Jurnal cdimm nr.1_2012-ed maramures
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Jurnal cdimm nr.1_2012-ed maramures

on

  • 341 views

 

Statistics

Views

Total Views
341
Views on SlideShare
341
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
3
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Jurnal cdimm nr.1_2012-ed maramures Jurnal cdimm nr.1_2012-ed maramures Document Transcript

  • Jurnal CDIMM Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş Anul XVIII, Nr. 1/ Ianuarie 2012 RESTRUCTURAREA ÎNTREPRINDERILOR ȘI ANTICIPAREA SCHIMBĂRILOR Ce învățăminte se pot desprinde din criză? Comisia Europeană a lansat o dezbatere publică la nivel european pri- vind restructurarea întreprinderilor şi anticiparea schimbărilor. Consultarea se va încheia la 30 martie 2012. Obiectivul este de a identifica practici şi politici de succes în materie de restructurare şi adaptare la schimbare. Rezultatele vor fi valorificate în cadrul viitorului pachet privind ocuparea forţei de muncă şi ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea cooperării ulterioare între reprezentanţii lucrătorilor şi angajatorilor, guvern, autorităţi regionale şi locale şi instituţiile UE. De asemenea, consultarea va contribui la identificarea măsurilor spe- cifice de restructurare care ar putea ajuta la rezolvarea problemelor so- ciale şi de ocupare a forţei de muncă şi ar ajuta întreprinderile europene să-şi îmbunătăţească competiti- vitatea prin inovare şi o adaptare rapidă dar fără dificultăţi la schimbări. Criza economică și financiară a exercitat o presiune suplimentară asupra întreprinderilor: din 2002 până în 2010, s-au înregistrat la Monitorul restructurării europene peste 11.000 de cazuri de restructurare, cu un raport de aproape două locuri Restructurarea reprezintă de muncă pierdute pentru fiecare loc de muncă creat (1,8:1). Documentul în dezba- o parte a ciclului de viață al Între 2008 și 2010, acest raport a crescut la 2,5:1. tere prezintă câteva din as- întreprinderii și una dintre pectele urmărite: modalitățile importante de a menține competitivi- • învăţarea din experienţă – cât de eficiente tatea unei întreprinderi. sunt politicile actuale şi acordurile dintre anga- În unele cazuri, angajatorii și angajații au ajuns jatori şi angajaţi, mai ales cele privind reduce- la acorduri care să permită păstrarea posturilor, rea programului de lucru? însă în alte condiții salariale și cu program de lucru • promovarea competitivităţii – cum putem redus. ajuta întreprinderile în curs de restructurare să Este o soluție de compromis, care garantează obţină finanţări şi să se adapteze la schimbările totuși siguranța locului de muncă și o serie de be- economice? neficii. Deseori, aceste măsuri au fost aplicate cu • sprijinirea întreprinderilor şi a angajaţilor sprijinul autorităților locale și regionale. în procesul de adaptare – rolul planificării pe termen lung şi al promovării formării profesio- Comisia a lansat o consultare publică pentru a nale (pentru integrarea pe piața muncii și do- afla ce cred europenii despre asemenea soluții și bândirea competențelor necesare). despre măsurile pe care le-ar putea lua UE pen- • încurajarea sprijinului acordat de autori- tru a încuraja ocuparea forței de muncă, creșterea tăţile locale şi regionale, sprijin adaptat mo- economică și competitivitatea în cazul restructu- dului în care fiecare țară abordează acordurile rărilor. dintre angajatori și angajați.FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
  • Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 1/2012 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România • reducerea impactului – ce pot face întreprin- Cu ajutorul răspunsurilor dumneavoastră, UE derile, angajaţii şi autorităţile pentru a păstra va putea contracara mai eficient efectele globali- locurile de muncă şi a minimiza efectele re- zării și ale unor eventuale alte crize. structurărilor? Mai multe informaţii: Consultarea on-line este deschisă până la http://ec.europa.eu/news/economy/120118_ data de 30 martie 2012: ro.htm http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro &catId=699&consultId=9&furtherConsult=yes Societățile mici creează 85% dintre locurile de muncă noi Din totalul net al locurilor de muncă noi din UE în perioada 2002-2010, 85% au fost create de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri). Acest număr este în mod semnificativ mai mare decât cota de 67% pe care o deţin IMM-urile din totalul locurilor de muncă. În timpul acestei perioade, rata netă de ocupare a forţei de muncă în cadrul economiei întreprinderilor din UE a crescut substanţial cu un nu- măr mediu de 1,1 milioane de locuri noi de muncă în fiecare an. Acestea sunt rezultatele principale ale unui studiu care a abordat contribuția esențială a IMM-urilor la crearea de locuri de muncă, prezen- tat recent de Comisia Europeană. Studiul face o analiză a performanței IMM-uri- IMM a scăzut în medie cu 2,4% pe an, față de lor și se bazează pe o anchetă asupra întreprinde- 0,95% pe an în sectorul întreprinderilor mari. rilor efectuată la sfârșitul anului 2010, acoperind cele 27 de state membre ale UE și alte 10 țări Evoluția ocupării forței de muncă a fost încă ne- care participă la Programul pentru inovație și spirit gativă în 2010, dar așteptările pentru anul 2011 se antreprenorial, și anume Albania, Croația, Fosta îmbunătățeau la data efectuării studiului. Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Isra- Proporția societăților care se așteptau să con- el, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia și cedieze angajați în 2011 era mai mică decât Turcia. proporția societăților care au concediat efectiv angajați în 2010. Efectele principale ale crizei: întreprinde- rile mai mici raportează efecte negative mai Pe lângă efectele ce privesc ocuparea forței de des muncă, de departe cel mai important efect negativ Potrivit rezultatelor studiului, criza economică al crizei asupra întreprinderilor este declinul ge- și-a pus amprenta asupra întreprinderilor indife- neral al cererii totale pentru produsele și serviciile rent de dimensiuni, microîntreprinderile fiind în lor (menționat de 62% dintre societăți), urmat de mod special vulnerabile. prelungirea termenelor de efectuare a plăților de către clienți (menționat de 48% dintre societăți) Ca rezultat al crizei economice din anii 2009- și, în cele din urmă, lipsa capitalului circulant, care 2010, numărul de locuri de muncă din sectorul a afectat 31% dintre respondenți.Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  • Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 1/2012 Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România Crearea de noi locuri de muncă: În al doilea rând, societățile noi (care au mai • Creșterea gradului de ocupare a forței de mun- puțin de cinci ani) sunt responsabile pentru o ma- că de 1% pe an pentru IMM-uri a fost mai mare joritate copleșitoare din numărul noilor locuri de decât cea de 0,5% constatată în cazul între- muncă. prinderilor mari. Întreprinderile noi care își desfășoară activita- • Sectorul comercial reprezintă o excepție evi- tea în domeniul serviciilor pentru întreprinderi au dentă, deoarece gradul de ocupare a forței de creat mai mult decât un sfert (27%) din totalul muncă pentru IMM-uri a crescut cu 0,7% pe noilor locuri de muncă, în vreme ce întreprinderile an, față de 2,2% în cazul întreprinderilor mari. noi din sectorul transporturilor și comunicațiilor au Acest fapt are drept cauză dezvoltarea puter- contribuit mai puțin (6%). nică a marilor întreprinderi de comerț, în special în sectorul vânzărilor, întreținerii și reparațiilor de Vicepreședintele Comisiei Europene, Antonio autovehicule. Tajani, responsabil pentru antreprenoriat și indus- trie, a declarat: „În această perioadă critică pentru În cadrul categoriei de mărime a IMM-urilor, mi- economia europeană, vedem cum întreprinderile croîntreprinderile (cu mai puțin de 10 angajați), mici asigură şi îşi confirmă rolul de surse principale având o cotă de 58%, sunt responsabile pentru de locuri de muncă. Contribuţia lor importantă la cea mai mare proporție din creșterea totală netă crearea de locuri de muncă evidenţiază mai mult a ocupării forței de muncă în economia întreprin- ca niciodată importanţa IMM-urilor din punct de derilor. vedere economic şi necesitatea de a le sprijini la toate nivelurile”. ȘTIRI EUROPENE • Facilitarea plăţilor fără numerar - • securitatea și pro- Consultare publică tecţia datelor – încu- Comisia şi-a propus să lărgească gama de rajarea, în rândul euro- posibilităţi de plată fără numerar (în special penilor, a plăților fără on-line), stimulând concurenţa pe piaţa plăţi- numerar, prin securiza- lor electronice. Pentru a identifica mijloacele rea sistemelor de plăți. cele mai potrivite, a lansat de curând o con- • informaţii clare cu sultare publică. privire la taxe şi co- Consumatorii care cumpără produse în misioane – protejarea alte țări din UE nu ar trebui să plătească mai consumatorilor împo- mult decât ar plăti în propria țară atunci când triva costurilor ascunse utilizează mijloace de plată fără numerar. și asigurarea unor prețuri accesibile, prin facilita- Lipsa concurenței pe piața plăților electronice rea accesului la sisteme care permit compararea din UE înseamnă costuri ridicate, eficiență redusă prețurilor. și o gamă limitată de opțiuni, atât pentru cumpă- • sisteme funcţionale în toată Europa – in- rători, cât și pentru comercianți. troducerea unor standarde tehnice comune, care să amelioreze compatibilitatea sistemelor de pla- Comisia analizează ce metode ar putea aplica tă. Din cauza diferențelor actuale, anumite carduri pentru a stimula concurența și inovarea în dome- bancare nu pot fi utilizate în afara țării în care au niu și propune câteva soluţii: fost emise. Consultarea on-line rămâne deschisă până • concurenţa – îmbunătățirea accesului la piață la data de 11 aprilie 2012: al furnizorilor actuali de servicii de plată și facilita- http://ec.europa.eu/internal_market/consultati- rea intrării noilor companii pe piață. ons/2012/card_internet_mobile_payments_en.htmProiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
  • În funcție de răspunsurile primite, Comisia va - Omiterea unor informaţii cheie privindformula decizii cu privire la măsurile pe care le va oferta: 244 (43%) dintre site-uri nu au oferitlua. Acestea ar urma să fie anunțate până în luna informații clare despre toate elementele diferiteiulie. din costul total, de exemplu: i) tipul de rată a dobânzii (fixă, variabilă sau• Consumatori: UE investighează paginile ambele), de internet dedicate creditelor de consum ii) durata creditului (dacă este cazul) Aţi fost vreodată pe punctul de a semna un con- iii) unele dintre costurile aferente creditului (detract pentru un împrumut personal, carte de credit exemplu, un comision de intermediere).sau alte credite de consum şi aţi descoperit că estemai scump decât v-aţi aşteptat? - Prezentarea înşelătoare a costurilor în O investigație la nivelul întregii UE a site-urilor cazul în care costul creditului este afișat într-uninternet care oferă credit de consum s-a desfășurat mod care este fals sau ar putea induce în eroarepentru a verifica dacă consumatorii primesc consumatorii. 116 site-uri (20 %) dintre site-uriinformațiile la care au dreptul în temeiul legislației au prezentat acest tip de problemă, de exemplu:UE privind consumatorii înainte de semnarea unui i) în privinţa felului în care se calculează preţulcontract de credit de consum. ii) în cazul în care consumatorul nu este infor- mat că, la costul creditului de consum în sine, se Rezultate adaugă o asigurare obligatorie. Din 562 de paginide internet verifica- În România au fost verificate 20 de paginite inițial, numai 30% de internet. Dintre acestea, la 11 site-uri autrecut testul verifică- fost constate neregularităţi, iar acestea vor firii minuțioase pen- urmărite la nivel naţional.tru respectarea nor-melor UE relevante Care sunt următoarele etape?de protecție a con- Faza controlului punerii în aplicare va începesumatorilor și 70% acum: în următoarele săptămâni și luni, operato-din aceste site-uri (393) au fost marcate pentru rii economici vor fi contactați de către autoritățileinvestigații ulterioare. naționale și li se va solicita să ofere clarificări sau să-și corecteze paginile de internet. Principalele probleme constatate au fost: Nerespectarea acestei obligații, în funcție de - Lipsa informaţiilor în publicitatea privind legislația națională aplicabilă, poate duce la pro-creditele de consum: publicitatea de pe 258 de ceduri judiciare care au drept rezultat aplicareasite-uri (46% dintre site-urile verificate) nu inclu- de amenzi sau chiar închiderea site-urilor în ca-dea toate informațiile standard solicitate de Direc- uză. Autoritățile naționale de aplicare a legii sunttiva privind creditul de consum, de exemplu: chemate să raporteze Comisiei Europene până în i) dobânda anuală efectivă (DAE), care este toamna anului 2012. Comisia va întocmi un raportesențială pentru a compara ofertele privind rezultatele. ii) informaţii privind includerea sau nu în costultotal a costurilor cu serviciile auxiliare obligatorii Mai multe informaţii:(de exemplu, asigurare) http://ec.europa.eu/consumers/enforcement/ iii) durata contractului de credit. sweep/consumer_credits/index_en.htm Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet: http://europedirect.cdimm.org/ Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare; 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org Maramureş organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă; la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită. Colectivul de redacţie Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură. ISSN - 1454 -7007