Tendinte si prioritati in activitatea bib publice
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Tendinte si prioritati in activitatea bib publice

on

  • 780 views

 

Statistics

Views

Total Views
780
Views on SlideShare
780
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
7
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Tendinte si prioritati in activitatea bib publice Tendinte si prioritati in activitatea bib publice Document Transcript

  • Tendinț e ș i priorităț i în activitatea bibliotecilor publice Vera OSOIANU, director adjunct, Biblioteca Naţională a Republicii MoldovaAbstractArticolul prezintă o analiză a tendinţelor de dezvoltare bazată pe experienţa bibliotecilor dinţară şi de peste hotare şi pe rezultatele sondajelor sociologice efectuate în ultimii ani. Un locaparte este rezervat necesităţilor utilizatorilor care stau la baza tuturor transformărilor pozitiveînregistrate în ultimii ani, precum şi unor aspecte ce ţin de implicarea comunităţii în activitateabibliotecii, comunicare ca nou concept pe care se axează crearea cunoştinţelor. În baza analizeitendinţelor şi a rezultatelor sdudiilor recente au fost trasate priorităţile de activitate în anul2013.Cuvinte cheie: tendinţe de dezvoltare, priorităţi, flexibilitate, necesităţile utilizatorilor,implicarea comunităţii Îm materialul ce urmează am luat ca punct de reper două idei care ar putea să aducărezultate deosebite dacă vor fi folosite ca fundament pentru activitatea bibliotecilor în anul 2013.Mă refer la cuvintele celebre, aparț inând lui Goethe „Lumea nu e a celor care pot, ci a celorcare vor‖ ș i la ideea potrivit căreia „toate schimbările mari se fac de jos în sus‖. Nici o lege,strategie de dezvoltare, hotărâre de guvern, etc nu va fi de succes, nu va schimba omul carerefuză să se miș te înainte. Bibliotecile publice din ț ara noastră n-au avut niciodată o conjunctură mai favorabilădezvoltării decât o au acum. Există pe de o parte înț elegerea tot mai clară a rolului bibliotecii însocietate la diverse niveluri de responsabilitate ș i dovadă poate servi mesajul prim ministruluiț ării, domnul Vlad Filat, ș i a unor miniș tri din cabinetul Filat la solemnitatea de deschidere aProgramului Novateca din 23 aprilie 2012. A fost aprobată Hotărârea Guvernului „Cu privire laProgramul naţional de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020‖; în luna decembrieau început dezbaterile publice asupra proiectului Strategiei de dezvoltare a culturii RepubliciiMoldova 2013-2020; sunt în proces de finalizare amendamentele Legii cu privire la biblioteci,etc. Pe de altă parte este în deplină desfăș urare Proiectul pilot Novateca vare va dota cutehnologii ș i acces internet pe parcursul anului 2013, 68 de biblioteci publice din 12 raioane ș iva instrui bibliotecarii în vederea utilizării tehnologiilor ș i a internetului, ș i există, în caz dereuș ită, posibilitatea extinderii proiectului spre alte biblioteci publice. Iar la mijloc suntem noicei aproape 2500 bibliotecari din bibliotecile publice conș tienț i de necesitatea transformăriibibliotecii publice ș i scoaterea acesteia pe o altă traiectorie de dezvoltare. Biblioteca a fost ș i va rămâne forț ă a schimbării cu contribuț ii esenț iale în creareaunei societăț i puternice. În marea lor majoritate profesioniș tii domeniului bibliotecar suntoptimiș ti în ceia ce priveș te viitorul bibliotecii. Rămase printre puț inele instituț ii, care oferăservicii gratuite, bibliotecile de azi sunt ca nicicând anterior în poziia de a asista cetăț enii săcreeze o societate care să corespundă necesităț ilor ș i doleanț elor proprii. Pentru a-ș i realizape deplin potenț ialul, bibliotecile trebuie să ofere servicii care să contribuie la transformare, lacrearea cunoș tinț elor ș i conț inuturilor de interes local, să creeze noi alianț e colaborative,care să lucreze pentru cetăț enii din aria de servire. Prin democratizarea accesului lainformaț ii, bibliotecile oferă cetăț enilor posibilităț i de a învăț a, a se dezvolta ș i respectiv a-ș i îmbunătăț i calitatea vieț ii. Deja de mai mulț i ani, biblioteca încearcă să facă faț ă unei concurenț e acerbe pentrutimpul si atenț ia oamenilor, să fie pe prima poziț ie la identificarea materialelor de calitaterelevante în haosul informaț ional care domină webul. Internetul a înlocuit multe din funcț iile 1
  • efectuate anterior de biblioteci. S-au schimbat ș i modalităț ile de căutare a informaț iei.Persoanele caută informaț ia pe motoarele de căutare, consultă prietenii sau rudele prin mediilesociale, etc. Conform unui studiu OCLC (2005), doar 8% dintre respondenț i învaț ă despreresursele electronice de la bibliotecari ș i doar 2% au încredere în expertiza bibliotecarului înprocesul de evaluare a informaț iei. În aceste condiț ii, bibliotecile trebuie să găsească căi ș imetode noi de a interesa cetăț enii ș i de a oferi servicii pe care alț i promotori nu le pot oferi. Conform sondajelor efectuate, in ultimii ani, pretutindeni în lume, biblioteca publică esteun serviciu local apreciat de membrii comunităț ii. 91% dintre cetăț enii Suediei susț in căbiblioteca publică este relevantă pentru ei. Un sondaj naț ional realizat în mai 2012 în Angliadenotă faptul că trei pătrimi dintre respondenț i consideră bibliotecile „foarte importante‖ sau„esenț iale‖ pentru comunităț i. Un sondaj efectuat de Centrul Pew de Cercetare a Internetuluiș i a Vieț ii Americanilor, rezultatele căruia au fost publicare la 23 octombrie 2012 relevăimportanț a cărț ii, a bibliotecii ș i a tehnologiilor în viaț a tinerilor cu vârste între 16-29 deani, 60% dintre aceș tea, declarând că au utilizat serviciile oferite de biblioteci pe parcursulanului trecut. Raportul „Acces la informaț ie prin bibliotecile publice din Republica Moldova‖elaborat în anul 2011 în baza „Sondajului Naț ional despre nivelurile de acces la informaț ie,percepț ia bibliotecilor, informaț ia ș i nivelul de cunoaș tere a calculatoarelor al cetăț enilormoldoveni‖, scoate în evidenț ă faprul că 79% dinre respondenț i consideră că bibliotecarii lesunt de ajutor. Un sondaj naț ional efectuat în anul 2010 în Finlanda care a avut ca scop evidenț iereabeneficiilor bibliotecilor publice, unic în felul său, pentru că sondajele precedente s-au axat perata de utilizate a bibliotecii ș i cea a lecturii, scoate în evidenț ă un tablou destul de luminos alinstituț iei bibliotecare. Potrivit studiului, axa pe care biblioteca trebuie să-ș i centrezeactivitatea sunt necesităț ile de informare, recreare ș i de cultură ale cetăț enilor. Studiul scoateîn relief rolul bibliotecii publice în viaț a de zi cu zi a cetăț enilor în comparaț ie cu alț ipromotori de informaț ii ș i cultură: internetul, televiziunea, presa. În opinia respondenț ilor(vîrsta cărora variază între 15-79 ani, bibliotecile publice au cele mai mari succese înpromovarea accesului deschis la informaț ii, dezvoltarea interesului pentru literatură ș i artă,instruirea pe tot parcursul vieț ii ș i dezvoltarea democraț iei. Punctul forte al bibliotecii publiceîn percepț ia publicului constă în oferirea oportunităț ilor egale pentru toț i în vederea folosiriiliteraturii ș i artei ș i dezvoltarea personală. 49% de respondenț i au declarat că viziteazăbiblioteca lunar ș i 81% că au vizitat biblioteca pe parcursul anului, iar împrumutul cărț ilor esteconsiderat cel mai solicitat serviciu. Conform studiului, avantajele bibliotecii, în comparaț ie cualț i promotori de informaț ii ș i cultură, sunt preț urile mici ș i credibilitatea. Respondenț iirecunosc că Internetul a schimbat pentru ei semnificaț ia bibliotecii, dar numai până la o anumitălimită. Studiul scoate în evidenț ă faptul, că inegalitatea digitală ș i marginalizareainformaț ională sunt interconectate. Vârstnicii ș i persoanele mai puț in educate care utilizeazămai rar biblioteca sunt de asemenea ș i cei mai slabi utilizatori de internet. Studiile demonstreazăcă utilizarea bibliotecii este mai scăzută printre grupurile cu un nivel socio-economic maiscăzut. În linii mari, importanț a bibliotecii publice ca serviciu local este recunoscută desocietate ș i de factorii de decizie politică ș i financiară de cel mai înalt nivel. La 28 iunie 2012Ed Vaizey, Ministrul englez al Culturii, Media ș i Sportului a ț inut o prelegere în cadrulConferinț ei Viitorul serviciilor de bibliotecă în care face o incursiune foarte optimistă înserviciile de bibliotecă oferite cetăț enilor din Anglia de cele 3300 de biblioteci. Ministrulîncearcă să convingă comunitatea bibliotecară că atât guvernul cât ș i autorităț ile localeînț eleg importanț a serviciilor oferite de biblioteci. După furtuna prin care au trecutbibliotecarii englezi la începutul anului 2011, când a fost pusă problema reducerii unui numărimpunător de biblioteci ș i bibliotecari aceste asigurări ș i încurajări au fost mai mult decâtbinevenite. Este cunoscut faptul că în ceia ce priveș te serviciile oferite de biblioteci nu există ounitate de măsură care să corespundă intereselor tuturor. De aici necesitatea de flexibilitate a 2
  • bibliotecii, începând cu pereț ii, mobila, tehnologiile ș i terminând cu echipa de bibliotecari.Ca serviciu public, biblioteca este responsabilitatea organelor administrative locale faț ă decetăț eni. Dată fiind situaț ia finanț ării publice, organele administrative locale nu au altăopț iune decât eficientizarea cheltuielilor, inclusiv a serviciilor bibliotecare. În acest contextbibliotecile trebuie să regîndească serviciile oferite cetăț enilor, să ofere servicii noi sau să leînnobileze cu elemente inovative pe cele oferite tradiț ional. Acț iunile întreprinse în acest sensvariază de la ț ară la ț ară ș i de la localitate la localitate. În Anglia, Finlanda, etc sunt atestatecazuri cînd o bibliotecă combină funcț iile unei biblioteci publice ș i cele ale unei biblioteciuniversitare. Prin concentrarea în acelaș i loc a serviciilor, resurselor, a experienț ei ș icompetenț elor personalului, biblioteca poate atrage mai multi utilizatori ș i poate ajunge maiuș or la non utilizatori. În condiț iile diminuării bugetelor, regîndirea serviciilor trebuie să aibăla bază: modele alternative de finanț are, oportunităț ile digitale (unele servicii, precum cele cuutilizatea instrumentelor Web 2.0 pot fi dezvoltate fără costuri suplimentare), folosirea în comuna spaț iilor ș i resurselor, dezvoltarea serviciilor în limita resurselor existente. Implicarea comunităț ii în activitatea bibliotecii este considerată de foarte mulț iprofesioniș ti una dintre cheile succesului. La 1 august 2012 R. David Lankes, decanul Ș coliide Studii Informaț ionale a Universităț ii Syracuse, SUA, un pasionat avocat al bibliotecarilorș i al rolului acestora în societate, a publicat pe blogul său articolul Beyond the Bullet Points: Itis Time to Stop Trying to Save Libraries http://quartz.syr.edu/blog/?p=1697. Este un mesaj plin de optimism, privind existenț a în timp a bibliotecii, iar viitorulacesteia autorul îl leagă de implicarea comunităț ii. Autorul crede că viitorul bibliotecilor esteluminos, că bibliotecile îmbunătăţesc societatea, că sunt esenţiale pentru transformarea socialăpozitivă, că bibliotecarii sunt facilitatori ai cunoaș terii, ș i că sunt cele mai importante valoriale oricărei biblioteci... Dar este convins că bibliotecarii nu trebuie să salveze bibliotecile.Bibliotecile supravieţuiesc de peste 3.000 de ani, au supravieţuit foamete, epidemii, prejudecăţi,cenzură, si anti-intelectualism cu mult înainte de venirea noastră. Steve Coffman cheamăbibliotecarii să ajute la transformarea bibliotecilor.Testul acestei transformări nu depinde declădiri, colecț ii, servicii, ș i nici măcar de bibliotecari, depinde de succesele comunităţi. Autoruleste convins, că decât să vorbim despre faptul că membrii comunităț ii nu pot să citească, să facăcercetare, să acceseze internetul, noi trebuie să vorbim despre cum lectura, cercetarea, ș i accesulinternet pot ajuta comunităț ile să-ș i declanș eze potenț ialul. Biblioteca există pentru membriicomunităț ii, dar fără o implicare serioasă a acestora nu poate cunoaș te prosperitatea. Comunitatea este punctul forte pe care se ț ine tot lanț ul care face o bibliotecă săprospere. Toate celelalte verigi sunt foarte importante, fiecare la locul lor, dar toate se sprijinăpe acest suport. Activitatea de voluntariat, destul de răspândită în bibliotecile din Occident este perceputăde tot mai mulț i profesioniș ti drep cale sigură de apropiere a membrilor comunităț ii debibliotecă.Tot mai multe biblioteci practică implicarea voluntarilor în diverse activităț i,începând cu desprăfuirea, aranjarea cărț ilor la raft ș i terminand cu activităț i axate peutilizarea tehnologiilor de informare ș i comunicare, cursuri de învăț are a tehnologiilormoderne, de studiere a limbilor pentru asigurarea cărora bibliotecarul nu are nici timpul, nicicompetenț ele necesare. Printre cuvintele cheie care domina lumea bibliotecară internaț ională se regăsesc în modobligatoriu: acces deschis, transparenț ă, vizibilitate, cooperare, parteneriate, folosirea în comuna resurselor, flexibilitate, etc. Menț ionăm mai jos tendinț ele mai accentuate în activitatea bibliotecilor: Dezvoltarea resurselor va avea la bază necesităț ile utilizatorilor ș i includerea unor noi tipuri de resurse Provocările bugetare vor continua Modernizarea tehnologiilor va solicita bibliotecarilor noi competenț e Va creș te necesitatea evaluării activităț ii. Biblioteca va trebui sa-ș i demonstreze valoarea Va avea loc extinderea digitizării ș i folosirea în comun a resurselor 3
  • Instrumentele Web ș i echipamentele noi for favoriza dezvoltarea unor servicii noi Va creș te rolul bibliotecii ca spaț iu fizic ș i în special în asigurarea comunicării ș i socializării Inegalitatea digitală va fi mai accentuată Biblioteca va fi acolo unde sunt utilizatorii Va creș te rolul bibliotecii în asigurarea comunicării Va creș te importanț a informaț iei tipărite. O tendinț ă care se conturează foarte clar ș i este agreată de utilizatori este plasareabibliotecilor sub acelaș i acoperiș cu alte instituț ii de menire socială: magazine, cofetării,biserici, staț ii de telefoane, centre de informaț ii turistice, centre de plasament, centre deîngrijire a copiilor sau bătrânilor, etc. Pe langă numeroase beneficii această apropiere favorizeazăș i reducerea cheltuielilor. Cum poate fi obț inut succesul? Nu există o reț etă sigură a succesului, dar experienț ademonstrează că drumul cel mai scurt spre succes poate fi găsit prin: Apropierea decidenț ilor de interesele bibliotecii ș i de persoanele antrenate în activitatea ei Înț elegerea clară a necesităț ilor ș i doleanț elor utilizatorilor Îmbunătăț irea structurii organizatorice, a culturii organizaț ionale, dinamica de grup Dezvoltarea responsabilităț ilor comune Învăț area principiilor de activitate în colaborare ș i a relaț iilor din interiorul ierarhiilor. Stabilirea unor relaț ii de încredere reciprocă Asigurarea flexibilităț ii instituț iei Îmbunătăț irea proceselor de activitate Îmbunătăț irea serviciilor pentru clienț ii interni ș i externi Luarea deciziilor în baza faptelor concrete Dezvoltarea instrumentelor managementului performantei Proiectarea ș i crearea structurilor, proceselor, ș i sistemelor care susț in viziunea, obiectivele ș i valorile instituț iei. Necesităț ile utilizatorilor.Bibliotecile publice sunt, în primul rând, instituț ii de intereslocal, servicii platite de contribuabili, menite să servească comunitatea locală , să promovezecunoș tinț e, informaț ii, inovaț ii, să se adapteze necesităț ilor locale ș i toată activitatea lortrebuie să corespundă intereselor membrilor comunităț ii. Biblioteca de azi trebuie să joace mai multe roluri: să facă faț ă necesităț ilor în continuăschimbare ale utilizatorilor ș i în acelaș i timp să rămână depozitar al cunoaș terii ș i culturii.Conț inuturile bogate ș i variate, adevărate porț i spre înț elepciune le oferă posibilitatea de ainspira ș i surprinde utilizatorii. Era Informaț ională provoacă bibliotecile să creeze noiconț inuturi ș i să interacț ioneze pe noi cu utilizatorii. Oricât de puț ine resurse n-ar avea obibliotecă, trebuie să ț inem cont de faptul că majoritatea cetăț enilor din aria de servire au ș imai puț in ș i pentru mulț i dintre ei biblioteca poate fi unica salvare. Bibliotecile sunt simboluriale progresului uman ș i pot face indivizii ș i comunităț ile mai puternice, oferind acces lainformaț ie, cunoaș tere ș i educaț ie. Pentru bibliotecari este esenț ial să întrebe membriicomunităț ii ce vor să vadă în bibliotecă ș i apoi să încerce să construiească ceia ce aceș tea îș idoresc. Prin oferirea serviciilor online, bibliotecile atrag utilizatori noi, ajutându-i sădobândească noi competenț e ș i să se integreze social. Experienț a bibliotecilor din Anglia demonstrează că jumătate din persoanele care nu auinternet la domiciliu il folosesc în biblioteca locală. Prin aceasta biblioteca îș i aduce aportul ladiminuarea inegalităț ii digitale. Utilizatorii, în marea lor majoritate sunt experț i în domeniul profesat ș i ș tiu de ce felde servicii au nevoie. Ei decid dacă folosesc serviciile tradiț ionale ori pe cele virtuale sau le 4
  • înlocuiesc cu altceva. Tendinț a bibliotecii trebuie să fie menț inerea în aria actualităț ii ș ioferirea unui spectru extins de servicii, bazat pe necesităț ile utilizatorilor reali ș i a celorapotenț iali. Semnalizarea slabă sau inexistentă îngreunează orientarea utilizatorilor în spaț iilebibliotecii. Un serviciu nou, confuz, cu prea multe reguli ș i politici, informaț ia despre careeste greu de găsit îl face confuz ș i pe utilizator. Un mijloc excelent de a mări uzabilitatea ș irespectiv satisfacț ia utilizatorului este înlăturarea tuturor obstacolelor. Sugestii: întrebaț iutilizatorii ce probleme au în procesul de căutare; creaț i o listă a răspunsurilor negative ș idepuneț i eforturi pentru a rezolva problemele, faceț i teste privind utilizarea serviciilor noi. Diversificarea serviciilor este o cale sigură de atragerea a membrilor comunităț ii înbibliotecă ș i de sporire a imaginii pozitive a bibliotecii. Imaginaț ia bogată ajută bibliotecariisă găsească noi modalităț i de a oferi servicii. Filiale ale bibliotecilor pot fi găsite în metrouri, înaeroporturi, în stradă, în parcuri sub cerul liber, etc. Bibliotecarii duc cărț i spre a fi citite saumăcar observate în locuri publice: în trenuri, în autobuse, în parcuri. Toate acestea în încercareade a găsi căi inovative chiar riscante câte o dată de a vorbi lumii despre bibliotecă. De ce atâta grijă pentru serviciile noi? Este cunoscut faptul că în anii tehnologizăriimasive, când majoritatea utilizatirilor încă nu aveau computere ș i acces internet la domiciliubibliotecile au cunoscut un flux masiv de utilizatori noi. Acum în ț ările dezvoltate populaț ia,în marea ei majoritate, are tehnologiile moderne necesare acasă, iar biblioteca va trebui săgăsească alte motive pentru a convinge utilizatorii să folosească serviciile bibliotecii. Spaț ii. Peamenajarea spaț iilor. Spaț iile de amplasare a bibliotecilor au fost ș irămân pe viitor foarte importante. Toate studiile din ultimii ani demonstrează că rolul biblioteciide spaț iu fizic, centru de comunicare ș i socializare, spaț iu unde membrii comunităț ii seadună cu diverse ocazii este apreciat de cetăț eni. Tendinț ele în arhitectura modernă debibliotecă sunt de a rezerva mai puț in spaț iu pentru resurse ș i mai mult spaț iu pentruutilizatori. Noi nu vom putea pune încă multă vreme problema construirii unor spaț ii noi, darreamenajarea spaț iilor existente poate fi făcută de orice bibliotecă. Acum cand are loceficientizarea activităț ii ș colilor în multe localităț i spaț iile eliberate ar putea fi alocate pentrubiblioteci. Deș i afirmă că biblioteca este mai mult decât o colecț ie de cărț i, bibliotecarii nufac prea multe pentru ca aceasta idee să se reflecte în spaț iile bibliotecii. Între 22-24 octombrie2012 in Monterey, California a avut loc Conferinta Internet libarian 2012 cu genericulTransformational Power of Internet Librarians: Promise & Prospecthttp://www.infotoday.com/il2012/program.asp. În comunicarea de final Erik Boekesteijn, JaapVan De Geer, Paul Pival, și Jeff Wisniewskihttp://conferences.infotoday.com/documents/158/1545_Pival.pdf propun bibliotecarilor un ș irde idei in vederea reinventării spaț iilor ș i locurilor pentru învăț are. Autorii considera căbiblioteca are nevoie de un nou model de business, întrucât mediul înconjurător este într-ocontinuă schimbare. Ei au făcut turul bibliotecilor din SUA ș i au colectat cele mai bune practiciînregistrate de biblioteci : unele biblioteci au separat spaț ii cu destinaț ie specială pentruadolecenț i (Ala a elaborat chiar un Ghid al spaț iilor pentru adolescenț ihttp://www.ala.org/yalsa/guidelines/teenspaces), altele – spaț ii de studiu pentru elevi undeaceș tea, după progranul ș colar, pot comunica în public diverse idei, învăț ând culturadialogului. Altele - spaț ii unde pot avea loc ore de clasă, în condiț ii mai puț in oficiale. Suntpracticate ș i spaț iile multifuncț ionale deschise pentru diverse activităț i. Bibliotecile cuspaț ii mai generoase practică arendarea acestora pentru activităț i adiacente. Unii bibliotecariîncearcă să siplimenteze serviciile oferite cu vînzarea cărț ilor. Ceia succesului, sugereazăautorii, constă în implicarea comunităț ii în organizarea spaț iilor ș i în special în consultareaacestora în diverse probleme, în flexibilitate ș i în... încă mai multă flexibilitate. Presa de specialitate promovează tot mai insistent ideea că utilizatorii trebuie sa găseascăin biblioteci lucruri despre care nici prin cap nu le trecea anterior ca pot fi gasite acolo. De aiciprobabil ș i tema Conferinț ei IFLA 2012 ―Bibliotecile acum! – Inspiră, Surprind. Dau Putere‖. 5
  • Utilizatorii care adorm în bibliotecă au fost consideraț i întotdeauna de bibliotecari cafiind o mare problemă. Un studiu efectuat în anul 2010 la University of California at Berkeleysugerează că dormitul înainte de începutul procesului de învăț are imbunătăț eș teperformanț ele.La 24 octombrie 2012 LibraryJournal http://lj.libraryjournal.com/2012/10/library-services/napping-in-the-library-on-purpose publica articolul ―Napping in the Library—OnPurpose‖ semnat de Meredith Schwartz – o experienț ă total neaș teptată pentru mulț i.Bibliotecarii de la Wesleyan University, au instalat în bibliotecă un dispozitiv special pentruutilizatorii care vor să se odihnească un pic. Dispozitivul este conceput pentru a oferi condiț iiperfecte pentru un somn de 20 de minute. Părerile studenț ilor visavis de acestă inovaț ie suntdivizate, dar cele mai multe sunt positive. Instalaț ii asemănătoare sunt utilizate ș i de BibliotecaPublică Helsinki. Unele biblioteci cumpără în acest scop scaune speciale care sunt o variantămult mai ieftină. Promovarea eficientă a resurselor este o altă cale spre atenț ia itilizatorilor. În mai2012 Carnegie UK Trust a efectuat un sondaj privind viitorul bibliotecii, care demonstrează căoamenii au o închipuire foarte vagă despre serviciile ș i posibilităț ile oferite de biblioteci. 45%dintre respondenț i susț in că oportunitatea de a căuta sau rezerva cartea on-line va face în viitorbiblioteca mai atractivă pentru ei ș i va spori gradul de utilizare a serviciilor bibliotecare.Aceasta în timp ce majoritatea bibliotecilor deja oferă de mai multă vreme acest serviciu.Aceiaș i descoperire a făcut ș i sondajul OCLC Percepț ia bibliotecii ș i a resurselorbibliotecare din 2010 care a demonstrat că oamenii nu înț eș eg că o biblioecă poate fi mai multdecât cărț i. Recent Centrul Pew de Cercetare a Internetului ș i a Vieț ii Americanilor a publicatraportul privind Bibliotecile, utilizatorii ș i cărț ile electronice. Organizatorii studiului au fostș ocaț i să descopere că cei mai multi dintre americani nu cunosc faptul că bibliotecileîmprumută cărț i electronice, deș i 76% de biblioteci publice oferă acest serviciu. Formarea profesională continuă. În condiț iile globalizării, dialogul ș i cooperareasunt esenț iale. Aș teptările utilizatorilor se schimbă mult mai repede decât posibilităț ilebibliotecarilor de a-ș i actualiza competenț ele ș i a dobândi compenenț e noi. Bibliotecariidepun eforturi pentru a face faț ă provocăriloe societăț ii cunoaș terii, actualizând ș iextinzând serviciile oferite, dar permanent apar noi provocări, noi tehnologii, noi modalităț i delectură, comunicare, etc. Pentru a contribui la lărgirea sferei de servicii oferite, acestea, incluzand digitizarea,utilizarea tehnologiilor noi, explorarea spaț iului virtual, bibliotecarii trebuie să dobândească noicompetenț e. Toate acestea sporesc importanț a formării profesionale continue.Revista THE WALL STREET JOURNAL publica la 18 noiembrie 2012 un articol de RuthMantell Must-Have Job Skills in 2013http://online.wsj.com/article/SB10001424127887324735104578118902763095818.html în careautoarea nominalizează câteva dintre deprinderile absolute necesare în anul 2013:comunicareabrandul personal (cum te reprezinț i pe tine însuț i)flexibilitateaîmbunătăț irea productivităț ii. Lucrurile în biblioteci vor evolua ș i se vor schimba, dar nu se va schimba necesitateaunor ghizi capabili să ofere ajutor, consultanț ă, etc. Problemele sunt de aș a natură căbibliotecarii sunt mai mult în aria ―spaț iului fizic‖ ș i a ―cărț ilor tipărite‖. Dar lucrurile nu vorrămâne încă multă vreme aș a. Bibliotecarii vor trebui să înveț e să profite de avantagele oferitede WEB ca mai apoi să facă calea întoarsă ―De la Internet la Gutenberg‖. Cartea – marca bibliotecii. Marca bibliotecii este o problemă pe marginea căreia se discută foarte mult în mediulbibliotecar. Toate sondajele efectuate în ultimii ani demonstrează faptul că marca bibliotecii estecartea. Cartea este, de altfel, una dintre cele mai vechi mărci din lume constituită pe parcurs de 6
  • secole ș i întinerirea ei sau extinderea ei spre alte produse ori servicii va fi foarte greu (poatechiar imposibil )de efectuat. Ș i trebuie oare extinsă? Bibliotecarii din occident deja incep să inț eleagă esenț a mesajului lui Umberto Ecoexpus in cuvântarea ț inută în Academia Italiană întitulată ―De la internet la Gutenberg‖ ș i îninterviul ―Nu speraț i că veț i scăpa de cărț i‖. Bibliotecile din ț ările dezvoltate undepopulaț ia are acasă tehnologii ș i acces internet ș i unde accesul internet în biblioteci nu maieste o atracț ie deja sunt în faț ă întrebării ―ce urmează?‖. Noi încă urmează să parcurgemaceastă cale. Potribit statisticilor doar 44% din populaț ia ț ării dispune de acces Internet. Dardeja de pe acum trebuie să potrivim bine balanț a între promovarea cărț ii ș i a lecturii,promovarea informaț iei, promovarea serviciilor. Raportul IREX ne permite o comparaț ie a situaț iei bibliotecilor din Moldova cusituaț ia ș i tendinț ele bibliotecilor publice la nivel internaț ional, prezentată de RaportulOCLC Percepț ia bibliotecii ș i a resurselor informationale( 2005 ș i 201), alte studii efectuateîn bibliotecile lumii. Ca ș i studiul OCLC, Sondajul Naț ional a scos în evidenț ă faptul că ―majoritatea cetăț enilor ș i oficialilor publici consideră bibliotecile ca locuri de păstrare acărț ilor ș i nu ca locuri de accesare a informaț iei, într-un sens mai larg‖. Deci, ș i la noi ca ș iîn alte ț ări marca bibliotecii rămâne a fi cartea. Un studiu efectuat cu câț iva ani în urmă in Marea Britanie reliefa faptul ca majotitatearespondenţilor la întrebarea „care este scopul frecventării bibliotecii?‖, au răspuns „pentru aîmprumuta cărţi‖. Într-un sondaj realizat cu câț iva ani în urmă, cititorii revistei AmericanLibraries au fost întrebaţi ce teme ar dori să vadă mai frecvent în revistă. Un număr mare derespondenţi au răspuns ―cărţile‖. De zeci de ani, biblioteca este într-o continuă căutare a identităț ii. În articolul TheDecline and Fall of the Library Empaire http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012, citat foarte activ decomunitatea bibliotecară internaț ională, cunoscutul bibliolog american Steve Coffmanaccentuiază faptul că în ultimii 30 de ani istoria bibliotecii a cunoscut numeroase proiecte,planuri ș i uneori doar vise, privind căile prin care biblioteca ar putea să joace un rol maiimportant în revoluț ia digitală care continuă să transforme mediul informational. SteveCoffman face o analiză a proiectelor mari care se credea că pot fi salvarea bibliotecilor:Catalogul Colaborativ al Resurselor Online; Biblioteca 2.0, Referinț ele Virtuale (Referenceservicis 24/7, QuestionPoint), Dotarea bibliotecilor cu computere pentru accesul public, Cărț ileElectronice, Biblioteca Electronica. Prin aceste proiecte bibliotecarii au jucat un rol important înrevoluț ia digitală care a transformat informaț ia ș i industria digitală din ultimile câtevadecenii. Dar lumea se schimbă, serviciile promovate de biblioteci în mediul digital sunt înlocuitede tehnologii mai noi sau mai bune sau de instituț ii poziț ionate mai bine pentru a promovaaceste servicii electronice, cum ar fi Amazon cu Biblioteca de Împrumut pentru Posesorii deKindle http://clubbib2.wordpress.com/2012/05/18/biblioteca-de-imprumut-pentru-posesorii-de-kindle . Una dintre atracț iile principale pentru utilizatori bibliotecilor din ultimul timp adevenit împrimutul cărț ilor electronice. Există deja politici bine stabilite privind împrumutullor. Unele biblioteci le împrumută pentru o perioadă de trei săptț mâni pentru a fi utilizate de pecititoare electronice, gen Kindle, Nook, iPhone, iPad, etc. Perioada de utilizare expiră odată cuexpirarea termenului de împrumut, ca ș i în cazul cărț ilor tradiț ionale. Cărț ile electronice potfi împrumutate în acelaș i timp de o singură persoană. Dar bibliotecarii trebuie să fie conș tienț ică există probleme cu care noi încă urmează să ne ciocnim. Cărț ile electronice nu vor fi nici odată a bibliotecilor. Compania HarperCollins, unul dintre liderii mondiali ai industriei de editarea anunț at, de exemplu, că o carte poate fi împrumutată numai de 26 de ori după care va trebuicumpărată o nouă licenț ă.Steve Coffman consideră că după 50 de ani pe piaț a digitală, bibliotecile au ajuns exact acolode unde au pornit. Ceia ce rămâne foarte clar sunt cărț ile fizice, spaț iile, ș i oamenii care încămai vin să le utilizeze. A descoperi cum să expoatăm aceste valori în mediul nou nu va fi uș or. 7
  • Autorul se întreabă dacă nu ar fi înț elept ―să lăsăm în pace biblioteca electronică ș i să neconcentrăț asupra cărț ilor ș i a spaț iilor. S-ar putea ca acestea să definească bibliotecaviitorului. Sau poate nu. Poate trebuie să jucăm roluri noi în lumea digitală sau roluri vechi, darpe căi noi‖. Tot mai mulț i utilizatori din generaț ia net vorbesc că cu cât folosesc mai multcititoarele de cărț i electronice cu atât se conving mai mult de avantagele cărț ii în formattradiț ional.În articolul ―E-book, grupuri vs Carte, cenaclu/ OPINIE‖ http://social.moldova.org/news/ebook-grupuri-vs-carte-cenaclu-opinie-233647-rom.html Alexandru Vakulovski aduce dovezi grele dece nu crede în dispariț ia cărț ii în format tradiț ional. Ca să revenim la Stive Coffman, ș i articolul care a făcut atâta vâlvă în comunitateabibliotecară, despre care aminteam ș i mai sus, la Conferinta Internet libarian 2012 cu genericul―Transformational Power of Internet Librarians: Promise & Prospect‖ care a avut loc între 22-24octombrie 2012 in Monterey, California acesta a revenit la ideile expuse în articol ș i maiconvins de faptul că ―unicul produs pe care s-a ț inut, se ț ine ș i se va ț ine în viitor bibliotecaeste cartea tipărită‖. Coffman sugerează bibliotecarilor să înceteze să risipească resursele ș iaș a limitate pe zeci ș i chiar sute de iniț iative ș i să se orienteze mai mult spre cartea tipărită.El consideră că imperiul Biblioteca încă poate fi transformat, dacă: Vom pune la baza misiunii bibliotecii promovarea cărț ii ș i a informaț iei tipărite Ne vom axa pe formatul tipărit cât acesta mai contează Vom folosi în avantajul nostru mediul hybrid pentru a susț ine ș i provova valorile existente Vom folosi tehnologiile pentru a furniza eficient serviciile ș i a reduce costurile de funcț ionare Ne vom pregăti să concurăm cu alț i prestatori de servicii bibliotecare în domenii unde producț ia tipărită dispare.Dacă nu vom face noi acest lucru, consideră Coffman, se vor gasi alț ii să o facă în locul nostru.Tehnologiile îș i au rostul lor, dar nu pot fi un substituient al cărț ii ș i alecturii. Ș i una ș i altapot fi practicate cu succes atât în spaț iul virtual cât ș i în spaț iul fizic al bibliotecii. În lucrarea „Atlas of New Librarianship‖, David Lankes sugerează o nouă misiune pentrubibliotecari - îmbunătăț irea societăț ii prin facilitarea creării cunoș tinț elor în cadrulcomunităț ii. Lankes vede remodelarea biblioteconomiei ș i a practicii bibliotecare, utilizând unconcept fundamental conform căruia cunoș tinț ele se formează prin dialog ș i comunicare. În lumina celor expuse mai sus, priorităț ile în activitaea bibliotecilor publice în anul2013 trebuie să includă: Demonstrarea valorii bibliotecii Formarea parteneriatelor comunitare Concentarea eforturilor în vederea realizării cu succes a proiectului pilot Novateca Pregatirea bibliotecilor in vederea extinderii Programului Novateca Integrarea bibliotecilor publice in SIBIMOL Acces la tehnologiile noi ș i Internet Asimilarea ș i utilizarea instrumentelor WEB 2.0 Diversificarea serviciilor în conformitate cu necesităț ile utilizatorilor FPC. Dezvoltarea competenț elor. Consolidarea rolului bibliotecarului de mentor, instructor, animator, facilitator, element de coeziune socială, etc. Organizarea ediț iei a treia, 2013 a FNCL. Concursuri tradiț ionale,etc Elaborarea programelor strategice. Lista poate continua, dar se va baza atât pe necesităț i, cât ș i pe posibilităț i. Este clar,că anul bibliologic 2013 se anunț ă a fi unui destul de interesant. Nu va fi uș or, probleme ș iobstacole sunt multe, însă după spusele lui John F.Kennedy „dacă geseș ti un drum fărăobstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri‖. Albert Einstein susț inea că unicul lucru 8
  • pe care trebuie să-l cunoș ti la sigur este locul unde se află biblioteca. Aceasta trebuie săcunoască utilizatorii. Un drum care le poate fi de folos.Referinț e:BOEKESTEIJN, E., VAN DE GEER, J., Rival, P., and WISNIEWSKI, J. TransformationalPower of Internet Librarians: Promise & Prospecthttp://www.infotoday.com/il2012/program.asp;http://conferences.infotoday.com/documents/158/1545_Pival.pdfSCHWARTZ, M. ―Napping in the Library—On Purpose‖http://lj.libraryjournal.com/2012/10/library-services/napping-in-the-library-on-purpose2010 top ten trends in academic librarieshttp://crln.acrl.org/content/71/6/286.shortThe trends of library development under multimedia and network environmenthttp://www.seiofbluemountain.com/upload/product/200909/2008jyhy07a3.pdfLANKES, D. Beyond the Bullet Points: It is Time to Stop Trying to Save Librarieshttp://quartz.syr.edu/blog/?p=1697Ghidul spaț iilor pentru adolescenț i http://www.ala.org/yalsa/guidelines/teenspacesCOFFMAN, S. The Decline and Fall of the Library Empairehttp://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012Biblioteca de Împrumut pentru Posesorii de Kindlehttp://clubbib2.wordpress.com/2012/05/18/biblioteca-de-imprumut-pentru-posesorii-de-kindleE-book, grupuri vs Carte, cenaclu/ OPINIE http://social.moldova.org/news/ebook-grupuri-vs-carte-cenaclu-opinie-233647-rom.htmlTransforming the Library Empire - Posible? http://www.libconf.com/2012/10/24/transforming-the-library-empire-possibleLANKES, D. Atlas of New Librarianship http://mitpress.mit.edu/books/atlas-new-librarianship 9