Your SlideShare is downloading. ×
Jurnal cdimm nr.2_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.2_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.2_2011-ed maramures
Jurnal cdimm nr.2_2011-ed maramures
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Jurnal cdimm nr.2_2011-ed maramures

275

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
275
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
3
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVII, Nr. 2/ Februarie 2011 îNregIstrAreA produselor AlImeNtAre de cAlItAte De la instituirea lor în 1992, sistemele UE de certificare a calităţii au înregistrat produse agricole şi alimentare de calitate provenind din întreaga UE şi din ţările terţe. În ultimii ani, numărul cererilor de înregistrare a crescut ca urmare a valurilor de extindere a UE şi a interesului crescând al producătorilor non-UE din ţări precum India, China, Thailanda şi Vietnam. Produsul Piacentinu Ennese (DOP), o brânză de oaie originară din Italia, a devenit denumirea cu nu- mărul 1.000 înregistrată în cadrul sistemului de etichetare a calităţii produselor agricole şi alimentare al Comisiei. Dacian CIOLOŞ, comisarul european pentru Agricultură şi dezvoltare rurală, a declarat: „În- registrarea denumirii cu numărul 1.000 reprezintă o piatră de hotar pentru sistemele de calitate. Poten- ţialul rămâne mare în cazul acestor sisteme care conferă vizibilitate produselor europene de calitate şi care valorifică tradiţiile agricole şi moştenirea rurală.” Comisarul a adăugat: „Sistemele de calitate ale UE reprezintă piatra de temelie a pachetului privind calitatea al Comisiei, care este în prezent analizat de Parlamentul European şi de Consiliu. Această propunere este menită să consolideze sistemele DOP-IGP, în special prin întărirea rolului şi a responsabilităţilor grupurilor, precum şi să revitalizeze sistemul STG.” Registrele de calitate pentru produsele produsului, fie prin compoziţia acestuia, fie prin agricole şi alimentare sunt următoarele: metoda sa de obţinere. Produsele care poartă de- numirea de STG nu sunt legate de o zonă geogra- 505 Denumiri de origine protejată fică anume, însă trebuie să fie produse conform (DOP): denumiri ale unor produse cu specificaţiilor prestabilite. caracteristici se datorează în mod exclu- siv sau esenţial locului lor de producţie În plus, Comisia administrează două regis- şi priceperii producătorilor locali. Produsul agricol tre cu indicaţii geografice pentru vinuri şi sau alimentar trebuie să fi fost produs, procesat şi spirtoase. preparat într-o zonă geografică dată, prin utiliza- rea unui know-how recunoscut. Baza de date DOOR include denumirile pro- duselor înregistrate ca DOP, IGP sau STG precum 465 de Indicaţii geografice pro- şi numele pentru cele care s-au înscris pentru în- tejate (IGP): produse agricole şi ali- registrare: mentare a căror reputaţie sau ale căror http://ec.europa.eu/agriculture/quality/door/ caracteristici sunt strâns legate de des- list.html;jsessionid=pL0hLqqLXhNmFQyFl1b24m făşurarea activităţii de producţie într-o zonă geo- Y3t9dJQPflg3xbL2YphGT4k6zdWn34!-370879141 grafică dată. Cel puţin una din etapele de produc- ţie, procesare sau preparare trebuie să aibă loc în E-BACCHUS este baza de date pentru indica- zona geografică respectivă. ţiile geografice protejate în Comunitatea Euro- peană pentru vinuri originare din statele mem- 30 de Specialităţi tradiţionale bre şi state terţe: garantate (STG): denumiri de produse http://ec.europa.eu/agriculture/markets/wine/e- care garantează caracterul tradiţional al bacchus/index.cfm?event=pwelcome&language=ENFUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  • 2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 2/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România coNsultAre publIcă prIVINd semNăturIle electroNIce şI IdeNtIFIcAreA electroNIcă Pentru a găsi soluţii pentru nivelurile scăzute de încredere în rândul consumatorilor şi al întreprinderilor în tranzacţiile online, Comisia Europeană solicită opinia cetăţenilor şi a altor părţi interesate asupra modului în care semnăturile electronice, precum şi identificarea electronică (eID) şi autentificarea electronică pot contribui la dezvoltarea pieţei unice europene în domeniul digital. În prezent, dezvoltarea economiei online a Uniunii Europene este mult frânată de dificultăţile în ceea ce priveşte verificarea identităţilor şi a semnăturilor persoanelor. Neelie Kroes, vicepreşedintă a Comisiei Europene şi responsabilă cu agenda digitală, a declarat: „Sa- lut opiniile fiecărui cetăţean cu privire la modalităţile în care putem verifica cel mai bine identitatea şi semnătura persoanelor atunci când cumpărăm, vindem sau întreprindem online proceduri administrative care este nevo- ie să fie foarte securizate. Doresc să îi ajut pe toţi cetăţenii europeni să intre online fără aibă sentimentul că vor cădea victime ale fraudelor sau înşelăciunilor informatice.” Aşa cum am prezentat şi în numărul anterior, exemplu, datarea), utilizarea tehnologiilor mobile Semnăturile electronice, precum şi identificarea şi recunoaşterea juridică a consimţământului prin electronică (eID) şi autentificarea electronică pot mijloace electronice prin validarea mesajului „Ac- constitui un instrument important care să le permită cept”; atât utilizatorilor, cât şi furnizorilor să se bazeze pe - opinia sectorului TIC asupra modului în care servicii online securizate, de încredere şi uşor de fo- semnăturile electronice pot fi cel mai bine adapta- losit, dar care trebuie să funcţioneze în toate statele te pentru a face faţă provocărilor viitoare generate membre, pentru a fi eficace. de evoluţia tehnologiilor; - părţile interesate sunt invitate să îşi exprime Printre factorii care încetinesc dezvoltarea eco- părerile cu privire la obstacolele existente, la ce- nomiei online a Uniunii Europene se numără ni- rinţele în materie de securizare, la posibila gradare velurile scăzute de încredere a consumatorilor şi a nivelurilor de securitate şi la aşteptările privind întreprinderilor atunci când efectuează tranzacţii standardizarea; online. Este esenţial ca o piaţă unică europeană în domeniul digital puternică şi sănătoasă să se - setul comun de principii care ar trebui să bazeze pe servicii online securizate, de încredere orienteze recunoaşterea reciprocă a identificării şi uşor de folosit. electronice şi a autentificării electronice în Europa, Pentru a aborda aceste aspecte, Agenda di- precum şi consideraţii privind economiile de scară gitală pentru europa a anunţat o revizuire a Di- prin autorizarea sistemelor naţionale de identifi- rectivei privind semnăturile electronice (directiva care electronică, în beneficiul utilizatorilor dincolo 1999/93/ce), precum şi o iniţiativă privind recu- de frontierele UE, şi a utilizărilor transsectoriale în noaşterea reciprocă a identificării şi a autentificării sectorul public şi cel privat; electronice. - contribuţia eventuală a cercetării şi inovării la dezvoltarea unor noi sisteme de autentificare a Prin consultarea publică se urmăreşte ob- identificării electronice şi a semnăturilor electroni- ţinerea de reacţii în legătură cu: ce, de pildă o alternativă la infrastructurile cu chei - ceea ce aşteaptă cetăţenii şi întreprinderile de publice (Public Key Infrastructure - PKI) utilizate în la normele UE privind identificarea, autentificarea prezent pentru gestionarea simplă a semnăturilor şi semnăturile electronice, şi anume, utilitatea în electronice, precum şi cardurile eID. general a semnăturilor electronice şi a identifică- rii electronice ale utilizatorului şi nevoile specifice Documentul pentru consultarea publică în sectorul întreprinderilor, avantajele socio-eco- este disponibil la adresa: nomice, domeniile de aplicare, eventuale servi- http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/ cii suplimentare de consolidare a încrederii (de dispatch?form=eid4&lang=enProiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  • 3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 2/2011 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România ştIrI europeNe • servicii publice online în statele membre din serviciile necesare pentru a înfiinţa o compa- Conform celui de-al nouălea Raport de analiză nie prin intermediul unui portal special sau în mod comparativă privind e-Guvernarea, tot mai mulţi automat. În schimb, doar 46% din serviciile utile cetăţeni de peste tot din Uniunea Europeană au persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă acum acces la servicii publice online. sunt oferite prin intermediul unui portal specializat. peste 80% din serviciile publice de bază sistemul electronic de achiziţii publice sunt disponibile online (eprocurement) La nivel european, disponibilitatea online a unei Deşi 70% din autorităţile publice au început să game de 20 servicii publice de bază, precum în- utilizeze sistemul electronic de achiziţii publice, matricularea unei maşini, declaraţii fiscale sau în- gradul redus de utilizare a acestuia (care, conform registrarea unei noi firme, a atins 82% în 2010, în celor mai optimiste estimări, nu reprezintă decât creştere pronunţată faţă de 2009, când nivelul era 5% din totalul achiziţiilor publice) nu permite ob- de 69%. ţinerea unor beneficii majore. Dacă sistemul elec- Statele cu cele mai bune performanţe sunt Aus- tronic de achiziţii publice ar fi disponibil în totalita- tria, Irlanda, Italia, Malta, Portugalia şi Suedia, te şi utilizat pe scară mai largă, costul achiziţiilor serviciile de bază fiind aici în întregime disponibi- publice ar putea fi redus cu peste 30%. le online. Bulgaria, Italia şi Letonia au înregistrat progrese importante în ultimul an în ceea ce pri- cu cât municipalităţile sunt mai mici, cu veşte disponibilitatea online a serviciilor publice. atât serviciile online sunt mai puţine Raportul analizează şi dimensiu- nea regională şi locală a serviciilor publice online şi subliniază o serie de diferenţe substanţiale între ţări. Municipalităţile mici oferă de două ori mai puţine servicii publice online decât municipalităţile mari. De exemplu, dacă site-urile in- ternet ale unor municipalităţi sau oraşe mici oferă informaţii privind procedura de solicitare a unei copii a certificatului de naştere, site-urile internet ale oraşelor mari oferă in- clusiv posibilitatea descărcării for- mularelor necesare. Comisia Europeană va continua să monitorizeze calitatea serviciilor dezvoltarea serviciilor publice online pe teritoriul Raportul analizează modul în care administraţi- european şi, prin intermediul Planului de acţiune ile publice reduc birocraţia şi oferă, într-o manieră pentru e-Guvernare, va colabora cu autorităţile simplificată, întreaga gamă de servicii publice ne- publice din statele membre pentru a extinde şi a cesare pentru a înfiinţa o firmă sau pentru a găsi îmbunătăţi gama de servicii oferite prin interme- un loc de muncă. diul internetului. Serviciile pot fi oferite prin intermediul unui por- tal online sau în mod automat. De exemplu, atunci Mai multe informaţii: când o firmă nou-înfiinţată face o cerere pentru un http://ec.europa.eu/information_society/news- număr de identificare fiscală, aceasta primeşte în room/cf/item-detail-dae.cfm?item_id=6537 mod automat şi un număr TVA. Planul de acţiune 2011-2015 pentru e-Gu- Conform raportului, Austria, Danemarca, Es- vernare: http://ec.europa.eu/information_society/ tonia, Irlanda, Suedia şi Regatul Unit oferă 55% activities/egovernment/action_plan_2011_2015/in- dex_en.htmProiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  • 4. • comisia autorizează o schemă româneas- Pentru cei care însă au ales ca mod ce viaţă că de credite subvenţionate destinate fer- voluntariatul, AEV 2011 va fi o recunoaştere a mierilor eforturilor lor. Cu toate acestea, 7 din 10 persoane Comisia Europeană a autorizat recent o schemă nu pot deveni voluntari din cauza unor obstacolede ajutor românească având un buget de 120 mili- precum lipsa de informaţii despre modul în care seoane RON (aproximativ 30 milioane EUR), al cărei pot implica, lipsa timpului sau resursele economi-obiectiv este sprijinirea fermierilor care, din cauza ce limitate. Mulţi dintre cei care nu se implică încrizei economice, întâmpină dificultăţi în accesarea acţiuni de voluntariat sunt influenţaţi negativ decreditelor. imaginea din timpurile în care voluntariatul era o Ajutoarele în cadrul acestei scheme sunt limi- „datorie” obligatorie sau simt lipsa unor dispoziţiitate în timp şi sunt acordate sub formă de credite legale şi a unui statut juridic.subvenţionate. Schema constituie o aplicare a Ca-drului temporar pentru accesul întreprinderilor la Site-ul official al Anului European al Volun-finanţare în perioada de criză, adoptat de Comisie tariatului 2011:în decembrie 2010. http://europa.eu/volunteering/ Schema se adresează fermierilor din sectorulproducţiei agricole primare, cu condiţia ca aceştia • mecanismul de cooperare şi Verificare însă nu se afle în dificultate. Schema este limita- româniată în timp, ajutoarele fiind acordate numai pentru În cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificarecontracte de credit semnate până la 31 decembrie (MCV), Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini2011, şi acoperă dobânzile plătite până la 31 de- România în vederea remedierii deficienţelor din do-cembrie 2013. meniul reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei şi de a verifica periodic progresele înregistrate în• 100 de milioane de europeni aleg volun- raport cu patru obiective de referinţă stabilite: tariatul 1. asigurarea unui act de justiţie mai transpa- Comisia Europeană a desemnat 2011 Anul Eu- rent şi mai eficient, în special prin consolidarea ca-ropean al Voluntariatului (AEV), sloganul ales fiind pacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Ma-„Oferă-te voluntar! Schimbă ceva!”. gistraturii; raportarea şi monitorizarea impactului noilor Coduri de Procedură Civilă şi Penală; 4 milioane de români voluntari 2. instituirea, astfel cum s-a prevăzut, a unei Tema acestui an a fost aleasă pentru a eviden- agenţii de integritate cu responsabilităţi privind ve-ţia eforturile făcute de 100 de milioane de euro- rificarea averilor, incompatibilităţilor şi potenţialelorpeni implicaţi în acţiuni de voluntariat şi pentru a conflicte de interese, cu rolul de a emite hotărâriîncuraja cât mai mulţi cetăţeni să se alăture aces- cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poatătora. 4 din cele 100 de milioane de voluntari eu- aplica sancţiuni disuasive;ropeni sunt români, arată rezultatele Barometrului 3. pe baza progreselor realizate până în prezent,European din mai 2010. efectuarea în continuare de investigaţii profesionis- te şi imparţiale în legătură cu acuzaţiile privind acte Anul 2011 este dedicat cetăţenilor Uniunii Euro- de corupţie la nivel înalt;pene care sunt implicaţi în activităţi de voluntariat, 4. adoptarea unor măsuri suplimentare pentrudar şi celor care doresc să li se alăture. Anul Euro- prevenirea şi combaterea corupţiei, în special în ad-pean al Voluntariatului va fi o provocare pentru toţi ministraţia locală.acei europeni care se vor implica, în urma campa- Mai multe informaţii: http://ec.europa.eu/niilor de informare, în acţiuni de voluntariat. romania/news/raport_interimar_mcv_feb2011_ ro.htm Informaţii detaliate găsiţi pe pagina noastră de Internet: http://europedirect.cdimm.org/ Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007

×