Marca bibliotecii
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Marca bibliotecii

on

  • 713 views

 

Statistics

Views

Total Views
713
Views on SlideShare
710
Embed Views
3

Actions

Likes
0
Downloads
5
Comments
0

1 Embed 3

http://clubbib2.wordpress.com 3

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Marca bibliotecii Marca bibliotecii Document Transcript

  • 1Marca bibliotecii: balanţa dintre carte şi informaţia electtronicăVera OsoianuMarca bibliotecii - cartea este una dintre cele mai vechi şi mai puternice mărciconstituite vreodată. În lume există doar cîteva mărci de asemenea mărime. A fost nevoie desecole pentru costituirea acestei mărci şi, deci, nu va vi uşor de a o înlocui. Dr. SteveMatthews, autorul blogului XXI Centure Library Blog, în articolul Physics of Your LibraryBrand menţionează că mărcii bibliotecii îi poate fi aplicată Legea lui Newton, care adaptată larealitatea bibliotecii ar suna cam aşa Cu cât este brandul mai masiv, cu cât conţine mai multbagaj, cu atât mai multe forţe vor fi necesare pentru a-i schimba poziţionarea.Deci, cu cât este mai veche şi mai puternică marca cu atât va fi mai greu de schimbat.Dacă trebuie de schimbat cu adevărat este o altă întrebare. Ca şi în multe alte probleme, înmediul profesioniştilor domeniului, nu există şi nici nu poate exista unanimitate în acestădispută. Dar suficient de mulţi bibliotecari se întreabă cum poate biblioteca să se reinventezeşi să-şi schimbe marca pentru a supravieţui în era tehnologiilor şi a informaţiei. Unii considerăcă biblioteca trebuie să-şi promoveze schimbările din interiorul profesiei pentru a schimbapercepţia utilizatorilor şi a publicului în general. Alţii sunt convinşi că până cândstereotipurile vechi nu vor fi schimbate cu simbolurile bibliotecii noi a secolului XXI,bibliotecarii vor fi sub presiunea grea a întrebărilor de felul „de ce mai avem nevoie debiblioteci?”, „bibliotecile nu au termen de expirare?”.Cum poate biblioteca să se reinventeze pentru a supravieţui în era tehnologiilor şi ainformaţiei? Pentru a grăbi schimbarea mărcii unii profesionişti recomandă bibliotecilor să-şischimbe logourile pentru programele de bibliotecă, să iniţieze evenimente şi campanii unde sănu figureze cuvintele „carte” sau „bibliotecă”.Pentru mine personal este mult mai apropiată poziţia lui Stive Coffman, vicepre edinte al companieiș Library Systems & Services (LSSI), responsabil de proiectarea unornoi produse şi servicii de bibliotecă, iniţiatorul serviciilor de referinţe virtuale.În articolul The Decline and Fall of the Library Empairehttp://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012, citat foarte activ de comunitatea bibliotecarăinterna ională, cunoscutul bibliolog american Steve Coffman accentuiază faptul că înț ultimii30 de ani istoria bibliotecii a cunoscut numeroase proiecte, planuri i uneori doar vise, privindșcăile prin care biblioteca ar putea să joace un rol mai important în revolu ia digitală carețcontinuă să transforme mediul informational. Steve Coffman face o analiză a proiectelor maricare se credea că pot fi salvarea bibliotecilor: Catalogul Colaborativ al Resurselor Online;Biblioteca 2.0, Referin ele Virtuale (Reference servicis 24/7, QuestionPoint), Dotareațbibliotecilor cu computere pentru accesul public, Căr ile Electronice, Biblioteca Electronica.țPrin aceste proiecte bibliotecarii au jucat un rol important în revolu ia digitală care ațtransformat informa ia i industria digitală din ultimile câteva decenii. Dar lumea se schimbă,ț șserviciile promovate de biblioteci în mediul digital sunt înlocuite de tehnologii mai noi saumai bune sau de institu ii pozi ionate mai bine pentru a promova aceste servicii electronice,ț țcum ar fi Amazon cu Biblioteca de Împrumut pentru Posesorii de Kindlehttp://clubbib2.wordpress.com/2012/05/18/biblioteca-de-imprumut-pentru-posesorii-de-kindleSteve Coffman consideră că după 50 de ani pe pia a digitală, bibliotecile au ajunsțexact acolo de unde au pornit. Ceia ce rămâne foarte clar sunt spa iile, căr ile fizice, iț ț șoamenii care încă mai vin să le utilizeze. A descoperi cum să exploatăm aceste valori înmediul nou nu va fi u or. Autorul se întreabă dacă nu ar fi în elept “să lăsăm în paceș țbiblioteca electronică i să ne concentrăm asupra căr ilor i a spa iilor. S-ar putea ca acesteaș ț ș țsă definească biblioteca viitorului”.
  • 2Tot mai mul i utilizatori din genera ia net vorbesc despre faptul că cu cât folosescț țmai mult cititoarele de căr i electronice cu atât se conving mai mult de avantajele căr ii înț țformat tradi ional. În articolul “E-book, grupuri vs Carte, cenaclu/ OPINIE”țhttp://social.moldova.org/news/ebook-grupuri-vs-carte-cenaclu-opinie-233647-rom.htmlscriitorul Alexandru Vakulovski aduce dovezi grele de ce nu crede în dispari ia căr ii înț țformat tradi ional.țLa Conferinta Internet libarian 2012 cu genericul “Transformational Power of InternetLibrarians: Promise & Prospect” care a avut loc între 22-24 octombrie 2012 in Monterey,California Steve Coffman a revenit la ideile expuse în articol i mai convins de faptul căș“unicul produs pe care s-a inut, se ine i se va ine în viitor biblioteca este cartea tipărită”.ț ț ș țCoffman sugerează bibliotecarilor să înceteze să risipească resursele i a a limitate pe diverseș șini iative i să se orienteze mai mult spre cartea tipărită. El consideră că imperiul Biblioteciiț șîncă poate fi transformat, dacă:• Vom pune la baza misiunii bibliotecii promovarea căr ii i a informa iei tipăriteț ș ț• Ne vom axa pe formatul tipărit cât acesta mai contează• Vom folosi în avantajul nostru mediul hybrid pentru a sus ine i promova valorileț șexistente• Vom folosi tehnologiile pentru a furniza eficient serviciile i a reduce costurile deșfunc ionareț• Ne vom pregăti să concurăm cu al i prestatori de servicii bibliotecare în domenii undețproduc ia tipărită dispare.țDacă nu vom face noi acest lucru, consideră Coffman, se vor gasi al ii să o facă în loculțnostru.Putem fi sau nu de accord cu Steve Coffman însă mesajul vine de la un profesionist,cu multă experienţă la activ, iniţiatorul proiectului referinţe virtuale on line, care dezvoltădiverse servicii virtuale şi care cunoa te lucrurile din interior.șDeşi se credea că informaţia, tehnologiile vor înlocui marca bibliotecii acum doatfoarte puţini insistă pe această idee. Tehnologiile î i au rostul lor, dar nu pot fi un substituientșal căr ii i a lecturii. i una i alta pot fi practicate cu succes atât în spa iul virtual cât i înț ș Ș ș ț șspa iul fizic al bibliotecii.ț Indiferent de evoluţia tehnologiilor, bibliotecarul trebuie să rămînăîn centrul activităţii bibliotecii. Lucrul acesta il înţeleg şi corporaţii care prosperă din contultehnologiilor. Deşi Fundaţia Familiei Paul G.Allen, cofondator Microsoft, investeşte înprograme de dotare a bibliotecilor cu tehnologii moderne, cea mai mare investiţie pe care o vaface în anul 2013 în biblioteci se va axa pe un program de consultanţă a utilizatorilorbibliotecilor din Multnomah, Oregon care prevede asistarea acestora de către bibliotecari înprocesul de alegere a cărţilor pentru lectură şi crearea unor relaţii utilizator- bibliotecar delungă durată. Un program similar este în desfăşurare în Biblioteca Publică Seattle în carecititorii răspund unor întrebări, sugestii adresate de bibliotecari despre ce ar dori să citeascăîn continuare. Noul Program din Oregon se doreşte a fi un model care ar putea fi urmat de alţibibliotecari din ţară. Într-o lume a roboţilor asistenţa unei fiinţe umane sensibile este maivaloroasă decât oricând. Studiile demonstrează că oamenii preţuiesc mai mult bibliotecaatunci cînd au o relaţie bună cu un bibliotecar.Bibliotecarii din occident deja incep să in eleagă esen a mesajului lui Umberto Ecoț țexpus în cuvântarea inută în Academia Italiană întitulată “De la internet la Gutenberg” i înț șinterviul “Nu spera i că ve i scăpa de căr i”.ț ț țBibliotecile din ările dezvoltate unde popula ia are acasă tehnologii i acces internetț ț și unde accesul internet în biblioteci nu mai este o atrac ie deja sunt în fa ă întrebării “ceș ț țurmează?”. Noi încă urmează să parcurgem această cale. Potrivit statisticilor, 55% dinpopula ia ării utilizează Internetul.ț ț Dar deja de pe acum trebuie să potrivim bine balan ațîntre promovarea căr ii i a lecturii, promovarea informa iei, promovarea serviciilor.ț ș ț
  • 3Toate sondajele efectuate în ultimii ani demonstrează faptul că marca bibliotecii estecartea. Cititorii revistei American Libraries întrebaţi ce teme ar dori să vadă mai frecvent înrevistă au răspuns “cărţile”. Un studiu efectuat recent in Marea Britanie scotea inefidenţă faptul ca majotitatea respondenţilor la întrebarea „care este scopul frecventăriibibliotecii?”, au răspuns „pentru a împrumuta cărţi”. Răspunsul trezeşte cel puţin nedumerirepentru ca Marea Britanie ţară puternic industrializată nu putea să nu investească masiv îninformatizarea bibliotecilor. Se pare că nu s-a investit suficient, dacă nici aici marcabibliotecii nu s-a extins mai departe de carte pentru a cuprinde şi informaţia.Identificarea mărcii bibliotecii a fost printre scopurile principale a două studii mariefectuate de OCLC „Percepţia bibliotecii şi a resurselor informaţionale”, 2005, şi „Percepţiabibliotecilor: Context şi Comunitate”, 2010. Organizatorii studiilor au încercat să găseascărăspuns la întrebările: Ce gândesc consumatorii de informaţii despre biblioteca de azi? Cumidentifică consumatorii de informaţii biblioteca în universul în continuă creştere aalternativelor? Care este imaginea bibliotecii? Care este identitatea bibliotecii în minţileconsumatorilor de informaţii? Întrebarea care trebuia să clarifice aceste momente a fost„Care este primul lucru care vă apare în minte atunci cand vă gânditi la o bibliotecă?”. Înprimul studiu au fost primite 3785 de comentarii de la 3163 de respondenţi. 70% dintreaceştea din toate ariile geografice si din toate grupurile de vârstă asociază biblioteca în primulrând şi mai întâi de toate cu cărţile. Cuvintele „carte” şi „cărţi” au fost menţionate de 2152 deori. Cuvântul „informaţie” de 291 de ori. Destul de rar apar cuvintele: acces, spaţiu fizic,bibliotecar, „biblioteca spaţiu pentru informare”. “Cărţile” şi “informaţiile” întrunesc cele maipozitive asociaţii cu biblioteca. Peste tot domină ideea „brăndul bibliotecii este egal cucartea”.Atunci când încearcă să descrie biblioteca sau serviciile oferite de bibliotecă,bibliotecarii folosesc frecvent cuvintele: încredere, intimitate, informaţie corectă, informaţiede calitate, educaţie, instruire, comunitate, acces. In răspunsurile la întrebarea formulată maisus respondenţii n-au folosit nici o dată cuvintele: încredere, informaţie calitativă, intimitate.Cuvântul calitate a fost menţionat de două ori, educaţie de patru ori, instruire de nouă ori,gratuit de 70 de ori. Disonanţa dintre asocierea de către beneficiari a bibliotecii cu cartea siasocierea de către bibliotecari a bibliotecii cu un set mai larg de produse si servicii rezidă înlipsa de educaţie a utilizatorilor. Studiul din 2005 a demonstrat că utilizatorii de informaţii nusunt conştienţi despre ceia ce pot oferi în prezent bibliotecile. Majoritatea cetăţenilor nuconosc serviciile pe care le oferă biblioteca din aria de servire. 58% dintre respondenţi nucunosc faptul că bibliotecile oferă reviste electronice, baze de date online. 34% nu cunosc căbibliotecile lor au Web site-uri. Nivelul scăzut de conştientizare a resurselor electronice a fostevident şi în studiul din anul 2010. Cei mai mulţi consumatori de iformaţii nu cunoşteaufaptul că bibliotecile oferă baze de date online (56%), cărţi electronice (56%), revisteelectronice (60%).Recent Centrul Pew de Cercetare a Internetului i a Vie ii Americanilor a publicatș țraportul privind Bibliotecile, utilizatorii i căr ile electronice. Organizatorii studiului au fostș țoca i să descopere că cei mai multi dintre americani nu cunosc faptul că bibliotecileș țîmprumută căr i electronice, de i 76% de biblioteci publice oferă acest serviciu.ț șDe ce sunt consumatorii de informaţii atât de neinformaţi? Este oare nefamiliarizareaindivizilor cu resursele electronice ale bibliotecii cauza sau efectul unul punct de vederepotrivit căruia marca bibliotecii este promovarea cărţii? Poate că respondenţii nu cunosc căbibliotecile au Web site-uri şi resurse electronice pentru ca nu se aşteaptă ca în biblioteci săgăsească mai mult decât cărţi? Aceste întrebări ar trebui să dea bătăi de cap lumii bibliotecare.La fel de important precum cunoaşterea mărcii bibliotecii în prezent este de a înţelegeperspectivele mărcii. Poate oare marca să fie extinsă ori actualizată pentru a fi mai relevantă,a fi mai mult decât numai cartea?Care sunt posibilităţile? Poate imidjul mărcii să se schimbe
  • 4sau să se extindă. Ce potenţial există pentru extinderea mărcii bibliotecii dincolo de carte?Pentru a explora perspectivele mărcii bibliotecii respondenţii au fost rugaţi să priveascădincolo de prima impresie şi să răspundă la întrebarea „Care este misiunea principală abibliotecii?”. Puţin mai mult de jumătate (53%) au indicat informaţia. 31% au indicat căscopul principal al bibliotecii este cartea. Răspunsuri de felul „a promova resurse pentruinstruire, cercetare şi pentru destindere”, indică un punct de vedere multidimensional desprerolul bibliotecii. Au fost menţionate şi instruirea, cercetarea etc. Majoritatea respondenţilor auindicat că din punctul lor de vedere misiunea bibliotecii este mai largă decât numai cartea.Să vedem cum s-au schimbat percepţiile utilizatorilor după cinci ani, ani în carebibliotecile au investit enorm în resursele electronice. Conform statisticelor generate deInstitute of Museum and Library Services, bibliotecile publice din SUA, din anul 2003 şi pînăîn anul 2008, au crescut cheltuielile pentru procurarea resurselor electronice cu 66%. Înaceiaşi perioadă bibliotecile universitare au crescut cheltuielile pentru resursele electronice cu233%, conform National Center for Education Statistics.Studiul din 2010 demonstrează că încrederea că bibliotecile înseamnă cărţi este chiarmai puternică decât în anul 2005. Deşi tehnologiile şi serviciile online ocupă consumatorilortot mai mult timp, percepţia acestora a bibliotecii echivalent carte se consolidează.Dacă în anul 2005, cei mai mulţi americani (69%) declarau că primul lucru care levine în minte atuncă cînd se gîndesc la bibliotecă sunt cărţile ,atunci în anul 2010 deja 75%cred că marca bibliotecii sunt cărţile.Şi la întrebarea care este scopul principal al bibliotecii percepţia nu s-a schimbat preamult. Cei mai mulţi americani pun pe primul loc informaţia şi pe locul doi promovarea cărţii.Atât percepţia mărcii cât şi a scopulul bibliotecii rămân neschimbate.Întinerirea mărcii bibliotecii depinde de abilităţile membrilor comunităţii bibliotecarede a reorienta serviciile bibliotecii în aşa fel ca bogatele resurse – tradiţionale şi digitale – pecare le administrează să fie disponibile atât în format tradiţional cât şi virtual. Datele suntclare. Consumatorii de informaţie văd rolul bibliotecilor în comunitate ca loc pentru studiu,loc pentru lectură, loc unde informaţia circulă liber, loc pentru alfabetizare, loc unde poţifolosi un computer, sau accesa Internetul. Aceste servicii de bibliotecă sunt relevante şidiferenţiate.Nimic nu poate concura mai serios cartea decît calculatorul şi informaţia care poate fiobţinută cu ajutorul TIC.Despre marca bibliotecii se discută mai ales în contextul dezbaterilor privindviitorului bibliotecii. Este firesc ca despre acest fenomen să se discute şi în mediulbibliotecar de la noi. Suita de manifestări consacrate aniversării de 135 de ani de la fondareaBM “B.P.Hasdeu“ a început anume cu colocviul consacrat imaginii bibliotecii. S-a vorbitmult i despreș brand iș branding. Situaţia de la noi nu diferă prea mult de situaţia generală.Raportul IREX ( Acces la informa ie prin bibliotecile publice din Republica Moldovaț ) nepermite o compara ie a situa iei bibliotecilor din Moldova cu situa ia i tendin eleț ț ț ș țbibliotecilor publice la nivel interna ional, prezentată de Raportul OCLCț Percep iațbibliotecii i a resurselor informationaleș ( 2005 i 2010), alte studii efectuate în bibliotecileșlumii. Ca i studiul OCLC, Sondajul Na ional a scos în eviden ă faptul că “ majoritateaș ț țcetă enilor i oficialilor publici consideră bibliotecile ca locuri de păstrare a căr ilor i nu caț ș ț șlocuri de accesare a informa iei, într-un sens mai larg”.ț Deci, i la noi ca i în alte ări marcaș ș țbibliotecii rămâne a fi cartea.Pe contul blogului de biblioteconomie şi ştiinţa informării de pe site-ul Slideshareeste postată o selecţie de citate despre cărţi http://www.slideshare.net/cdbclub/citate-carti.Săptămînal sistemul trimite informaţia despre materialele cele mai accesate. De foarte multăvreme acest material este în topul accesărilor, 5458 la aproximativ un an de la poatarea pe
  • 5site. Mai mult decât acest material a fost accesată doar lucrarea Imaginea bibliotecii publice încomunitate – 6624, dar aceasta in aproximativ 2 ani de la postarea pe site.Profesioniştii domeniului înţeleg foarte bine că pentru a-şi asigura viitorul bibliotecatrebuie să-şi schimbe imaginea, să se debaraseze de stereotipuri vechi, să uimească utilizatoriicu servicii şi oferte noi. Lucrul acesta este sugerat şi de utilizatori, mai ales cei din generaţianet care au impresia că se întorc în timp (revista American Libraries) atunci cînd păşescpragul unei biblioteci total refractară schimbărilor. Despre necesitatea schimării biblioteciispune foarte sugestiv un respondent al sondajului IREX (Raportul Acces la informa ie prințbibliotecile publice din Republica Moldova): „Aceleaşi haine pe care le purtăm – ele de cândsunt? Au ieşit alte modele şi ne-au propus să îmbrăcăm altele. Aşa şi bibliotecii, îi trebuie oaltă haină, ca să mă exprim aşa, ca să meargă mai multă lume acolo. F, 22 ANI,ÎNVĂŢĂTOARE]).Importanţa schimbării nu se mai discută. Dar biblioteca poate fi schimbată şi subaceiaşi marcă. Care dintre resursele, produsele sau serviciile oferite dă bibliotecă ar puteaînlocui marca bibliotecii? Informaţia? Poate informaţia să devină marca bibliotecii? Însondajul OCLC din anul 2005 doar 2% de respondenţi declarau că încep căutarea infornaţieide la siteul bibliotecii şi 84% de la un motor de căutare. În sondajul din anul 2010 nimeni numai incepe căutarea pornind de la site-ul bibliotecii. Informaţia poate fi accesată de oriundeexistă un computer conectat internet.Care alte produce şi oferte? Serviciile pentru utilizatori? Aici oferta depinde denecesitate.Biblioteca îşi va revendica tot mai multe roluri: centru de informare, cultură şicunoaştere, centru comunitar, spaţiu pentru socializarea membrilor comunităţii, spaţiu pentruinstruire pe tot parcursul vieţii, loc pentru lectură, suport pentru alfabetizare tehnologică, locde instruire şi dezvoltare pentru copii, etc. Bibliotecarii vor învăţa, vor inventa, vor faceeforturi pentru a-şi păstra profesia, pentru a-i asigura un loc în viitor, dar toate sub aceiaşimarcă - cartea. Pentru că însuşi numele biblioteca /termenii grece tiș biblos (carte) iș theke(cufăr)/ de la carte se trage. Fără carte locul numit bibliotecă va fi altceva. Şi acel altceva vaavea altă marcă pe care încă trebuie să o cîştige.Personal consider că marca bibliotecii este o problemă falsă.Atăt de apreciată,elogiată, cântată, cartea nu poate face decât bine. Problemele bibliotecii sunt multe şitrebuiesc căutate... dar în altă parte.Referinţe:Perceptions of Libraries and Information Resources (2005)//http://www.oclc.org/reports/2005perceptions.en.htmlPerceptions of Libraries, 2010: ContextandCommunityhttp://www.oclc.org/reports/2010perceptions.en.htmlRaportul Acces la informație prin bibliotecile publice din Republica Moldovahttp://www.novateca.md/images/files/Raport_irex_PRINT_ro.pdfCOFFMAN,Steve. The Decline and Fall of the Library Empairehttp://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and-Fall-of-the-Library-Empire.shtmlPhysics of Your Library Brand // http://21stcenturylibrary.com/2011/08/17/the-physics-of-your-library-brand
  • 6Cartea – marca bibliotecii // http://clubbib2.wordpress.com/2012/10/16/cartea-marca-biblioteciiCitate despre cărţi //http://www.slideshare.net/cdbclub/citate-carti
  • 6Cartea – marca bibliotecii // http://clubbib2.wordpress.com/2012/10/16/cartea-marca-biblioteciiCitate despre cărţi //http://www.slideshare.net/cdbclub/citate-carti