1. Vocabularul/Lexicul
Cuprinde totalitatea cuvintelor unei limbi.
Clasificare:
1. În funcţie de criteriul etimologic,vocabularul are următoarea structură:
 Fondul moştenit(cuvinte de origine dacă şi latină)
 Fondul de împrumuturi din alte
limbi(slavă,maghiară,turcă,greacă,franceză,italiană,germanăeng
leză,rusă,engleză americană)
2. După criteriul frecvenţei şi cel al valorii de utilizare al cuvintelor,
vocabularul limbii române are următoarea structură:
 Vocabularul fundamental(de bază,fondul principal)≈500 de
cuvinte care:
a.denumesc noţiuni fundamentale
b.au vechime şi stabilitate în limbă
c.sunt cunoscuteşi utilizate de către toţi vorbitorii
d.au frecvenţă şi circulaţie mare
e.au o mare capacitate de derivare şi compunere
f.intră în multe expresii şi locuţiuni
Ex:obiecte uzuale,zilele săptămânii,păsări,animale,acţiuni importante ,
însuşiri,grade de rudenie,anotimpuri,părţi ale corpului,culori etc.
 Masa vocabularului(≈200000)cuprinde 90% din cuvintele
limbii,însumând acele noţiuni utilizate limitat în funcţie de
timp,spaţiu,grup social,grup prefesional.
Intră:
 Arhaisme
 Regionalisme
 Neologisme
 Termeni tehnico-stiinţifici
 Argoul jargonul
 Expresiile idiomatice

2. Tipologia arhaismelor
1. Arhaismele fonetice:sunt forme vechi de pronunţie ale unor
cuvinte încăîn uz
Ex: samă/ seamă
2. Arhaismele lexicale-cuvinte învechite şi dispărute,deoarece au
dispărut şi notiunile pe care le denumeau
Ex: paharnic,capuchehaia
3. Arhaisme semantice-sensuri dispărute din uz ale unor cuvinte care
există în limbă,dar cu alte sensuri
Ex:sărutare(a saluta)
4. Arhaismele morfologice-sunt forme de plural sau forme verbale
ieşite din uz
Ex:strade,plansum etc.
5. Arhaismele sintactice-sunt forme arhaice de Dativ ad-nominal
Ex:”vemeş vieţii” sau construcţie prepoziţională a Genitivului
„Gazeta de Transilvania”

3. Tipologia regionalismelor
1.Regionalisme fonetice-sunt cuvinte în uz pronunţate într-un mod specific
unei anumite regiuni
Ex:frunce-Banat
2.Regionalisme lexicale-sunt cuvinte utilizate în anumite regiuni
Ex:cucuruz-porumb,lubeniţă-pepene,perjă-prună,curechi-varză
3.Regionalisme morfologice-sunt forme ale cuvintelor specifice unei zone
Ex: o vazut-a Moldova
4.Regionalisme sintactice-lipsa acordului între subiect şi auxiliarul „a avea”
Ex:a mai păţit-o şi alţii
Tipologia neologismelor
Neologismele sunt acele cuvinte împrumutate din alte limbi sau pe cale
savantă din limba latină.Este considerat neologism orice cuvânt de circulaţie
internaţională indiferent de vechimea lui în limbă.
Rolul neologismelor:
 Îmbogăţirea vocabularului
 Modernizarea lexicului
 Dezvoltarea sinonimiei lexicale.

4. Mijloace de îmbogăţire a vocabularului
A.Mijloace interne
 Derivarea:
a.progresivă-adăugarea sufixelor sau a prefixelor unei rădăcini
-cu prefixe: strămoşi
-cu sufixe:şcolăresc
-parasintetică: strămoşesc
b.regresivă-pierderea unui afix
Ex: cireş<cireaşă
biolog<biologie
a aniversa<aniversare
a picta<pictor<pictură
a sculpta<sculptor<sculptor
avânt<a avânta
 Compunerea(formarea unor cuvinte noi cu sens unitar din două sau
mai multe cuvinte care îşi pierd individualitatea morfologica şi
semantică)
a.prin alăturare(parataxă)-cu blanc(fără cratimă)-Bunavestire
-cu cratimă- câine-lup
b.prin contopire sau sudură:
-din cuvinte întregi care apar şi singure în vorbire:răuvoitor
-din prefixoide(elemente de compunere) şi cuvinte :biosferă
-din cuvinte abreviate şi sufixoide:insecticid
-din elemente de compunere combinate între ele(prefixoide+sufixoide):
calofilie
c.prin abreviere(prescurtare):
-la iniţiale:BCR
-la iniţiale şi fragmente unite:T.A.R.O.M
-la fragmente unite:ASIROM
-la fragmente şi cuvinte unite:ROMARTA

5.  Schimbarea valorii gramaticale(conversiune)-trecerea unui cuvânt
dintr-o clasa morfologică în alta:
a.prin substantivizare
b.prin adjectivizare
c.prin adverbizare
B.Mijloace externe
1.Împrumuturile
 Directe din slavă,maghiară,turcă,greacă
 Indirecte (culte) din franceză,italiană,germană,engleză,latină
2.Calculul lingvistic(copierea unei structuri dintr-o altă limbă)
 Lexical-de structură-din material autohton se formează un nou
cuvânt românesc care reproduce structura unui cuvânt străin
„nou-născut”(nouveau-ne)
 Semantic-se atribuie un sens nou unui cuvânt deja existent în
limbă,după modelul corespondentului său străin:foaie-ziar-
feuille

6. Omonimele
 Lexicale-sunt omonimele care fac parte din aceaşi clasă morfologică
(aceaşi parte de vorbire),dar cu sensuri diferite.
Ex:război-substantiv,conflict armat
Război-substantiv,instrument de ţesut
 Gramaticale-aparţin aceleaşi clase morfologice,au acelaşi sens,dar
reprezintă forme flexionare diferite
Ex:lucrează-verb,inficativ prezent,a III-a singular(el)
Lucrează-verb,indicativ,prezent,a III-a plural
Lucreaza!-verb,imperativ,a II-a ssingular
 Lexico-gramaticale-aparţin unor clase morfologice diferite,cu sensuri
diferite,dar nu îşi modifică forma la trecerea dintr-o clasă morfologică în alta
Ex: mică-adjectiv-de dimensiuni reduse
Mică-substantiv-mineral
 Morfologice-sunt forme identice din paradifma unor părţi de vorbire
diferite
Ex:vin-substantiv
Vin-verb
În funcţie de pronunţare omonimele pot fi:
 Omofone -forme ale unor cuvinte sau grupuri de cuvinte,diferite care
se pronunţă identic şi se scriue fie identic,fie diferit
Ex:altfel/alt fel
 Omografe-forme ale unor cuvinte ce coincid grafic,dar se pronunţă
diferit datorită accentelor
Diferenţierea omonimelor de polisemantice
Omonime:
-cuvinte cu aceasi formă,dar fără nicio legătură de sens
Ex: toc 1-suport de...
Toc 2-verb
Polisemantice:
-cuvinte înrudite pe baza unui componentsemantic(=semn comun)
Ex :toc:de uşă,de ochelari,de fereastră,de puşcăetc.

7. Sinonime
 Totale/perfecte-sunt cuvinte cu sens absolut identic
Fintă=tuci
Pepene=arbuz
Puţin=oleacă
Lexic=vocabular
 Parţiale-cuvinte cu sens relativ asemănător
Antipatic=avrsiune,repulsie,resentiment,pornire,ostilitate
Paronime
=cuvinte cu un corp fonetic în care diferă 1,2 sunete
Ex : absorbi-adsorbi
Adagio-adagiu
Alienare-alienaţie

8. Sensul cuvintelor
1.Propriu(de bază,principal,denotativ)
 Sensul generic,obişnuit,cunoscut,dominant în conştiinţa
oamenilor:picior-membru inferior
 Sensul propriu este liber de context
2.Secundar(variantă a sensului principal,bazat pe un element de
asemănare,dar dependent de context):”piciorul scaunului”
3.Figurat(conotativ)-este un sens nou realizat prin transfer al
denumirii de la un obiect la altul şi descifribil doar în context:”pe-un
picior de plai”
Clasificarea semantica a cuvintelor(după sens)
1.Cuvinte monosemantice-au un singur sens indiferent de context
2.Cuvinte polisemantice-au mai multe sensuri realţionate între ele
3.Omonimele-cuvinte cu aceaşi formă,dar fără nici o legătură de sens
Omonimele
 Totale –formele sunt identice în toată paradigma şi apar în
contexte de acelaşi fel
Ex:bucătărie-încăpere în care se găteşte,ocupaţia celor care se
ocupăcu mâncarea
 Parţiale –una din formele de mai sus lipseşte
Ex:bandă-grup de rău făcători-bande
Bandă-fâşie de material-benzi