarele tipuri de violenţă ale elevilor împotrivaprofesorilor: - zgomotul, motiv obsedant pentru profesori care insistă că au nevoie de linişte pentru a-şi realiza obiectivele; - refuzul de a comunica sau de a realiza sarcina indiferent de forma cu care se exprimăacesta: sabotaj, negativism, rezistenţă pasivă, evaziune, eschiva etc. - mişcările elevilor (intrările - ieşirile din clasă) neautorizate de profesor. La rândul lor profesorii descriu următoarele conduite evidente ale elevilor faţă de ei:priviri şi gesturi ameninţătoare, injurii şi jigniri, absentism, refuzul îndeplinirii sarcinilor, gălăgiaşi indisciplina, cele mai grave fiind însă considerate injuriile şi jignirile. Analiza evidentiază faptul că violenţa în şcoală nu poate fi explicată, prevenită,ameliorată sau combătută fără a examina şi mediul familial, acesta având un rol esenţial îndezvoltarea copilului şi a mecanismelor de autocontrol a impulsurilor violente. Se constată unanume grad de consens în rândul majorităţii actorilor investigaţi privind existenţa în şcoală aunor probleme ca: dificultăţi de comunicare elevi-profesori, impunerea autorităţii cadrelordidactice, stiluri didactice de tip autoritar ale profesorilor, distorsiuni în evaluarea elevilor. Alteaspecte de natură şcolară identificate drept cauze posibile ale violenţei au fost: prejudecăţileprofesorilor în raport cu apartenenţa etnică a elevilor, vârsta şi experienţa didactică, programeşcolare încărcate.TIPURILE DE VIOLENŢĂ LA CARE SUNT EXPUŞI ELEVII / PROFESORIIElevii:- violenţa emoţională, vulgaritatea de limbaj, dinspre elevii cu comportament indezirabil;- violenţa fizică din partea colegilor mai mari sau mai puternici;- agresiunea părinţilor sau altor membrii ai familiei, ca metodă de rezolvare a nemulţumirii faţăde copil;- stress provocat de părinţii cicălitori, de cerinţele prea mari faţă de copii în legătură cuperformanţele lor; - critica şi sancţiunile exagerate ce vin dinspre profesori, care nu-şi cunosc suficient de bineelevii; 50
  • 51. - violenţa stradală, escrocherii, şantaj din partea unor tineri fără ocupaţie, a găştilor de cartier;- frustrarea datorată unor probleme de natură socio-economică;- violuri, perversiuni sexuale, pornografie - între elevi sau provocate de persoane dinafara şcolii.Profesorii:- atitudini şi limbaj trivial, vulgaritate din partea elevilor;- agresivitate nonverbală, atitudini sfidătoare din partea elevilor sau persoanelor dinafara şcolii;- vestimentaţie provocatoare, etalarea opulenţei familiei, violenţa emoţională;- ostilitate în atitudini sau / şi agresivitate fizică;- impoliteţe, insulte, obrăznicie, nesupunere, ameninţări, reproşuri din partea elevilor;- comentarii impertinente la observaţiile profesorilor, părăsirea clasei în timpul activităţilor,gesturi care generează disconfort în interacţiunea acestora cu elevii si părintii;- violenţa verbală, ameninţări şi chiar violenţă fizică din partea unor părinţi;- suspiciuni, contestarea autorităţii, corectitudinii şi competenţei profesionale a unor cadredidactice de către elevi şi părinţi;- existenţa unor grupuri organizate care terorizează şcoala, pe unii profesori;- violuri, perversiuni sexuale, lovire, tâlhărire etc. Bibliografie: • http://712educators.about.com/od/schoolviolence/tp/prevent_school_violence.htm STAREA INFRACŢIONALĂ ÎN RÂNDUL MINORILOR Profesor Cercelaru Margareta Şcoala Nr. 29 „Nicolae Romanescu” Craiova În ultimii ani, fenomenul de infracţionalitate în rândul tinerilor a crescut continuu. 51
  • 52. Formarea personalităţii infractorului minor nu se realizează spontan şi este un proces dedurată, pe al cărui parcurs are loc o sedimentare a informaţiilor receptate şi pe baza cărora seconstituie concepţiile şi deprinderile antisociale. În cazul minorilor infractori, statisticile indicăpreponderenţa infracţiunilor care vădesc forţa, temeritatea, nesăbuinţa, lipsa de experienţă – fiindfrecvente manifestările de violenţă, furturile, specula, vagabondajul, prostituţia, deţinerea sautraficul de stupefiante. Personalitatea deviantă se constituie şi datorită influenţelor din mediul psiho-social;„învăţarea” acestui comportament în cursul experienţei de viaţă a individului se face cu ajutorulcelorlalte forme de influenţare a personalităţii deviante – alienarea, frustrarea, inadaptarea. Laacestea poate contribui şi influenţa negativă a unor situaţii de viaţă în care minorul este directimplicat şi care se soldează cu biruinţa unor nonvalori, a incompetenţei, necinstei etc. Infirmităţile şi bolile somatice pot, de asemenea, constitui importante cauze în procesulformării infractorului minor, ca urmare a dereglărilor organice şi funcţionale pe care le produc.Transformările psihice ce afectează asemenea personae, obligate să ducă o viaţă restrânsă,limitată, se manifestă, de regulă, prin egoism, irascibilitate şi chiar agresivitate. Tendinţa ascendentă de delicvenţe în rândul minorilor, paralel cu creşterea gradului depericol social al faptelor săvârşite de aceştia impune cu stringenţă adoptare aunor măsuri care săconducă la diminuarea sau stoparea fenomenului infracţioal. Astfel, în planul familiei se impuneluarea unor măsuri de ordin social pentru asigurarea unui trai decent, ajutorarea familiilor cu unnumăr mare de copii, asigurarea de locuri de muncă pentru părinţi şi pentru tinerii şomeri. În domeniul învăţământului, se impune implicarea cadrelor didactice şi chiar a organelorde poliţie şi educarea elevilor în spiritual respectării legilor şi prevenirii infracţionalităţii.Preocupările elevilor şi profesorilor, în strânsă cooperare cu părinţii, trebuie să fie legate deprevenirea şi combaterea atitudinilor şi manifestărilor ce încurajează violenţa sub toate formelesale, ca şi toate celelalte manifestări la fel de negative: alcoolism, consumul şi traficul dedroguri, prostituţia, furtul etc., toate fiind regăsite în statisticile legate de delincvenţa juvenilă. În acest context, prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile în incinta unităţilor deînvăţământ preuniversitar şi zona adiacentă constituie o preocupare prioritară la nivelulinstituţiilor statului român având atribuţii legale în materie, autorităţi centrale şi locale, poliţie şijandarmerie, toate urmărind prin demersurile lor să vină în sprijinul şcolii, părinţilor şi elevilor. 52
  • 53. Şcolii, ca instituţie specializată în domeniul educativ, îi revine sarcina de a orientacadrele didactice spre utilizarea unor strategii diversificate, spre identificarea unor game largi deinstrumente didactice, care să conducă la centrarea demersului educativ pe cel educat,valorificând potenţialul biopsihologic al fiecărui copil, concomitant cu crearea unui mediustimulativ, atractiv, care să motiveze prezenţa copilului în şcoală. Comunicarea cu familiile copiilor precum şi comunicarea elev-profesor şi professor-elevare un rol esenţial în cunoaşterea fiecărui copil, a problemelor specific vârstei cu care acesta seconfruntă şi găsirea celor mai convenabile soluţii pentru rezolvarea lor. Tinerii se vor conforma legii în situaţia în care aceştia vor fi puternic ataşaţi de modelelepozitive, precum părinţii, profesorii, prietenii cu un comportament conformist. Lipsa dedisciplină, lipsa de de respect faţă de părerile şi aşteptările celorlalţi, asocierile diferenţiale cugrupuri delincvente, se produc pe fondul unui ataşament slab faţă de modelele pozitive.Angajarea în roluri pozitive şi implicarea în activităţi cultural sau sportive, educarea crezului înanumite valori, vor diminua riscul unei conduite delincvente. Se impune luarea unor măsuri pentru implicarea tinerilor în programe de formare şipregătire pentru viaţă sub coordonarea unor personalităţi puternice, care să reprezinte pentrutineri adevărate “modele”. Bibliografie: • Gheorghe Florian, Prevenirea Criminalităţii – Teorie şi practică, Editura Oscar Print, 2005 • Stănoiu Rodica Mihaela, Brezeanu Ortansa şi Dianu Tiberiu, Tranziţia şi criminalitatea, Editura Oscar Print, 1994. PREZENŢA VIOLENŢEI ÎN MASS-MEDIA ŞI CUM PERCEP COPIII VIOLENŢA Prof.SIMONA PETCU ŞC.NR.29,,NICOLAE ROMANESCU” CRAIOVA 53
  • 54. Părerile despre prezenţa violenţei în mass-media şi influenţa ei sunt împărţite. Niciuna nu neagă prezenţa acestui fenomen în mijloacele de comunicare în masă dar una dintre elesusţine că mass-media, televiziunea în special, prin prezentarea unor subiecte violente, sunt, eleînsele, un factor de violenţă indirectă, deşi nu mai puţin nociv, ce incită către imitaţie. Pe de altăparte, Judith Lazar, un sociolog francez, spune că nu se poate stabili o relaţie de cauzalitate întreteleviziune şi violenţă pentru că cea dintâi nu o inventează pe cea de-a doua ci doar o pune înscenă. Într-un studiu despre violenţa în limbaj, Tatiana Slama Cazacu spune că„televiziunea este, acum, principalul propagator de violenţă” iar „beneficiarul” poate oricândprin stimulare şi imitaţie să devină activ.O mare parte din istoria televiziunii a fost confruntată cu o îngrijorare majoră referitoare laefectele posibile ale violenţei din programele T.V. Analiza de conţinut a arătat că în televiziunese prezintă un număr mare de programe cu conţinut violent. Câteva ipoteze de stimularepreconizează că urmărirea violenţei la televizor conduce la o creştere a comportamentuluiagresiv real. Una din acestea sugerează că oamenii învaţă de la televizor scene agresive şi apoiies în stradă şi le reproduc.Cum percep copiii violenţa În urma unor studii efectuate în 2008 privind "Reprezentările televizuale ale violenţei" s-a analizat modul de prezentare şi de re-prezentare a violenţei în mediile electronice româneşti,urmărindu-se atît măsurarea violenţei (prin indicatorii duratei şi ai frecvenţei) cît şi tipologizareaşi contextualizarea acesteia.Astfel, rezultatele cercetării ne arată că, într-o oră de film, copilulvede, în medie 12,24 secvenţe de violenţă, ceea ce revine la a spune că, la fiecare 5 minute,copilul şi/sau adolescentul telespectator sînt expuşi la o scenă de violenţă. În cazul deseneloranimate, situaţia este mult mai gravă, expunerea medie la scenele de violenţă fiind mult maifrecventă, mai precis o scenă la mai puţin de un minut (în medie 66,18 scene/oră). In deseneleanimate avem de-a face cu acte de violenţă scurte, am putea spune chiar sacadate, în medie de osecundă - exemplul cel mai relevant fiind desenele de tipul Tom şi Jerry, în care loviturile sîntscurte şi repetate. Spre deosebire de acestea, în filme apar scene de violenţă mai lungi, care seînlănţuie, de tipul luptelor (fie că este vorba despre o luptă armată sau luptă corp la corp,loviturile nu mai sînt sacadate, disparate, ci se înlănţuie, scena conţinînd astfel unitate şi coerenţăinternă). Rezultă deci că, deşi ca pondere există mai multă violenţă în filme decît în desenele 54
  • 55. animate, ca număr de scene de violenţă, acestea din urmă surclasează de departe filmele.La nivelperceptiv, cantitatea de violenţă din aceste genuri televizuale este însă cu totul diferită decît lanivel obiectiv. Astfel, studiul acestei chestiuni indică următoarea percepţie pe care copiii şiadolescenţii (cu vîrste între 7-18 ani) o au asupra violenţei din filme şi desene animate: cei maimulţi copii, 43,70%, consideră că în filme este prea multă violenţă, în timp ce un procentasemănător, 44,02%, consideră că în desenele animate este prea puţină violenţă sau deloc. Acestedate disonează puternic cu datele obţinute în urma măsurătorilor exacte.Cărui fapt se datoreazăînsă diferenţele dintre conţinutul de violenţă real, rezultat în urma monitorizării, şi cel perceput şicare pot fi urmările acestor diferenţe? O primă explicaţie ar putea fi cea conform căreia uneleforme de violenţă sînt greu, dacă nu imposibil de perceput la un nivel de dezvoltare scăzut,specific vîrstei copilăriei. Aceasta, deşi explică tendinţa copiilor de a subevalua violenţatelevizuală, nu explică inversiunile care se întîlnesc între frecvenţa reală a scenelor de violenţă şipercepţia asupra ei în cazul desenelor animate şi al filmelor. Astfel, la vîrste mici, copilulpătrunde în "logica poveştii", duce ficţiunea în spaţiul fantasticului, cu care este familiarizat dinbasme, şi "suportă" violenţa în această logică.Pe de altă parte însă, o explicaţie la fel de validă asubevaluării violenţei de către copii ar putea fi aceea că deja are loc o desensibilizare a copiilorîn faţa violenţei televizuale. În acest sens, dacă influenţa deja este resimţită, dacă a produs dejamutaţii la nivel perceptiv, atunci problema violenţei televizuale devine o problemă culturală, cuefecte mai adînci, nu doar la nivel individual, ci şi la nivel societal, o problemă a cărei cuprinderenecesită o viziune sistemică, în care nu trebuie analizate doar consumul şi obişnuinţele deconsum, ci înseşi valorile şi normele sociale. Bibliografie • Gheorghe, Virgiliu, Efectele micului ecran asupra minţii copilului, Ed. Prodromos, 2007 STUDIU ASUPRA AGRESIVITAŢII LA ŞCOLARUL MIC Prof.GABRIELA ARANGHEL ŞC.NR.29,,NICOLAE ROMANESCU” CRAIOVA DOLJ 55
  • 56. Problema agresivităţii a ajuns o chestiune fundamentală a societăţii actuale, agresivitateaavând foarte multe forme de manifestare de puţine ori poate fi depistată sau evitată . Datorităcreşterii numărului factorilor care determină apariţia fenomenelor de agresivitate , se poateafirma acesta este direct proporţional cu nivelul dezvoltării societăţii umane . Am ales temaagresivităţii la şcolarul mic având în vedere că şi copiii fac parte din societate , reprezentată maiîntâi de familie , apoi de mediul şcolar , aşadar şi ei acumulează o anume agresivitate apărută caefect al relaţiilor sociale pe care le stabilesc la această vârstă . Am tratat problema agresivităţii înperioada cuprinsă între 6-10 ani deoarece aceasta este perioada în care se realizează cele maimari progrese în dezvoltarea psihică . Toate achiziţiile făcute acum contribuie definitiv laconturarea caracterului şi a comportamentului în viitoarele etape de dezvoltare psihică şiinfluenţează personalitatea sa ca adult . Ipoteza de la care am pornit poate fi formulată astfel : agresivitatea este în primul rând oconsecinţă a factorilor de mediu social şi prin activitatea depusă în şcoală caracterul copiluluipoate fi astfel modelat încât acea agresivitate existentă, latentă să poată fi canalizată în senspozitiv şi nu lăsată să se manifeste prin diferite comportamente negative. Metodologia utilizată a cuprins chestionare , discuţii cu grupuri de copii şi observaţiiasupra comportamentului lor urmărind identificarea nivelului de agresivitate , tipurile deagresivitate , cauze care duc la manifestarea agresivităţii de către subiecţi şi modalităţile deexprimare ale agresivităţii . Efectivul de subiecţi care a participat la testare a fost alcătuit din 62 de copii , cuprinşiîntre 6-10 ani , elevi din clasele I-IV la Şcoala Nr.31Craiova. În urma discuţiilor cusubiecţii am ajuns la concluzia că cei mai mulţi copii au simţit pe propria piele “binefacerile”educaţiei prin bătaie , marele succes al acestei metode fiind convingerea victimelor că uneori aufost pedepsite pe drept . Aşadar există situaţii în care violenţa este acceptabilă şi chiar necesară . Din studiul chestionarului referitor la mediul familial şi social , am constatat că 56,6%dintre subiecţi consideră că este adevărată afirmaţia : “Tatăl are mai multe posibilităţi şi drepturiîn familie şi în societate decât mama” , faţă de 32,3% care consideră că realitatea socială conferăşanse egale ambelor sexe . O pondere de 26,4% dintre subiecţi consideră că mama suportă frecvent acte de violenţăîn familie din partea tatălui . Este semnificativ de relevant faptul că 61,4% dintre subiecţi neagăacest fenomen la întrebările specifice privind cazuri de violenţă casnică cunoscute . Cei care 56
  • 57. afirmă existenţa unor astfel de manifestări în alte familii ocupă însă o pondere de 96,3% , fiindde natură să îngrijoreze autorităţile competente în ocrotirea familiei . Neglijarea obligaţiilor familiale de către soţi este confirmată la o proporţie de 69,5% dincazuri. La întrebarea “Tatăl vine acasă în stare de ebrietate?” am constatat că 61,8% dintresubiecţi au semnalat această situaţie , iar 32,2% au afirmat că taţii lor nu s-au aflat niciodată înaceastă situaţie . Sondajul efectuat a pus în evidenţă aspecte îngrijorătoare privind manifestări aledisfuncţiilor familiale, printr-un comportament inadecvat , mergând până la agresiune şi violenţă. Opiniile subiecţilor cu privire la sursele de influenţare , cauzele violenţelor în familiemenţionează nu în ultimul rând sărăcia şi lipsa banilor ca element principal (84,8% dintresubiecţi) . Acest aspect poate influenţa negativ satisfacerea necesităţilor de viaţă cotidiană , cuimplicaţii majore în îngrijirea familiei . În al doilea rând , a fost semnalată ca una din cauzeconsumul exagerat de alcool , starea de ebrietate a părinţilor într-o pondere de 14,5% “deseori” şi32.7% “uneori” . În concluzie se poate spune că agresivitatea şcolarului mic este un efect al mediuluisocial şi al mediului familial . Societatea în care trăim îşi pune amprenta asupra noastră chiar fără să vrem . Nu degeabai se spune acestui secol “al vitezei” , pentru că trăim la viteze ameţitoare , ceea ce nu înseamnăneapărat progres . Din nefericire faptul că suntem mereu preocupaţi să ne câştigăm existenţaduce adesea la interminabile probleme de comunicare . Odată cu primii ani de şcoală copiii trec la vârsta la care cel mai important lucru estemodelul care li se oferă . Copiii au nevoie de familie , de o atmosferă caldă , de echilibru , şi , mai ales , de ambiipărinţi , pentru că fiecare îşi influenţează copilul într-un anumit fel . Cel mai bine este atunci când aşezăm la baza optimismului credinţa în bine , în frumos ,în echilibru şi în toate valorile morale . Să nu uităm însă că fiecare dintre noi îşi doreşte ce e mai bun pentru copilul lui , dar acest“mai bun” începe în primul rând cu noi înşine. SĂ DĂM O PALMĂ VIOLENŢEI! 57
  • 58. Tomescu Evelyna Glăvan Raluca Tudosie Andreea clasa XIG , Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” Tg –Jiu Profesori Coordonatori: Prof. Goanţă Cristina Prof. Pîrvulescu Mihaela “Resping ideea de violenţă, căci binele obţinut prin aceasta nu este permanent, însă răul provocat de violenţă este de durată!” Mahatma Gandhi O adolescentă căsătorită în Afganistan a trăit o experienţă îngrozitoare, o experienţă princare nimeni nu ar trebui să treacă, cu atât mai puţin o femeie. Vinovat pentru calvarul tinerei afost chiar soţul ei. Odată ajunsă în casa celui care îi devenise soţ, Sahar Gul a fost obligată de el,dar şi de familia lui, să se prostitueze pentru bani. Timp de cinci luni de zile Sahar a fost ţinută închisă într-o baie aflată la subsolul casei. Is-a dat mâncare şi apă numai pentru a supravieţui. Când au găsit-o politiştii, tânăra avea unghiileşi părul smulse, iar bucăţi din pielea de pe faţă fuseseră pur şi simplu trase cu ajutorul unui 58
  • 59. cleşte. Fata mai avea şi semne lăsate de ţigările aprinse pe care soţul i le stinsese pe chip. “Violenţa domestică este o ameninţare sau o provocare a unei răniri fizice în cadrulrelaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu .Cu toţii necutremurăm în faţa unui asemenea caz…Însă ceea ce nu realizăm este că violenţa ia amploare înîntreaga lume, iar majoritatea victimelor sunt mult prea speriate sau ruşinate ca să o reclame.Acest caz este doar unul dintre numeroasele care au condus la apariţia unor statistici şocante. Cel puţin una din trei femei a fost bătută sau abuzată de-a lungul vieţii, conform uneicercetări bazate pe 50 de sondaje din întreaga lume.O cincime din femei declară că au fostabuzate sexual înainte de vârsta de 15 ani. Violenţa împotriva femeii omoară mai multe femeidecât accidentele rutiere şi malaria împreună. Aproape 70% dintre victime au fost ucise chiar de către partenerii lor de viaţă. Procentul femeilor din ţările în curs de dezvoltare care sunt victime ale violenţei în timpulsarcinii variază între 4% şi 20%. Crimele „pentru onoare” iau viaţa a mii de femei în fiecare an,în special în vestul Asiei, nordul Africii şi în unele părţi din sudul Asiei. 59
  • 60. 126 milioane femei din întreaga lume muncesc în condiţii periculoase, îndură, adesea,bătăi şi umilinţe şi agresiuni de natură sexuală din partea angajatorilor. 150 milioane fete şi 73milioane băieţi din întreaga lume sunt anual violaţi sau supuşi la agresiuni sexuale, agresorulfiind, în cele mai multe din cazuri, membrii ai familiei sau rude. Se estimează că, anual, între 133 şi 275 milioane copii sunt martorii violenţei domestice.Cele mai multe victime refuză să anunţe autorităţile competente, de frică sau chiar de ruşine.Violenţa ajunge să fie tolerată datorită mai multor factori, printre care putem enumera lipsa deinformare şi cea a educării în această privinţă. Cu toţii avem o parte din vină, deoarece fiecare am putea lua atitudine în faţa acestuifenomen negativ. Primul pas este acela de a recunoaşte persoanele supuse tratamentelorviolente… Persoanele care sunt tratate în mod abuziv manifestă câteva caracteristici, pe caretoţi suntem capabili să le identificăm: probleme fizice, boli inexplicabile, răni explicate prinaccidente casnice destul de frecvente; probleme emoţionale şi mentale: anxietate mărită, simt deculpabilitate, frica de abandon, mânie, frică de răniri şi de moarte; probleme de comportament:agresivitate , pasivitate, probleme cu somnul, bătăi, fuga de acasă, sarcini la vârste mici,mutilare, consum de droguri sau alcool, mitomanie. 60
  • 61. Consecinţele tratamentului violent sunt de cele mai multe ori permanente, aici făcând referirela cele emoţionale:-Lipsa încrederii în sine-Stări confuze ce oscilează între frică, furie sau vină-Impulsuri de agresivitate-Insomnii, coşmaruri-Frica de a fi atins sau de a fi apropiat de cineva-Neîncredere-Frica de a comite greşeli-Nelinişte, agitaţie-Probleme de nutriţie-Manifestări legate de stres, precum dureri de cap, dureri de stomac-Deficienţe ale comportamentului social-Tendinţe de a se răni-Abuzul de droguri sau alcool. România este una dintre puţinele ţări ale lumii în care legislaţia interzice folosireapedepselor fizice asupra copilului. Totuşi, specialiştii sunt de părere că mai avem de lucrat laacest capitol, întrucât o mare parte a românilor sunt de părere că bătaia "e ruptă din rai". Jumătatedintre părinţii români folosesc bătaia ca metodă de disciplinare. Pedepsele fizice aplicate copiilor deţin cea mai mare pondere în mediul rural. Astfel, 87%din părinţii de la sate ce au copii cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani, respectiv 78% din părinţii ce 61
  • 62. au copii de 6-7 ani, au declarat că le aplică acestora pedepse fizice. În mediul urban, violenţafizică are o pondere mai mică (52,6% la copiii între 6 şi 7 ani şi 50,2% la cei între 3 şi 5 ani). Din punct de vedere social, persoanele supuse violenţei sunt izolate treptat ori radical defamilia de origine, grup de prieteni, colegi, servicii de suport social. Acest lucru se datorează înspecial dinamicii relaţiei de violenţă, în care agresorul interzice, ameninţă, face crize de geloziesau aplică un comportament agresiv fizic în legătură cu relaţiile de orice tip cu alte persoane. Izolarea socială a victimei constituie unul dintre cei mai severi factori de eşec înîncercarea de ieşire din această dependenţă. Violenţa de acest tip are o dinamică specială, însensul că aceasta nu se manifestă cu brutalitate de la începutul relaţiei, ci treptat. Dacă abuzurileau început, conflictul şi violenţele escaladează, sunt aplicate sistematic. Acolo unde se produc agresiuni fizice putem întâlni agresori care nu comit niciodată unact extrem de grav, iar alţii care folosesc agresiuni extreme, cu un grad maxim de pericol, care nude puţine ori se pot solda cu moartea partenerului. Dacă aţi fost victima unei violenţe este binesă ştiţi că există anumite organizaţii care vă pot acorda sprijin. Refugiile oferă protecţia în caz deurgenţă şi adăpost temporar, sfaturi, informaţii şi o serie de alte servicii pentru femeile şi copiiicare fug de violenţă. Serviciile sunt confidenţiale şi complet gratuite. La poliţie veţi găsi atât înţelegere, cât şi ajutor şi sfaturi practice. Puteţi cere să vorbiţi cuo femeie poliţist şi dacă doriţi vi se poate acorda ajutor pentru a merge la o unitate sanitară sau laun loc de refugiu. ÎMPREUNĂ PUTEM DA O PALMĂ VIOLENŢEI! NON-VIOLENŢA ESTE ARMANOASTRĂ! SCRISOARE CĂTRE VIOLENŢĂ Ilinca Răzvan-Alex Clasa aVI-a C Colegiul Naţional ”Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu, jud. Gorj Profesor îndrumător: Goanţă Cristina Violenţa căuta mai multe case în care Armonia şi Liniştea lipseau. Numai avea decât jumătatedin sfertul caselor construite în care acestea nu ajunseseră şi voia să le menţină aşa, iar pe lângăasta voia să-şi mărească “imperiul”. S-a gândit să cutreiere toată lumea în căutarea celor fără 62
  • 63. “stăpân”, dar mintea ei diabolică nu se oprise aici. Pentru a menţine departe Armonia şi Linişteaea s-a deghizat într-un om obişnuit, formându-şi şi clone care să le inducă în eroare. Însă de mai mult timp Armonia şi Liniştea încercau să formeze un plan care să nu dea greş înorice situaţie. Voiau să stăpânească întreaga lume, astfel distrugând Violenţa odată pentrutotdeauna. Planul lor era următorul: să se ducă la Violenţă, spunându-i acesteia că ele nu mai auinteresul de a stăpâni populaţia şi că o vor ajuta să cucerească totul într-un mod mai simplu,despărţindu-se, dar acestea, cu ajutorul unor oameni cucereau zonele în care ele mergeau, iar pedrumul Violenţei puneau capcane imposibil de trecut. Armonia şi Liniştea pregătiseră totul. Au plecat la palatul Violenţei. Violenţa aproape sedeghizase când acestea au intrat pe uşă. La auzul cuvintelor aduse de Armonie şi Linişte Violenţaa sărit în sus de bucurie, însă, un moment mai târziu, şi-a dat seama că un lucru nu era în regulă:până în acel moment ele se certaseră care să conducă lumea, iar atunci ca prin farmec ea se vedestăpână peste toată lumea. Nu ştia ce să mai creadă, însă cum ea era naivă a crezut şi a picat în plasă pentru un moment.Planul mergea perfect. S-au despărţit. Armonia şi Liniştea “au colectat” casele din zonele în careele mergeau. Violenţa ajunsese la primul loc greu de trecut: o prăpastie de 2km peste care seîntindea un pod vechi de 100 de ani, însă ce nu ştia Violenţa era că pilonii podului fuseserăslăbiţi de oameni. Aproape picase în prăpastie când s-a prins cu lasoul de capătul de sus. Dar aceasta nu fusese singura încercare grea pe care Violenţa trebuia să o treacă. Mai eraudestule, iar prăpastia nu fusese nimic din ceea ce urma. Acum trebuia să treacă de un râu cu albiade 500 de metri, şi nu se putea întoarce. Ce urma să facă? Nu putea înota atât. Curentul eraputernic, nu avea sfârşit şi nici măcar un pod. Norocul ei că ştia să facă plute şi avea acolo puţinicopaci. Deci a mai trecut de o încercare. Următoarea era şi mai grea, dar era ultima. Un parc imens de dinozauri feroce. A văzut ouă depterodactil, pterodactili în sine care erau să o înhaţe, dinozauri erbivori uriaşi ca brahiosaurus,triceraptoşi şi multe altele. Era în mare pericol. Era sezonul de împerechere a carnivorilor, deci omoarte sigură. A dat nas în nas cu un tiranosaurus rex şi când să fie înhăţată a dispărut de pe faţapamântului. Armonia şi Liniştea duseseră misiunea la capăt. Acum toată lumea era în siguranţă. 63
  • 64. SOCIETATEA ANTI-VIOLENŢǍ Prof.: Iofciu Florentina Şc. gimnazialǎ nr.22 şi Sc.gimnazialǎ nr.195 Rusan Oana Şc. gimnazialǎ nr.195 Nu putem sǎ nu remarcǎm un paradox în ultimii ani: omenirea a progresat în toateprivinţele, mai puţin în ceea ce priveşte bunǎtatea şi înţelepciunea (K.Jaspers). Violenţa în şcoli este un subiect de interes major, dezbǎtut intens de societate. 64
  • 65. Exemplele de violenţǎ umanǎ se întâlnesc la tot pasul în spaţiul public şi privat, dar maicu seamǎ în cel public instituţionalizat, cel al şcolii. De aceea, o serie de organizaţii şi unitǎţi deînvǎţǎmât şi-au dat mâna pentru a realiza proiecte şi programe care sǎ îi înveţe pe educabili sǎaleagǎ în viaţǎ ceea ce este corect, care sǎ le formeze atât nişte atitudini corespunzǎtoarenormelor civilizaţiei, cât şi nişte deprinderi de comportare potrivitǎ. De asemenea, nu putem sǎnu remarcǎm faptul cǎ nici presa audio-vizualǎ nu stǎ deoparte, ci realizeazǎ şi ea, separat, oserie de campanii anti-agresivitate. Insǎ în paralel vedem filme şi desene animate, talk-show-uri,ascultǎm muzicǎ cu un grad mare de violenţǎ. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a început în luna martie a acestui an activitǎţi de pilotarea sistemului electronic de înregistrare a situaţiilor de violenţǎ în spaţiul şcolar în cadrulproiectului “Tineri împotriva violenţei” dedicate îmbunǎtǎţirii sistemului de monitorizare şi deevaluare a fenomenelor de violenţǎ la nivel naţional, judeţean şi local. “Salvaţi copiii” este una dintre organizaţiile care luptǎ pentru combaterea violenţei asupracelor mici, pledând pentru protecţia datelor personale ale acestora. Proiectul “Sigur. Info” (încare s-a implicat şi şcoala noastrǎ) împreunǎ cu enciclopedia on-line “Saferpedia.eu” sunt doarcâteva dintre mǎsurile luate de aceastǎ organizaţie pentru combaterea violenţei pe internet. Dealtfel, “Salvaţi copiii” propune adulţilor programe de filtrare şi control parental. Pentru a marca Ziua Siguranţei pe Internet, Microsoft şi Centrul pentru Copii Exploataţi(C.E.O.P.) au lansat o nouǎ versiune a browserului Internet Explorer destinatǎ copiilor. Considerǎm cǎ vom înregistra ca societate rezultate notabile privind fenomenul violenţeinumai atunci când şcoala şi familia româneascǎ vor avea concursul celei de-a patra puteri în stat,cel al mass-mediei scrise şi vorbite. SPUNE NU VIOLENŢEI ÎN FAMILIE ! Prof. Florea Mihaela Grupul Scolar “George Bibescu” 65
  • 66. Conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, înultimii 5 ani, numărul de cazuri de violenţă domestică a crescut anual cu mai mult de 4.300 pe an(în 2008 se înregistrau 8.104 victime ale violentei domestice). Din pacate în Romania se maimerge încă pe principiul: « Bătaia este ruptă din rai ». Intensitatea « iubirii » fiind de multe orimăsurată prin numărul de pumni primiţi. Deşi pe plan internaţional se vorbeşte de « girl power »,curentele feministe câştigând din ce în ce mai mult teren, există la noi în ţară un numărîngrijorător de mare de femei abuzate care din diverse motive refuză să depună plângere,considerând agresiunea domestică o caracteristică firească a vieţii de familie. Se numeşte "violenţă în familie" orice act vătămător, fizic sau emoţional care are locîntre membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal,refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care înunele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine maipuţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii.Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşitimp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze. Pe de altă parte, bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsaabilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi, a comunica, în mediul intim alcăminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul demuncă rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat în limitele orelor deserviciu. Într-o familie bântuită de violenţă, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor debază (nevoia de siguranţă, de viaţă ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate. Funcţiile parentale nu mai pot fi împlinite. O mamă victimă a violenţei soţului estemai puţin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copilului (hrană, casă, igienă, haine,sănătate fizică) sau să-l protejeze pe acesta de răniri, accidente, pericole fizice sau sociale. În atmosfera de violenţă, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor,de fapt rămâne într-o singurătate umplută doar de ţipetele celor din jur. Această situaţie esteprobabil şi explicaţia numărului mare de accidente domestice ale căror victime sunt copiii. Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-iface uşor de recunoscut. Ei prezintă: 66
  • 67.  probleme fizice, boli inexplicabile, expuşi la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă; probleme emoţionale şi mentale: o anxietate mărită, o simţământ de culpabilitate, o frica de abandon, o izolare, mânie, o frica de răniri şi moarte; probleme psihologice: o neîncredere în sine, o depresie, o comparare cu viaţa mai fericită a colegilor; probleme de comportament: o agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, o probleme cu somnul, o enurezie, bătăi, o fuga de acasă, o sarcini la vârste mici, o relaţii pentru a scăpa de acasă, o mutilare, o consum de droguri şi alcool, o comportament defensiv cu minciuna; probleme şcolare: o neîncredere, o schimbări bruşte în performanţele şcolare, o lipsa de concentrare, o lipsa de maniere sociale; o identificare cu eroi negativi. 67
  • 68.  probleme de comportament: o agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, o probleme cu somnul, o enurezie, bătăi, o fuga de acasă, o sarcini la vârste mici, o relaţii pentru a scăpa de acasă, o mutilare, o consum de droguri şi alcool, o comportament defensiv cu minciuna;  probleme şcolare: o neîncredere, o schimbări bruşte în performanţele şcolare, o lipsa de concentrare, o lipsa de maniere sociale; o identificare cu eroi negativi. Cu cine se poate discuta? Unde putem merge pentru sprijin şi sfaturi dacă suntemimplicati într-o relaţie violentă?  Dacă am fost victima unei violenţe este bine să ştim că există anumite organizaţii care ne pot acorda sprijin.  Refugiile oferă protecţia în caz de urgenţă şi adăpost temporar, sfaturi, informaţii şi o serie de alte servicii pentru femeile şi copii care fug de violenţă.  Serviciile sunt confidenţiale şi complet gratuite.  Violenţa domestică reprezintă un domeniu care este considerat de poliţie ca fiind o problemă foarte gravă.  La poliţie vom găsi atât înţelegere cât şi ajutor şi sfaturi practice.  Putem cere să vorbim cu o femeie poliţist şi dacă dorim ni se poate acorda ajutor pentru a merge la o unitate sanitară sau la un loc de refugiu. Bibliografie: • http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en %7Cro&u=http://www.breakingnewsonline.net/features/10693-say-no-to-domestic-violence.html 68
  • 69. • http://www.info-ghid.com/violenta-in-familie-o-problema-reala---cauze-si-repercusiuni-s.html • http://www.info-ghid.com/violenta-in-familie-o-problema-reala---cauze-si-repercusiuni-s.html • http://www.lumeafemeilor.ro/index.php/materiale-exclusiv-online/2907-spune-nu-violentei- domestice.html SPUNE NU VIOLENŢEI ! Autor:Voicu Alexandra Prof.coordonator : Ştefan Mihaela GRUP ŞCOLAR “ ASTRA “ PITEŞTI “ Violenţa este arma celor slabi !” Mahatma Gandhi Ani de zile, sociologi, psihologi, pedagogi, medici, criminalişti şi alţi specialişti din toatălumea au studiat efectele violenţei asupra copilului în ţări şi societăţi diferite ca dezvoltareeconomică, civilizaţie şi cultură şi s-a demonstrat ştiinţific faptul că vechea zicală „bătaia e ruptădin rai” nu este doar perimată, ci „justifică” o abordare total greşită a educării copilului. Deaceea, s-au căuta abordări diferite, alternative la metodele tradiţionale grupate astăzi în conceptulde disciplină pozitivă . Aşa cum practica o demonstrează, aceasta este calea cea mai eficientă şimai bună de a îi învăţa pe copii ceea ce au nevoie să ştie în viaţă, de a se comporta civilizat,adecvat, de a face ceea ce e bine. Adesea însă, ceea ce este valabil pentru toţi, ceea ce esteîngăduit tuturor, este refuzat copiilor. De la ei, noi, cei mari, aşteptăm perfecţiune, nu admitem săgreşească, ci vrem să facă totul ca la carte. Iar atunci când dau greş, în loc să-i ajutăm cu vorba şicu fapta explicându-le şi arătându-le răbdător unde au greşit, în loc să-i lăsăm să suporteconsecinţele faptelor lor şi să înveţe ce înseamnă responsabilitatea, ne grăbim să le aruncămreproşuri grave, pedepse mai mult sau mai puţin aspre şi, nu de puţine ori, din lipsă de „timp” (ase citi „răbdare”), nici măcar cu invective nu-i mai „învrednicim”, ci îi smucim brutal, le tragemo urecheală, un dos palmă, un şut în fund. Alţii, din păcate, nu se opresc aici, ci îi bat până îşidescarcă toată mânia, frustrarea, nemulţumirea, cu alte cuvinte, până se răcoresc. Şi, pentru caipocrizia şi cinismul unora să meargă până la capăt, îşi conving copiii că „unde dă mama (sautata) creşte”!!! 69
  • 70. Lipsa modelelor sociale, mediatizarea excesivă a cazurilor de violenţă şi indisciplinăinfluenţează comportamentul elevilor, tentaţi să imite acţiunile văzute la televizor. Din păcate,pentru mijloacele de informare în masă violenţa este o afacere rentabilă, deoarece dramatizărileşi exagerările atrag ratingul dorit. Acest lucru este cu atât mai periculos, cu cât societatea noastrătraversează o criză a valorilor sociale. Violenţa şcolară nu include doar actele de violenţă carecad sub incidenţa legilor. Realităţile acestui fenomen sunt înspăimântătoare. El se manifestă subdiferite forme: omoruri, tentative de omor, vătămări corporale grave, violuri, furturi, tâlhării.Specialiştii consideră că violenţa ar putea fi prevenită dacă instituţiile care se ocupă de protecţiadrepturilor copiilor ar informa la timp despre abuzurile împotriva minorilor şi dacă societatea s-ar implica mai activ în semnalizarea acestor cazuri. Deşi expunerea la violenţă poate avea consecinţe serioase asupra copiilor, ei pot trece pesteefecte mai uşor dacă anumiţi factori sunt prezenţi în viaţa lor. Un copil care creşte înconjurat dedragoste şi atenţie din partea unor adulţi care cunosc efectele violenţei şi ştiu să ofere stabilitateşi linişte, are şanse mari să crească frumos şi să fie un adult fericit. Şcolile, centrele comunitare şiprogramele recreaţionale pot şi ele oferi copiilor o şansă de a scăpa de violenţă, de a-şi căpatapropria independenţă şi încredere şi de a învaţa cum să se descurce în viaţă. Violenţa afectează viaţa tuturor celor care sunt martori la ea. Pentru copii, violenţa areurmări psihologice, emoţionale şi de dezvoltare. Chiar şi la copiii foarte mici, martori la violenţă,pot apare simptome de genul: anxietate, coşmaruri, regresie în limbaj sau în dezvoltarea motorieşi stres post-traumatic. De asemenea, încrederea în propria persoana sau în cei cu care vine încontact poate avea de suferit.Violenţa în şcoli nu trebuie incurajată! Cadrele didactice şi părinţii sunt cei care au rol decisiv,atît în rezolvarea conflictelor şcolare, căt şi în eliminarea riscurilor ce pot declanşa apariţiaacestora. SĂ SPUNEM NU VIOLENŢEI! „Violenţa este arma celor slabi.” Mahatma Gandhi 70
  • 71. Profesor Lipă Valentina Grupul Scolar „Astra” Piteşti Tănase Vlad elev clasa XIA, Grupul Scolar „Astra” Piteşti Violenţa este o problemă care îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai mult însocietate, iar de câţiva ani şi în şcoală. Agresiunile întâlnite în şcoală sunt injuriile, jignirile,îmbrâncelile, intimidările, vulgarităţile. Agresivitatea se poate manifesta si prin refuzulcontactului social, ajutorului sau discutiei de pilda.Există un nivel de indisciplină inerent în şcoli,ca rezultat al faptului că elevii sunt la o vârstă la care sunt tentaţi să treacă peste reguli, iaraceastă indisciplină poate duce la un comportament violent. Lipsa modelelor sociale,mediatizarea excesivă a cazurilor de violenţă şi indisciplină pot influenţa comportamentulelevilor, aceştia putând fi tentaţi să imite acţiunile văzute la televizor. Există consens în părereacă cea mai mare parte a potenţialului de agresiune şi violenţă care apare în şcoală este„importat”. Dar este sigur că există şi factori şcolari care duc la violenţă, începând cu relaţiaprofesor-elev şi climatul social până la metodele de predare, evaluare, eşec, izolare. Atitudineaviolentă a unor elevi are cauze atât externe cât şi interne. Cauzele externe ocupă un loc uriaş demare: climatul educativ restrictiv din familie, alăturarea la grupuri agresive şi consumul regulatde filme cu violenţă. Elevii care trăiesc în astfel de mediu se comportă agresiv la şcoală. Cauzeleinterne ţin de temperamentul, personalitatea şi caracterul fiecărui individ. De aceea este necesară prezenţa în fiecare şcoală a unui psiholog care să consiliezeelevii şi să colaboreze cu profesorii, Sunt necesare măsuri pentru întărirea securităţii, respectivangajarea unor firme de pază şi o mai bună colaborare cu poliţia, instalarea unor sisteme desupraveghere video în curtea şi holurile şcolii. Intărirea personalităţii, toleranţa, promovareacreativităţii şi sprijinirea dezvoltării individuale, toate acestea sunt metode de combatere aviolentei. Sportul are un rol deosebit de mare în prevenirea violenţei şi a intoleranţei. El poatecanaliza şi îndepărta agresivitatea din perspectivă fiziologică şi psihologică, poate promovaintegrarea socială, îndeosebi prin jocurile de echipă. Sportul promovează recunoaşterea regulilor,respectarea adversarului. Şi religia joacă un rol important în acest sens.In centrul invatarii desprerezistenta fara violenta trebuie sa se afle iubirea.Nu trebuie promovată atitudinea de a toleraviolenţa, ci de a lua atitudine impotriva violenţei.Imbunătăţirea activităţii educative, întărirea 71
  • 72. legăturii şcolii cu familia şi comunitatea locală, atragerea elevilor în activităţi extraşcolare, toateacestea contribuie la scăderea violenţei . Violenţa în şcoală este o realitate pe care nu o putem nega şi nici neglija. Lucrul celmai important este sa găsim metode eficiente de combatere a violenţei, de orice fel ar fi ea,pentru că altfel acest fenomen se va croniciza şi va fi greu de stăpanit în contextul societăţiiactuale. Bibliografie • Daniel David-Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale-Polirom 2006 • Mielu Zlate- Psihologia vietii cotidiene-Polirom 1997 VIOLENŢA ÎN FAMILIE Autor: Prof. Ing. Georgescu Ligia-Marianca Grupul Şcolar Agricol ”Dr.C.Angelescu” Găeşti, Jud.Dâmboviţa Potrivit legii 217/25.mai .2003, violenţa în familie reprezintă “orice acţiune fizică sauverbală, săvârşită cu intenţie de un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiaşifamilii, care provoacă o suferinta fizică, psihică, sexuală sau un prejidiciu material”. Violenţacasnică a crescut alarmant în contextul unei societăţi generatoare de nemulţumiri şi frustrări, ceoferă premisele unui comportament violent în familie. Femeile sunt, în mod evident, parte vulnerabilă din cadrul familiei, un fapt binedemonstrat de mass-media şi de statisticile existente. 72
  • 73. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugereabunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin;ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor;furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor,telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protectie. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzulaccesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unelecazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomenlarg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplul motiv că unele fapte nusunt raportate poliţiei sau spitalelor. În aceste familii este evidentă izolarea socială a soţiei decatre soţul violent, care nu doreşte ca soţia lui să aibă relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poatămarturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin. Din studiul situaţiei violenţei în familie, majoritatea infracţiunilor săvârşite întremembrii familiei le constituie cele de omor, tentativă de omor, loviri cauzatoare de moarte,pruncucidere, vătamare corporala gravă, vătamare corporală, viol, act sexual cu un minor,perversiune sexuală, corupţie sexuală, incest, tâlhărie, abandon de familie - art. 305 Cod penal(numai litera "a" - părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, prin expunerea la suferinţe fizicesau morale care se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă), rele tratamenteaplicate minorului şi punerea în primejdie a unei personae în neputinţa de a se îngriji. Astfel infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului, prin care acesta este pus înprimejdie gravă de către părinţi sau de orice persoana căreia minorul i-a fost încredinţat sprecreştere şi educare, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 12 ani. Uciderea unei persoane sepedepseste cu închisoare de la 10 la 20 de ani iar vătămarea corporală se pedepseşte cuînchisoare de la 6 luni la 5 ani. Important este ca toate persoanele care ajung victime ale violenţeiîn familie să-şi cunoască drepturile şi să apeleze cu încredere la instituţiile şi persoanele care lepot ajuta (Poliţie, centre de adăpost, avocat, medic, psiholog, familie, prieteni etc.), fără teamă şifără a-şi ascunde suferinţa, de care, în multe cazuri, se consideră tot ele vinovate. Deşi violenţa domestică e un fenomen care a însoţit dintotdeauna construirea şi dinamicafamiliei, intrarea ei în atenţia ştiinţelor juridice şi sociale este de data recentă. Doar în ultimii 20de ani, ştiinţele sociale şi reglementările legale internaţionale fac referinţă la violenţa domestică. 73
  • 74. Abordarea fenomenului de violenţă domestică s-a petrecut,ulterior generalizării, în rândurileprofesioniştilor şi ale comunităţilor, a interesului privind prevenirea maltratării copilului.Esteinteresant de remarcat faptul că majoritatea femeilor implicate într-o relaţie violentăconştientizează amploarea pericolului violenţei pe care o suportă, abia în momentul în caremanifestările copiilor le trezesc sentimentul responsabilităţii parentale. Principala funcţie a familiei şi a părintelui izolat –protejarea copiilor- este cel mai adeseaneglijată în cazul familiilor violente. Cu toate acestea, unul dintre cele mai frecvente argumenteale femeilor care rămân în relaţie cu un partener violent e :,, în momentele bune, el ştie să fie untată bun, iar copiii au nevoie de amândoi părinţii.."Ideea că familia reprezintă celula de baza asocietăţii apare în mod implicit în dezvoltarea măsurilor de protecţie în cazul violenţei în familie. Agresivitatea în cuplu conduce la stabilirea unui raport de forţe. Când avem de-a face cunişte cupluri egalitare, în care puterea de decizie aparţine ambilor parteneri, dându-le sentimentulde satisfacţie, riscul de violenţă domestică e foarte scăzut. În raporturile de dominare-supunere, violenţa ia o formă punitivă. Cel care domină se bucurăde o judecată morală, imatură. În majoritatea cazurilor, raportul de putere îl desemnează pebărbat ca fiind pe poziţia dominantă, iar femeia supusă. Limitele comportamentului social umansunt impuse de regulile moralei. Familia, ca grup social cu existenţa privată, e guvernată devalorile, normele şi tiparele comportamentale ale adulţilor formând cuplul. Acest corp dejudecăţi morale vor fi apoi, în procesul educaţiei directe şi indirecte, prin imitatie, inoculatecopiilor. O gândire morală cu principii clare, cunoaşterea şi respectarea nevoilor umane în general şia nevoilor copilului pentru o dezvoltare normală, în special de către toţi membrii adulţi, potgaranta calitatea vieţii familiei BIBLIOGRAFIE: • Violenţa, Aspecte generale – volum coord. de Gilles Ferreol si Adrian Neculau • Dictionarul Enciclopedic Roman – vol. IV, editura Politica, Bucuresti 1966 • http://www.psihiatrie.org/artb/violenta-si-boala-ps-1.php?idr=86 • Violenţa şi boala psihică- D. PRELIPCEANU VIOLENŢA ÎN MEDIUL ŞCOLAR 74
  • 75. Autor :prof. JIANU CAMELIA COLEGIUL TEHNIC REŞIŢADECLARAŢII ALE COPIILOR:„Oamenii folosesc violenţa pentru a se răzbuna sau pentru a arăta că ei sunt mai presus deceilalţi, că sunt mai puternici."(elev clasa a VII-a).„Violenţa este folosită ca armă împotriva cuiva care nu-ţi face pe plac." (elev clasa a V-a)."Pentru mine, palmă înseamnă a fi bătut. Îl asociez cu un lucru foarte crunt."(elev clasa a VI-a)."Palmă înseamnă o durere în suflet sau chiar şi frică." (elev clasa a VI-a).Violenţa este: Însuşirea, caracterul a ceea ce este violent (1); putere mare, intensitate, tărie. 2.Lipsă de stăpânire în vorbe sau în fapte; vehemenţă, furie. 3. Faptul de a întrebuinţa forţa brutală;constrângere, violentare; siluire; încălcare a ordinii legale. ♦ Faptă violentă, impulsivă. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. violence, lat. Violentia, it. violenza Sursa: DEX 98Violenţa este una din marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisă sau audio vizuală,informează în permanenţă cu privire la diverse manifestări ale acestui fenomen. De la formelecele mai agresive precum războaiele ori crimele terifiante, bătăile, violurile, furturile, distrugerilede bunuri şi până la cele mai puţin şocante, cum ar fi violenţele verbale, toate acestea susţinutede o abundenţă de imagini violente se perindă zilnic prin faţa ochilor noştri.În acest context, apariţia diferitelor forme de violenţă în mediul şcolar pare aproape o fatalitate şidevine adesea un lucru obişnuit, cu care oamenii coexistă fără măcar a mai sesiza pericolul.Chiar dacă reprezintă o problemă delicată luarea în stăpânire a fenomenului violenţei nu se poateface decât dacă sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare şi posibilitatea deprevenire.În mod tradiţional şcoala este locul de producere şi transmitere a cunoaşterii, de formare acompetenţelor cognitive, de înţelegere a sensului vieţii şi a lumii care ne înconjoară, deînţelegere a raporturilor cu ceilalţi şi cu noi înşine. Şcoala trebuie să profileze caractere, să-i educe tânărului plăcerea de a învăţa, dorinţa dea reuşi şi de a face faţă schimbărilor pe piaţa muncii. În acest context, a vorbi despre violenţă acolo unde ne aşteptăm să gasim cele mai bunecondiţii pentru formarea şi dezvoltarea armonioasă a personalităţii, poate părea un fapt cel puţinneverosimil. 75
  • 76. Atunci când vorbim despre violenţa şcolară nu putem să ne limităm la actele de violenţă care cadsub incidenţa legilor Ministerului de Interne nu atâta decât o părere a realităţii acestui feonomen.În ultimii ani, violenţa în rândul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice. JAQUES PAIN (2000): reperează 2 tipuri de violenţă în mediul şcolar: - violenţe obiective - care sunt de ordinul penalului: crime, delicte şi asupra cărora se poate interveni frontal; - violenţe subiective - care sunt mai subtile, ţin de atitudine şi afectează climatul şcolar (atitudini ostile, dispreţ, umilire, sfidare, absenţele de la ore). O formă de violenţă extrem de răspândită în mediile şcolare este violenţa verbală, engleziifolosesc termenul BULLYINES - pentru a desemna atacurile verbale, intimidările exercitate prinameninţări, injurii, umilinţe. În al doilea rând a califica un fapt CA VIOLENT, înseamnă a emite o judecată de valoareasupra acelui fapt. Judecata corespunde unor norme sociale determinate de cultura unei societăţi,dar ea se face şi în funcţie de valorile grupului de apartenenţă. De asemenea violenţa verbală nueste percepută în aceiaşi manieră de elevi şi profesori. Elevii o minimalizează în timp ceprofesorii o supraevaluează. Termenul de violenţă este folosit în mod frecvent, el devenind în ultimii ani o rutinălingvistică în programele naţionale, publicaţii, rapoarte şi statistici, producţia academică şi înmedia.Violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare” a unor comportamente precum:- exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare,ameninţare, hărţuire;- bruscare, împingere, lovire, rănire;- comportament care intră sub incidenţa legii (viol, consum/comercializare de droguri,vandalism – provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă –, furt);- ofensa adusă statutului/autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverenţioasă faţă decadrul didactic);- comportament şcolar neadecvat: întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fumatul înşcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare.Fenomenul violenţei şcolare este extrem de complex, iar la originea lui se află o multitudine defactori. Şcoala însăşi poate reprezenta o sursă a unor forme de violenţă, ea reprezintă un loc unde 76
  • 77. elevii se întrunesc, învaţă, dar este şi un loc unde se stabilesc relaţii, se promovează modele,valori, se creează condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă şi morală a copilului. Clasaşcolară constituie un grup ai cărei membrii depind unii de alţii, fiind supuşi unei mişcări deinfluenţare reciprocă de a determina echilibrul funcţional al câmpului educaţional.Există din ce în ce mai mult recunoaşterea complexităţii şi diversităţii problematicii violenţei înEuropa. Statisticile instituţionale măsoară atât delincvenţa reală şi crima, dar mai alesmobilizarea serviciilor de poliţie şi judiciare. În ele se avansează ideea de cuantificare a violenţeişi acordarea importanţei victimelor, aceasta putând să reprezinte esenţialul în ceea ce priveştecifrele violenţei şcolare. BIBLIOGRAFIE • [1] http://articole.famouswhy.ro/definirea_termenului_de_violenta/-Violenţa în şcoli • [2] Dicţionarul explicativ al limbii române-ediţia 1998 VIOLENŢA ASUPRA FEMEII Autori: Andreea Florentina Badea Universitatea de Sud-Est a Europei -LUMINA-RISE-anul I Paula Despina Andrei -Clasa a-XII-aE Colegiul Național”Iulia Hasdeu” Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA In România, femeile reprezintă 83% din cazurile de violență fizică în familie. In acestecondiții, este posibil ca fiecare dintre noi să cunoască cel putin un caz de violență asupra uneifemei. De teamă, rușine sau chiar din convingerea că merită ceea ce li se întamplă, numeroasefemei tolerează violența partenerilor de viață. Deși studiile au ajuns la concluzia că saracia șilipsa de educație sunt principalii factori care duc la apariția violenței în familie, aceleași studiidemonstrează faptul că violența este prezentă și la "case mai mari". Femei educate, cu o situație 77
  • 78. materială satisfăcătoare, acceptă, din diferite motive, să trăiască alături de parteneri cruzi șiviolenți. Potrivit rezultatelor unei cercetări efectuate în 2003 de The Gallup Organization Romania,pe un eșantion de peste 800 de femei din București, reiese faptul că aproximativ 52% dintrebucureștence au fost abuzate verbal sau emoțional în cadrul familiei în anumite momente dinviața lor. 21% din femei au fost victime ale abuzurilor fizice, iar 8%, victime ale abuzurilorsexuale în cadrul familiei, cel puțin o dată în viața lor. UNFPA, Fondul ONU pentru Populație și Centrul de Informare ONU pentru Romaniaorganizează campania de 16 zile "Femei în umbră. Umbre", având drept obiectiv combatereaviolenței împotriva femeii. Campania începe pe 25 noiembrie, Ziua Internațională pentruEliminarea Violenței Impotriva Femeilor, și se termină pe 10 decembrie (Ziua Internațională aDrepturilor Omului). Devenită cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului, violenţa împotriva femeilorcontinuă să fie întâlnită în fiecare ţară şi cultură. În medie, cel puţin una din trei femei estebătută, obligată să facă sex sau supusă altui abuz de-a lungul vieţii. Deşi majoritatea societăţilorcondamnă violenţa împotriva femeilor, realitatea este deseori ascunsă sau trecută cu vederea. Violul, „crima pentru zestre”, căsătoria timpurie, mutilarea genitală sau discriminarea suntunele din formele de violenţă împotriva femeii. Cert este că toate formele de violenţă împotrivafemeii sunt încălcări inacceptabile ale drepturilor omului şi stau în calea egalităţii de şanse dintrefemei şi bărbaţi. Or, articolul 3 al Convenţiei europene a Drepturilor Omului prevede că „nimeninu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante”, fapt pentrucare autorităţile publice trebuie să ia măsuri eficiente pentru a proteja femeile împotrivaviolenţei. Violenta împotriva femeii este o realitate cruntă, iar estimarile ONU arată că abuzurile nudoar persistă, ci sunt în creștere. Din păcate, de cele mai multe ori, aceste fapte fie nu suntcunoscute, fie sunt ignorate. Strâns legată de valori și tradiție, adânc înrădăcinată în mentalitate,în felul în care sunt considerate femeile, aceasta realitate este greu de acceptat și, cu atat maigreu, de schimbat. "Nu există o rețeta pentru a combate violența împotriva femeii. Ceea ce funcționează într-oțara nu poate să dea aceleași rezultate într-un alt stat. Fiecare națiune trebuie să gasească o 78
  • 79. strategie potrivita ei.", a declarat Jan Sorensen, Coordonator rezident al activității ONU înRomania. "Există, totuși, un adevar universal, aplicabil în toate tările, culturile și comunitățile:violența împotriva femeii nu poate fi niciodată acceptată, scuzată sau tolerată.", a spus MarleneFrancois-Lays, reprezentantul UNFPA în România.Echilibrarea relațiilor de putere între femei și barbati este un efort pe care îl putem începe cu toțiiîn relațiile noastre personale, examinând modurile în care comportamentele fiecaruia contribuiela perpetuarea acestor relații de putere inegale. Ceea ce ne stă la îndemana tuturor este sădeconstruim legatura dintre masculinitate și violență, să ne împotrivim limbajulul sexist șiglumelor misogine care inferiorizează femeile.Valorizarea barbaților cu principii echitabile în relații personale, atent, sensibil în detrimentulbarbatului dur, care știe să se impună ar putea fi un inceput. Educarea tinerilor în spiritul non-violenței, sancționând violența ca o modalitate inacceptabilă de a rezolva probleme și conflicte,este un alt pas important.Fiecare dintre noi este un actor complice la perpetuarea unui sistem social pe care îl recunoaștemca incorect, nedrept, abuziv pentru o parte din membrii săi. Nu există martori inocenți vizavi deabuzuri, violență și agresiune. Fiecare dintre noi are datoria de a se informa și acționa vizavi deaceastă problema. Bibliografie: • [1].http// eva.ro • [2].www.drepturile omului.ro SPUNE NU VIOLENŢEI VIOLENŢA PSIHICĂ- UN PERICOL MAI MARE PENTRU SOCIETATE DECÂT VIOLENŢA FIZICĂ? Autor: LEOCOVICI Roxana, Clasa aXa C Colegiul Naţiona„ IULIA HASDEU Prof. coord.: BADEA Mariana Lili 79
  • 80. Violenţa este un fenomen destul de întâlnit în zilele noastre, deoarece unii dintre noidoresc să se impună fizic, să conducă şi să fie ascultaţi cu supunere astfel fiind dominanţi într-uncuplu, într-o familie sau pur şi simplu neştiind cum să se impună altfel în faţa celor din jur. Unele persoane sunt de părere că doar bătaia sau agresarea fizicului reprezintă violenţa.Ei bine, aceasta nu este singurul tip; mai există şi agresarea psihicului, cunoscută sub denumireade “violenţa psihică”. Aceasta este reprezentată de impunerea prin jigniri sau subevaluăricontinue, care duc la destabilizarea psihică a victimei. Cea mai puternică armă a Universului este Cuvântul. Acesta datează de la începutulÎnceputului şi poate fi folosit ca alinare sau ca armă “mortală”, deoarece acesta este cel cecreează complexe, reprezintă agresarile verbale şi deasemenea ne poate schimba gândirea, logicaşi raţiunea psihologică. Războiul în care se foloseşte această armă se numeşte „violenţa psihică”. Părerile asupra cărei violenţe este mai nocivă pentru societate sunt împărţite, insă nupuţini sunt cei de părere ca violenţa psihică este cea mai ameninţatoare pentru populaţiaintregului Glob. Ea există de când lumea şi este cel mai des întâlnită: pe stradă, în multe altelocuri publice, în şcoli, instituţii dar şi în familii. De cele mai multe ori, originea acestui tip de violenţă izvorăşte din stres, problemesociale sau/şi financiare, din lipsa educaţiei, sau chiar si din modelul văzut în familie, în mediulde creştere şi dezvoltare copilului; acestea sunt întradevăr cauze şi ale violenţei fizice, diferenţafiind făcută de consecinţele suportate de victimă. Pentru a evidenţia acest lucru voi face o comparaţie între cele două tipuri de violenţă,încercând astfel sa evidenţiez nocividatea fiecăreia. Rezultatele în urma violenţei fizice sunt evident răni, vânătăi, contuzii, deteriorareaţesuturilor, şi din păcate din ce în ce mai des, moartea. Însă consecinţe nu sunt doar cele care sevăd; persoanele agresate cel puţin o dată au psihicul afectat, „simptomele” fiind coşmaruri,introvertire, frica de a apărea în public sau de a fi înconjurate de multe persoane, teamă carefoarte uşor poate deveni paranoia. Rezultatele in urma violenţei psihice, seamană cu cele scrise mai sus, însă nu au nevoiede un impuls fizic, ele fiind uşor create prin nişte aparent „simple” cuvinte. O viaţa plină decomplexe, temeri şi posibile coşmaruri de neuitat le este „rezervată” celor mai puţin norocoşicare au parte de un asemenea tratament pe termen lung. Din păcate, acest tip de violenţă estegreu de pedepsit prin lege datorită dificultăţilor întâmpinate în aducerea de probe în Instanţă. 80
  • 81. În cele mai multe cazuri sunt implicaţi copiii, ei fiind cele mai „uşoare” victime datorităincapacităţii lor de a se apăra sau de a riposta, datorită naivităţii şi inocenţei lor. Femeile sunturmătoarele cele mai frecvente victime, în cea mai mare parte deoarece sunt asemenea copiilor,lipsite de apărare, de forţa fizică ori de caracterul necesar pentru a putea riposta în aceeaşimăsură cu agresorul. Pentru a putea elimina violenţa, ar însemna să ne ocupăm de fiecare individ al Planetei şide problemele acestuia în parte. Ar însemna să ne pese tuturor şi să ne implicăm comun acord,renunţând puţin la noi pentru a ne uita şi la alţii, a vedea astfel că poate nu sunt monştrii, ci suntoameni netrataţi, neiubiţi, neînţeleşi sau needucaţi care au nevoie de cineva pentru a îi ajuta săînţeleagă ce este cu această lume din jurul lor, care se schimbă continuu şi nu stă să aştepte peniciunul dintre noi. Cum acest lucru nu se va întâmpla, putem să încercăm să diminuăm violenţa, prinîndreptarea unora dintre noi către aceste cazuri sociale, care ne privesc până la urmă pe toţi,deoarece nu ştim niciodată cănd am putea fi în locul lor doar prin pierderea controlului asupranoastră pentru o secundă. De aceea trebuie să ne străduim ca măcar pe cei de lângă noi să îiocrotim şi să avem grijă să nu ajungă într-o astfel de situatie, gândindu-ne că cineva are grijă şide noi. Cred că este mai simplu să avem grijă doar de cei dragi, care la rândul lor vor avea grijăde cei de lângă ei, şi aceia mai departe. LA VIOLENCE A LECOLE Prof. Cojocar Eugenia Lycée Théorique « Tudor Arghezi » Dans plusieurs pays européens un phénomène prend de lampleur dannée en année: celui dela violence dans les établissements scolaires. Cette violence recouvre différentes formes:dégradation volontaire du matériel, rackets entre élèves (certains élèves obligent des plus jeunes,sous la menace, à leur donner leurs affaires, leur argent de poche, etc.), trafics en tous genres, et 81
  • 82. de plus en plus de, tentatives dintimidation, voire agressions contre des enseignants ou desmembres de ladministration. Le plus inquiétant est que dune part, cette forme de violence autrefois restreinte à quelquesétablissements réputés difficiles, tend à sétendre et à faire tâche dhuile et que dautre part, elleconcerne essentiellement les collèges, cest-à-dire des pré-adolescents (tranche dâge : de 12 à 15ans ). Généralement, ils ne sont, en effet, que rarement préparés à affronter les actes de violence,quels quils soient. Au cours de leur formation, on ne leur a pas fourni les moyens de faire faceaux situations difficiles quils pouvaient être amenés à rencontrer au cours de leur carrièreprofessionnelle. Les causes de cette agressivité et de cette violence des jeunes au sein des établissementscolaires sont multiples, et lon ne saurait en privilégier certaines au détriment dautres car toutesconcourent à la manifestation de ce phénomène. 1) Causes familiales : dans la société post-industrielle actuelle, on peut noter une nettedégradation des liens familiaux : séparation, divorces, démission des parents laissent souvent lesenfants livrés à eux-mêmes. Combien denfants rentrant chez eux après lécole trouvent la maisonvide, les parents nétant pas revenus de leur travail ? 2) Causes sociales : lavenir des jeunes (emploi, place dans la société, etc.) apparaît sombre.Le chômage bat des records et la situation ne semble quempirer , la majorité des adolescents neperçoivent plus la nécessité de faire des études qui ne débouchent sur rien. de plus, limage delenseignant sest dégradée dans la société. léducateur na plus le prestige dautrefois aux yeuxdes parents. Ceux-ci sont nombreux à remettre en question, devant leurs enfants, lenseignementquils reçoivent. Ajoutons linfluence des médias et surtout de la télévision qui présente, àlongueur de temps, des images de guerre et de violence et devant laquelle les enfants passent unegrande partie de leur temps libre. Sans oublier, enfin, la présence de drogues proposées auxadolescents. 3) Causes psycho-physiologiques : lâge de la pré-adolescence, on le sait, est un âge où lapersonnalité de lindividu se fore "contre" , cest-à-dire à partir dun comportement de refus de cequi est proposé par le monde adulte. Age également du développement de la sexualité,aujourdhui hypothéquée par lépidémie de sida. Age, enfin, où lon a besoin de saffirmer au seindun groupe (constitutions de bandes de jeunes oisifs). 82
  • 83. Lécole focalise sur elle lexpression du déséquilibre psychologique que connaîtladolescent. Elle lui est un espace contraignant, avec ses horaires, ses réglements. Les éducateurssymbolisent, pour eux, les acteurs de la répression de leurs élans. Ils napportent pas de solutionconcrète à leur malaise, ni napaisent leurs angoisses et leur mal-être. VIOLENŢA , O MARE PROBLEMĂ A SOCIETĂŢII CONTEMPORANE Prof. Deca Minodora, Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”, Craiova Situaţia generala îngrijorează, pentru că violenta a devenit o tema cu care se confruntatoate societăţile, necesitând o luare de poziţie la nivelul întregului corp social şi dezvoltarea unorstrategii de investigaţie, prevenire şi control. Presa, scrisă sau audiovizuală, informează în permanenţă cu privire la manifestăridiverse ale acestui fenomen, de la formele cele mai agresive, precum războaie ori crimeterifiante, bătăi, violuri, furturi, distrugeri de bunuri, şi până la cele mai puţin şocante (dar nu maipuţin vinovate), cum ar fi violenţele verbale. In acest context, apariţia diferitelor forme de violenţă ,în mediul şcolar pare aproape ofatalitate şi devine, adesea, un lucru obişnuit, cu care semenii coexistă fără măcar a se mai sesizaasupra pericolului. Chiar dacă reprezintă o problemă delicată, luarea în stăpânire a fenomenuluiviolenţei nu se poate face decât dacă îi sunt cunoscute cauzele,originile,formele de manifestaresi posibilităţile de prevenire. Problema violenţei în şcoală poate şi trebuie să devină o temă de reflecţie pentru toţi ceiimplicaţi în actul educaţional. Cu atât mai mult cu cât şcoala dispune, de importante resurse 83
  • 84. pentru a concepe programe de prevenire a violenţei şi pentru a rupe cercul vicios al violenţei înmediul şcolar. Familia este mult discutată, cercetătorii din ştiinţele sociale acceptând ideea schimbăriistructurii şi valorilor ei, ca şi a degradării climatului de securitate şi refugiu cu care este familiaasociata în mod tradiţional. Modernitatea şi condiţia urbana au generat noi forme de violenţă şi au provocatschimbări la nivelul valorilor şi aspiraţiilor indivizilor. Conflictele datorate sărăciei, dar şi lipseide educaţie şi de informaţie generează contexte de viaţă privată în care violenţa este uncomportament tolerat, chiar acceptat, el fiind învăţat de copii şi reprodus ca modalitate esenţială,frecventă şi “firească” de comportament interpersonal. Definirea violenţei s-a dovedit a fi o încercare extrem de dificilă. Acest fapt se explicăprin complexitatea fenomenului, dar şi prin marea diversitate a formelor sale de manifestare. Nuîn ultimul rând, dificultatea a apărut şi din cauza asocierii şi uneori, chiar a confundării violenţeicu agresivitatea. Specialiştii domeniului au făcut însa o serie de delimitări între cele douaconcepte, care se cuvin menţionate. Ca multe alte comportamente sociale complexe, agresivitatea este dobândita prinînvăţarea socială. Procesul de socializare înseamnă şi achiziţia de răspunsuri agresive, fie prinînvăţare directă – acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente - , fie mai ales prinobservarea conduitelor şi a consecinţelor lor la alţii. In mod tradiţional, şcoala este locul de producere şi transmitere a cunoaşterii, deformare a competentelor cognitive, de înţelegere a sensului vieţii şi a lumii care ne înconjoară, deînţelegere a raporturilor cu ceilalţi şi cu noi înşine. Misiunea şcolii nu este doar de a pregăti forţade munca. Şcoala trebuie să profileze caractere, să-l educe , să îi insufle tânărului plăcerea de aînvăţa, dorinţa de a reuşi şi de a face faţă schimbărilor de pe piaţa muncii. Violenta şcolara este asociată, în general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolounde sărăcia este la ea acasă. De aceea, atunci când se vorbeşte despre violenţă în şcoală, seconsideră drept surse favorizante factorii exteriori ai şcolii: mediul familial, mediul social, ca şifactori ce ţin de individ, de personalitatea lui. Mediul familial reprezintă, credem, cea mai importantă sursă a agresivităţii elevilor.Mulţi dintre copiii care prezintă un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experienţa 84
  • 85. divorţului părinţilor şi trăiesc în familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat şi decriza locurilor de muncă, de şomajul ce-i atinge pe foarte mulţi părinţi. Părinţii sunt confruntaţi cu numeroase dificultati materiale, dar şi psihologice, pentru căau sentimentul devalorizării, al eşecului. In aceste condiţii, ei nu mai sunt sau sunt puţindisponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-iafectează profund pe copii: violenţa intrafamilială, consumul de alcool, abuzarea copilului,neglijenţa, la care se adăugă şi importante carenţe educaţionale – lipsa de dialog, de afecţiune,inconstanţa în cerinţele formulate faţă de copil (treceri de la o extrema la alta, de la opermisivitate exagerată la restricţii foarte dure), utilizarea mijloacelor violente de sancţionare acopilului pe motiv ca “bătaia-i rupta din rai”. Sunt si părinţi care privilegiază în mod exagerat relaţia afectivă în detrimentul roluluieducativ pe care ar trebui să-l aibă în raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel deinterdicţii, de reguli, emit puţine exigenţe şi căută să evite conflictele. Această absentacvasitotală a constrângerilor (în afară şcolii) îl va determina pe elev să adopte în şcoalăcomportamente de refuz a exigenţelor profesorilor. La rândul sau, mediul social conţine numeroase surse de natură să inducă, să stimuleze şisă întreţină violenţa şcolară: situaţia economică, slăbiciunea mecanismelor de control social,inegalităţile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfuncţionalităţi la nivelul factorilorresponsabili cu educaţia tinerilor, lipsa de cooperare a instituţiilor implicate in educaţie. Un mediu social in criza (criza locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor)afectează profund dezvoltarea personalităţii copilului. Trăsăturile de personalitate ale elevului sunt si ele într-o strânsă corelaţie cucomportamentele violente, la acestea adăugându-se problemele specifice vârstei adolescentei. Adolescenţa este o perioadă de transformări profunde pe plan fizic, psihic si social. Acumadolescentul este fericit, se simte bine în pielea să şi două ore mai târziu este trist, deprimat,descurajat. Adeseori, el oscilează între sentimentul de putere, de forţă şi sentimentul de îndoială,de descurajare, de scădere a stimei de sine. In aceasta perioada atât de dificila, dialogul părinţi-copii si profesor-elev este absolut necesar. Comportamentele violente ale elevului îşi pot avea originea şi într-un management defectuosal clasei şcolare, mai exact într-o lipsă de adaptare a practicilor educaţionale la o populaţieşcolara considerabil schimbată. 85
  • 86. Fenomenul violentei şcolare trebuie analizat în contextul apariţiei lui. Şcoala poate jucaun rol important în prevenirea violenţei şcolare. Şi asta nu numai în condiţiile în care surseleviolenţelor sunt în mediul şcolar, ci şi în situaţia în care sursele se afla în exteriorul şcolii. Regulile pot fi impuse de câtre profesor sau sunt negociate cu elevii. Aceştia accepta maiuşor regulile al căror sens este transparent, iar dacă şcoala este un loc de învăţare a democraţiei,atunci aceasta presupune că şi elevii să participe la elaborarea regulilor civilităţii şcolare: “ într-o democraţie, cetăţeanul nu este numai cel care se supune legii, ci şi cel care oelaborează, alături de alţii ”. Bibliografie: • Banciu , D., Radulescu , S.M., Voicu, M., Introducere in sociologia deviantei, Bucureşti , Editura Ştiinţifica si Enciclopedica, 1985. • Chelea, S., Ilut, P. (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Bucureşti, Editura Economica, 2003. • Ilut, P., Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie, Iaşi, editura Polirom, 2004. • G., Neculau, A. (coord.), Violenta – Aspecte psihosociale, Iaşi, editura Polirom, 2003, • Neculau, A.(coord.), Psihologie sociala, Iaşi, Editura Polirom, 1996. • Salavastru, D., Violenta in mediul şcolar,Iaşi, editura Polirom, 2003. CAMPANIA “TU CUI DAI ACCEPT?” Constantinescu Vlad Şcoala cu clasele I-VIII nr.195, Sector3, Bucureşti Prof. Indrumǎtori : Iofciu Florentina şi Rusan Oana Pe data de 8 februarie 2012 s-a desfǎşurat campania “ TU CUI DAI ACCEPT?”organizatǎ de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii. Mesajul campaniei a fost unulcontra pornografiei infantile. În viaţa reală alegerea unui prieten presupune timp, cunoaştere, plăcere, pasiuni comune. În online toate aceste criterii dispar rămânând unul singur – cât de interesant este avatarulcelui care îţi cere prietenia. Urmează un accept, iar prietenia e legată. Avem cu cine schimbaimpresii, gânduri, fotografii, date mai mult sau mai puţin personale. 86
  • 87. Poliţiştii de prevenire spun însă că „în spatele unui profil frumos se pot ascunde intenţiipericuloase!” acesta fiind şi sloganul întregii campanii.Pornografia infantilǎ înseamnǎ rǎspândirea oricǎrui material pornografic cu minori, iar aceastǎfaptǎ ilegalǎ se pedepseşte cu pânǎ la 12 ani de închisoare. În România pornografia infantilă pe Internet nu reprezintă un fenomen, însă câteva date aleunei cercetări realizate de către Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, pe unsegment care a inclus copii din clasele V-VIII, ne evidenţiază o situaţie cu potenţial de victimeridicat, astfel: • 70% dintre elevii de gimnaziu accesează Internetul cel puţin o dată pe zi; • 86% dintre elevii care accesează Internetul frecventează site-uri de socializare; • 70% dintre elevii de gimnaziu au întâlnit întâmplător pe Internet mesaje indecente sau pornografice; • 25% dintre elevii de gimnaziu au oferit pe internet informaţii personale despre ei şi familiile lor, inclusiv fotografii; Conform cercetării, majoritatea copiilor descoperă Internetul în perioada 11-14 ani, cei maimulţi accesându-l de acasă. 80% dintre ei folosesc Internetul în primul rând ca mijloc decomunicare având conturi pe site-uri de socializare – instant messenger, chat, forum, Hi5,Facebook, My Space, Twitter etc. Elevii clasei a VI-a C au luat parte la acesta campanie care a avut loc in Sala Micǎ de teatrude la Palatul Naţional al Copiilor. Campania a avut ca invitat special şi susţinǎtor al campaniei pesolistul trupei „HI-Q”, Florin Grozea. Spectacolul a fost alcǎtuit din numere de dans şi cântatavând între ele câte un act de magie care presupunea noţiuni elementare de fizicǎ. Din aceastǎ campanie elevii au avut de învǎţat, dar s-au şi distrat aflând multe lucruri noi . 87
  • 88. PLEDOARIE PENTRU UN PUI DE GÂZĂ PROF DE LB.FRANCEZA-LB.ROM.CALOTA RODICA COLEGIUL NATIONAL “TUDOVLADIMIRESCU”,TG-JIU, GORJ Lacrimi, milioane de safire,mângâie copiii care plâng, şterge cu un smoc de nor subţirecerul vineţiu din ochiul stâng! Nu lovi căţelul care cere să te joci cu el de două ori; ochii lui, tăciuni muiaţi în miere,sunt aromaţi de cei mai negri sori! Nici pe pisic, când, ca un fulguşor, ţi se prelinge galeş, la picioare, sau când abia adie pecovor, de parc-ar intuit că fibra-l doare! Să nu rupi cu furie crenguţa care-n trecere te-a mâgâiat, nu juca-n picioare panseluţa, subpretextul că te-a zgâriat! Nu strivi gândacul care plânge că îl dor firavele picioare, aşază-l sub o frunză, să se culceşi nu îl mutila de aripioare! Şi nu mai face pe Napoleon,cu un biet bătrân sau cu-o bătrâna, făcându-ţi sceptru dinbastonul lor, lăsându-i cu un ghem de frig în mână! Nu mai scrijeli superbul pom, îşi plânge, necăjitul, seva toată,în ochii lui de frunze, ca-ntr- un om,se vede inimioara mutilată! Ai observat cât de lipsit de rost e să ucizi un melc, să-i distrugi casa,să-l laşi, pe viaţă fărăadăpost şi să-ţi mai serveşti, cu poftă, masa?! Nu rupe diamantul, scarabeul s-a chinuit, din cer să-l scuture, nu schingiui, sardonic,curcubeul din ochii trişti ai unui fluture! 88
  • 89. Stele răsar din umedul lor vis şi în bezna cerului exultă, nu căuta-n zadar alt paradis, cimuzica planetelor ascultă! SPUNE NU VIOLENTEI! Elevii:Voican Andra, Marcu Ionela, Clasa a X a D Prof.coordonator: Manafu Georgeta Lic.Teoretic’’Tudor Arghezi’’ Violenta afecteaza un numar mare de copii fără apărare prin diferite forme de privare,astfel ne referim la parintii sau persoanele care îngrijesc copilul într-un asemenea fel încâtproduc acestuia vatamari fizice sau emotionale într-un asemenea grad încât starea sanatatii salefizice si/sau emotionale precum si dezvoltarea sa sunt în pericol.Tipuri de violenţă:  violenţa psihologică  violenta economică  violenta verbala  violenta spirituala  violenţa fizică  violenţa sexuală numită şi agresiune sexuală  violenţa socială Violenta in scoala:  Fenomenul violenţei şcolare este extrem de complex, iar la originea lui se află o multitudine de factori.Şcoala însăşi poate reprezenta o sursă a unor forme de violenţă şi acest lucru trebuie luat în consideraţie în conceperea diferitelor programe de prevenire şi stăpânire a violenţei.  Şcoala este un loc unde elevii se instruiesc, învaţă, dar este şi un loc unde se stabilesc relaţii, se promovează modele, valori, se creează condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă şi morală a copilului. Conflicte 89
  • 90. Referindu-ne la persoane, conflictul insumeaza toate starile noastre afective: agresiunea, opozitia, dezacord, antagonism, neliniste, ostilitate. Este o stare de tensiune care apare cand doua sau mai multe probleme importante se suprapun. Interpretandu-l conform teoriilor orientale, conflictul reprezinta un dezechilibru. El prezinta cel mai bine trairile noastre in functie de motivatiile pe care le avem, sau trairile unui anumit grup. Se manifesta ca o stare de tensiune ce survine cand partile implicate interactioneaza pentru indeplinirea unor sarcini, luarea unor decizii sau realizarea unui obiectiv. Surse ale conflictelor• Nevoile fundamentale-pentru a supravieţui oamenii au nevoie de: aer, apă şi hrană. Când aceşti factori vitali sunt insuficienţi, apar conflicte• Valorile diferite-oamenii fac parte din culturi diferite şi împărtăşesc credinţe diferite,de aceea, ei se pot raporta la valori diferite.• Percepţiile diferite-când oamenii văd diferit un anumit lucru sau gândesc diferit despre el, pot să apară situaţii conflictuale• Interesele diferite-interesele diferite ale oamenilor îi determină să aibă preocupări diferite. Din această cauză pot să apară conflicte în familie, între colegi sau pieteni, deoarece fiecare dintre ei, consideră importantă o altă activitate• Resursele limitate-banii sunt o resursă limitată. De aceea şi cantitatea de bunuri pe care oamenii o pot avea este limitată. Din cauza resurselor limitate apar nenumărate conflicte în familie, între colegi, prieteni, la locul de muncă, etc• Nevoile psihologice-iubirea, libertatea, fericirea, respectul de sine şi corectitudinea sunt nevoile psihologice de care depinde liniştea interioară a fiecărui om. Când aceste nevoi sunt alterate, apar conflictele interioare care pot provoca conflicte şi cu alţi „actori sociali”. Clasificarea conflictelor: In viziunea specialistilor exista patru mari clase in care putem integra conflictele: A. din punct de vedere al esenţei lor B. din punct de vedere al subiecţilor care pot intra intr-un conflict C. din punct de vedere al efectelor pe care le pot genera conflictele D. din punct de vedere al intervalului de timp in care se petrece conflictul si al modului lor de evolutie 90
  • 91.  - Conflictul este o parte firească a vieţii de zi cu zi/ o realitate a vieţii cotidiene, inerentă în relaţiile interumane.  - Conflictul poate fi tratat pe căi pozitive sau negative.  - Abordat printr-o gândire pozitivă, conflictul poate avea rezultate creative, poate fi o forţă pozitivă pentru creşterea personală şi schimbarea socială.  - Abordat printr-o gândire negativă, conflictul poate avea rezultate distructive atât din punct de vedere emoţional, spiritual, cât şi fizic.  - Conflictul poate deveni o sursă de maturizare şi învăţare, ajută la descoperirea propriilor valori şi credinţe, la sănătatea mentală individuală. - Capacităţile de management al conflictului pot fi învăţate; prin practică putem îmbunătăţi comunicarea, negocierea, facilitarea, medierea conflictelorMedierea conflictelor  Medierea este o negociere asistată.  Mediatorul trebuie să fie neutru.  Părţile stau de vorbă cu mediatorul. La început, mediatorul cere părţilor în dispută să vorbească doar cu el, nu una cu cealaltă. Când mediatorul crede că părţile în dispută pot vorbi una cu cealaltă fără să reaprindă conflictul, această poziţie poate fi schimbată.  Participarea la mediere este voluntară.  Discuţiile la mediere sunt confidenţiale. - Ceea ce se întâmplă într-o mediere este confidenţial (cu excepţia situaţiilor de ameninţări de violenţă sau mărturisiri ale intenţiei de crimă).  Încrederea în mediator este esenţială pentru rezolvarea conflictului.  Există diferite tipuri de mediere. Mediatorul se întâlneşte cu o parte; mediatorul se întâlneşte cu cele două părţi.  MEDIEREA poate fi învăţată şi aplicată de copii, inclusiv de elevi al şcolii elementare, precum şi de adulţi. Este bine ca elevii care mediază conflicte să lucreze în echipe de câte doi.AVANTAJELE MEDIERII:Pentru elevii aflaţi în conflict:  Medierea oferă părţilor în dispută timp şi spaţiu pentru a fi ascultate pe larg şi apoi îndrumate spre o negociere eficientă. 91
  • 92.  Conflictele nerezolvate de mult timp se rezolvă prin mediere.  Acordurile la care s-a ajuns prin mediere au tendinţa să fie durabile deoarece au fost elaborate de cei aflaţi în dispută. Ei au un „cuvânt” de spus în deciziile care privesc propria lor viaţă.  Pe măsură ce elevii văd cum se rezolvă conflictele, pot căpăta deprinderi pe care le pot utiliza ei înşişi în rezolvarea propriilor conflicte. Pentru elevii mediatori:  Elevii pregătiţi ca mediatori dovedesc o creştere remarcabilă a stimei proprii. El capătă multe deprinderi şi îşi dezvoltă încrederea în sine şi echilibrul.  Medierea oferă o oportunitate pozitivă de pregătire a elevilor în problemele conducerii, care altfel ăţi pot exprima prin căi negative abilitatea de a conduce. Pentru şcoli:  Pe termen mai îndelungat se va observa o schimbare pozitivă în mediul şcolar; pe măsură ce elevii instruiţi activează ca mediatori şi numărul de dispute rezolvate va creşte.  Conflictele rezolvate în mod voluntar nu necesită o acţiune disciplinară: nerezolvarea produce în general resentimente şi, prin acestea, cicluri de conflicte fără sfârşit.Asertivitatea  Asertivitatea este o balanţă între agresivitate şi egoism, pe de o parte, şi respectarea nevoilor celorlalţi şi încercarea de a-i ajuta să obţină şi ei ce vor, pe de altă parte.  Să fii asertiv înseamnă să spui celor din jur ce vrei, ce simţi, ce nevoi şi preferinţe ai, într- un fel care te ajută să şi obţii. Spui clar şi cu multă încredere în tine ce vrei, fără să ameninţi, fără să îl faci pe celălalt să se simtă inferior sau dispreţuit.  Să fii asertiv înseamnă să iniţiezi o conversaţie, să faci complimente sincere, fără să urmăreşti ceva, să critici într-un mod care ajută şi, de asemenea, să primeşti critică dacă este justificată. Asertivitatea este felul potrivit de a te comporta în funcţie de situaţie. Toleranta Toleranta este respectul, acceptarea si aprecierea bogatiei si diversitatii culturilor lumiinoastre, felurilor noastre de expresie si manierelor de exprimare a calitatii noastre de fiinteumane. Ea este incurajata prin cunoasterea, deschiderea spiritului, comunicatie si libertateagandirii, constiintei si credintei. Toleranta este armonia in diferente. Ea nu e doar o obligatiune 92
  • 93. de ordin etic; ea e, de asemenea, si o necesitate politica si juridica. Toleranta e o virtute care faceca pacea sa fie posibila si care contribuie la inlocuirea culturii razboiului cu o cultura a pacii. WINDOWS MOVIE MAKER Prof. Georgeta Manafu Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” Windows Movie Maker este un program de editare a filmelor. Cele mai importante activităţi se referă la: crearea unui Storyboard,editarea clipurilor şi adăugarea sunetuluiEtapele de creare a unui film sunt următoarele: 1. Lansarea în execuţie a programului: Start-> All programs-> Windows Movie Maker 2. Setarea timpului pentru fiecare slide: Tools->Options- >Advanced 3. Salvarea proiectului: File->Save Project sau File-> Save Project AsPentru adăugarea efectelor de tranziţie se procedează astfel: • 1. Edit Movie->View video transitions • 2. Alegem tranziţia • 3. Prin glisare adăugăm tranziţia selectatăPentru adăugarea efectelor video procedăm astfel: • Edit Movie->View video effects • Alegem efectul dorit • Prin glisare adăugăm efectul dorit.Se pot adauga titluri folosind Make titles or credits.Adăugarea sunetului: • 1. În panoul de Activităţi, se importă elemental audio sau muzica. • 2. Se navighează la piesa dorită a fi adăugaţă la filmul realizat. • 3. Se execută clic pe Import. 93
  • 94. • 4. Piesa va apare în vizualizarea Collection (Colecţie). • 5. Se execută clic pe butonul Show Storyboard (Afişare cronologie) din secţiunea Storyboard a ecranului. • 6. Se glisează piesa audio în nivelul Audio/Muzică din Storyboard (Cronologie).Importul clipurilor: • 1.Se importă clipurile video în calculator folosind comanda Import into Collections…. Clipurile vor fi vizualzate în Collections (Colecţii). • 2. Se execută clic dublu pe fiecare clip, pentru a îl vedea în fereastra de previzualizare. • 3. După ce se decide ce clipuri sunt dorite a fi folosite în clipul dumneavoastră, se execută clic pe acestea şi se glisează în Storyboard în ordinea dorită. • 4.Pentru a rearanja clipurile în storyboard este suficient să se gliseze şi să se fixeze la o locaţie diferităEditarea clipurilor: • 1. În vizualizarea Show Storyboard (Cronologie), se execută clic pe clipul dorit a fi tăiat • 2. În fereastra de Previzualizare (dreapta ecranului) se glisează bara de derulare lent şi se vizualizează clipul video pe măsură ce se derulează. • 3. Se opreşte redarea în punctul în care se doreşte a fi tăiat clipul. • 4. În meniul Clip, se execută clic pe Set Start Trim Point (Setare punct iniţial de tăiere). • 5. Se glisează în continuare indicatorul de evoluţie până în punctul final al clipului. • 6. În meniul Clip, se execută clic pe Set End Trim Point (Setare punct final de tăiere). • 7. În acest moment, clipul este tăiat în locul specificat. Finish Movie se foloseste pentru incheierea filmului. 94
  • 95. CUPRINSArgument.....................................................................................................................................................3PARTENERIATUL INTERNAȚIONAL PENTRU ÎNVĂȚARE..............................................................................4GRUNDTVIG “NO MORE TEARS”.................................................................................................................4 prof. Georgeta Manafu............................................................................................................................4 L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova................................................................................................................4Concursul de informatică şi educație civică “Prezentări multimedia Spune NU violenței”..........................6 prof. Georgeta Manafu............................................................................................................................6 L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova................................................................................................................6VIOLENȚA ÎN ŞCOALĂ.................................................................................................................................18 Autor: Prof.Guran Elena.........................................................................................................................18 Grupul Scolar Agricol”Dr.C.Angelescu”Gaesti, Jud.Dambovita..........................................................18violențA ŞCOLARĂ......................................................................................................................................22 Autor: Prof. Mariana Lili BADEA.............................................................................................................22 Colegiul Național”Iulia Hasdeu”................................................22Violența-Arma celor slabi..........................................................................................................................24 Autor: ElenaCorina ENACHE-clasa aIX-a B..............................................................................................24 Colegiul Național”Iulia Hasdeu”.........................................................................................................24 Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA.................................................................................................24o lume fără violență...................................................................................................................................26 Autor: Georgiana Corina Zamfir, Clasa a-IX-a B......................................................................................26 Colegiul Național”Iulia Hasdeu”............................................26 Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA.................................................................................................26„Violența”-arma celor slabi........................................................................................................................28 95
  • 96. Autori: Alexandra Ioana Tudor -Clasa aXI-a C........................................................................................29 Colegiul Național „Iulia Haşdeu” ,clasa a- XI-a..................................................29 Profesor coordonator: prof. Mariana Lili Badea ....................................................29Violența împotriva femeilor.......................................................................................................................31 Autori: Denise Alexandra -Clasa a XI-a C................................................................................................31 Colegiul Național „Iulia Haşdeu”.......................................................................31 Andreea Raluca Racotzi-Clasa a-X-a D ..................................................................................................31 Colegiul Național „Matei Basarab.....................................................................31 Profesor coordonator: prof. Mariana Lili Badea .................................................................................31De la comportamentul agresiv la violența în şcoală..................................................................................34 Elevi LIȚĂ FLORIN-GHEORGHE ..............................................................................................................34 MATEI ŞTEFAN-CĂTĂLIN .......................................................................................................................34 Prof.indrumator LULACHE MARIANA.....................................................................................................34 Colegiul Tehnic Energetic Craiova .....................................................................................................34Profesorul –orientator şi consilier al elevilor.............................................................................................35în activitatea de prevenire a violenței.......................................................................................................35 Prof. Lulache Mariana............................................................................................................................36 Colegiul Tehnic Energetic Craiova .....................................................................................................36Violenta lasa urme!....................................................................................................................................38 Psiholog, Valeria Iordanescu..................................................................................................................38 Liceul Teoretic Ion Mihalache Topoloveni.........................................................................................38Minte, morală şi sentiment........................................................................................................................39 Prof. Irina Bîrjoveanu.............................................................................................................................39 Grup Şcolar Transporturi Auto Călăraşi.............................................................................................39COPILĂRIA ŞI ARTA, O ALTERNATIVĂ LA VIOLENTĂ..................................................................................41 96
  • 97. GÂNDURI DESPRE BRÂNCUŞI.....................................................................................................................41 Prof. Cristina Goanță .....................................................................................................41 .............................................................................................................................................41Cea mai mare problemă a lumii din ziua de azi?!......................................................................................44Violența.....................................................................................................................................................44 Bololoi Olivera Diana............................................................................................................................44 Făinişi Bianca-Emanuella.......................................................................................................................44 Popa-Danciu Nicoleta Alexandra...........................................................................................................44 Colegiul Național „ Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu, jud Gorj..................................................................44 Clasa a XI-a E; Profesori îndrumători: Baros Maria şi Baiu Doina...........................................................44CUM PUTEM SĂ PREVENIM VIOLENȚA ÎN ŞCOALĂ?..................................................................................48 Prof. Irina Aura Manolache....................................................................................................................48 Colegiul Tehnic ,,Radu Negru” Galați.................................................................................................48Starea infracțională în rândul minorilor.....................................................................................................51 Profesor Cercelaru Margareta...............................................................................................................51 Şcoala Nr. 29 „Nicolae Romanescu” Craiova......................................................................................51PREZENȚA VIOLENȚEI ÎN MASS-MEDIA......................................................................................................53ŞI CUM PERCEP COPIII VIOLENȚA ..............................................................................................................53 Prof.SIMONA PETCU.................................................................................................................53 ŞC.NR.29,,NICOLAE ROMANESCU” CRAIOVA....................................................................................53STUDIU ASUPRA AGRESIVITAȚII LA ŞCOLARUL MIC...................................................................................55 Prof.GABRIELA ARANGHEL ..................................................................................................................55 ŞC.NR.29,,NICOLAE ROMANESCU”....................................................................................................55 CRAIOVA DOLJ..................................................................................................................................55 ..............................................................................................................................................57 97
  • 98. Să dăm o palmă violenței! ........................................................................................................................57 Tomescu Evelyna Glăvan Raluca Tudosie Andreea......................................................................................................58 clasa XIG , Colegiul Național “Tudor Vladimirescu” Tg –Jiu.........................................................58 Profesori Coordonatori: Prof. Goanță Cristina........................................................................58 Prof. Pîrvulescu Mihaela........................................................................................................................58...................................................................................................................................................................58 ÎMPREUNĂ PUTEM DA O PALMĂ VIOLENȚEI! NON-VIOLENȚA ESTE ARMA NOASTRĂ!.........................62Scrisoare către violență.............................................................................................................................62 Ilinca Răzvan-Alex ................................................................................................................................62 Clasa aVI-a C..........................................................................................................................................62 Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu, jud. Gorj...................................................................62 Profesor îndrumător: Goanță Cristina...................................................................................................62Societatea anti-violențǎ.............................................................................................................................64 Prof.: Iofciu Florentina ..........................................................................................................................64 Şc. gimnazialǎ nr.22 şi Sc.gimnazialǎ nr.195.....................................................................................64 Rusan Oana .........................................................................................................................................64 Şc. gimnazialǎ nr.195........................................................................................................................64Spune NU violenței în familie !..................................................................................................................65 Prof. Florea Mihaela..............................................................................................................................65 Grupul Scolar “George Bibescu”.......................................................................................................65Spune NU Violenței !.................................................................................................................................69 Autor:Voicu Alexandra........................................................................................................................69 Prof.coordonator : Ştefan Mihaela........................................................................................................69 98
  • 99. GRUP ŞCOLAR “ ASTRA “ PITEŞTI.......................................................................................................69Să spunem NU violenței!...........................................................................................................................70 Profesor Lipă Valentina..........................................................................................................................71 Grupul Scolar „Astra” Piteşti.............................................................................................................71 Tănase Vlad............................................................................................................................................71 elev clasa XIA, Grupul Scolar „Astra” Piteşti......................................................................................71VIOLENȚA ÎN FAMILIE ..............................................................................................................................72 Autor: Prof. Ing. Georgescu Ligia-Marianca.........................................................................................72 Grupul Şcolar Agricol ”Dr.C.Angelescu” Găeşti, Jud.Dâmbovița......................................................72VIOLENȚA ÎN MEDIUL ŞCOLAR...................................................................................................................74 Autor :prof. JIANU CAMELIA ................................................................75 COLEGIUL TEHNIC REŞIȚA............................................................................75 Violența asupra femeii.............................................................................................................................77 Autori: Andreea Florentina Badea..............................................................77 Universitatea de Sud-Est a Europei -LUMINA-RISE-anul I..................................................................77 Paula Despina Andrei -Clasa a-XII-aE.....................................................................................................77 Colegiul Național”Iulia Hasdeu”........................................................................................................77 Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA.................................................................................................77Spune NU violenței....................................................................................................................................79Violența psihică- un pericol mai mare pentru societate decât violența fizică? .........................................79 Autor: LEOCOVICI Roxana, Clasa aXa C..................................................................................................79 Colegiul Naționa„ IULIA HASDEU.......................................................................................................79 Prof. coord.: BADEA Mariana Lili............................................................................................................79LA VIOLENCE A LECOLE.............................................................................................................................81 Prof. Cojocar Eugenia.............................................................................................................................81 99
  • 100. Lycée Théorique « Tudor Arghezi »....................................................................................................81VIOLENȚA ,.................................................................................................................................................83O MARE PROBLEMĂ A SOCIETĂȚII CONTEMPORANE .............................................................................83 Prof. Deca Minodora, ...........................................................83 Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”, Craiova ...........................................................................................................................................................83Campania “TU CUI DAI ACCEPT?”..............................................................................................................86 Constantinescu Vlad.............................................................................................................................86 Şcoala cu clasele I-VIII nr.195, Sector3, Bucureşti..............................................................................86 Prof. Indrumǎtori : Iofciu Florentina şi Rusan Oana...............................................................................86Pledoarie pentru un pui de gâză .............................................................................................................88 PROF DE LB.FRANCEZA-LB.ROM.CALOTA RODICA.................................................................................88 COLEGIUL NATIONAL “TUDOVLADIMIRESCU”,TG- JIU,.....................................................................................................................................................88 GORJ.................................................................88Spune nu violentei!....................................................................................................................................89 Elevii:Voican Andra, Marcu Ionela, Clasa a X a D...................................................................................89 Prof.coordonator: Manafu Georgeta.....................................................................................................89 Lic.Teoretic’’Tudor Arghezi’’..............................................................................................................89Windows Movie Maker..............................................................................................................................93 Prof. Georgeta Manafu..........................................................................................................................93 Liceul Teoretic “Tudor Arghezi”.........................................................................................................93 100