Your SlideShare is downloading. ×
M paci-prezentare-pps-7 q7bdk33
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

M paci-prezentare-pps-7 q7bdk33

100
views

Published on


0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
100
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Copyright © TestCentral, 2011 1 Millon Pre-Adolescent Clinical Inventory Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescenţi (M-PACI) - descrierea instrumentului -
  • 2. Copyright © TestCentral, 2011 2 Cuprins:  1. Rezumatul instrumentului  2. Autorii testului  3. Scopul instrumentului  4. Condițiile de utilizare  5. Construcția M-PACI  6. Forma și materialele testului  7. Adaptarea culturală în România  8. Indicii psihometrici  9. Scalele  10. Interpretarea scalelor  11. Etică  12. Bibliografie
  • 3. Copyright © TestCentral, 2011 3 1. Rezumat (I)  M-PACI  este un instrument clinic multidimensional bazat pe teoria comprehensivă a personalităţii  a fost creat din necesitatea evaluării psihologice a problemelor cu care se confruntă preadolescenţii, printr-o probă cuprinzătoare şi totuşi uşor de parcurs  oferă un punct de vedere comprehensiv asupra aspectelor psihologice ale preadolescenţei, diferenţiindu-se astfel de instrumentele existente, care măsoară constructe singulare  este compus din 14 scale de profil grupate în două seturi: Patternuri de personalitate emergente (1-7) şi Semne clinice curente (A-G)  scorurile la aceste scale vor fi raportate sub forma unor scoruri base rate (BR) şi reflectă prevalenţa relativă a caracteristicilor pe care le măsoară  cercetările demonstrează faptul că aceste scale prezintă o bună fidelitate, precum şi o validitate puternică  există de asemenea şi doi indicatori de validitate a răspunsurilor M-PACI (IV, RN)
  • 4. Copyright © TestCentral, 2011 4 Rezumat (II)  Populația investigată  Formată din pre-adolescenți cu vârsta cuprinsă în intervalul 9 și 12 de ani  Numărul și caracteristicile itemilor  nr. itemilor - chestionarul cuprinde 97 de itemi, scurți și accesibili copiilor  itemii au răspunsuri de tip Adevărat/Fals  itemi care necesită un nivel de înţelegere a cuvântului scris de clasa a treia  Durata de administrare  poate fi completat de o persoană în maxim 20 minute, fără a presupune un timp limitat  Potenţialii utilizatori  psihologii clinicieni, medicii, psihiatrii, specialiştii din domeniul sănătăţii mintale  poate fi utilizat în practica privată, centre publice de sănătate mintală, spitale, centre de consiliere pentru familie, centre rezidenţiale de psihoterapie etc.
  • 5. Copyright © TestCentral, 2011 5 Rezumat (III)  Utilitatea M-PACI  În contexte clinice:  administrarea M-PACI poate fi benefică în mai multe momente ale procesului de evaluare şi intervenţie:  în partea iniţială de evaluare clinică,  în evaluarea progresului,  în reevaluarea unor aspecte în timpul tratamentului,  precum şi în măsurarea rezultatelor intervenţiei.  ! atunci când este necesar un diagnostic, clinicienii trebuie să aibă în vedere faptul că patternurile cognitiv, emoţional şi comportamental rămân destul de maleabile la aceste vârste
  • 6. Copyright © TestCentral, 2011 6 2. Autorii testului (I)  Theodore Millon, PhD, DSc  este teoretician în domeniul psihologiei, recunoscut pentru lucrările sale referitoare la teoria personalității și psihopatologie, lucrări care i- au adus numeroase premii APA  Dr. Millon a fost editor fondator al Journal of Personality Disorders si primul președinte al International Society for the Study of Personality Disorders  a fost Profesor la Harvard Medical School, University of Illinois si University of Miami  autor principal al inventarelor Millon, Dr. Millon a scris sau a editat mai mult de 30 de lucrări, printre care  Disorders of Personality (Tulburări de personalitate), ajunsă la cea de-a treia ediție,  The Millon Inventories: A Practitioners Guide to Personalized Clinical Assessment (Inventarele Millon: Un ghid al specialistului în evaluarea clinică personalizată) (a doua ediție),  Personality-Guided Therapy (Terapia ghidată de personalitate) și The Oxford Textbook of Psychopathology (Manualul de psihopatologie Oxford) (a doua ediție).
  • 7. Copyright © TestCentral, 2011 7 Autorii testului (II)  mai recent, a finalizat o serie de trei lucrări intitulate A Personalized Psychotherapy Approach (O abordare psihoterapeutica personalizata) și a doua ediție a Contemporary Directions in Psychopathology (Direcții contemporane în psihopatologie)  a contribuit cu mai mult de 250 de capitole si articole la numeroase cărți și reviste în domeniu  în ultimul deceniu, a primit cele mai înalte 3 recunoașteri în domeniul psihologiei: APA Presidential Citation, APAs distinguished Professional Contribution to Research si Gold Lifetime Achievement Award al APA  este decan și Director științific al Institute for Advanced Studies in Personology and Psychopathology
  • 8. Copyright © TestCentral, 2011 8 3. Scopul  Scopurile dezvoltării M-PACI sunt:  A. construirea unui instrument care să surprindă în expresiile timpurii ale trăsăturilor stabile de personalitate aflate în formare, problemele psihologice de natură clinică  B. oferirea unui punct de vedere comprehensiv asupra aspectelor psihologice ale preadolescenţei  C. măsurarea patternurilor de personalitate emergente, în plus față de surprinderea simptomelor clinice izolate  D. construirea unei scale economice, rentabile și de încredere, valide și foarte eficientă atunci când este utilizată ca parte a unui set complex de diagnosticare sau de monitorizare a progresului unui tratament
  • 9. Copyright © TestCentral, 2011 9 4. Condițiile de utilizare (I)  Potenţialii utilizatori ai acestui instrument ar trebui să fie familiarizaţi cu standardele de testare educaţională şi psihologică dezvoltate de Asociaţia Americană de Psihologie, Asociaţia Americană de Cercetare Educaţională, şi Consiliul Naţional de Evaluare a Educaţiei (APA, 1999).  Conform standardelor și recomandărilor în domeniu oferite de către instituțiile avizate, testul M-PACI este un instrument de clasă C  Acest tip de clasificare grupează instrumentele psihometrice în conformitate cu modelul A-B-C  Instrument de clasă C = destinat exclusiv indivizilor care au obținut titlul doctoral în psihologie sau educație, sau care sunt membri ai unor organizații profesionale care îi califică pentru uzul respectivului test, ori care lucrează sub supervizarea directă a unui psiholog calificat pentru uzul respectivului test.
  • 10. Copyright © TestCentral, 2011 10 Condițiile de utilizare (II) - utilizatorii testelor psihologice trebuie: - înţeleagă corect principiile de bază şi limitările tipice pentru testarea psihologică şi în special pentru interpretarea testelor psihologice. - precauțiile: - utilizatorii trebuie să nu scape din vedere faptul că preadolescenţii sunt încă într-un proces rapid de dezvoltare și că M-PACI ajută la identificarea patternurilor emergente de personalitate şi a semnelor clinice prezente în momentul evaluării - din acest motiv, M-PACI trebuie perceput mai degrabă ca un instrument ce ajută la înţelegerea situaţiei curente a copilului, decât ca un instrument de diagnosticare - pericolul diagnosticării copiilor la o vârstă atât de fragedă este acela că diagnosticul poate deveni incorect pe măsură ce copilul se dezvoltă şi poate conduce la aplicarea etichetei de “copil problemă”, acest lucru aducându-i prejudicii - calificarea: - utilizatorii calificaţi ai acestui test ar trebui de asemenea să fie membrii ai unei asociaţii profesionale care sprijină un set de standarde pentru utilizarea etică a testelor psihologice sau educaţionale - alternativ, utilizatorii calificaţi pot fi profesionişti licenţiaţi în domenii precum psihologia, consilierea familială sau maritală, educaţie, medicină, asistenţă socială şi domenii adiacente. - persoanele a căror unică calificare privind testarea psihologică derivă doar din accesarea manualui DAS nu pot fi utilizatori calificaţi ai DAS
  • 11. Copyright © TestCentral, 2011 11 Condițiile de utilizare (III) - este necesară întrunirea condițiilor:  studierea materialelor formative (cel puțin manualul tehnic M-PACI);  familiarizarea cu materialele testării;  practicarea testării sub supervizarea unui specialist înainte de administrarea oficială a testului;  coroborarea datelor rezultate din testul propriu-zis cu date provenite din alte surse;  oricine administrează M-PACI, ca probă de clasă C, trebuie să fie familiarizat cu conceptele şi procedurile de obţinere a consimţământului informat și de evitare a distorsiunilor;  ar trebui ca o grijă specială să fie acordată pentru asigurarea unei aderențe stricte la legislația în vigoare, în chestiuni legate de controlul datelor, de şansele egale şi de corectitudinea actului psihologic
  • 12. Copyright © TestCentral, 2011 12 5. Construcția (I)  dezvoltarea M-PACI a debutat cu identificarea a 18 constructe ţintă pentru includerea potenţială a acestora ca scale ale formei finale a inventarului  au fost desfăşurate cercetări ulterioare pentru a selecta şi dezvolta scale care să măsoare 14 dintre aceste constructe:  7 Patternuri de personalitate emergente  7 Semne clinice curente  la baza M-PACI se află teoria personalităţii a lui Millon, formulată ca un model evoluţionist (Millon, 1990; Millon & Davis, 1996)  teoria postulează trei polarităţi principale critice pentru înţelegerea organizării personalităţii:  sine-altul,  activ-pasiv şi  plăcere-durere.  modelul învăţării bio-sociale descrie aceste polarităţi şi constructele de personalitate ce derivă din combinarea lor, precum şi vicisitudinile de la nivelele clinice  modelul evoluţionist se referă la aceleaşi procese, dar la nivele mai explicative
  • 13. Copyright © TestCentral, 2011 13 Construcția (II)  Polaritatea sine-altul  cei care se bazează pe propria persoană în vederea obţinerii gratificării şi evitării durerii sunt denumiţi independenţi.  cei care depind de alţii sunt denumiţi dependenţi.  termenul de ambivalent poate fi utilizat pentru a-i descrie pe cei aflaţi în contradicţie cu privire la orientarea sine-altul.  Polaritatea activ-pasiv  personalităţile active iau de obicei iniţiativa şi interacţionează cu mediul în vederea obţinerii gratificării şi evitării disconfortului.  personalităţile pasive sunt mai rezervate şi se menţin mai mult într-o stare de adaptare vizavi de mediu.  Polaritatea activ-pasiv  reprezintă comportamentul utilizat pentru a maximiza recompensa şi a minimaliza pedeapsa, durerea.
  • 14. Copyright © TestCentral, 2011 14 Construcția (III)  Derivarea Patternurilor de personalitate emergente din teoria lui Millon  Etapele dezvoltării  I. explicarea constructelor şi formularea itemilor  a fost identificat un set de constructe ţintă,  au fost formulaţi itemii care să măsoare aceste constructe,  s-a construit o variantă de cercetare a inventarului  II. colectarea datelor de cercetare  versiunea instrumentului a fost apoi administrată unui eşantion foarte mare de preadolescenţi cu vârsta cuprinsă între 9-12 ani, care au apelat la ajutor specializat din domeniul sănătăţii mintale.  aceşti subiecţi au fost evaluaţi independent de clinicienii lor.  III. dezvoltarea variantei finale a inventarului  Itemii care alcătuiesc varianta finală a M-PACI au fost selectaţi în urma analizei structurii interne şi a corelaţiilor cu evaluările clinicienilor.
  • 15. Copyright © TestCentral, 2011 15 Construcția (IV)  Inițial, au fost dezvoltate 18 constructe, cu un total de 135 de itemi;  Intenţia a fost ca în urma colectării datelor să se reducă numărul de itemi sub 100.
  • 16. Copyright © TestCentral, 2011 16 Construcția (V)  Ulterior, după colectarea datelor, eşantionul total de date a fost împărţit în eşantionul de dezvoltare a inventarului şi în eşantionul de validare:  datele primului eşantion au fost utilizate pentru a selecta itemii şi scalele instrumentului  datele celui de-al doilea eşantion au fost utilizate pentru stabilirea fidelităţii şi validităţii instrumentului  S-a trecut la dezvoltarea scalelor de profil, care poate fi rezumată astfel:  Analiza psihometrică a celor 18 scale provizorii  Decizia păstrării a şapte scale de Patternuri de personalitate emergente şi a şapte scale pentru Semnele clinice curente  Renunţarea la cele patru scale vizând Preocupările exprimate  Selecția unui număr cuprins între 5 şi 7 itemi specifici pentru fiecare dintre cele 14 scale, pe baza proprietăţilor lor psihometrice.  Alegerea unor itemii subsidiari pentru fiecare scală  Evaluarea și ajustarea scalei, astfel încât fiecare scală finală să includă între 1 şi 6 itemi subsidiari
  • 17. Copyright © TestCentral, 2011 17 Construcția (VI)  Dezvoltarea scorurilor Base rate  ca şi în cazul MCMI-III şi MACI, scorurile standardizate ale profilului M-PACI sunt raportate sub forma unor scoruri BR (base rate scores)  scorurile BR reprezintă o distanţare de metodele utilizate de obicei pentru calcularea scorurilor standardizate ale inventarelor clinice sau de personalitate  scorurilor brute sunt transformate în mod tradiţional în scoruri standardizate (de exemplu, scoruri T sau centile)  Ele au:  scoruri care au o medie (de exemplu, 50 pentru scorurile T),  o abatere standard (10 pentru scorurile T) şi  o distribuţie a scorurilor similare pentru toate scalele inventarului  o astfel de abordare maschează orice diferenţă ce ar putea exista între prevalenţa în realitate a atributelor măsurate de inventar  transformarea în scoruri BR, pe de altă parte, reflectă prevalenţa relativă a diverselor caracteristici măsurate de inventar, păstrând astfel diferenţele cum ar fi cele observate în cazul semnelor clinice M-PACI
  • 18. Copyright © TestCentral, 2011 18 Construcția (VII)  Procedura utilizată în determinarea scorurilor BR  procedura utilizată în determinarea scorurilor BR este diferită de procedura urmată în cazul MCMI-III şi MACI  dacă aceste teste utilizează ancorele BR de 85 şi 75 ca şi puncte de limită (cutoff) pentru a evidenţia prezenţa sau existenţa unei tendinţe spre o problema clinică, M-PACI nu poate face astfel  procesul de dezvoltare a preadolescenţilor este unul rapid, iar patternul lor de gândire, emoţii şi comportamente este mai puţin stabil comparativ cu cel al adolescenţilor şi adulţilor  din această cauză, interpretarea M-PACI nu are o valoare de diagnostic, ci oferă o privire de ansamblu asupra patternurilor emergente de personalitate şi a semnelor clinice în momentul evaluării, aceste caracteristici putând fi destul de schimbătoare.
  • 19. Copyright © TestCentral, 2011 19 Construcția (VII)  pe lângă cele 14 scale de profil, inventarul final M-PACI mai conţine şi două scale menite să releve modul în care respondentul a abordat inventarul  aceşti indicatori de validitate se numesc:  Invalidare şi  Caracterul negativ al răspunsului.  din cei 97 de itemi ai inventarului, 6 vizează trei arii de probleme sau preocupări:  consum de substanţe,  tulburări alimentare şi  stres post-traumatic.  aceste arii au fost considerate prea limitate pentru a dezvolta o scală specifică, dar destul de importante pentru a genera 2 itemi pentru fiecare
  • 20. Copyright © TestCentral, 2011 20 6. Forma și materialele testului (I)  M-PACI utilizează următoarele materiale:  Manualul tehnic al instrumentului  Capitolul 1 cuprinde introducerea în utilizarea testului și detalii despre caracteristicile distinctive, limitele testului și calificarea utilizatorilor.  Capitolul 2 face referire la fundamentarea teoretică a testului și la operaționalizarea scalelor.  Capitolul 3 se referă la etapele succesive ale dezvoltării inventarului.  Capitolul 4 prezintă caracteristicile psihometrice ale M-PACI.  Capitolul 5 prezintă modalitățile de administrare și scorare.  Capitolul 6 furnizează detalii despre pașii necesari interpetării profilului obținut cu M-PACI, prezentând inclusiv studii de caz.  Acest manual se încheie cu o bibliografie extinsă a studiilor care au folosit sau evaluat M-PACI. Bibliografia acoperă publicaţii psihologice, clinice şi literatura de specialitate publicată între 1969 şi 2002.
  • 21. Copyright © TestCentral, 2011 21 Forma și materialele testului (II)  Broșura de adaptare  include detaliile despre eșantionarea pe teriotriul României  Caietul de testare  include, pe lângă cei 97 de itemi ai testului, instrucţiunile pentru administrarea testului  Setul de 16 grile transparente  ușurează cotarea specifică celor 14 scale  Fișa de profil  este utilizată pentru trasarea profilului preadolescentului și reprezintă suportul pentru realizarea interpretării
  • 22. Copyright © TestCentral, 2011 22 Forma (III)  Există forme distincte ale testului pentru grupe diferite de vârstă:  Millon Clinical Multiaxial Inventory-III (MCMI-III)  se adresează adulților (vârste peste 18 ani)  cel mai utilizat inventar psihopatologic, realizat în conformitate cu criteriile DSM-IV.  Millon Adolescent Clinical Inventory (MACI)  se adresează adolescenților (vârsta 13-19 ani)  evaluarea multiaxială a caracteristicilor de personalitate și a sindroamelor clinice la adolescent, conform simptomatologiei DSM-IV
  • 23. Copyright © TestCentral, 2011 23 7. Adaptarea și eșantionarea în România  Construcţia eşantionului reprezentativ  volumul eşantionului: a cumulat un volum total de 252 de persoane  dintr-un volum de date iniţial de la 300 de persoane, au rămas valabile 252 de foi de răspuns  excluderea s-a făcut pe baza incorectitudinii completării scalelor sau pe baza datelor lipsă  distribuţia acestui volum de participanţi este prezentată mai jos:  menționăm de asemenea ca eșantionul este echilibrat și din punctul de vedere al vârstei
  • 24. Copyright © TestCentral, 2011 24 Adaptarea și eșantionarea în România (II)  Reprezentativitate:  eşantionul este reprezentativ pentru populaţia cu vârsta cuprinsă între 9–12 ani, neinstituţionalizată (dar cu patologie) sau instituţionalizată a României;  evaluările s-au desfăşurat în şcoli, clinici sau spitale;  Culegerea datelor:  iunie 2008 – ianuarie 2009.  Diferenţe între subgrupurile eşantionului normativ românesc în funcţie de gen şi vârstă  s-a efectuat o analiză pentru a se realiza dacă există diferenţe intergrupe pe medii, în acest caz masculin vs. feminin şi pe vârste 9-10 ani vs. 11-12 ani.  pentru a observa dacă mediile dintre aceste grupuri sunt semnificativ diferite între ele, s-a calculat testul t pentru eşantioane independente:  băieţii obţin scoruri mai înalte decât fetele pentru scalele Probleme de conduită (t=4.84, semnificativ la p≤.001), Deficit de atenţie (t=3.52, semnificativ la p≤.01), Insubordonat (t=3.12, semnificativ la p≤.01), Comportamente disruptive (t=2.06, semnificativ la p≤.05) şi Încrezător (t=2.00, semnificativ la p≤.05),  fetele obţin scoruri mai înalte pentru scalele Inhibat (t=3.57, semnificativ la p≤.001), Anxietate/Frică (t=2.70, semnificativ la p≤.05) şi Conformist (t=2.06, semnificativ la p≤.05)
  • 25. Copyright © TestCentral, 2011 25 Adaptarea și eșantionarea în România(III)  realizată de echipa coordonată de:  Daniel David este profesor "Aaron T. Beck" de psihologie clinică și psihoterapie (științe cognitive clinice) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, șeful Catedrei de Psihologie ClinicĂ Și Psihoterapie din Universitatea Babeș-Bolyai, presedintele International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj și al Asociației de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale din România. Daniel David predă și la prestigioasa instituție medicală Mount Sinai School of Medicine, New-York, SUA.  Echipa:  Simona Trip  Alina Decsei-Radu  Carmen Bora  Raluca Livinți
  • 26. Copyright © TestCentral, 2011 26 8. Indicii psihometrici  Fidelitatea M-PACI  itemii care formează subscalele acestui inventar sunt consecvenţi teoriei din care sunt derivaţi şi reprezentativi pentru populaţia ţintă? =>  fidelitatea variantei în limba română a M-PACI a fost estimată pe un eşantion de N=252 de subiecţi, valorile obţinute fiind mai mari decât cele obţinute pentru populaţia americană.  coeficienţii Cronbach alpha calculați pentru cele 14 scale M-PACI au valori bune și foarte bune.  au valori cuprinse între .51 (Tendinţe obsesiv-compulsive) şi .80 (Insubordonat), cu o medie şi o mediană de .67  Validitatea de conţinut  se referă la examinarea sistematică a itemilor pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care îl măsurăm  a avut loc o traducere iniţială a itemilor, cu adaptările necesare acolo unde ele se impuneau  apoi a avut loc procesul de „back-translation” (retroversiune) pentru a ne asigura că validitatea de conţinut a variantei în limba română este la nivelul celei din limba engleză (validată anterior în zeci de studii de specialitate)  în procesul de adaptare au fost implicaţi doi experţi în psihologie clinică, iar concordanţa pentru evaluările lor pentru fiecare item (1: adecvat; 2: indecis; 3: inadecvat) a fost de 100%  Corelaţiile interscalare  demonstrează validitatea constructului prin valorile semnificative obținute - majoritatea semnificative la p<.01 (2-tailed)
  • 27. Copyright © TestCentral, 2011 27 Indicii psihometrici (II)  Validitatea de construct  se referă la măsura în care testul reflectă constructul pe care afirmăm că îl măsurăm cu ajutorul său  acest tip de validitate se evaluează printr-un demers ipotetico-deductiv  1. se identifică în baza literaturii de specialitate mai multe constructe psihologice care pot explica performanţa la testul care urmează a fi validat;  2. se fac predicţii pe baza constructelor analizate;  3. se verifică aceste predicţii empiric şi logic.  în analiza realizată pe populaţia românească au fost incluse următoarele constructe psihologice:  Asociate tabloului clinic: Distresul - Child Depression Inventory (CDI. Inventarul de depresie la copii)  Asociate mecanismelor etiopatogenetice: Cogniţiile iraţionale - (CASI)  ne aşteptăm să avem corelaţii pozitive între nivelul de cogniţii iraţionale şi scalele clinice ale M- PACI care exprimă mai ales tulburări emoţionale sau tulburări de personalitate cu tulburări emoţionale intrinseci:  Anxietate, Instabil, Depresie, Deficit de atenţie, Probleme de conduită, Comportamente disruptive  ne aşteptăm să avem corelaţii negative între nivelul de iraţionalitate şi trăsăturile adaptative:  Încrezător, Sociabil, Conformist  Rezultatele sunt consistente cu ipotezele avansate, ceea ce susţine puternic validitatea de construct a testului
  • 28. Copyright © TestCentral, 2011 28 Indicii psihometrici (III)  Validitatea M-PACI s-a verificat de asemenea:  1. prin corelarea scorurilor BR M-PACI cu evaluările făcute de clinicieni ale constructelor măsurate de scalele inventarului.  2. prin corelate cu scorurile obţinute la BASC SRP-C (Behavior Assessment System for Children: Self Report of Personality Form C; Sistemul de evaluare comportamentală pentru copii: Auto-evaluarea personalităţii Forma C; Reynolds & Kamphaus, 2011), CDI (Child Depression Inventory, Inventarul de depresie pentru copii; Kovacs, 2012) şi RCMAS (Revised Children’s Manifest Anxiety Scale, Scala Revizuită de anxietate manifestă pentru copii; Reynolds & Richmond, 2000)  1. coeficienţii de validitate convergente (adică corelaţia dintre fiecare scală M-PACI şi evaluarea clinicianului asupra aceluiaşi construct  aceşti coeficienţi ai validităţi convergente se dovedesc a fi destul de puternici, având o medie de .38 şi o mediană de .39. Unsprezece dintre scale prezintă coeficienţi mai mari de .33.  inventarul prezintă deci o validitate discriminativă remarcabilă, date fiind corelaţiile conceptuale puternice dintre multe dintre constructele măsurate.  2. s-au obţinut corelaţiile aşteptate între scalele M-PACI şi cele 16 scale şi scale compozite ale BASC SRP-C  scalele Încrezător, Sociabil şi Conformist corelează negativ cu toate scalele clinice ale BASC SRP–C (B1–B8), precum şi cu Inadaptarea şcolară (B13), Probleme clinice (B14), Indicele simptomelor emoţionale (B16) şi pozitiv cu scalele B9–B12, respectiv Adaptare personală (B15). Cu doar două excepţii izolate, toate celelalte corelaţii dintre scalele Patternurilor de personalitate emergente M-PACI rămase (Supus, Inhibat, Insubordonat şi Instabil), precum şi cele şapte scale ale Semnelor clinice curente M-PACI, prezintă un pattern inversat al direcţiei de corelaţie cu scalele BASC SRP-C.
  • 29. Copyright © TestCentral, 2011 29 Indicii psihometrici (III)  CDI  dintre scalele M-PACI, cea care corelează cel mai puternic cu scorul total CDI este scala Dispoziţie depresivă (.65).  corelaţiile substanţiale dintre scorul total al CDI şi scalele Încrezător (-.58), Inhibat (.51) şi Instabil (.53) ale M-PACI susţin ideea că acei copii depresivi tind să manifeste mai mult aceste patternuri de personalitate.  dacă aceste corelaţii erau de aşteptat, mai puţin de aşteptat au fost corelaţiile dintre scorul Total CDI şi scala Tendinţe obsesiv-compulsive (.57), respectiv Distorsionarea realităţii (.50).  RCMAS  scala M-PACI care a corelat cel mai puternic cu scorul Total RCMAS nu a fost scala Anxietate/Frică, ci scala Tendinţe obsesiv-compulsive (.75).  scala Anxietate/Frică a M-PACI a obţinut o corelaţie puternică cu scorul Total de anxietate RCMAS (.54), deşi corelaţiile au fost mai mari pentru scalele Instabil (.60), Inhibat (.57) şi Supus (.55) ale M-PACI.  Concluzii  s-au obţinut multe corelaţii înalte între scalele M-PACI şi celelalte trei inventare.  toate corelaţiile dintre scalele M-PACI şi scalele celorlalte instrumente, respectiv scorurile totale, sunt semnificative, atunci când există o similaritate conceptuală între acestea - de exemplu, între scala Distorsionarea realităţii a M-PACI şi scala Atipicitate a BASC SRP-C (.73); între scala Dispoziţie depresivă a M-PACI şi scorul Total CDI (.65), coeficienţii de corelaţie având în general valori mai mari de .50.
  • 30. Copyright © TestCentral, 2011 30 9. Scalele M-PACI (I)  Patternurile de personalitate emergente  1. Scala Supus („Submissive”)  măsoară patternul de personalitate pasiv-dependent.  personalităţile de tip Supus manifestă un ataşament securizant faţă de persoanele semnificative pentru a se asigura că vor primi afecţiune, protecţie şi securitate.  ei tind să fie timizi, tăcuţi şi supuşi în interacţiuni, permiţându-le celorlalţi să fie lideri pe care să îi poată urma.  sunt în general cooperanţi şi noncompetitivi, cu o nevoie puternică de sprijin şi atenţie externă.  sunt de obicei selectivi în alegerea prietenilor şi au o reţea restrânsă de prieteni apropiaţi.  2. Scala Sociabil („Outgoing”)  măsoară al doilea pattern de personalitate dependentă al M-PACI.  în schema lui Millon, personalitatea Sociabilă este conceptualizată ca fiind stilul activ-dependent.  manifestă un dezechilibru al polarităţilor sine-altul, activ-pasiv.  acest tip de personalitate prezintă iniţiative şi este mai atent în a se asigura de atenţia şi afecţiunea celorlalţi.  în plus, în timp ce personalitatea Supusă dispune de o reţea limitată de figuri de ataşament, personalitatea Sociabilă caută în mod constant stimulare şi senzaţii de la multiple figuri de ataşament.
  • 31. Copyright © TestCentral, 2011 31 Scalele M-PACI (II)  3. Scala Încrezător („Confident”)  face parte din personalităţile independente (orientate spre sine).  stilul Încrezător implică dezvoltarea unei imagini de sine superioare.  deoarece persoanele semnificative le-au arătat în mod continuu admiraţie necondiţionată, aceste personalităţi pasiv-independente consideră că sunt speciale şi foarte valoroase.  lauda celorlalţi i-a ajutat să creadă că prezintă talente şi abilităţi superioare, prin urmare deseori consideră că singurul lucru pe care trebuie sa-l facă pentru a se simţi mulţumiţi şi în siguranţă este să fie ei înşişi.  4. Scala Insubordonat („Unruly”)  stilul este dat de patternul activ-independent.  la fel ca şi stilul Încrezător, personalitatea Insubordonată a învăţat să caute gratificare şi securitate în propria persoană, deşi experienţele şi motivele celor două sunt foarte diferite.  deoarece personalităţile Încrezătoare au fost răsfăţate, sunt prin ele însele încrezătoare şi securizante.  în schimb, personalităţile Insubordonate au experimentat adesea lumea ca fiind nepăsătoare, lipsită de generozitate sau chiar ostilă.  prin urmare, ele au învăţat să nu aibă încredere în ceilalţi şi să fie atente la mediul înconjurător pentru a evita să fie rănite sau exploatate.
  • 32. Copyright © TestCentral, 2011 32 Scalele M-PACI (III)  5. Scala Conformist („Conforming”)  în modelul lui Millon au fost configurate două stiluri de personalitate ambivalente.  aceste personalităţi sunt conceptualizate ca prezentând un conflict al polarităţii sine-altul, în ceea ce priveşte orientarea spre ei sau ceilalţi pentru a obţine întărirea şi siguranţa de care au nevoie.  scala Conformist a M-PACI este o măsură a variantei pasiv-ambivalente.  personalităţile Conformiste resimt un conflict intern puternic, care în esenţă le determină să aleagă între a fi obediente (adică orientate spre ceilalţi, adaptate la dorinţele celorlalţi) şi provocative (adică exprimarea autonomiei proprii şi urmărirea propriilor interese).  6. Scala Inhibat („Inhibited”)  în timp de MCMI-III şi MACI măsoară trei patternuri de personalitate detaşată, M-PACI evaluează doar unul – Inhibat.  în schema Millon, personalitatea Inhibată este conceptualizată ca fiind patternul activ-detaşat.  persoanele cu acest stil de personalitate sunt hiper sensibile la durerea anticipată şi dispun de o capacitate limitată de experimenta plăcerea.  cu alte cuvinte, acest pattern se caracterizează printr-un dezechilibru al polarităţii durere-plăcere.
  • 33. Copyright © TestCentral, 2011 33 Scalele M-PACI (IV)  7. Scala Instabil („Unstable”)  scala Instabil din M-PACI a fost construită pentru a evalua ceea ce pare a fi o problemă majoră a grupului de vârstă 9-12 ani.  preadolescenţii care manifestă acest pattern experimentează de obicei un stres cronic puternic, cu un impact evident asupra instabilităţii şi labilităţii lor emoţionale.  mulţi îşi exprimă tendinţa de a acţiona sau chiar manifestă comportamente de auto- mutilare şi gânduri suicidare.  în modelul lui Millon, personalitatea Instabilă este conceptualizată ca fiind personalitatea cu un distres puternic, caracterizată prin conflictul tuturor celor trei polarităţi.  aceste personalităţi manifestă o durere psihică persistentă şi sunt vulnerabile la probleme psihologice globale, deoarece nu dispun de o organizare integră a personalităţii şi nu pot face faţă eficient cerinţelor vieţii.
  • 34. Copyright © TestCentral, 2011 34 Scalele M-PACI (V)  Scalele Semnele clinice curente („Current Clinical Signs”)  evaluează prezenţa unor clustere specifice de simptome clinice.  reprezintă de obicei principala cauză a trimiterii preadolescentului spre serviciile de sănătate mintală şi constituie apoi ţinta tratamentului.  afectează viaţa copilului la şcoală, în familie, precum şi în societate.  patternurile de personalitate emergente oferă un cadru de înţelegere a acestor semne clinice.  un anumit pattern de personalitate este relaţionat cu anumite semne clinice (de exemplu, stilul Inhibat corelează cu depresia, stilul Insubordonat cu tulburările de conduită).  indiferent de cât de distinctive par aceste sindroame din punctul de vedere al originii lor, ele prezintă semnificaţie şi ar trebui luate în considerare în relaţie cu personalitatea copilului.  in plus, este clar faptul că anumite patternuri de personalitate sunt corelate cu anumite semne clinice  totuşi, acest lucru nu înlătură posibilitatea unor combinaţii mai puţin comune.  mai mult, nu poate fi trecut cu vederea impactul evenimentelor importante de viaţă asupra dezvoltării personalităţii şi a simptomelor clinice.
  • 35. Copyright © TestCentral, 2011 35 Scalele M-PACI (VI)  1. Scala Anxietate/Frică („Anxiety/Fears”)  scala Anxietate/Frică a M-PACI evaluează probleme care sunt în general asociate cu anxietatea preadolescenţilor.  printre acestea se numără simptome somatice (de exemplu, dureri de stomac), afective (de exemplu, nervozitate), cognitive (de exemplu, frica de a se răni pe sine sau familia) şi comportamentale (de exemplu, fuga de la şcoală).  2. Scala Deficit de atenţie („Attention Deficits”)  scala Deficit de atenţie a M-PACI evaluează problemele de atenţie ale preadolescenţilor cu vârsta între 9-12 ani, iar itemii sunt formulaţi într-un mod care le permite acestora să identifice problema.  experienţa clinică sugerează faptul că la această vârstă copiii pot în general recunoaşte bine dacă sunt mai nervoşi sau mai obosiţi decât colegii lor.  deşi această scală nu este un substitut pentru o evaluare comprehensivă a ADHD, poate fi totuşi un indicator al prezenţei problemelor atenţionale şi poate constitui punctul de plecare pentru o explorare mai amănunţită.  problemele de control asociate cu ADHD pot fi evaluate cu ajutorul Scalei Comportamente disruptive.
  • 36. Copyright © TestCentral, 2011 36 Scalele M-PACI (VII)  3. Scala Tendinţe obsesiv-compulsive („Obsessions/Compulsions”)  evaluează ambele componente ale TOC, atât obsesiile, cât şi compulsiile, precum şi anxietatea, respectiv disconfortul social care le însoţesc.  scorurile ridicate la această scală ar trebui să trezească suspiciuni cu privire la prezenţa unei tulburări obsesiv-compulsive şi să genereze o evaluare mai amănunţită pentru a clarifica natura şi intensitatea patternului simptomatic.  4. Scala Probleme de conduită („Conduct Problems”)  măsoară patternul comportamentelor antisociale.  în multe cazuri, cele mai necuviincioase comportamente reprezintă punctul culminant al prezenţei timpurii a unui pattern de noncomplianţă, toleranţă scăzută la frustrare, agresivitate tranzitivă şi gândire disfuncţională.  poate fi prezent un nivel considerabil de furie şi se poate manifesta de asemenea nerespectarea drepturilor şi proprietăţii celuilalt.
  • 37. Copyright © TestCentral, 2011 37 Scalele M-PACI (VIII)  5. Scala Comportamente disruptive („Disruptive Behaviors”)  se focalizează în special pe probleme de control al impulsurilor.  mulţi preadolescenţi manifestă uneori dificultăţi în controlul impulsurilor, însă această scală este menită să-i identifice pe cei cu probleme frecvente în această arie.  incapacitatea copilului de a gândi înainte de a acţiona şi de a amâna reacţia într-o situaţie emoţională poate conduce la certuri familiale intense şi la neînţelegeri frecvente cu colegii.  6. Scala Dispoziţie depresivă („Depressive Moods”)  măsoară starea depresivă, gândurile suicidare, sentimentele de singurătate şi disperare.  este dezvoltată pentru a oferi un indicator general al posibilităţii prezenţei stării depresive.  în unele cazuri sunt necesare investigaţii ulterioare.  7. Scala Distorsionarea realităţii („Reality Distortions”)  a fost construită pentru a identifica copiii care pot manifesta experienţe perceptuale şi distorsiuni cognitive neobişnuite.  scala evaluează halucinaţii auditive şi vizuale, precum şi ideaţia paranoidă.  astfel de experienţe pot crea confuzie şi frică în rândul preadolescenţilor, pot conduce la teama de a- şi pierde minţile, teama de a înnebuni, de a o lua razna.
  • 38. Copyright © TestCentral, 2011 38 10. Interpretarea scalelor (I)  Pregătirea şi cadrul administrării  poate fi administrat de un specialist în domeniul sănătăţii mintale sau de un asistent pregătit în administrarea inventarului  informaţiile legate de numărul de identificare, data naşterii sau vârsta, data testării, genul şi clasa sunt completate de examinator, nu de copil.  Instrucţiuni şi explicaţii  este recomandat ca examinatorul să citească instrucţiunile cu voce tare în timp ce copilul îl urmăreşte, iar apoi să-l întrebe pe acesta dacă a înţeles sau dacă are eventuale întrebări.  Verificarea foii de răspuns  este recomandat ca examinatorul să verifice imediat după administrare răspunsurile, în vederea depistării răspunsurilor lipsă sau a răspunsurilor duble
  • 39. Copyright © TestCentral, 2011 39 Interpretarea scalelor (II)  Paşi în procesul de interpretare a rezultatelor M-PACI  1. Trecerea în revistă a informaţiilor despre client  clinicianul trebuie să revadă informaţiile esenţiale despre client. Printre acestea se numără datele demografice, problemele prezente, observaţiile clinice, observaţii legate de activitatea şcolară, rezultatele interviului, rezultatele altor instrumente de evaluare şi scopul evaluării.  2. Evaluarea validităţii răspunsurilor  inventarul M-PACI cuprinde doi indicatori ai validităţii răspunsurilor – scala de Invalidare şi scala Caracterul negativ al răspunsului, ambele oferind informaţii despre modalitatea în care s-a raportat copilul la chestionar.
  • 40. Copyright © TestCentral, 2011 40 Interpretarea scalelor (III)  3. Aprecierea nivelului problematic global  în vederea aprecierii nivelului problematic global, pot fi luaţi în calcul mai mulţi indicatori.  dintre Patternurile de personalitate emergente, personalitatea Instabilă este cea mai critică, deoarece acest tip de personalitate poate conduce la probleme mai serioase. Dintre scalele Semnelor clinice curente, scorurile ridicate la Distorsionarea realităţii poate indica prezenţa unei tulburări psihotice.  Următorii paşi implică interpretarea scorurilor la cele 14 scale de profil, adică la cele 7 patternuri de personalitate şi a celor 7 scale clinice. Scorurile ce vor fi incluse în interpretare sunt scorurile BR.  6. Realizarea profilului  scalele singulare pot să ofere o informaţie valoroasă pentru identificarea unui anume tip de personalitate sau a unui anumit simptom clinic.  totuşi, valoarea informativă a scorului obţinut la o scală creşte dacă el este integrat în contextul profilului rezultat pe baza scorurilor mai multor scale.  Clinicianul trebuie să aibă cunoștințe profunde despre teoria lui Millon
  • 41. Copyright © TestCentral, 2011 41 Interpretarea scalelor (IV)  Studiu de caz:  Să presupunem că două fete de 12 ani înregistrează cel mai mare scor la scala Supus ca Pattern de personalitate emergent. Interpretat individual, acest lucru sugerează că ambele fete manifestă nevoi evidente de dependenţă, caută afecţiune, grijă şi sprijin în relaţiile cu ceilalţi, sunt timide, tăcute, lipsite de asertivitate în relaţiile sociale, le lipseşte încrederea în sine, ceea ce le face să fie uşor de influenţat şi ghidat de ceilalţi în procesul decizional. Totuşi, interpretările diferă foarte mult pentru cele două persoane, în funcţie de cel de-al doilea scor ca mărime, înregistrat la scalele Patternurilor de personalitate emergente – Inhibat vs. Sociabil.  Astfel, personalitatea Supus–Inhibată manifestă o puternică nevoie de dependenţă, se retrage din relaţiile sociale de frica de a nu fi respinsă. Îi lipseşte încrederea în ceilalţi şi deseori îi testează înainte de a intra în relaţii cu ei. În relaţiile cu ceilalţi acţionează pe baza conflictului abordare – evitare. La nivel atitudinal persistă tristeţea, anxietatea şi tensiunea.  Prin contrast, personalitatea Supus–Sociabilă îşi satisface nevoia de dependenţă angajându-se în acţiuni active de solicitare a atenţiei şi a afecţiunii din partea celorlalţi. Este foarte sociabilă şi dispune de deprinderi sociale bune. Ceilalţi gravitează în jurul ei, fiind atraşi de energia ei şi de starea lipsită de griji.
  • 42. Copyright © TestCentral, 2011 42 Interpretarea scalelor (V)  7. Trecerea în revistă a Răspunsurilor specifice  poate oferi de asemenea informaţii utile interpretării realizate atât la nivel de scală, cât şi la nivel de profil.  inventarul M-PACI conţine mulţi itemi critici. Aceştia întreabă respondentul în legătură cu gândurile de sinucidere, abuz de substanţe, tulburări alimentare şi stres post-traumatic.  8. Integrarea rezultatelor M-PACI cu cele ale altor evaluări  nicio procedură de evaluare, deci nici inventarul M-PACI, nu trebuie să ofere baza singulară pentru evaluarea psihologică.  rezultatele inventarului M-PACI trebuie coroborate cu datele menţionate în pasul 2, ceea ce va oferi o imagine comprehensivă asupra punctelor forte şi a aspectelor problematice ale copilului.
  • 43. Copyright © TestCentral, 2011 43 11. Etică (I)  Menţinerea securităţii, atât în privinţa materialelor deja utilizate, cât și a celor neutilizate, reprezintă un aspect important al practicii profesionale (vezi Standards for Educational and Psychological Tests, AERA, APA & NCME, 1999).  Examinatorii ar trebui să menţină controlul asupra materialelor M-PACI prin nedistribuirea lor fără autorizaţie.  În mod similar, rezultatele la M-PACI nu ar trebui să fie divulgate acelor persoane care nu trebuie să le cunoască. Specialistul care folosește materialele de testare este responsabil pentru menţinerea confidenţialităţii instrumentului și pentru respectarea dreptului de autor (este interzisă realizarea unor copii neautorizate).  Utilizarea celor chestionarului, chiar şi în scop de cercetare, este ilegală fără acordul prealabil, în scris, al autorilor sau al editorului internaţional sau regional. Condiţiile în care se pot obţine licenţe comerciale, precum şi condiţiile pentru licenţierea în scop de cercetare, pot fi consultate pe site-urile acestor editori: http://www.giuntios.it pentru editorul internaţional şi www.testcentral.ro pentru editorul român.
  • 44. Copyright © TestCentral, 2011 44 Etică (II)  Condiții de utilizare a instrumentelor  Extras din codul deontologic elaborat de COPSI:  Art. XIII.2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu.  Psihologii vor respecta de asemenea legislația în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite.
  • 45. Copyright © TestCentral, 2011 45 12. Bibliografie  1. Millon T., PhD, DSc (coord.) Tringone R., Millon C., Grossman S. adaptat în România de David, D.,(2011). Millon Pre-Adolescent Clinical Inventory (Inventarul Clinic Millon pentru Pre-Adolescenţi). Manual tehnic. București: O.S. România.  2. Millon, T. (1990). Toward a new personology. New York: Wiley.  3. Millon, T. & Davis, R.D. (1996). Disorders of personality (2nd ed.) New York: Gilford.  4. Reynolds, C. R. & Kamphaus, R. W. (1998). Behavior Assessment System for Children manual. Circle Pines, MN: American Guidance Service, Inc.