1
“Share knowledge and good practices
regarding the use of IT/e-Learning in
VET guidance”
Nr.1
Revistă de specialitate, la...
2
Coordonatorii revistei:
Prof. Georgeta Manafu-coordonator Parteneriat Internaţional Multilateral LDV
“Development of gui...
3
ARGUMENT
Această revistă reuneşte lucrările prezentate în cadrul Conferintei Internaţionale
“Share knowledge and good pr...
4
ROLUL BLOGULUI
HTTP://WWW.LEONARDOVOCATIONALGUIDE.BLOGSPOT.RO/
IN PARTENERIATULUI INTERNATIONAL MULTILATERAL
LEONARDO DA...
5
Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” implementeaza in perioada august 2012- iulie 2014
parteneriatul international multilater...
6
orientare vocaţională. Am digitizat chestionare pe blog pentru a obtine feedback la intrunirea din
Turcia care au fost a...
7
Am digitizat chestionare pe blog care au fost accesate online de partenerii din proiect
participanti la intrunire pentru...
8
In ianuarie 2014 a fost scris proiectul pentru Conferinta Internationala “Share knowledge and
good practises regarding t...
9
- in timpul intrunirilor de proiect- imagini de la activitati, filme online:
http://www.leonardovocationalguide.blogspot...
10
Câteva cercetări argumentează faptul că comunicarea asincronă intermediază discuţii
profunde şi bine argumentate. Cu to...
11
 Mesajele sincrone utilizate in chat sunt mai uşor de citit, şi, in general, mai uşor de inţeles
decât mesajele asincr...
12
Mood Board este un tip de
colaj care constă in imagini,
text, video şi exemple de
obiecte într-o compoziţie
aleasă de u...
13
Societatea informaţională este societatea viitorului în care folosirea computerului va fi
permanentă şi se va face (la ...
14
Analiza din punct de vedere didactic a modurilor în care se realizează e-learning-ul se poate
face doar prin diferenţie...
15
utilizatori. Paginile realizate pot fi grupate în funcţie de domeniu căruia i se adresează: ştiinţe,
proiecte ecologice...
16
• Rezultatele elevilor sunt calculate automat şi stocate într-o bază de date, pot fi comparate şi
sortate pe diverse cr...
17
schimbarea continuă a acesteia, incluzând aici și atitudinea față de muncă, conștientizarea rolului pe
care-l poate juc...
18
din diverse domenii de activitate care să vorbească despre meseria lor sau, utilizând TIC, poate
realiza prezentări mul...
19
nu cu frică şi rezistenţă. Dacă elevii sunt orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia
de a fi instruiţ...
20
 Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de muncă independentă
 Instalarea climatului de autodepăşire, ...
21
perfecţionare pentru elevi şi pentru profesori, grafice de desfăşurare a olimpiadelor şi examenelor,
documente oficiale...
22
eLearning se adresează tuturor celor ce doresc să înveţe, indiferent de vârstă sau pregătire,
atât elevilor cât şi dasc...
23
Furnizarea unui mediu bogat, menit să stimuleze interacţiunea dintre informaţia prezentată şi
obiectivele de cunoaştere...
24
ci de a substitui o parte din structurile actuale cu un nou, probabil superior, spectru de performanţe,
în întâmpinarea...
25
Produsele e-learning se pot grupa în:
1. e-learning pe bază de CD: cursanții primesc cursurile pe CD, vor instala acest...
26
ale proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. Elevii au
posibilitatea să modifi...
27
 Diferitele aplicaţii multimedia ajută la crearea unei imagini de ansamblu asupra
evenimentelor sau locurilor, iar pri...
28
1. Surse de informare şi documentare.
2. Prezentări
3. Aplicaţii multimedia
4. Dicţionare şi enciclopedii
5. Portaluri ...
29
Les expressions: http://expressio.fr
Dicţionar multifuncţiuonal francez: http://dictionnaire.tv5.org
Larousse http://ww...
30
INSAM, Ghid de evaluare discipline moderne, Editura Erc Press Bucureşti, 2011
AL DOILEA RAZBOI MONDIAL. BĂTĂLIA DE LA K...
31
Pentru creare au fost utilizate HTML 5 și CSS, site-ul permiţând încărcarea mult mai
rapidă și eficientă a informației....
32
în prezent majoritatea consumatorilor folosesc internetul fie pentru a obține informațiile dorite, fie
pentru a căuta e...
33
Educația trebuie regândită în raport cu noile posibilități tehnice pe de o parte, iar pe de altă
parte în funcție de ce...
34
multimedia, motoarele de căutare, sistemul eLearning, etc. au schimbat perspectiva asupra practicii
educaţionale şi sun...
35
Bibliografie:
 Olimpius Istrate, Utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării în educaţie, Bucureşti,
2...
36
Deasemenea acest tip de invăţare permite atât adulţilor să interacţioneze intr-o comunitate on-line
fără a fi prezenţi ...
37
un grup de persoane prin e-mail, cu conditia ca toti acestia sa aiba o adresa de e-mail, prin
care sa poata fi contacta...
38
web prezintă numeroase avantaje fată de invăţământul tradiţional, putem afirma faptul ca nu
întotdeauna metodele de e-l...
39
• în ce stadiu se află concepţia de elaborare şi oferta în acest domeniu şi ce concluzii prilejuieşte un
studiu compara...
40
uşurinţă. Impactul vizual, auditiv şi textual are o forţă de penetrare net superioară comunicării
umane verbale directe...
41
E-communities
Sunt grupuri de oameni care interacţionează în principal prin email, mesagerie instant sau
servicii de re...
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
“Share knowledge and good practices  regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

“Share knowledge and good practices regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1

4,152 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
4,152
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
25
Actions
Shares
0
Downloads
18
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

“Share knowledge and good practices regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1

  1. 1. 1 “Share knowledge and good practices regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” Nr.1 Revistă de specialitate, la nivel internaţional, pentru toate ariile curriculare, dedicată cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, elevilor şi părinţilor elevilor Editura SITECH Craiova, 2014
  2. 2. 2 Coordonatorii revistei: Prof. Georgeta Manafu-coordonator Parteneriat Internaţional Multilateral LDV “Development of guidance and counselling instruments in vocational education” Prof. Radu Laura- coordonator Parteneriat Internaţional Multilateral LDV “Development of guidance and counselling instruments in vocational education” © 2014 Editura Sitech Craiova Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări. © 2014 Editura Sitech Craiova All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică. Editura SITECH Craiova, România Aleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parter Tel/fax: 0251/414003 E-mail: sitech@rdslink.ro
  3. 3. 3 ARGUMENT Această revistă reuneşte lucrările prezentate în cadrul Conferintei Internaţionale “Share knowledge and good practices regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance”, organizata în data de 24.04.2014 la ISJ DOLJ de Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” si Liceul Tehnologic de „Transporturi Auto”, in cadrul Parteneriatului Internaţional Multilateral LDV “Development of guidance and counselling instruments in vocational education”, având numărul naţional LLP-LdV/PAR/2012/RO/179 şi numărul proiectului 22012-1-TR1-LEO04-35830 5. Obiectivul general al conferintei este impărtăşirea exemplelor de bună practică pentru a promova o abordare inovativă şi creativă în domeniul educaţiei. Lucrările din revista au fost prezentate la secţiunile:  E-Learning, Software educaţional, prezentări multimedia utilizate în procesul instructiv-educativ, în activitatea de consiliere şi orientare în carieră;  Educaţia permanentă în societatea cunoaşterii. Diseminări de proiecte şi cursuri L.L.P. Revista se adresează, în principal, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, elevilor şi părinţilor elevilor. Coordonator Parteneriat Internaţional Multilateral LDV “Development of guidance and counselling instruments in vocational education”, prof. Georgeta Manafu
  4. 4. 4 ROLUL BLOGULUI HTTP://WWW.LEONARDOVOCATIONALGUIDE.BLOGSPOT.RO/ IN PARTENERIATULUI INTERNATIONAL MULTILATERAL LEONARDO DA VINCI “DEVELOPMENT OF GUIDANCE AND COUNSELLING INSTRUMENTS IN VOCATIONAL EDUCATION” prof. Georgeta Manafu L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova Web-log sau blogul a fost inventat de Jorn Barger în 1997 şi se referă la o pagină web simplă constând în opinii, informaţii personale, link-uri, numite postări, aranjate cronologic cu cele mai recente primele, sub forma unui jurnal online. Cele mai multe bloguri permit vizitatorilor să posteze un mesaj/comentariu. Aceste comentarii contribuie la schimbul de opinii. Utilizarea blogurilor în educaţie:  ca instrumente de comunicare şi informare;  în dezvoltarea unor proiecte;  în comunicarea online;  pentru obţinerea feedback-ului la activitatea proprie;  ca instrumente colaborative;  în scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării acestora;  în diverse campanii (ex. Protecţia mediului, Stil de viata sanatos, etc);  ca instrument de lucru individual (de către profesori şi studenţi/elevi);  ca instrument de lucru în grup. Avantajele scolilor:  rapiditatea cu care informatia ajunge la elevi, parinti, profesori;  instiintarea elevilor, parintilor, profesorilor cu privire la diferite activitati;  generarea de trafic pe site-ul scolii, prin integrarea blogului si schimbul de linkuri site- blog.Practic blogul poate fi considerat o modalitate de promovare a siteului unei scoli. In continuare va fi prezentat blogul creat in cadrului unui proiect international si rolul pe care l-a avut in implementarea activitatilor proiectului, in activitatea de diseminare a proiectului cat si in activitatea de evaluare a activitatilor proiectului. In cadrul blogului exista 13 meniuri principale, au fost incarcate 95 de materiale si a fost vizitat de 7104 de utilizatori pana la finalul lunii martie 2014.
  5. 5. 5 Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” implementeaza in perioada august 2012- iulie 2014 parteneriatul international multilateral Leonardo da Vinci “Development of guidance and counselling instruments in vocational education” avand numarul naţional LLP- LdV/PAR/2012/RO/179 şi numărul proiectului 22012-1-TR1-LEO04-35830 5, parteneri fiind:  Comune di Sant’Angelo in Vado, ITALIA  Avanos Kiz Teknik Ve Meslek Lisesi, TURCIA  Liceul Tehnologic Transporturi Auto, ROMÂNIA  Professional High School of Electronics and Electrical Engineering "Marie Curie", BULGARIA  Profesionalas Izglitibas Kompetences Centrs “Liepajas Valsts Tehnikums”, LETONIA  Kadis, SLOVENIA  Fundacion Para El Desarrollo De La Ciencia Y La Tecnologia En Extremadura (FUNDECYT), SPANIA  Fundacja Rozwoju Inicjatyw Edukayjnych I Społecznych, POLONIA Până în prezent activităţile din proiect au fost desfăşurate conform programului din formularul de candidatură astfel:a fost realizat panoul proiectului de fiecare instituţie din proiect; s-a ales echipa de implementare a proiectlui; a fost realizat blogul proiectului; am realizat un link catre siteul proiectului pe stieul liceului-http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/. Am realizat selectia persoanelor participante la prima intrunire in functie de partciparea la scrierea aplicatiei, implicarea in activitatile proiectului, responsabilitatile din proiect si modul in care pot contribui la indeplinirea obiectivelor proiectului. Impreuna cu celalalt partener roman am pregatit materiale pentru intrunirea de proiect din Turcia:prezentari despre ţară, oraş, organizaţie, sistem educaţional,
  6. 6. 6 orientare vocaţională. Am digitizat chestionare pe blog pentru a obtine feedback la intrunirea din Turcia care au fost accesate de partenerii din proiect participanti la intrunire. Am realizat rapoarte online de feedback pentru intrunirea din Turcia si le-am postat pe blogul proiectului. Selectia persoanelor participante la intrunirea din Spania s-a realizat in functie de implicarea in activitatile proiectului, responsabilitatile din proiect si modul in care pot contribui la indeplinirea obiectivelor proiectului. Actvitatea de pregatire a intrunirii de proiect din Spania a constat in:  chestionar privind nevoia de consiliere a elevilor de gimnaziu in limba romana si engleza;  prezentari privind Consilierea şi orientarea profesională a elevilor din învăţământul românesc in limba romana si engleza;  prezentari in limba romana si engleza a unui exemplu de buna practica-,,Informarea si consilierea liceenilor privind cariera”;  prezntari in limba romana si engleza a unui Exemplu de raport – COGNITROM;  update pe blogul proiectului a mterialelor realízate pentru a fi prezentate la intrunirea din Spania;  am digitizat chestionare pe blog care au fost accesate online de partenerii din proiect participanti la intrunire pentru a obtine feedback la intrunirea din Spania;  am realizat rapoarte online de feedback pentru intrunirea din Spania si le-am postat pe blog; In luna febuarie 2013 elevi din Liceul Teoretic Tudor Arghezi au accesat online chestionarul postat pe blogul proiectului privind interesul elevilor pentru consiliere si orientare.Rezultatul activitatii a constat in rapoarte online cu interpretari grafice ale optiunilor elevilor care au fost postate pe blogul proiectului. Am realizat selectia persoanelor participante la intrunirea din Italia.Actvitatea de pregatire a intrunirii de proiect din Italia a constat in:  raport online in limba romana si engleza pentru interpretarea chestionarelor privind nevoia de consiliere a elevilor;  prezentari in limba romana si engleza –“Pasii orientarii in cariera pentru elevii de gimnaziu”;  prezentari in limba romana si engeza - Legislatie privind consilierea elevilor;  update pentru blogul proiectului cu materialele realizate pentru a fi prezentate la intrunirea transnationala din Italia
  7. 7. 7 Am digitizat chestionare pe blog care au fost accesate online de partenerii din proiect participanti la intrunire pentru a obtine feedback la intrunirea din Italia si am realizat rapoarte online de feedback pentru intrunirea din Italia. In luna mai 2013 elevii din Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” impreuna cu elevii de la sapte scoli din judetul Dolj si elevii din Turcia au accesat online chestionarul postat pe siteul proiectului pentru studiul de cercetare privind optiunile elevilor pentru specializarile pentru care se vor realiza teste pe platforma Moodle. Rezultatul activitatii a constat in studiul de cercetare care contine informatii despre scolile care au accesat chestionarul si interpretari grafice ale raspunsurilor elevilor. Am realizat selectie pentru doi learners care au participat la intrunirea din Slovenia. Actvitatea de pregatire a intrunirii de proiect din Slovenia a constat in elaborarea unui Studiu de cercetare privind optiunile elevilor pentru specializarile pentru care se vor realiza teste pe platforma Moodle care va facilita insertia pe piata muncii a absolventilor. Corelarea intre specializari si meserii. Am digitizat chestionare pe blog care au fost accesate online de partenerii din proiect participanti la intrunire pentru a obtine feedback la intrunirea din Slovenia. Am realizat rapoarte online de feedback pentru intrunirea din Slovenia. Intrunirea din Bulgaria s-a desfasurat in luna septembrie 2014. Am realizat selectie pentru trei learners care au participat la intrunirea din Bulgaria. Pregatirea pentru intrunirea din Bulgaria a constat in: - selectarea materialelor privind consilierea si orientarea elevilor in Romania si traducerea lor in limba engleza; - scenariu pentru filmul care prezint “Alege sa fii programator!”; - digitizarea unui chestionar online pentru evaluarea intrunirii de proiect din Bulgaria postat pe blogul proiectului. Am realizat raport online de feedback privind intrunirea din Bulgaria si l-am postat pe blogul proiectului. Intrunirea din Polonia s-a desfasurat in luna noiembrie 2014. Pregatirea pentru intrunirea din Polonia a constat in: - realizarea unor parteneriate pentru Conferinta Internationala “Share knowledge and good practises regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance”, care au fost incheiate cu partenerii din proiect si traducerea lor in limba engleza; - realizarea filmului – “Alege sa fii programator!”; - chestionar online pentru evaluarea intrunirii de proiect din Polonia postat pe blogul proiectului Am realizat raport online de feedback privind intrunirea din Polonia.
  8. 8. 8 In ianuarie 2014 a fost scris proiectul pentru Conferinta Internationala “Share knowledge and good practises regarding the use of IT/e-Learning in VET guidance” care a fost avizat de CCD Dolj. Activitatea de cercetare desfasurata in cadrul proiectului a constat in: -in luna februarie 2013 au fost elaborate impreuna cu partenerii de proiect chestionare online pentru a testa interesul elevilor privind consilierea si orientarea. Chestionarele au fost digitizate de coordonatorul proiectului de la Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” si postate pe blogul proiectului pentru a fi accesate de scolile din proiect: http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/p/chestionare-elevi.html. Dupa accesarea chestionarelor de elevii din scolile din Bulgaria, Turcia, Romania si Letonia su fost realízate rapoarte online pentru interpretarea rezultatelor chestionarelor. -in luna mai 2013 au fost elaborate impreuna cu partenerii de proiect chestionare online pentru a testa interesul elevilor pentru specializarile pentru care se vor realiza teste pe platforma Moodle. Chestionarele au fost digitizate de coordonatorul proiectului de la Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” pe siteul proiectului si accesate online de elevii din 8 scoli din judetul Dolj si de elevii din Turcia. Rezultatul activitaii a fost studiul de cercetare care contine informatii despre scoli si interpretarea rezultatelor chestionarelor accesate: http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/p/chestionare-studiu-cercetare.html -in perioada ianuarie-aprilie 2014 au fost desfasurate urmatoarele activitati: - Studiu de cercetare pentru orientarea in cariera a elevilor de gimnaziu - Planificarea in cariera pentru elevii de gimnaziu Pentru implementarea acestor activitati: - au fost create si selectate chestionare pentru orientarea scolara a elevilor de gimnaziu; - au fost digitizate pe blogul proiectului chestionarele; - au fost aplicare chestionare elevilor de gimnaziu; - a fost realizat raport online de interpretare a chestionarelor si au fost prezentate concluzile; - a fost realizata planificarea in cariera pentru 25 elevi de gimnaziu – portofolii; - a fost realizat raport online privind planificarea in cariera si au fost prezentate concluzile; - au fost prezentate la lectoratul cu parintii elevilor rezultatelor studiului de cercetare. Pe blog au fost postate: - inainte de intrunirile din proiect -invitatiile din partea organizatorilor, agenda intrunirii de proiect, materialelor realizate pentru intruniri;
  9. 9. 9 - in timpul intrunirilor de proiect- imagini de la activitati, filme online: http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/p/movie.html si prezentari ale partenerilor; -dupa intrunirile de proiect - listele cu participantii la intrunire, minutele si linkuri cu diseminari in ziare online, reviste, articole, programme de la simpozioane, conferinte unde s-a diseminat proiectul –http://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/p/dissemination.html dar si prezentari utilizate in timpul intrunirilor, prezentari realizate de parteneri. Blogul a fost diseminat pe facebook prin postarea linkului. Rolul bloguluihttp://www.leonardovocationalguide.blogspot.ro/ a fost esential in cadrul parteneriatului . Poiectul este realizat cu sprijinul financiar primit in cadrul Programului Sectorial Leonardo da Vinci al Programului de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii. Toate informaţiile furnizate reprezintă responsabilitatea exclusiva a echipei de proiect, A.N. şi Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care este folosit conţinutul acestor informaţii. SINCRON ŞI ASINCRON ÎN E-LEARNING Prof. Ileana Dragomir Liceul Tehnologic Auto, Craiova Generic învăţarea prin e-learning poate fi definită ca o învăţare la distanţă într-un mediu educaţional evolutiv şi bazat pe colaborare, care îmbină metodele didactice tradiţionale cu metode bazate pe mijloace IT, având ca obiectiv creşterea performanţelor individuale ale educabililor. Învăţarea prin e-learning se bazează pe o predare modernă, într-o altă modalitate decât cea clasică, mult mai atractivă şi în care un rol important îl au consolidarea cunoştinţelor şi evaluarea, realizate într-o manieră atractivă şi adaptabilă nevoilor, atât a celor care dirijează învăţarea, cât mai ales a educabililor – elevi sau studenţi. În comunicarea asicronă apar întarzieri, care, după Meyer(2003), îi conferă avantaje, precum: timp crecut de rezolvare a sarcinii de lucru, timp suplimentar pentru reflecţie(în special în situatiile în care avem nevoie să reflectăm supra unor situaţii complexe) şi suficiente oportunităţi pentru oricine vrea să contribuie la discuţie.
  10. 10. 10 Câteva cercetări argumentează faptul că comunicarea asincronă intermediază discuţii profunde şi bine argumentate. Cu toate acestea, când caracterizăm nivelurile de prezenţă cognitivă, există dovezi că majoritatea elevilor care postează se incadrează in nivelul minim de cunoştinţe(Rourke & Kanuka, 2009). Pe de altă parte, in timp ce utilizează instrumentele asincrone, elevii îşi pot asuma o prezenţă centrală, în special dacă ei au fost implicaţi in discutii moderate. Tagg(1994) argumentează că discutiile moderate de către elevi crează un context în care elevii şi profesorii îşi pot completa reciproc punctele forte. Instrumentele asincrone pot fi folosite in comunicare atunci când intâlnirile sincrone nu pot fi programate datorită job-ului, familiei sau altor evenimente. Astfel de instrumente pot fi: emailul, blogul şi wiki-ul. Comunicarea sincronă defineşte o comunicare in timp real intre elevi(şi profesori). Cel mai frecvent este intâlnită sub formă de chat, sesiuni Skype sau intilniri online(de exemplu, Blackboard Collaborate, WebEx, WizIQ). Câteva studii sugerează faptul că prezenţa socială este mai intensă in discutiile sincrone decât in cele asincrone. Aceasta ii poate motiva pe elevi să obţină rezultate mai bune la invăţătură, le poate oferi satisfacţie in participarea la proiecte sau satisfacţie emoţională. Alte beneficii ale prezenţei sociale includ: stimularea gândirii critice, construirea şi negocierea de cunoştinţe şi dezvoltarea unei comunităţi de cursanţi. Schwier și Balbar (2002) susțin că, folosirea instrumente sincrone contribuie la "continuitatea și comoditatea" clasei, ajută la mentinerea contactului regulat și creează un sentiment de urgență și rapiditate. Cursanţii dobândesc un puternic sens al comunităţii, ei se simt mai motivaţi şi dedicaţi pentru că aşteaptă un răspuns rapid. Multe cercetări sugerează că, comunicarea sincronă este indicată pentru conţinuturi care determină dezbateri, iar comunicarea asincronă este bine a fi utilizată pentru conţinuturi “seci” sau care necesită reflecţie. De asemenea, comunicarea sincronă nu furnizează timpul sau concentraţia necesară angajării unor idei profunde. Instrumentele comunicarii sincrone pot fi utilizate ca o componentă complementară a invăţării/predarii la: -discuţii puţin complexe, cu rezolvare imediată - planificarea sarcinilor -sesiuni orientate pe sarcini de lucru -sesiuni de brainstorming. Comparând cele doua tipuri de comunicare, am putea spune:  Mesajele sincrone sunt mai scurte decât insemnările asincrone.
  11. 11. 11  Mesajele sincrone utilizate in chat sunt mai uşor de citit, şi, in general, mai uşor de inţeles decât mesajele asincrone.  Mesajele sincrone conţin mai multe cuvinte cu semnificatie socială decât insemnările asincrone.  Notiţele asincrone conţin mai multi termeni care implică procesul cognitiv decât mesajele sincrone.  Comunicarea sincronă creează un context care stimulează interacţiunea intre cursanţi.  Comunicarea sincronă poate fi utilă in eliminarea eventualelor decalaje sociale care pot exista in comunicarea asincronă.  Comunicarea sincronă este foarte populară pentru elevii zilelor noastre , astfel ca aceştia pot utiliza acest tip de comunicare in procesul instructive-educativ sau de-a lungul derulării unor proiecte.  Comunicarea sincronă creste sensul de “comunitate” şi incurajează interactivitatea.  Comunicarea sincrona este focusata pe ascultare si vorbire, in timp ce comunicarea asincronă este focusată pe citit şi scris.  Comunicarea sincronă este mai convenabilă(ne putem exprima ideile cand avem timp liber) si flexibilă.  Functia specifică a fiecarui mod de comunicare este diferită si complementară. Aplicaţie: RealtimeBoard- https://realtimeboard.com RealtimeBoard este un instrument excelent de brainstorming și proiecte creative. Tabla fără limite și un set de instrumente permit să se genereze idei pentru mii de diferite proiecte. 1. Brainstorming Baza procesului de brainstorming este o generare de idei in grup: se anunţă problema care trebuie rezolvată, se utilizează post-it-uri, imagini şi video-uri, orice poate ajuta în generarea ideilor. Se scrie orice idee, chiar dacă e ciudata şi se incurajează elevii să construiască pe ideea altora. Dupa ce sesiunea s-a incheiat, se votează cea mai buna idee. 2. Brainstorming negativ O metodă care utilizează brainstorming-ul pentru a genera „soluţii” greşite pentru problema expusă si, apoi, transformarea acestora in soluţii corecte. Metoda este un proces cu doi pasi, care constă în (1)generarea ideilor greşite şi apoi (2)în transformarea acestora în soluţii corecte. 3. Mood boards
  12. 12. 12 Mood Board este un tip de colaj care constă in imagini, text, video şi exemple de obiecte într-o compoziţie aleasă de utilizator. Utilizatorii utilizează mood boards pentru a dezvolta propriul concept şi pentru a comunica cu ceilalţi membri ai echipei de proiectare. Se poate folosi un şablon necompletat şi adăuga imagini şi video-uri. Bibliografie:  Schweier, R. A., Balbar, S. (2002). The interplay of content and community in synchronous and asynchronous communication: Virtual communication in a graduate seminar. Canadian Journal of Learning and Technology, 28.  http://learninglab.etwinning.net/web/communication-in-etwinning/ E-LEARNING ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV TEHNIC Ing. Stan Carmen Colegiul Tehnic “ Traian Vuia “ Galați Transformările societăţii româneşti din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea informaticii, pătrunderea hardware-ului şi software-ului modern în ţara noastră, impun o pregătire diversificată a tinerilor în acest domeniu. Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie. Este evident că România se îndreaptă spre o societate informaţională a viitorului (Information Society-IS) care va apărea mulţumită noilor tehnologii privind informaţia şi comunicarea. Deja nu poate fi evitată educaţia permanentă – de-a lungul întregii vieţi - ce implică utilizarea computerului în mod profesional. Ponderea învăţământului deschis, la distanţă şi în timp real va fi covârşitoare. Existenţa Internetului este o primă posibilitate de promovare a acestui tip de educaţie.
  13. 13. 13 Societatea informaţională este societatea viitorului în care folosirea computerului va fi permanentă şi se va face (la modul ideal) de către fiecare membru al societăţii. Unul din instrumentele necesare pentru a-şi realiza scopurile este şi educaţia. Activitatea de educaţie trebuie să aibă ca finalitate şi dotarea oricărui elev, utilizator cu îndemânările corespunzătoare, pentru a şti ce doreşte, de unde să procure ce doreşte şi ce să facă cu ceea ce a obţinut. Printr-un mediu inteligent de învăţare, elevul este pus într-o situaţie de tip rezolvare de probleme. Această metodologie este total diferită de modul tradiţional de predare .Ideea este că elevul trebuie să rezolve singur anumite probleme, primind de-a lungul acestui proces o asistenţă profesionistă - profesori, cercetători, experţi. Conceptul de e-learning câştigă treptat teren, pe măsură ce practica şi cercetarea în domeniu ne furnizează noi experienţe de succes şi repere pentru o construcţie teoretico-metodologică adecvată. Dialogul dintre practică şi teorie contribuie în egală măsură la creşterea eficienţei situaţiilor concrete în care sunt utilizate noile tehnologii pentru educaţie, precum şi la adăugarea de plus-valoare nivelului conceptual. Concluzia care se prefigurează este că performanţa în învăţare este determinată în principal de strategiile de instruire, şi nu de mediul folosit pentru implementarea programului de formare. E-learning este, de fapt un rezultat firesc al tendinţelor înregistrate în mod natural de învăţământul actual, ca urmare a impactului pe care îl are spaţiul Web asupra vieţii noastre cotidiene. Consecinţe pedagogice:  Stimularea interesului faţă de nou. Legea fundamentală a educaţiei asistate de calculator o reprezintă interesul şi implicarea neîntreruptă a subiectului prin interactivitate.  Stimularea imaginaţiei. Pe măsură ce subiecţii încep să realizeze propriile propriile produse finite se produce creşterea gradului de maturizare intelectuală proprie situaţiei în care cel ce învaţă este implicat direct în actul învăţării, devenind din obiect, subiect al învăţării.  Dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea unei probleme în etape organizate secvenţial, organizarea logică a raţionamentului, reprezintă demersuri cognitive de pe urma cărora gândirea subiecţilor câştigă în profunzime şi rapiditate, pregătind astfel terenul viitoarelor elaborări mentale cu un înalt grad de rafinare.  Se poate optimiza randamentul predării, prin prezentarea cu ajutorul calculatorului. a unei largi varietăţi de exemple sau modele asociate unei secvenţe de lecţie.
  14. 14. 14 Analiza din punct de vedere didactic a modurilor în care se realizează e-learning-ul se poate face doar prin diferenţierea între tipurile de experienţe propuse prin utilizarea computerului în instruire, pe multiple criterii. Profesorul trăieşte el însusi într-o societate în schimbare, şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecţioneze continuu. În activitatea de profesor, venind în contact cu elevi de liceu şi gimnaziu, se constata că gradul de atractivitate al noţiunilor studiate sporeşte atunci când intevine în procesul de acumulare a cunoştinţelor şi calculatorul (fie că erau softuri specifice sau prezentări multimedia). Despre web 2.0 Web 2.0 oferă modalităţi de utilizare a tehnologiilor Web, având ca scop facilitarea creativităţii, partajarea informaţiilor şi colaborarea între utilizatori. Aceste concepte au condus la dezvoltarea şi evoluţia comunicaţiilor bazate pe web, aşa cum sunt serviciile de social-networking, wiki-uri, blog-uri, site-uri de Video Sharing, servicii de Photo Sharing, servicii de Slide Sharing. Un wiki este o colecţie de pagini web care permite colaborarea dintre vizitatori, este bazat pe web, orientat spre text cu posibile hiperlink-uri şi imagini, având posibilitatea existenţei unor pagini secundare şi a editării istoriei disponibile. Permite publicarea de informaţii, activităţi scriitoriceşti în colaborare cu alţi elevi şi/sau experţi. Contribuie la cercetarea problemelor din lumea reală dar şi partajarea sau reflectarea asupra învăţării. Glogster Este o platformă web 2.0, care permite utilizatorilor să încarce cu uşurinţă fotografii, clipuri video, texte, audio şi mai mult decat atât, există posibilitatea de a crea un mediu unic on-line, interactiv. Glogsterul poate fi considerat un poster interactiv, un fel de combinaţie între blog şi poster. Este un nou şi creativ mediu digital pentru educatori cu scopul de a ajuta elevii în procesul învăţării şi de a face acest lucru într-un mod mai distractiv. Prezintă o interfaţă simplă şi uşor de conceput pentru a introduce elevilor conceptele de bază şi o serie de mecanisme de lucru în echipă pentru a permite utilizatorilor să publice şi să le împărtăşească altora propriile creaţii şi de a colabora cu alţi utilizatori. Glogster este o platformă sigură care poate fi monitorizată direct de către profesori fiind un instrument de învăţare în care pot fi integrate mai multe discipline de bază, inclusiv matematica, ştiinţă, istorie, tehnologie, artă, fotografie, muzică şi multe altele. Favorizează dezvoltarea abilităţilor elevilor înregistrând progrese la diferite niveluri fiind adresată tuturor indiferent de vârstă, sex, nivel de pregătire, tip al şcolii, locaţie, etc Profesorul poate crea un cont şi astfel poate transmite informaţii în diverse formate pentru alţi 200 de
  15. 15. 15 utilizatori. Paginile realizate pot fi grupate în funcţie de domeniu căruia i se adresează: ştiinţe, proiecte ecologice, literatură,tehnologie, ştiinţe sociale, istorie etc. Aşadar, profesorul este tutorul, cel care monitorizează activitatea celor implicati. Web: http://edu.glogster.com/ . Acest instrument poate fi folosit pentru relizarea de proiecte. Un proiect poate lua forma variate, în funcţie de natura activităţii, de gradul de complexitate a temei, de vârsta şcolară. Pot exista: • proiecte de investigaţie-acţiune: anchete, studii despre istoricul şcolii, dezvoltarea unui unităţi economice etc; • proiecte de acţiune ecologică: de protecţie a a mediului; • proiecte de activitate manuală: ca realizare a unor activităţi practice; • proiecte de tip constructiv: ca activitate productivă, de colecţionare a unor materiale didactice; • proiecte de tip probleme: elevii sunt confruntaţi cu o problemă pe care încearcă să o rezolve; • proiecte de tip învăţare: consacrate îmbunătăţirii unei practici de instruire pentru adeveni mai disponbilă (spre exemplu folosirea calculatorului) • proiecte de absolvire. KUBBU Kubbu este un instrument conceput pentru a susţine activitatea cadrelor didactice şi pentru a îmbunătăţi procesul educativ fiind utilizat pentru generarea de teste. Avantaje: • Nu necesită instalare. Management online este simplu, nu necesită cunoştinţe de programare. • Contul gratuit pentru profesori este limitat la 30 de profiluri pentru elevi şi la 15 activităţi. • Se pot crea activităţi, jocuri, cuvinte încrucişate sau concursuri. • Elevii sunt ajutaţi pentru a recapitula sau a asimila materiale noi. • Se pot desfăşura examene online sau printa teste. Se pot împărtăşi sau se pot face schimb de activităţi cu alţi profesori. • Activităţile concepute sunt valabile online. • Accesul la propriile materiale poate fi limitat sau poate fi oferit via “web address” • Pot fi trimise mail-uri individual sau grupurilor de elevi • Se poate crea o pagina web a unei clase cu activităţi, forum de discuţii, informaţii importante
  16. 16. 16 • Rezultatele elevilor sunt calculate automat şi stocate într-o bază de date, pot fi comparate şi sortate pe diverse criterii, exportate în alte programe. E-learning constituie în primul rând un răspuns social la cererea crescândă de educaţie, la nevoia de diversificare şi sofisticare a ofertelor şi instituţiilor de formare, pe multiple planuri: actorii implicaţi (formatori competenţi, comunităţi mixte de învăţare etc.), conţinuturile vehiculate (suporturi şi materiale didactice diverse, multitudinea de elemente didactice dezvoltate doar pe suport electronic, programe modulare, o varietate de conţinuturi adiacente, complementare, alternative, discipline noi), proceduri de evaluare (teste adaptive, teste standardizate automatizate cu feedback imediat), proceduri de management instituţional (gestionarea elevilor, înscrieri online, selecţia şi certificarea elevilor pe bază de portofolii de activitate etc.), activităţi extraşcolare (resurse online, activităţi colaborative la distanţă, participarea în comunităţi online de practică sau în campusuri virtuale etc.) Bibliografie:  elearning.masterprof.ro  www.advancedelearning.com  www.elearning.ro  https://www.moodle.ro CONSTRUIREA CARIEREI CU AJUTORUL CALCULATORULUI prof. Agapie Minodora Luciea, Liceul Tehnologic "Dimitrie Filişanu", Filiaşi Consilierea profesională poate fi descrisă ca ansamblul activităților care îi ajută pe participanți (clienți) să conștientizeze calificarea și abilitățile de care dispun, astfel încât să-și îmbogățească resursele și opțiunile în relația cu sistemul educațional, cu piața muncii și viața în general. Consilierea profesională este un proces interactiv între informare, monitorizare, activități practice și interviuri personale informale. Orientarea profesională este acea activitate care ajută elevii să dezvolte o imagine de sine, și să conștientizeze rolul lor în societate. După John Holland, “alegerea profesiei reprezintă o expresie a personalității; membrii aceluiași domeniu de activitate au personalități similare, precum și istorii similare ale dezvoltării personalității; satisfacția profesională, stabilitatea și realizarea în profesie depind de congruența dintre propria personalitate și mediul în care lucrează. TIC ajută elevii la asimilarea și integrarea cunoștințelor în corelație cu autoînțelegerea, înțelegerea mecanismelor de funcționare a societății și deci a acelor factori care contribuie la
  17. 17. 17 schimbarea continuă a acesteia, incluzând aici și atitudinea față de muncă, conștientizarea rolului pe care-l poate juca timpul liber în viața personală, înțelegerea necesității informațiilor în obținerea succesului și a satisfacției de muncă. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiei în procesul de învăţare, precum şi a abilităţilor de explorare și planificare a carierei sunt necesare pentru o mai bună inserţie socio- profesională a elevilor. Rolul profesorului consilier este acela de a ajuta elevii să achiziţioneze o serie de valori şi atitudini, printre care: Adaptare și deschidere la noi tipuri de învățare; motivație si flexibilitate în elaborarea traseului educațional și profesional; responsabilitate și ambiție pentru decizii și acțiuni privind cariera; interes pentru învățare permanentă într-o lume în schimbare; orientare spre o viață de calitate în prezent și în viitor. Cetăţenii trebuie să fie formaţi pentru a trăi într-o societate informaţională. Se remarcă transformarea continuă a conţinuturilor culturale din întreaga lume într-o formă digitală, făcându-le astfel disponibile oricui, oriunde şi oricând. Reţelele extinse de comunicaţii schimbă condiţiile culturale în care se desfăşoară educaţia. Problemele educaţiei sunt în continuă schimbare, alternativa la strategiile unei cunoaşteri insuficiente fiind găsirea modalităţilor ce permit elevilor accesul nelimitat la cultură. În cadrul TIC „sunt dezvoltate multiple modalităţi de a reprezenta informaţii, de a simula interacţiuni şi a exprima idei, extinzând achiziţiile inteligenţei, alternând astfel spectrul achiziţiilor civilizaţiei, modificând cerinţele participării la cultură”. Calculatorul permite elevilor achiziţionarea informaţiilor în diverse moduri: verbal, auditiv, vizual, tactil sau îmbinarea acestora. Căutarea informațiilor despre învățare, munca și cariera pe Internet: utilizarea computerului si a mijloacelor multimedia TIC poate fi utilizat pentru clarificarea traseului educațional și profesional și prin formarea deprinderilor de utilizare a Internetului. Elevii pot face cursuri on line, pot analiza diversele oferte de muncă și pot afla informații diverse. Pentru elevii claselor terminale, este foarte importantă pagina Ministerului Educației, www.edu.ro, unde se află informații despre examenele importante ca teze naționale, Bacalaureat, elevii pot vedea variantele de subiecte, precum și alte site-uri utile: - www.mmssf.ro -Ministerul Muncii, Familiei și Protecției sociale - www.anofm.ro -Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă - www.bestjobs.ro - - www.semm.ro -lista cu locurile de muncă din România Pentru a putea alege o meserie, elevul trebuie să o înțeleagă și în acest scop ar trebui să aibă discuții cu cei care exercită deja acea meserie. Profesorul consilier ar trebui să invite la oră persoane
  18. 18. 18 din diverse domenii de activitate care să vorbească despre meseria lor sau, utilizând TIC, poate realiza prezentări multimedia a diferitelor meserii existente pe piața muncii. Rolul consilierilor sau profesorilor consilieri este de a ajuta elevii să devină mai motivați, mai încrezători în sine, prin dezvoltarea unor abilități mai eficiente de învățare; acest lucru se poate realiza prin cunoașterea și altor modalități de învățare, și anume cursurile online. Bibliografie  Olimpius Istrate, Utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării în educaţie, Buc. 2002 (Institutul de ştiinţe ale educaţiei)  http://academy.oracle.com – Cursuri on-line ROLUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL DE ÎNVATARE Prof. Ardelean Cristina Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie. Existenţa fiecărui individ în parte, ca şi a întregii societăţi în ansamblul ei, capătă deci un ritm din ce în ce mai alert, devine tot mai marcată de necesitatea cunoaşterii rapide, complete şi corecte a realităţii înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun şi competent. Aceasta duce inevitabil, la creşterea volumului de informaţii ce trebuie analizat, la necesitatea stocării şi prelucrării acesteia, deci la necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi cât şi în procesul instructiv-educativ. Tehnologiile informationale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare în planul de învăţământ, ele trebuie să fie integrate deplin „în serviciul educaţiei” la toate nivelurile sistemului şcolar. Actorii educaţionali trebuie să fie formaţi pentru a face faţă schimbării, incertitudinii şi inovării. Complexitatea crescută a şcolilor şi mediilor de învăţare de astăzi sugerează nevoia realizării într-o nouă manieră a activităţilor educaţionale. Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu sa îl îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Acesta trebuie să fie pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu entuziasm
  19. 19. 19 nu cu frică şi rezistenţă. Dacă elevii sunt orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face faţă noilor tipuri de profesii. Eşecul în dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la schimbare poate atrage după sine pasivitatea şi alienarea. Profesorul trăieşte el însuşi într-o societate în schimbare, şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecţioneze continuu. Deci, introducerea în şcoală a Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţământ. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare în sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :  Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare  Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoştinţele şi abilităţile acestora, de atmosfera din clasă şi tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în lecţie, de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru elaborate. Utilizarea la întâmplare, fără un scop precis, la un moment nepotrivit a calculatorului în timpul lecţiei duce la plictiseală, monotonie, ineficienţa învăţării prin neparticiparea unor elevi la lecţie, nerealizarea obiectivelor lecţiei şi poate produce repulsie faţă de acest mijloc modern de predare-învăţare-evaluare. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilitaţilor practice, de calcul şi de investigare a realităţii, la deteriorarea relaţiilor umane. De asemenea individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului elev-profesor şi la izolarea actului de învăţare în contextul său psihosocial. Materia se segmentează şi se atomizează prea mult, iar activitatea mentală a elevilor este diminuată, ea fiind dirijată pas cu pas. Totuşi utilizarea calculatorului are numeroase avantaje :  Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă  Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică  Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea  Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor  Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare  Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei
  20. 20. 20  Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de muncă independentă  Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate  Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului  Dezvoltarea culturii vizuale  Formarea deprinderilor practice utile  Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioară  Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele  Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii  Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme elevul îşi gaseste singur răspunsul pentru o problemă concretă  Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă (educaţia de-a lungul întregii vieţi)  Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este utilizat calculatorul şi faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii  Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional De asemenea calculatorul este extrem de util deoarece simulează procese şi fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă. Astfel, prin intermediul lui se oferă elevilor, modelări, justificări şi ilustrări ale conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. Permite realizarea unor experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului didactic, a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor şcolare sau a pericolului la care erau expuşi elevii şi profesorul. Elevii au posibilitatea să modifice foarte uşor condiţiile în care se desfăşoară experimentul virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în care se desfăşoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluziile, pot enunţa legi. Deşi efectuarea experimentelor reale este extrem de utilă deoarece aşa cum spunea un proverb chinez: ”o imagine înlocuieşte 1000 de cuvinte”, pregătirea şi realizarea acestora consumă timp şi material didactic. Elevii pot realiza pagini web de prezentare a şcolii, a oraşului, a ţării (cu obiective turistice), a culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor poporului român, a materialelor didactice elaborate de ei şi de profesorii lor, de informare (subiecte şi bareme de corectare pentru diferite examene şi concursuri şcolare, manifestări ştiinţifice şi cultural artistice, cărţi şi reviste şcolare, cursuri de pregătire şi
  21. 21. 21 perfecţionare pentru elevi şi pentru profesori, grafice de desfăşurare a olimpiadelor şi examenelor, documente oficiale, forum de discuţii, note ale elevilor şi date despre activitatea lor în şcoală, anunţuri şi mică publicitate, statistici realizate de elevi pe diverse teme, mesaje, cursuri opţionale, facultăţi şi colegii). De asemenea elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor Cd-uri, afişe, grafice, reviste, teste, diferite programe şi softuri educaţionale, jocuri, pliante publicitare, dicţionare on-line, activităţi educative interactive care să antreneze copii de pe întreaga planetă. Elevii îşi dezvoltă capacitatea de a aprecia critic acurateţea şi corectitudinea informaţiilor dobândite din diverse surse, folosind calculatorul pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare, pentru colectarea, selectarea, sintetizarea şi prezentarea informaţiilor, pentru tehnoredactarea unor referate. Se poate spune deci că utilizarea Internetului şi a tehnologiilor moderne reprezintă cea mai complexă formă de integrare a educaţiei informale în educaţia formală. BIBLIOGRAFIE  Dertouzos, M., (2000), Ce va fi. Cum vom trăi în lumea nouă a informaţiei, Editura Tehnică, Bucureşti  Dix, A., Finlay, J., Abowd, G., Beale, R. (1993), Human- Computer Interaction, Prentice Hall, NY.  Miron Ionescu, Ioan Radu (2004), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca.  Romiţă Iucu, Marin Manolescu (2004), Elemente de pedagogie, Editura Credis, Bucureşti.  Michaela Logofătu, Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia Păuşan(2003), Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în şcoala modernă, Editura Credis, Bucureşti. DIMENSIUNEA INTERCULTURALĂ A PROCESULUI DE ELEARNING -STUDIU- prof. înv. primar Butoi Mirela Rodica L.T.,,Tudor Arghezi” Craiova O veche zicală spune că noi învăţăm toată viaţa câte ceva. Aceasta a devenit adevarată în special în zilele noastre când competiţia acerbă este prezentă atât în afaceri cât şi în învăţământ.
  22. 22. 22 eLearning se adresează tuturor celor ce doresc să înveţe, indiferent de vârstă sau pregătire, atât elevilor cât şi dascălilor sau alţii de alte meserii. eLearning-ul este deci o variantă a educaţiei permanente în societatea informatizată. În acest secol, este general acceptat faptul că o competenţă interculturală a devenit din ce în ce mai necesară tuturor cetăţenilor, atât timp cât ei întâlnesc colegi, clienţi sau prieteni, acasă sau peste hotare, la seviciu sau în activităţile din timpul liber. Această competenţă se bazează pe o înţelegere profundă a celorlalte persoane şi pe capacităţi de comunicare. Este evident că mediile de e-learning pot contribui în mod surprinzător la însuşirea unor astfel de capabilităţi. Progresul continuu, învăţarea pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea capacităţilor personale, sunt încurajate şi susţinute de specialişti din ce în ce tot mai puternic în ultimii ani şi din fericire tot mai multe platforme de învăţare din România au înţeles schimbările de esenţă ale noului tip de formare, încercând să ofere un demers educaţional modern şi eficient. Globalizarea aduce împreună oameni din diferite culturi şi civilizaţii, iar oamenii trebuie să comunice şi să se înţeleagă reciproc. Un răspuns important la această diversitate culturală a fost generalizarea multilingvismului în şcolile europene. Şcolile şi univesităţile au pus la punct noi conţinuturi educaţionale şi metode pentru a forma la studenţi şi elevi competenţe şi deprinderi interculturale. Cercetarea şi practica pedagogică ce se concentrau înainte pe vorbirea fluentă trebuie să intergreze astăzi relaţiile inteculturale şi comunicarea. Profesorii trebuie să aibă grijă nu numai să informeze despre alte culturi şi civilizaţii, dar şi să educe la tineri capacitatea de a nu se centra pe o singură cultură şi de a face faţă diferenţelor de ordin etnic, social şi cultural. Dar a trece de la a preda despre o cultură la a dezvolta competenţe interculturale este o sarcină destul de dificilă pentru un dascăl. Cadrele didactice trebuie să îi ajute pe elevi să-şi dezvolte deprinderi legate de înţelegere, descoperire şi interacţionare, precum şi comportamente prin care să îşi exprime sentimentele, toleranţa, respectul, empatia, dar şi flexibilitate. Oamenii au identităţi diferite şi cu acestea ei participă la interacţiunile sociale. De aceea de la profesori se aşteaptă să vină spre elevi cu metode pedagogice inovative. Experimentată în ultimii ani, tehnologia digitală poate oferi avantaje reale în atingerea scopurilor ambiţioase pe care le presupune competenţa interculturală. Metodele de e-learning reuşesc să integreze tehnologia digitală în mediile educaţionale. Un mediu de e-learning este acela în care practicile educaţionale se bazează parţial sau total pe tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor. Poate fi o combinaţie de învăţământ cu prezenţă sau la distanţă, online sau offline, solitar sau în grupuri. Ceea ce este specific sistemului de e-learning academic, în comparaţie cu alte tipuri de e-learning, este rolul central al cunoaşterii ca sens al înţelegerii profunde a semnificaţiilor celor studiate.
  23. 23. 23 Furnizarea unui mediu bogat, menit să stimuleze interacţiunea dintre informaţia prezentată şi obiectivele de cunoaştere ale elevilor, reprezintă una dintre cele mai importante dificultăţi ale învăţării bazate pe cunoaştere. Acest decalaj este surmontat cu brio de catre experienţele de învăţare bazate pe e-learning prin prezentări multimedia, ilustrări grafice, ştiri prezentate în direct sau reportaje de la faţa locului, reprezentări fotografice detaliate etc...Prezentările multimedia, imaginile directe furnizează o informaţie socio-culturală contextuală, permiţând beneficiarilor să facă inferenţe relevante, să încrucişeze informaţia vizuală cu cea audio şi să construiască interpretări clare ale fenomenului cultural. În afara reprezentărilor multimodale, mediile de e-learning integrează interactivitatea, ca principal mod de acţiune pentru elevi. Prin aceste sisteme sunt dezvoltate multiple modalităţi de a reprezenta informaţii, de a simula interacţiuni şi a exprima idei, extizând achiziţiile inteligenţei, modificând cerinţele participării la cultură. Mediul digital extinde evident sfera, fiind folosit pentru a achiziţiona informaţii şi pentru a exprima idei în diverse moduri: verbal, vizual, auditiv sau îmbinarea tuturor acestora. Pe măsură ce elevul interacţionează mai mult cu programul de antrenament, el este mai implicat şi mai activ decât ar fi fost dacă doar ar fi ascultat o lectură. În momentul identificării unor probleme pedagogice cum sunt cele legate de competenţa interculturală, mediile de e-learning pot furniza oportunităţi contextuale pentru experienţe interculturale, implicând reacţii emoţionale, schimburi spontane şi procese menite să ajute la auto- informare şi la informarea celorlalţi. Toate aceste dimensiuni critice pot fi atinse folosind resurse adecvate şi experienţe educative bine ţintite. Un alt aspect fundamental ce şi-a făcut apariţia odată cu platformele de e-learning şi cursurile online şi în general, odată cu utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor digitale în practicile pedagogice este legat de amprenta culturală a acestora. Aceste noi tehnologii au fost privite la început ca ceva care doar se va adăuga la vechile practici educaţionale, facilitând accesul la resurse menite să ilustreze, implicându-l mai mult pe elev în simularea, rezolvarea problemelor şi evaluare. Dar punerea la punct a unor platforme de e-learning presupune ca actorii educaţionali să-şi clarifice, raţionalizeze şi formalizeze practicile; pentru că aici sunt puse în joc două dimensiuni interculturale: pe de o parte, cultura pedagogică şi valorile, convingerile, atitudinile, teoriile şi modelele implicate de către aceasta, iar pe de altă parte cultura digitală, cu permanentele transformări pe care aceasta le aduce în cunoaşterea şi practica pedagogică. Sarcina educaţiei şi formării bazate pe noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării nu este de a demonstra că are rezultate imediate într-o întrecere cu alte tipuri de sisteme educaţionale,
  24. 24. 24 ci de a substitui o parte din structurile actuale cu un nou, probabil superior, spectru de performanţe, în întâmpinarea schimbărilor inerente ce au loc în cultură şi civilizaţie. În societăţile actuale multiculturale şi multilingvistice, ipotezele pedagogice implicite ale mediilor de e-learning trebuie realizate explicit. De asemenea, conform standardelor actuale, trebuie precizate care sunt rezultatele aşteptate şi mai apoi, obţinute. Procesul de e-learning obligă pe fiecare să fie mai atent la diferitele componente ale practicilor pedagogice. Spre deosebire de învăţământul la distanţă, eLearning este puternic interactiv, interacţiunea relizându-se pe următoarele nivele: participant-participant, participant-material, participant- instructor. eLearning devine din ce în ce mai mult una dintre soluţiile pregătirii continue, pentru achiziţia de noi competenţe. Se ştie că un om învăţat este mult mai receptiv la nou, acceptă schimbarea fără a fi luat prin surprindere, căci aşa cum spunea A. Toffler, ,,singura certitudine este că ziua de mâine ne va surprinde pe toţi”. Schimbarea presupune la nivelul şcolii compatibilizarea educaţiei româneşti cu cea europeană şi cu cea mondială. Competenţele didactice trebuie reglate la noua cerinţă. Standardul profesiei didactice vizează rezultate care nu vor fi vizibile decât în momentul maturizării elevilor noştri. El exprimă un nivel al calităţii, reflexe şi tendinţe dintre care cel mai important este simţul valorii mereu actuale. BIBLIOGRAFIE: 1. Byram Michael, Grybkova Bella , Starkey Hugh, Developing The Intercultural Dimension of Language Teaching, 2002 2. Belslisle Clare, E-learning and Intercultural Dimensions of Learning Theories and Teaching Models 3. Cristea Boboilă, Instruirea asistată de calculator. Note de curs şi laborator, Ed. Sitech, Craiova, 2006 E-LEARNING - CEA MAI COMPLEXĂ FORMĂ DE INTEGRARE A EDUCAŢIEI INFORMALE ÎN EDUCAŢIA FORMALĂ Prof. dr. Buzuloiu Doina C.N.E. “GH.CHITU” CRAIOVA Utilizarea Internetului şi a e-learningului reprezintă cea mai complexă formă de integrare a educaţiei informale în educaţia formală. Kulik (1987) a comparat invenţia calculatorului şi impactul său asupra educaţiei cu invenţia tiparului în secolul al XV-lea. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi al muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul.
  25. 25. 25 Produsele e-learning se pot grupa în: 1. e-learning pe bază de CD: cursanții primesc cursurile pe CD, vor instala aceste cursuri pe calculatorul propriu și pot începe pregătirea, învățarea; 2. e-learning pe bază de rețea: cursurile pot fi accesate prin intermediul rețelei (intranet/internet) de pe serverul central. Utilizarea e-learningului are numeroase avantaje : - Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă; - Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică; - Conştientizarea faptului ca noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea ; - Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor ; - Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare ; - Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei ; - Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă ; - Instalarea climatului de competitivitate şi autodepăşire,; - Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului ; - Dezvoltarea culturii vizuale; - Formarea deprinderilor practice utile ; - Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioară; - Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele ; - Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii ; - Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o problemă concreta ; - Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă (educaţia de-a lungul întregii vieţi); - Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este utilizat calculatorul si faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii ; - Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional ; De asemenea calculatorul este extrem de util deoarece stimulează procese şi fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă. Astfel, prin intermediul lui se oferă elevilor, modelări, justificări şi ilustrări ale conceptelor abstracte, ilustrări
  26. 26. 26 ale proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. Elevii au posibilitatea să modifice foarte uşor condiţiile în care se desfăşoară experimentul virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în care se desfăşoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluziile, pot enunţa legi. Utilizarea calculatorului si a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor activităţi de învăţare care să implice procese cognitive de rang superior: elaborarea de către elevi a unor softuri şi materiale didactice necesare studiului. Se dezvolta astfel creativitatea elevilor. Aceştia învaţă să pună întrebări, să cerceteze şi să discute probleme ştiinţifice care le pot afecta propria viaţă. Elevul poate parcurge materialul pus la dispoziţie în ritmul propriu, trebuind să ştie doar să gândească logic şi să localizeze informaţia de care are nevoie. Prezentarea materialelor pe module cu grade diferite de dificultate permite elevului să cunoască exact la ce nivel este situat, să îşi recunoască limitele si posibilităţile. Astfel se dezvoltă conştiinţa de sine si dorinţa de a reuşi. Elevul va cerceta, va învăţa motivat devenind astfel o fiinţa capabilă de autoinstruire. Se pot realiza recapitulări, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reţinerea mai rapidă a informaţiei esenţiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi dezvoltării abilităţilor practice sau în scopul îmbogăţirii acestora, proiecte, portofolii, pagini html. Se reduce starea de stres şi emotivitatea elevilor, existând posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele de pregătire diferite, deoarece testele de evaluare sunt realizate pe nivele de dificultate diferite. Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze social. Printre caracteristicile instruirii programate şi asistate de calculator se pot menţiona:  Asigură unitatea organică între funcţiile de comunicare, stocare şi control determinând ameliorarea învăţării prin manifestarea fenomenului de feedback.  Sporeşte ritmul învăţării şi reduce timpul de studiu, după unele aprecieri cu 30 – 50 % faţă de sistemul tradiţional de învăţare.  Profesorul este degrevat de o serie de acte didactice de rutină pe care le poate îndeplini cu succes calculatorul, cum ar fi unele acţiuni de predare, repetare sau evaluare, oferindu-i posibilitatea să-şi concentreze eforturile şi timpul pentru perfecţionarea conţinuturilor prin documentele de investigaţie ştiinţifică, pentru ameliorarea strategiilor de învăţare.  Instruirea programată şi asistată de calculator necesită îmbinarea studiului prin intermediul manualului sau calculatorului cu lectura altor materiale bibliografice şi cu experimentul, menţinând rolul suplu al relaţiei elev-profesor.
  27. 27. 27  Diferitele aplicaţii multimedia ajută la crearea unei imagini de ansamblu asupra evenimentelor sau locurilor, iar prin jocuri se dezvoltă gândirea strategică a elevului. Medierea învăţării la copiii cu c.e.s. prin soft-uri educaţionale terapeutic-compensatorii face computerele să fie folosite de elevii cu dizabilităţi pentru a efectua diferite exerciţii specifice. Această abordare extinde orizontul elevilor dincolo de pereţii sălii de clasă în lumea telecomunicaţiilor, a cercetării on-line oferind asfel accesul la resurse pe care comunitatea din care fac parte, nu le poate asigura pe plan local. INSTRUMENTE TIC FOLOSITE ÎN ACTIVITĂŢILE DE PREDARE- ÎNVĂŢARE-EVALUARE A LIMBILOR MODERNE Prof. Căpinaru Ilona-Mihaela Liceul Tehnologic de Transporturi Auto În societatea contemporană au loc schimbări rapide cu efecte imediate. Din acest motiv educaţia şi învăţământul trebuie reînoite, completate, adaptate, astfel încât să putem vorbi de inovaţie şi creaţie în activitatea didactică. Pentru elevi, şcoala viitorului trebuie să promoveze o educaţie de calitate şi să fie axată pe valori în care elevii să creadă, în care să se regăsească, îndeplinind două condiţii, fundamentale din punctul lor de vedere: şcoala viitorului trebuie să le placă şi să fie eficientă. Informatizarea, softul educaţional, reprezentat de programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice, reprezintă o prioritate a învăţământului. Integrarea tehnologiilor informatice şi de comunicare în procesul instructiv- educativ a devenit o necesitate a zilelor noastre. Tehnologia la o învăţare activă centrată pe elev, la dezvoltarea creativităţii şi a gândirii critice. Introducerea TIC în şcoală, în procesele educaţionale în ansamblul lor contribuie într-o mare măsură la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. Limbile moderne se regăsesc printre disciplinele avantajate de utilizarea TIC. Activităţile de învăţare a limbilor moderne bazate pe utlizarea TIC, antrenează elevii în realizarea unor produse precum: afişe, grafice, jocuri, pliante, teste etc. Competenţele specifice limbilor moderne pot interacţiona în foarte mare măsură cu competenţele cheie TIC, rezultând activităţi moderne de predare-învăţare-evaluare. În predarea limbilor moderne pot fi utilizate diverse instrumente TIC precum:
  28. 28. 28 1. Surse de informare şi documentare. 2. Prezentări 3. Aplicaţii multimedia 4. Dicţionare şi enciclopedii 5. Portaluri web 6. Aplicaţii pentru evaluare Surse de informare şi documentare. Căutarea informaţiilor online este un avantaj în studiul limbilor moderne deoarece această căutare într-o limbă de circulaţie internaţională va produce mult mai multe răspunsuri decât aceeaşi căutare făcută în limba română. Iată câteva dintre sursele online de informare şi documentare: http://www.google.com/ http://www.yahoo. fr/ Prezentările sunt conţin documente realizate calculator ce îmbină texte cu imagini, materiale, audio, video, diagrame. Pentru aceste prezentări poate fi folosit programul Microsoft Power Point. Una dintre caracteristicile acestui program poate fi posibilitatea prezentării neliniare a slide-urilor, introducerea animaţiilor, a unor linkuri, imagini, texte, desene, documente audio Aplicaţiile grafice şi multimedia precum: imaginile, fişierele audio (podcast-uri), fişierele video sunt foarte des folosite în predarea limbilor moderne. Posdcast-urile folosite la clasă pot fi realizate în colaborare cu elevii sau pot fi utlizate cele deja existente pe anumite site-uri. De pe aceste site-uri se pot descărca podcast-uri pe teme educaţionale. Un podcast audio sau video poate fi folosit în cadrul unei lecţii sau după o lecţie în multe moduri şi în diverse situaţii. Iată câteva site-uri ce conţin podcast-uri educaţionale ce pot fi folosite cu elevii la orele de limba franceză: www.lespointsdufle.net http://atschool.eduweb.co.uk www.francaisfacile.com www.bonjourdefrance.com www.lexiquefle.free.fr În predarea unei limbi străine (limba franceză) pot fi folosite dicţionare şi enciclopedii. Elevii pot fi îndrumaţi să caute pe Internet definiţiile anumitor cuvinte şi/sau expresii în aceste dicţionare şi enciclopedii online: Dictionare online (diverse domenii: http://dictionar-online.ro
  29. 29. 29 Les expressions: http://expressio.fr Dicţionar multifuncţiuonal francez: http://dictionnaire.tv5.org Larousse http://www.larousse.fr/enciclopedie Diverse activităţi de învăţare pot fi desfăşurate cu ajutorul instrumentelor TIC, atâta timp cât acestea sun utilizate în mod corespunzător. În continuare, vă prezint câteva dintre posibilele activităţi: 1. Desenează în programul de desenat Paint arborele genealogic al familiei şi notează gradele de rudenie în limba franceză ( mère, père, frère, sœur etc) 2. Scrie un CV european în limba franceză 3. Realizează o power point în care să prezinţi o sărbătoare naţională din Franţa Portalul Web este un spaţiu virtual uşor de accesat, uşor de administrat care prezintă informaţii online din diferite surse într-u mod unitar. Exemple de portaluri Web în domeniul educaţiei: http://education.gouv.fr http://roumanie.vizafle.com/ http://www.primlangues.education.fr/ http://eduscol.education.fr/ Pentru activităţile de evaluare pot fi folosite aplicaţii precum: Hot Potatoes şi QuizFaber. Aplicaţia Hot Potatoes poate folosi programe ca: Jquiz, Jmatch, Jclose, Jcross. JQuiz creează exerciţii pe întrebări, exerciţii cu variante multiple de răspuns, exerciţii cu alegere duală, exerciţii cu răspuns scurt. JMatch creează exerciţii de împerechere sau de ordonare (în partea stângă apare o listă de itemi ficşi (imagini sau text, iar în partea dreaptă itemi amestecaţi). Programul poate fi folosit pentru a împerechea cuvinte cu definiţii, imagini, traduceri, sau pentru a ordona propoziţii ca să formeze o secvenţă sau un dialog. JClose creează exerciţii de completare a spaţiilor libere (elevul lucrează cu un text din care lipsesc anumite cuvinte şi trebuie să găsească termenii potriviţi pentru a rezolva exerciţiul. JCross creează cuvinte încrucişate ce pot fi completate online. Integrarea TIC în sistemul educaţional trebuie înţeleasă astfel: utilizăm noile tehnologii pentru a învăţa, nu învăţăm să utilizăm noile tehnologii. Profersorii de limbi moderne ar trebui să cunoască nivelul competenţelor TIC ale elevilor pentru a le putea folosi corespunzător. Bibliografie: Anghel Traian, Instrumente web pentru profesori, Editura All, Bucureşti, 2009 Brut Mihaela, Instrumente pentru E-learning, Ghidul informatic al profesorului modern, Editura Polirom, Bucureşti, 2006
  30. 30. 30 INSAM, Ghid de evaluare discipline moderne, Editura Erc Press Bucureşti, 2011 AL DOILEA RAZBOI MONDIAL. BĂTĂLIA DE LA KURSK PREZENTARE MULTIMEDIA UTILIZATĂ ÎN PROCESUL INSTRUCTIV- EDUCATIV Prof. CĂPRĂRESCU IULIANA ALINA LICEUL TEORETIC “HORIA HULUBEI” În prezent, noţiunea de internet reprezintă una dintre cele mai simple şi rapide metode prin care oamenii au posibilitatea de a face schimb de informaţii în legătură cu ceea ce îi interesează, de a achiziţiona diverse produse fără a mai fi nevoie să se deplaseze şi, de asemenea, de a afla şi părerea altora despre ceea ce le atrage atenţia. Nu de puţine ori ni s-a întâmplat să dorim un anumit lucru la care vroiam o documentaţie. Internet-ul reprezintă una din sursele care ne poate uşura acestă muncă, se poate spune că în zilele noastre a devenit o utilitate, fiind foarte necesar. Printr-o simplă introducere a unui cuvânt într-un motor sau un meta motor de căutare ni se oferă şansa de a afla o multitudine de informaţii despre ceea ce ne interesează. Un site web este o colecție de documente (similare unei colectii de documente Word, de exemplu). Documentele care formeaza site-ul nu sunt independente unele de altele, ci sunt legate printr-un sistem care se numește sistemul de navigare în cadrul site-ului. Paginile site-ului sunt create cu ajutorul unui limbaj numit HTML. În spatele oricărei pagini web stă codul HTML al paginii. Cu ajutorul limbajului HTML pot fi incluse intr-o pagina web texte, imagini, legături către alte pagini din site sau catre web, liste, tabele, formulare. Proiectul reprezintă o platformă web educațională, accesibilă utilizatorilor de internet, adresată în special elevilor pentru a cunoaște în detaliu evenimentele Bătăliei de la Kursk, dar și cadrelor didactice pentru predarea mai eficientă a lecției. De asemenea, proiectul își propune promovarea predării cursurilor cu ajutorul unei pagini web pentru îmbogățirea cunoștințelor elevilor pe baza materialelor explicative prezentate în site, precum și promovarea cursurilor interdisciplinare. Site-ul este generos din punct de vedere al informației conținute și de asemenea prezintă o interfață ușor de utilizat pentru orice tip de utilizator. Acesta afișează la accesare galeria foto, ulterior putând fi selectat orice element din meniu pentru a putea fi parcurs conținutul site-ului.
  31. 31. 31 Pentru creare au fost utilizate HTML 5 și CSS, site-ul permiţând încărcarea mult mai rapidă și eficientă a informației. Site-ul are la dispoziție șașe meniuri: Acasă, Video, Galerie, Aplicații, Kursk și Contact, trecerea dintre primul și al 5-lea meniu făcându-se prin acționarea butoanelor de redirecționare. Meniul „Acasă” conţine un scurt istoric despre Al Doilea Război Mondial, urmat de un sub- meniu „Cronologie” în care sunt prezentate în ordine cronologică, evenimentele din acea perioadă. Ceea ce este interesant şi atractiv pentru elevi este meniul Kursk care conţine pe lângă informaţiile aferente şi un videoclip care le oferă posibilitatea utilizatorilor să observe în spaţiu design-ul modelului de tanc sovietic T-34, realizat cu ajutorul programului de editare grafică Gmax. Pentru aceasta s-a construit element cu element tancul cu ajutorul formelor puse la dispoziţie de program. După realizarea componentelor, acestea au fost asamblate, iar cu ajutorul meniului contextual „Rotate” a fost permisă rotirea în spaţiu a tancului. O altă componentă interesantă o reprezintă pagina Aplicaţii, în cadrul căreia elevii pot vizualiza pe o hartă iniţial statică, atacurile ofensive ale armatei germane asupra U.R.S.S. ilustrate sub formă de animaţie, doar în momentul in care utilizatorul activează harta cu un simplu click asupra ei. Prin intermediul aceste hărți elevii pot înțelege și reține cu ușurință informațiile regăsite în site datorită ilustrării prin imagini, a elementelor esențiale din lecție. Prin urmare, se poate confirma cu ușurință eficiența și utilitatea realizării de cursuri interdisciplinare în primul rând datorită creării unui nou mod mai ușor și mai atractiv de învățare. În al doilea rând deja este arhicunoscut faptul că
  32. 32. 32 în prezent majoritatea consumatorilor folosesc internetul fie pentru a obține informațiile dorite, fie pentru a căuta exemple elocvente pentru a disemina în totalitate informația obținută. Tot mai des sunt utilizate programe pentru adaptarea altor cursuri ale unor materii cum ar fi istoria, geografia, biologia, matematica. Astfel, evidențierea elementelor cheie se face într-un mod cât mai practic datorită softurilor auxiliare puse la dispozitie de diverse companii, contribuind la dezvoltarea rapidă și continuă a tehnologiei. Avantajele cursurilor interdisciplinare o constituie mai ales instruirea prin utilizarea calculatoarelor, interactivitatea, precizia operaţiilor efectuate, şi faptul că pot interacţiona consistent cu fiecare elev în parte. Aceste lucruri au scopul de a motiva elevii să devină mai competitivi, să participe la lecție cu materiale proprii, originale și să învețe să utilizeze corect un calculator. Pentru aceste considerente au început să se desfășoare concursuri școlare care le oferă elevilor talentați oportunitatea de a-și crea și prezenta lucrările într-un mod organizat și pentru a face schimb de experiență cu cei mai buni elevi din țară. Prin aceste concursuri elevii sunt stimulați să capete cât mai multe cunoștințe din diferite domenii, iar prin intermediul informaticii să dea frâu liber imaginației pentru a contura cu ajutorul unor materiale ilustrative cunoștințele dobândite. Se poate spune că, în curând, modul clasic de învățare ar putea fi înlocuit cu acest nou concept, cel al lucrărilor efectuate în mediul virtual. Acesta este evaluat după diverse criterii, în primul rând după volumul de informații oferit, de felul în care sunt structurate acestea, aspectul și calitatea, care joacă un rol destul de important în abordarea lucrării, precum și originalitatea. Astfel, elevilor li se poate explica în mod concret unde ar mai trebui dezvoltată lucrarea, și comparând-o cu un alt proiect. Prin elementele prezentate în site, prin modul în care sunt aranjate și prin prezența conținutului atractiv și interactiv, site-ul promovează în mare măsură noțiunea de curs interdisciplinar. Elementele cărora li s-a acordat interes deosebit au fost videoclipurile, care confirmă informațiile găsite pe site, reprezentarea tridimensională a unuia dintre tancurile folosite în al Doilea Război Mondial, dar și harta care ilustrează ideile principale ale lecției. Utilitatea în învățământ a acestui site nu o constituie doar elementele grafice și interactive, ci și interfața cu utilizatorul, acesta fiind proiectat să fie atât aspectuos, cât și ușor de utilizat. Ideea care stă la baza conceperii site-ului a fost în primul rând posibilitatea de a accesa un alt meniu, fără a se reîncărca pagina în mod repetat, iar în al doilea rând modul în care este structurată informația. În construirea site-ului, a fost luate în vedere în primul rând conținutul, iar în al doilea rând dimensiunea și culoarea textului, imaginile ce alcătuiesc galeria foto și imaginea de fundal pentru a oferi un aspect vizibil plăcut cititorului.
  33. 33. 33 Educația trebuie regândită în raport cu noile posibilități tehnice pe de o parte, iar pe de altă parte în funcție de cerințele noii societăți. Misiunea educației este de a formula problemele care se conturează la orizontul social, de a construi ipoteze plauzibile, de a le verifica experimental și de a pregăti astfel soluțiile cele mai potrivite pentru momentul respectiv. Nu se pledează pentru renunţarea la metodele învăţământului tradiţional, mai ales în cazul primilor ani de educaţie în şcoli, când influenţa personală a educatorului rămâne determinantă, totuşi utilizarea tehnologiilor moderne, a softurilor educaţionale reprezintă o necesitate a procesului educativ la particularităţile individuale ale fiecărui elev, care trebuie confirmate. EDUCAŢIA PRIN INTERNET Prof. Cojocaru Sorina Virginia Colegiul “Ştefan Odobleja”, Craiova Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiei în procesul de învăţare, precum şi a abilităţilor de explorare si planificare a carierei sunt necesare pentru o mai bună inserţie socio- profesională a elevilor de orice vârstă. Oamenii trebuie să fie formaţi pentru a trăi într-o societate informaţională; trebuie să se adapteze la noi tipuri de învăţare; să fie motivaţi şi flexibili în elaborarea traseului educaţional şi profesional; să fie interesaţi în învăţarea permanentă într-o lume în schimbare; şi să se orienteze spre o viaţă de calitate în prezent şi în viitor. Se remarcă transformarea continuă a conţinuturilor culturale din întreaga lume într-o formă digitală, făcându-le astfel disponibile oricui, oriunde şi oricând. Reţelele extinse de comunicaţii schimbă condiţiile culturale în care se desfăşoară educaţia. Problemele educaţiei sunt în continuă schimbare, alternativa la strategiile unei cunoaşteri insuficiente fiind găsirea modalităţilor ce permit elevilor accesul nelimitat la cultură. Tehnologiile asistate de calculator lărgesc abilităţile elevilor: procesoarele de text avertizează în cazul erorilor gramaticale, foile de calcul permit efectuarea corectă şi rapidă a unor calcule matematice şi statistice complexe, bazele de date permit manipularea unor cantităţi mari de informaţie chiar şi celor cu capacităţi de memorare mai slabe; programele grafice permit şi elevilor mai slabi la desen să realizeze imagini complicate, etc. Instrumentele soft reduc nivelul aptitudinal necesar elevilor pentru a participa la o gamă largă de activităţi culturale. Bibliotecile digitale,
  34. 34. 34 multimedia, motoarele de căutare, sistemul eLearning, etc. au schimbat perspectiva asupra practicii educaţionale şi sunt utile pentru conştientizarea conexiunilor între ceea ce învaţă şi utilitatea cunoştinţelor şi abilitaţilor dobândite pentru viaţa reala. Un tip de predare-învăţare la distanţă, care câştigă teren pe zi ce trece, este eLearning - educaţia prin Internet. Cursurile suport sunt stocate pe un computer într-o formă specifică şi un navigator uzual pentru Internet sau, în unele cazuri rare, un program special, care permite cursanţilor să acceseze informaţiile în ritmul propriu de asimilare. Materialele de învăţare sunt prezentate într-o formă multimedia - prin îmbinare de text, sunet, imagine şi chiar scurte filme - şi în modul hyperlink - un model structural în care accesul la alte informaţii se realizează prin legături multiple de la o singură pagină; la rândul lor alte pagini permit revenirea, aprofundarea prin accesarea altor pagini cu subiect similar sau saltul la alte tipuri de informaţii. Un element extrem de important în domeniul eLearning îl reprezintă modalitatea de proiectare a unui program de acest tip care să fie centrat pe învăţare şi pe performanţe educaţionale. Studiu de caz Academia Oracle Cursurile online au fost create pentru dezvoltarea capacităţilor personale prin învăţarea pe tot parcursul vieţii. Academia Oracle oferă cursuri pentru profesori şi elevi, prezentate interactiv, într-o manieră atractivă, şi uşor de înţeles, permiţând un feed-back total, în timp real. Acestea facilitează învăţarea într-un ritm propriu, parcurgerea sau audierea cursurilor făcându-se repetat deoarece calculatoarele încorporează pachete de programe diverse oferind utilizatorilor un control maxim al informaţiilor de conţinut. Cursurile pot avea o etapă virtuală şi o etapă mai scurtă, în clasă. Cursanţii primesc un nume de utilizator şi o parolă şi pot accesa cursul la care s-au înscris pe site-ul Academiei Oracle. Fiecare lecţie are un test de verificare a cunoştinţelor care poate fi repetat de un număr nelimitat de ori. În fiecare săptămână trebuie rezolvată tema pe care o transmite instructorul prin intermediul poştei electronice, astfel realizându-se o relaţie student - profesor personalizată. Timp de mai multe săptămâni, cursanţii au conferinţe periodice cu instructorul desemnat de Academie; în timpul şi la sfârşitul perioadei de instruire online se dau examene online cu un număr maxim de 3 încercări (Mid-Term Exam, Final Exam sau Exit Exam). În cadrul acestor cursuri, evaluarea este integrată în sistem sub toate formele ei - învăţarea este susţinută de o evaluare continuă şi autoevaluare. La finalizarea unui curs, are loc o examinare cu funcţie certificativă, alcătuită din două secvenţe: un proiect realizat în grup şi un test online orientat spre conţinut - Examenul final se dă împreună cu ceilalţi cursanţi sub supravegherea instructorului.
  35. 35. 35 Bibliografie:  Olimpius Istrate, Utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării în educaţie, Bucureşti, 2002 (Institutul de ştiinţe ale educaţiei)  Saul Carliner, Patti Shanke, The e-Learning Handbook, www.pfeiffer.com E-LEARNING ÎN ACTIVITATEA DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ Profesor înv.primar:Dima Liliana Sidonia Şcoala Gimnazială Castranova Structura Puţuri Resursele Web au devenit aproape indispensabile in predare, invatare si evaluare. Noile tehnologii oferă o gamă variată de aplicatii, metodele conventionale de predare având din ce in ce mai mult o alternativă viabila. Aplicaţiile Web sunt mult mai complexe, accesibile si variate, astfel cei care invaţă pot accesa de acasă resursele necesare, doar cu cateva click-uri. Dezvoltarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor a condus la nuantarea modului clasic de a invăţa. Astfel putem observa ca ne îndreptăm spre o revoluţie in educatie; rolul actual al profesorului, acela de intermediar al cunoasterii, isi pierde mult din preg nanta. Invatarea este orientata catre persoana, permitand elevilor/ adultilor sa-şi aleagă continutul si instrumentele corespunzatoare propriilor interese. Modul de invatare tradiţional a devenit greu de gestionat in comparatie cu invatamantul bazat pe resursele Web. Putem spune ca acest tip de resurse , Web site-ul este un instrument nou, foarte eficient, care facilitează procesul de invatare si nu numai. Web-ul adulţilor un pachet variat de informaţii ştiinţifice fiind incluse in baze de date, biblioteci online, etc. Adulţii pot schimba idei, opinii, prin intermediul e-mailului, chat-ului sau site- uri de socializare. Aceştia pot organiza excursii virtuale in muzee de arta sau stiinta, in centrele de cercetare, locuri mai greu accesibile elevilor. De asemenea,adulţii pot publica proiecte, lucrări online acestea fiind vizualizate si evaluate de cadrele didactice. Lecţiile on-line pot prezenta acelasi continut si pot fi dezbătute la fel ca si lecţiile “convenţionale”. Avantajul este însă faptul ca aceste lecţii pot fi accesate oricând si oriunde. In condiţiile unei motivaţii suficiente, orice adult care are acces la un calculator poate obţine o educaţie cel putin egală cu unul care beneficiază de un program tradiţional. Învătământul bazat pe resurse Web prezintă numeroase avantaje faţă de invatamantul tradiţional. Cursanţii îşi pot alege domeniile de cunoaştere, îşi pot urmări propriile interese si pot accesa informatiile la propriul nivel. Timpul nu este determinat ca intr-o sala de curs, programul fiind mult mai flexibil.Adulţii pot accelera procesul de invăţare sau il pot incetini.
  36. 36. 36 Deasemenea acest tip de invăţare permite atât adulţilor să interacţioneze intr-o comunitate on-line fără a fi prezenţi în acelaşi loc sau timp. . Ei nu trebuie sa concureze cu extravertitii din punct de vedere emotional, care tind sa domine sala de clasa intr-un timp relativ scurt. Acest tip de invatamant permite pro fesorului personalizarea cursurilor, introducerea de link-uri externe, slide- uri PowerPoint, documente de tip audio si video in clasa sa virtuala. CBT (Computer Based Training) sau educatia cu ajutorul calculatorului este mult mai eficienta decât modalitatea clasica de predare, adulţii având acces la mai multe cursuri dintr-un a numit domeniu spre deosebire de metodele traditionale de predare in care aveam prezenta doar opinia profesorului de curs. Fara indoiala accesul factorilor implicaţi în activitatea educaţională la resursele web cresc calitatea procesului de învăţare. Cele mai populare aplicaţii utilizate in acest domeniu sunt cele de desen sau prezentare, organizare, calcul tabelar, navigare pe web, aplicaţii de pregatire pe computer, e-mail, site-uri de socializare. Studiile realizate in ultimii cinci ani in si analizele OECD la nivel global demonstreaza ca utilizarea TIC in educaţie contribuie intr-o mare masură la îmbunătăţirea rezultatelor acestora. Cu toate acestea, multi profesori, fie ca prefera metodele clasice de predare, fie dintr-o reticenta generala fata de noile tehnologii, resping dinamicizarea orelor si stimularea elevului cu ajutorul calculatorului, Internetului si tuturor celorlalte instrumente asociate. Cu ajutorul resurselor web adulţii au posibilitatea de:  a se informa, documenta si extrage informatii utile dezvoltarii lor profesionale  a vizita site-ul ministerului, inspectoratului pentru a fi la curent cu noile programe scolare si cu programele in derulare la care pot participa; de asemenea, pot accesa forumuri dedicate cadrelor didactice si pot comunica cu colegi din alte scoli pe teme de interes comun  a accesa informaţii de pe site-uri de tip wiki(exercitii de auto-evaluare/ teste)  a declansa desfasurarea unor activităţi/aplicaţii  a crea o biblioteca on-line, etc. In acelasi timp insa, resursele Web pot influenta invatamantul intr-un mod negativ. In multe universitati, educatie on-line este egala cu postarea cursurilor pe o platforma de specialitate. Desigur ca acest lucru este absolut util, dar de multe ori informatiile nu mai sunt asimilate de catre adulţi aşa cum ar fi trebuit sa fie. Cele mai utilizate instrumente Web in educaţie :  E-mailul -face conexiunea intre doua sau mai multe persoane care au o adresa de e-mail. Deasemenea prin intermediul acestui instrument se poate trimite acelasi mesaj(mail) catre mai multe persoane, in acelasi timp, fara a mai fi necesara duplicarea acestuia. Grupurile sunt un alt motiv pentru folosire e-mailului. Acestea ofera posibilitatea sustinerii unei discutii cu
  37. 37. 37 un grup de persoane prin e-mail, cu conditia ca toti acestia sa aiba o adresa de e-mail, prin care sa poata fi contactati.  Forumuri de discuţii -ofera posibilitatea de interacţionare, discuţii si schimb de experienţă cu ceilalţi utilizatori fara a fi necesar ca aceştia sa fie conectaţi sau să se afle in acelaşi timp si in acelaşi loc cu tine.  Chat-ul-ofera posibilitatea de a discuta cu oricine se afla conectat la retea in acelasi timp, si care foloseste acelasi program. Este similar cu o conversatie telefonica, folosind, însă, tastatura.  Video conferinţe – pentru comunicarea prin intermediul camerei web la distanţă.  Wiki-uri. Sunt reprezentate prin colecţii de pagini Web proiectat pentru a permite oricui accesul liber pentru a adauga sau schimba continutul, utilizand un limbaj de marcare simplificat.  Bloguri si microbloguri. Un blog este un site Web, menţinut in mod obişnuit de către o singură persoană, companii sau alte institutii, cum ar fi cele educaţionale, conţinând intrări si comentarii. Intrările sunt descrieri ale unor evenimente, incluzând text si alte materiale, asa cum sunt imaginile si secventele video.  Reţele sociale (social networks). Este un software pentru creearea online a unor retele sociale pentru comunitati care au activitati comune pe Web sau sunt interesati in exploatarea intereselor si activitatile altora.  Fluxuri de ătiri (in format RSS sau Atom). Poate fi un canal de stiri sau feed care furnizeaza utilizatorilor continut Web actualizat.  Servicii pentru partajarea coţtinutului grafic (photo sharing). Este un serviciu pentru gazduirea imaginilor, numit deasemenea serviciu de partajare de imagini. Acesta permite utilizatorilor să încarce imagini pe un site Web.  Servicii pentru partajarea continutului audio/video (video sharing). Este un serviciu Web de gazduire video si permite indivizilor sa incarce videoclipuri pe un site Web. Serviciul poate stoca videoclipul pe serverul sau si il va afisa intr-un format care sa permita si altor vizitatori sa il vizioneze.  Servicii pentru partajarea prezentarilor. Ca si alte servicii de tip social sharing, utilizatorii pot adauga conţinut (powerpoint), marcaje si comentarii. Putem spune despre aceste instrumente ca au un rol foarte important pentru cadrele didacatice, acestea avand posibilitatea sa: coordoneze o conferinta, un proiect sau un colocviu, sa realizeze prezentari, sa gestioneze documentele unei clase/ grup, sa creeze un spatiu de dezbateri si discuţii pentru membrii unei glase/ grup sau sa colecteze date. Desi invatamantul prin intermediul resursele
  38. 38. 38 web prezintă numeroase avantaje fată de invăţământul tradiţional, putem afirma faptul ca nu întotdeauna metodele de e-learning sunt cele mai eficiente. Este evident faptul ca numarul utilizatorilor de resurse web este in ascensiune iar odata cu acestia si calitatea invăţămantului creste. Putem remarca de asemenea valenţele benefice pe care internetul le are in predarea, invatarea sau evaluarea disciplinelor şcolare si faptul ca nu mai există multe domenii in care resursele web sa nu joace un rol fundamental in rezolvarea problemelor curente. Învatamantul de tip e-learning castigă teren in fata celui traditional iar elevii aproape ca asociază internetul cu un veritabil profesor. Bibliografie: Brut M., Instrumente pentru E- learning. Ghidul Informatic al profesorului modern, Iaşi ,Editura Polirom, 2006. UTILIZAREA SOFTWARE-ULUI MULTIMEDIA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT Prof. DOBRE LUCIA CARMEN Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate -Craiova Software-ul multimedia este conceput şi dezvoltat prin ansamblul tehnologiilor de comunicare electronică, care permit crearea, stocarea, transmisia şi exploatarea datelor numerice, textuale, sonore şi vizuale, a imaginilor statice sau dinamice, utilizând simultan mai multe medii de comunicare. Un asemenea produs informatic cuprinde fişiere care conţin descrierea vizuală sau în formă de program a scenariului de prezentare (fişiere cu sunete, imagini, baze de date, biblioteci cu legare dinamică). Principalele cerinţe psiho-pedagogice pe care învăţământul le adresează unui software multimedia sunt următoarele: • prezentarea informaţiilor în moduri variate şi accesibile; • exercitarea controlului de către cel care învaţă asupra propriului proces de învăţare; • prelucrarea numeroaselor informaţii netriate, pentru a lăsa subiectul să-şi dezvolte propriile capacităţi de aplicare-analiză-sinteză şi strategii de abordare; • asigurarea conexiunii inverse în evaluarea progresului realizat. Instituţiile şi catedrele care dezvoltă software multimedia oferă celor interesaţi un mijloc de învăţământ care trebuie să răspundă unor întrebări fundamentale cum ar fi: • care sunt resursele instructiv-educative de care dispune un CD multimedia? • care sunt modelele posibile şi care este modelul capabil să întrunească un maximum de eficienţă psiho-pedagogică şi de economicitate?
  39. 39. 39 • în ce stadiu se află concepţia de elaborare şi oferta în acest domeniu şi ce concluzii prilejuieşte un studiu comparativ? • în ce ansamblu metodologic şi cu ce potenţial specific se înscrie acţiunea de utilizare a softului multimedia în acţiunea de modernizare a învăţământului superior? Softul multimedia s-a constituit în mijloc de comunicare-instruire-educare-evaluare înainte de a primi avizul ştiinţific de atestare al filosofilor, psihologilor, pedagogilor, sociologilor şi practicienilor învăţământului. Propulsat de tehnologia informaţională şi comunicaţională şi beneficiind de o mare adresabilitate datorită companiilor producătoare de soft şi a Internet-ului, acest tip de soft reţine şi atrage tineretul atât în activitatea şcolară cât, mai ales, în cea extraşcolară. Interpretarea filosofică-psihologică-pedagogică-sociologică a softului multimedia pus în serviciul instrucţiei-educaţiei-învăţării-evaluării este departe de a se fi încheiat, statutul său pendulând între supraestimare şi contestare. Datorită rapidităţii de implementare, CD-ul multimedia exercită o influenţă variată şi de necontestat. În acelaşi timp nu se poate omite nici observaţia, pertinentă de altfel, că această modalitate nu şi-a valorificat pe deplin resursele educative. Acolo unde experimentarea şi cercetarea psiho-pedagogică temeinică se substituie discuţiilor, este de aşteptat ca entuziasmul naiv – dispus să acrediteze softului multimedia puteri şi calităţi care îl depăşesc, dar şi temerilor sau rezervelor care îl situează deliberat în afara focalizării intervenţiilor psihopedagogic -, să se diminueze sensibil. Principalele opinii pro şi contra privind software-ul multimedia: 1. Opinii nefavorabile  Abuzul de imagine, sunet şi text, care pun în primejdie gândirea conceptuală, diminuând nivelul educaţiei intelectuale. Rolul fundamental al învăţământului este să înzestreze mintea elevilor participanţi cu un set operaţional de concepte-legi-principii-teorii-metode de acţiune- valori şi atitudini, şi nu cu date-fapte-imagini. Prin aceste caracteristici, softul multimedia intră în conflict cu imperativul esenţializării şi formalizării conţinutului învăţământului, nefiind capabil să asigure formarea competenţelor dorite.  Cultura „de calculator“ este o cultură mediocră, nefiind animată de afectivitate şi ducând la dezumanizare.  „Frumosul“ este preponderent în dauna „căutării adevărului“. Învăţarea prin cercetare şi asaltul de idei sunt eludate prin oferirea directă a soluţiilor preelaborate. 2. Opinii favorabile  Prin asocierea conceptelor cu imagini statice sau dinamice, sunete şi text, se înlesneşte procesul de elaborare şi însuşire a conceptelor şi de atingere a obiectivelor educaţiei intelectuale. Fenomene inaccesibile percepţiei directe sau în timp real pot fi modelate cu
  40. 40. 40 uşurinţă. Impactul vizual, auditiv şi textual are o forţă de penetrare net superioară comunicării umane verbale directe sau mediate prin alte mijloace de învăţământ a căror forţă de pesuasiune este inferioară.  Un soft multimedia bine conceput şi realizat îşi poate permite să nu „omită nimic“, intercalând tot ce ţine de sfera cunoaşterii, într-un ambalaj artistic şi emoţional, imposibil de atins cu mijloacele învăţământului tradiţional.  Teza conform căreia instruirea presupune numai un efort fără satisfacţii, impunând o atmosferă austeră incompatibilă cu umorul-pitorescul-muzica-imaginea, este de mult căzută în desuetudine. Problema raportului dintre estetică şi pedagogie, ca şi tratarea tehnologică a procesului de învăţământ cu modele artistice de exprimare, capătă soluţii şi valenţe noi. În plus, valoarea artistică sporeşte penetraţia şi asimilarea cognitivă, deoarece pune în funcţiune toţi analizatorii şi declanşează procese-acţiuni psihice complexe îngemănate cu sentimente. E-learning este orice tip de învăţare care foloseşte funcţionalitatea computerului pentru prezentare, distribuţie şi/sau management al învăţării. Cele mai importante caracteristici ale sale: mai ieftin, centrat pe cel care învaţă, “oriunde, oricând”, personalizat. Tipuri de învăţare:  sincronă: Elevul sau studentul se loghează la un anumit moment de timp pentru a urma un curs, cu un antrenor, într-o clasă virtuală. El ascultă explicaţiile instructorului şi vede exemplele multimedia. Poate întrerupe pentru a pune întrebări, pentru a discuta aplicaţii cu profesorul sau cu ceilalţi studenţi  asincronă: Elevul sau studentul se conectează la o platformă pentru învăţare la distanţă (LMS) şi primeşte acces la un curs online pe care îl poate urmări oricând şi de oriunde. Comunicarea cu profesorul se poate face prin e-mail sau pe un forum.  mixtă: combină cele două moduri prezentate mai sus cu sesiuni de învăţare clasică Foarte multe tehnologii sunt şi pot fi folosite în e-learning: screencasts, ePortfolii, MP3 Playere, hypermedia în general, CD-ROM-uri multimedia, site-uri web, table de discuţii, software colaborativ, e-mail, blog-uri, wiki-uri, chat text, evaluare asistată de calculator, animaţii educaţionale, simulări, jocuri, software pentru managementul învăţării. Avantaje: flexibilitate: fiecare poate învăţa în propriul său ritm, fără să fie constrâns de locaţie sau de timp; costuri avantajoase; varietate în experienţele de învăţare; concepte abstracte prezentate mai clar cu ajutorul multimedia. Dezavantaje: absenţa factorului uman; educaţia pentru tineri nu înseamnă numai acumulare de cunoştiinţe, ci şi formare de caracter.
  41. 41. 41 E-communities Sunt grupuri de oameni care interacţionează în principal prin email, mesagerie instant sau servicii de reţele sociale. Pe măsură ce web-ul se schimbă, comunităţile virtuale capătă din ce mai multă importanţă. Principalele tehnologii şi unelte pentru comunităţi virtuale sunt: Forumuri de discuţii Tool popular pentru comunicaţiile tematice, implementat de obicei browser-based. Forumurile de discuţii pot fi moderate sau fără moderator. Wiki Termenul vine din hawaiană, înseamnă repede şi descrie cea mai simplă bază de date online. Un Wiki este un software care permite oricărui utilizator să modifice conţinutul unei pagini web, prin apăsarea unui buton “Edit page”. Altă caracteristică importantă a wiki-urilor este controlul versiunilor. Cel mai faimos exemplu: Wikipedia, enciclopedie gratuita pe care oricine o poate edita. Blog Pagină web în care un individ sau un grup generează cu regularitate text, uploadează fotografii, fişiere audio/video, postează link-uri. Avantajul principal al blogurilor asupra paginilor web normale este că pot fi create foarte uşor, fără cunoştiinţe tehnice, folosind software gratuit. Tipuri de blog-uri: personale, colaborative, despre ştiri şi politică, tematice. Blog-urile colaborative sunt foarte asemănătoare cu wiki-urile, post-urile fiind scrise de mai multe persoane. Deosebirea este că blogurile sunt de tip aditiv, iar wiki-urile de tip edit/delete. File sharing Se referă la schimbul de muzică, filme, fotografii, aplicaţii, intre utilizatorii Internetului. Sisteme de file sharing: care folosesc servere de fişiere centralizate (IRC, Napster), care folosesc tehnologii peer-to-peer (Bit Torrent), pentru photo sharing şi management (Flickr). Answer brokering Sistemele de answer brokering ajută utilizatorul să găsească răspunsul la orice problemă. Utilizatorul alege un domeniu, apoi adresează o întrebare. Răspunsul va fi dat de o comunitate, sau de experţi declaraţi în domeniul respectiv. Exemplu : Google Answers. Jocuri pe internet Sunt tot felul de jocuri pe computer care implică jocul online, cu alţi utilizatori. De obicei, există e-comunităţi în care jucătorii impărtăşesc cunoştiinţe. Servicii de social networking Se concentrează pe construirea de comunităţi virtuale pentru a facilita interacţiunea între oameni. Permit utilizatorilor să-şi creeze un profil (uploadând fotografii şi postând informaţii), să adauge prieteni, să confirme prietenii, să comenteze, să facă setări de privacy. Unele servicii de SN

×