COLEGIUL ECONOMIC ,,ION GHICA’’

Violenţa

în familie/şcoală

-violenţa verbală
-violenţa fizică

Eleva: Bomboliu Ioana
C...

•

Abuzul verbal sau
violenta verbala este o forma
de comportament abuziv prin
limbaj. Violenta verbala
reprezinta un mo...










Fie ca apare in familie, la scoala sau in grupul de prieteni,
violenta verbala se poate manifesta prin: ame...


Eşti tu cel agresat? Pare greu inceputul, dar este foarte simplu

sa vorbesti cu cineva. Este primul pas. Chiar daca si...




Categoria copiilor abuzati fizic îi
include pe cei care au fost raniti în mod
deliberat, precum si pe cei raniti
dat...









Spaima trece, vânataile dispar, iar oasele se sudeaza cu toate acestea copilul traieste mai
departe în incer...
"Atata timp cat oamenii vor
folosi violenta pentru a
combate violenta, aceasta va
exista intotdeauna printre
noi."
Să luăm aminte...


Clara este o fată frumoasă, cu părul negru ca abanosul şi ochii negri
ca murele. Ea este din oraşul X...
Tragem un semnal de alarmă şi
spunem : “STOP VIOLENŢEI!”
Tragem un semnal de alarmă şi
spunem : “STOP VIOLENŢEI!”
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Bomboloiu ioana ix e violenta in familie,scoala

248

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
248
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Bomboloiu ioana ix e violenta in familie,scoala

  1. 1. COLEGIUL ECONOMIC ,,ION GHICA’’ Violenţa în familie/şcoală -violenţa verbală -violenţa fizică Eleva: Bomboliu Ioana Clasa: a IX-a E Prof. coord. Anghel Gheorghita TARGOVISTE
  2. 2.  • Abuzul verbal sau violenta verbala este o forma de comportament abuziv prin limbaj. Violenta verbala reprezinta un model de comportament care poate afecta serios dezvoltarea emotionala sanatoasa a unei persoane. S-a demonstrat ca si o expunere singulara la un astfel de comportament poate fi suficienta pentru a afecta increderea in sine si starea fizica si emotionala a unei persoane.  Violenta verbala este definita ca o forma de manifestare emotionala prin care cel ce abuzeaza doreste sa controleze o persoana.
  3. 3.      Fie ca apare in familie, la scoala sau in grupul de prieteni, violenta verbala se poate manifesta prin: amenintari sau intimidari, critica neconstructiva, porecle jignitoare, tipete, invinuiri si reprosuri repetate, manipulare emotionala, atitudini descurajatoare, farse repetate, diminuarea meritelor persoanei respective sau transmiterea ideii ca victima nu valoreaza nimic fara agresor. Un copil care a fost victima a violentei verbale poate prelua cu usurinta aceasta modalitate de exprimare in relatie cu alti copii sau cu alte persoane adulte, atunci cand va creste. Cel mai des intalnit comportament de abuz verbal este tipatul la copii si folosirea unor expresii precum “Nu ti-e rusine?”, “Mi-e rusine cu tine”, “Tu chiar nu intelegi?”,  “Nu poti sa faci nimic ca lumea?” si altele de acest gen. Copii vor incepe sa creada lucruri precum “nimeni nu ma place”, “nu sunt bun de nimic”, “intotdeauna fac prosti”, ceea ce ii va impinge spre izolare sau chiar depresie. Principalul efect al violentei verbale este o intarziere a dezvoltarii. Se poate observa scaderea ritmului normal de dezvoltare fizica, sociala, emotionala si educationala. Copii pot intampina probleme in a-si face prieteni, pot ramane in urma cu nivelul de studii. Pe termen lung, pot deveni la randul abuzivi, pot dezvolta anxietati si depresii. Copiii nu stiu de multe ori ce sau pentru ce fac anumite lucruri, insa parintii ar trebui sa stie mai bine sa nu aiba astfel de manifestari in prezenta copiilor chiar daca uneori devin suparati si frustrati din cauza copiilor.
  4. 4.  Eşti tu cel agresat? Pare greu inceputul, dar este foarte simplu sa vorbesti cu cineva. Este primul pas. Chiar daca situatia ti se pare fara iesire, mai cere o parere. Vei vedea ca lucrurile nu stau chiar asa. Se intampla frecvent astfel de lucruri? Ai ajuns sa traiesti inconjurat de ele? Nu esti obligat sa accepti. Normalitatea nu este asta. Spune-i parintelui ce s-a intamplat, vorbeste cu profesorul, sau cu prietenul unde cineva te asculta. In orice caz, nu ascunde ce se intampla. Rezolvarea este de cele mai multe ori extrem de simpla si la indemana, dar trebuie intai sa vorbesti.  Esti tu cel agresiv? Atunci probabil stii deja ca nu rezolvi nimic si ca asa nu te vei simti deloc mai bine, ba din contra. Te poti impune altfel, ai atatea alte moduri de a impresiona. Este usor sa fii violent, sa-i faci un rau altuia, sa observi si sa scoti in evidenta defectele colegilor, dar astfel vrei sa fii mai special? Mult mai greu si mai frumos este sa fii prieten cu toti, sa fii placut si admirat de toata lumea. Incearca sa faci asta si vei fi cu adevarat special. "Violenta este arma celor slabi."
  5. 5.   Categoria copiilor abuzati fizic îi include pe cei care au fost raniti în mod deliberat, precum si pe cei raniti datorita insuficientei supravegheri. Semnele uzuale ale violentei fizice sunt contuziile ce pot aparea de ciupituri, lovituri, trântiri ale copilului si arsurile ce provin adesea de la tigari, încalzitoare electrice sau fierul de calcat. Exemple de contuzii putem gasi pe spatele sau pe fundul copilului, lasate de palme sau obiecte, urme de degete pe obraji, pe picioare sau brate, de la ciupituri precum si ochi vineti ca urmare a loviturilor primite. Pe lânga aceste rani, care arata folosirea unor obiecte sau a mâinilor, pot exista alte contuzii care nu arata diferit de cele pe care copii le fac adesea la joaca. Localizarea ranii, vârsta copilului si explicatia felului în care acestea au aparut, pot indica totusi violenta.
  6. 6.      Spaima trece, vânataile dispar, iar oasele se sudeaza cu toate acestea copilul traieste mai departe în incertitudinea si anxietatea unei noi violente din partea parintilor sau a celor care îl îngrijesc. Neîncrederea, atmosfera emotionala din casa si atitudinile parintilor sunt înca prezente, iar toate acestea îl duc pe copilul abuzat fizic într-o stare confuza. Copilul învata sa se perceapa ca un "copil rau" care nu merita dragoste si îngrijire, asteptându-se astfel sa fie respins iar pentru a nu risca o noua respingere, va încerca sa se apere folosindu-si toate eforturile pentru a evita stârnirea furiei celor mari. Astfel copilul traieste zilnic în aceasta situatie groteasca, la nivele diferite de constientizare. De la o zi la alta copilul se obisnuieste cu faptul ca adultul îl abuzeaza si îl neglijeaza. Vatamarea fizica chiar daca este vorba de una serioasa este doar temporara însa spaima si climatul emotional sunt patrunzatoare si de durata. Clausen si Crittenden considera ca violenta (abuzul) emotional este prezent în aproape toate cazurile de violenta fizica si ca abuzul emotional este cel care a cauzat cele mai mari daune dezvoltarii copilului. Consecinta abuzului fizic depinde de anumite elemente de sansa , cum ar fi cazul în care un copil mic cade pe cimentul unei încaperi de baie în comparatie cu cel care cade pe covor. Exista tendinta de a ne concentra atentia mai mult asupra vatamarii în sine si mai putin asupra situatiei în care aceasta avut loc, ceea ce ne departeaza de o evaluare clare a situatiei familiale în momentul aparitiei ranii.
  7. 7. "Atata timp cat oamenii vor folosi violenta pentru a combate violenta, aceasta va exista intotdeauna printre noi."
  8. 8. Să luăm aminte...  Clara este o fată frumoasă, cu părul negru ca abanosul şi ochii negri ca murele. Ea este din oraşul X.  De câteva luni, este singură într-un oraş mare şi aglomerat: Bucureşti. A fugit de acasă, are 20 de ani şi se luptă să trăiască pe cont propriu. Fără părinţi, fără alte probleme. Cu o maturitate înainte de vreme, ea ne spune povestea vieţii ei: ”Tata avea obiceiul să mă bată, să mă ţină închisă în casă şi să controleze totul. Aşa că, într-o zi am hotărât că este de ajuns. Am fugit. Am evadat.  M-am salvat”. Plecată departe, este nevoită să se lovească de o realitate crudă şi anume că: ”Preţul libertăţii îl plătesc arzând în iad. Cel puţin ultimele două luni au fost infernale. Şi încă presimt că nu s-au sfârşit…” Mama ei? Ea nu a îndrăznit să intervină. Doar a păstrat codul dureros al tăcerii, privind cum fiica ei se zbate între agonie şi deznădejde. ”Mă bătea şi când eram mai mică. Singura diferenţă de atunci şi de acum, este că atunci îmi aducea şi o ciocolată o dată cu bătaia, în loc de scuză” spune Clara amintindu-şi de vremurile când eram mai mici. Încă de pe când era copil şi până acum, a păstrat şi ea codul dureros al tăcerii, la fel ca şi mama ei. Dar, a ajuns. A deschis ochii şi a îndrăznit să spună NU. Cu inima cât un purice, am întrebat-o dacă a fost abuzată şi sexual. Răspunsul ei a venit rapid: ”Nu. Ar fi fost culmea. Deşi, avea momente când mă atingea indiscret. Foarte dese momentele…dar mai departe nu a mers”. Am răsuflat uşurată.Dacă au încercat să o aducă înapoi acasă? ”M-au ameninţat că sună la poliţie şi că mă acuză de părăsire de domiciliu şi furt…” În ciuda atâtor obstacole şi a maturizării înainte de vreme, cu o uşoară frică de necunoscut, se încurajează singură: ”O să fie bine într-un final. Ştiu asta. Doar că, de asemenea, mai ştiu şi că trebuie să lupt din greu.” Ea a fost un copil abuzat şi a îndrăznit ca la un moment dat să spună NU. Dar oare câţi dintre sutele sau miile de fiinţe abuzate îndrăznesc să protesteze? Nu fi indiferent la ce se întâmplă în jurul tău…
  9. 9. Tragem un semnal de alarmă şi spunem : “STOP VIOLENŢEI!”
  10. 10. Tragem un semnal de alarmă şi spunem : “STOP VIOLENŢEI!”
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×