Uploaded on

 

More in: Education , Business
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
931
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
8
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. SCHIMBAREA PARADIGMEI SISTEMULUI COMUNICĂRII ŞTIINŢIFICE: EVOLUŢIE SAU REVOLUŢIE PENTRU BIBLIOTECILE DIN REPUBLICA MOLDOVA
    “Paradigme şi tendinţe în informarea
    şi comunicarea ştiinţifică”
    Simpozion Ştiinţific Naţional
    Universitatea de Stat din Moldova
    2 iulie, 2010
    Nelly Ţurcan, dr., conf. universitar
    1
  • 2. 2
    Dezvoltarea cercetării şi a economiei naţionale durabile:
    Crearea, diseminarea şi aplicarea de noi cunoştinţe
    Cercetarea are trei roluri principale:
    (1) de instruire;
    (2) de a pune la dispoziţia societăţii cunoştinţe noi;
    (3) de a stimula noi cercetări care creează noi cunoştinţe.
  • 3. 3
    Continuum de cunoştinţe
    Input descoperirea cunoştinţelor
    Output crearea şi diseminarea cunoştinţelor, etichetat ca „comunicare ştiinţifică”
    (Sursa: Charles Humphrey and Elizabeth Hamilton, 2004)
  • 4. 4
    Ştiinţa modernă presupune că cunoaşterea ştiinţifică nu este un patrimoniu privat, ea nu poate fi deţinută şi păstrată în mod privat
    Ştiinţa trebuie făcută publică, cunoştinţele sunt stocateşi diseminate prin intermediul unui sistem formal, bine organizat
    Sistemul serveşte pentru a valida şi de a comunica cunoştinţe
    Acest sistem, în general, este denumit sistem de comunicare ştiinţifică (scientific or scholarly communication system)
  • 5. 5
    Eficienţa şi efectivitatea sistemul comunicării ştiinţifice reprezintă capacitatea acestui sistem de a facilita atât generarea unor probleme relevante de cercetare, cât şi soluţionarea unor astfel de probleme
    În cadrul sistemului de comunicare ştiinţifică putem distinge patru grupe majore de actori:
    (1) cercetători, care realizează cercetările ştiinţifice, materializate în publicaţii ştiinţifice,
    (2) edituri, care creează produse informaţionale (publicaţii),
    (3) biblioteci, care colectează, difuzează, şi depozitează(arhivează) cercetarea ştiinţifică,
    (4) utilizatori, care consumă rezultatele cercetărilor, le aplică pentru realizarea cercetărilor noi, transpun cercetarea în iniţiative de cercetare noi, politici publice, produse comerciale, servicii publice etc.
  • 6. 6
    Sistemul comunicării ştiinţifice
    (Adaptat după: KathleenShearer and BillBirdsall, 2002)
  • 7. 7
    Comunicarea ştiinţifică cuprinde patru componente esenţiale
    înregistrarea – stabilirea priorităţii unei idei, unui concept;
    certificarea – atestarea calităţii cercetării; conştientizare– supravegherea diseminării şi accesibilităţii cercetării, care furnizează mijloace prin ca cercetătorii devin conştienţi privind cercetarea nouă;
    arhivarea– prezervarea patrimoniului intelectual pentru viitor.
    Lanţul informaţional
  • 8. 8
    Modelul tradiţional al comunicării ştiinţifice
    (Sursa: Garvey, W.D. & Griffith, B.C., 1965)
  • 9. 9
    Modelul comunicării ştiinţifice pentru 2020
    (Sursa: Julie M. Hurd, 2000)
  • 10. Analiza SWOT pentru bibliotecile din Moldova
    10
  • 11. TRANZIŢIA sau TRANSFORMAREA BIBLIOTECILOR?
    11
    Susţinerea la distanţă a cercetării ştiinţifice sau a unei echipe de cercetători?
    Observatori pasivi sau participare proactivă?
    Este biblioteca integrată pe deplin în practică de cercetare?
    Cum putem obţine cunoştinţe mai profunde privind abordările disciplinare?
    Modele de participare?
    Studii de caz multiaspectuale
    Proiecte comune de Cercetare - Dezvoltare
    Noi oferte de servicii
    Amplificarea rolului (Facultate / subiect / bibliotecari de contact)
    Detaşare (Poziţie secundară)
  • 12. 12
    TRANZIŢIA sau TRANSFORMAREA BIBLIOTECILOR?
    1
    2
    3
  • 13. TRANZIŢIA sau TRANSFORMAREA BIBLIOTECILOR?
    Biblioteci pustii
    Tabăra bibliotecarilor
  • 14. Posibile modele de dezvoltare a comunicării ştiinţifice
    1
    2
    4
    3
  • 15. Participare
    Ştiinţa pentru societate
    Deschiderea continuă
    Interes voluntar
    Profesionişti, experţi
    Savant solitar
    “date obscure”
    Acces Deschis
    Acces
    Închis
  • 16. Fii creativ: inovator şi transformator în sec.21
    Dezvoltarea leadership-ului pentru participarea în e-Cercetare
    Revizuirea structurii organizaţionale
    Extinderea şi reprofilarea rolului Bibliotecarului de Referinţă / Facultate / Subiect
    Colaborarea strânsă cu Centrele de Calcul
    Furnizarea datelor pentru e-Servicii
    Dacă biblioteca participă în e-learning, de ce ea nu poate participa în e-Cercetare?
    Susţinerea formării profesionale a personalului
    Activităţi de sensibilizare, formarea competenţelor noi
    Participare activă, roluri şi echipe hibrid
    Crearea parteneriatelor noi, business-modele noi
    Susţinerea transformărilor în Bibliotecă
    16
  • 17. Ce trebuie să fim în stare să facem pentru transformare?
    Agregarea conţinuturilor:
    Restructurarea sistemelor informaţionale
    Refolosirea informaţiei:
    Crearea produselor secundare, terţiare etc.
    Transformarea informaţiei:
    Combinarea sistemelor informaţionale cu centrele de calcul
    Colaborare şi contribuţie:
    Exploatarea cunoştinţelor prin adnotări, comentarii etc.
    Integrarea cunoştinţelor:
    Responsabilitatea pentru relaţiile semantice în cadrul sistemelor informaţionale
    17
  • 18. Bibliografie
    Björk, B-C. A model of scientific communication as a global distributed information system. In: Information Research [online]. 2007, vol. 12, nr. 2 [citat 30.06.2010]. Disponibil. http://InformationR.net/ir/12-2/paper307.html.
    Garvey, W.D.; Griffith, B.C. Scientific communication: the dissemination system in psychology and a theoretical framework for planning innovations. In: American Psychologist. 1965, vol. 20, nr. 2, p. 157–164.
    Humphrey, Charles; Hamilton, Elizabeth. Is it Working? Assessing the Value of the Canadian Data Liberation Initiative. In: Bottom Line. 2004, vol. 17, nr. 4, p. 137-146.
    Hurd, Julie M. The Transformation of Scientific Communication: A Model for 2020. In: Journal of the AmericanSociety for InformationScience. 2000, vol. 51, nr. 14, p. 1280.
    Roosendaal, Hans E.; Geurts, Peter A. Th.M. Forces and functions in scientific communication: an analysis of their interplay [online], 1999 [citat 30.06.2010].Disponibil: http://doc.utwente.nl/60395/1/Roosendaal97forces.pdf.
    Shearer, Kathleen and Birdsall, Bill. The transition of scholarly communications in Canada: Study [online], 2002 [citat 30.06.2010]. Disponibil: http://www.carl-abrc.ca/projects/kdstudy/public_html/pdf/bground.pdf.
    Vassallo, Paul. The knowledge continuum – organizing for research and scholarly communication. In: Internet Research. 1999, vol. 9, nr. 3, p. 232-242.
    18
  • 19. MULŢUMESC
    tsurcannelly@usm.md