Brochure ro
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Brochure ro

on

  • 280 views

 

Statistics

Views

Total Views
280
Views on SlideShare
209
Embed Views
71

Actions

Likes
0
Downloads
1
Comments
0

4 Embeds 71

http://teachingrecycling2013.blogspot.ro 42
http://www.teachingrecycling2013.blogspot.ro 19
http://teachingrecycling2013.blogspot.com 8
http://teachingrecycling2013.blogspot.co.uk 2

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Brochure ro Brochure ro Document Transcript

    • 1 PARTNERSHIP FOR LEARNING GRUNDTVIG “TEACHING RECYCLING AND ENVIRONMENTAL EDUCATION” ŞcoalaGimnazială,,NicolaeVelea” Cepari, Argeş -ROMÂNIA RECICLAREA ESTE UN MARE CÂŞTIG, PENTRU MEDIUL PE CARE TREBUIE SĂ-L LĂSĂM CURAT GENERAŢIILOR VIITOARE Misiunea noastră este să stopăm degradarea mediului şi să construim un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Grupul de lucru: GAVAN NICOLAE MANAFU GEORGETA LULACHE MARIANA GEORGESCU ALEXANDRU TOMA ELENA GAVAN CAMELIA MELANIA GEORGESCU MAGDALENA POPA CATALINA
    • 2 Cuprins Cuvânt înainte ……………………………………………………. 3 I. Deşeurile – context general …………………………………….... 4 II. Colectarea selectivă a deşeurilor salvează viitorul! ……………. 5 III. A reduce, a refolosi, a recicla ……………………………….…....7 IV. Reciclarea o alegere responsabilă ……………………………..... 9 V. Deşeurile + creativitate = obiecte utile – schimbări climatice….15
    • 3 Cuvânt înainte, În contextul impactului din ce în ce mai vizibil şi mai puternic al schimbărilor climatice asupra umanităţii şi asupra mediului, considerăm că generaţiile tinere trebuie să conştientizeze că au un rol foarte important in promovarea dezvoltării durabile. Sunt esenţiale implicarea copiilor şi tinerilor în activităţii de protecţia mediului şi totodată conştientizarea lor privind adaptarea unui stil de viaţă care să le asigure accesul la resurse şi bunăstare cel puţin în aceeaşi măsură ca în prezent. Protejarea mediului ambiant este datoria noastră, a tuturor, fapt ce se poate realiza prin educaţie, conştientizând problemele de mediu. Rezultatul acesteia este crearea unei viziuni generale, care să se reflecte în activitatea vieţii cotidiene. Pentru aceasta cetăţenii trebuie să fie bine informaţişi conştienţi de posibilitatea de a se implica in formarea propriului destin. Lipsa de informare şi educaţie face ca mulţi oameni de bună credinţă să persiste în acţiuni care sunt nefaste mediului şi sănătăţii proprii, fără să realizeze care sunt daunele produse. Materialul de faţă îşi propune să abordeze unele probleme privind educaţia pentru mediu din perspectiva prevenirii şi reducerii impactului schimbărilor climatice şi este realizat în cadrul Parteneriatului pentru învăţare Grundtvig - ,,TeachnigrecyclingandEnvironmentalEducation” – aflat în derulare la Şcoala Gimnazială ,,Nicolae Velea” Cepari, jud. Argeş în perioada 2013-2015. Obiectivul principal urmărit este educarea elevilor, a adulţilor în ceea ce priveşte valorificarea şi reciclarea deşeurilor, în vederea reducerii impactului acestora asupra mediului. Prin activităţile educaţionale, creative şi competiţionale desfăşurate, aceştia să capete deprinderile necesare pentru a sorta şi recupera materialele reciclabile atât in şcoală cât şi in afara ei şi sunt invitaţi să conştientizeze în mod concret ameninţările la adresa mediului, cauzate de om.
    • 4 I. Deşeurile Context general Pe măsura dezvoltării societăţii au apărut şi s-au înmulţit materiale nespecifice mediului –deşeurile – generate în urma activităţilor cotidiene, care sunt destul de greu de reintegrat in circuitul natural. Deşeurile reprezintă unul dintre cei mai vizibili factori poluanţi produşi de societatea umană, ţinând cont de cantităţile impresionante generate şi de potenţialul lor de degradare a factorilor de mediu. Deşi reducerea cantităţii de deşeuri generate este de preferat, practica demonstrează că este nevoie de soluţii pentru deşeurile pe care, inevitabil le producem, o cantitate considerabilă dintre acestea fiind deşeuri din ambalaje. Colectarea selectivă şi reciclarea asigură recuperarea unei cantităţi foarte mari de materiale considerate iniţial inutile, dar în producerea cărora s-au folosit energie, materii prime, forţă de muncă, pe care nu trebuie să le irosim. Deşeurile sunt materiale de care deţinătorul se debarasează sau are intenţia să se debaraseze şicare nu pot fi folosite din punct de vedere economic, fără a fi supuse în prealabil unor procesări fizice sau chimice. Cu toate acestea, nu diversitatea materialelor create de om este cauza reală, ci modul de gospodărire al acestora. Pe lângă faptul că încorporează resurse neregenerabile şi epuizabile, după utilizare ele sunt aruncate la întâmplare, fără să se cunoască impactul creat astfel asupra mediului. Dacă nu sunt tratate corespunzător, deşeurile pot deveni surse de poluare pentru mediu şi focare de răspândire a bolilor. Cantitatea de deşeuri rezultatădin activităţile umane este în creştere în majoritatea ţărilor lumii, fapt pentru care a devenit evidentă impunerea unor restricţii in privinţa utilizării resurselor materiale, ceea ce a făcut ca reciclarea acestora să devină o necesitate obiectivă. Recuperarea şi reintroducerea în circuit a resurselor materiale trebuie considerate ca fiind părţi componente ale strategiilor de armonizare a relaţiilor dintre creşterea economică, consumul de resurse şi protecţia mediului natural.
    • 5 Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului trecut, multe ţări au început să adopte o serie de măsuri care să încurajeze minimalizarea cantităţii de deşeuri depozitate. Aceste măsuri au la bază o serie întreagă de opţiuni de management integrat al deşeurilor a căror ierarhizare este în general următoarea: - Reducerea cantităţii de deşeuri produse; - Reciclarea (recuperarea) deşeurilor în condiţii de eficienţă economică; - Compostarea deşeurilor organice; - Incinerarea deşeurilor în condiţii de impact minim asupra mediului; - Depozitarea controlată a deşeurilor Multe comunităţi din întreaga lume fac eforturi pentru a învăţa să recicleze cât mai mult. Ziarele, sticla, metalul şi plasticul sunt materialele cel mai des reciclate. Reducerea deşeurilor poate fi obţinută prin refolosirea unor anumite produse. Consumatorii pot cumpăra produse cu mai puţine ambalaje sau care pot fi refolosite, reducând astfel cantitatea de materiale care în final sunt aruncate la gunoi. II Colectarea selectivă a deşeurilor salvează viitorul! În toate statele civilizate se fac eforturi susţinute pentru a reduce cantităţile de deşeuri care ajung să fie depozitate in final. Pentru a putea atinge acest deziderat, se impune realizarea unor sortări a deşeurilor pe tip de material şi canalizarea fluxurilor rezultate spre a fi incluse in procese de reutilizare, reciclare, recuperare energetică, obţinerea de biogaz ori de compost. Obiectivul colectării selective a deşeurilor de ambalaje este ca aceste deşeuri să fie reciclate. Din acest considerent, calitatea deşeului colectat condiţionează acceptarea acestuia de către reciclatori.
    • 6 În general, toate deşeurile colectate separat se supun unui proces de sotare, în vederea asigurării condiţiilor de calitate impuse de către reciclator. Deşeurile de ambalaje care au valoarea energetică, dar sunt improprii reciclării, se pot preda pentru valorificare energetică. Conform Directivei Cadru Deşeuri, până în anul 2015, Statele Membre ale Uniunii Europene au obligaţia să organizeze sisteme de colectare selectivă a deşeurilor generate în gospodăriile populaţiei, pentru cel puţin patru fluxuri de materiale, respectiv sticlă, hârtie, plastic şi metal. Sortarea se poate face fie la sursa de producere a deşeurilor, fie înainte de depozitare. Există posibilitatea adoptării unei soluţii combinate, ca de exemplu o colectare la sursă în două fracţii – deşeuri compostabile şi resturi nevalorificabile – urmând ca deşeurile reciclabile din hârtie, sticlă, plastic, metal să fie introduse într-o linie de sortareunde, să se realizeze sortarea pe fiecare tip de material. Sortarea pe linii specializate d sortare este o soluţie costisitoare, indiferent dacă procesul se execută automat sau manual de către muncitori postaţi în lungul unei benzi ce transportă deşeurile. Soluţia cea mai potrivită este asigurarea sortării încă în faza în care deşeurile sunt aruncate. Pentru aceasta, este nevoie de implicarea municipalităţii, şi a operatorilor de salubrizare, care trebuie să asigure dotarea cu containere diferenţiate, pe tipuri de deşeuri şi, cel mai important lucru, este nevoie de un grad ridicat de conştiinţă din partea fiecărui cetăţean, pentru a pune deşeul potrivit la locul potrivit. Fără o astfel de atitudine, nu se pot obţine rezultate în sortarea deşeurilor menajere la sursă. În România, colectarea selectivă nu este încă o practică generalizată, însă trebuie să devină foarte curând o obişnuinţă. S-a creat cadrul legal pentru un sistem identificabil pe bază de culori prin care se pot colecta şase fracţii distincte din deşeurile menajere: - resturile nevalorificabile în containere negre/gri; - deşeurile din plastic şi cele metalice în containere galbene; - hârtia, cartonul, ziarele si revistele în containere albastre; - sticla albă în containere albe; - sticla colorată în containere verzi; - deşeurile compostabile/biodegradabile în containere brune. Performanţa unui sistem de colectare selectivă se poate referi la următorii indicatori: A. Performanţa cantitativă a sistemului; B. Performanţa în utilizarea infrastructurii; C. Participarea populaţiei. Cu cât participă mai mulţi locuitori la colectarea selectivă, cu atât sistemul poate fi considerat mai performant.
    • 7 Cinci motive pentru a colecta separat si a valorifica deşeurile: 1. Se reduce poluarea mediului înconjurător; 2. Se economiseşte energia; 3. Se protejează natura şi resursele naturale; 4. Se reduce poluarea aerului, apei şi solului; 5. Se reduc suprafeţele de teren ocupate de depozitele de gunoi. III A reduce, a refolosi, a recicla. Majoritatea deşeurilor din coşul de gunoi zilnic este 100% recuperabilă, iar dacă potenţialul de recuperare este folosit, atunci cantitatea de deşeuri depozitate se va reduce, împreună cu cantitatea de emisii de metan care contribuie la producerea efectului de seră artificial. Dacă alegem să reciclăm aceste materiale, beneficiile sunt multiple: - Reducerea riscului epuizării resurselor naturale – prin fiecare proces de reciclare scade cererea de noi materii prime; - Reducerea consumului de energie – procesul de reciclare, deşi este consumator de energie este mai economic decât cel al producerii din nou a materialelor; - reducerea poluării aerului şi apei – datorită faptului că se pleacă de la materialele deja prelucrate, procesul este mai puţin poluat decât cel al producerii în sine; - scăderea necesităţii de a deschide noi spaţii de depozitare a deşeurilor – reciclarea înseamnă scăderea cantităţii de materiale depozitate în gropile de gunoi.; - crearea de locuri de muncă şi beneficii materiale – reciclarea este o nouă ramură economică care solicită o forţă de muncă şi aduce profit. Pentru a păstra calitatea mediului, trebuie să fim conştienţi de ce un management eficient al deşeurilor este atât de important pentru noi. Este nevoie de un control atât al deşeurilor pe care le producem, pentru a fi siguri că acestea nu dăunează mediului şi sănătăţii noastre. Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi? Cei trei „R” pot reprezenta un răspuns. A reduce– se referă la micşorarea, scăderea s-au diminuarea ( ca proporţii sau cantitate) „Reducerea deşeurilor” înseamnă reducerea cantităţii de deşeuri chiar înainte de a
    • 8 o cumpăra, achiziţionând numai produsele strict necesare sau care nu irosesc prea multe materiale pentu ambalaj. O parte cheie a reducerilor deşeurilor o constituie conservarea, ceea ce înseamnă folosirea cumpătată a resurselor naturale. Putem reduce cantitatea de deşeuri pe care o producem , selectând acele produse care nu trebuie să ajungă în groapa de gunoi: - întâi de toate, cumpăraţi şi folosiţi cât mai puţin! Dacă toţi am cumpăra mai multe de cât avem nevoie, ar trebui ca planeta să fie de patru ori mai mare pentru a avea suficient loc de depozitare. Aşadar, cumpăraţi numai strictul necesar şi folosiţi tot ce cumpăraţi! S-au asiguraţi-vă că daca nu mai folosiţi ceva, îl daţi altcuiva căruia îi este necesar; - selectaţi cu atenţie produsele pe care le cumpăraţi în funcţie de ambalajele lor. Puteţi reduce volumul de deşeuri alegând produse care nu fac exces de ambalaj; - cumpăraţi produse concentrate, mai degrabă decât diluate – înseamnă mai puţine recipiente de aruncat când se termină produsele; - dacă ştiţi că aveţi nevoie de o cantitate mai mare, dintr-un produs, cumpăraţi produsul în pachetul cel mai mare, decât să cumpăraţi mai multe pachete mici; - refuzaţi pungile de la magazin! Luaţi cu voi pungi de acasă în care să puneţi cumpărăturile; - cumpăraţi şi folosiţi produse durabile care rezistă mult şi pot fi utilizate de mai multe ori. A refolosi – se referă la introducerea în circuitul economic a unor produse în forma lor originală, în loc să fie aruncate. Pot fi refolosite anumite produse şi prin a le da cuiva care are nevoie de ele mai mult. Nu uitaţi:ceea ce vouă nu vă mai trebuie ar putea fi binevenit altcuiva! În continuare sunt câteva exemple de produse pe care le puteţi refolosi: - cănd vă hotărâţi să înlocuiţi ceva în casă, donaţi lucrurile care nu vă mai folosesc, cu siguranţă vor fi bine primite; - folosiţi pungi de cadouri din material textil, care vor putea fi refolosite , dacât unele din hârtie; - folosiţi batiste care pot fi spălate în locul şerveţelelor de hârtie. A recicla– se referă la procesul prin care materialele conţinute în deşeuri sunt prelucrate şi folosite pentru fabricarea de produse noi. Reciclarea face parte din procesul de gestionare a deşeurilor şi apare atunci când în loc să le aruncăm, ducem materialele refolosibile în locuri unde acestea pot fi transformate fie în acelaşi tip de produs, fie în produse cu totul noi. Prelucrarea unor obiecte din materiale reciclate necesită un consum mai redus de energie decât prelucrarea lor din materie primă nouă. Aproape orice obiect din casa, şcoală sau loc de muncă ce nu poate fi refolosit , ar putea fi reciclat şi transformat în altceva.
    • 9 IV Reciclarea o alegere responsabilă CE SE POATE RECICLA? - Hârtie: ziar, reviste, hârtie de scris, cutii de carton, ambalaje de carton - Plastic: ambalaje din plastic diverse (sticle din plastic, pahare, farfurii, caserole, borcane, pungi, etc.) - Sticlă: sticlă şi borcane, sticlă de geam - Metale: ambalaje din aluminiu şi ambalaje din oţel - Lemn, textile Efectele reciclării - reducerea cantităţiide energie si de materiiprime necesarefabricării de noi produse; - redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă; - reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoi sau la incineratoare; - reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului, cauzate de deeversarea improprie a unor deşeuri periculoase; - reduce poluarea aerului şi a apei. Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel: - Cotor măr -3 luni - Deşeuri de hârtie - 3 luni - Ziare - 3-12 luni - Chibrituri - 6 luni - Filtru de ţigară - 1-2 ani - Gumă de mestecat - 5 ani - Cutii de aluminiu - 10-100 ani - Sticle de plastic - 100-1000 ani - Pungi din plastic - 100-1000 ani - Cărţi de credit - 1000 ani - Recipiente din sticlă - 4000 ani Ce nu se poate recicla: - Materiale ceramice; - Spray-uri; - Ambalajele materialelor toxice; - Abţibilduri, şerveţelele, hârtia cerată, hârtia de fax; - Părţile metalice ataşate magneţilor.
    • 10 Cum se reciclează hârtia? Pasul 1 – adună hârtiile pe care nu le mai poţi folosi la împachetat s-au scris; Pasul 2- striveşte cutiile de carton pentru a ocupa cât mai puţin spaţiu; Pasul 3 – depozitează-le într-un loc special amenajat pentru colectarea hârtiei. Ziarele, revistele, cutiile de carton, ambalajele din carton, caietele dacă sunt colectate separat se pot transforma prin reciclare în hârtie se scris sau hârtie pentru ziare, reviste, cărţi. Din deşeurile de ambalaje de hârtie se pot de asemenea obţine pungi, prosoape de hârtie, şerveţele, hârtie de ambalaj. De la centrele de colectare hârtia, ambalajele de carton, etc. sunt balotate si trimise la fabricile de hârtie unde urmează sa fie reciclate. Hârtia nu poate să fie reciclată de prea multe ori, deoarece fibrele se rup în timpul procesului de reciclare şi devin prea uzate pentru a mai putea fi transformate în hârtie. De ce reciclăm hârtia? Reciclarea hârtiei economiseşte cantităţi uriaşe de lemn, înlăturând pericolul defrişării pădurilor; Pentru conservarea pădurilor, un copac putând filtra până la 27 kg. de substanţe poluante din aer în fiecare an ; Producerea pe cale naturală a unui m3 de masă lemnoasă necesită cel puţin 70 de ani ; Prelucrarea maculaturii consumă de două trei ori mai puţină energiedecât fabricarea hârtiei din fibre celulozice; O tonă de hârtie irosită înseamnă: - 2 foi de scris şi un ziar pe zi timp de un an O tonă de hârtie reciclată înseamnă: - 17 copaci salvaţi - 4102kwh şi 26000l apă economisiţi - 27 kg. Noxe mai puţin eliminate în atmosferă Evitaţi risipa de hârtie! Înainte de a tipări un document sau un e-mail, gândiţi-vă dacă este neapărat nevoie de forma tipărită. Un cetăţean european „consumă” cca. 20 kg de hârtie lunar, în condiţiile în carepentu obţinerea unei tone de hârtie se consumă aproximativ 2 tone de material lemnos.
    • 11 Cum se reciclează plasticul? Deoarece există multe tipuri de plastic, fiecare dintre ele trebuie reciclat separat prin procedee specifice. Pot fi reciclate foarte multe deşeuri de ambalaje din plastic: sticle PET, farfurii, pahare, borcane, caserole, pungi, etc. Pasul 1: - spală obiectele din plastic Pasul 2: - striveşte-le pentru a ocupa cât mai puţin spaţiu Pasul 3: - depozitează-le în locuri special amenajate pentru colectarea plasticului. După colectare deşeurile de sticle din plastic sunt transportate la fabricile de reciclare unde intră în procesul de prelucrare fiind transformate în fulgi de plastic ce pot fi utilizaţi pentru obţinerea de diverse produse: Fibrele pentru covoare, material de umplutură pentru perne, pentru jucăriile de pluş, etc.; Materiale izolatoare pentru saci de dormit ; Bandă adezivă folosită pentru sigilarea cutiilor, etc.; Carcase pentru casete video, audio, CD-uri; Piese pentru industria automobilelor De ce să reciclăm ambalajele din plastic? Se reduce cantitatea de resurse naturale folosite (petrol, apă, energie)şi se reduc emisiile poluante din aer; Se reduc cheltuielile de depozitare a deşeurilor; Reciclarea plasticului ajută la conservarea resurselor de petrol; Sunt deşeuri care rămân mult timp în natură nefiind biodegradabile (nu se descompun decât după sute sau chiar mii de ani); Sunt valoroase: - din zece sticle din plastic reciclate se poate fabrica un tricou - din 50 sticle din plastic reciclate se poate face un pulover În fiecare an ajung în apele lumii peste 45.000 tone de plastic, omorând mai mult de un milion de păsări şi aproximativ 100.000 de mamifere marine; Reciclând o sticlă de plastic este economisită suficientă energie pentru funcţionarea unui bec de 60W timp de 6 ore sau a unui televizor timp de 20 minute.
    • 12 Cum se reciclează sticla? - Sticla colectată este sortată în funcţie de culori şi expediată la centrele de prelucrare, unde este transformată în cioburi, curăţată şi trecută prin filtre; - Sticla topită este turnată în forme şi modelată în sticle de diverse forme. Mai avantajos decât reciclarea sticleieste refolosirea acesteia. Astfel o mare parte din ambalajele de sticlă se por reâmbutelia , scăzând costurile materiilor prime. De ce reciclam sticla? În procesul de producţie, se reduce poluarea, se reduce cantitatea de materii prime folosite şi se realizează o economie de energie de aproximativ 25%; O sticlă are nevoie de 1000.000 de ani pentru a se descompune în bucăţele mici; Reciclând o sticlă se economiseşte suficientă energie pentru funcţionarea unui bec de 100W, timp de 4 ore. Cum se reciclează metalele? Ambalajele din metal sunt de două categorii: ambalaje din aluminiu şi ambalaje din oţel. Aluminiul este cel mai reciclat deşeu, el putând fi reciclat la nesfârşit fără a-şi pierde din calităţi. Majoritatea ambalajelor din aluminiu o reprezintă cutiile de aluminiu pentru băuturi. De ce să reciclăm cutiile de aluminiu? Dacă se reciclează o doză de aluminiu, se obţine la final tot o doză de aluminiu, salvând o cantitate identică de materie primă; În fiecare an se folosesc peste 6 miliarde de doze de aluminiu; Prin reciclare reducem poluarea care ar fi rezultat în urma proceselor de extragere a minereului de fabricare şi transport; Aluminiul se obţine prin reciclare cu un consum de energie de 95% mai mic, în comparaţie cu aluminiul obţinut prin prelucrarea minereului.
    • 13 Reducem cantitatea de deşeuri şi nevoia de spaţiu în gropile de gunoi. De ce să reciclăm cutiile de oţel? Oţelul ca şi aluminiul, poate fi reciclat fără a-şi pierde din calitate; Pentru a obţine oţel nou, avem nevoie de oţel vechi; Reciclarea oţelului reduce poluarea ce ar fi rezultat în urma proceselor de ardere a cocsului, contribuind la protejarea stratului de ozon, reducând ploile acide şi efectul de seră; Cu energia necesară pentru a fabrica o cutie de oţel nouă se pot fabrica patru cutii de oţel reciclate. Ce se întâmplă cu deşeurile colectate separat care nu pot fi reciclate? Nu toate materialele din deşeurile colectate separat pot fi reciclate, din mai multe motive: Lipsa unor tehnologii sau a unor fabrici sau ateliere care să folosească aceste deşeuri pentru realizarea unor produse noi; Calitatea deşeurilor colectate nu corespunde totdeauna cerinţelor pentru a putea fi prelucrate; Costurile legate de sortare, depozitarea şi transportul lor până la reciclatori sunt pre mari sau utilizarea lor în locul materiilor prime ar conduce la creşterea preţurilor produselor noi fabricate. Concluzii : - Reducerea cantităţii de materiale reciclabile, este de fapt un mijloc prin care nu se reduce materia primă folosită la fabricarea acelui produs, ci cantitatea de materiale reciclabile ajunse la depozitul de deşeuri; - Statele dezvoltate au promovat această activitate de reciclare la rangul de afacere pentru firmele cu acest obiect de activitate, iar factorul principal care a stat la baza acestui succes l-a constituit educaţia.
    • 14 RECICLAREA ESTE UN MARE CÂŞTIG, PENTRU MEDIUL PE CARE TREBUIE SĂ-L LĂSĂM CURAT GENERAŢIILOR VIITOARE. Implică-te şi tu! GÎNDEŞTE ÎNAINTE DE A ARUNCA LUCRURILE CARE NU-ŢI MAI TREBUIE! Unii dintre noi cred că este normal să arunce pe jos sticle de plastic, ambalaje de ciocolată s-au îngheţată pungi de snacKs-uri s-au doze de aluminiu după ce au consumat produsele, însă aceasta nu dovedeşte decăt lipsa de preocupare faţă de mediul în care trăim. De aceea pentru a-l menţine curat şi sănătos trebuie să urmăm nişte reguli. 1. Nu arunca nimic la întâmplare: pe trotuar şi străzi, în parcuri şi grădini, în ape ţi pe marginea apelor, pe marginea şoselelor, şi oriunde te recreezi în natură! Chiar dacă nu găseşti imediat un coş de gunoi asta nu înseamnă că nu este de datoria ta să ai grijă unde arunci. 2. Învaţă sistemul de marcare şi identificare a ambalajelor pentru a putea recunoaşte uşor materialele din care sunt confecţionate ambalajele care se pot recicla. 3. Ajută-ţi familia să sorteze pe categorii gunoiul pe care îl produceţi. Foloseşte saci menajeri de culori diferite sau cutii de carton marcate astfel încât familia ta să ştie unde să pună deşeurile de hârtie şi carton, sticlele de plastic, dozele de aluminiu, sticla obişnuită şi resturile organice. 4. Respectă indicaţiile de pe containerele de colectare selectivă şi nu amesteca materialele între ele. Încearcă pe cât poţi să turteşti recipienţii înainte de a- i introduce în container pentru a mării cantitatea de deşeuri colectate şi transportate. 5. Nu depozita deşeuri lângă sau pe container, chiar dacă acestea sunt deja pline. Sună-ţi operatorul din localitate şi informează-l despre situaţia existentă. 6. Promovează conceptul de colectare selectivă în cercul de prieteni şi la locul în care îţi desfăşoară activitatea! 7. Donaţi! Nu aruncaţi obiectele pe care nu le mai doriţi. 8. Cumpăraţi de preferinţă obiecte solide, cu durată lungă de utilizare şi uşor de reparat. Evitaţi obiectele de unică folosinţă. 9. Nu aruncaţi, compostaţi în gospodărie produse biodegradabile.
    • 15 V. DEŞEURILE+ CREATIVITATE=OBIECTE UTILE–SCHIMBARI CLIMATICE
    • 16 ŞI DEŞEURILE POT FI FOLOSITOARE!
    • 17
    • 18
    • 19 VI.“ Colectarea selectivă a deș eurilor” Februarie 2014 CeesteCOLECTAREA SELECTIVĂ ? Colectareaselectivă a deș eurilorestesoluț ia la indemânatuturorș ipresupunedepozitareadeș eurilorînlocuri special amenajateînvedereareciclării. Conform HG 621/ 2006 ( completatăș imodificatăprin 1872/2006 ) instituț iilepublice, asociatț ile, fundaț iile, persoanelefizicesunt obligate săcolecteze selective deseurile de ambalaje in containerediferite, inscriptionate in mod corespunzătorș iamplasateînlocuri special accesibilecetăț enilor. Culorile, pentruidentificareacontainerelorș irecipientelordestinatecolectării selective a deș eurilor de ambalaje, suntstabilite conform ordinului 1121 din 5 ianuarie 2006. Deș eurile de ambalaje sunt toate ambalajele ș i materialele de ambalare care nu se mai folosesc care sunt aruncate la gunoi. Deș eurile reprezinta una dintre principalele cauze ale poluării. Vestea bună este că multe dintre deș euri sunt reciclabile, iar reciclarea ș i refolosirea lor ca materii prime, este cea mai indicată metodă pentru reintroducerea în circuitul economic.
    • 20 GENERAREA DEŞEURILOR Compoziţia medie a deşeurilor menajere generate în anul 2002 este următoarea: - hârtie şi carton: 11 %; - sticlă: 5 %; - metale: 5 %; - plastic: 10 %; - textile: 5 %; - deşeuri organice biodegradabile: 51 %; - alte deşeuri: 13 %. Deşeurile menajere sunt colectate neselectiv şi eliminate prin depozitare; se apreciază că numai 5 % din cantitatea de deşeuri menajere este colectată în vederea recuperării.
    • 21 Reciclareaestecolectarea, separareaș iprocesareaunoradintrecomponenteledeș eurilor in vedereatransformăriilorînproduse utile. Care suntmaterialele care intra in compoziț iadeș eurilorș i care se pot recicla ? Materialele care pot deveiniobiectulunuiproces de reciclaresunt: - recipiente din sticlătransparentă; - recipiente din sticlăcolorată; - hârtie; - ziare/tipărituri; - cutii din aluminiupentrubăuturi; - plasticulsiambalajele din plastic, NOTĂ: Reciclareapresupuneseparareaşicolectareamaterialelorînvedereatransformăriilor înproduse utile noi. O mare parte din aluminiul, sticla, hârtiasauoţelulfolositeastăziînîntreagalumesuntdejaprovenite din reciclare. Sticlaşioţelul pot fi reciclate nu doar o dată, ci de
    • 22 nenumărateori.Reciclareaaluminiuluişioţeluluiutilizat la cutiile de băuturi, a hârtieişicartoanelor, a sticlei, precumşiaanumitormaseplasticeconstituiepeste tot înţărileoccidentale o industrieînfloritoare. De asemenea, reciclareapermitecomunităţilorsăreducăcosturile de depozitare a deşeurilor.Consumul de energie este şi el influenţat pozitiv de reciclare. 4 motive casareciclam: Se protejează natura ș i resursele naturale Se reduce poluareasolului, apei, aerului Se reduce poluareamediuluiinconjurător Se economiseș teenergie. RECICLAREA STICLEI Sticlaeste 100% reciclabilă, recuperareaeisalvând un volum important de resurseenergetice. Fabricareasticlei din cioburiconsumămultmaipuţinăenergiedecâtfabricareaei din materiile prime de bază. Sticlareciclată se foloseşte la fabricarearecipientelorpentrubăuturisaupentruhrană, precumşicaizolatorînconstrucţii. În mod normal sticlaclară (incoloră) recuperatăserveşte la fabricareaproduselor din sticlăclară, întimpcesticlacolorată se foloseşte la realizareaproduselorcolorate. Din acestmotivuneleprograme de recuperarecercetăţenilorseparareapeculori a sticlelor recuperate.
    • 23 4 motive casareciclămSTICLA : Cioburile de sticlăconstituie un material de inlocuire a materiilor prime; Cioburileproduse de fabricile de sticlă se folosesc integral in fabricatie, in industriasticlăriei; Sticlaesteunuldintrecelemaienergofagemateriale, adicapentrufabricareaei se consumăfoartemultaenergie. Știatică... Sticla are nevoie de 1000000 de anipentru a se descompune in bucăț ele ? Prinreciclareaunei tone de sticla se economisesc 1.2 tone de materii prime ( sodă, nisip, feldspat)? Sticlapoate fi reciclată la nesfârș itfărăsăîș ipiardă din calităț i?
    • 24 RECICLAREA MATERIALELOR PLASTICE De cereciclămplasticul? Pentrucădescompunereanaturalăînmediulinconjurătornecesităpeste 500 de anidatoritămaterialelor care îlalcătuiesc. Cu fiecaretonă de plastic reciclat se economisescintre 700 si 800 kg de petrol brut. Industria de maseplastice a creatunsistem de codificare care permiteconsumatoriloridentificareadiferitelortipuri de plasticeutilizateînindustriaambalajelor. Codulpoate fi regăsitpespateleceleimaimaripărţidintrecontainere. Dintremulteletipuri de material plastic utilizateîndomeniulambalajelor, se recicleazăîn mod uzual: ambalajele de apăminerală / sucuri, confecţionate din PET (tetraftalat de polietilenă), materie prima reciclabila. Ambalajele se predauclătite, cu dopulşiinelulîndepărtate.Etichetele de hârtie nu trebuieîndepărtate. Ambalajele de culori diferite se separă. Celeclarevor conduce la obţinereaunor granule cărora li se poate da oriceîntrebuinţare. Celecolorate se amestecăşi se
    • 25 coloreazăînprocesul de topire cu diferiteculori, înfuncţie de destinaţia care urmeazăsă li se dea. AMBALAJELE PET - O PROBLEMĂ PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat şi se prezintă sub forma unei răşini (o formă de poliester). Mai precis, polietilenultereftalateste o combinaţie a doimonomeri: etilenglicolmodificatşi acid tereftalicpurificat. Acesta a devenitun material foarterăspânditînindustriaalimentară (îmbuteliere de băuturirăcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet) şi nu numai, fiindieftin, uşor, rezistent la şocuri, reciclabil. POSIBILITĂŢI DE RECICLARE Ambalajele PET, cadealtfeltoatematerialeleplastice, nu suntbiodegradabile. Creştereaconsumuluiacestora, mai ales înultimii 10 ani, a dus la sporireaalarmantă a numărului de ambalajearuncateiresponsabilînnatură.Princolectareaşireciclareaacestora, se reduce impactulnegativasupramediuluiînconjurător. Polietilenultereftalatreciclat (RPET) poate fi folositpentru: fibre de poliester (75%) folosite la rândullorcamaterieprimăpentrucovoare, tapiţerii, jucării, pâslepentruindustriatextilă, caizolaţie la paltoane, saci de dormit, industria auto ş.a.; folieindustrială; chingişibenzi; noiambalaje PET alimentareşinealimentare (ex.: cartoanepentruouă, obiecte de uzcasnicetc). Un alt aspect pozitiv al reciclării PET-urilorconstăînreducereacantităţilor de deşeuricemergspregropile de gunoi; pondereaacestora a crescutînfiorătorînultimiiani, ajungândpână la 30% din volumul total. În ţările din Europa de Vest există un întreg sistem de reciclare. Buteliile PET sunt colectate de la agenţii economici şi de la populaţie, sortate şi transformate în noi bunuri. Din deşeurile PET se produc fulgi curaţi care pot fi exportaţi ca atare (la un preţ de 550-600 dolari tona) sau vânduţi în ţară, sub formă de fibre sau aliaje, industriilor prelucrătoare.
    • 26 Metoda clasică folosită în România, arderea şi îngroparea cantităţilor mari de deşeuri urbane (umede, din plastic) în aer liber, produce emisii de dioxină, una dintre cele mai toxice substanţe cunoscute până în prezent, care mai este şi bioacumulativă. ATENŢIE! Prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc boli de plămâni, iar într-o perioadă îndelungată pot îmbolnăvi ficatul, rinichii şisângele. Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnăvi toate organele corpului. Astăzi există tehnologii care, respectând normele de protecţia mediului, sunt capabile să retopească şi să reprelucreze deşeurile din plastic. Acest lucru nu se face încă în România, dar există firme româneşti care adună ambalajale din plastic, le mărunţesc şi le exportă fabricilor din străinătate care dispun de instalaţiile necesare reciclării lor. Întrucât suntem printre ultimele ţări europene care nu au un sistem public de reciclare a deşeurilor, implementarea urgentă şi necondiţionată a unui sistem public naţional de colectare selectivă a deşeurilor în vederea reciclării trebuie să fie o prioritate a tuturor cetăţenilor! Știatică... Din 10 pet-urireciclate se poatefabricauntricousau un metrupatrat de covor? Din 50 pet-uri se poate face un pulover? Din 20 de PET-uri de 2 litri se poate obţine căptuşeala pentru o jachetă de iarnă ? Din 35 de alte ambalaje ajung pentru realizarea unui sac de dormit ? Din PET-urile reciclate se pot obţine folii pentru izolarea acoperişurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile de iluminat şi altele ?
    • 27 RECICLAREA HÂRTIEI De cereciclămhârtiaș icartonul? Pentru că la tiparirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 de metri cubi de lemn , adică 1500 de arbori cu o vârstă de 50 de ani. Hârtia - materierefolosibilă • Materiile prime utilizatepentrufabricareahârtieisunt: lemnul, celuloza, hârtiaveche. Hârtiareciclatăpermiteeconomisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitateşi a 90% din cantitatea de apă (300 l) necesarepentruproducerea a 1 kg. dehârtiealbă. • De asemenea, prinreciclareadeşeurilor de hârtie, se eliminăclorul toxic, necesarproduceriihârtieialbe. Știatică... Ziareleconț inhârtiereciclatăînproporț ie de 50%? Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie? Fiecaretonă de hârtiereciclatăpoatesalva 17 copaci? Hartiasicartonul pot reciclatedoar de 10 ori?
    • 28 De cereciclămmetalul? Pentrucafabricareaunuiprodusnou din metal reciclateconomisesteintre 74% si 95% din energianecesararealizariiaceluiasiprodus din resurseprimare. Dacareciclam o doza de aluminiuvomeconomisienergiesuficientapentruproducereaaltor 20 de doze reciclate. ALUMINIUL Aluminiulestecelmaivalorosdintreproduselecasnicereciclate. Din recipientele de băuturi din aluminiu se realizeazănoiproduse cu aceeaşidestinaţieşi cu unconsum energetic incomparabilmaimic. Se recomandăcaînainte de depozitarearecipientelorînvasul de colectareadecvat, să se verificecămaterialulestealuminiu cu ajutorulunui magnet. Recipienteletrebuieclătiteînainteastocăriipentru a nu conduce la înmulţireainsectelor. Ele pot fi strivitepentruaocupamaipuţinspaţiu. Alteproduse din aluminiu care se pot reciclasunt folia de aluminiucurată, tăvile curate de prăjituri, componenteledetaşabile din echipamentulsaumobilierul de bucătărie. Știatică... Aluminiuleste 100%reciclabil? O tonă de otel reciclat inseamnă 1 tonă de minereu de fier economisit? In fiecaresecundă se reciclează 630 de cutii de oț el? Untelevizorpoatefunctionatrei ore incontinuu cu energiaeconomisităprinreciclareauneicutii de aluminiu?
    • 29 Fiecaredintrenoi, careprezentat al comunităţii, are putereaşiobligaţia de ainfluenţaprocesul de ecologizare a propriuluioraşsau a zoneiundeîşipetrecevacanţa. Soluţiaeste la îndemânanoastrăşiconstăîndepozitareaselectivă a deşeurilor. Trebuiesădepozitămdeşeurileînlocurile special amenajateşi, pecâtposibil, peurmătoarelecategorii: • Hârtieşicartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de detergenţi, de cereale etc.), ce pot fi vândute la tonetele special amenajate; • Ambalaje PET şialtematerialeplastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produsecosmeticeşi de curăţenie etc.), ce pot fi reciclate; • Sticleşicioburi; vânzareaambalajelor din sticlă la centrele care seocupă cu achiziţionareaacestora; • Deşeuriferoase (fier, tablăş.a) şi doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele “REMAT”; • Deşeuriumede (resturivegetale, animale etc.). Principalulavantaj al reciclăriiestedat de reducereaconsumuluiresurselornaturale (petrol, apă, energie), precumşi al niveluluiemisiilornociveînaer.
    • 30 Compostarea Compostareaeste un proces de descompunere şi transformare a substanţelororganicesolidedecătremicroorganisme(înprincipalbacterii şifungi)într-unmaterialstabil(compost,humus), care poate fivalorificatîn agriculturăcabiofertilizator.Procesul estecontrolatînceeacepriveşte accelerareadescompunerii,optimizareaeficienţeişiminimizareaimpactuluiasupra mediuluişipopulaţiei,sepoateaplicadeşeurilorverzişideşeurilor solidemunicipaleşi se desfăşoară îndouă faze: –fazaI -trataremecanică pentrupregătirea deşeurilor; –fazaII-descompunerea(fermentarea)deşeurilor,unprocesdedegradare microbiologică,încondiţiiaerobeamaterialelororganice,cuformarede CO2,apă şi substanţehumice. Seaplică lafractiabiodegradabilă din deşeuri: a)hârtie/carton(calitateinferioară) b)lemn/rumeguş c) deşeuridealimente d)deşeuriverzi(dinparcuri,grădini,piete) e)nămoldelastatiiledeepurareaapeloruzate f) dejecţii animaliere g) oricesursădematerialbiodegradabilcolectatseparat,fărădeşeuripericuloase. ENERGII REGENERABILE
    • 31 Definiţia elementară a energiei poate fi exprimată prin capacitatea unui sistem oarecare de a produce lucru mecanic. Industrializarea timpurie din unele state vest-europene, s-a bazat pe puterea aburului, prin înlocuirea pentru prima oară în istorie a lemnului, cu cărbunii de pământ, prefaţând astfel civilizaţia celui de-al doilea val. Astfel, în Europa apar preocupări de ordin ştiinţific privind realizarea lanturilor energetice, cauzalităţii şi legile energeticii, folosirea şi economia acestor variate resurse. Un şir de mari inventatori se vor ilustra în acest domeniu al cunoaşterii umane, de la A. Lavoisier şi D. Laplace (căldura rezultat al miscarii moleculare), până la descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi datorate lui Th. Newcomb, J. Watt si B. Rumford, de la E. Darwin si J. Dalton (corespondenţa dintre căldura şi lucru mecanic), până la R. Mayer, L. Colding, J. Joule ori H. Helmholtz. Dacă secolul al XIX-lea a fost fără îndoială secolul cărbunilor, secolul XX poate fi socotit secolul petrolului, în timp ce secolul al XXI-lea va fi din punct de vedere energetic, un secol al unor resurse energetice nucleare şi regenerabile, alături de resursele convenţionale, unele aflate într-un proces de epuizare rapidă. Preocuparile privind resursele regenerabile de energie s-au amplificat mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, când omenirea a fost confruntată cu primele crize majore energetice, îndeosebi criza petrolului din a doua jumatate a secolului XX. În ceea ce priveşte securitatea alimentării cu resurse energetice, UE se aşteaptă ca dependenţa de importul de gaze naturale să crească de la 57% la ora actuală, la 84% în anul 2030 şi petrol de la 82% la 93% pentru aceeaşi perioadă.
    • 32 Comisia Europeana propune, în setul de documente care reprezinta Noua Politică Energetica a UE, următoarele obiective: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% pâna în anul 2020, în comparaţie cu 1990; creşterea ponderii energiei regenerabile de la mai puţin de 7% în anul 2006, la 20% din totalul surselor sale de energie pâna în 2020; creşterea ponderii utilizării biocombustibililor la cel puţin 10% din totalul celorutilizaţi în anul 2020; reducerea consumului global de energie primară cu 20% pâna în anul 2020. Ultimii ani au marcat o creştere accentuată a interesului privitor la aceste resurse, pe de o parte datorită crizelor din domeniul energiei (preţuri ale petrolului cu fluctuaţii semnificative, crizele gazelor din Rusia), iar pe de alta parte datorita angajamentelor politice ale unor state, în principal ale Uniunii Europene, de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera. Cele doua mari surse de energie în Univers sunt: fuziunea atomilor uşori din Soare (stele) şi gravitatia universală. Toate celelalte forme de energie decurg din aceste surse majore de energie. Principalele resurse de energie externă sunt: radiaţia solară, energia solară la suprafaţa pământului, influenţa gravitaţională a Soarelui şi a Lunii. Sursele de energie internă se afla la originea căldurii interne a Pământului (vulcani, cutremure, izvoare fierbinţi). Energia se află în diferite forme în natură, iar prin conversie fenomenele energetice trec dintr-un sistem în altul. Iată de pildă unul dintre cele mai avantajoase lanţuri energetice: energia - combustibili - caldură - electricitate - lucru mecanic. Alte exemple clasice în energetică sunt procesele care se produc în Soare (fuziune şi fisiune), sau energia chimica din lemn şi transformarea ei în energie termică şi mecanică.
    • 33 În ceea ce priveşte randamentul transformărilor de energie primară în energie electrică: - pentru combustibilii convenţionali este de 32 - 34 % ; - în centrale termoelectrice 28 - 30 % ; - în centralele atomoelectrice 70% ; - în ansamblu randamentul energetic mediu este de 35 - 38 %. [12] O alta formă de clasificare - criteriul termodinamic - arată existenţa energiilor potenţiale (energia chimică stocată în combustibili, energia hidraulică, potenţialul radioactiv al unor elemente chimice) şi energiile actuale (cinetice). După gradul de integrare al resurselor energetice în consumul economic actual, clasificarea devenită clasică este urmatoarea: - resurse clasice (resursele energetice convenţionale, lemnul, cărbunii, hidrocarburile, energia hidraulica şi combustibilii nucleari); - resurse neclasice (surse neconvenţionale inepuizabile dar cu o pondere încă redusă în balanţa energetică: radiaţia solară, energia eoliană, energia geotermică, energia oceanelor s.a.); - alte resurse energetice (aflate în stadii de laborator, pe baza unor tehnologii fizice şi chimice promiţătoare). Prima formă de energie folosită de omul preistoric a fost forţa lui fizică, prin care a reuşit să supravieţuiască civilizaţiei primului val, de la culegător şi vânător, la agricultor şi meşteşugar. Resursele alternative de energie ale planetei ar trebui să îndeplinească simultan mai multe condiţii: sa poata fi utilizate pe scara larga fără riscul epuizării rapide a acestora; sa nu fie foarte dăunatoare mediului (sa nu polueze şi/sau sa nu contribuie foarte mult la creşterea emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de sera din atmosferă);
    • 34 sa nu fie prea costisitoare. Principalele surse deenergie alternativă la ora actuală sunt: surse alternative de hidrocarburi: agenţiile care finanţează cercetarea din întreaga lume au început să fie din ce în ce mai interesate de studierea “gazhidraţilor”. Gazhidraţii, sau “gheaţa de metan”, sunt o importantă sursa potenţială de energie; utilizarea “curată” a carbunilor - cărbunii, a căror utilizare pe scara mare a început odată cu Revoluţia Industrială din Secolul al XVIII-lea, rămân rezerva energetică cea mai bine cunoscuta de pe Terra; biocombustibilii - procesarea unor plante oleaginoase pentru obţinerea unor combustibili lichizi a fost privită în ultimii ani drept una dintre alternativele viabile ale utilizarii hidrocarburilor clasice; şisturile şi nisipurile bituminoase - sunt roci sedimentare care, în timpul geologic, au fost îmbogăţite în materie organică. În multe cazuri, aceste roci au fost generatoare de hirocarburi (de petrol); energia solară - este bazată pe efectul fotovoltaic, construcţia panourilor solare nu mai este în prezent la fel de costisitoare ca acum câteva decenii, graţie şi noilor tehnologii; energia eoliană - foloseşte forţa vântului pentru obţinerea de electricitate, centralele eoliene apărute în ultimele decenii au beneficiat deasemenea de pe urma noilor tehnologii şi au cunoscut o creştere semnificativă a randamentului energetic faţă de primele modele, apărute acum câteva decenii; hidro energia - construcţia de baraje hidroelectrice a început de aproape un secol şi a fost deja extinsă la majoritatea fluviilor lumii; energia geotermală - sursa de energie în acest caz este inpeuizabilă, fiind vorba despre căldura internă a Pământului. Pe măsura ce coborâm
    • 35 spre centrul Pamantului, temperatura creşte în medie cu 3 grade la fiecare sută de metri; hidrogenul - este elementul cel mai răspândit, o sursa inepuizabila o constituie apa, din care se poate separa prin electroliza. Energia obţinută prin transformarea hidrogenului în heliu este foarte mare, încât l kg hidrogen ar putea inlocui până la 20.000 t carbune convenţional. Această sursă este consideratădrept soluţia universală a energiei viitorului. Metanolul şi amoniacul se pot obţine prin sinteza din hidrogen. Metanolul arde complet, este nepoluant şi poate înlocui eficient benzina. energia nucleară – este una dintre cele mai folosite noi surse de energie la acest final de secol. Energia nucleara poate fi produsa în două moduri: prin fisiune şi prin fuziune. Fisiunea utilizează atomi grei cum ar fi uraniul care se dezintegrează şi generează o mare cantitate de energie, însă reacţia este instabilă şi se produce o mare cantitate de radiaţii. Rezidiurile rămase în urma reacţiilor sunt radioactive, nocive şi trebuie depozitate în condiţii speciale. Fuziunea utilizează atomi uşori cum ar fi hidrogenul. Sunt folosiţi izotopii hidrogenului deuteriul şi tritiul. Prin unirea atomilor se elibereaza o mare cantitate de energie. Însa şi aceasta reacţie este foarte instabilă. Avantajul este faptul ca hidrogenul este prezent în cantităţi mari, nu este poluant, este reciclabil şi poate fi stocat. În viitor se va încerca captarea energiei solare din spaţiu şi transmiterea acesteia pe pământ cu ajutorul microundelor; energia valurilor şi a mareelor - transformarea energiei mecanice a mareelor şi a valurilor în energie electrică este însă posibilă doar în anumite condiţii. Trebuie astfel ca în zonele din apropierea ţărmului în care sunt instalate asemenea centrale să aibă un regim energetic ridicat – cu maree semnificativă şi, respectiv, valuri mari. Centrale electromareice
    • 36 sunt astfel utilizate în prezent pe coastele Atlanticului de Nord, acolo unde mareea astronomică este mai mare de 2 metri. Poluarea mediului Poluareapoatefidescrisă prin apariţia unor factori perturbatori ai mediului şi de producere a dezechilibrelor la nivelul ecosistemelor, de obicei datorită funcţionăriisistemelorcreatedeom. Poluare naturală- provocată de dezastrele naturale considerate sursenaturaledepoluare care pot fi, de exemplu: solul,caresepoateîmprăştiaînaerşiînapăprinfurtunidepraf, saucarezultataleroziunii; vulcanii,careemitgaze(oxiziaisulfului,azotului,carbonului), vaporideapă,materialesolide,lavă; cutremurelecaredistrugsolul,polueazăaerulcuparticulesolide şiîngaze; plantele- încazulapelor,vegetaţiapoateproducefenomenedeimpurificareaapelorcuvitezămicăde curgereşiacelormici,prinvegetaţiaacvaticăsaucea depemaluri.Încazulaerului,acestapoatefipoluatcufungi,polen,substanţeorganiceşianor ganice; prafulcosmic,căderiledemeteoriţicarepotaveacaracterradioactiv; incendiialemaseivegetalecucenuşă,oxizidesulf,deazotşide carbon. Surselenaturaledepoluarepotaveacaracterpermanentsauaccidental, iarpoluareapoatefi:biologică,fizică,chimică.Deşitermenuldepoluare naturalăpoatefi consideratimpropriu,acestatrebuieînţelesînsensul perturbării componentei de mediu care conduce la imposibilitatea asigurării condiţiilornecesarevieţii. Poluarea antropică (artificială)- provocată de activităţile umane, adică de funcţionarea sistemelor create de om; în acest caz, poluareapoatefi:industrială,agricolă,dintransporturi,menajerăetc.
    • 37 Sursa de poluare (ramura industrială) Componentade mediuafectată Exemple de poluanţi Energetică Transport auto Metalurgie, extracţia minereurilor Chimică, frigorifică AER CO2,SO2,NO, NO2, hidrocarburi,particule metalice,compuşi halogenaţi zgomot Gospodărie orăşenească/comunală Staţii de epurare a apei Fabrici deceluloză şi hârtie Industrie chimică, metalurgică Centrale atomoelectrice, termoelectrice SOL Deşeuri Nămol activ Celuloză, hârtie Metale şi compuşi ai acestora Produşi organici persistenţi Radionuclizi Energetică Chimică Extracţie şi prelucrare produse petroliere Agricultură Gospodării comunale şi orăşeneşti APA Poluare tremică Substanţeradioactive Săruri minerale Pesticide Coloranţi, fenoli Particule în suspensie Substanţe biogeneşi solubile Exemple de surse de poluare şi poluanţi asociaţi LegeamediuluidinRomâniadefineştepoluantulcafiindoricesubstanţă (solidă, lichidă,subformăgazoasăsaudevapori),sausubformăde energie(radiaţieelectromagnetică,ionizantă,termică,fonicăsauvibraţii) care,introdusăînmediu, modificăechilibrulconstituenţiloracestuiaşial organismelorviişi aduce daune bunurilor materiale. Poluanţii pot fi caracterizaţi, prin limita de concentraţie(concentraţia maxim admisă)pentrucareosubstanţăpoateprezentaefectpoluant. Limiteledeconcentraţiesuntdependentedenaturapoluantului,deefectul pe care acesta îl are asupra mediului, limitele fiind stabilite la nivel legislativ,specificeanumitorţărisaugrupurideţări.Deexemplu,limitele deconcentraţie(exprimateînppbv,părţiper milion,învolume)pentru ozonultroposferic,pentruooră, sunt următoarele: -ComisiaEuropeană (Directiva92/73/EEC)76-100ppbv; -AgenţiadeProtecţie a Mediului (EPA) din SUA - 120 ppbv; -Organizaţia MondialăaSănătăţii (WHO) - 100 ppbv.
    • 38 Oaltăcaracteristicăapoluanţilorestedozaletalădatădecantitatea maximădesubstanţăcarepoateomorî50%dinanimaleleexperimentate, după14zile.SenoteazăDL50 şiseexprimăînmg/kg-corp.Deexemplu, pentru DDT(diclordifeniltricloretan, insecticid utilizat pescară largă în perioada1950-1980),dozaletalăpentruoameniestecuprinsăîntre50-500mg/kg- corp.Încazulîncarepoluantulseaflăînsoluţieapoasă,se discută despreconcentraţia letală. Graduldepersistenţăînmediu,oaltăcaracteristicăapoluanţilor,este unparametrucaredepindedecondiţiileîncareexistăpoluantul.Timpul de persistenţă este foarte divers, variind de la câteva secunde (de exemplu,radicaliihidroxil, prezenţicaintermediariînatmosferapoluată, auoviaţădecâtevasecunde),la câteva zile(deexemplu,pentruNH3poluantgazosalaerului,estede2zile)şipânălacâţivasa uchiarsutede ani(deexemplu,COpersistăînaer2- 3ani,iarfreoniiaproximativ100de ani). Grupe de poluanti.Existăungrupdepoluanţiorganicicare,datoritărezistenţeiînmediu (la degradare, reacţii chimice, biologice, fotolitice) au fost încadraţi în categoriapoluanţilororganicipersistenţi(POP).Majoritateapoluanţilordin această categoriesunt utilizaţi ca pesticide organoclorurate, dar sunt incluşisolvenţiorganici,hidrocarburiaromaticepoliciclice(PAH),precum şi compuşi organometalici. Câtevadintre grupele de poluanţi,suntprezentateîncontinuare: I.dupănaturachimică,poluanţiipotfisubstanţeorganicesauanorganice; II.dupăstareadeagregare,poluanţiipotfisubstanţesolide,lichide,gazoase; III.dupămoduldeformareşirăspândireînatmosferăpoluanţiiaeruluipotfi: a)poluanţiprimari,generaţişiemişidirectdecătresurse(deexemplu CO,SO2,NO, Cl2,hidrocarburietc.); b)poluanţisecundari,rezultaţiînurmareacţiilorchimiceatmosferice,
    • 39 încondiţiispecifice(deexemplu,radicalulhidroxil,ozonultroposferic, peroxiacetilnitraţii, aldehide etc.); IV.după dimensiune,particuleleatmosferice,pot fi încadrate în categoriile: a) pulberisedimentabile-audimensiunişidensităţicarelefavorizează depunereaconformlegiigravitaţiei; b)pulberi în suspensie -rămân în aer timp îndelungat; c) aerosoli-sistemecompusedinparticulefinesolidesaulichide(de dimensiuni coloidale) dispersate într-un gaz; pot fi formaţi princondensarea vaporilor sau reacţiile gazelor, măcinarea solidelor, atomizarealichidelor; d)fum-reprezintăaerosoliivizibili,formaţidinparticulefinesolide, rezultate prin combustia incompletă acombustibililorfosili. Compoziţiachimicăaparticulelordepindedesursacareleemite,dar şide caractersiticile atmosferice(compoziţie, temperatură, umiditate, radiaţie luminoasă). V.dintrepoluanţiispecificiapelordesuprafaţăsemenţioneazăurmătoarelecategorii: Micro-şi oligoelemente; Metale grele; Metale legate în compuşi; Acidifianţi;Radinuclizi;Poluanţianorganici;Azbest;Nutrienţiaialgelor; Urmedepoluanţiorganici;Derivaţidifenilpolicloruraţi(PCB);Pesticide; Reziduuri petroliere; Scurgeri de canal, deşeuri umane şi animale; Patogeni;Detergenţi; Sedimente; VI.după efectulpecareîlauasupramediuluiglobal,seexemplifică: a) gazecuefectdeseră-CO2,CH4,N2O,HFC(hidrofluorcarbon),PFC (perfluorcarbon),SF6,O3troposferic,vaporiideapă; b) gazecaredistrugstratuldeozon-CFC(clorofluorcarbon),HCFC (hidroclorfluorocarbon),CH3Br,CCl4,metil-cloroform; c) substanţe acidifiante- SO2,NOx,CO2; d) poluanţiorganicipersistenţi-aldrin,clordan,DDT,dieldrin,endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex, difelinili policloruraţi, dibenzo-p-dioxine
    • 40 policlorurate, dibenzofurani policloruraţi şi toxafen, PAH(antracen,naftalină,benzo[a]antracen,benzo[a]piren,benzo[e]piren, benzo[b]fluorantren,fluorantren,fenatrenetc.); e) precursoriaiozonului-substanţecare,înprezenţaradiaţieisolarereacţionează cu componentele aerului şi formează în troposferă ozon,capoluantsecundar- CO,CH4,hidrocarburile,oxiziiazotului, compuşiiorganicivolatili; f)nutrienţi-grupuldesubstanţechimicerăspunzătordeeutrofizareaapelor:fosfaţi, azotaţii (nitraţi),săruriamoniu,materieorganică; g) compuşiiorganicivolatili(VOC)- suntcompuşiorganici,cupresiunedevaporimare,şireprezintăocategorieimportantă depoluanţicurolcritic în chimiaatmosferică, deoarece contribuie la generarea de speciichimiceoxidante,deosebit depericuloasepentruecosistemeşipentrusănătateaumană. Poluarea aerului datoritǎ traficului rutier : Traficulrutierareocontribuţiemajorălapoluareaatmosfereicuparticule şi emisii gazoase, inclusiv cu specii toxice cum ar fi benzenul, PAH, metale,fiindunuldintreprincipaliirăspunzătorideemisiiledeCO2.Întimp, datorităprogreselortehnologiceşi maialesaconstrângerilorlegislative, emisiiledesubstanţepoluantes-audiminuat,darnuînlăturat,rămânândo continuă provocare pentru toţi actorii implicaţi: producători de autovehicule, utilizatori, mediu, organisme cuputere legislativă/politică. Poluarea apelor datoritǎ deversǎrii de efluenţi din idustria materialelor textile : Industriatextilăgenereazăomareproblemădepoluare.BancaMondială estimează că între 17 şi 20% din poluarea apelor datorită deversărilorindustrialeprovinedinvopsireamaterialelortextile.Aufostidentificaţi72 decompuşichimictoxicicareprovinînapeexclusivcarezultatalactivităţiiînvopsitorii
    • 41 dematerialetextile,dintrecare30nupotfiînlăturaţiprinmetodeleuzuale. Fenolul - poluant al apelor Fenolulesteunuldintrepoluanţiiorganiciaiapelorfoartemultstudiat.Estetoxicchiar şi înconcentraţiifoartescăzute,iarprezenţaacestuiaînapă poateconducelaformareaunorderivaţisubstituiţipeparcursulproceselordedezinfec ţiesauoxidarelacaresuntsupuseapelerespective. Fenolulesteunuldintrecompuşiiorganicicelmaidesutilizaţiînindustria petrochimică, iarcerereapepiaţăpentruacestprodusesteîncontinuă creştere. Înapelerezidualefenolulajungeînurmadeversărilorindustrialecumarfi: activitatea rafinăriilor (6-500 mg/L), extracţia cărbunilor de pământ (28- 39000mg/L),prelucrareacărbunilor(9- 6800mg/L),fabricareaproduselorpetrochimice(2.8- 1220mg/L).Fenolul(şiderivaţiaiacestuia)suntpoluanţiiaflaţiîncantitateaceamaimar eînapelerezidualerezultatedingazeificareacărbunilorşilichefiereaacestora. Poluanţi organici persistenţi : Compuşiorganici,curezistenţăchimicădeosebitdemare,obţinuţiexclusivpecale sintetică,poluanţiiorganicipersistenţi(POP),suntcunoscuţicapotenţialcancerigeni, perturbatorigenetici,sau provocatori de boli. Compuşiorganici,curezistenţăchimicădeosebitdemare,obţinuţiexclusivpecale sintetică,poluanţiiorganicipersistenţi(POP),suntcunoscuţicapotenţialcancerigeni, perturbatorigenetici,sau provocatori de boli. La nivel mondial sunt efectuate numeroase studii asupra emisiilor decompuşiorganicipolicloruraţi,cunoscutăfiindtoxicitateaacestoraşimarea lor stabilitate, deci persistenţă în mediu şi în organismele în care aupătruns.Prezenţaacestorsubstanţeînaerestecauzatădetransferuldelasuprafaţasol ului,undeaufost depozitatepeculturi(capesticide),iarbă, hranăsaudeşeuri.
    • 42 Derivaţiichimicidinaceastăcategoriesuntinhalaţidecătreom,sausuntingurgitaţi direct, sau prin intermediul hranei (carne de vacă, pui, sauproduselactate).Produseleseacumuleazăînlapteledemamă,fiindastfeltransfera tînorganismulbebeluşilor.Produseledincategoriadioxinelorau efectteratogen. În categoriapoluanţilor organici persistenţi sunt cuprinse numeroase substanţe chimice,dar,semenţioneazăceicareaufostdejaintraţisub interdicţiedeproducţie/utilizare în diferite state ale lumii: Aldrin,insecticidpentrugrâu şi bumbac Clordan,insecticidpentruprodusevegetale,citrice,bumbac,cartof DDT,insecticidpentrubumbac Dieldrin,insecticidpentrugrâu şibumbac Endrin,insecticidpentrugrâne Heptaclor,insecticid pentrutermiteşidiferiteinsecte Hexaclorbenzen,fungicidpentrutratareaseminţelor Mirex,insecticidpentruculturiagricole Toxafen, insecticid pentru culturi agricole şipentruanimale PCB(difenilipolicloruraţi),substanţechimicecuutilizareindustrială (fluid pentruschimbdecăldură,transformatoareelectrice,aditivpentru materiale plasticeşi vopsele)  Dioxine,substanţechimiceorgano-clorurate,produseneintenţionat,peparcursul combustiei,înspecialasubstanţelororganice,materialelorplastice  Furani,substanţechimiceproduseneintenţionat,peparcursulcombustiei substanţelor organice. Poluarea de interior : Indiferentdelocaţie,indiferentdeniveluldetraisaudegen,destarede sănătate,fiecareindividpetreceobunăpartedintimpininterior(înmedie,90%). Acolo, expunereala poluanţi adesea neconştientizaţi. Există
    • 43 SURSADE POLUARE POLUANŢIEMIŞI Produse deuzgospodăresc,produse variate din categoria: Vopsele, pete, produse de curăţare, solvenţi, produse de împrospătare a aerului VOC(formaldehidă,benzen,toluen,xylen, hexan), posibil şi alţi VOC, funcţie de produsulutilizat. Particule Mobilier: draperii, mobilă,pereţi,podele carpete,covoare,altetextile,tapiserii Mobiliernou:formaldehidă şi alţiVOC Mobilier vechi: praf, poluanţibiologici praf Prafşimurdărieînlocuinţe,provenită dinexterior Potconţinereziduuri(urme)depesticide, metale,poluanţibiologici Procesede combustie Petrol, gazenaturale,lemn(dinsobe, instalaţii de gătit sau pentru furnizarea agentuluitermic) Boilere Fumde ţigară Dacă nu există un control riguros, instalaţiiledeardereemanamonoxidde carbon, oxizideazot,dioxiddesulf, particule însuspensie, iar uneori chiar şi VOC (formaldehidă,benzen,etc.) În fumuldeţigarăsegăsesccirca4000 substanţe chimice, dintre care60sunt recunoscute ca fiind cancerigene(de exemplu: gudroane, monoxid de carbon, acid cianhidric, formaldehidă, benzen, nitrozamine,nicotină etc.) Riscuribiologice Zoneumede(pivniţe,băi,etc) Umidificatoare şi dezumidificatoare Animale de casă,insecte, rozătoare Aerulexterior Bacterii,VOC,toxine,virusuri Polen,praf Diverseriscuri Vopsele vechi Izolaţiivechi Materialedeconstrucţie Carpete, covoare noi, adezivi Plumb Azbest VOC(inclusiv formaldehidă) VOC Apa Apapotabilăclorinată Cloroformşi alţiVOC poluanţispecificiexclusivmediuluiinterior,dar,datorităventilaţieinaturale sauartificiale,existăschimbdeaercuexteriorul,astfelcăpoluanţispecific exterioruluisevorregăsişiîninterior.ÎntabelulI.5.suntprezentaţisintetic principalii poluanţi şi sursele acestora. Metodei optime de protecţie a atmosferei. Modul de dispersie al poluantilor aerului Modul de dispersie al agentilor poluanti pe calea aerului depinde de factorii meteorologici si de modul de evacuare prin cosurile intreprinderilor.
    • 44 Factorii meteorologici care influenteaza dispersia sunt: Vantul este cel mai important factor care contribuie la dispersarea poluantilor in atmosfera. Difuziunea poluantilor in atmosfera este direct proportionala cu viteza vantului. Vantul uniform si de viteza mica mentine concentratii ridicate de poluanti in stratul de aer in care au ajuns. Cu cat vantul are o viteza mai mare, cu atat volumul de aer in care se disperseaza agentul poluant este mai mare si concentratiile rezultate vor fi mai mici. Vantul este deci un factor pozitiv in lupta contra acumularii de agenti poluanti, dar tot el este vinovat si pentru dispersarea nedorita a agentilor poluanti de pe sol. Turbulenta aerului este un fenomen complex ce rezulta din diferentele de temperatura, miscare si frecare dintre straturile in miscare, a unor portiuni mici ale maselor de aer, care determina o continua stare de agitatie interna. Turbulenta favorizeaza dispersarea transversala fata de directia vantului a agentilor poluanti, ea se afla in legatura directa cu regimul vanturilor. O turbulenta puternica se manifesta prin fluctuatii puternice ale vantului la sol (atat in privinta directiei, cat si a vitezei) care amesteca bine aerul. In cazul unei turbulente medii, caracterizata prin stabilire verticala neutra, fluctuatiilt vantului sunt mai reduse, iar la turbulenta slaba , cu stabilitate verticala, vantul este slab si constant in directie si intensitate. Turbulenta este un factor care favorizeaza difuzia si viteza de formare a amestecurilor de poluanti-aer. Tinândcontdefaptulcăoricemetodădeprotecţieaatmosfereieste costisitoare, definirea şi cuantificarea necesităţiide depoluare este esenţială.Datelenecesarepentruselectareametodeloroptime,eficiente de protecţieaatmosfereisunturmătoarele: 1.Cunoaştereatehnologieiinstalaţiei poluatoare. Sursadepoluaretrebuiefoartebinecunoscutăşidefinitădinpunctde vedere constructiv (înălţimi de coşuri de evacuare, diametrul coşului, număruldecoşuri etc.).Trebuiesccunoscutepuncteledincareprovin emisiiledepoluanţi. 2.Cunoaştereanaturiifizice şi chimice a agenţilornociviemanaţi Proceselefizico-chimicecareseproducîninstalaţiamonitorizată(sursă) trebuiescfoartebinecunoscutepentruaputeadefiniexactnaturachimică (tipuldesubstanţe emise)şicaracteristicilefizico-chimicealepoluanţilor emişi(staredeagregare, densitate,formă,temperatură,presiune,etc.). Acesteinformaţiisuntnecesarepentruarăspundelaîntrebarea:decine(ce)trebuieprot ejatăatmosfera? Acesteinformaţiisepotobţinedinbilanţultehnic(dematerialeşienergie)
    • 45 alinstalaţiei monitorizate. 3.Cunoaştereamoduluideacţiuneapoluantuluiasupramediului,din punctdevederesanitar şieconomic Informaţiilemenţionaterăspundlaîntrebarea:pecinetrebuiesăprotejezi? (populaţie,animale,vegetaţie,construcţii) 4.Cunoaşterea gradului de nocivitate a poluanţilor emişi Aceastainformaţieestenecesarăpentruaevaluagraduldeprotecţienecesar. Informaţiile menţionate răspundlaîntrebarea: câttrebuiesă protejezi? Oprotecţie exageratăimplică costuri suplimentare, reflectate în preţulproduselor,fărăca aportulîn sănătateapopulaţiei, a vegetaţiei şi animalelorsauînprotecţiaconstrucţiilorsăfieesenţial. 5.Cunoaştereasituaţieitopograficeşimeteorologiceaterenului Aceastăinformaţieestenecesarăpentrua poziţionasistemeledeprotecţie îndirecţia în care poluantul ajunge datorită fenomenului de dispersie. De exempluestetotalineficientsăsepoziţionezepanourideprotecţieîndirecţiaopusăfluxul uidepoluant. 6.Cunoaştereacalcululuiînălţimiioptimea coşurilordeevacuare Ţinândcontdefaptulcăuncoşdeevacuareapoluanţilorcâtmaiînaltva îndepărtapoluantuldezonadeactivitateumană,asigurândoatmosferă curată,tendinţanormalăarficeadeconstruireacoşurilorcâtmaiînalte. Totuşi,avândînvedere faptulcăoriceconstrucţiededimensiunimari implicăcosturisuplimentare,seimpuneooptimizareaînălţimiicoşurilor de evacuare. Există mai multe metode de calcul a înălţimii optime a coşurilor.Acesteapornescdelavaloareaconcentraţieidepoluantcarenu trebuie depăşită la sol şi ţin cont de toţi parametrii care influenţează dispersia poluanţilor. 7.Apreciereaposibilităţilordeintroducereincircuitultehnologicainstalaţiilorderecup erareaunorpotenţialipoluanţi Recuperareapoluanţilorscadecosturileglobalealeinvestiţieiîninstalaţiile de depoluareprin utilizarea sau comercializarea poluanţilor ca materii primepentrualteprocesetehnologice. 8.Cunoaşterea gradului de automatizare a instalaţieipoluatoare.
    • 46 Îninstalaţiile automatizate, nu este necesar să se investească pentru eliminarea vicierii locale, deoarece personalul nu este expus acţiunii poluanţilor.Se investeştedoarpentruevitareaevacuăriipoluantuluiîn atmosferă. Procedeelefundamentaledeevitareapoluăriiatmosfericesunt: Diminuareaemisiilornocivelasursă,prinutilizareaunortehnologiiraţionale; Înlocuireamateriilorprimecupotenţialtoxicridicat; Înlocuireaprocedeelortehnicepoluante; Perfecţionarea sau schimbareatehnologiiloractuale; Diluareaemanaţiilorprincoşuri de evacuare foarte înalte; Împrăştiereasurselordeemanaţie; Trebuieevitatăstagnareaaeruluiatmosfericprin:asigurareaventilaţieistrăzilor, curţilor,pasajelorşispaţiilordintreconstrucţii(prinproiectarea urbanisticăoptimă:curţiletrebuiesăaibăminimdouăieşiri,construcţiiletrebuiesc orientate în direcţia vântului sau să facă un unghi mic cuaceasta, spaţiile dintre clădiri trebuie să depăşească lărgimea zoneiturbionareaprimeiconstrucţiisituatepeparcursulaeruluipoluat(de3- 4oriînălţimeaei),zonelesanitaredeprotecţietrebuiesăfieprevăzutecu spaţiiverzi,înzonelesanitarepotficonstruiteclădiriîncareoamenii lucreazăfărăalocui(depozite,anexe,birouri). Controlulgraduluidepoluarealatmosfereiseorganizeazăatâtlasursă (măsurareaemisiilor)câtşiînteritoriu(măsurareaimisiilor).Înorganizareamăsurăril oremisiilorşiimisiilortrebuiesăfieimplicatemaimultesectoare deactivitate,fiecareavândresponsabilităţibinedefinite:sectorulindustrial,sanitar,a gricolşimeteorologic.Sectorulindustrialprecizeazăcaracteristicilesurseiiarcelelalt esectoarestabilescgradulde extindere,mecanismulşi efectelepoluării. Controlul gradului de poluare al atmosferei trebuie să se efectueze continuu, prinprelevaredeprobeatâtdelasursecâtşidinteritoriu. Acestaoferăinformaţiilenecesarepentrualegereatipuluideinstalaţiede depoluareşi totodatămonitorizează eficienţaeiîntimp. Masuri pentru protejarea mediului inconjurator Pentru a proteja apele de poluare se pot lua urmatoarele masuri: - epurarea apelor reziduale; - reutilizarea apei în circuit închis după epurări parţiale sau totale; - renunţarea la fabricarea unor produse toxice (DDT, detergenţi nebiodegradabili etc.);
    • 47 - majorarea suprafeţelor irigate cu apă uzată; - mărirea capacităţii de autoepurare a cursurilor naturale prin: mărirea diluţiei la deversarea efluenţilor în cursurile naturale, mărirea capacităţii de oxigenare naturală a râurilor prin crearea de praguri, cascade etc., reaerarea artificială a cursurilor naturale cu echipamente mecanice plutitoare, amenajarea complexă a cursurilor naturale cu acumulări, derivări, turbinări etc. - construirea de baraje; - construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor, pentru a împiedica vărsarea directă a acestora în apele de suprafaţă; - construcţia de zone de protecţie a apelor; - reducerea cantităţii şi concentraţiei poluanţilor prin folosirea unor tehnologii de fabricaţie care să reducă cantitatea de apă implicată; Printre masurile de prevenire si combatere a poluarii solului se numara: - împădurirea zonelor cu fenomene de eroziune avansată; - colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil colectarea selectiva pe tipuri de deseuri; - indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor colectate, reciclarea, valorificarea sau eliminarea controlata; - colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea si valorificarea deseurilor, sau cand acestea nu mai sunt posibile, eliminarea lor prin depozitarea in rampe ecologice, aplicandu-se principiul celor 3R: recuperare, refolosire, reciclare; - evitarea desecărilor necontrolate care au dus la săturarea solurilor; - folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si silvicultura; - oprirea defrişărilor necontrolate, reducerea păşunatului excesiv; - eliminarea aratului necorespunzător;
    • 48 - supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (de tipul forajelor pentru petrol); - folosirea materialelor biodegradabile şi reciclabile. Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in: - amenajarea cat mai multor spatii verzi; - exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind cele mai putin poluante ; - construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, care, astfel, muta poluarea din localitati in afara acestora - tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiei de poluanti; - asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati in industrie, inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor; - recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ; - amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica; - adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante; - reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii poluantilor; - inlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai putin poluant; BIBLIOGRAFIE 1.http://www.bucurestirecicleaza.ro/informatii-despre-colectarea- selectiva.html#sus; 2.Materiale de curs pregătite de „QuarterMediation” din Olanda. la activitatea de formarecontinuă Comenius „EDUCATION FOR SUSTAINABLE DEVELOPMENT AND ENVIRONMENT PROTECTION AND USING INDOOR AND OUTDOOR ACTIVITIES”-finanț ată de ComisiaEuropeanăprin ANPCDEFP.
    • 49