Jurnal CDIMM                   Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş                                      ...
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 9/2011                                                         ...
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 9/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisi...
moderne	(82%) şi	posibilităţile	de	trecere	la	studii	                      - Mai puţin de jumătate (48%) dintre toţi parti...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Jurnal cdimm nr.9_2011-ed maramures

262

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
262
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Jurnal cdimm nr.9_2011-ed maramures

  1. 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVII, Nr. 9/ Septembrie 2011 EUROPA TREBUIE SĂ RENASCĂ În discursul anual privind starea Uniunii, susţi- nut în faţa Parlamentului European, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso a prezen- tat starea de fapt şi strategia necesară pentru a stimula creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. „Ne confruntăm astăzi cu o situaţie foarte difici- lă - aş spune chiar cu cea mai mare provocare cu care s-a confruntat Uniunea în întreaga sa istorie”, a declarat preşedintele CE, făcând referire la criza economică care persistă. Uniunea Europeană trebuie să se reinventeze, 2014-2020, buget orientat către investiţii care să iar aceasta înseamnă: stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri • să devenim mai competitivi, de muncă. • să cheltuim doar atât cât ne permitem, • prevenirea evaziunii fiscale – impozitând venitu- • să eliminăm comportamentele iresponsabile rile obţinute din economii şi permiţându-i Comisiei să de pe pieţele financiare, negocieze acorduri fiscale cu alte ţări, în numele UE. • să reechilibrăm economia şi să facem faţă • consolidarea uniunii economice – printre altele, presiunii globalizării. prin înlăturarea barierelor administrative şi juridi- ce care aduc prejudicii sectorului serviciilor. Pachetul de reforme propus de Comisie trebuie aplicat, dacă dorim să generăm creştere economi- • investiţii mai substanţiale în cercetare, inovare, că şi noi locuri de muncă. educaţie şi eficientizarea utilizării resurselor – pro- punerile detaliate trebuie adoptate rapid. Pachetul include: • interconectarea reţelelor energetice, digitale şi • continuarea măsurilor de sprijinire a Greciei – ţă- de transport ale Europei. rile din zona euro s-au angajat să sprijine Grecia, • reducerea şomajului în rândul tinerilor – între- dacă aceasta implementează cu succes programul prinderile sunt încurajate să le ofere tinerilor posi- de reformă. bilitatea de a efectua stagii. • un nou sistem de reglementare financiară – • anumite programe europene trebuie să se de unele propuneri în domeniu au fost adoptate, în ruleze în ritm mai accelerat. timp ce altele se află încă în discuţie. Este vorba, de exemplu, de noile norme privind instrumentele În curând, Comisia va prezenta propuneri pri- derivate, vânzarea în lipsă, swap-urile pe risc de vind obligaţiunile UE pentru proiecte, menite să credit (CDS) şi remunerarea corectă a bancherilor. contribuie la viitoarele investiţii în proiecte de in- • taxarea tranzacţiilor financiare – ar permite frastructură în toată Europa. instituţiilor financiare să returneze societăţii o par- te din beneficii. Taxa ar urma să contribuie la fi- Mai multe informații: http://ec.europa.eu/ nanţarea bugetului propus de UE pentru perioada news/eu_explained/110928_ro.htmFUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  2. 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 9/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Taxa pe tranzacţiile financiare: o contribuţie echitabilă din partea sectorului financiar Comisia a prezentat o propunere de taxă pe tranzacţiile financiare, aplicabilă în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Taxa ar urma să se aplice tuturor tranzacţiilor cu instrumente financiare care au loc între instituţii financiare, atunci când cel puţin una dintre părţile tranzacţiei este situată în UE. Ar urma să se aplice o taxă de 0,1% în cazul acțiunilor şi al obligațiu- nilor şi o taxă de 0,01% în cazul contractelor de instrumente financiare derivate. Prin această măsură, s-ar putea colecta anual aproximativ 57 miliarde EUR. Comisia a propus ca taxa să intre în vigoare începând de la 1 ianuarie 2014. Veniturile generate de taxă ar fi împărţite În plus, sectorul financiar este subimpozitat în între UE şi statele membre. O parte din aces- comparaţie cu alte sectoare. Prin această propu- tea ar fi utilizate ca o resursă proprie a UE, nere s-ar genera importante venituri fiscale supli- ceea ce ar permite reducerea contribuţiilor mentare, cu care sectorul financiar să contribuie la naţionale. finanţele publice. Statele membre pot decide să-şi crească veniturile din taxă impozitând tranzacţiile fi- - În al doilea rând, un cadru coordonat la nivelul nanciare cu o cotă mai mare. UE ar contribui la consolidarea pieţei unice a UE. Astăzi, în 10 state membre se aplică o formă de Taxa pe tranzacţiile financiare vizează 85% din taxă pe tranzacţiile financiare. tranzacţiile financiare care au loc între instituţii fi- Prin această propunere, s-ar introduce noi cote nanciare. minime ale taxei şi s-ar armoniza diversele taxe pe tranzacţiile financiare existente în UE. Taxa nu s-ar aplica cetăţenilor şi societăţi- Aceste măsuri vor contribui la reducerea denatu- lor comerciale. rărilor concurenţei de pe piaţa unică, vor descuraja Ipotecile imobiliare, împrumuturile banca- tranzacţiile riscante şi vor completa măsurile de re- re, contractele de asigurări şi alte activităţi glementare vizând evitarea unor viitoare crize. financiare obişnuite desfăşurate de persoane Taxa pe tranzacţiile financiare la nivelul UE ar fizice sau întreprinderi mici nu intră în sfera consolida poziţia UE de susţinere a unor reguli co- de aplicare a propunerii. mune pentru introducerea unei astfel de taxe la nivel global, în special prin G20. 2 motive au stat la baza propunerii Comisi- ei de instituire a unei noi taxe pe tranzacţiile Context financiare: Ca urmare a crizei, datoria publică la nivelul ce- - În primul rând, pentru ca sectorul financiar lor 27 de state membre UE, care reprezenta mai să aibă o contribuţie echitabilă într-un moment în puţin de 60% din PIB în 2007, a crescut la 80% în care statele membre sunt obligate la măsuri de anii următori. consolidare fiscală. Sectorul financiar a primit un sprijin financiar Sectorul financiar a avut un rol în apariţia crizei substanţial din partea guvernelor. Statele membre economice. Guvernele şi cetăţenii europeni în an- au alocat 4 600 miliarde EUR pentru planurile de samblu au suportat costul vastelor planuri de sal- salvare a sectorului financiar în timpul crizei. În vare vizând sectorul financiar, finanţate din taxele plus, sectorul financiar a beneficiat de taxe scăzu- plătite de contribuabili. te în ultimii ani.Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  3. 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 9/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Sectorul financiar se bucură de un avantaj fiscal Etapele următoare de aproximativ 18 miliarde EUR pe an ca urmare a Propunerea va fi discutată de toate statele scutirii de la TVA a serviciilor financiare. membre în Consiliul de Miniştri al UE, iar Comisia o va prezenta în cadrul summitului G20 din noiem- Prin introducerea unei noi taxe pe sectorul fi- brie 2011. nanciar, instituţiile financiare ar participa la acope- rirea costului redresării economice şi s-ar descura- Mai multe informații: http://ec.europa.eu/ro- ja tranzacţiile riscante şi neproductive. mania/news/280911_tranzactii_financiare_ro.htm ŞTIRI EUROPENE • Mediu: Comisia solicită Belgiei şi României România a informat Comisia că urmează să se să se conformeze dispoziţiilor Directivei- conformeze până în aprilie 2011. cadru a UE privind deşeurile Unele regiuni din Belgia au preconizat că se vor Comisia Europeană ia măsuri împotriva Belgiei conforma abia în noiembrie 2011 (Flandra şi Valo- şi României, care nu au respectat termenul-limi- nia) şi în ianuarie 2012 (Bruxelles-Capitală). tă, şi anume 2010, stabilit pentru transpunerea în Deoarece legislaţia necesară nu a fost încă legislaţia naţională a Directivei-cadru a UE privind adoptată în niciunul dintre cele două state mem- deşeurile. bre, Comisia a decis să trimită un aviz motivat. La recomandarea comisarului european pentru mediu, Janez Potočnik, Comisia trimite acestor Mai multe detalii privind politica UE în do- state membre un aviz motivat, solicitându-le să se meniul deşeurilor: http://ec.europa.eu/environ- conformeze în termen de două luni. În caz contrar, ment/waste/index.htm Comisia poate să defere cazurile Curţii de Justiţie a UE şi să solicite sancţiuni financiare imediate. • Sondajul Eurobarometru privind „Atitudi- Drectiva-cadru a UE privind deşeurile (Directiva nea faţă de educaţie şi formare profesio- 2008/98/CE) instituie cadrul juridic pentru trata- nală” rea deşeurilor în UE şi introduce principii de gesti- Sondajul a fost realizat prin intermediul unor onare a deşeurilor, cum ar fi principiul „poluatorul interviuri directe cu 26.840 de cetăţeni ai UE din plăteşte”, stabilind o ierarhie obligatorie în materie toate cele 27 de state membre, între 4 şi 19 iunie de gestionare a deşeurilor. 2011. Astfel, statele membre trebuie să acorde prio- ritate prevenirii, apoi reutilizării, reciclării şi altor Principalele constatări sunt următoarele: operaţiuni de valorificare, eliminarea reprezentând ◊ Imagine pozitivă a educaţiei şi formării opţiunea cea mai puţin dezirabilă. profesionale legată de calitate - 75% dintre respondenţi au considerat că edu- Statele membre aveau obligaţia ca, până la 12 caţia şi formarea profesio- decembrie 2010, să asigure intrarea în vigoare a nală oferă învăţământ de actelor cu putere de lege şi a actelor administrati- înaltă calitate. ve necesare pentru a se conforma directivei. - Alte motive pentru o Întrucât Belgia şi România nu au notificat la imagine generală poziti- timp Comisiei toate măsurile de implementare, vă: profesorii şi formatorii aceasta le-a trimis o scrisoare de punere în întâr- foarte competenţi (76%), ziere. accesul la echipamente Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  4. 4. moderne (82%) şi posibilităţile de trecere la studii - Mai puţin de jumătate (48%) dintre toţi parti-universitare (68%). cipanţii cred că educaţia şi formarea profesională Cu toate acestea, o treime din respondenţi afir- încurajează atitudinile ecologice, în timp ce 30%mă că există posibilităţi de îmbunătăţire a trans- afirmă contrariul.miterii de aptitudini şi competenţe transversale, O mare majoritate susţin că educaţia şi forma-precum comunicarea sau munca în echipă (34% rea profesională contribuie în mod pozitiv la dez-au considerat că nu se predau aceste tipuri de voltarea economiei (83%) şi că joacă un rol în re-competenţe). ducerea şomajului (76%). ◊ Perspective solide de ocupare a unui ◊ Necesitatea unor îmbunătățiri în servi- loc de muncă ciile de orientare - 82% afirmă că educaţia şi formarea profesi- - 41% dintre respondenţii în vârstă de 15-24onală asigură competenţele căutate de către an- de ani ar recomanda mai curând învăţământul ge-gajatori. neral secundar sau superior ca opţiune preferabilă - Cei mai mulţi sunt de acord că educaţia şi pentru tineri, faţă de 27% care ar recomanda edu-formarea profesională deschid uşa către profesiu- caţia şi formarea profesională.nile solicitate pe piaţa muncii (73%) şi bine plătite - Mai puţin de jumătate dintre toţi respondenţii(55%). cu vârste între 25 şi 39 de ani şi între 40 şi 54 de - Majoritatea respondenţilor (56%) cred că ti- ani sunt de acord cu faptul că tinerii primesc sufi-nerii care au beneficiat de educaţie şi formare pro- cientă orientare profesională.fesională au mai multe şanse să găsească un loc Conform sondajului, familiile reprezintă în con-de muncă după încheierea studiilor decât cei cu tinuare principala sursă de informaţii pentru tineri calificări din învăţământul secundar sau superior. atunci când fac alegeri educaţionale (47% dintre tinerii între 15 şi 24 de ani afirmă că şi-au consul- ◊ Necesitatea de a îmbunătăți mobilita- tat familiile). tea pentru formare şi muncă La fel, situaţia educaţională a părinţilor repre- - 43% sunt de acord că educaţia şi formarea zintă un factor important în alegerea copiilor lor:profesională din ţara lor oferă studenţilor şi stagi- aproape două treimi dintre persoanele ale cărorarilor să realizeze o parte din formarea lor în stră- părinţi au absolvit o formă de educaţie şi formareinătate, iar 35% nu cred acest lucru. profesională merg pe urmele acestora. - 49% consideră că este uşor pentru persoa- Internetul şi reţele sociale online au o influenţă nele care au beneficiat de educaţie sau formare din ce în ce mai mare, cu 43% dintre respondenţiiprofesională să îşi exercite profesia într-un alt stat între 15 şi 24 de ani care afirmă că au consultatmembru (32% afirmă că este dificil). aceste canale de informare. De asemenea, şcolile joacă un rol important în orientare şi în furnizarea ◊ Impactul economic şi social, provocări de informaţii. pentru antreprenoriat şi sprijin pentru dezvoltarea durabilă Raportul complet al Eurobarometrului, re- - Aproximativ 50% dintre respondenţi conside- zumatul şi constatările sondajului pentru fi-ră că educaţia şi formarea profesională nu stimu- ecare țară: http://ec.europa.eu/public_opinion/lează crearea de întreprinderi mici, în timp ce 36% archives/eb_special_379_360_en.htm#369cred că da. Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet: http://europedirect.cdimm.org/ Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007

×