Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii (FNCL). Ediţia Întâi, 2011              Scurt îndreptar pentru autorităţile publ...
2. Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii va avea atributele sale: logou unic, afiş unic ca   brand obligatoriu pe ma...
•   Tehnica lecturii        •   Lectura în familie        •   Lectura în şcoală        •   Lectura în bibliotecă        • ...
•   Concursuri ale celor mai buni declamatori de poezie•   Concursuri ale celor mai populari graficieni de carte (prin văz...
11.Câştigătorii locali ai Festivalului vor fi premiaţi de către autorităţile şi bibliotecile publice   locale.Câştigătoril...
Promovarea Festivalului. Orice manifestare este sortită eşecului dacă nu este promovatăsuficient. Toţi membrii comunităţii...
Discuţiile despre cărţi suscită interesul cititorilor asupra unor cărţi anume, dezvoltăabilităţile de gândire critică şi g...
Utilizarea tehnologiilor Web 2.0 va favoriza implicarea utilizatorilor in creareaconţinuturilor şi însăşi crearea blogului...
Un instrument foarte util, care poate uşura enorm munca bibliotecarului este site-ulYouTube. Filmele despre cărţi şi lectu...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Festivalul national al cartii si lecturii 2011

3,093 views

Published on

Published in: Education, Business, Travel
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
3,093
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
18
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Festivalul national al cartii si lecturii 2011

  1. 1. Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii (FNCL). Ediţia Întâi, 2011 Scurt îndreptar pentru autorităţile publice şi bibliotecile publice din teritoriu Evoluţia ţărilor avansate în ceea ce priveşte economia,cultura,civilizaţia,progresultehnic,democraţia ne demonstreză că toate succesele obţinute de ele sunt o consecinţă directă anivelului de instruire şi de informare a populaţiei,de circulaţie a ideilor şi cunoştinţelor.Orientarea strategică a Republicii Moldova spre integrare europeană,spre ridicarea nivelului detrai şi spre creşterea speranţei de viaţă,propăşirea culturii şi civilizaţiei naţionale nu sunt posibilefără asgirarea unui aflux de cunoştinşe şi idei înnoitoare,fără a promova în toate mediile socialevalorile şi mentalitatea europene.A venit timpul să întreprindem acţiuni decisive pentru a depăşiîn sfârşit situaţia constatată încă de Dimitrie Cantemir că moldovenii nu se prea trag la carte.Secer acţiuni de anvergură,mobilizatoare,care ar conduce la instaurarea în Moldova a unei atitudinigenerale noi faţă de carte şi lectură. Biblioteca Naţionala a Republicii Moldova a experimentat de-a lungul anilor diverseformule de valorificare, promovare şi omagiere a cărţii. Prin implicarea bibliotecilor publice dinîntreaga ţară, Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, care va lua start în anul acesta, vine să deao nouă dimensiune şi valoare acestor activităţi. Prima ediţie a festivalului ar putea pune începutul unei tradiţii şi în viitor ar putea devenio activitate culturală care să adune împreună toată comunitatea, să trezească interesul membrilorcomunităţii faţă de problemele de interes comun, să dezvolte conştiinţa de comunitate şi grijapentru valorile comune. Pentru a-i da o mai mare prestanţă, festivalul poate fi desfăşurat sub auspiciile primelorpersoane din municipiu, raion, oraş, comună ,sat. Pe tot parcursul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii fiecare autoritate publică localăşi biblioteca publică din subordinea ei vor organiza suite de activităţi menite să contribuie lacreşterea rolului cărţii şi lecturii în viaţa comunităţii. Festivalul va cuprinde şi diaspora moldovenească.Activităţi importante vor avea loc într-un şir de ţări străine(Italia,Portugalia,Grecia,Franţa,SUA,Canada,Rusia ş.a.) unde existăbiblioteci de carte românească înfiinţate de BNRM,societăţi obşteşti ale compatrioţilor noştristabiliţi acolo la munci,sau cu reşedinţă permanentă. Festivalul va avea atributele sale: logou unic, ca brand obligatoriu pe materialelepromoţionale locale, afiş unic. Prima ediţie este consacrată lui Grigore Vieru. Aşadar, temele şi formele principale trebuie săfie legate de viaţa şi opera sa, în contextul literaturii naţionale. Pentru o mai bună programare şi organizare a Festivalului, e bine să recurgem laexperienţele şi tradiţiile noastre în acest domeniu (de exemplu, un arsenal întreg de idei şiformule poate fi preluat din practica organizării, în secolul trecut, a sărbătorii republicane acărţii). În acest sens, vă propunem, schiţată, următoarea concepţie a Festivalului Naţional alCărţii şi Lecturii:1. Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii (FNCL) este patronat de UNESCO prin comisia naţională a sa, fiind organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, în partenierat cu Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, Primăria municipiului Chişinău, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova, Uniunea Editorilor din Republica Moldova,Societatea Bibliofililor din Moldova, direcţiile/secţiile cultură din teritoriu în perioada 31 august – 5 septembrie 2011. În localităţi, coorganizatorii principali sunt administraţia publică şi biblioteca publică în parteneriat cu instituţiile cele mai implicate în organizarea şi promovarea lecturii (şcoala, instituţia preşcolară, casa de cultură ş.a.). 1
  2. 2. 2. Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii va avea atributele sale: logou unic, afiş unic ca brand obligatoriu pe materialele promoţionale locale. Logoul şi modelul de afiş ale Festivalului vor fi postate, în variantă electronică, pe site-ul BNRM şi şi pe blogul de Biblioteconomie, de unde vor putea fi preluate de către organizatorii locali pentru a fi imprimate. Invitaţiile şi Diplomele locale vor avea aceleaşi elemente ca şi afişul.3. Prima ediţie a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii este consacrată lui Grigore Vieru, drept care temele şi formele principale vor fi legate de viaţa şi opera sa, în contextul literaturii naţionale.4. Scopuri. Obiective • Trecerea în revistă şi stimularea activităţilor de promovare a cărţii, lecturii, bibliotecii, bibliofiliei desfăşurate în biblioteci, şcoli, în familii, în comunitate în general. Instaurarea unei tradiţii naţionale în acest sens. • Consolidarea rolului cărţii şi lecturii în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei în comunitate, a valorilor naţionale şi locale. • Rolul bibliotecilor publice în promovarea şi orientarea lecturii. • Rolul familiei • Rolul şcolii • Rolul mass – mediei • Impulsionarea elaborării şi realizării unor politici comunitare de succes în domeniul cărţii, lecturii, informaţiei.5. Tematica festivalului se va axa pe 2 piloni principali: • Cartea • LecturaCartea • Istoria cărţii şi a tiparului în Moldova • Construcţia cărţii • Cele mai bune cărţi ale Moldovei din sec. XX, desemnate de un juriu naţional special în 2002 (vezi rubrica programe a site-ului BNRM). • Cărţi laureate ale : 1. premiilor de stat 2. premiilor internaţionale 3. premiilor Uniunii Scriitorilor 4. salonul internaţional de carte 5. salonul internaţional de carte pentru copii 6. cele mai citite cărţi (topurile naţionale anuale) Informaţii despre toate acestea vor fi plasate pe site-ul BNRM. • Tipografii şi tipografi vestiţi din Moldova • Graficieni (zugravi de carte din Moldova) • Arta şi tehnica legatului de cărţi din Moldova • Editori şi edituri celebre din Moldova • Suporturi de carte Lectura • Formele şi metodele lecturii 2
  3. 3. • Tehnica lecturii • Lectura în familie • Lectura în şcoală • Lectura în bibliotecă • Istoria bibliotecilor din Moldova, din localitatea concretă (raion, municipiu, oraş, comună, sat)Scriitori • Din istoria scrisului în Moldova • Scriitori celebri, cărţile şi personajele lor • Orientări literare • Scriitori contemporani. Uniunea scriitorilor • Scriitori localiBibliofilie – mişcarea bibliofilă • File din istoria bibliofiliei locale (De exemplu: În Soroca a fost înfiinţat, pe vremuri, unul din primele cluburi de bibliofili din Basarabia. În jurul istoriei şi actvităţii actuale a lui poate fi organizată o suită întreagă de activităţi). • Întruniri cu bibliofili (desemnarea celor mai generoşi dintre ei) • Organizarea de activităţi cu genericul „Cheiul Voltaire” (expoziţie a bibliofililor localităţii cu organizarea de schimb de ediţii, vânzare, etc) • Acţiuni de popularizare a cărţii electronice • Concursuri pentru cei mai abili cititori de e-cărţi • Campionatul localităţii la navigare pe internet (campionatul internauţilor)6. Programul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii va cuprinde: • Inaugurarea Cărţii (Albumului) Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii - primul autograf – patronul Festivalului • Parada costumelor personajelor • Expoziţiile graficienilor • Expoziţii cu vânzare de carte • Recitaluri de poezie (cu desemnarea poeţilor laureaţi ai festivalului) • Concursuri de desene, de ilustraţii la o carte anumită (de exemplu, la o carte de Grigore Vieru) • Întâlniri cu scriitorii • Workshopuri şi ateliere de tehnica lecturii • Concursuri pentru cele mai bune familii – cititoare • Întrunirea liderilor lecturii cu desemnarea celor mai buni dintre ei • Seri literare, expoziţii, concursuri, reprezentaţii muzical – literare consacrate moştenirii lui Grigore Vieru • Acţiuni complexe (pictură , muzică, literatură) • Concurs: Cea mai bună bibliotecă organizatoare a lecturii publice • Campionatul cititorilor cu desemnarea cititorului nr. 1 al localităţii • Concursul scriitorilor cu cele mai multe întâlniri cu cititorii • Recitaluri de muzică folk pe versurile poeţilor din Moldova • Lansări de CD cu imprimări de recitaluri poetice (desemnarea CD celui mai bun pentru premiu special) • Expoziţii de trecere în revistă, pentru cititori, a producţiei editurilor din Moldova şi din alte ţări 3
  4. 4. • Concursuri ale celor mai buni declamatori de poezie• Concursuri ale celor mai populari graficieni de carte (prin văzul cititorilor participanţi la festival)• Colecte (donaţii) de cărţi pentru bibliotecile publice. Subliniem aici că repertoriul de forme şi teme expus mai sus are un caracter de recomandare. Prin urmare fiecare bibliotecă publică este în drept să-şi aleagă formele şi temele mai apropiate de specificul său şi mai corespunzătoare cu resursele disponibile. Deasemenea, fiecare bibliotecă este în drept să promoveze idei, forme şi teme proprii. Obligatorii, însă, ar trebui să fie concursurile cu finalitate naţională (altfel, învingătorii locali nu vor putea spera la distincţii de nivel naţional).7. În fiecare an, participanţii la festival vor face colete de cărţi pentru diasporamoldovenească. La ediţia din 2011 se vor colecta cărţi în vederea înfiinţării unei bibliotecipentru moldovenii din Portugalia.8. Un juriu, alcătuit din personalităţi marcante ale culturii, reprezentanţi ai uniunilor decreaţie, ai bibliotecilor şi ai publicului cititor, va desemna laureaţii Festivalului Naţional alCărţii şi Lecturii în cadrul unor (următoarelor)concursuri:• Liderii lecturii (după numărul de cărţi recomandate+numărul de persoane cărora le-au fost făcute recomandările).• Cei mai activi cititori (după numărul de cărţi citite + numărul de participări la activităţile bibliotecii=).• Cele mai citite cărţi (top naţional realizat de BNRM).• Cea mai buna familie cititoare (după numărul de cărţi citite +numărul de cărţi discutate în familie).• Cele mai bune desene (pe marginea creaţiei lui Gr. Vieru).• Cele mai bune costume de personaje literare şi de scriitori.• Măşti ale scriitorilor.• Cei mai buni cunoscători ai tehnicii lecturii (în baza unui test,sau prin altă metodă).• Cea mai bună reflectare a temelor cărţii, lecturii, bibliotecii în mass-media.• Alte genuri de activităţi competiţionale inventate de biblioteci.• Cele mai bune biblioteci publice organizatoare ale lecturii (în baza criteriilor stabilite de organizatori:managementul lecturii, statistica lecturii etc.)9. Fiecare bibliotecă participantă va forma propriul juriu.10. Câştigătorii din teritoriu a patru concursuri: Cei mai activi cititori, Cea mai buna familiecititoare, Cele mai bune desene (pe marginea operei lui Gr. Vieru), cele mai bune bibliotecipublice organizatoare ale lecturii pot participa la etapa republicană (5 septembrie 2011).Dosarul de participare la etapa republicană va include decizia juriului local, un eseu deprezentare, însoţit de statistici, materiale ilustrative, desene etc.).Bilanţurile concursurilor lanivelul unităţilor teritoarial-administrative vor fi făcute de bibliotecileraionale,municipale,care vor desemna învingătorii la acest nivel şi-i vor înainta pe cei maibuni la etapa naţională.. Materialele urmează să fie comunicate de către acesteaSecretariatului Naţional până la 3 septembrie inclusiv, prin fax sau prin email (vezi tel. şiemail-urile arătate în p.13). Notă:În vederea asigurării operativităţii în prezentarea dosarelor,bibliotecile publice arputea face unele bilanţiri şi chiar organiza unele concursuri înaintea datei de 31 august. 4
  5. 5. 11.Câştigătorii locali ai Festivalului vor fi premiaţi de către autorităţile şi bibliotecile publice locale.Câştigătorilor de nivel naţional le va fi decernată Diploma UNESCO, le vor fi acordate premii şi cadouri. 12.O formă de premiere ar putea fi, pentru câştigătorii locali, şi o excursie la BNRM în vederea vizitării Salonului Internaţional de Carte, unde vor putea să vadă toate noutăţile editoriale şi, eventual, să procure cărţile îndrăgite. 13. Secretariatul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii se află pe adresa:Biblioteca Naţională a Republicii MoldovaStr. 31august, nr78, Departamentul Cercetare şiDezvoltare în Biblioteconomie2012 Chişinău, Republica MoldovaTel/Fax: (373 22) 22 14 75Tel. (373 22) 24-00-70, 24-04-43Email: vera_osoianu@yahoo.com; vcibotari@yahoo.com ; ecaterinadm@yahoo.com; vioricaantonov@yahoo.com ;Secretariatul Naţional va acorda asistenţă organizatorică(atunci când e cazul,ca de exemplumedierea participării unor scriitori la evenimentele din teritoriu) şi consultativă,va întreţinerubrica FNCL pe site-ul BNRM şi pe blog,postând în termeni utili informaţiile şi materialelenecesare,sau cele solicitate din teritoriu. Modul de evaluare şi de stimulare a celor mai buni este decis de juriul Festivalului. Laureaţii Festivalului de nivel municipal, raional pot participa la concursurile organizate la etapa naţională a Festivalului.Organizarea şi desfăşurarea Festivalului Cărţii şi Lecturii: Fiecare bibliotecă în parte poate organiza un grup de iniţiativă cu participareabibliotecarilor, funcţionarilor publici, învăţătorilor, părinţilor, elevilor, studenţilor pe care să-iimplice la organizarea Festivalul Cărţii şi Lecturii la nivel local. Parteneri: Consiliul raional (municipal), primăria, mass-media locală, librării, tipografii,edituri, muzee, case de cultură, şcoli muzicale, agenţii IT, persoane particulare, etc. Data desfăşurării Festivalului Cărţii şi Lecturii este 31 august – 5 septembrie. Elaborarea programului este responsabilitatea grupului de iniţiativă. Membrii grupuluielaborează împreună programul festivalului care poate include diverse activităţi, atât din celeatestate pe parcursul anilor cât şi activităţi moderne bazate pe utilizarea tehnologiilor deinformare şi comunicare. Pentru informaţii utile, schimb de experienţe bibliotecile care dispun detehnologiile necesare pot urmări cum se desfăşoară activităţile de pregătire a FestivaluluiNaţional al Cărţii şi Lecturii, utilizând site-ul BNRM, Blogul de Biblioteconomie şi ŞtiinţaInformării, etc. Deschiderea Festivalului Cărţii şi al Lecturii. Succesul manifestării depinde în mareparte de reuşita solemnităţii de deschidere. Ca regulă, inaugurarea unei manifestări de asemeneaproporţii are loc cu participarea oficialităţilor, oaspeţilor invitaţi, activului şi prietenilorbibliotecii, utilizatorilor. În programul inaugurării e bine să fie incluse parada costumelorliterare, evoluări ale celor mai buni declamatori, folchişti etc. 5
  6. 6. Promovarea Festivalului. Orice manifestare este sortită eşecului dacă nu este promovatăsuficient. Toţi membrii comunităţii, indiferent dacă sunt sau nu utilizatori trebuie invitaţi săparticipe la activităţile din cadrul festivalului. Invitaţiile pot fi adresate personal sau prin massmedia. În localităţile mai mici unde fiecare persoană este bine cunoscută invitaţiile se fac maimult în persoană. Cu cât mai activ sunt implicaţi membrii comunităţii în organizareaevenimentului, cu atât mai mare este impactul acestuia. Afişele (care vor avea acelaşi conceptpentru toate bibliotecile) trebuie să fie puse în locurile mai aglomerate din localitate. Bibliotecilecare dispun de pagină web pot plasa cât mai multă informaţie despre festival on line. Când vacăpăta popularitate, festivalul va putea servi şi ca motiv pentru reuniunile de familie. „Familiaîn jurul cărţii” – acest generic ar putea aduna împreună bunei, părinţi, copii, nepoţi, rude, prietenipe care îi unesc aceleaşi cărţi şi aceiaşi eroi. La organizarea festivalului poate fi folosită munca voluntarilor. Această tradiţie ar puteaîncepe în anul 2011 – declarat an internaţional al voluntariatului. În bibliotecile mari, pentruorganizatori, pot fi făcute maiouri cu inscripţia Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii. Informaţii actualizate despre organizarea şi desfăşurarea Festivalul Naţional al Cărţii şiLecturii vor putea fi accesate pe site-ul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova:www.bnrm.md, Blogul de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării www.clubbib.wordpress.cometc. Un efect benefic ar putea avea crearea paginii Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturiipe Facebook, Twitter şi alte reţele de socializare. Postările despre eveniment pe reţelele desocializare ar putea aduce noi vizitatori, dar şi noi utilizatori. Conform statisticelor fiecareutilizator Facebook are în mediu 130 de prieteni. Dacă 10 persoane postează informaţiile despreeveniment pe paginile lor acestea ajung la 1300 de persoane. Diseminarea informaţiilor despreevenimente prin utilizarea reţelelor de socializare este spectaculoasă cu adevărat. Repere Atât activităţile individuale, cât şi activităţile colective cu participarea unui auditoriunumeros trebuie să fie axate pe interesele şi necesităţile concrete ale utilizatorilor din aria deservire. La organizarea activităţilor, bibliotecarul va avea grijă ca discuţiile despre o carte, film,expoziţie etc să fie pe înţelegerea şi interesul atât a persoanelor care cunosc lucrarea, cât şi acelora care sunt la primul lor contact cu autorul sau lucrarea în cauză. Una şi aceiaşi carte poate servi ca obiect de discuţie individuală cu un cititor, dar poate fişi subiect de discuţie pentru un auditoriu numeros. În cazul unui număr mare de participanţi vorfi accentuate momentele care pot fi de interes pentru majoritatea persoanelor prezente laactivitate. Manifestările pentru un auditoriu numeros necesită o perioadă de pregătire maiîndelungată, de regulă, cu implicarea mai multor parteneri. Bibliotecile pot contribui la cunoaşterea reciprocă şi în special la cunoaşterea intereselorde lectură ale membrilor comunităţii, organizând expunerea cărţilor din colecţiile personale şiconcursuri de felul: „Cea mai valoroasă colecţie de literatură artistică”, „Cea mai valoroasăcolecţie tematică” (cărţi despre flori, cărţi de bucătărie, cărţi cu tematică istorică, etc); „Cea maibună colecţie a semnelor de carte”, „Colecţie de monede”, „Colecţie de timbre” „Colecţie deilustrate”, „Colecţie de hărţi”, concursul „Cel mai frumos eseu despre carte”, etc. Eseurile pot fiexpuse pe site şi fanii pot participa la alegerea câştigătorului. Foarte cognitiv poate fi „Concursul semnelor de carte”. Semnele pot fi expuse şi on line.Cel mai bun semn de carte, menţionat de juriu poate fi tirajat şi difuzat la ediţia viitoare afestivalului. „Cluburile bibliofililor” sau cluburile „Învaţă de la un expert” în mare vogă altădată, careadunau persoanele pasionate de carte şi lectură în jurul discuţiilor despre lecturile recente şidespre cărţile favorite pot reveni în forţă şi pot include acum şi lectura publicaţiilor în formatelectronic. 6
  7. 7. Discuţiile despre cărţi suscită interesul cititorilor asupra unor cărţi anume, dezvoltăabilităţile de gândire critică şi gustul estetic. O condiţie decisivă în asigurarea unei discuţii utileşi a unui schimb valoros de opinii este alegerea corectă a cărţii. Dacă majoritatea cititorilorconsideră din start cartea bună sau rea, atunci discuţia este inutilă, dacă părerile sunt divizate saucartea a fost trecută cu vederea atunci discuţiile sunt total justificate. La elaborarea planuluidiscuţiei se va avea în vedere faptul că rolul principal în discuţii trebuie sa-l aibă cititorii şi numoderatorul. Moderatorul doar dă tonul discuţiei şi intervine în momentele mai dificile. Oameniisunt foarte deschişi atunci când trebuie să vorbească despre autorii preferaţi, despre cărţile careau însemnat ceva pentru ei, despre cartea pe care ar alege-o, dacă ar fi pus în faţa unei singureopţiuni. O formă foarte eficientă de stimulare a procesului de cunoaştere reprezintă sesiunile deîntrebări şi răspunsuri. Specialiştii tratează întrebarea ca verigă importantă a procesului decunoaştere. Orice întrebare dă naştere altor întrebări iar pentru a răspunde utilizatorul trebuie săconsulte diverse resurse. Sesiunile de întrebări şi răspunsuri anunţate în cadrul FestivaluluiCărţii şi Lecturii se vor axa pe creaţia unor scriitori concreţi şi cărţile recente ale acestora. Lansarea cărţilor noi este constituanta principală a unei activităţi culturale de acest gen şicontribuie la familiarizarea utilizatorilor cu noile apariţii editoriale. La lansări participă, caregulă, autori, traducători, reprezentanţi ai editurilor unde a apărut cartea, pictori etc. Lansările,precum şi alte activităţi organizate în cadrul festivalului, pot fi însoţite de vânzarea cărţilor şi desesiuni de autografe. În ultimul timp se practică tot mai frecvent lecturile din cărţile în curs de apariţie. Ca regulă,autorul citeşte un crâmpei din cartea în curs de apariţie sau care este încă un proiect de început.Este un prim semnal despre o viitoare carte şi dacă cititorul va fi intrigat de conţinut va urmărineapărat etapele următoare şi va aştepta cu nerăbdare apariţia lucrării. O discuţie foarte utilă în cadrul unui festival al cărţii ar putea fi discuţia despre „Accesul lainformaţie şi dreptul de autor”. Problema este foarte dificilă pentru că nu este deloc uşor dedefinit hotarul dintre asigurarea accesului şi protecţia proprietăţii intelectuale. Într-o lume undeeste atât de uşor de „tăiat” şi de „lipit” informaţia, utilizatorii trebuie să fie conştienţi deresponsabilitatea pentru proprietatea intelectuală, pentru protecţia drepturilor de autor şirăspunderea pentru încălcarea lor. La sfârşitul festivalului poate fi organizată o activitate de lobby, o întâlnire a activuluibibliotecii, cititori, reprezentanţi ai societăţii civile cu reprezentanţi ai organelor de decizielocală. Discuţia poate avea genericul „Locul cărţii în viaţa noastră” sau „Cum să ţinem carteadeschisă pentru toţi” şi se va axa pe probleme ce ţin de actualizarea resurselor info documentare,respectarea deciziilor guvernamentale privind cuantumul pentru achiziţia de carte, implicareasocietăţii civile şi a utilizatorilor în susţinerea bibliotecii. Pentru a argumenta necesarul deresurse şi poziţionarea bibliotecii în raport cu alte biblioteci publice din raion, din ţară, din lume,bibliotecarul va face o analiză a indicatorilor de performanţă şi o comparaţie a acestora cuindicatorii realizaţi de alte biblioteci, media pe ţară şi recomandările IFLA/UNESCO la acestcapitol. Ca reper poate servi studiul Statistica bibliotecară ca vector de imaginehttp://www.slideshare.net/cdbclub/statistica. La manifestările organizate în cadrul Festivalului pot fi invitaţi autori locali, personalităţioriginare din localitate, personalităţi marcante din viaţa culturală etc, care să vorbească despre„Cartea în viaţa mea”, „Cartea în viaţa personalităţilor marcante”, „Cărţi care au influenţatlumea”, „Cărţile care ne-au făcut oameni”, etc. Pentru implicarea mai activă a utilizatorilor din generaţia net, special către festival poatefi creat un blog , sau o rubrică de blog, de site Festifalul Naţional al Cărţii: prima ediţie undesă fie plasate diverse informaţii, catalogul cărţilor expuse, impresii ale vizitatorilor, eseuridespre cărţile expuse, interviuri cu organizatorii evenimentului, cu autorii şi personalităţileprezente, cu membrii juriului, sugestii pentru ediţiile viitoare, etc. Bibliotecarii din teritoriu potfolosi informaţiile referitoare la cărţi de pe bloguri, reţele de socializare si le pot discuta laşedinţele cluburilor pe interese care au ca subiect cartea şi lectura. 7
  8. 8. Utilizarea tehnologiilor Web 2.0 va favoriza implicarea utilizatorilor in creareaconţinuturilor şi însăşi crearea blogului poate servi ca practică de bună calitate. Tot pe blogpoate fi organizat concursul de idei „Cum să facem ediţia viitoare mai atractivă şi utilă pentrucât mai mulţi utilizatori”. La sfârşitul Festivalului cei mai activi fani ai Blogului pot fi menţionaţide Juriu cu diplome de încurajare. Cele 234 de biblioteci publice care au în dotare computere,mai ales cele 147 biblioteci care au şi acces Internet pot testa servicii inovative cu participareautilizatorilor care posedă abilităţile respective.Pentru aceste biblioteci posibilităţile sunt enorme. Utilizatorilor din generaţia net bibliotecarulpoate să propună să exploreze împreună diverse site-uri care au ca temă principală cartea şilectura. Un interes deosebit pentru utilizatorii bibliotecii şi participanţii la activităţile din cadrulFestivalului Cărţii şi Lecturii ar putea să prezinte prezentarea PowerPoint Cărţi care aucontribuit cel mai mult la modelarea lumii. Bibliotecile care îşi propun să trateze aceastătemă şi să elaboreze o listă a cărţilor care au influenţat lumea pot folosi articolul din Wikipedia(http://en.wikipedia.org/wiki/The_100_Most_Influential_Books_Ever_Written_(book), careprezintă lista a 100 dintre cărţile scrise vreodată, care au avut cea mai mare influenţă lamodelarea Lumii. Lista este elaborată în baza lucrării lui Martin Seymour-Smith (1928-1998),poet, critic, editor si biograf englez: The 100 Most Influential Books Ever Written: The Historyof Thought from Ancient Times to Today (1998). Cărţile sunt prezentate în ordine cronologică. Lista a 100 cele mai bune cărţi din toate timpurile poate fi accesatăpe:http://www.guardian.co.uk/world/2002/may/08/books.booksnews. A fost pregătită de ClubulNorvegian al Cărţii (Norwegian Book Clubs). Au fost solicitate părerile a 100 de autori din 54de ţări din întreaga lume, care au fost rugaţi să nominalizeze 10 cărţi care au avut un impactdecisiv asupra istoriei culturale a lumii şi au lăsat o amprentă asupra propriei gândiri a autorului.Prima poziţie în top a fost ocupată de cartea Don Quixote.La fel de interesante şi cognitive pot fi: Clasamentul celor mai bune 100 romane din lume, carepoate fi accesat pe: http://www.modernlibrary.com/top-100/100-best-novels; Topul celor maiscumpe cărţi din lume http://www.einfopedia.com/top-ten-most-expensive-books-of-the-world.php; http://www.oligarh.md/?p=11740. Potrivit site-ului www.makethelist.net „ Printrecele mai scumpe carti din lume este Codex Leichester, o colectie de scrieri stiintifice ce i-auapartinut lui Leonardo da Vinci. Îi apartine lui Bill Gates si costa 30,3 milioane de dolari. Oalta, “Povestirile din Canterbury”, este scrisă la sfarsitul secolului al 14-lea de catre GeoffreyChaucer. Autorul s-a folosit de aceste poveşti pentru a critica societatea engleză a timpuluirespectiv şi, în special, Biserica. Preţul cărţii este de şapte milioane de dolari. De asemenea, întopul celor mai scumpe cărţi din lume se găseşte si o biblie, cunoscută şi ca Biblia Mazarin, cemarchează începutul erei Gutenberg şi a tiparului. Creată de catre Johannes Gutenberg în anii1450, este o lucrare impresionantă din punct de vedere estetic, pretul ei fiind de 5,4 milioane dedolari”. Cititorii ar putea fi interesaţi să cunoască şi cărţile care au făcut mai mult rău decât bine,cărţi care au condus la distrugeri masive, victime pe scară largă, regimuri diabolice de guvernare,şi ar fi fost mai bine dacă n-ar fi fost scrise. O asemenea listă poate fi accesată pe site-ulhttp://listverse.com/2010/07/25/10-books-that-screwed-up-the-world-2/ . De reţinut, că printrecele 10 cărţi se află controversata Mein Kampf, dar şi Manifestul Partidului Comunist. Acestecărţi figurează şi în lista cărţilor cu cele mai mari vânzări. 8
  9. 9. Un instrument foarte util, care poate uşura enorm munca bibliotecarului este site-ulYouTube. Filmele despre cărţi şi lectură postate aici pot fi utilizate cu mare succes pentru oricecategorie de utilizatori şi pot servi ca bază pentru nişte discuţii foarte interesante. Exemple potservi: Cele mai bune 5 cărţi din toate timpurile /5 Best Books Of All Timehttp://www.youtube.com/watch?v=dUvy2HLcOAU&feature=related ; Cele mai bune cărţi dinlume/ Best books in the world:http://www.youtube.com/watch?v=shRbR9AKUCw ;Cele maibune cărţi pentru lectura de seară/The Best Books For Bedtime http://www.youtube.com/watch?v=TIx-odWPrEk; Topul celor mai importante cărţi de ficţiune din toate timpurile/Top 10 mostimportant fictional books ever written http://www.youtube.com/watch?v=rAVJBUxDTrI&feature=related etc. Destul de interesante sunt şi recomandările de felul „cărţi pe care nu trebuie să leratezi”:http://www.gindul.md/?p=73927; cărţi pe care să le citeşti în această vară:http://www.gindul.md/?p=9715. Mediul virtual oferă posibilităţi enorme. Singura condiţie este ca bibliotecarul să poatăevalua informaţiile disponibile şi să ofere ajutor utilizatorilor în acest sens. Pentru un bibliotecarnu este complicat să vadă dacă sursa este de încredere sau nu. De exemplu, articolul „Cele maibune romane ale secolului al XIX-lea” postat pe http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/81209/Cele-mai-bune-romane-ale-secolului-al-XIX-lea.html face trimitere lavolumul "1001 de cărţi de citit într-o viaţă" (Editura Rao) coordonat de Peter Boxall carerecomandă nu mai puţin de 1001 lecturi esenţiale. Câteva zeci de autori de prima mână şi celemai importante opere ale lor sunt listate aici. Scriitori precum Goethe, Diderot, Jane Austen, SirWalter Scott, Stendhal, Balzac, E.A. Poe, Alexandre Dumas, Dickens, Hugo sunt numai catevadintre numele mari care apar în această antologie.Charles Dickens este prezent aici cu nu mai puţin de patru opere: "Marile sperante", "OliverTwist", "Casa umbrelor", "David Copperfield"....Balzac vine ţi el cu patru opere. "Comedia umana", "Eugenie Grandet", "Iluzii pierdute" si"Mos Goriot". Jane Austen cu şase: "Elinor si Marianne", "Emma", "Mansfield Park", "AbatiaNorthanger", "Mândrie si prejudecată", "Raţiune si simţire". Thomas Hardy vine şi el cu treiromane: "Departe de lumea dezlănţuită", "Jude neştiutul" si " Tess DUrberville". Tot patruvolume are si Lev Tolstoi: "Anna Karenina", "Moartea lui Ivan Illici", "Sonata Kreutzer" si"Război şi pace" sau Dostoievski: "Crimă şi pedeapsă", "Demonii", "Idiotul", "Însemnări dinsubteran"). Multe dintre lucrările listate aici figurează în cele mai prestigioase topuri şiclasamente publicate vreodată. Este clar că recomandările pot fi luate în serios. Un interes aparte pot avea expoziţii ale cărţilor clasate în anii precedenţi în top. Topulcelor mai citite cărţi ale anului 2009 poate fi accesat pehttp://clubbib.wordpress.com/2010/09/03/topul-celor-mai-citite-carti-ale-anului-2009-3. Manifestările trebuie să aibă un auditoriu concret, unit după criteriul profesional sauocupaţional( învăţători, studenţi, elevi, etc) sau uniţi în jurul unui hobby sau interes anume:literatură de ficţiune, poezie, numismatică, filatelie, jocuri video, internet, reţele de socializareetc. Indiferent de grup ţintă, manifestările din cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturiitrebuie să se axeze, în primul rând, pe promovarea valorilor naţionale, a limbii şi culturii carereprezintă coloana vertebrală a unui neam. Dr. Alexe Rău, director general al Bibliotecii Naţionale Vera Osoianu, director adjunct cu probleme de cercetare şi dezvoltare în bibliotecono- mie 9

×