Your SlideShare is downloading. ×
Jurnal cdimm nr.5 Mai Europe Direct Maramures
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Jurnal cdimm nr.5 Mai Europe Direct Maramures

488
views

Published on

Published in: News & Politics, Business

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
488
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVI, Nr. 5/ Mai 2010 SăptăMâNA europeANă A IMM-urIlor Lansată în 2009, Săptă- Aceste evenimente ar mâna europeană a IMM-uri- trebui să fie o ocazie pentru lor este coordonată de către IMM-urile existente de a-şi Direcţia Generală Întreprin- împărtăşi experienţele şi de deri şi Industrie a Comisiei a-şi dezvolta afacerile. Europene drept una dintre Evenimentele organizate măsurile care implementează includ, printre altele, zilele por- Principiul 1 din Actul privind ţilor deschise la o serie de în- Întreprinderile Mici pentru Europa, care stipulează treprinderi, o oportunitate pentru întreprinzători de a se că „UE şi statele membre trebuie să creeze un me- familiariza cu unele dintre provocări şi de a cunoaşte sa- diu în cadrul căruia întreprinzătorii şi afacerile de tisfacţia pe care o aduce administrarea propriei afaceri. familie să poată prospera şi în care antreprenoria- Aproximativ 99% din întreprinderile europene sunt tul să fie răsplătit”. IMM-uri, care au sub 250 de angajaţi. Acestea repre- zintă principalul angajator din UE şi, în acelaşi timp, Săptămâna europeană a IMM-urilor 2010, sunt o sursă majoră de noi locuri de muncă - întreprin- care se desfăşoară între 25 mai – 1 iunie, are derile mici deţin cheia redresării economiei europene. drept scop: Cu prilejul Săptămânii europene a IMM-urilor, Co- - să furnizeze informaţii despre ceea ce autori- misia Europeană a pregătit broşura: Secretul suc- tăţile UE, naţionale, regionale şi locale oferă drept cesului 2010: Multiplele aspecte ale antrepre- suport pentru micro-întreprinderi şi întreprinderile noriatului european. mici şi mijlocii; Antonio tajani - Vicepreşedinte al Comisiei - să promoveze antreprenoriatul astfel încât europene însărcinat cu industria şi cu antre- mai multe persoane, şi în special cele tinere, să ia prenoriatul, a declarat: „Cele 36 de portrete de în considerare în mod serios antreprenoriatul ca o mici întreprinzători prezentate în această publicaţie opţiune de carieră; ne arată diferitele parcursuri străbătute de femei şi - să recunoască contribuţia întreprinzătorilor la bărbaţi din 36 de ţări europene pentru înfiinţarea bunăstarea, locurile de muncă, inovaţia şi competi- propriilor lor întreprinderi, precum şi varietatea largă tivitatea din Europa. a ideilor din spatele acestor afaceri. Pentru a rămâne competitivă, Europa trebuie să-şi mobilizeze întregul Săptămâna europeană a IMM-urilor 2010 este o potenţial uman disponibil şi să stimuleze spiritul în- campanie pan-europeană care are loc în 37 de ţări treprinzător în societăţile noastre. Prezenta broşură, participante, care este totuşi total descentralizată propusă în cadrul iniţiativei „Săptămâna europeană pentru ca evenimentele şi activităţile să aibă loc cât a IMM-urilor 2010”, reprezintă o ocazie ideală pen- mai aproape posibil de întreprinzătorii existenţi şi de tru aceasta. Cele 36 de portrete ne dovedesc că toţi cei potenţiali. putem reuşi cu ajutorul unor stiluri şi aptitudini foarte diferite!” Evenimentele vor fi organizate la nivel naţional, Mai multe informaţii: regional sau local de către diverse organizaţii, de în- http://ec.europa.eu/enterprise/policies/entrepre- treprinderi, de organismele abilitate să acorde spri- neurship/sme-week/index_ro.htm jin, precum şi de autorităţile naţionale, regionale şi locale din ţările participante. Margareta CăpÎlNeAN Coordonator Centrul europe Direct Maramureş FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  • 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 5/2010 Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România regIuNIle, ÎN luMINA reFleCtoArelor Lansate în 2008, premiile RegioStars recom- situează sub 90 % din media europeană (în speci- pensează cele mai bune proiecte finanţate de po- al ultimele ţările care au aderat la UE). Prin acest litica regională a Uniunii Europene, care vizează fond se finanţează proiecte din domeniul transpor- reducerea diferenţelor de dezvoltare în teritoriu. tului sau mediului. Toate regiunile europene sunt invitate să înscrie pro- Fondul social european finanţează forma- iecte cofinanţate din Fondul european de dezvoltare, rea profesională, asistenţa pentru ocuparea forţei Fondul social european sau Fondul de coeziune. de muncă şi inserţia profesională. Datorită aces- Anul acesta au intrat în competiţie 87 de proiecte. tui fond s-a putut concretiza o inţiativă lituaniană Un institut suedez care oferă microfinanţare fe- privind formarea adulţilor în domeniul informaticii, meilor imigrante care doresc să îşi lanseze propria recompensată cu unul dintre premiile RegioStars. afacere şi un proiect german de telemedicină se Ultimul instrument, Fondul european de dez- numără printre cele şase iniţiative câştigătoare ale voltare regională (FEDER), finanţează, printre ediţiei din 2010 a concursului RegioStars. Trofeul de altele, infrastructura de transport, IMM-urile, cer- cristal le-a fost înmânat laureaţilor de către Johannes cetarea, educaţia şi cultura. Pe lista iniţiativelor Hahn, comisar european pentru politică regională. câştigătoare se află şi un proiect belgian vizând re- conversia unui sit minier, care a primit 3,2 milioane Între 2007 şi 2013, UE alocă 308 miliarde de de euro prin intermediul FEDER. euro politicii regionale, care devine astfel al doilea Recompensând cele mai bune proiecte regionale, domeniu cu cele mai mari cheltuieli, după politica concursul RegioStars îşi propune să determine şi agricolă comună. Deşi cea mai mare parte din alte regiuni să lanseze iniţiative inovatoare cu aju- sumă (peste 80%) este destinată regiunilor care torul fondurilor europene. Candidaţii pentru ediţia se confruntă cu cele mai mari dificultăţi, de ajutor din 2011 se pot înscrie deja la concurs - data limită: european pot beneficia toate regiunile care îşi pro- 16 iulie 2010. pun să devină mai competitive şi mai atractive. Detalii despre Premiile RegioStars: Ajutorul este alocat prin intermediul a trei in- http://ec.europa.eu/regional_policy/coope- strumente specifice. Fondul de coeziune ajută ration/interregional/ecochange/regiostars_ statele membre al căror PIB pe cap de locuitor se en.cfm?nmenu=4#intro AgeNDA DIgItAlă A ue Tehnologiile comunicaţiilor şi multimedia Tehnologiile informaţiei şi telecomunicaţiilor Planul de acţiune al Comisiei susţine utilizarea sunt elemente-cheie ale strategiei UE privind sus- într-o mai mare măsură a tehnologiilor informaţiei ţinerea creşterii economice, combaterea schimbă- în toate sectoarele societăţii. Sunt identificate şap- rilor climatice şi abordarea problemei îmbătrânirii te obiective, începând cu eliminarea obstacolelor populaţiei. care stau în calea derulării de activităţi economice Comisia Europeană a prezentat un plan de acţi- peste graniţele naţionale. une pe cinci ani în sectorul telecomunicaţiilor, me- Pentru a ameliora accesul la conţinutul on-line nit să impulsioneze potenţialul digital al Europei. legal, Comisia intenţionează să simplifice sistemul Cifrele vorbesc de la sine: de gestionare a drepturilor de autor şi procedurile - Aproximativ 30% din cetăţenii UE nu au utilizat transfrontaliere de acordare a licenţelor. Alte mă- niciodată internetul, în ciuda faptului că, în prezent, suri vizează facilitarea operaţiunilor de plată electro- comerţul şi serviciile sunt din ce în ce mai accesibile nică şi simplificarea sistemului de facturare on-line. on-line. În SUA, valoarea investiţiilor în domeniul De asemenea, se doreşte intoducerea mai ra- TIC este de două ori mai mare decât în UE. pidă şi pe scară largă a tehnologiei de internet de - Doar 1% dintre cetăţenii europeni beneficiază de mare viteză. Comisia doreşte să adopte măsuri o de o conexiune internet de mare viteză prin fibră care să atragă investiţiile în reţelele de bandă largă optică, în timp ce în Japonia şi în Coreea de Sud, şi de fibră optică. acest procent se ridică la 12% şi respectiv 15%. Continuare în pagina 3 Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  • 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 5/2010 Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Mulţi europeni ezită să utilizeze noile tehnologii, De asemenea, planul Comisiei încurajează o din motive care ţin de respectarea vieţii private. În utilizare mai creativă a soluţiilor IT pentru aborda- acest sens, Comisia doreşte să introducă reguli mai rea unor probleme precum schimbările climatice şi stricte privind protecţia datelor personale. În viitor, îmbătrânirea populaţiei. Telemedicina şi iluminatul operatorii de internet ar putea fi obligaţi să infor- eficient din punct de vedere energetic sunt date meze utilizatorii cu privire la eventualele probleme drept exemplu. De asemenea, se prevede intro- de securitate care ar putea avea impact asupra da- ducerea unei tehnologii care să permită accesarea telor lor personale. on-line a fişelor medicale. ŞtIrI europeNe ◊ principiul „poluatorul plăteşte”, aplicat ◊ ue adoptă noi măsuri pentru îmbunătă- băncilor ţirea condiţiilor de locuit ale comunităţii rome Comisia pro- Parlamentul European şi-a dat acordul pentru o pune instituirea propunere a Comisiei Europene care face posibilă unei taxe în sec- utilizarea fondurilor regionale europene pentru îm- torul bancar care bunătăţirea locuinţelor pentru comunităţile margi- să acopere costul nalizate. Această măsură, convenită în prealabil de lichidării băncilor statele membre, va fi deosebit de bine primită de falimentare. populaţia romă, estimată la aproximativ 10-12 mi- Planul propune lioane de persoane în Europa, care trăiesc adesea ca guvernele să în condiţii extreme de sărăcie şi de segregare. utilizeze veniturile Legislaţia privind fondurile structurale a fost obţinute în urma anterior foarte restrictivă în materie de investiţii colectării acestor în locuinţe, eligibilitatea fiind limitată la cele două- taxe impuse băn- sprezece noi state membre ale UE (excepţii recente cilor pentru a crea fonduri care să funcţioneze con- au fost introduse pentru măsurile privind eficienţa form unor reguli comune. Aceste fonduri ar putea energetică şi energia regenerabilă) şi la renovarea fi folosite pentru a soluţiona falimentele bancare, locuinţelor colective existente în zonele urbane. în mod organizat. Însă, majoritatea populaţiei rome locuieşte în zone Banii ar putea acoperi costurile presupuse de rurale segregate şi în locuinţe unifamiliale. taxele juridice, operaţiunile temporare, cumpăra- Măsurile nou adoptate vor extinde utilizarea rea şi gestionarea activelor toxice etc. Reprezen- Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) tând o sursă imediată de lichidităţi, aceste fonduri pentru a include intervenţiile în materie de locuinţe pentru soluţionarea crizelor bancare ar contribui la în favoarea comunităţilor marginalizate din toate controlarea crizelor şi ar preveni vânzarea în regim statele membre. Modificarea se adresează explicit, de urgenţă a activelor. dar nu exclusiv, populaţiei rome şi vizează înlocui- Câteva ţări, printre care se numără Germania şi rea locuinţelor existente, precum şi construirea de Suedia, au introdus sau analizează posibilitatea de noi locuinţe atât în zonele rurale, cât şi urbane. a introduce taxe impuse băncilor. Nu s-a ajuns însă Finanţarea prin FEDER nu se va aplica proprie- la un consens în ceea ce priveşte cuantumul taxei tăţii private, ci numai proiectelor implementate de sau modul de folosire a fondurilor. autorităţile publice. Fondurile structurale europene cofinanţează Unele ţări doresc să utilizeze fondurile pentru deja o serie de proiecte adresate comunităţii rome, a contracara alte crize bancare sau pentru a com- cum ar fi educaţia pentru preşcolari, ocuparea for- pensa pierderile cauzate de criza actuală, în timp ţei de muncă, microfinanţarea şi egalitatea de şan- ce alte state văd acest instrument drept o modali- se (în special, egalitatea de şanse între femei şi tate de a-şi reduce deficitul. bărbaţi). Spre exemplu, prin investiţiile UE (1,11 milioa- Mai multe informaţii: ne de euro) se va realiza un nou proiect de re- http://ec.europa.eu/news/economy/100526_ generare urbană, într-unul din cele mai mari car- ro.htm tiere de romi din Ungaria, în oraşul Nyiregyhaza. Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  • 4. Şcoala segregată va fi desfiinţată, urmând ca dru- O noutate pe care o aduce propunerea Comisiei murile, terenurile de joacă şi serviciile pentru îngri- Europene este aceea că stagiile de ucenicie pentru jirea copiilor să fie reînnoite. tineri, cursurile de formare profesională şi proiec- tele pentru lucrări publice, care în mod normal s-ar Pe lângă finanţarea disponibilă prin programele fi încadrat doar pentru finanţare naţională, vor fi de politică regională, Parlamentul European a alo- acum eligibile pentru finanţare european. cat 5 milioane de euro Comisiei Europene pentru un proiect pilot privind incluziunea romilor, care Modificările aduse Regulamentului 1083/2006 cuprinde trei aspecte: educaţie preşcolară, microfi- au în vedere inclusiv flexibilizarea regulii de dez- nanţare şi sensibilizare. Proiectul se implementează angajare automată (obligaţia statelor membre de pe parcursul lui 2010 şi se adresează în principal a restitui sumele necheltuite). În prezent, statele comunităţii rome din Europa Centrală şi de Est şi membre sunt obligate să returneze Comisiei Euro- se încadrează în iniţiativele Anului 2010 - Anul eu- pene toate fondurile pe care nu le-au utilizat timp ropean de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii. de doi ani de la aprobarea cererii de finanţare sau Informaţii suplimentare: http://ec.europa. de trei ani în cazul UE-12 (cele zece statele mem- eu/social/main.jsp?catId=518&langId=ro bre care au aderat în 2004, România şi Bulgaria), Portugaliei şi Greciei. ◊ propunerile Ce privind accelerarea in- Vechile proceduri prevedeau că 2010 este anul vestiţiilor din instrumentele structurale în care trebuie să fie dezangajate sumele rămase Parlamentul European a adoptat recent, în pri- necheltuite din alocările aferente anului 2007. ma lectură, o poziţie favorabilă cu privire la pro- Modificarea adusă regulamentului va înlătura riscul punerea Comisiei Europene de modificare a Re- pierderii în acest an a fondurilor respective, noile gulamentului 1083/2006 al Consiliului, referitor la reguli oferind o marjă de timp mai mare pentru fondurile structurale şi de coeziune, în vederea ac- proiectele care nu au fost încă aprobate sau imple- celerării investiţiilor cofinanţate prin instrumentele mentate în perioada specificată. structurale. O altă modificare importantă adusă Regula- România face parte, alături de Ungaria, Letonia, mentului, care va accelera procesul de aprobare a Lituania şi Estonia, dintre statele membre ale Uni- proiectelor majore în domeniul mediului, vizează unii Europene care vor beneficia de noile prevederi. creşterea plafonului de finanţare pentru aceste Statele menţionate s-au confruntat cu o diminuare proiecte, de la 25 la 50 de milioane de euro. Toto- semnificativă a Produsului Intern Brut, în urma re- dată, se stabileşte un prag unic de 50 de milioane cesiunii economice. Din acest motiv, ele vor fi eligi- de euro pentru proiectele majore. În acelaşi timp, bile pentru acordarea de plăţi în avans în anul 2010 proiectele din domeniul mediului cu o valoare cu- (2% din Fondul Social European şi 4% din Fondul prinsă între 25 şi 50 de milioane de euro nu vor mai pentru Coeziune) şi vor primi o tranşă suplimentară fi supuse procedurii specifice de aprobare a proiec- de pre-finanţare în valoare totală de 776 milioane telor majore, procedură care necesită un timp mai de euro. îndelungat de analiză. Din aceasta sumă, României îi revin 278 milioane de euro. Acest flux de lichidităţi va facilita efectu- Noile prevederi urmează să fie adoptate la ni- area plăţilor către beneficiari, permiţând astfel de- velul Consiliului Afaceri Generale, la reuniunea din rularea mai rapidă a proiectelor care contribuie la data de 14 iunie şi ar putea intra în vigoare în vara crearea de noi locuri de muncă şi generând un ritm acestui an. mai accelerat de absorbţie a fondurilor europene. Sursa: www.dae.gov.ro Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Mirel MIHALI Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mihai PĂTRAŞCU şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007