Volumul de lucrari ale Conferintei Nationale de Interactiune Om-Calculator -- RoCHI 2008

INTERACŢIUNE OM-CALCULATOR 2008 Volumul de lucrări ale celei de a cincea ediţii a Conferinţei Naţionale de Interacţiune Om-Calculator Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi 18-19 septembrie 2008 Editori: Sabin-Corneliu Buraga Ion Juvină MATRIX ROM BUCUREŞTI 2008

ORGANIZARE Preşedintele conferinţei Sabin-Corneliu Buraga, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, Romania Preşedintele comitetului ştiinţific Ion Juvină, Carnegie Melon University, USA Preşedinte al comitetului de organizare Vlad Rădulescu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, Romania Administrare sit Web al conferinţei RoCHI Dorian Gorgan, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Romania

Conferinţă organizată cu sprijinul: Sponsori principali: Alţi sponsori: Partener: Fundaţia Alumni a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

COMITETUL ŞTIINŢIFIC Constantin-Gelu Apostol, Academia de Studii Economice, Bucureşti Alexandru Balog, ICI Bucureşti Boldur-Eugen Bărbat, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu Mihaela Brut, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Sabin-Corneliu Buraga, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Cristina Chisăliţă, Twente University Alexandra Gălătescu, ICI Bucureşti Dorian Gorgan, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca Gheorghe Iosif, Institutul de Filozofie şi Psihologie al Academiei Române, Bucureşti Ion Juvină, Carnegie Mellon University Ana-Maria Marhan, Institutul de Filozofie şi Psihologie al Academiei Române, Bucureşti Adrian Mihalache, Universitatea Politehnică Bucureşti Delia Mitrea, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca Ioana Moisil, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu Cristina Niculescu, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Bucureşti Horia Pitariu, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Dorin Mircea Popovici, Universitatea Ovidius din Constanta Costin Pribeanu, ICI Bucureşti Cristian Rusu, Pontificia Universidad Católica de Valparaíso Adriana Mihaela Guran, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca Stefan Trăuşan-Matu, Universitatea Politehnică Bucureşti Dan-Ioan Tufiş, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Bucureşti Gabriel Zamfir, Academia de Studii Economice, Bucureşti

Evaluatori voluntari Lenuţa Alboaie, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Andrei Băutu, Academia Navală Mircea cel Bătrân, Constanţa Elena Băutu, Universitatea Ovidius din Constanţa Eugeniu Cristescu, STS Bucureşti Mihai Diac, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Diana Elena Diaconu, CNIVT Mircea Giurgiu, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca Laurian Gridinoc, Knowledge Media Institute, The Open University, UK Adrian Groza, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca Dragoş Iordache, ICI Bucureşti Alexandru Daniel Iordan, IPAR Bucureşti Adrian Plop, INPCESPH Bucureşti Adina Manoli, Cognos Romania Traian Eugen Rebedea, Universitatea Politehnică Bucureşti Teodor Ştefănuţ, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca Emil Stănescu, ICI Bucureşti Ileana Stănescu, ICI Bucureşti Radu-Daniel Vătavu, USMS Organizatori locali Lenuţa Alboaie, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Mihai Diac, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Sergiu Dumitriu Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Marta Gîrdea, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Cristian Leonte, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Anca-Paula Luca, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Simona Pintilie, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi Ecaterina Valică, Universitatea A.I.Cuza, Iaşi

Cuprins Prefaţă ......................................................... v Lucrare invitată Model-Driven Engineering of User Interfaces: Promises, Successes, Failures, and Challenges 1 Jean Vanderdonckt Egalitate de şanse prin promovarea accesibilităţii în dezvoltarea sistemelor interactive .... 11 Constantin-Gelu Apostol Evaluarea accesibilităţii unei aplicaţii Web pentru persoane cu deficienţe de vedere ...... 15 Cristina Simona Alecu Evaluarea utilizabilităţii şi eficacităţii pedagogice a unui scenariu de învăţare bazat pe realitate îmbogăţită ........................................... 19 Costin Pribeanu, Dragoş Daniel Iordache, Vincentas Lamanauskas, Rytis Vilkonis MovieRatings: Utilizabilitate Web 2.0 ..................................... 25 Adrian Buzgar, Simona Lazarovici Aplicaţii colaborative bazate pe ontologii ................................... 29 Vlad Posea, Ovidiu Mara Managementul hărţilor temporale într-un mediu colaborativ ...................... 37 Cosmin Vârlan O îmbunătăţire a performanţelor algoritmului KNN în sistemele de recomandare pe web ... 41 Costin-Gabriel Chiru, Ştefan Trăuşan-Matu, Traian Rebedea Evaluare comparativă a două scenarii de învăţare bazate pe realitate îmbogăţită ........ 49 Alexandru Balog, Dragoş Daniel Iordache, Costin Pribeanu Noi abordări în evaluarea automată a utilizabilităţii ........................... 53 Adriana-Mihaela Guran, Daniela-Maria Onaca, Horia D. Pitariu Bornă interactivă informativă bazată pe realităţi augmentate ..................... 57 Mihai Polceanu, Dorin-Mircea Popovici Soluţii Java pentru transmisie vocală în timp real utilizând protocolul UDP ............ 61 Titus Felix Furtună, Marian Dârdală DAISY - cărţi digitale accesibile pentru persoanele cu deficienţe vizuale şi dificultăţi de citire 65 Marian Pădure Sistem multimedia distribuit pentru interacţiunea om-calculator .................... 69 Adriana Reveiu Ignorarea informaţiei irelevante de pe ecran ................................. 73 Ion Juvină Comunicare vizuală prin intermediul infograficelor ........................... 77 Ecaterina Valică O abordare centrată pe utilizator în dezvoltarea unui asistent în alegerea carierei (profesiei) 81 Daniela-Maria Onacă, Adriana Mihaela Guran

Portal web de ştiri autonom bazat pe prelucrarea limbajului natural ................ 85 Traian Rebedea, Costin-Gabriel Chiru, Ştefan Trăuşan-Matu Gestiunea datelor personale bazată pe microformate ........................... 93 Marius Butuc, Sabin-Corneliu Buraga Analiza imaginarului din texte .......................................... 97 Lidia Trăuşan-Matu, Valentin-Andrei Canciu, Ştefan Trăuşan-Matu ASAP – Sistem avansat de evaluare a participanţilor la un chat .................... 105 Mihai Dascălu, Erol-Valeriu Chioaşcă, Ştefan Trăuşan-Matu Prezenţa socială şi afectivă în comunicarea online ............................ 113 Ana Maria Marhan Comunităţile online: abordări, principii, dileme .............................. 117 Irina Cristescu Folosirea serviciilor Web de pe dispozitive mobile. Aplicaţie pentru mediul universitar ..... 121 Emil Stănescu, Ileana Stănescu, Răzvan Zota, Laura Stănescu Abordări privind evaluarea calităţii serviciilor publice on-line (E-ServEval) ............ 125 Alexandru Balog Atribute hedonice şi pragmatice în determinarea experienţei utilizatorului de telefonie mobilă 129 Daniela-Maria Onacă, Andreia Daniela Mureşan Colaborarea în mediile de e-learning – aspecte psihologice şi tehnologii actuale ......... 133 Alexandru D. Iordan Creşterea eficienţei didactice a jocului pe calculator prin procesarea informaţiei la nivel acţional, iconic şi verbal ...................... 139 Verginia Creţu Tehnici de adnotare grafică în eLearning ................................... 143 Teodor Ştefănuţ, Dorian Gorgan Atelier de lucru: Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor în sprijinul persoanelor cu nevoi speciale.... 147 Moderatori: Elena Jitaru, Aurelia Băndilă, Adriana Reveiu Atelier de lucru: Şabloane de interacţiune............................................. 163 Moderator: Ecaterina Valică Abstracts of the papers presented at RoCHI 2008 ............................ 169

Prefaţă Iată-ne la a cincea ediţie a conferinţei anuale a grupului RoCHI – grupul local al ACM SIGCHI din România. Obiectivul acestui grup este de a constitui un forum interdisciplinar pentru schimbul de idei şi experienţă în domeniul interacţiunii om-calculator (HCI – Human-Computer Interaction). Precedentele ediţii ale conferinţei RoCHI au fost: • RoCHI 2007 – A patra Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Universitatea Ovidius din Constanţa, 20-21 Septembrie 2007. • RoCHI 2006 – A treia Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Academia de Ştiinţe Economice, Bucureşti, 21-22 Septembrie 2006. • RoCHI 2005 – A doua Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 15-16 Septembrie 2005. • RoCHI 2004 – Prima Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator, Universitatea Politehnica din Bucureşti, 23-24 Septembrie 2004. Volumul de lucrări pe care îl prefaţăm cuprinde lucrările selectate pentru a fi prezentate şi discutate în zilele de joi şi vineri, 18 şi 19 septembrie 2008, în cadrul Facultăţii de Informatică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, locul unde s-a desfăşurat RoCHI 2008. În cele ce urmează introducem pe scurt aceste lucrări, descrise conform secţiunilor conferinţei. Prima lucrare este semnată de invitatul special al grupului RoCHI, renumitul profesor Jean Vanderdonckt de la Universitatea Catolică din Louvain (Belgia) şi este intitulată „Model-Driven Engineering of User Interfaces: Promises, Successes, Failures, and Challenges”. Autorul prezintă o metodologie specifică de proiectare şi de realizare a interfeţelor-utilizator, apoi discută succesele, eseurile şi provocările asociate cu implementarea acestei metodologii. Secţiunea Accesibilitatea sistemelor interactive conţine trei lucrări. Lucrarea „Egalitate de şanse prin promovarea accesibilităţii in dezvoltarea sistemelor interactive” semnată de Constantin- Gelu Apostol realizează o trecere în revistă a iniţiativelor europene pentru promovarea accesibilităţii. Lucrarea „Evaluarea accesibilităţii unei aplicaţii web pentru persoane cu deficienţe de vedere” având- o ca autoare pe Cristina Simona Alecu prezintă un caz practic de evaluare a unei aplicaţii web cu ajutorul unui instrument descris detaliat în cadrul lucrării. Lucrarea cu caracter informativ „DAISY – cărţi digitale accesibile pentru persoanele cu deficienţe vizuale şi dificultăţi de citire” realizată de Marian Pădure prezintă principii şi instrumente de creare şi utilizare a cărţilor digitale destinate persoanelor cu deficienţe de vedere. v

Secţiunea Utilizabilitatea sistemelor interactive cuprinde trei lucrări. „Evaluarea utilizabilităţii şi eficacităţii pedagogice a unui scenariu de învăţare bazat pe realitate îmbogăţită” este semnată de Costin Pribeanu, Dragoş Daniel Iordache, Vincentas Lamanauskas si Rytis Vilkonis şi descrie un cadru metodologic de evaluare a utilizabilităţii sistemelor de realitate îmbogăţită, ilustrând această metodologie cu un caz concret de evaluare a unui sistem de e-learning. Lucrarea „MovieRatings: Utilizabilitate web 2.0” realizată de Adrian Buzgar şi Simona Lazarovici discută aspecte de utilizabilitate legate de implementarea unor aplicaţii complexe aliniate curentului web 2.0 şi exemplifică aceste aspecte printr-un studiu de caz al unei astfel de aplicaţii. Lucrarea „Noi abordări în evaluarea automată a utilizabilităţii” avându-i drept autori pe Adriana-Mihaela Guran, Daniela-Maria Onacă si Horia D. Pitariu propune utilizarea a două tehnici moderne de programare – programarea orientată pe aspecte şi, respectiv, agenţi – în evaluarea automată a utilizabilităţii. Secţiunea Sisteme colaborative cuprinde trei lucrări. Lucrarea „Aplicaţii colaborative bazate pe ontologii” semnată de Vlad Posea şi Ovidiu Mara propune utilizarea unor tehnici de prelucrare a limbajului natural şi web semantic (e.g., adnotare automată, căutare bazată pe concepte) în dezvoltarea unor aplicaţii de tip forum cu scopul de a îmbunătăţirii funcţionalitatea şi utilizabilitatea acestor aplicaţii. Lucrarea „Managementul hărţilor temporale într-un mediu colaborativ” realizată de Cosmin Vârlan propune o îmbunătăţire a sistemelor de navigare pentru autovehicule prin cointeresarea utilizatorilor în construirea hărţilor necesare navigării. Următoarea lucrare are titlul „O îmbunătăţire a performanţelor algoritmului KNN în sistemele de recomandare pe Web”, fiind semnată de Costin- Gabriel Chiru, Ştefan Trăuşan-Matu şi Traian Rebedea şi propunând o îmbunătăţire a unui algoritm de filtrare colaborativă care poate fi utilizat in construirea de sisteme interactive personalizate. Superioritatea tehnică şi valoarea practică a soluţiei propuse sunt demonstrate empiric. Secţiunea Sisteme de realitate îmbogăţită include trei contribuţii. Lucrarea „Evaluare comparativă a două scenarii de învăţare bazate pe realitate îmbogăţită” este semnată de Alexandru Balog, Dragoş Daniel Iordache şi Costin Pribeanu, demonstrând valoarea unei evaluări comprehensive (calitativă, cantitativă şi comparativă) a impactului introducerii unui nou instrument didactic bazat pe realitate îmbogăţită. Lucrarea „Borna interactivă informativă bazată pe realităţi augmentate” semnată de Mihai Polceanu şi Dorin-Mircea Popovici propune o soluţie tehnică de realizare a unui dispozitiv de informare publică accesibil şi utilizabil. Soluţia ilustrată este analizată prin comparaţie cu soluţii alternative şi este implementată într-o aplicaţie reală. Lucrarea semnată de Dragoş Daniel Iordache şi Ioan Neacşu are titlul „Realitatea îmbogăţită că mediu de învăţare” şi evidenţiază aspectele metodologice şi practice legate de aplicarea unor tehnici de realitate îmbogăţită în predarea cunoştinţelor de biologie şi chimie în învăţământul general. Secţiunea Aspecte utilizator în HCI cuprinde trei lucrări. Lucrarea „Ignorarea informaţiei irelevante de pe ecran” scrisă de Ion Juvină are un caracter teoretic, încercând să explice modul în care utilizatorii selectează informaţiile relevante şi ignoră informaţiile irelevante prezentate pe ecrane. „Comunicare vizuală prin intermediul infograficelor” semnată de Ecaterina Valică trece în revistă multitudinea de utilizări a infograficelor în comunicarea vizuală şi argumentează în favoarea utilizării infograficelor în prezentarea informaţiilor complexe la nivelul interfeţelor-utilizator. Contribuţia „O abordare centrată pe utilizator în dezvoltarea unui asistent în alegerea carierei (profesiei)” semnată de Daniela-Măria Onaca şi Adriana-Mihaela Guran prezintă un demers de analiză şi modelare de sarcină în vederea proiectării unui sistem inteligent de suport al deciziei. Secţiunea Interacţiune Web inteligentă pune la dispoziţie următoarele lucrări. „Portal web de ştiri autonom bazat pe prelucrarea limbajului natural” este semnată de Traian Rebedea, Costin- Gabriel Chiru şi Ştefan Trăuşan-Matu, propunând un algoritm de clasificare automată bazat pe tehnici vi

de prelucrare a limbajului natural cu scopul de a facilita regăsirea informaţiilor de către utilizatori. Lucrarea „Gestiunea datelor personale bazată pe microformate” semnată de Marius-Gabriel Butuc şi Sabin-Corneliu Buraga descrie un motor de căutare inteligent specializat pe informaţii de contact. Instrumentul prezentat facilitează dezvoltarea de reţele sociale pe web. Lucrarea „Analiza imaginarului din text” semnată de Lidia Trăuşan-Matu, Valentin-Andrei Canciu şi Ştefan Trăuşan- Matu propune o modalitate originală de automatizare a analizei de conţinut bazată pe utilizarea tehnicilor de prelucrare a limbajului natural care ar putea fi folosită în personalizarea dialogului om- maşină sau în asistarea tehnologică a comunicării interumane. Secţiunea Aspecte sociale în HCI cuprinde trei lucrări. Lucrarea „ASAP – Sistem avansat de evaluare a participanţilor la un chat” îi are drept autori pe Mihai Dascălu, Erol-Valeriu Chioaşcă şi Ştefan Trăuşan-Matu descriind o metodă de profilare automată a participanţilor la discuţii online care combină tehnici de prelucrare a limbajului natural cu noţiuni de reţele sociale. Lucrarea „Prezenţa socială şi afectivă în comunicarea bazată pe noile tehnologii” semnată de Ana-Maria Marhan trece în revistă rezultatele unor studii asupra modalităţilor de sprijinire tehnologică a comunicării emoţiilor în mediile de comunicare bazate pe text. Lucrarea „Comunităţile online: abordări, principii, dileme” este redactată de Irina Cristescu, încercând o fundamentare sociologică şi informatică a proiectării comunităţilor online. Secţiunea Servicii web şi aplicaţii mobile include lucrările următoare. „Folosirea serviciilor web de pe dispozitive mobile. Aplicaţie pentru mediul universitar” e semnată de Emil Stănescu, Ileana Stănescu, Răzvan Zota şi Laura Stănescu si prezintă arhitectura şi detaliile tehnice ale unui sistem de informare bazat pe tehnologia serviciilor web, accesibil de pe dispozitive mobile. Lucrarea „Abordări privind evaluarea calităţii serviciilor publice online (E-ServEval)” îl are ca autor pe Alexandru Balog şi trece în revistă modalităţile existenţe de evaluare a calităţii serviciilor publice online, propunând un sistem original multifactorial de evaluare calitativă a serviciilor publice din România. Contribuţia „Atribute hedonice şi pragmatice în determinarea experienţei utilizatorului de telefonie mobila” este semnată de Daniela-Maria Onacă, Andreia Daniela Mureşan şi Horia D. Pitariu, referindu-se la o cercetare pe bază de chestionar a satisfacţiei utilizatorului de telefonie mobilă. Rezultatele evidenţiază importantă considerării atributelor hedonice (e.g., plăcerea utilizării) în proiectarea interfeţelor- utilizator. O altă secţiune este HCI în sisteme de e-learning care cuprinde lucrările descrise în continuare. „Colaborarea în mediile de e-learning – aspecte psihologice şi tehnologii actuale” este scrisă de Alexandru D. Iordan şi prezintă o trecere în revistă a aspectelor psihologice care trebuie luate în considerare în proiectarea sistemelor de facilitare a învăţării colaborative. Lucrarea „Tehnici de adnotare grafică în e-learning” semnată de Teodor Stefănuţ şi Dorian Gorgan prezintă o aplicaţie de adnotare a imaginilor bi- şi tri-dimensionale şi rezultatele implementării acestei aplicaţii într-un mediu e-learning. Lucrarea „Creşterea eficienţei didactice a jocului pe calculator prin procesarea informaţiei la nivel acţional, iconic şi verbal” o are drept autoare pe Verginia Creţu, evidenţiind valoarea didactică a jocurilor computerizate proiectate pe principii psihologice pentru elevii cu deficienţe mintale. Secţiunea Interfeţe multimodale cuprinde două lucrări cu caracter informativ. Lucrarea „Soluţii Java pentru transmisie vocală în timp real utilizând protocolul UDP” este semnată de Felix Titus Furtună şi Marian Dârdală, încercând să atragă atenţia comunităţii RoCHI asupra existenţei de soluţii optime şi ieftine de captare, transport şi redare a datelor audio în diferite tipuri de reţele de utilizatori. Lucrarea „Sistem multimedia distribuit pentru interacţiunea om-calculator” o are ca autoare pe Adriana Reveiu şi prezintă unui sistem distribuit pentru achiziţia, controlul şi gestiunea fluxurilor multimedia cu posibile aplicaţii în interacţiunea om-calculator. vii

Volumul de faţă mai conţine rezumatele în engleză ale lucrărilor prezentate mai sus, precum şi rezumatele extinse ale prezentărilor din cadrul celor două ateliere de lucru – Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor în sprijinul persoanelor cu nevoi speciale si Şabloane de interacţiune – din prima zi a conferinţei. Încheiem această prefaţă mulţumind evaluatorilor voluntari din grupul RoCHI şi tuturor persoanelor implicate în organizare. Nu în ultimul rând, exprimăm gratitudinea noastră sponsorilor şi susţinătorilor conferinţei RoCHI 2008. Ion Juvină Sabin-Corneliu Buraga Preşedintele Comitetului de Program Preşedintele Conferinţei viii

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Model-Driven Engineering of User Interfaces: Promises, Successes, Failures, and Challenges Jean Vanderdonckt Belgian Laboratory of Computer-Human Interaction (BCHI), Louvain School of Management (IAG), Université catholique de Louvain, Place des Doyens, 1 – B-1348 Louvain-la-Neuve (Belgium) Phone: +32 10/478525 – Fax: +32 10/478324 – Skype: jeanvdd1712 jean.vanderdonckt@uclouvain.be, http://www.isys.ucl.ac.be/bchi/members/jva http://www.usixml.org, http://www.similar.cc, http://www.openinterface.org ABSTRACT such a methodology (i.e., the models, the method, and the tools) Model-driven engineering (MDE) of user interfaces consists in in order to discuss some successes and failures of this kind of describing a user interface and aspects involved in it (e.g., task, methodology. Finally, we would like to conclude by identifying domain, context of use) in models from which a final interface a series of challenges that should be solved for the future for is produced. With one big win in mind: when the user’s re- unlocking the breaks that remain unsolved. Since 1997, the Ob- quirements or the context of use change, the models change ac- ject Management Group (OMG – www.omg.org) [28] has cordingly and so does the supporting user interface. Models and launched an initiative called Model-Driven Engineering (MDE) a method for developing user interfaces based on MDE are pre- to support the development of complex, large, interactive soft- sented in this tutorial supporting forward engineering (a new in- ware systems providing a standardized architecture with which: terface is produced), reverse engineering (an existing interface – Systems can easily evolve to address constantly evolving is improved), and lateral engineering (an existing interface is user requirements. adapted to a new context of use). Software supporting this – Old, current and new technologies can be harmonized. method will be used based on UsiXML (User Interface eXten- – Business logic can be maintained constant or evolving in- sible Markup Language), a XML-compliant user interface de- dependently of the technological changes. scription language. – Legacy systems can be unified with new systems. Categories and Subject Descriptors In MDA, a systematic method is recommended to drive the de- D.2.2 [Software Engineering]: Design Tools and Techniques – velopment life cycle to guarantee some form of quality of the Computer-aided software engineering (CASE), Evolutionary resulting software system. Four principles underlie the OMG’s prototyping, Structured Programming, User Interfaces. H.5.2 [28] view of MDA [3,17,20,25]: [Information Interfaces and Presentation (e.g., HCI)]: User 1. Models are expressed in a well-formed unified notation and interfaces – Graphical user interfaces, Interaction styles, Input form the cornerstone to understanding software systems for devices and strategies, Prototyping, Voice I/O. enterprise scale information systems. The semantics of the models are based on meta-models. General Terms 2. The building of software systems can be organized around a Design, Experimentation, Human Factors, Standardization, set of models by applying a series of transformations be- Languages. tween models, organized into an architectural framework of layers and transformations: model-to-model transforma- Keywords tions support any change between models while model-to- Domain model, model-driven architecture, model-driven engi- code transformation are typically associated with code pro- neering, model-to-model transformation, model-to-code trans- duction, automated or not. formation, software quality, task model, user interface descrip- 3. A formal underpinning for describing models in a set of tion language, user interface model. meta-models facilitates meaningful integration and transformation among models, and is the basis for automation 1. INTRODUCTION through software. In the past, many attempts to establish a comprehensive model- 4. Acceptance and adoption of this model-driven approach re- driven approach for developing the User Interface (UI) of an in- quires industry standards to provide openness to consumers, teractive application have been launched: from information re- and foster competition among vendors lated task (what are the actions carried out by the user), domain In this approach, models are applied in all steps of development (what are the objects manipulated in this task), user (who is the up to a target platform, providing source code, deployment and user), platform (what is the computing platform), environment configuration files,… MDE has been applied to many kinds of (in which environment is the user working), the presentation, business problems and integrated with a wide array of other the dialog, the help, the tutorial of one or many UIs should be common computing technologies, including the UI area. derived. Today, no consensus has been reached and no method has really emerged from these initiatives, namely by lack of Not all model-driven UI development environments or devel- standardization, but also because the aims and goals may opment methods can pretend to be compliant with these princi- largely vary from one interactive application to another. In this ples. If we apply OMG’s principles to the UI development life paper, we would like to review the main principles that under- cycle, it means that models should be obtained during steps of pin model-driven engineering of user interfaces in order to development until providing source code, deployment and con- make the promises of this methodology more explicit. Then, we figuration files. MDA has been applied to many kinds of busi- would like to examine more closely the three dimensions of ness problems and integrated with a wide array of other com- 1

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 mon computing technologies. The following definition was ap- odological guidance and support to designers and to all proved unanimously by 17 participants of the ORMSC plenary people who are involved in the Software Development Life session meeting in Montreal on 23-26 August 2004. The stated Cycle (SDLC). purpose of these two paragraphs was to provide principles to be 3. A tool (or a suite of software tools) that support the enact- followed in the revision of the MDA guide. ment of the development method. It is not because a tool is MDA is an OMG initiative that proposes to define a set of available that a development method has been rigorously non-proprietary standards that will specify interoperable defined. Of course, a tool may induce some method, but this technologies with which to realize model-driven develop- process remains poorly defined in a way that is implicit to ment with automated transformations. Not all of these tech- the tool. A tool should be explicitly developed in order to nologies will directly concern the transformation involved in support a development method, and not just what we have MDA. MDA does not necessarily rely on the UML, but, as a in mind. specialized kind of MDD (Model Driven Development), These three dimensions of a genuine development methodology MDA necessarily involves the use of model(s) in develop- (or approach) will be addressed in the next sections. First, a ment, which entails that at least one modeling language general outline and framework will be given, then a particular must be used. Any modeling language used in MDA must be section will be devoted to each dimension: models, method, and described in terms of the MOF language to enable the meta- supporting tool. data to be understood in a standard manner, which is a pre- condition for any activity to perform automated transforma- 2. TOWARDS A MDE-COMPLIANT tion. APPROACH FOR USER INTERFACE This definition emphasizes that models are not enough in order DEVELOPMENT to have a fully-MDA compliant UI development environment. Some environments may includes models, but do not rely on a Our main goal is to examine the experience gained by existing transformational approach as there in no transformation engine model-driven approaches for developing UIs and to introduce based on explicit transformations rules that can be edited by the the audience to the development of UIs based on MDE based designer. Or because there is no genuine modelling language on this experience. The particular objective is to teach how to behind. It is not just because there is a XML language that a practically setup, deploy, and apply a MDE-compliant ap- genuine modelling language may exist. This demonstrates that proach. The one that is outlined here is based on UsiXML (User in order to have a full MDA development methodology (and Interface eXtensible Markup Language – http://www.usixml. not just a tool), three dimensions should be covered [2]: org) as a UIDL, but the observations are independent of this language and could be equally applied to other UIDLs such as 1. A genuine UI model or set of related models that are UIML [15], XIML (www.ximl.org). In [35], we explain that strongly defined based on a trilogy (semantics, syntax, sty- one single UIDL does not fit all and that it is impossible to find listics) as any language should be defined [35]. Offering a out in one UIDL all the qualities required to successfully run a XML language does not necessarily include this trilogy. MDE-compliant approach. This UI description language is uni- Therefore, a UI model should be supported by a User Inter- formly used throughout the different steps of a MDE-compliant face Description Language (UIDL) or modelling language development life cycle to store the models involved in the vari- that cover this trilogy. ous processes. 2. A development method that is explicitly based on the previously introduced models and that provides explicit meth- UsiXML Method engineering TransformiXML FlashiXML, QtkXML GrafiXML, InterpiXML IdealXML Rendering UsiXML UsiXML model: UsiXML model: models: task, Graph Abstract user Graph Concrete user Generative Final user domain transformations interface transformations interface programming interface VisualiXML Derivation rules KnowiXML GrafiXML, VisiXML SketchiXML, FormiXML ReversiXML PlastiXML, ComposiXML Computing-Independent Platform-Independent Platform-Specific Code Model (CIM) Model (PIM) Model (PSM) Figure 1. The MDE-compliant approach for UI development based on UsiXML. Figure 1 outlines the MDE-compliant approach for developing UIs decomposed into four major steps that result from the 1. Task and domain modelling (corresponding to the Com- Cameleon Reference Framework [4,40]: putting-Independent Model –CIM– in MDE): where a model is provided for the end user’s task, the domain of ac- 2

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 tivity and, if needed, the context of use (user, platform, and Task & domain environment). This step is supported by IdealXML [34]. Fig. 2a graphically depicts a task model expressed according to CTT notation [31]. This task model has been extended with new task types, attributes, and relationships. 2. Abstract User Interface (corresponding to the Platform- Independent Model –PIM– in MDE): this level describes potential user interfaces independently of any interaction modality and any implementation technology. It defines ab- AUI level stract containers and individual components, two forms of Abstract Interaction Objects by grouping subtasks according to various criteria, a navigation scheme between the container and selects abstract individual component for each concept so that they are independent of any modality. An AUI abstracts a CUI into a UI definition that is independent of any modality of interaction (e.g., graphical interaction, vocal interaction, speech synthesis and recognition, video-based interaction, virtual, augmented or mixed CUI level reality). An AUI can also be considered as a canonical expression of the rendering of the domain concepts and tasks in a way that is independent from any modality of interaction. An AUI is considered as an abstraction of a CUI with respect to interaction modality. At this level, the UI mainly consists of input/output definitions, along with actions that need to be performed on this information. This step is also supported by IdealXML [34]. Fig. 2b graphically reproduces a AUI. 3. Concrete User Interface (corresponding to the Platform- FUI level Specific Model –PSM– in MDE): this level describes a potential user interface after a particular interaction modality has been selected (e.g., graphical, vocal, multimodal). This step is supported by several tools helping designers and developers to edit, build, or sketch a user interface. For instance, SketchiXML [6,7] (figure 3), GrafiXML [24], For- miXML, ComposiXML [18], PlastiXML [5] and VisiXML for graphical user interfaces. It concretizes an abstract UI for a given context of use into Concrete Interaction Objects (CIOs) so as to define widgets layout and interface naviga- Figure 2. The four levels: (a) task and domain, (b) abstract tion. It abstracts a final UI into a UI definition that is inde- UI, (c) concrete UI, and (d) final UI. pendent of any computing platform. Although a CUI makes explicit the final Look & Feel of a final UI, it is still a mock-up that runs only within a particular environment. A CUI can also be considered as a reification of an AUI at the upper level and an abstraction of the final UI with respect to the platform. Fig. 2c reproduces a CUI for a graphical target environment. Each tool pursues a particular goal. Some of them will be exemplified into more details later on in this paper. 4. Final User Interface (corresponding to the code level in MDE): this level is reached when the code of a user interface is produced from the previous levels. This code could be either interpreted or compiled. We hereby define a rendering engine as a software component (or set of components) that are able to interpret a UsiXML file expressed at the CUI level and to run it or a code compiler that (semi- automatically generate code from a UsiXML file expressed at the CUI level. Another level could be imagined as well, Figure 3. SketchiXML, a tool for sketching a user interface. but does not present any particular interest. Fig. 2d deter- mines a final UI corresponding to the CUI given in Fig. 2c. 3. MODELS Before examining closely what are the challenges regarding the ‘models’ dimension, let us detail more the models of concern in UsiXML. UsiXML is a collection of models for specifying a UI, some of them being used to support a particular level, some other being used to support a transition from one level to another: 3

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 • Task model: is a model describing the interactive task as C1. Need to ensure quality properties of a model viewed by the end user interacting with the system. Each used model should in principle benefit from a certain • Domain model: is a description of the classes of objects amount of quality properties. Table 1 summarizes some of these manipulated by a user while interacting with a system. properties and Meyer’s seven sins of specification reformulated • Mapping model: is a model containing a series of related in order to address modeling quality. For instance, a model mappings between models or elements of models. should be at least complete, consistent, and correct. This is a • Transformation model: Graph Transformation (GT) tech- heavy assumption that is rarely met. A model is rarely complete niques based on AGG [9] were chosen to formalize explicit because it suffers from an intrinsic incompleteness. But once it transformations between any pair of models, except from is written, it could be consistent and correct. Model checking the FUI level. techniques can automate this process. • Context model: is a model describing the three aspects of a C2. Need to cover semantics, syntax, and stylistics context of use in which a end user is carrying out an inter- Continuing with the language definition one can say that syntax active task with a specific computing platform in a given deals solely with the form and structure of symbols in a lan- surrounding environment. Consequently, a context model guage without any consideration given to their meaning. The consists of a user model, a platform model, and an environ- abstract syntax is defined as the hidden structure of a language, ment model. Each of these three facets is itself a model. its mathematical background. FlowiXML [14] uses directed • auiModel: is the model describing the UI at the abstract graph as abstract syntax. A concrete syntax is an external ap- level as previously defined. pearance; the visual syntax consists of boxes and arrows, a • cuiModel: is the model describing the UI at the concrete somewhat classic representation for a graphical structure. This level as previously defined. visual syntax will be mainly used to in this work as an expres- • Process model: is a model organizing tasks in time and sion means for the transformation rules that are going to be de- space in order to form high-level business processes. veloped in a future. The textual syntax is described using an • Workflow model: is a model structuring business processes XML-based language. The objective of stylistics is to provide a into a workflow information system. representation of a set of defined objects in order to facilitate • Resource model: is a model specifying resources that can their understanding and manipulation in tools. The representa- be consumed by tasks specified in task models. tion can be of different types (e.g., graphical, textual). If one of the three aspects of the trilogy (semantics, syntax, stylistics) is In UsiXML, the uiModel is the topmost super class containing not rigorously defined, one may fail to ensure the quality prop- common features shared by all component models of a UI that erties defined in Table 1. For instance, a UIDL suffering from may contain any combination of the aforementioned models. no semantics may suffer from incorrection, lack of expressive- This raises the following intertwined challenges that are related ness, and lack of separability. A UIDL suffering from no stylis- to models only. It does not depend from any method relying on tics may suffer from stylistic incompleteness and, therefore, these models. But a difficulty already raised at this level may from lack of expressiveness. be exacerbated at the next level. Property Definition Completeness Ability of a model to abstract all real world aspects of interest via appropriate concepts and relations Stylistic com- Ability of a model to represent all real world aspects of interest via appropriate stylistics of the concepts and pleteness relations Consistency Ability of a model to produce an abstraction in a way that reproduces the behaviour of the real world aspect of interest in the same way throughout the model and that preserves this behaviour throughout any manipulation of the model. Correction Ability of a model to produce an abstraction in a way that correctly reproduces the behaviour of the real world aspect of interest Expressiveness Ability of a model to express via an abstraction any real world aspect of interest Concision Ability of a model to produce concise, compact abstractions to abstract real world aspects of interest Separability Ability of models to univocally classify any abstraction of a real world aspect of interest into one single model (based on the principle of Separation of Concerns from Dijkstra [8]) Correlability Ability of models to univocally and unambiguously establish relationships between models to represent a real world aspect of interest Integrability Ability of models to concentrate and integrate abstractions of real world aspects of interest into a single model or a small list of them. Meyer’s speci- Definition fication sin [23] Noise Characteristic of a model that abstract aspects that do not correspond to anything in the real world aspects Silence Characteristic of a model that does not abstract a real world aspect Contradiction Characteristic of a model that provides two or more different abstractions of the same real world aspect, but in different ways that raise a contradiction between them Surspecification Characteristic of a model that overly abstracts a real world aspect into unneeded abstractions Ambiguity Characteristic of a model that provides two or more abstractions of the same real world aspect without know- ing which one corresponds truly to the real world aspect Redundancy Characteristic of a model that provides two times the same abstraction (or more) of the same real world aspect Incoherence Characteristic of a model that provides an abstraction that does not reflect the true behaviour of a real world aspect Table 1. Quality properties of a model and the Meyer’s seven specification sins. 4

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 C3. Difficulty of identifying the minimal amount of models model-to-model transformation engine, or simply for human In order to ensure a particular development path, it is not com- purposes. Several types of annotations are defined: Presenta- pulsory to define all models for a particular interactive system. tion (any guideline related to presenting information such as a Rather, there is a strong need to identify first which models are metric, a convention), Specification (any guideline related to needed, and to which level of modeling, and then to proceeding the connection with the data base, such as the data type), Veri- with them until the final UI. Depending on the project type and fication (any syntactical or semantic constraint to be verified, resources, fewer or more models could be used. On the one such as a mask, a profile, or a regular Perl expression), Discus- hand, only a CUI is required to get a final UI, whether it is in- sion (any design consideration that requires further attention terpreted or compiled. This is for a minimum budget. On the and refinement) and Tools (any guideline that will be exploited other hand, one may really go through all the four levels as out- later on by other software for automatic processing). All these lined in Fig. 1 whether budgets permits. In this case, it is ex- annotation types have options such as task, domain for Specifi- pected that the resulting quality will be better and that the cation, description for Presentation, etc. For instance, specifications resulting from this process will generate wins. SketchiXML is a multi-fidelity [7] software for sketching a UI Between these two extremes positions, it is always difficult to which can export a UI into a UsiXML file. This file can then be identify which models are needed, which models to start from, in turn imported in GrafiXML [24] and refined. Or in the other which models to obtain progressively. Method engineering [37] way around. When multiple designers collaborate in the design is trying to address this challenge particularly. case, an annotation can be refined with a sub-type such as “decision”, “proposition” or “argumentation” to capture at design- C4. Risk of Model Proliferation time multiple or alternative UI design considerations and facili- The more complicated the final UI is, the more models are tate the decision. An annotation can be augmented by text, im- needed and the more relationships between these models should age (e.g. a drawing), sound or voice (e.g., a vocal comment). be established to ensure correlability, while maintaining sepa- Annotations are saved in the UsiXML description. rability. This may result into a model proliferation that may reduce the attractivity and the feasibility of the complete method- C6. Support (de)composition ology. For instance, a task model may be needed in some cir- Composition or decomposition of the UI elements may occur in cumstances. But even when it is needed, it is perhaps not any situation when previously defined or existing elements enough [29]. should be reused for another project or interactive system. In particular, the problem of multi-device UIs [26] has received a 4. METHOD lot of attention that concluded on a plethora of approaches and MDE-compliant development of UI have also recognized algorithms [10]. For instance, a GrafiXML plug-in, called methodological advantages: ComposiXML [18], has been developed in order to compose 1. Advantages in terms of methodology: It is a widely and decompose existing GUIs. In UI builders, UI recomposition accepted software engineering principle to start a software is traditionally performed by copying and pasting UI controls development cycle with a specification stage. The MDE of interest from one UI to another one, thus requiring many supports a user-centred and UI-centred development life manual adjustments such as alignment, resizing, reshuffling. cycle: it lets designers work with tasks, users and domain These operations, although simple, are often perceived as tedi- concepts instead of thinking in engineering terms. ous [27]. To overcome these shortcomings, the Operator allows 2. Advantages in terms of reusability: In a multi-target the designer to select one or two GrafiXML projects, that is one context [4], MDE tools can provide automatic portability or two UsiXML files, and make some composition or decom- across the different targets [26]. The availability of a position operations on these UI, which are as follows (Fig. 4): complete description of the interface in a declarative form allows the reuse of some interface components [26]. Unary Operators: these operators are used to operate on a 3. Advantages in terms of consistency: This approach ensures single UI at a time. They are used to filter, remove widgets some form of consistency between the early phases of the or change a kind of widget by another. development cycle (i.e., requirements analysis, Binary Operators: these operators are used to compose a specification) and the final product [25]. In a multi-target single UI from different UIs. You can choose to remove context [4], it also guarantees a minimal consistency duplicated items or select only those items. For instance, we between the UI generated for different targets. This is not can merge three windows into a single one in a single logi- always possible when using traditional techniques where cal operation. the development of each version of the UI is likely to be performed separately. Therefore, we are facing some more challenges that are pertaining to the method dimension. C5. Support annotation-based UI design Not all information related to the UI objects can be captured in any existing UI builder that fits all the purposes. This is also applicable to UsiXML: although a conceptual representation is Figure 4. Unary and binary operators offered by maintained, e.g. for both a CUI and a AUI, possibly along with ComposiXML. a context model, it cannot capture all design aspects through the C7. Support multi-path development of UIs underlying model. Therefore, there is a need to provide some Even if a method is properly structured according to the well- support for annotation-based design. An annotation is defined identified MDE levels, it does not mean that it will fit the de- as any information captured at UI design-time that needs to be velopment procedures established since a long time in a par- further exploited in the remainder of the UI development life ticular organization. These procedures are hard to change not cycle. It could be a guideline for a model-to-code generator, a only because of the habitudes but also because of the cost in- 5

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 duced by this change. For instance, a particular organization specific kind of model-based generation tool, which may prefer to have a top-down forward engineering approach, generates the UI starting from very high level models (Task while another may prefer a bottom-up reverse engineering ap- Model and/or Domain Model). proach. When several different UIs should be produced for 3. Wide walls: our approach considers a design space that multiple targets, diagonal engineering [40] may be also pur- benefits from a generative intrinsic quality. This enables sued. This all stems for a framework that supports multiple de- designers to add design options or new values for the velopment paths possible with the same models and language. existing ones thus offering the possibility to extend the range of exploration. C8. Support multi-fidelity 4. Unpredictability: our approach relies on an explicit set of Because building a model is a complex and long process that rules, fully documented and accessible. It offers the does not come up with a complete, rigorously defined, model designer full control on the selection of those rules. The after the first step, it is perhaps desirable to allow designers to results of the application of a rule may be previewed. build models progressively, with varying levels of details. 5. Lack of propagation of modifications: although the problem When such a model should be validated with the corresponding of the impact of a modification made on a given model over stakeholders, there is also a need to present a model in a way the other models remains a tricky one, we will attempt to that is understandable to these stakeholders, and not in a way determine the side effects on the other models entailed by that prevent them to make any valuable comment on the model. the application of a given rule. For all these reasons, a same model could be approached with 6. System dependent and private models: we will make use of multiple levels of fidelity, ranging from none to low-fidelity to a UI description language publicly and freely available. high-fidelity, with the capacity to smoothly move from one It is expected that the capabilities and the quality of level of fidelity to another. This notion has been successfully automatically generated UIs and interactive applications will be applied to UI sketching [7 and to interface specifications [22]. expanding step by step and that in the future, perhaps a point This notion could be generalized to any kind of model. will be reached where the capabilities of an interface builder as C9. Support method engineering included in an Integrated Development Environment (IDE) and As a corollary of the multi-path development challenge appears a MDE-compliant environment will become comparable. Many also a need to help method engineers to develop themselves the tools turn out to be more focused on requirements management method they want, with the tools they want operating on the than on providing support in extracting requirements from user model they want. Therefore, these preferences could be cap- needs and translating them into good UI design. After all, de- tured a tool that fosters method engineering, instead of merely spite - or perhaps precisely because of - the vast functionality model engineering. Once a method has been properly defined, of many tools, the outcome often is unsatisfactory in terms of it can be applied in a straightforward way by the members of a UI design, usability and aesthetics. This is described as the high development team. This method can also be refined, extended, threshold - low ceiling phenomenon of UI tools [27]. In order to modified to give another method definition. Each method defi- easily produce some results with reasonable efforts, an IDE nition gives raise to method enactment [36,37]. should have a low threshold: the threshold with which one can obtain a reasonably good UI should be as low as possible [21]. 5. SUPPORTING TOOLS On the other hand, an IDE should have a high ceiling: the maxi- MDE has been the target of some major criticisms regarding mum overall performance of the IDE should be as high as pos- their supporting tools [27,38]. The main shortcomings sible. To these two dimensions, one usually adds a third one: commonly cited are: wide walls (Fig. 5). An IDE should have walls that are as wide 1. High threshold (C10): the designers need to learn a new as possible, thus meaning that the range of possible UIs that can language in order to express the UI specifications. be obtained via the IDE should cover as much different UIs as 2. Low ceiling (C11): each model-based systems has strict possible. limitations on the kind of UIs they can produce and the Capabilities generated UIs are generally not as good as those that could 100% Ceiling Third generation be created with conventional techniques. 3. Wide walls (C12): model-driven systems do not support a Integrated Development Environments wide range of possible explorations. Second generation 4. Unpredictability (C13): it is difficult to understand and control how the specifications are connected with the final First generation UI. Therefore, the results may be unpredictable. 50% 5. Lack of propagation of modifications (C14): changes made to one model or to the final UI are generally not propagated to the other levels of specification. 6. System dependent and private models (C15): a lot of models are strongly tied to their associated model-based system and can not be exported. Furthermore, some model specifica- Threshold tions are neither publicly available, nor obtainable via a typ es license UI Resources (time, experience,…) Most of these problems could be addressed, at least partially: 1. High threshold: most models can be built graphically in a Walls design environment, which prevents users from learning the specification language. Even if the designers have to learn Figure 5. Threshold vs ceiling vs walls for expressing the capa- the specification language, the automation of a portion of bilities of IDEs the development should reduce the development effort. 2. Low ceiling: we believe that this criticism holds only for a 6

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 6. GLOBAL CHALLENGES C19. Need for powerful transformation and rendering en- In order to see MDE becoming more successful in the near fu- gines ture, we believe that the following global challenges need to be The attractivity of a MDE is directly proportional to the power addressed explicitly and carefully, in addition to those cited. of its rendering engines: the more abstractions a rendering engine can produce, the more attractive it is. This is again ex- C16. Need for a common User Interface Description Lan- plained by the low-threshold – high ceiling principle. Some guage (UIDL): in order to share files between tools and make commercially available tools, such as Oliva Nova® [25] exhibit them interoperable. But also in order to foster incrementality of enough rendering capabilities to become credible, but this is efforts. Over years, we have seen too many efforts separated, rarely the case of rendering engines produced by the research thus replicating some efforts that have been previously community. Saying that the tool T automatically generates code achieved, before adding a new value. We have seen this situa- C from a model does not necessarily imply that the full power tion too many times in order not to recommend that we all use of the resulting C language is used. Too often, only a minimal at least a same base of a UIDL. This does not mean again that a subset is used that diminishes this attractivity. Moreover, hav- single UIDL will fit all, as proved in [35]. But at least there will ing powerful rendering engines is not enough. One may become be some incremental efforts based on a shared definition of a happy with the results generated by such a rendering engine, UIDL. For this purpose, the UIML (User Interface Markup but there will be always another person willing to change these Language – www.uiml.org) [15] is adopting an approach where results. Several reasons explain this need: the desire to keep only the minimal amount of abstractions are defined and ma- control over an application, the need to be compliant with a nipulated. This solution has the advantage of being lightweight particular style guide, the need to cope with user preferences all the time, but has the disadvantage that its expressivity is re- that were not considered in the MDE approach. Therefore, there duced. will be always a need to tweak the results of a MDE here and there, particularly at the very end. This process is often referred C17. Need for improved effort incrementality to as the beautification [32]. Various solutions exist to address Having a common UIDL is already one fundamental step to- the tweaking problem and its beautification, such as manual wards improving incremental research/development efforts. But tweaking, template-based modifications [25], and transforma- it is a necessary, but insufficient, condition. Supporting tools tion profiles [1]. The survey of transformation engines deliv- should be developed in such a way that the basic model opera- ered in [33] clearly shows that most of these transformation en- tions and algorithms should be made easily accessible and reus- gines support little or no beautification. able. This is rarely the case, even with modern software like Teallach [13], Teresa [26], MultimodaliXML [34], and Win- dows transitions [39]. Figure 6. A “Minority report”-like interface based on glove. C18. Need for advanced modeling for dynamic aspects. Among all models, the dialog model is probably the one that received the least attention over the past two decades [19]. Therefore, there is an important effort to consent in order to come up with abstractions of behavioural aspects that may span over the four levels of abstraction [41]. This need is even more important as more dynamic aspects occur in recent applications (e.g., Rich Internet Applications, Web 2.0) that are not yet covered by an appropriate model. They are therefore left out. Simi- larly, behavioural aspects are little or no subject to modeling in very complex applications, such as in virtual or augmented reality, apart perhaps the presentation aspects. Only recently, some of these advanced systems have been subject to a MDE approach because of their complexity. This may include, but not limited to: glove-based UIs [11] (fig. 6), 3D UIs [12] (Fig. 7), UI of workflow information systems [14] (fig. 8), haptic UI [16], UI specifications [21], multimodal UIs [30,34]. Figure 7. (a) a Final UI produced in VRML; (b) manual ed- iting of this final UI in a 3D editor (Alice). 7

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 7. CONCLUSION In this paper, we identified and discussed twenty challenges that we sincerely believe fundamental for MDE of UIs to become successful. Some of them are really at hand while some other may require considerable efforts. In order to become really efficient and effective, Model-Driven Engineering of User Interfaces has to face several challenges. Some of them have been identified and discussed in this paper. But probably the most difficult one is that the need for raising the level of abstraction will face more and more complicated aspects to abstract. The abstractions of the future will take time to be discovered, will be more complex to describe, and even more complex to generate. The more advanced the UI will be, Figure 8. FlowiXML, a graphical editor for workflow UIs. the more complicated the abstractions will become and the more powerful the rendering engines should become. This is why MDE of UIs is more efficient in specific domains where abstractions are mastered and where repetitive systems should be produced. MDE of UIs could be sometimes compared with respect to traditional Software Development Life Cycles in the same way homeopathy is compared with respect to general medicine. So far, there has been little or no proof that homeopathy really cure a disease, but it has been successfully used for very determined symptoms that sometime general medicine experience some Figure 9. Utilizing INSPECTOR for collaborative meetings trouble to cure with. MDE of UIs is like that. at a megapixel powerwall. © Univ. of Konstanz [21,22] In the near future, we will be trying to articulate research/- C20. Need to ensure model traceability development efforts around the software architecture that is de- Each time a MDE approach is enacted, there will be a need to picted in fig. 10. In this figure, we are relying on principles of ensure the traceability between the models used in this ap- modelware, where a model repository remains at the core of the proach. This is partially explained by the C14 challenge (need entire software architecture. At the periphery gravitates a series for propagation), but this is also highly desired in order to keep of tools supporting the various steps of a method defined in a an accurate history of the SDLC that has been applied for a par- method engineering. In this area, it is expected that a method ticular case. At any time questions like the following may be engineer will be able to properly define a MDE-compliant raised: to what part of the task model does this UI fragment cor- methodology based on the project constraints and context. Once respond to? If I change this UI fragment, what should I change defined, the method can be enacted though method engineering in the models that I have written in order to obtain this UI tools that distribute the steps over time and space. In this way, fragment? What is the cost of this modification propagation? it is expected that the various members of the development How can I reuse UI fragments that have been derived from a team will be able to clearly see where the project status is, what task and a domain model, but in another project? Whatever the is the current progress, and what are their next task in the inputs of a MDE will be, this need will stay forever. For in- method that has been previously defined. This method engi- stance, if I start my MDE with a task and domain models, I will neering process largely reinforces the cohesion between the always have the problem of maintaining the correlability be- members, even if they are working remotely (as in outsourc- tween the models and the ones resulting from them until the fi- ing). Each step can be therefore achieved in a manual way, in nal UI. If I am using other models, like business processes (Fig. an automated way, with mixed-initiative or by a borker that 9), the need will be exactly the same: a need for alignment be- manages the constraints between the designer, the system, and tween UI model and business processes [36]. Forever, there their interaction. will be a better connection between models wished: so that UIs Meta-model Meta- Schematizer UIDL XML Schema Syntax can be recuperated and transferred easily. editor models Definition errors Task Model User Interface Multi-view Repair Browser Validator Model properties Model editor tool Model checker Model initiator Guideline evaluator Design, evaluation Model manager Guidelines bases Model transformation engine Model repository of UIDLmodels Model binder Knowledge Design assistance tools bases Localizer/globalizer UIDL to - - - WAP definition rendering engines Case-Based Reasoning engine HTML definition Data base Intelligent generator agents VoiceXML definition UIDL cases repository SHTML definition UIDL model patterns Data bases ... C++, Java code Figure 9. Example of a traceability established between a Figure 10. An overview of the UsiXML future software ar- task model resulting from business processes and UI. chitecture for model and method engineering. 8

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 8. ACKNOWLEDGMENTS [13] Griffiths T., Barclay, P.J., Paton, N.W., McKirdy, J., Ken- nedy, J.B., Gray, P.D., Cooper, R., Goble, C.A., da Silva, Most of the research and the development of UsiXML and the P.P. Teallach: A Model-based user interface development contents of this paper has been initiated by the European pro- environment for object databases. Interacting with Com- ject CAMELEON (Context Aware Modelling for Enabling and puters 14, 1 (2001) 31–68. Leveraging Effective interactiON, FP5-IST4-2000-30104) and [14] Guerrero García, J., Lemaigre, Ch., Vanderdonckt, J., continued under the auspices of SIMILAR (FP6-IST1-2003- González Calleros, J.M. Model-Driven Engineering of 507609, http://www.similar.cc), the OpenInterface Foundation Workflow User Interfaces. In Proc. of 7th Int. Conf. on (FP6-IST4, www.openinterface.org) and the UsiXML Consor- Computer-Aided Design of User Interfaces CADUI’2008 tium (www.usixml.org). (Albacete, 11-13 June 2008). Springer, Berlin (2008). [15] Helms, J., Schaefer, R., Luyten, K., Vermeulen, J., A- 9. REFERENCES brams, M., Coyette, A., Vanderdonckt, J. Human-Centered [1] Aquino, N., Vanderdonckt, J., Valverde, F., Pastor, O. Us- Engineering with the User Interface Markup Language. In ing Profiles to Support Model Transformations in Model- Seffah, A., Vanderdonckt, J., Desmarais, M. (eds.), “Hu- Driven User Interfaces Development. In Proc. of 7th Int. man-Centered Software Engineering”, Chapter 7. HCI Se- Conf. on Computer-Aided Design of User Interfaces ries, Springer, London (2008) 141–173. CADUI’2008 (Albacete, 11-13 June 2008). Springer, Ber- [16] Kaklanis, N., Gonzalez, J.M., Vanderdonckt, J., Tzovaras, lin (2008) D. A Haptic Rendering Engine of Web Pages for Blind [2] Bodart, F., Pigneur, Y. Conception assistée des systèmes Users. Proc. of 9th Int. Conf. on Advanced Visual Inter- d’information : modèles, méthode, outils. Dunod, Paris faces AVI'2008 (Naples, May 28-30, 2008). ACM Press, (1989) New York (2008) 437–440. [3] Brown, A. An introduction to Model Driven Architecture - [17] Kleppe, A.,Warmer, J., Bast, W. MDA Explained: The Part I: MDA and today’s systems. The Rational Edge (12 Model Driven Architecture: Practice and Promise. Addi- January 2004). Accessible at http://www-106.ibm.com/ son-Wesley, New York (2003). developeworks/rational/library/3100105.html [18] Lepreux, S., Vanderdonckt, J., Michotte, B. Visual Design [4] Calvary, G., Coutaz, J., Thevenin, D., Limbourg, Q., of User Interfaces by (De)composition. In Proc. of 13th Int. Bouillon, L., Vanderdonckt, J. A Unifying Reference Workshop on Design, Specification, and Verification of Framework for Multi-Target User Interfaces. Interacting Interactive Systems DSV-IS’2006 (Dublin, 26-28 July with Computer 15,3 (2003) 289–308 2006). LNCS, Vol. 4323. Springer, Berlin (2006) 157– [5] Collignon, B., Vanderdonckt, J., Calvary, G. An Intelligent 170. Editor for Multi-Presentation User Interfaces. In Proc. of [19] Luyten, K., Clerckx, T., Coninx, K., Vanderdonckt, J. 23rd Annual ACM Symposium on Applied Computing Derivation of a Dialog Model from a Task Model by Activ- SAC’2008 (Fortaleza, 16-20 March 2008). ACM Press, ity Chain Extraction. Proc. of 10th Int. Conf. on Design, New York (2008) 1634–1641. Specification, and Verification of Interactive Systems [6] Coyette, A., Vanderdonckt, J. A Sketching Tool for De- DSV-IS’2003 (Madeira, 4-6 June 2003). LNCS, Vol. signing Anyuser, Anyplatform, Anywhere User Interfaces. 2844. Springer, Berlin (2003) 203–217. In Proc. of 10th IFIP TC 13 Int. Conf. on Human-Compu- [20] Mellor, S.J., Scott, K., Uhl, A., Weise, D. MDA Distilled: ter Interaction INTERACT’2005 (Rome, 12-16 September Principles of Model-Driven Architecture. Addison-Wes- 2005). LNCS, Vol. 3585. Springer, Berlin (2005) 550– ley, New York (2004). 564. [21] Memmel, T., Reiterer, H. Inspector: Interactive UI Speci- [7] Coyette, A., Kieffer, S., Vanderdonckt, J. Multi-Fidelity fication Tool. In Proc. of 6th Int. Conf. on Computer-Aided Prototyping of User Interfaces. In Proc. of 11th IFIP TC 13 Design of User Interfaces CADUI’2008 (Albacete, 11-13 Int. Conf. on Human-Computer Interaction INTER- June 2008). Springer, Berlin, 2008. ACT’2007 (Rio de Janeiro, September 10-14, 2007). [22] Memmel, T., Vanderdonckt, J., Reiterer, H. Multi-Fidelity LNCS, Vol. 4662. Springer, Berlin (2007) 149–162. User Interface Specifications. In Proc. of 15th Int. Work- [8] Dijkstra, E.W. The discipline of programming, Prentice shop on Design, Specification, and Verification of Interac- Hall, Engelwood Cliffs (1976) tive Systems DSV-IS’2008 (Kingston, July 16-18, 2008). [9] Ermel, C., Rudolf, M., Taentzer, G. The AGG-Approach: Lecture Notes in Computer Sciences, Vol. 5136. Springer, Language and Tool Environment. In: H. Ehrig, G. Engels, Berlin (2008) 43–57. H.-J. Kreowski, G. Rozenberg (eds.), Handbook on Graph [23] Meyer, B. On formalism in specifications. IEEE Software, Grammars and Computing by Graph Transformation. Vol. January 1985. 2. World Scientific (1999) 551–603. [24] Michotte, B., Vanderdonckt, J. GrafiXML, A Multi-Target [10] Florins, M., Montero, F., Vanderdonckt, J., Michotte, B. User Interface Builder based on UsiXML. In Proc. of 4th Splitting Rules for Graceful Degradation of User Inter- Int. Conf. on Autonomic and Autonomous Systems faces. In Proc. of 10th ACM Int. Conf. on Intelligent User ICAS’2008 (Gosier, 16-21 March 2008), IEEE Computer Interfaces IUI’2006 (Sydney, 29 January-1 February Society Press, Los Alamitos, 2008, pp. 15-22. 2006). ACM Press, New York (2006) 264–266. [25] Molina, J.C., Pastor, O. MDA in Practice: A Software [11] Garcia, J., Molina, J.P., Martinez, D., Garcia, A.S., Gon- Production Environment Based on Conceptual Modelling, zalez, P., Vanderdonckt, J. Prototyping and Evaluating Springer-Verlag, Berlin, June 2007. Glove-Based Multimodal Interfaces. Journal of Multimo- [26] Mori, G., Paternò, F., Santoro, C. Design and Develop- dal User Interfaces, Vol. 2, No. 1, 2008. ment of Multidevice User Interfaces through Multiple [12] Gonzalez, J.M., Vanderdonckt, J., Arteaga, J.M. A Method Logical Descriptions. IEEE Transactions on Software En- for Developing 3D User Interfaces of Information Systems. gineering 30, 8 (August 2004) 507–520. In Proc. of 6th Int. Conf. on Computer-Aided Design of [27] Myers, B.A., Hudson, S.E., Pausch, R.F. Past, present and User Interfaces CADUI’2006 (Bucharest, 6-8 June 2006). future of user interface software tools. ACM Trans. On Springer, Berlin (2006) 85–100. Computer-Human Interaction 7, 1 (2000) 3-28. 9

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 [28] OMG: Model Driven Architecture (MDA). Document Verification of Interactive Systems DSV-IS’2008 (King- number ormsc/2001-07-01. (2001). ston, July 16-18, 2008). Lecture Notes in Computer Sci- [29] Palanque, P., Bastide, R., Winckler, M. Automatic Gen- ences, Vol. 5136. Springer, Berlin (2008) 121–135. eration of Interactive Systems: Why A Task Model is not Enough. Proc. of 10th Int. Conf. on Human-Computer In- teraction HCI Int.’2003 (Heraklion, June 22-27, 2003). Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah (2003) 198–202. [30] Palanque, Ph., Schyn, A. A Model-Based Approach for Engineering Multimodal Interactive. Proc. of 9th IFIP TC 13 Int. Conf. on Human-Computer Interaction Inter- act’2003 (Zurich, 1-5 September 2003). IOS Press, Am- sterdam (2003) 543-550. [31] Paternò, F. (1999). Model Based Design and Evaluation of Interactive Applications. Springer Verlag, Berlin. [32] Pederiva, I., Vanderdonckt, J., España, S., Panach, I., Pas- tor, O. The Beautification Process in Model-Driven Engi- neering of User Interfaces. In Proc. of 11th IFIP TC 13 Int. Conf. on Human-Computer Interaction INTERACT’2007 (Rio de Janeiro, September 10-14, 2007). LNCS, Vol. 4662. Springer, Berlin (2007) 409-422. [33] Pérez-Medina, J.L., Dupuy-Chessa, Front, A. A Survey of Model Driven Engineering Tools for User Interface De- sign. Proc. of 6th Int. Workshop on TAsk Models and DIAgrams TAMODIA'2007 (Toulouse, November 2007). LNCS, Vol. 4849. [34] Stanciulescu, A., Limbourg, Q., Vanderdonckt, J., Mi- chotte, B., Montero, F. A Transformational Approach for Multimodal Web User Interfaces based on UsiXML. In Proc. of 7th ACM Int. Conf. on Multimodal Interfaces ICMI’2005 (Trento, 4-6 October 2005). ACM Press, New York (2005) 259–266. [35] Sottet, J.-S., Calvary, G., Coutaz, J., Favre, J.-M., Vander- donckt, J., Stanciulescu, A., Lepreux, S. A Language Per- spective on the Development of Plastic Multimodal User Interfaces. Journal of Multimodal User Interfaces, Vol. 1, No. 2 (2007) 1–12. [36] Sousa, K., Mendonça, H., Vanderdonckt, J., Rogier, E., Vandermeulen, J. User Interface Derivation from Business Processes: A Model-Driven Approach for Organizational Engineering. In Proc. of 23rd Annual ACM Symposium on Applied Computing SAC’2008 (Fortaleza, 16-20 March 2008). ACM Press, New York (2008) 553–560. [37] Sousa, K., Mendonça, H., Vanderdonckt, J. Towards Method Engineering of Model-Driven User Interface De- velopment. In Proc. of 6th Int. Workshop on TAsk MOdels and DIAgrams TAMODIA’2007 (Toulouse, 7-9 November 2007). LNCS, Vol. 4849. Springer, Berlin (2007) 112– 125. [38] Szekely, P. Retrospective and challenges for model-based interface development. Proc. of Workshop on Design, Specification and Verification of Interactive Systems DSV-IS'96 (Namur, June 1996). Springer, Vienna (1996) [39] Vanderdonckt, J., Limbourg, Q., Florins, M. Deriving the Navigational Structure of a User Interface. Proc. of 9th IFIP TC 13 Int. Conf. on Human-Computer Interaction In- teract’2003 (Zurich, 1-5 September 2003). IOS Press, Am- sterdam (2003) 455–462. [40] Vanderdonckt, J. A MDA-Compliant Environment for De- veloping User Interfaces of Information Systems. In Proc. of 17th Conf. on Advanced Inf. Systems Engineering CAiSE'05 (Porto, 13-17 June 2005). LNCS, Vol. 3520. Springer, Berlin (2005) 16–31. [41] Winckler, M., Trindade, F., Stanciulescu, A., Vander- donckt, J. Cascading Dialog Modeling with UsiXML. In Proc. of 15th Int. Workshop on Design, Specification, and 10

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 EGALITATE DE ŞANSE PRIN PROMOVAREA ACCESIBILITĂŢII ÎN DEZVOLTAREA SISTEMELOR INTERACTIVE Constantin-Gelu Apostol Academia de Studii Economice din Bucureşti, Piaţa Romană, nr.6, Bucureşti apostolc@ase.ro Astfel de preocupări sunt esenţiale pentru domeniul HCI, REZUMAT find de remarcat eforturile de cercetare orientate către Egalitatea de şanse pentru toţi cetăţenii este unul din universalizarea accesului la asemenea produse şi servicii, conceptele larg mediatizate şi promovate pe plan aduse în atenţia specialiştilor în conferinţe ştiinţifice internaţional, cu accente speciale în proiectele iniţiate în internaţionale de profil, destinate special acestei cadrul Uniunii Europene. Asigurarea accesibilităţii, în problematici, începând cu 2001 [4]. mod particular importantă în cazul sistemelor interactive, O analiză, chiar sumară, a evoluţiei numărului de persoane este una din căile prin care se poate progresa pe linia unei afectate de diverse dizabilităţi, demonstrează caracterul egalităţi de şanse reale pentru cei afectaţi de circumstanţe stringent al cerinţei de asigurare a accesibilităţii defavorizante, între care un loc important revine (universalităţii) în dezvoltarea sistemelor interactive. dizabilităţilor. În acest cadru, articolul îşi propune să DIZABILITĂŢILE DIN PERSPECTIVĂ DEMOGRAFICĂ ŞI investigheze amploarea socială a fenomenului, pe tipuri de A DIFICULTĂŢILOR DE INTERACŢIUNE dizabilităţi, consecinţe ale acestora asupra posibilităţilor de interacţiune ale persoanelor afectate şi iniţiativele Într-o lucrare destinată proiectanţilor terminalelor de acces europene de promovare a „accesibilităţii electronice” public [2], se apreciază că în Europa geografică, având o (e-Accessibility). populaţie de aproximativ 800 de milioane de oameni, există un număr semnificativ de persoane cu dizabilităţi. Cuvinte cheie Creşterea numărului de persoane ajunse la vârsta Sisteme interactive, accesibilitate, dizabilităţi. pensionării, estimată la peste 1% anual în următoarele Clasificare ACM două decenii, va avea ca efect şi mărirea numărului celor cu dizabilităţi, multe dintre ele fiind consecinţe naturale H.1.2. [User Machines-Systems]: Human Factors ale îmbătrânirii biologice. Un deceniu mai târziu [3], INTRODUCERE autorul prezintă un tablou demografic la zi al În epoca actuală, marcată de trecerea la Societatea dizabilităţilor, considerând de această dată numai Uniunea Informaţională (SI), o cale aparte în asigurarea egalităţii Europeană, cu o populaţie de aproximativ 500 milioane de de şanse o poate reprezenta dezvoltarea adecvată a oameni, pe ansamblul celor 27 de state membre. instrumentelor oferite de Tehnologia Informaţiei şi Remarcând că autorul foloseşte aceeaşi schemă de definire Comunicaţiilor (TIC). şi clasificare a dizabilităţilor, vom reţine în sinteza ce În scopul accelerării tranziţiei ţărilor Uniunii Europene urmează numai estimările demografice din 2007, după (UE) către o economie bazată pe informaţie şi cunoaştere cum urmează: şi pentru a realiza un acces mai bun pentru toţi cetăţenii la • Deficienţe de vorbire şi exprimare. Deficienţele de noile servicii ale erei informaţionale, Comisia Europeană vorbire se pot manifesta pe un plan general, sau (CE) a lansat succesiv mai multe iniţiative, având ca numai referitor la anumite aspecte ale acesteia, cum ar obiectiv strategic crearea „Europei electronice”, gândită de fi fluenţa sau volumul vocii. Dificultăţile de la început ca o SI pentru toţi (‘eEurope – An Information exprimare pot fi asociate cu deficienţe intelectuale Society for all’) [7], [8]. mai generale. Numărul persoanelor cu dificultăţi de vorbire este apreciat la 1,2 milioane iar al celor cu Această societate înseamnă, din perspectiva HCI, dificultăţi de exprimare la 3 milioane. promovarea unor metode şi mijloace de interacţiune • Deficienţe de dexteritate. Reducerea posibilităţilor adresate persoanelor cu nevoi speciale, domeniu de interes de utilizare a braţelor şi a mâinilor face activităţile major, corespunzând conceptului de eAccessibility. legate de mutarea, rotirea sau apăsarea unor obiecte În acord cu [1], domeniul accesibilităţii electronice dificile sau chiar imposibile. Deşi nu influenţează priveşte proiectarea produselor şi serviciilor TIC astfel comunicarea verbală propriu-zisă, aceste dificultăţi încât ele să poată fi utilizate de persoanele cu dizabilităţi, îngreunează realizarea unei convorbiri telefonice sau fie ele permanente sau temporare, precum şi de persoanele folosirea unei game largi de alte echipamente. în vârstă cu modificări specifice ale capacităţilor Numărul persoanelor cu dizabilităţi de acest tip este funcţionale. apreciat după cum urmează: 11

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 o Nu pot folosi degetele: 1 milion; • Îmbătrânire. Persoanele în vârstă tind să fie mai lente în o Nu pot folosi un braţ: 1 milion; însuşirea de noi deprinderi şi au dificultăţi în a memora şi o Putere redusă: 14 milioane; a reacţiona rapid la instrucţiuni. De asemenea, multe o Coordonare redusă: 7 milioane. persoane în vârstă preferă asistenţă umană în folosirea • Deficienţe de mobilitate. Funcţionarea deficitară a terminalelor cu autoservire; totuşi, acestea nu sunt picioarelor aduce oamenii în situaţia de a depinde de dificultăţi insurmontabile cu interfeţe utilizator un scaun cu rotile sau de un suport artificial pentru a corespunzătoare şi o instruire adecvată. Multe persoane în merge. În afara celor născuţi cu astfel de dizabilităţi, vârstă folosesc telefonul sau un DVD player chiar dacă nu acest grup include un mare număr de persoane ajunse sunt familiarizate cu toate funcţiunile pe care acestea le în această situaţie din cauza accidentelor sau a vârstei. oferă. (Numărul persoanelor trecute de vârsta pensionării Numărul persoanelor aparţinând acestor categorii era în 2007 de 100 milioane, pentru o populaţie de 500 este: milioane, faţă de 80 de milioane, dintr-o populaţie de 800 o Utilizatori de cărucior cu rotile: 2 milioane; milioane la nivelul anului 1998 !). o Nu se pot deplasa fără ajutor: 25 milioane. Diversitatea dizabilităţilor, ca şi numărul mare al celor • Deficienţe cognitive. Dislexia 1 poate provoca afectaţi are implicaţii majore pentru proiectanţii de probleme semnificative în amintirea cifrelor în interfeţe, având în vedere că multe dintre dizabilităţi ordinea corectă (de exemplu, în cazul codului numeric conduc nemijlocit la dificultăţi de utilizare a terminalelor personal). Persoanele cu dificultăţi intelectuale pot de acces public sau, mai general, a diverselor tipuri de adesea să se manifeste bine într-un mediu familiar, aplicaţii informatice. dar pot deveni uşor confuze când li se cere să răspundă rapid la instrucţiuni. Numărul persoanelor INIŢIATIVE EUROPENE PENTRU PROMOVAREA cu astfel de deficienţe este evaluat astfel: ACCESIBILITĂŢII o Dislexie: 5 milioane; o Dificultăţi intelectuale: 15 milioane. Într-un raport privind stadiul de dezvoltare a societăţii • Deficienţe de auz. Aceste deficienţe pot afecta informaţionale în România [6], se analizează contextul întregul domeniu sau numai o parte a spectrului care a determinat Uniunea Europeană să iniţieze proiectele auditiv în care, pentru percepţia vorbirii, intervalul eEurope. Astfel, la începutul anilor 2000 a devenit important este între 250 şi 4000 Hz. Termenul surd evident impactul dezvoltării TIC asupra avântului este folosit referitor la persoane cu pierderea profundă economic înregistrat de unele ţări, dar în special de SUA, a auzului, astfel încât nu mai pot beneficia de ceea ce a determinat recunoaşterea importanţei acestui amplificare, iar cel de hipoacuzic (hard of hearing) sector şi a economiei bazate pe cunoaştere de către este folosit pentru cei cu pierderi de auz medii sau majoritatea statelor dezvoltate ale lumii. severe dar care pot beneficia de amplificare. Numărul Iniţiativa eEurope a fost lansată în decembrie 1999, sub persoanelor cu deficienţe de auz este: titulatura de eEurope 2002 (http://europa.eu.int/comm/ o Surzi: 0,5 milioane; information_society/eeurope/index_en.htm) şi îşi o Hipoacuzici: 30 milioane. propunea să accelereze extinderea utilizării tehnologiilor • Deficienţe de vedere. Orbirea implică o pierdere totală digitate în ţările Europei, asigurând totodată ca toţi sau aproape totală a abilităţii de a percepe forme. Vederea europenii să aibă deprinderile necesare pentru a le putea redusă implică o abilitate de a utiliza anumite aspecte ale utiliza. percepţiei vizuale, dar cu o mare dependenţă de informaţia Un prim raport asupra modului de abordare a acestei primită din alte surse. Persoanele cu deficienţe de vedere iniţiative a fost prezentat în faţa liderilor statelor membre, sunt în număr de: reuniţi în Consiliul Europei de la Lisabona în 23-24 martie o Orbi: 2 milioane; 2000 [5]. Declaraţia de principii şi obiective adoptată cu o Vedere redusă: 7,5 milioane. acest prilej a inclus o creştere a gradului de ocupare de la 61% în anul 2000, la 70% în 2010 şi o rată de creştere economică medie în UE de 3%, faţă de nivelul de 2,1% atins în ultimul deceniu al secolului XX. Cu ocazia reuniunii de la Lisabona, şefii de stat au cerut pregătirea unui Plan de Acţiune pentru atingerea obiectivelor propuse, care a fost prezentat în cadrul Consiliului Europei din 19-20 iunie de la Feira [6]. În esenţă, s-a urmărit ca prin obiectivele stabilite, planul să sprijine utilizarea pe scară largă a Internetului. În consecinţă, acţiunile prevăzute de planul eEurope 2002 au fost grupate în jurul a trei mari obiective: • Un Internet mai ieftin, mai rapid, mai sigur. • Investiţii în oameni şi deprinderi. • Stimularea folosirii Internetului. 1 În 2002, la doi ani de la lansarea iniţiativei eEurope, Conform DEX, dislexia este o tulburare la citit manifestată prin modificarea cuvintelor, prin greşeli de urmată de eEurope+ 2003 [5] pentru ţările candidate, a lectură etc. apărut tot mai evidentă necesitatea trecerii la o nouă fază a 12

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 acesteia, materializată prin adoptarea Planului de Acţiune on/events/riga_2006/index_en.htm). Organizarea eEurope 2005 [9]. acţiunilor specifice are în vedere următoarele orientări De remarcat că planul a avut în vedere să facă beneficiile principale (http://ec.europa.eu/information_society/ SI disponibile persoanelor cu nevoi speciale, promovând activities/einclusion/policy/ageing/index_en.htm): ideea incluziunii sociale a acestora, având în vedere că • e-Accesibilitate (e-Accessibility): În timp ce strategia stabilită la Lisabona nu se referea doar la accesibilitatea este un concept foarte larg, e- productivitate şi creştere economică, dar şi la ocupare şi Accesibilitatea se referă în principal la aspectele coeziune socială. legate de SI. Ea conţine practicile care dau posibilitatea oamenilor să beneficieze pe deplin de Corespunzător, eEurope 2005 pune utilizatorul în centru, TIC şi SI. Problemele e-Accesibilităţii privesc în îmbunătăţind participarea, deschizând posibilităţi pentru special persoanele cu dizabilităţi şi persoanele în fiecare şi extinzând abilităţile în utilizarea noilor vârstă, dar, totodată, pe oricine altcineva în situaţii de tehnologii şi servicii. mediu sau sociale care creează dificultăţi în accesul la Astfel, pe toate liniile de acţiune, eEurope 2005 conţinea aceste noi tehnologii şi servicii. măsuri care să conducă la incluziunea electronică (e- • e-Îmbătrânire (e-Ageing): Populaţia Europei Inclusion). îmbătrâneşte, având în vedere că speranţa medie de Iniţiativa eEurope s-a încheiat în 2005 şi a fost urmată de viaţă a crescut de la 55 de ani în 1920 la peste 80 de "i2010 – A European Information Society for Growth and ani astăzi. În perspectivă, se aşteaptă o schimbare Employment" [10], iniţiativă lansată de CE ca un demografică importantă: creşterea ponderii document cadru referitor la principalele provocări şi persoanelor cu vârste între 65 şi 80 de ani la aproape dezvoltări în sectoarele SI şi media până în 2010. Ea 40% în intervalul 2010-2030. Această schimbare promovează o economie digitală deschisă şi competitivă şi demografică majoră ridică provocări semnificative în accentuează rolul TIC pe linia îmbunătăţirii incluziunii faţa societăţii şi economiei europene, iar produsele şi sociale şi a calităţii vieţii. Iniţiativa conţine un ansamblu serviciile TIC bine adaptate vârstei pot juca un rol de instrumente politice ale UE pentru a încuraja important în abordarea lor, pentru următoarele trei dezvoltarea economiei digitale, cum ar fi instrumentele situaţii de viaţă: cu rol de reglementare, cercetarea şi parteneriatele cu 1. Îmbătrânire activă la locul de muncă: a industria. rămâne activ şi productiv pentru o perioadă mai lungă de timp, cu o mai bună calitate a muncii şi a unui În iniţiativa i2010, CE stabileşte trei priorităţi politice: echilibru între viaţă şi muncă, cu ajutorul unor • Să creeze un Spaţiu Informaţional European Unic, produse TIC uşor de accesat, practici inovatoare adică o singură piaţă pentru serviciile SI şi media, pentru locuri de muncă flexibile, adaptabile, şi a unor deschisă şi competitivă, în cadrul UE. deprinderi şi competenţe TIC. • Să consolideze Inovarea şi Investiţiile în TIC, 2. Îmbătrânire satisfăcătoare în comunitate: a pentru a promova creşterea economică şi locuri de rămâne social activ şi creativ, prin intermediul muncă mai bune. soluţiilor TIC pentru reţele sociale, precum şi pentru • Să realizeze o Societate Informaţională Europeană servicii publice şi comerciale, îmbunătăţind astfel Incluzivă, scop în care erau avute în vedere: calitatea vieţii şi reducând izolarea socială. o un plan de acţiune privind guvernarea 3. Îmbătrânire satisfăcătoare acasă: a se electronică, pentru servicii centrate pe cetăţean bucura de o sănătate mai bună şi de o calitate (2006) ; superioară a vieţii cotidiene pentru o perioadă lungă o trei iniţiative TIC dedicate calităţii vieţii de timp, asistat de tehnologie, cu menţinerea în (tehnologii pentru o societate în curs de acelaşi timp a unui nivel înalt de independenţă, îmbătrânire, vehicule inteligente cu dotări autonomie şi demnitate. superioare, mai sigure şi mai curate, precum şi • e-Competenţe (e-Competences): Participarea socială biblioteci digitale făcând cultura multimedia şi în SI cere deprinderi şi competenţe digitale sporite, multilingvistică europeană disponibilă tuturor care trec dincolo de deprinderile de bază şi reflectă (2007)) ; abilitatea unei persoane de a utiliza TIC pentru o acţiuni pentru a elimina « divizarea digitală » gândire critică, creativitate, inovare şi alte deprinderi geografică şi socială, culminând cu o iniţiativă înalt cognitive. Oamenii care îşi îmbunătăţesc europeană privind e-Incluziunea (2008). pregătirea digitală au mai mari şanse de a beneficia de Din perspectiva obiectivului prezentei lucrări, un interes oportunităţile de angajare. Îmbunătăţirea acestor aparte prezintă cea de a treia prioritate. Astfel, pentru a abilităţi nu este necesară numai pentru dezvoltarea crea o Societate Informaţională Europeană Incluzivă, personală ci şi vitale pentru ca Europa să rămână i2010 promovează, cu instrumentele aflate la dispoziţia competitivă. Eforturile trebuie concentrate către Comisiei Europene, o SI pentru toţi cetăţenii. categoriile sociale cu nevoi speciale: persoanele cu În acest scop, i2010 prevede iniţiative în domeniul e- dizabilităţi, oamenii în vârstă şi cei care locuiesc în Incluziune (e-Inclusion), căruia i-a fost dedicată zone situate la distanţă sau dezavantajate economic şi Conferinţa Ministerială de la Riga, din 2006, cu tema: tehnologic. Comisia Europeană întreprinde acţiuni "ICT for an Inclusive Society" focalizate în următoarele direcţii: (http://ec.europa.eu/information_society/activities/einclusi 13

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 1. Competenţe cheie: combinaţia de deprinderi, este o componentă esenţială a e-Incluziunii, care devine cunoaştere şi atitudini care sprijină împlinirea chiar mai importantă pe măsură ce populaţia Europei personală, ocuparea şi activitatea cetăţenească. îmbătrâneşte. De fapt, îmbunătăţirea accesibilităţii 2. Învăţare pe tot parcursul vieţii (lifelong produselor şi serviciilor TIC poate fi benefică pentru learning): acumularea de cunoaştere pe tot oricine, făcându-le mai utilizabile în general, precum şi parcursul vieţii, cu focalizare particulară pe facilitând utilizarea lor într-o mare varietate de situaţii: persoanele cu dizabilităţi şi în curs de folosire fără a face uz de mâini (hands-free usage), în îmbătrânire. medii cu zgomot sau iluminare neadecvată etc. 3. e-Instruire (e-Learning): folosirea TIC pentru a dobândi noi deprinderi şi competenţe. De aceste REFERINŢE acţiuni pot beneficia în special persoanele cu 1. Cullen, K., Kubitschke,L., Meyer, I. (editors). Assessment of acces limitat la programe tradiţionale de educaţie the Status of eAccessibility in Europe, Bonn, Oct. 2007, http://ec.europa.eu/information_society/activities/einclusion/docs şi instruire, din motive sociale, economice, /meac_study/meac_report_06_11_final.pdf geografice sau de altă natură. • e-Incluziune socio-culturală (Socio-Cultural e- 2. Gill, J. Access Prohibited ? Information for Designers of Public Access Terminals, 1998, http://www.tiresias.org/ Inclusion) : UE este o zonă de mare diversitate publications/pats/access.pdf culturală şi etnică. Migraţia netă în UE-27 depăşeşte un milion de oameni pe an. Diversificarea însăşi oferă 3. Gill, J. Accessibility for Visitors, 2007, http://www.tiresias.org/publications/accessibility_visitors/Access un mare potenţial, care nu poate fi complet exploatat ibility%20for%20Visitors.pdf fără incluziune. Acest deziderat poate fi atins prin folosirea TIC, ceea ce poate face mai uşor pentru 4. Stephanidis, C. (Ed.). Universal Access in HCI: Towards an migranţi să fie activi şi implicaţi în noile lor Information Society for All (Vol.3 of the Proceedings of HCI International, New Orleans, U.S.A.), Lawrence Erlbaum comunităţi. Comisia Europeană oferă sprijin pentru Associates, 2001 incluziunea culturală şi socială, în special prin Programul Suport pentru Politici TIC (ICT PSP = ICT 5. *** eEurope 2003+ A co-operative effort to implement the Information Society in Europe, Action Plan prepared by the Policy Support Programme), care conţine o reţea Candidate Countries with the assistance of the European tematică dedicată folosirii mai bune a TIC pentru Commission, June 2001, http://ec.europa.eu/information_society/ integrarea socială şi diversitatea culturală în spaţiul eeurope/i2010/docs/2002/action_plan/eeurope_2003.pdf UE – http://ec.europa.eu/information_society/ 6. *** Raport privind stadiul de dezvoltare a societăţii activities/ict_psp/index_en.htm. informaţionale în România, Ministerul Comunicaţiilor şi • e-Incluziune geografică (Geographical e-Inclusion): Tehnologiei Informaţiei, Decembrie 2003, Incluziunea geografică exploatează potenţialul TIC de http://www.mcti.ro/fileadmin/_temp_/RaporteReadinessRO.pdf a promova prosperitatea socială şi economică în 7. *** eEurope - An Information Society For All, Progress întreaga UE, prin crearea de oportunităţi în zonele Report For the Special European Council on Employment, rurale, regiunile îndepărtate şi regiunile dezavantajate Economic reforms and Social Cohesion – Towards a Europe economic. Disponibilitatea punctelor de acces la based on Innovation and Knowledge, Lisbon, 23 - 24 March Internet şi a conexiunilor de bandă largă sunt condiţii 2000, http://aei.pitt.edu/6989/01/003672_1.pdf cheie ce trebuie îndeplinite pentru a diminua 8. *** eEurope 2002 - An Information Society For All, Action decalajele digitale geografice. Plan prepared by the Council and the European Commission for • e-Guvernare incluzivă (Inclusive e-Government) : e- the Feira European Council, 19-20 June 2000, Guvernarea incluzivă reprezintă folosirea TIC pentru http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/2002/action_pla a oferi servicii publice care îmbogăţesc vieţile n/pdf/actionplan_en.pdf cetăţenilor, stimulează participarea publică în cadrul 9. *** eEurope 2005: An information society for all - An Action comunităţilor, întăresc democraţia şi o fac accesibilă Plan to be presented in view of the Sevilla European Council, celor aflaţi în risc de excludere socială, economică 21/22 June 2002, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/ sau digitală. Ea reprezintă, totodată, unul din LexUriServ.do?uri=CELEX:52002DC0263:EN:NOT obiectivele prioritare ale planului de acţiune al UE 10. *** i2010 – A European Information Society for growth and pentru guvernarea electronică. employment, Communication From The Commission To The În concluzie, putem aprecia, în acord cu [1], că, pentru Council, The European Parliament, The European Economic cetăţenii cu deficienţe de vedere, de auz sau afectaţi de And Social Committee And The Committee Of The Regions, alte dizabilităţi, inclusiv de cele datorate îmbătrânirii, Brussels, 2005, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/ en/com/2005/com2005_0229en01.pdf accesibilitatea electronică devine o condiţie sine qua non, pe măsură ce serviciile şi produsele TIC devin ingrediente esenţiale ale vieţii economice şi sociale de fiecare zi. Ea 14

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Evaluarea accesibilităţii unei aplicaţii web pentru persoane cu deficienţe de vedere Cristina Simona Alecu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) Bd. Mareşal Averescu nr. 8-10, sector 1, Bucureşti simmex@yahoo.com Aplicaţia este în faza de realizare, fiind unul dintre REZUMAT În prezent Internetul constituie cea mai importantă sursă obiectivele proiectului CEEX “Metode şi instrumente de informaţie pentru tot mai multe persoane. O cerinţă pentru crearea de interfeţe multimodale, necesare importantă este de a se asigura un acces egal la informaţii dezvoltării sistemelor informatice inclusive, cu grad pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru persoanele cu nevoi ridicat de accesibilitate – PRO-INCLUSIV” [3]. speciale. Scopul acestei lucrări este prezentarea modului în care se Scopul aplicaţiei ProInclusiv este de a informa atât poate realiza o aplicaţie web accesibilă, prin utilizarea persoanele cu nevoi speciale (cu incapacităţi şi în varstă) unui instrument de evaluare a utilizabilitatii si asupra problemelor care i-ar putea interesa, cât şi accesibilitatii încă din faza de proiectare şi pe toată organizaţiile, asociaţiile, unităţile sanitare etc. care oferă perioada dezvoltării aplicaţiei. servicii acestor persoane. Aplicaţia promovează DESCRIEREA APLICAŢIEI iniţiativele legată de integrarea socială, profesională şi culturală a persoanelor cu nevoi speciale. Utilizatori Pentru a veni în ajutorul acestora, în special a celor cu Principalii beneficiari ai aplicaţiei ProInclusiv vor fi deficienţe de vedere, la proiectarea şi realizarea aplicaţiei persoanele cu nevoi speciale (cu deficienţe de vedere). s-a ţinut cont de îndrumările de accesibilitate oferite de Vor putea beneficia insă de facilităţile oferite şi: WCAG (Web Content Accessibility Guidelines). - organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale, Scopul lucrării este prezentarea modului în care se poate interne sau filiale ale unor organizatii internationale realiza o aplicaţie web accesibilă, prin utilizarea unui de profil care au ca principala preocupare integrarea instrument de evaluare a utilizabilitatii si accesibilitatii pe sociala (in comunitate) a persoanelor cu nevoi toată perioada dezvoltării acestei aplicaţii. speciale prin diverse programe educationale, de Cuvinte cheie recuperare psiho-motorie, de calificare, programe Persoane cu deficienţe de vedere, accesibilitate, evaluare recreaţionale specifice. Clasificare ACM - unităţile sanitare pentru recuperare şi tratament H5.2 Information interfaces and presentation (e.g., HCI): - societăţile comerciale care oferă tehnologii asistive. User interfaces. Funcţiile principale INTRODUCERE ProInclusiv va fi un instrument util care va facilita Pentru multe persoane Web-ul constituie cea mai legătura dintre diverse organizaţii/instituţii şi de asemenea importantă sursă de informaţie. Persoanele cu dizabilităţi între persoanele cu nevoi speciale şi organizaţii/instituţii, au adesea dificultăţi în accesarea acestor informaţii, oferind următoarele funcţii principale: precum şi a serviciilor care li se oferă on-line. Siturile Web pe care le vizitează nu sunt întotdeauna adaptate la - gestionare de oferte şi solicitări de colaborare între echipamentele de tehnologie asistivă pe care le utilizează diferite organizaţii/instituţii, în scopul de a participa la sau nu includ nici o facilitate de bază privind proiecte comune pentru a veni în ajutorul persoanelo accesibilitatea. Un sit Web este accesibil dacă poate fi cu dizabilităţi pentru recuperare medicală, terapie utilizat la fel de eficient de către persoanele cu dizabilităţi, ocupaţională, integrare profesională şi socială, ca şi de către celelalte persoane. Conţinutul sitului, programe educationale etc., facilităţile şi serviciile ar trebui să fie accesibile unei - gestionare de oferte şi solicitări de locuri de muncă şi audienţe cât mai largi posibile, indiferent de vârstă, diverse servicii, programări de audienţe/consultaţii. dizabilitate sau limitări ale tehnologiei sau mediul De asemenea firmele/societăţile comerciale, care utilizatorului final. distribuie tehnologii asistive vor avea posibilitatea de a-şi Aplicaţia ProInclusiv promovează iniţiativele legată de publica oferta pe situl ProInclusiv. integrarea socială, profesională şi culturală a persoanelor Implementare cu nevoi speciale. Aplicaţia cuprinde baza de date ProInclusiv şi un pachet La proiectarea şi realizarea aplicaţiei s-a ţinut cont de de pagini ASP (Active Server Pages) care realizează îndrumările de accesibilitate oferite de WCAG (Web gestionarea informaţiilor din baza de date prin Internet. Content Accessibility Guidelines) [1] în cadrul iniţiativei Baza de date este realizată în SQL Server 7.0 şi aplicaţia de dezvoltare de situri accesibile (Web Accessibility sub mediul de dezvoltare Visual Interdev 6. Initiative – WAI) [2] a consorţiului World Wide Web. 15

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 RECOMANDĂRI DE ACCESIBILITATE Verificarea utilizabilităţii se referă la: În cadrul proiectului Pro-Inclusiv a fost inclus un set de 1. Timpul de parcurgere recomandări de accesibilitate pentru proiectarea siturilor Web, de care s-a ţinut cont în proiectarea aplicaţiei, dintre În acest mod, se afişează timpul cerut de un browser vocal care amintim: pentru citirea de la începutul paginii şi până la fiecare - Se vor folosi foile de stil în cascadă (CSS - Cascading element al acesteia. Timpul este exprimat prin culorile de Style Sheets) pentru a controla prezentarea fundal ale elementelor cuprine în pagină. Cu cât acest timp conţinutului şi machetarea paginii. este mai lung, cu atâta fundalul este mai închis la culoare. Dacă timpul necesar ajungerii până la un anumit element - Folosirea cadrelor (frames) nu este recomandată în este mai mare decăt maximul permis (90 secunde), dezvoltarea de situri Web. elementul respectiv este negru. - Se va evita pe cât posibil folosirea tabelelor pentru 2. Utilizare de tag-uri accesibile machetarea paginii. Browserele vocale pot utiliza o serie de taguri HTML - Se va furniza un conţinut (text) alternativ pentru (headere, etichete, elemente ale formularelor) ca puncte de imaginile afiţate în pagină. reper pentru navigarea pe Web. - Se va evita folosirea obiectelor şi scripturilor în 3. Parcurgerea textelor cu browsere vocale mişcare sau care pâlpâie, mai ales cele a căror aDesigner poate arăta cum este parcursă pagina cu ajutorul frecvenţă pot provoca disturbanţe epileptice browserelor vocale. Această funcţie este utilă pentru a fotosenzitive, dificultăţi de concentrare sau proastă înţelege cum accesează un nevăzător paginile Web în funcţionare a tehnologiilor asistive. format serial. - Culorile de prim plan şi cele de fundal trebuie să Verificarea accesibilităţii şi utilizabilităţii se referă la: creeze un contrast destul de mare pentru a putea fi 1. legături intra-pagină înţelese de către cineva care are deficienţe de recepţie a culorii ori când se utilizează un monitor alb-negru. aDesigner verifică existenţa unui legături spre conţinutul principal al paginii. Furnizarea unei astfel de legături în - La proiectarea formularelor ce vor fi completate on- pagină, permite persoanelor nevăzătoare să sară direct din line trebuie să se ţină cont de faptul că acestea trebuie partea de sus a paginii la conţinutul principal al acesteia. să permită accesul persoanelor ce utilizează tehnologii 2. Utilizarea necorespunzătoare a atributelor ALT asistive la funcţionalitatea necesară completării şi înregistrării datelor. aDesigner detectează descrieri necorespunzătoare în cadrul textului alternativ al imaginilor. De exemplu, EVALUAREA ACCESIBILITĂŢII "spaţiu" ca un atribut ALT este necorespunzător deoarece Încă din faza de proiectare a aplicaţiei, a fost utilizat un astfel de informaţii sunt inutile şi pot irita persoanele instrument de testare a accesibilităţii produselor software nevăzătoare. (inclusiv a paginilor HTML) pentru nevăzători şi persoane cu deficienţe de vedere (aDesigner). 3. Informaţii redundante Testarea accesibilităţii aplicaţiei ProInclusiv s-a efectuat aDesigner detectează textele cu informaţii redundante (de pagină cu pagină pe întreg parcursul realizării modulelor exemplu o imagine care are ca text alternativ "Pagini ASP corespunzătoare, până la eliminarea tuturor aurii" urmată de textul " Pagini aurii"). problemelor de accesibilitate. 4. Strunctura documentului Simulatorul de deficienţe de vedere aDesigner [4] testează Structura documentului HTML poate fi vizualizată prin accesibilitatea şi utilizabilitatea paginilor Web pentru colorarea tagurilor accesibile. În plus, aDesigner verifică persoane nevăzătoare (modul blind) sau cu vederea slabă existenţa tabelelor îmbricate şi a tagurilor de tip heading. (modul low vision). aDesigner permite deci două tipuri de Tabelele îmbricate fac să fie dificil pentru autor să-şi vizualizări, corespunzătoare. În modul low vision, se imagineze cum va fi citită pagina cu un browse vocal. simulează modul în care percep paginile Web persoanele Autorii sunt încurajaţi să realizeze structura documentului cu vedere slabă, cu deficienţe de percepere a culorilor, astfel încât acesta să fie înţeles de persoanele nevăzătoare. cataractă etc. În modul blind, aDesigner ajută pe cei care Tagurile de tip heading ajută în structurarea paginilor proiectează pagini Web să înţeleagă ce experienţă au la Web. parcurgerea paginilor Web utilizatorii nevăzători, care Modul “low vision” depind de browsere bazate pe voce. În fiecare mod se Modul low vision are două funcţii: simularea vederii slabe urmăresc diverse situaţii care reduc accesibilitatea şi şi verificarea accesibilităţii şi utilizabilităţii. utilizabilitatea paginilor Web, realizatorul fiind îndrumat în remedierea problemelor respective. Acest mod (low vision) detectează patru tipuri de probleme de accesibilitate şi utilizabilitate a paginii Tipuri de verificări considerate: Modul “blind” - Fonturi cu dimensiune fixa: texte cu dimensiune Modul blind efectuează trei tipuri de teste asupra paginii fixă care nu pot fi marite prin opţiunile browserului Web: vizualizarea utilizabilităţii pentru persoane sau ale aplicaţiei Web. nevăzătoare, verificarea accessibilităţii şi utilizabilităţii, verificarea respectării îndrumărilor de accesibilitate . 16

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 - Caractere prea mici: caractere care pot fi citite cu pentru persoane cu vedere slabă (modul low vision) sau greu de cătra persoanele cu deficienţe de vedere. nevăzători (modul blind). În primul caz, (figura 3) se - Culoarea textelor: texte care au culoarea de prim simulează experienţa a ceea ce poate vedea un cititor cu plan şi cea de fundal prea apropiate ca să poată fi vedere slabă în pagina Web deschisă. În al doilea caz, distinse de persoane cu deficienţe de vizualizare a pagina arată cum poate parcurge pagina un nevăzător, care culorilor şi/sau cataractă. se bazează pe browsere de tip vocal (Figura 4). - Culoarea imaginilor: Imaginile care au două sau mai multe culori componente care pot fi distinse cu greutate unele faţă de altele de persoane cu deficienţe de vizualizare a culorilor şi/sau cataractă. Interfaţa aDesigner Interfaţa aDesigner (figura 1) cuprinde două mari zone: 1. zona de vizualizare/simulare, situată în partea de sus şi subîmpărţita în: - zona de vizualizare în mod browser (în stânga), - zona de visualizare / simulare pentru nevăzători Figura 3 Simulare în modul “low vision” persoane cu deficienţe de vedere (în dreapta). 2. zona de evaluare, care cuprinde: - raport summar, - raport detaliat. Figura 4. Vizualizare în modul “blind” Evaluare Rezultatele evaluării apar în partea de jos a ecranului. aDesigner furnizează două tipuri de rapoarte cu privire la accesibilitatea pagini: un raport sumar (figura 5) şi unul Figura 1 Interfaţa utilizator aDesigner detaliat (figura 6). Vizualizarea tip Browser În partea se sus a acestei zone se află bara de adrese, în care se va introduce URL-ul paginii care urmează a fi testată. Prin accesarea butonului GO, se va deschide pagina respectivă (figura 2). Figure 5. Examplu de raport sumar Figure 6. Examplu de raport detaliat Raportul sumar cuprinde o zonă descriptivă asupra gradului de accesibilitate şi utilizabilitate a paginii şi o zonă generală (schematică). Raportul detaliat cuprinde o Figura 2 Vizualizare tip Browser secţiune de tip tree şi una tip line, (care împreună Simulare / Vizualizare furnizează lista de probleme). În partea dreaptă a zonei Browser, este o zonă care se În modul low vision se furnizează o evaluare cu privire la schimbă în funcţie de modul de testare activ: simulare numărul total de valori severe ale problemelor care apar 17

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 din punctul de vedere a accesibilităţii paginii, precum şi - O scurtă descriere. harta acestor probleme, care indică poziţia lor în pagină. Secţiunea corespunzătoare din modul low vision, cuprinde În modul blind, se furnizează o evaluare generală, bazată alte informaţii decât cea din modul blind (figura 10). pe numărul de probleme şi o schemă care ilustrează evaluarea paginii privind conformitatea cu îndrumările de accesibilitate, navigabilitatea (structurarea paginii folosind headere, legături între pagini, etichete etc.) şi modul în care sunt folosite sau nu textele alternative, asigurând parcurgerea vocală a informaţiilor din pagină. Figure 10. Un exemplu de listă de probleme în secţiunea line (modul low vision) Fiecare linie furnizează următoarele informaţii despre o problemă: - un semn simbolic, - checkpoint-ul din îndrumările de accesibilitate, legat de problema respectivă, - o descriere, - gradul de severitate, Figura 7. Example de evaluare generală în modul “low vision” (la stânga) şi în modul “blind” (la dreapta). - culorile de prim plan şi de fundal, Raportul detaliat furnizează o listă cu problemele privind - poziţia, accesibilitatea pe categorii, ca număr (în secţiunea tree) şi - zona din pagină. în detaliu (în secţiunea line), aşa cum se poate vedea în CONCLUZII figurile 8-9. ProInclusiv va fi un instrument util pentru informarea persoanelor cu nevoi speciale (cu incapacităţi şi în varstă) asupra problemelor care i-ar putea interesa facilitând totodată legătura dintre aceştia şi organizaţiile / instituţiile care le-ar putea veni în ajutor. Avantajul utilizării aplicaţiei ProInclusiv (faţă de alte Figure 8. Secţiunea “tree”. aplicaţii destinate persoanelor cu nevoi special) este faptul Categoriile considerate sunt: că a fost testat din punct de vedere al accesibilităţii încă din faza de proiectare şi este verificat continuu pe măsura - Erori: problemele care trebuiesc rezolvate. realizării unor noi pagini. În acest sens, aDesigner, - Verificări utilizator: acele secvenţe care trebuiesc instrument de evaluare a accesibilităţii dezvoltat de IBM, a verificate manual de către utilizatorul ţintă pentru a se fost de un real folos pe tot parcursul dezvoltării aplicaţiei determina dacă corespund îndrumărilor de ProInclusiv, accesibilitate. Aplicaţia este în faza de dezvoltare, urmând ca în viitorul - informaţii. apropiat să fie testată de utilizatorul ţintă (persoane nevăzătoare sau cu diverse deficienţe de vedere). REFERINŢE 1. Web Content Accessibility Guidelines 2.0.: http://www.w3.org/TR/WCAG20/ 2.Berners-Lee, T. (n.d.) Web Accessibility Initiative Home Page. http://www.w3.org/WAI/. Figura 9. Un exemplu de listă de probleme în secţiunea line 3.* * *, Situl de prezentare a proiectului PRO- (modul “blind”) INCLUSIV: http://atlas.ici.ro/pro-inclusiv În modul blind, fiecare linie furnizează următoarele 4.* * *, Situl aDesigner: informaţii pentru fiecare problemă: http://www.alphaworks.ibm.com/tech/adesigner - un semn simbolic şi scoruri de evaluare, - checkpoint-ul din îndrumările de accesibilitate, legat de problema respectivă, - Numărul liniei din pagina HTML (opţional), 18

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Evaluarea utilizabilităţii şi eficacităţii pedagogice a unui scenariu de învăţare bazat pe realitate îmbogăţită Costin Pribeanu, Dragoş Daniel Iordache Vincentas Lamanauskas, Rytis Vilkonis ICI Bucureşti Siauliai University Bd. Mareşal Averescu nr.8-10, Bucureşti P.Visinskio no. 25-119, Siauliai, Lithuania {iordache, pribeanu}@ici.ro {vincentas, vilkonis}@yahoo.com Universitatea din Siauliai (Lithiania) iar evaluarea REZUMAT utilizabilităţii de către ICI Bucureşti (România). In Deşi există numeroase metode de evaluare a sistemelor consorţiu participă şi două şcoli: Siauliai City Juventa interactive de e-learning, puţine dintre acestea au fost Basic-School (Lituania) şi Rabanus-Maurus Gymnasiums adaptate pentru evaluarea eficacităţii pedagogice şi a Mainz (Germania). utilizabilităţii sistemelor de realitate îmbogăţită – AR (Augmented Reality). In cadrul acestei lucrări se prezintă Platforma a fost realizată în primul an de către Fraunhofer şi se analizează rezultatele obţinute în evaluarea unui IAIS şi a fost înregistrată sub marca Spinnstube® [11]. Tot scenariu de învăţare pentru Biologie, dezvoltat în cadrul în primul an de activitate, a fost realizat primul scenariu de proiectului european ARiSE (Augmented Reality for interacţiune, având ca ţintă Biologia. Scenariul a fost testat School Environments) şi testat cu utilizatori în cadrul cu utilizatori în cadrul şcolii de vară organizată în Malta în şcolii de vară ARiSE care a avut loc la Bucureşti, în 2007. 2006. Rezultatele evaluării utilizabilităţii, care au fost prezentate mai pe larg în două lucrări anterioare [5], [7], Cuvinte cheie au condus la reproiectarea scenariului care a fost testat şi Realitate îmbogăţită, utilizabilitate, eficacitate pedagogică, evaluat din nou, în cadrul şcolii de vară din 2007. e-learning. In cadrul acestei lucrări se prezintă o analiză comparativă Clasificare ACM a rezultatelor evaluării utilizabilităţii şi eficacităţii H.5.1 [Information Interfaces and Presentation]: pedagogice a scenariului de Biologie. In acest scop, Multimedia prezentarea este axată pe măsurile calitative colectate în Information Systems - Artificial, augmented, and virtual cele două activităţi de evaluare, la care se adaugă măsuri realities. cantitative ale eficacităţii şi eficienţei, colectate în evaluarea utilizabilităţii. INTRODUCERE Restul articolului este organizat după cum urmează. In Sistemele bazate pe realitate îmbogăţită sunt o tehnologie secţiunea următoare sunt prezentate câteva abordări în în plină expansiune, care a pătruns şi în domeniul învăţării evaluarea utilizabilităţii şi eficacităţii pedagogice a şi instruirii asisteate de calculator. Prin capabilităţile pe sistemelor de e-learning. In continuare, se prezintă succint care le oferă, sistemele bazate pe realitate îmbogăţită pot rezultatele evaluării primei versiuni a scenariului, contribui în mod semnificativ la creşterea interesului şi a îmbunătăţirile aduse, contextul evaluării şi metodologia. motivaţiei elevilor. In secţiunea următoare sunt prezentate şi comparate Un avantaj al acestor sisteme este combinaţia dintre real şi rezultatele evaluării utilizabilităţii şi evaluării eficacităţii virtual, care oferă elevului posibilitatea unor experienţe pedagogice. Lucrarea se încheie cu concluzii şi direcţii de autentice în învăţarea unui concept. Pe de altă parte, continuare a cercetărilor. interacţiunea cu obiecte reale şi virtuale necesită tehnici de interacţiune adecvate. Aşa cum arată Hix et al. [4], EVALUAREA SISTEMELOR DE ELEARNING componentele de interacţiune ale sistemelor AR sunt Amershi et al. [1] menţionează următoarele obiective adeseori proiectate necorespunzător şi necesită testare cu pedagogice care stau la baza proiectării unui mediu utilizatori pentru a identifica problemele de utilizabilitate interactiv de vizualizare destinat învăţării asistate de cât mai devreme. calculator: Obiectivul principal al proiectului ARiSE [3], demarat în • Înţelegerea domeniului ţintă de către student. 2006 în cadrul Programului Cadru 6 al Uniunii Europene, • Suport pentru diferite abilităţi de învăţare, stiluri este testarea eficacităţii pedagogice a introducerii realităţii de învăţare şi niveluri de cunoştinţe. îmbogăţite în şcoli. In acest scop sunt prevăzute 3 scenarii • Motivare şi generare de interes în subiectul de interacţiune, fiecare având ca ţintă pedagogică o predat. disciplină predată în şcoala generală. • Promovarea unui angajament activ în utilizarea Proiectul este realizat într-un consorţiu în care fiecare uneltelor de interacţiune. partener are un rol specific. Platforma hardware a fost • Suportarea unor scenarii diferite de învăţare, proiectată de Franunhofer IAIS (Germania) iar programele incluzând demonstraţii în clasă, teme şi de aplicaţie de Czech Technical University in Prague explorare. (Republica Cehă). Selectarea lecţiilor relevante şi Ardito et al. [2, 3] au propus o metodă de evaluare evaluarea pedagogică a scenariilor este făcută de sistematică a utilizabilităţii sistemelor de e-learning – SUE 19

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 (Sistematic Usability Evaluation), care combină inspecţia Ca unealtă de interacţiune a fost utilizată o paletă. de utilizabilitate cu testarea cu utilizatori, soluţie care este Mişcarea paletei generează un feedback vizual (o bilă 3D) deopotrivă rapidă şi eficientă (discount usability şi Paleta serveşte pentru trei categorii de operaţii: evaluation). Un dezavantaj este faptul că testarea cu • Selectarea unui obiect real (de exemplu, un organ utilizatori are o pondere redusă în evaluare. din sistemul digestiv). Jakob Nielsen [8] consideră că un artefact este folositor • Selectarea unui obiect virtual (de exemplu, (useful) dacă este deopotrivă util şi utilizabil. Utilitatea se simbolul unui element nutritiv) referă la ceea ce vrea să facă utilizatorul. Utilizabilitatea • Selectarea unui articol din meniu. este definită de standardul ISO 9241-11 [6] ca măsură în Evaluarea utilizabilităţii s-a făcut pe baza unui chestionar care utilizatori specificaţi îndeplinesc sarcini de lucru cu 12 itemuri închise şi două întrebări deschise, prin care specificate cu eficacitate, eficienţă şi satisfacţie, într-un s-a solicitat elevilor menţionarea a 3 aspecte pozitive context de lucru specificat. Eficacitatea este definită ca respectiv 3 aspecte negative. Evaluarea pedagogică a fost acurateţe şi completitudine cu care utilizatorii îndeplinesc făcută în cadrul unui focus grup organizat după fiecare sarcinile de lucru. sesiune de testare cu 4 elevi şi un profesor. Pe baza acestor definiţii, Nokelainen [9] şi Sillius & Problemele de utilizabilitate identificate s-au referit la: Tervakari [10] au propus utilizabilitatea pedagogică ca atribut esenţial în evaluarea sistemelor de e-learning, • Dificultăţi în selectarea tuturor elementelor. făcând distincţie între aceasta şi utilizabilitatea tehnică. In • Dificultăţi în utilizarea uneltei de interacţiune concepţia lor, utilizabilitatea pedagogică se referă la: • Reglaje neadecvate ale dispozitivelor de lucru. suport pentru organizarea predării şi studiului, suport Prima categorie de probleme se datorează ariei de selecţie pentru învăţare şi indeplinire a obiectivelor învăţării şi prea mică în raport cu mărimea obiectului real. O suport pentru dezvoltarea abilităţilor de învăţare modalitate de contracarare este schimbarea poziţiei (interacţiune cu alţi actori, creşterea autonomiei obiectului real, astfel încât elevii să aibă acces pentru cursanţilor şi auto-directare). selecţie pe rând, la o parte din obiect. Deşi termenul de utilizabilitate pedagogică este discutabil, A doua problemă este legată de tehnica de interacţiune, el atrage atenţia asupra obiectivelor pedagogice, faţă de care nu permite utilizatorului să efectueze operaţiile de care este evaluată eficacitatea pedagogică şi a importanţei poziţionare / selectare cu suficientă acurateţe. pe care o are aceasta în evaluarea utilizabilităţii sistemelor de e-learning. Rezultatele evaluării eficacităţii pedagogice au confirmat rezultatele obţinute din evaluarea utilizabilităţii, în ambele CONTEXTUL EVALUĂRII cazuri fiind semnalate aceleaşi probleme de utilizabilitate. Platforma hardware software Imbunătăţiri hardware şi software Platforma cuprinde patru module independente, organizate In cea de a doua versiune a scenariului, paleta de în cadrul unei mese pe care este amplasat obiectul real. interacţiune a fost înlocuită cu un dispozitiv de poziţionare Fiecare modul este alcătuit dintr-un calculator Dell, un şi selectare alcătuit dintr-o telecomandă Wii Nintendo pe proiector DepthQ, o oglindă, un ecran de proiecţie şi un care este montată o baghetă metalică la capătul căreia este ecran de tip see-through. Două camere de captură video o bilă colorată din plastic. monitorizează poziţia ecranelor şi a utilizatorului. In acest fel, imaginea generată de calculator este actualizată permanent pentru utilizator. O a treia cameră video este utilizată pentru a monitoriza poziţia uneltei de interacţiune. Echipamentele sunt montate pe un stativ (rack) pe rotile, având dimensiunea în plan de 200 cm x 100 cm, pe care este amplasat şi un dispozitiv de reglare a înălţimii proiectorului şi ecranelor, astfel încât să poată fi ajustat corespunzător înălţimii utilizatorului. Utilizatorul vede pe ecran, prin intermediul unei perechi de ochelari stereo 3D, atât obiectul real cât şi imaginea generată de calculator. Platforma oferă o interfaţă multimodală: canal auditiv (prezentarea sarcinii şi feedback semantic), haptic (selectare elemente ale obiectului real) şi vizual (restul interacţiunii). Figura 1. Elevi testând scenariul de Biologie Rezultatele evaluării primei versiuni Camerele video alb-negru pentru monitorizarea poziţiei Primul scenariu ARiSE are ca disciplină ţintă Biologia uneltei de interacţiune au fost înlocuite cu camere video pentru elevii de clasa a VII a şi a fost testat cu utilizatori în color. In Figura 1 se observă dispunerea celor 4 module pe cadrul primei şcoli de vară organizată la Hamrun, Malta, două laturi ale unei mese pe care sunt amplasate două în perioada 8-12 Noiembrie 2006. mulaje (un mulaj fiind partajat de doi utilizatori aşezaţi Obiectul real este un mulaj al sistemului digestiv uman. faţă în faţă). 20

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Participanţi şi sarcini explicaţiilor, utilitatea şi lizibilitatea informaţiei afişate, Cea de a doua şcoală de vară a fost organizată în ICI emoţiile pozitive şi emoţiile negative. Bucureşti, în perioada 24-28 Octombrie 2007. Prototipul Datele colectate au cuprins opinii, evaluări şi recomandări AR a cuprins două scenarii, primul pentru Biologie ale elevilor. Evaluarea s-a facut pe baza analizei de (versiune îmbunătăţită) şi al doilea pentru Chimie. La conţinut a răspunsurilor. testare au participat 5 echipe a câte 1 profesor + 4 elevi din şcoli din Germania, Lituania şi Romania (trei şcoli). În REZULTATE total au participat 20 de elevi, dintre care 10 băieţi şi 10 fete. Evaluarea utilizabilităţii In cadrul testării, elevii au avut de îndeplinit patru sarcini Aspecte pozitive menţionate de elevi de lucru: urmărirea unui program demo şi efectuarea a trei Pentru a analiza răspunsurile elevilor, au fost identificate exerciţii. Sarcinile au fost prezentate prin intermediul unei cuvintele cheie (atribute) care au fost apoi grupate pe interfeţe vocale în limba naţională a elevilor. categorii. Multe dintre descrierile furnizate de către elevi s-au referit la mai multe aspecte. Programul demo a prezentat lecţia: structura şi funcţiile sistemului digestiv uman. Exerciţiul 1 a avut ca scop Principalele categorii de aspecte pozitive menţionate de identificarea organelor din sistemul digestiv uman, elevi sunt prezentate în Tabelul 1, în ordinea solicitând elevului să selecteze organul al cărui nume este descrescătoare a frecvenţei. afişat pe ecran. Categorie Frecvenţă Exerciţiul 2 a avut ca scop testarea cunoştinţelor privind Suport educaţional 40 modul în care alimentele sunt digerate la nivelul fiecărui AR şi vizualizare 3D 13 organ, solicitând elevului să selecteze elementele nutritive Intersesant şi motivant 8 care sunt transformate la nivelul unui organ. Amuzant, provocativ, similar jocurilor 7 Exerciţiul 3 a avut, de asemenea, ca scop testarea Explicaţiile vocale 4 cunoştinţelor privind modul în care alimentele sunt Noutate, experienţă plăcută 4 digerate la nivelul fiecărui organ, solicitând elevului să Uşor de utilizat 3 selecteze toate organele la nivelul cărora este transformat Total 82 un element nutritiv. Tabelul 1. Categorii de aspecte pozitive Metode şi procedură Suportul educaţional include aspecte ca: mai bună In cadrul proiectului a fost adoptat un cadru de lucru înţelegere („înţeleg mai bine poziţia reală a organelor”), metodologic de proiectare centrată pe utilizator care folositor pentru învăţare („pot să învăţ uşor locul fiecărui cuprinde analiza sarcinii utilizatorului, evaluare formativă organ”), uşurinţa în memorare („îmi amintesc mai uşor şi evaluare sumativă. Evaluarea formativă are rolul de a conţinutul lecţiei”), învăţarea mai rapidă („este bun să testa sistemul, cât mai devreme posibil, pentru a identifica înveţi rapid”). problemele de utilizabilitate. Scoala de vară ARiSE are ca Elevilor le-a plăcut tehnologia AR care oferă posibilitatea scop evaluarea formativă a utilizabilităţii şi eficacităţii interacţiunii în 3D (înveţi subiectul în 3D”) şi explicaţiile pedagogice, prin testare cu un număr redus de utilizatori. vocale care ghidează interacţiunea cu sistemul Testarea şi evaluarea s-a făcut după o metodologie („explicaţiile sunt bune şi descriptive”). centrată pe utilizator, agreată de specialiştii din ICI şi De asemenea, ei au apreciat sistemul ca fiind amuzant Universitatea din Siauliai. („asemănător jocurilor”) şi motivant („sistemul te Conform planului de evaluare, fiecare grup de elevi a motivează să înveţi acest subiect”, „sistemul face testat scenariul de Biologie în cadrul unei sesiuni de învăţarea mult mai interesantă”). lucru, care a durat 1 oră, în care au fost efectuate toate Evaluarea utilizabilităţii sarcinile. Aspecte negative menţionate de elevi Pentru evaluarea utilizabilităţii s-a utilizat un chestionar Aspectele negative cel mai frecvent menţionate de elevi nou, care cuprinde 28 de itemi închişi şi 2 itemi deschişi, sunt prezentate în Tabelul 2. elaborat pe baza rezultatelor obţinute în 2006. De Categorie Frecvenţă asemenea, au fost analizate fişierele de log pentru Probleme de selecţie 25 colectarea de măsuri ale eficacităţii (îndeplinirea sarcinii) şi eficienţei (timp de utilizare). In această lucrare se Dureri de ochi şi probleme cu ochelarii 13 prezintă aspectele pozitive / negative menţionate de elevi Obiectul real prea mare 10 (măsuri calitative), rata binară de îndeplinire a sarcinilor şi Probleme de sunet 6 timpul de execuţie (măsuri cantitative). Probleme cu căştile 4 Greu de utilizat 4 Pentru evaluarea pedagogică a fost elaborat un chestionar Probleme de suprapunere 3 de tip interviu secţional structurat, care a ţintit următoarele Erori şi alte probleme tehnice 4 aspecte: înţelegerea sistemului digestiv, recunoaşterea Total 69 organelor componente, interesul în Biologie, motivaţia Tabelul 2. Categorii de aspecte negative studenţilor de a participa activ la lecţie, avantajele conţinutului în raport cu alte tipuri de resurse, claritatea In esenţă, aceste aspecte reprezintă probleme de utilizabilitate. 21

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Cel mai frecvent a fost menţionată dificultatea de a selecta 20 de erori. La acest exerciţiu, erorile au fost datorate atât un organ cu ajutorul uneltei de interacţiune („adeseori este lipsei de cunoştinţe cât şi dificultăţii în selectarea dificil să poziţionezi pe organul cerut”, „chiar dacă ştii organelor. Timpul de execuţie a variat între 95 sec. (1 care este organul, este greu să îl selectezi’). Câţiva elevi eroare) şi 727 sec. (39 erori) cu o medie de 381.6 sec. au menţionat şi lipsa de acurateţe în suprapunerea imaginii (SD=178). generate pe imaginea obiectului real observată pe ecran. In total, 14 elevi au reuşit să efectueze toate exerciţiile în A doua categorie de probleme de utilizabilitate a fost scenariul de Biologie. Timpul total de execuţie a variat discomfortul provocat de ochelarii stereo 3D fără fir. între 309 sec. (7 erori) şi 1964 sec. (28 erori). Numărul Majoritatea elevilor au acuzat dureri de ochi la sfârşitul total de erori a variat între 6 şi 56, cu o medie de 23.3 sesiunii. Rezultatele testării arată că pentru contextul de erori. Timpul total mediu a fost de 1060 sec., adică 17.67 utilizare dat (mai mult de un singur modul într-o cameră, min. şi a fost calculat pentru cei 14 elevi care au îndeplinit distanţă mică între module) este recomandabilă utilizarea toate sarcinile. de ochelari stereo cu fir, pentru a evita interferenţele între Evaluarea eficacităţii pedagogice transmiţătoarele de infraroşii. Utilitatea scenariului AR pentru învăţare Mulţi dintre elevi au menţionat că mulajul este prea mare Din analiza răspunsurilor date de 15 din 20 de elevi şi greu de manipulat („nu mi-a plăcut faptul că mulajul rezultă că sistemul este un instrument adiţional care trebuie mutat”, „fiecare elev ar trebui să aibă propriul serveşte scopurilor învăţării, întrucât: ajută în achiziţia de mulaj”). Cauza este dimensiunea obiectului real în raport cunoştinţe, facilitează învăţarea, ajută în percepţie, cu aria de selecţie, fapt care necesită deplasarea acestuia în înţelegere şi memorare. funcţie de sarcina de lucru. În acelaşi timp, un mulaj este partajat de doi elevi care stau faţă în faţă şi sunt frecvente Elevii au apreciat interactivitatea şi vizualizarea în 3D a situaţiile în care ambii au nevoie să interacţioneze cu sistemului digestiv uman, cu efecte pozitive asupra aceeaşi parte a mulajului. uşurinţei în înţelegere şi memorare. Interacţiunea multimodală se adresează canalelor vizual, auditiv şi tactil, Măsuri ale eficacităţii şi eficienţei oferind astfel o experienţă nouă în raport cu alte sisteme In Tabelul 3 sunt prezentate măsuri ale eficacităţii (rata de de e-learning. De asemenea, ei au apreciat caracterul de îndeplinire a sarcinii şi numărul mediu de erori) şi instrument inovativ al sistemului, care angajează elevul eficienţei (timpul mediu de execuţie) pentru fiecare prin noutatea sa. exerciţiu. Din analiza răspunsurilor rezultă că sistemul măreşte Exerciţiu Succes Eşec Rată Erori Timp eficienţa procesului de învăţare facilitând achiziţia şi 1 20 0 100% 4.45 381.8 transferul de cunoştinţe. De asemenea, este un suport 2 18 2 90% 4.94 254.9 echilibrat de învăţare, care include o parte introductivă şi 3 16 4 80% 13.69 381.6 exerciţii. Elevii au menţionat că este mai uşor de învăţat Tabelul 3. Măsuri ale eficacităţii şi eficienţei cu acest sistem şi că organele se pot distinge, localiza şi Primul exerciţiu a fost mai uşor de rezolvat (doar indicarea memora mai uşor. organelor) dar dificil de utilizat. Erorile (Min=0, Max=13, Platforma serveşte unui proces intensiv de învăţare, prin SD=3.9) sunt datorate în primul rând dificultăţilor în creşterea motivaţiei (modernă, atractivă şi intersantă), face selectarea organului dorit, care au fost mai frecvente în învăţarea şi memorarea mai uşoară, stimulează atenţia / cazul organelor de mici dimensiuni (esofag, duoden, concentrarea şi permite testarea cunoştinţelor dobândite. pancreas). Cu toate acestea, toţi elevii au reuşit să termine Totodată, resursa de învăţăre este mai de încredere decât exerciţiul cu succes. Timpul de execuţie a variat între 116 resursele de pe Internet. sec. (cu 2 erori) şi 852 sec. (cu 10 erori), cu o medie de 381.8 sec. (SD=218.1). Creşterea interesului pentru Biologie Analiza răspunsurilor la întrebare arată că platforma a avut Ultimele două exerciţii au fost mai greu de rezolvat, având un impact pozitiv în ceea ce priveşte creşterea interesului în vedere că între organe şi nutrienţi este o relaţie N:M (un în Biologie pentru 9 dintre elevi. nutrient poate fi digerat în mai multe organe iar în acelaşi organ pot fi digeraţi mai mulţi nutrienţi). Al doilea Pentru unii dintre ei, creşterea intersului în disciplină se exerciţiu a fost o sarcină mai uşor de utilizat, întrucât datorează caracterului atractiv şi intersant al scenariului. nutrienţii sunt selectaţi apăsând butonul de pe Pentru mai mulţi elevi, această creştere se datorează chiar telecomandă. Se poate considera că erorile sunt datorate în tehnologiei AR. Alţi elevi au motivat creşterea interesului primul rând lipsei de cunoştinţe, ceea ce este un argument în materie prin faptul că acestă tehnologie inovativă este în favoarea eficacităţii pedagogice a scenariului. deosebită de cele tradiţionale, prin faptul că nu necesită citirea de cărţi şi că face ca lecţia să fie diferită de Doi elevi nu au reuşit să rezolve al doilea exerciţiu. Un predarea in clasă. singur elev nu a făcut erori iar trei elevi au făcut 10, 11 respectiv 19 erori. Restul elevilor au comis între 1 şi 7 Patru elevi au menţionat că platforma nu are nici un erori. Timpul de execuţie a variat între 83 sec. (1 eroare) şi impact asupra interesului în biologie, întrucât interesul în 673 sec. (19 erori) cu o medie de 254.9 sec. (SD=186.1). această materie este independent de o tehnologie informatică. Patru elevi au eşuat în rezolvarea celui de al treilea exerciţiu. Toţi au comis erori: şapte elevi au făcut 1-10 erori, cinci eleci au făcut 11-20 erori şi patru elevi peste 22

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Interesul în tehnologiile informatice • Facilitează achiziţia de cunoştinţe (18) Analiza răspunsurilor a evidenţiat interesul elevilor pentru • Ajută memorarea (9) tehnologiile de învăţare. Elevii consideră că platforma este eficace pentru procesul de învăţare şi că majoritatea • Ajută înţelegerea (6) elevilor de vârsta lor sunt interesaţi în utilizarea unor • Este bun pentru învăţare intesivă (4) tehnologii. • Ajută percepţia (1) Interesul în tehnologie este determinat de mai mulţi Următoarele aspecte susţin faptul că sistemul este factori: tehnologia în sine, dorinţa de a o avea în şcoală, interesant şi motivant: convingerea că aceasta ajută procesul de învăţare, noutatea • Stimulativ (11) şi plăcerea de a utiliza un sistem interactiv. Elevii au • Interesant (9) menţionat că sistemul ajută la o mai bună înţelegere a • Plăcut (4) subiectului, exerciţiile ajută şi fac învăţarea mai uşoară. • Generează emoţii pozitive (3) Combinaţia dintre real si virtual, reunite în cadrul • Atractiv (2) tehnologiei de realitate îmbogăţită, ca şi posibilitatea de a testa o tehnologie nouă, aflată în plin proces de dezvoltare, Următoarele aspecte suţin că vizualizarea interactivă 3D au fost apreciate cu un real interes de către elevii care au este eficace în procesul de învăţare: participat la cele două şcoli de vară. • Stimularea canalului vizual (8) • Vizualizarea 3D a sistemului digestiv (8) Caracterul folositor al dialogului om-calculator 11 elevi au evidenţiat că textul afişat pe ecran este • Calitatea vizualizării (7) folositor, având un caracter de feedback calitativ, cu efecte • Stimularea canalului auditiv (6) pozitive asupra înţelegerii şi memorării. De asemenea, ei Motivele pentru care elevii au fost atraşi de tehnologie au apreciat că explicaţiile vocale sunt clare, convingătoare sunt următoarele: şi facilitează interacţiunea. • Tehnologie interesantă (9) Elevii au evidenţiat caracterul folositor al animaţiei şi • Nevoia de tehnologie (7) calitatea vizualizării, cu efecte pozitive asupra percepţiei • Noutatea tehnologiei (3) şi motivaţiei. • Posibilitatea de a testa (1) De asemenea, a fost apreciată claritatea şi caracterul • Realitatea mixtă (1) concis al sarcinilor de învăţare, adaptate la abilităţile Din analiza răspunsurilor, rezultă că platforma este un cognitive ale elevilor, acurateţea şi calitatea explicaţiilor şi instrument inovativ pentru învăţare, datorită următoarelor claritatea informaţiilor. aspecte: Factori cu impact asupra emoţiilor pozitive Analiza factorilor având impact asupra emoţiilor pozitive • Tehnologie modernă (9) evidenţiază două categorii: avantaje didactice şi motivaţie • Metodă modernă de învăţare (3) sporită. Elevii au menţionat interesul în tehnologie, • Mod de lucru diferit de cel tradiţional (3) caracterul interesant şi plăcerea de a lucra. • Asemănări în didacticvă (2) In general, elevii au apreciat sesiune de lucru ca o Aşa cum se observă, rezultatele evaluării eficacităţii experienţă plăcută întrucât platforma oferă posibilităţi mai pedagogice confirmă, la un nivel mult mai detaliat şi mai bune pentru învăţarea Biologiei. orientat pe problematica învăţării, rezultatele obţinute în Evaluarea eficacităţii pedagogice – aspecte pozitive evaluarea utilizabilităţii, şi anume faptul că scenariul de Aşa cum se observă, evaluarea eficacităţii pedagogice a Biologie este un suport folositor pentru învăţare, care abordat o problematică mult mai largă şi a fost realizată cu creşte motivaţia elevilor prin caracterul interesant, atractiv ajutorul unui interviu secţional structurat care oferă mult şi inovativ al tehnologiei AR. mai multe date pentru analiză decât cele două întrebări Evaluarea eficacităţii pedagogice – aspecte negative deschise din chestionarul de utilizabilitate. Majoritatea elevilor (17 din 20) au menţionat aspecte cu In Tabelul 4 este prezentată o sinteză a principalelor impact asupra emoţiilor negative. Aşa cum se observă în aspecte pozitive, identificate pe baza analizei de conţinut a Tabelul 5, acestea sunt probleme de utilizabilitate grupate răspunsurilor elevilor şi grupate în 6 categorii. în 4 categorii. Numărul aspectelor negative este redus întrucât majoritatea fiind inferate pe baza răspunsurilor la Categorie Frecvenţă ultima întrebare. Sistemul facilitează învăţarea 58 Interesant şi motivant 29 Categorie Frecvenţă Vizualizare interactivă 3D 29 Interferenţă tehnică 12 Interes pentru tehnologie 21 Probleme cu ochii 8 Instrument inovativ 17 Lipsă de practică 5 Feedback vizual şi auditiv 11 Discomfort 2 Tabelul 4. Avantaje ale tehnologiei AR pentru învăţare Tabelul 5. Dezavantaje ale tehnologiei AR pentru învăţare Următoarele aspecte susţin faptul că sistemul facilitează Prima categorie de probleme se referă la probleme de învăţarea (în parateză: frecvenţa menţionării aspectelor): suprapunere, probleme de funcţionare şi probleme legate de calitatea sunetului. • Ajută învăţarea (20) 23

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Ca şi în răspunsurile la chestionarul de utilizabilitate, REFERINŢE mulţi elevi s-au plâns de probleme cu ochelarii şi au 1. S. Amershi, N. Arksey, G. Carenini, C. Conati, A. acuzat dureri la nivelul ochilor după sesiune. Mackworth, H. Maclaren, D. Poole. (2005) “Designing CIspace: Pedagogy and Usability in a Learning Lipsa de familiaritate cu sistemul a creat dificultăţi Environment for AI”. Proceedings of ITCSE 2005. elevilor în controlarea interacţiunii şi selectarea organelor. ACM Press, New York. 178 – 182 Câţiva elevi s-au plâns de discomfort în utilizarea căştilor şi de complexitatea platformei. 2. Ardito, C., Costabile, M.F., Marsico, M. de, Lanzilotti, R., Levialdi, S., Roselli, T., Rossano, V. “An approach CONCLUZII ŞI DIRECŢII DE CERCETARE to usability evaluation of e-learning applications.” Ambele evaluări au arătat că sistemul are valoare Universal Access in the Information Society, 4 (2006): educaţională, întrucât facilitează înţelegerea mai bună a 270-283. Springer subiectului, memorarea şi transferul de cunoştinţe, permite 3. ARiSE - Augmented Reality in School Environment. testarea cunoştinţelor, face învăţarea mai uşoară şi mai FP6 027039. Accesibil la http://www.arise-project.org/ rapidă. Scenariul bazat pe realitate îmbogăţită face învăţarea mai interesantă, este atractiv, motivant şi 4. Hix, D., Gabbard, J., Swan, E., Livingston, M., Herer, incitant. T., Julier, S., Baillot, Y. & Brown, D.: A Cost- Effective Usability Evaluation Progression for Novel Elevii au fost atraşi de tehnologia AR şi au manifestat Interactive Systems, In Proceedings of the Hawaii interes faţă de tehnologia informatică şi utilzarea acesteia International Conference on Systems Sciences, January în procesul de învăţare. Ei au apreciat pozitiv vizualizarea 5-8, 2004, Big Island, Hawaii. 3D a procesului digestiv şi interfaţa multimodală care ghidează utilizatorul pe parcursul interacţiunii. 5. Iordache, D. şi Pribeanu, C. (2006) “Sistem de realitate îmbogăţită pentru medii şcolare : câteva rezultate In general, rezultatele sunt mult mai bune decât cele preliminare privind evaluarea utilizabilităţii”. Popovici, obţinute cu prima vesiune a scenariului testată în anul D.M. & Marhan, A.M. (Ed.) Interacţiune Om- precedent. Utilizabilitatea o fost îmbunătăţită în mod Calculator 2007. Editura MatrixROM Bucureşti. 145- considerabil. Paleta utilizată în prima versiune a fost 150. înlocuită cu un dispozitiv de selecţie 3D. In acest fel scenariul beneficiază de tehnologia AR, întrucât elevii pot 6. ISO/DIS 9241-11:1994 Information Technology – atinge, prin intermediul uneltei de interacţiune (feedback Ergonomic requirements for office work with visual tactil) obiectul real. display terminal (VDTs) - Guidance on usability. Articolele din meniu sunt selectate cu o telecomandă care 7. Lamanauskas, V., Pribeanu, C., Vilkonis, R., Balog, A., este deopotriva rapidă şi adecvată interacţiunii. Iordache, D.D., Klangauskas, A. (2007) “Evaluating the Telecomanda este o unealtă de interacţiune uşor de utilizat educational value and usability of an augmented reality şi atractivă, fiind în mod frecvent utilizată pentru jocurile platform for school environments: some preliminary 3D pe calculator. results. Proceedings of EE 2007. (Agios Nikolaos, Crete Island, Greece, 24-26 July 2007). Mathematics and Ambele evaluări au identificat probleme de utilizabilitate Computers in Science and Engineering, ISSN 1790- legate de selecţie, suprapunere, mărimea obiectului real şi 5117. WSEAS Press, pp. 86-91 discomfort în utilizarea ochelarilor stereo 3D fără fir. 8. Nielsen, J. Usability Engineering. Academic Press. Se cuvine a fi menţionat că evaluarea formativă a 1993. utilizabilităţii a fost completată cu o evaluare euristică sistematică a scenariului, efectuată după şcoala de vară, în 9. Nokelainen, P. „An empirical assesment of trei etape. In prima etapă au fost identificate 19 probleme pedagogical usability criteia for digital learning de utilizabilitate care au fost comunicate dezvoltatorilor. O material with elementary school students”. Educational nouă versiune a fost instalată, 5 dintre probleme fiind Technology & Society, 9 (2), 2006. 178-197 complet rezolvate iar 6 devenind mai puţin supărătoare. 10.Silius, K. & Tervakari, A-M. “The usefulness of web- Sistemul a fost evaluat din nou astfel că la evaluarea based learning environments. The Evaluation Tool into ultimei versiuni au fost identificate numai 3 probleme de the Portal of Finnish Virtual University.” International utilizabilitate. Conference on Network Universities and e-learning. 8- In prima jumătate a anului 2008 scenariul de Biologie va 9 May 2003. Valencia. Spain. fi testat în România cu elevi de la 2 şcoli din Bucureşti şi 11.Wind, J., Riege, K., Bogen M. (2007) Spinnstube®: A în Lithuania cu elevi de la Juventa School din Siauliai. Seated Augmented Reality Display System, In Proceedings of Virtual Environments 2007, IPT-EGVE CONFIRMARE 2007 – EG/ACM Symposium Proceedings, 17-23. Lucrarea este suportată din proiectul ARiSE (Augmented Reality in School Environment), finanţat de Uniunea Europeană în Programul IST, cu nr. FP6 027039 . 24

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 MovieRatings: Utilizabilitate Web 2.0 Adrian Buzgar Simona Lazarovici Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Informatică Facultatea de Informatică Str. General Berthelot, nr. 16, 700483, Str. General Berthelot, nr. 16, 700483, Iaşi Iaşi adrian.buzgar@infoiasi.ro simona.lazarovici@infoiasi.ro REZUMAT servicii Web. Diferitele subsisteme ale MOVR sunt Această lucrare prezintă un studiu de caz asupra punerii în conectate slab (loosely coupled) prin intermediul practică a unor principii şi noţiuni de utilizabilitate într-o serviciilor expuse şi permit extinderea şi reutilizarea. aplicaţie Web, în contextul tendinţelor Web 2.0 şi a • Cooperarea în locul controlului: MOVR foloseşte tehnologiilor de ultimă generaţie folosite pentru pentru întreg conţinutul multimedia surse externe de dezvoltarea aplicaţiilor de tip RIA. Vom evidenţia aceste date: servicii Web ale Flickr şi YouTube, resurse ale aspecte pornind de la o prezentare a proiectului Internet Movie DataBase (IMDB). Toate informaţiile MovieRatings (MOVR). interne sunt stocate în format XML şi sunt accesibile pentru alte aplicaţii prin intermediul unui API Cuvinte cheie (Application Programming Interface) uşor de folosit. RIA, Web 2.0, SOA, servicii Web, details-on-demand, interfaţă utilizator zoomable. ARHITECTURA MOVR Pornind de la principiile enumerate mai sus, MovR are o Clasificare ACM arhitectură multistratificată distribuită, ale cărei module H5. Information Interfaces and Presentation. sunt reprezentate în figura 1. INTRODUCERE Conturarea principiilor Web 2.0, şi mai ales evoluţia rapidă a tehnologiilor RIA (Rich Internet Application) [1], permit realizarea unor aplicaţii Web cu o mai mare libertate creativă în construirea interfeţelor, ducând la o interactivitate sporită şi la adoptarea facilă a unor principii noi de utilizabilitate. MovR este o aplicaţie Web care oferă cinefililor posibilitatea de a vizualiza topurile celor mai bine cotate filme dintr-o bază de date multimedia, în acelaşi timp permiţându-le modificarea ierarhiei prin propriile evaluări. În plus, utilizatorii pot adăuga conţinut şi pot adnota semantic sursele de date pentru a eficientiza căutările în funcţie de diferite criterii. Am realizat acest proiect pentru a ne familiariza cu o serie de tehnologii, prezentate în următoarele secţiuni, şi pentru a verifica măsura în care se poate realiza facil şi rapid o interfaţă utilizator superioară celor obţinute folosind abordarea clasică XHTML & CSS. PRINCIPIILE WEB 2.0 În paşii incipienţi din dezvoltarea unei aplicaţii de tip RIA precum MovR, este utilă formarea acelui subset de principii Web 2.0 [2] care facilitează atingerea scopurilor finale. Am considerat că proiectul nostru se identifică cel mai bine cu următoarele principii: • Utilizatorii adaugă conţinut (Users add value): proiectul MOVR îşi dezvoltă mereu baza de date folosind contribuţiile utilizatorilor (evaluări ale Figura 1. MovR – arhitectura distribuită. filmelor existente, noi filme, adnotări). Spre deosebire de aplicaţiile Web tradiţionale (thin-client), • Prelungirea stadiului beta al unei aplicaţii Web care pun la dispoziţia maşinii client o interfaţă prefabricată (Perpetual Beta): în cazul aplicaţiilor Web de ultimă şi lasă logica aplicaţiei în seama serverului, MovR generaţie se evită intenţionat noţiunea de produs foloseşte Adobe Flex 3.0 pentru a concentra majoritatea final. Adaptarea dinamică la reacţiile şi noile cerinţe proceselor într-un thick-client, minimizând sarcina de ale utilizatorilor oferă flexibilitate crescută. lucru a serverelor, indiferent de complexitatea (în acest • SOA (Service Oriented Architecture) [3]: Aplicaţiile caz vizuală) a aplicaţiei. Astfel, cea mai mare parte a Web beneficiază de modularizarea arhitecturii în mod codului a fost scrisă în ActionScript 3.0, acesta oferind distribuit, componentele comunicând în special prin flexibilitatea RIA într-un limbaj orientat-obiect [4]. 25

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Trebuie menţionat totuşi faptul că acest avantaj are un prin scalarea anumitor obiecte grafice, în care vor apărea cost, acela ca un browser nu poate rula un thick-client RIA noile date. Combinarea celor două tehnici are un impact în lipsa unui plugin specific fiecărei tehnologii de acest tip pozitiv asupra experienţei utilizatorului şi are ca urmare (Flash Player pentru Adobe Flex, Java Runtime reducerea consumului de resurse şi a traficului nesolicitat, Environment în cazul JavaFX sau Silverlight Player în mai ales la pornirea aplicaţiei. Pe de altă parte, această cazul Microsoft Silverlight). abordare poate ridica probleme în implementare, atunci Partea de prezentare a aplicaţiei noastre recurge la când tehnologiile alese nu se pretează la efecte grafice ca serviciile oferite de Flickr şi YouTube (făcând apel la scalarea. API-uri publice REST [5]), pentru a ataşa automat În cele ce urmează, ne vom folosi de unele scenarii de conţinut multimedia datelor, şi interoperează cu modulele utilizare ale aplicaţiei MovR pentru a delimita contextul în middleware ale MovR pentru a prelua şi actualiza care sunt folosite principii şi tehnici legate de informaţiile din sistem. utilizabilitate. Există două modalităţi de acces la date. Prima, mai rapidă, este implementată în PHP, pune datele la dispoziţie prin intermediul AMFPHP (format binar) şi le obţine prin protocolul XML-RPC (precursorul mai rapid al SOAP). A doua modalitate, mai lentă, foloseşte servicii Web (pe baza paradigmei REST) dezvoltate în Java şi încărcate pe un server Apache Axis 2, care pot oferi, la cerere, ultimele modificări ale bazei de date în format RSS. Baza de date este de tip XML nativ (Apache Xindice [6]), lucrând cu colecţii de documente XML care conţin elemente DCMI (Dublin Core Metadata Initiative [7]). Figura 2. Vedere de ansamblu a interfeţei MOVR. Accesarea şi modificarea se face folosind vocabularele Vizualizarea topurilor XPath, respectiv XUpdate. Iniţial, încărcarea topurilor se realizează printr-o animaţie Una dintre consecinţele alegerilor din faza de modelare a care deplasează filmele din centrul suprafeţei vizibile spre arhitecturii a fost reducerea traficului dintre client şi exterior, rezultatul fiind observabil in figura 2. Topurile server. Aplicaţia trebuie descărcată o singură dată, după conţin numai cele mai bine cotate filme, astfel evitându-se care tot conţinutul dinamic este prelucrat local. Imaginile încărcarea întregii baze de date. Pentru fiecare film, sunt descărcate din surse externe, singura comunicare cu informaţiile sunt succinte. Se încarcă afişul de pe IMDB şi serverele ţinând de transportul informaţiei XML în format nota corespunzătoare. binar AMF (Action Message Format), eventual de apelul Elementele de interfaţă au libertate de mişcare completă, la serviciile Web. fiecare putând fi deplasat prin drag and drop, în contrast INTERACTIUNE SI UTILIZABILITATE cu aplicaţiile Web uzuale. Pentru a înlesni adaptarea O noţiune importantă în cadrul interacţiunii om-calculator rapidă a utilizatorilor, majoritatea posibilităţilor de este utilizabilitatea (usability), definită prin măsura în care interacţiune sunt prezentate prin intermediul unor mesaje un produs poate fi folosit de către utilizatori pentru a de ajutor (tooltip-uri). îndeplini anumite cerinţe cu eficienţă, eficacitate şi Accesul la detalii satisfacţie [8], într-un anumit caz de utilizare. Pentru a obţine informaţii detaliate legate de un film din Eficacitatea (effectiveness) presupune acurateţea cu care topuri, utilizatorul efectuează operaţia de zoom, mărind un sistem reuşeşte să efectueze operaţiile cerute, precum şi afişul filmului respectiv cu rotiţa mouse-ului până la un acoperirea tuturor aspectelor vizate. Eficienţa (efficiency) anumit prag, după care suprafaţa vizibilă a filmului se este un indicator al efortului pe care un utilizator trebuie transformă, făcând loc detaliilor adiţionale: anul să-l depună pentru a-şi îndeplini scopurile. Satisfacţia producţiei, regizorul, genurile la care aparţine filmul, utilizatorilor poate fi cuantificată prin aprecierile acestora intriga, actorii etc. în urma interacţiunii cu un anumit sistem. De asemenea, prin intermediul legăturii cu Flickr, sunt În practică, datorită naturii subiective a aprecierii încărcate patru imagini relevante, în format mic utilizabilităţii unei aplicaţii, există mult mai multe (thumbnails), care pot fi mărite prin aceeaşi modalitate ca principii (şi clasificări) după care se ghidează realizarea şi afişul filmului. interfeţei utilizator. Printre acestea o influenţă importantă Tot în această perspectivă apar butoanele pentru asupra interfeţei MovR a avut-o noţiunea de navigare redirecţionarea către trailer-ul filmului de pe YouTube şi continuă: perspectiva utilizatorului se modifică fluent, către pagina filmului de pe IMDB (singurele excepţii de la evitând tranziţiile bruşte, adică schimbarea întregului regula navigării continue), cât şi pentru funcţionalitatea de conţinut vizibil (aşa cum se întâmplă în cazul aplicaţiilor adnotare. Web cu o interfaţă utilizator modelată în XHTML). Două tehnici legate de interacţiune pe care am încercat să le integrăm în proiect sunt details-on-demand („detalii la cerere”) şi zoom [9]. Prima presupune afişarea detaliilor numai atunci când utilizatorul cere explicit acest lucru, reducând încărcarea suprafeţei vizibile cu informaţii. A doua este în strânsă legătură cu noţiunea de interfaţă zoomable, un mediu în care accesul la amănunte se face 26

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 5. Mesaj de eroare. Figura 3. Vedere detaliată. Autentificarea Nu există un buton separat pentru autentificare în zona de Accesul la unelte unelte, această operaţie având loc automat numai atunci Un criteriu central în implementarea interfeţei utilizator a când este necesară. Dacă s-a încercat pornirea unei fost minimalismul, acesta presupunând afişarea în orice operaţii care necesită autentificarea, cum ar fi evaluarea moment a strictului necesar de elemente. Există o singură unui film, un mesaj de eroare indică acest fapt, moment în zonă de instrumente, aşezată iniţial în centrul aplicaţiei, care utilizatorul poate alege să accepte procesul (Ok), caz care poate fi deplasată conform preferinţelor utilizatorului. în care zona de unelte se redimensionează consecutiv Aceasta zonă conţine un câmp pentru căutare, precum şi pentru login şi imediat după aceea pentru operaţia cerută. butoane pentru adăugare de filme, vizualizarea întregii Odată intrat în sistem, numele utilizatorului apare în bara baze de date şi resetarea perspectivei. de titlu a zonei de unelte. În situaţiile în care anumite funcţionalităţi necesită Un avantaj al aplicaţiei MovR este acela al simplităţii cu introducerea informaţiilor în sistem, zona de unelte se care utilizatorii noi se pot înregistra în baza de date. redimensionează printr-o animaţie, butoanele si câmpurile Folosirea în mod obişnuit a formularelor XHTML pentru noi necesare fiind adăugate dinamic, ca in figura 4. Odată interfaţa utilizator creează vulnerabilitate faţă de atacuri cu acestea, apare şi un buton de anulare a operaţiei care vizează înregistrarea automată a unui număr foarte începute, acţionarea acestuia având efectul de revenire la mare de utilizatori. Soluţiile actuale de prevenire a acestor forma iniţială. situaţii (imagini captcha, email-uri de confirmare) pot deveni agasante pentru utilizatori. În cazul MovR, întreaga aplicaţie fiind distribuită în format binar (.swf), acest tip de vulnerabilitate este mult mai greu de exploatat. În consecinţă, tot procesul de înregistrare sau autentificare se rezumă la introducerea numelui şi a parolei. Căutarea În zona de unelte este integrată facilitatea de căutare. Se poate folosi o gamă variată de criterii de căutare: adnotări, titlu, actori, regizor, gen sau descriere. În MovR, rezultatele căutării sunt evidenţiate direct în topuri printr-o animaţie care are ca efect micşorarea prin scalare a elementelor. Factorul de scalare pentru filmele Figura 4. Redimensionarea zonei de unelte pentru găsite este 0.8, în timp ce pentru celelalte este 0.3, autentificare. diferenţierea fiind vizibilă în figura 6. Această abordare Datele introduse în MovR sunt mereu validate. Fiecare tip contribuie la dinamismul vizual al aplicaţiei. de eroare găsită determină aparţia unui mesaj personalizat, modal, ca în figura 5. Grija pentru aceste detalii aduce beneficii importante: duce la evitarea situaţiilor în care aplicaţia poate eşua (eventual în urma unui atac de tip cross-site scripting [10]), la eficientizarea interacţiunii cu sistemul prin eliminarea confuziilor, şi este în acelaşi timp o formă perceptibilă de respect faţă de utilizatori. Am căutat să integrăm cât mai multă funcţionalitate fără să cerem autentificarea utilizatorului, aceasta fiind necesară doar la modificarea informaţiilor din sistem, adică adăugarea, evaluarea sau adnotarea prin tagging a filmelor. Figura 6. Rezultatele căutării. 27

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Evaluarea filmelor inovatoare, care ţin de utilizabilitate. Rezultatul actual Fiecare utilizator poate evalua filmele din baza de date, dovedeşte faptul că, în cazul MovR libertatea de modificând în timp real topul preferinţelor. Operaţia exprimare vizuală şi interacţiunea nu mai sunt limitate necesită autentificarea, pentru că odată introdusă nota tehnologic, ci doar de experienţa şi imaginaţia pentru un film, aceasta poate fi modificată ulterior de către implementatorilor. Acest fapt se datorează exclusiv noilor utilizatorul respectiv. tehnologii Web folosite în dezvoltarea aplicaţiilor de tip Orice modificare a notelor duce la actualizarea automată a RIA, printre care se numără şi Adobe Flex (integrată în topurilor, aceasta însemnând o animaţie prin care filmele suita Adobe AIR). vizibile în aplicaţie îşi schimbă coordonatele în funcţie de Deşi intuitiv costurile în materie de performanţă şi trafic poziţia recalculată în top. Este posibil ca unele filme să de reţea ale unei aplicaţii RIA sunt mari, depăşirea micilor dispară din suprafaţa vizibilă, moment în care locul lor dificultăţi legate de integrarea modulelor proiectului este luat de noile intrări în top. MovR (în special în cazul interoperabilităţii Flex – PHP şi Situaţia topurilor este actualizată dinamic, adică influenţa PHP – Xindice) a dovedit contrariul. unui utilizator produce feedback rapid în sesiunea curentă Nu am dorit să fim partizanii unei singure iniţiative din a tuturor celorlalţi. În acest fel utilizatorului îi este domeniu, alegerea noastră fiind motivată doar de succesul evidentă nu numai interacţiunea cu aplicaţia, ci şi cu unui proiect anterior. Considerăm că orice altă tehnologie întreaga comunitate de cinefili care o folosesc. similară, cum ar fi Microsoft Silverlight sau JavaFX, poate Resetarea perspectivei da rezultate la fel de bune odată ce se trece de bariera Faptul că toate elementele vizuale prezente în aplicaţie pot deprinderii facilităţilor oferite. fi deplasate şi redimensionate oferă avantaje din punct de În principal din perspectiva utilizabilităţii aplicaţiilor Web vedere al interactivităţii, dar în acelaşi timp poate crea 2.0, considerăm că tehnologiile RIA aduc suficiente senzaţia de aglomerare. Singurul indicator al poziţiei unui beneficii încât să-şi motiveze pe deplin integrarea în film într-un top fiind tocmai amplasarea pe ecran, această proiecte ca MovieRatings, mai ales pentru dezvoltarea informaţie se pierde când utilizatorul îi schimbă filmului interfeţelor utilizator. coordonatele. REFERINŢE 1. Jeremy Allaire, A Next Generation Rich Client, Macromedia Whitepaper, 2002. 2. Tim O’Reilly, Design Patterns and Business Models for the Next Generation of Software, 2005, http://www.oreillynet.com/pub/a/oreilly/tim/news/2005/09/ 30/what-is-web-20.html 3. The Open Group, Service Oriented Architecture, http://www.opengroup.org/projects/soa/ 4. Adobe Flex, http://labs.adobe.com/technologies/flex/ Figura 7. Aglomerare vizuală. 5. Roy Fielding, Architectural Styles and Pentru a restabili perspectiva iniţială se poate folosi the Design of Network-based Software Architectures, butonul de resetare din cadrul zonei de unelte. Această www.ics.uci.edu/~fielding/pubs/dissertation/top.htm 6. Apache Xindice, http://xml.apache.org/xindice/ funcţie porneşte o animaţie care scalează şi repoziţionează 7. Dublin Core Metadata Initiative, http://dublincore.org/ elementele grafice, schimbând unde este necesar starea 8. ISO 9241-11, Guidance on Usability, 1998, ISO. vizuală a unui film din modul detaliat în cel succint, 9. Shneiderman, Plaisant, Designing the User Interface, 4th efectuând practic tranziţia fluidă de la figura 7 la figura 2. Edition, Addison-Wesley, 2004. CONCLUZII 10. WhiteHat Security, Cross-site Scripting, 2006. În cadrul acestui proiect am încercat să înglobăm o serie www.whitehatsec.com/downloads/WHXSSThreats.pdf de principii ale filosofiei Web 2.0 şi de noţiuni, sperăm 28

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Aplicaţii colaborative bazate pe ontologii Vlad Posea Ovidiu Mara Facultatea de Automatică şi calculatoare, Facultatea de Automatică şi calculatoare, Universitatea Politehnica Bucureşti Universitatea Politehnica Bucureşti Splaiul Independenţei 313, Bucureşti Splaiul Independenţei 313, Bucureşti vladposea@yahoo.com ovidiu.mara@gmail.com REZUMAT O alternativă la căutarea textuală este adnotarea manuală a În această lucrare se descrie integrarea unor tehnologii mesajelor. Când un utilizator publică un mesaj pe forum, bazate pe ontologii, specifice webului semantic, ca pe lângă câmpurile obişnuite pentru titlu, text, ataşamente extensie într-o aplicaţie colaborativă existentă, de tip etc. pe care le are la dispoziţie, poate completa şi o listă de forum, cu scopul de a-i oferi funcţionalităţi avansate de adnotări – cuvinte cheie pe care le consideră căutare şi clasificare a mesajelor, bazate pe semantica reprezentative pentru mesajul respectiv, dar care nu sunt termenilor identificaţi în text. neapărat conţinute textual în mesaj. Când un alt utilizator caută un mesaj cu o anumită informaţie, poate căuta în Cuvinte cheie lista tuturor adnotărilor existente în acel moment. Acest tip Ontologie, forum, web semantic, OWL, adnotări. de căutare poate fi util în anumite cazuri, când se Clasificare ACM realizează o căutare după un număr foarte mic de cuvinte H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): cheie. Pentru căutari mai complexe şi mai specifice, poate Miscellaneous. fi chiar mai puţin eficient decât căutarea textuală, deoarece utilizatorii care postează mesaje au tendinţa de a folosi INTRODUCERE termeni generali în adnotări, un număr mic de cuvinte Această lucrare descrie realizarea unei extensii care cheie, şi rareori mai multe cuvinte care sunt înrudite ca îmbunătăţeşte o aplicaţie de tip forum existentă, prin sens – dacă utilizatorul are nenorocul să caute după un adăugarea de tehnologii specifice webului semantic. cuvânt care e doar apropiat ca sens cu altul conţinut în Aplicaţiile colaborative de tip forum sunt aplicaţii web adnotare, nu va găsi ceea ce caută. care au ca scop punerea în comun a informaţiilor de către Soluţia care depăşeşte considerabil în eficienţă cele două utilizatori, sub formă de mesaje text, uneori cu imagini sau abordări prezentate mai sus constă în integrarea în alte ataşamente. Ca structură, un forum este organizat în aplicaţia forum a unui sistem ce foloseşte o ontologie, cu mai multe discuţii. Fiecare discuţie are un subiect definit dublu scop: adnotarea automată a mesajelor din forum cu de utilizatorul care a iniţiat-o, şi un prim mesaj scris de termeni care fac parte din ontologie şi oferirea unei funcţii acesta, în care de obicei el cere un răspuns de la ceilalţi avansate de căutare, nu după cuvinte cheie, ci după o utilizatori ai forumului. Aceştia pot posta mesaje care vor combinaţie de noţiuni existente în ontologia respectivă. fi incluse în discuţia respectivă, în ordine cronologică. WEBUL SEMANTIC Când un utilizator accesează forumul, i se oferă o pagină Webul semantic este o extensie evoluată din web în care cu legături către discuţiile existente, de obicei ordonate conţinutul paginilor web poate fi exprimat nu numai în după data ultimei modificări. Întrucât într-un forum folosit limbaj natural, ci şi într-un format ce poate fi citit şi folosit de mulţi utilizatori, numărul de discuţii poate deveni foarte de programe software. Acest lucru permite căutarea, mare, chiar de ordinul zecilor de mii, găsirea unei anumite distribuirea şi integrarea informaţiilor într-un mod mult discuţii este practic imposibilă fără o funcţie de căutare mai uşor. automată. În aplicaţiile forum folosite pe larg în prezent, căutarea se face textual: utilizatorul introduce unul sau Webul semantic constă într-o filozofie, un set de principii mai multe cuvinte cheie, iar aplicaţia îi afişează o listă cu de proiectare şi o varietate de tehnologii folosite [1]. O discuţiile (sau cu mesajele individuale, în funcţie de parte dintre elementele webului semantic au fost definite implementare) în care, în titlul sau în textul mesajelor, se în specificaţii formale, cum sunt RDF (Resource găsesc exact cuvintele respective. Description Framework), RDF Schema şi OWL (Web Ontology Language), toate trei oferind capacitatea de a Acest mod de implementare a funcţiei de căutare este descrie formal concepte, termeni şi relaţii între ele, într-un adesea ineficient pentru utilizator, neoferindu-i mesajele domeniu de cunoştinţe dat – o ontologie. căutate, deşi ele există pe forum, pentru că nu conţin exact cuvintele cheie folosite în căutare. Utilizatorul trebuie să Standarde existente pentru stocarea ontologiilor repete de mai multe ori căutarea, încercând diverse RDF este o familie de specificaţii ale consorţiului W3C, combinaţii de sinonime şi formulări înrudite ca sens ale proiectate original ca un model pentru metadate, dar care a cuvintelor despre care crede că s-ar găsi în mesajele ajuns să fie folosit ca metodă generală de a reprezenta respective, iar de fiecare dată trebuie să parcurgă o listă de informaţia, într-o varietate de sintaxe create ca extensii ale rezultate în cea mai mare parte nefolositoare. Problema RDF (care, la rândul său, este bazat pe XML) [4], [8]. este că în tot acest timp informaţia căutată se găseşte în baza de date a forumului, dar aplicaţia nu este capabilă să o interpreteze decât ca pe o înşiruire de caractere, fără niciun sens. 29

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 3 Definirea unei clase în OWL DL cu ajutorul operatorului reuniune Figura 1 Modele pentru reprezentarea datelor în webul OWL DL oferă posibilitatea foarte utilă de a defini clase semantic, bazate pe XML cu ajutorul operatorilor pe mulţimi: reuniune, intersecţie şi Modul în care sunt reprezentate informaţiile în RDF se complement. Acest lucru permite o construcţie a bazează pe emiterea de propoziţii de forma subiect- ontologiilor relativ simplă, în anumite cazuri fiind utilă o predicat-obiect, numite triplete în terminologia RDF. abordare de la specific la general, prin descrierea unei Subiectul denotă o resursă, iar predicatul denotă trăsături superclase ca o enumerare de subclase. sau aspecte ale resursei, şi exprimă o relaţie între subiect şi Obţinerea de informaţii existente în ontologii obiect. [11] Ontologiile nu ar fi utile dacă informaţia conţinută în acestea nu ar putea fi extrasă într-un anumit fel. În acest scop au fost concepute mai multe limbaje de interogare a ontologiilor, mai mult sau mai puţin asemănătoare cu limbajele folosite pentru interogarea bazelor de date. În prezent, unul dintre aceste limbaje, SPARQL, a devenit standard de facto pentru interogarea ontologiilor. SPARQL permite realizarea de interogări folosind şabloane de triplete, conjuncţii şi disjuncţii. [12] O altă posibilitate de a extrage informaţii este folosirea Figura 2 Reprezentare grafică a unui exemplu de ontologie unui program numit reasoner. Un astfel de program descrisă prin RDFS; clasele au proprietăţi, cu valori primeşte o ontologie şi poate construi taxonomia acesteia reprezentate de alte clase (clasificarea completă a tuturor resurselor cuprinse în RDF Schema sau RDFS este un limbaj bazat pe RDF şi ontologie), în funcţie de implementare fiind uneori capabil conceput în mod special pentru reprezentarea şi de a verifica consistenţa ontologiei. Un reasoner poate fi cunoştinţelor. Se introduc noţiunile de clasă – o resursă folosit pentru a interoga o ontologie OWL DL în felul poate fi declarată ca fiind clasă pentru alte resurse, care următor: în ontologia respectivă, se creează o clasă nouă, sunt considerate indivizi ai clasei respective – şi moştenire care reprezintă conceptul căutat; clasa se defineşte cu – o clasă poate fi declarată ca subclasă a alteia mai ajutorul operatorilor pe mulţimi (reuniune, intersecţie şi cuprinzătoare. [5] complement) pe baza claselor existente, eventual cu OWL (Web Ontology Language – [2], [3]) este un limbaj specificarea unor restricţii pentru proprietăţile sale, atât ca folosit pentru descrierea ontologiilor folosite pe web şi şi cardinalitate, cât şi ca valori luate de proprietăţile destinat în mod special prelucrării automate a informaţiilor respective. După construcţia acestei descrieri, se apelează de către calculator. OWL, în comparaţie cu RDFS, reasonerul şi, într-un protocol bine stabilit, i se transmite introduce numeroase noi elemente de sintaxă, pentru ontologia, împreună cu o cerere de enumerare, de descrierea mai detaliată a proprietăţilor şi a claselor: exemplu, a claselor echivalente cu clasa nou definită. Se printre altele, se introduc noi relaţii între clase (de va obţine o listă a claselor existente în ontologie care se exemplu, excluziune), constrângeri de cardinalitate (de potrivesc şablonului căutat. [6], [7] exemplu, „exact unul”), egalitatea, caracteristici ale EXTINDEREA APLICAŢIILOR FORUM FOLOSIND proprietăţilor (de exemplu, simetria sau tranzitivitatea) şi ONTOLOGII clase enumerate. Odată cu creşterea popularităţii forumurilor, volumul de OWL cuprinde trei sublimbaje, OWL Lite, OWL DL date disponibil în astfel de aplicaţii a devenit din ce în ce (description logic) şi OWL Full, cele trei fiind diferenţiate mai mare; în acelaşi timp, datorită structurii rigide a prin expresivitate, dar şi prin gradul de complexitate acestui tip de aplicaţii, bazate pe fire de discuţii, computaţională. [10] organizarea informaţiilor după conţinut este practic imposibilă. Funcţiile de căutare textuală reprezintă, în prezent, principala metodă de extragere a informaţiilor, dar sunt deficitare deoarece nu sunt tehnic capabile de a 30

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 găsi întotdeauna textele căutate, de fapt, de utilizator, dacă va fi folosită (de exemplu, în cazul forumului despre reţete acestea nu conţin exact cuvintele cheie căutate. [10] culinare, va fi folositoare o ontologie care descrie Pentru a evidenţia avantajul funcţiilor de clasificare şi alimentele cele mai întâlnite şi diverse produse căutare a mesajelor folosind ontologii faţă de cele textuale, alimentare). Aceste clase trebuie să fie ierarhizate într-o dar şi pentru a stabili caracteristicile care vor trebui formă logică, familiară utilizatorului. În plus, este îndeplinite de aceste funcţii, am creat trei scenarii ce recomandat să se cuprindă în ontologie cât mai multe date exemplifică folosirea unui forum: despre conceptele respective şi relaţiile dintre ele – cu cât ontologia este mai bogată în informaţii, cu atât funcţia de 1) Utilizatorul X postează pe un forum un mesaj despre căutare va fi mai eficientă. Acest lucru înseamnă că cel nivelul preţurilor maşinilor italiene; el nu foloseste în text care creează ontologia trebuie să aibă grijă să includă cuvântul „italian”, ci „Italia”; totuşi, deoarece beneficiază relaţii de excluziune între conceptele care sunt de existenţa unei tehnologii de adnotare manuală, el îşi incompatibile în realitate, să folosească operatorul de marchează mesajul cu cheile „maşini italiene” şi „preţuri”. reuniune unde este utilă enumerarea entităţilor dintr-o 2) Pe acelaşi forum, utilizatorul Y doreşte să afle care este categorie şi să stabilească concis care sunt domeniile şi preţul unui Fiat; caută textual „preţ Fiat” şi „preţuri Fiat”, codomeniile proprietăţilor din ontologie. dar nu găseşte nimic; încearcă să caute cu aceleaşi cuvinte O astfel de clasificare poate necesita destul de mult timp şi cheie după adnotări, dar din nou nu primeşte niciun efort pentru realizare, dar beneficiile sale sunt valabile în rezultat. permanenţă, micşorând timpul necesar găsirii informaţiei 3) Utilizatorul Z accesează un forum în care se discută pentru utilizatori, şi efortul moderatorilor de a redirecţiona reţete culinare. El caută o reţetă pentru o pizza utilizatorii între discuţii cu subiecte identice (discuţii vegetariană, dar nu îi place ceapa; singurele cuvinte cheie dublate). la care se poate gândi sunt „pizza vegetariană” şi „fără Folosind soluţia propusă, cele trei scenarii prezentate ceapă”. Din păcate, deşi pe forum există mai multe reţete anterior trebuie să evolueze în felul următor: de acest tip, niciuna nu conţine exact remarca „fără ceapă”. În schimb, dacă se caută numai „pizza 1) Utilizatorul X postează pe forum un mesaj despre vegetariană”, se obţin câteva zeci de mesaje ca rezultat, pe nivelul preţurilor maşinilor italiene; el observă că mesajul care Z va trebui să le citească unul câte unul, neştiind dacă său a fost adnotat automat cu marcajele „ontologie:maşină va găsi ceea ce caută. El decide să deschidă o discuţie italiană”, „ontologie:preţ”, „ontologie:Euro”. nouă, la care cineva îi răspunde cu o legătură către mesajul 2) Pe acelaşi forum, utilizatorul Y doreşte să afle care este care conţine o astfel de reţetă. preţul unui Fiat; accesează funcţia de căutare semantică; Toate aceste trei exemple descriu situaţii în care o alege din ontologie conceptul „Fiat”. Obţine ca rezultat şi tehnologie incapabilă de a procesa informaţiile pe baza mesajul scris de X, deoarece în ontologia folosită clasa sensului acestora eşuează în a oferi funcţionalitatea dorită „Fiat” este o subclasă a „Maşină italiană”. de utilizatori. 3) Utilizatorul Z accesează forumul în care se discută Pentru ca integrarea unei ontologii într-o aplicaţie de tip reţete culinare. Accesează funcţia de căutare semantică, şi forum să depăşească inconvenientele acestor metode, am descrie conceptul pe care îl caută exact după reprezentarea stabilit că funcţia ce va fi dezvoltată trebuie să pe care şi-a format-o mental: alege din ontologie îndeplinească următoarele cerinţe: conceptul „Pizza”, la care adaugă o restricţie: proprietatea „are ingredient” nu trebuie să ia valorile „Carne” şi 1) adnotare automată a mesajelor postate pe forum, bazată „Ceapă”. La trimiterea cererii, primeşte ca rezultat un pe cuvintele conţinute în textul mesajului; utilizatorul mesaj în care se prezintă o reţetă corespunzătoare. poate să vizualizeze marcajele create, dar nu este nevoie să intervină în niciun fel; Implementarea soluţiei Pentru implementarea soluţiei, am ales drept componentă 2) căutare semantică, nu textuală: căutarea după cuvinte pentru accesarea şi manipularea ontologiei, platforma cheie este înlocuită de căutarea după concepte; Protégé 3.3. Aceasta cuprinde un set de biblioteci realizate 3) posibilitatea unei căutări avansate, în care se folosesc în limbajul Java, bine documentate, este open-source şi cât mai multe dintre avantajele unui vocabular puternic ca implementează şi specificaţia limbajului OWL DL. În OWL DL; plus, este compatibilă cu orice reasoner care foloseşte 4) uşurinţa utilizării: un utilizator obişnuit, care nu este protocolul DIG, creat de DL Implementation Group. [6] familiar cu sintaxa unei ontologii sau cu limbaje de Ca reasoner, am folosit o aplicaţie numită Pellet, versiunea interogare ca SPARQL, trebuie să poată folosi căutarea 1.5. Acesta este realizat tot în Java, este open-source, şi semantică cu un minim de efort de învăţare. Cea mai bună suportă toate elementele sintactice ale OWL-DL. El soluţie pentru această cerinţă este crearea unei interfeţe implementează o varietate de modalităţi de conectare cu grafice pentru căutare. alte aplicaţii bazate pe ontologii, inclusiv protocolul DIG, 5) un efort minim de învăţare. ceea ce a permis conectarea sa cu platforma Protégé. Descrierea soluţiei Aplicaţia forum pe care am ales-o pentru a o extinde a Soluţia creată presupune folosirea unei ontologii, în trebuit să fie implementată în limbajul Java, pentru a o format OWL DL, creată cu o aplicaţie externă. Ontologia putea integra cu bibliotecile Protégé. Am ales forumul respectivă trebuie să conţină o structură de clase care JForum, o reimplementare a binecunoscutei aplicaţii reprezintă concepte semnificative pentru forumul în care phpBB, din mai multe motive: JForum beneficiază de 31

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 avantajul uşurinţei în utilizare a interfeţei din phpBB, este Adnotarea automată se face prin extragerea din textul familiar pentru majoritatea utilizatorilor de forumuri din mesajului a tuturor cuvintelor şi a sintagmelor până la o întreaga lume şi este un proiect open-source matur, cu lungime dată (în număr de cuvinte), specificată în setările codul sursă bine structurat în module şi template-uri – aplicaţiei. Acest lucru este necesar pentru a putea găsi în ceea ce facilitează crearea extensiilor. În plus, suportă ontologie clase descrise prin mai multe cuvinte, de numeroase formate pentru baza de date, printre care exemplu „pizza vegetariană”. MySQL şi PostgreSQL. Fiecare sintagmă din text este căutată între clasele La implementarea extensiei, am ţinut cont de principiile de ontologiei. Căutarea se face după marcajul rdf:label al organizare şi funcţionare după care a fost construit claselor din ontologie, dacă există; dacă nu, se face chiar JForum. după numele claselor. În ambele cazuri, identificatorii În primul rând, am creat un pachet numit ontology, în textuali ai claselor sunt memoraţi la încărcarea ontologiei clasele căruia am implementat toate funcţiile necesare într-un HashMap, menţinut în cache, pentru a permite o manipulării ontologiei, folosint API-ul Protégé. căutare rapidă. În schimb, ontologia în sine, ca structură de date, a fost În ceea ce priveşte funcţia de căutare semantică, s-a creat încărcată în clasa OntologyRepository din pachetul o pagină web pentru aceasta, în care s-a implementat Repository – pachet care cuprinde toate clasele care se interfaţa grafică pentru căutare. ocupă de încărcarea datelor din medii externe aplicaţiei şi memorarea lor într-un cache. Am respectat acest format deoarece JForum are implementată o funcţie disponibilă administratorului forumului, de golire a întregului cache şi resetare a aplicaţiei, în cazul în care apar probleme în funcţionare sau se modifică setări în fişierele de configurare a aplicaţiei. Ontologiile care pot fi folosite în forum sunt incluse ca fişiere OWL într-un director special destinat; forumul poate să lucreze cu un singur fişier la un moment dat, şi indicarea numelui acestuia se face într-o intrare din fişierul de configurare a aplicaţiei. Extensia integrată în JForum are două roluri: în primul rând, adnotarea automată a mesajelor postate pe forum, imediat după acţiunea de postare; în al doilea rând, funcţia de căutare semantică. Pentru adnotarea mesajelor, am observat cum sunt implementate funcţiile de indexare şi de căutare a mesajelor în JForum. Aplicaţia foloseşte o bază de date, în care stochează mesajele folosind patru tabele: tabelul jforum_posts conţine numai informaţii adiţionale despre mesaj (data postării, identificatorul autorului etc.), tabelul jforum_posts_texts conţine titlul şi textul mesajului, tabelul jforum_search_words conţine o listă cu toate cuvintele existente în forum, iar tabelul jforum_words este o listă de legături one-to-many de la cuvintele cuprinse în jforum_search_words la indicii posturilor din forum. La postarea unui mesaj, aplicaţia prelucrează titlul şi textul pentru a obţine lista de cuvinte cuprinse în mesaj, după care adaugă cuvintele respective în tabelul de cuvinte cheie şi adaugă legături în tabelul de legături, între Figura 4 Elemente ale interfeţei de interogare grafică cuvintele cheie şi noul mesaj. Am profitat de structura existentă a bazei de date pentru a Ca principiu, s-a dorit ca interfaţa să fie cât mai intuitivă şi realiza memorarea adnotărilor mesajelor. Aceasta mai uşor de folosit pentru un utilizator obişnuit. Din acest funcţionează în felul următor: la primirea titlului şi motiv s-a ales o abordare grafică, şi nu una textuală. textului unui mesaj nou, pe lângă obţinerea listei de cuvinte, se trimite textul către clasa OntologyIndexer, care Pentru interogarea ontologiei, utilizatorul trebuie să întoarce o listă de marcaje de forma descrie conceptul pe care îl caută. El poate face acest lucru „numeOntologie:numeClasă”. Aceste marcaje sunt construind un arbore în care, ca noduri, poate alege adăugate atât la lista de cuvinte cheie specifice mesajului, obiecte cu semnificaţii speciale (Figura 4). cât şi într-un câmp special al tabelei jforum_posts numit „Tags”, pentru a fi vizualizate în browserul clientului, odată cu celelalte informaţii despre mesaj. 32

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 5 Arborele de interogare este construit sub îndrumarea calculatorului Figura 6 Arborele de interogare folosit pentru a defini conceptul „pizza vegetariană”, folosind vocabularul OWL- DL, va fi serializat sub formă de XML şi trimis către server 33

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 7 Rezultatul căutării Rezultatele au fost satisfăcătoare şi au îndeplinit cerinţele Construirea arborelui de interogare se face sub îndrumarea propuse: aplicaţia creată a oferit posibilitatea căutării calculatorului: la adăugarea unui nou element, apare o mesajelor fără a folosi cuvinte cheie conţinute în mesajele fereastră de dialog în care utilizatorul specifică ce element respective. În plus, posibilitatea definirii de concepte ca doreşte să creeze, şi apoi caracteristicile acestuia. intersecţii sau reuniuni de concepte existente, sau Programul nu permite utilizatorului să creeze o interogare impunerea de restricţii asupra proprietăţilor acestora au greşită sintactic, nici să trimită o cerere incompletă. funcţionat şi s-au dovedit a fi mult superioare funcţionalităţilor textuale. La alegerea conceptelor de tip clasă este afişat un arbore al claselor existente în ontologie, ierarhizate corespunzător. Interfaţa grafică pentru construcţia definiţiei conceptului La alegerea unei proprietăţi, se afişează o listă cu care se caută este destul de uşor de folosit, chiar pentru proprietăţile existente în ontologie. Aceste două structuri utilizatori care nu au primit decât o explicaţie sumară de date sunt preluate de la server asincron, folosind Ajax. despre modul de funcţionare. La trimiterea cererii, se verifică dacă arborele este CONCLUZII ŞI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE completat în întregime, şi în caz afirmativ se construieşte Din punct de vedere al aspectului interfeţei, extensia o reprezentare în XML a acestuia, într-un format intern realizată s-a dovedit prezentabilă, uşor de folosit şi aplicaţiei. Când este primit de server, el este convertit în eficientă. Totuşi, ar fi util un mic tutorial vizual care nu definiţia unei clase numită ForumSearchConcept. Serverul numai să prezinte noilor utilizatori cum se foloseşte se foloseşte apoi de reasonerul instalat pentru a obţine o funcţia de căutare semantică, ci şi să îi convingă cât de listă cu clasele echivalente şi subclasele lui puternică poate fi aceasta. ForumSearchConcept, după care acesta este eliminat din Din punct de vedere al implementării, s-au atins în ontologie. Folosind lista de clase, se generează o listă de întregime scopurile propuse. Căutarea semantică marcaje de forma „numeOntologie:cuvântCheieClasă”, funcţionează corespunzător şi eficient, la fel ca şi care sunt apoi folosite pentru căutarea mesajelor. adnotarea automată a mesajelor. În privinţa adnotării, se REZULTATE pot face îmbunătăţiri în cadrul funcţiei de identificare a Aplicaţia web creată a fost testată folosind ca server web claselor din ontologie pe baza textului; de exemplu, s-ar Tomcat 5.5, ca browser Firefox 2 şi Internet Explorer 6. S- putea folosi un dicţionar de sinonime sau chiar o aplicaţie au efectuat teste folosind atât o ontologie inclusă în ca WordNet pentru a determina corespondenţe între Protégé OWL, numiă Pizza, cât şi o ontologie nou creată, sintagme din text şi clase din ontologie. Animal. 34

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 De asemenea, s-ar putea realiza o funcţie de căutare care 6. Protege Ontology Editor. să combine căutarea semantică şi cea textuală, printr-o http://protege.stanford.edu/ metodă de filtrare a rezultatelor. 7. Protégé-OWL API Programmer's Guide. Aceste obiective vor fi considerate la realizarea unor http://protege.stanford.edu/plugins/owl/api/guide.html dezvoltări viitoare. 8. Introduction to Semantic Web, Ivan Herman, REFERINŢE International Conference on Dublin Core and Metadata 1. Semantic web - Wikipedia, the free encyclopedia. Applications, Singapore. http://en.wikipedia.org/wiki/Semantic_web http://www.dc2007.sg/ 2. OWL Web Ontology Language Overview. 9. State of the Semantic Web, Ivan Herman, Semantic http://www.w3.org/TR/owl-features/ Days 2007, Stavanger, Norway. 3. Owl - Wikipedia, the free encyclopedia. http://www.w3.org/2007/Talks/0424-Stavanger-IH/ http://en.wikipedia.org/wiki/Owl 10.Introduction to the Semantic Web, Ivan Herman, 4. W3C's RDF at W3C. Semantic Days 2007, Stavanger, Norway. http://www.w3.org/RDF/ http://www.w3.org/2007/Talks/0423-Stavanger-IH/ 5. Resource Description Framework- Wikipedia, the free 11.SPARQL - Wikipedia, the free encyclopedia. encyclopedia. http://en.wikipedia.org/wiki/SPARQL http://en.wikipedia.org/wiki/Resource_Description_Fra mework 35

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 36

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Managementul hărţilor temporale într-un mediu colaborativ Cosmin Vârlan Univ. Al. I. Cuza, IAŞI Facultatea de Informatică, Str. General Berthelot, nr. 16, Code 700483 — IAŞI, ROMANIA vcosmin@info.uaic.ro cele mai multe sisteme GPS cele mai importante sunt REZUMAT Numărul mare de maşini existente în trafic în acelaşi longitudinea şi latitudinea. moment duce adeseori la aglomeraţii. Aceste sugrumări Direcţia de mers paote fi calculată în funcţie de punctele pot fi soluţionate prin intermediul unei infrastructuri prin care deja s-a trecut. Un rol important au totuşi şi hardware complexă prin intermediul căreia să se poată datele adiţionale: numărul de sateliţi spre exemplu: într-un sincroniza semafoarele existente într-o anumită zonă în oraş spre exemplu numărul steliţilor la care se poate aşa fel încât traficul să fie redirecţionat pe străzi conecta sistemul GPS este inferior numărului sateliţilor pe secundare. care îi poate detecta în afara acestuia; motivul este dat de În acest articol se oferă o idee alternativă în care prin existenţa clădirilor care se interpun deseori între senzor şi intermediul unui mediu colaborativ pot fi construite hărţi sateliţii geostaţionari, semnalul fiind în acest fel temporale ce pot fi utilizate împreună cu sistemele GPS împiedicat să ajungă la GPS. Putem detecta aşadar dacă pentru a indica şoferului drumul cel mai rapid până la suntem într-un oraş sau nu şi putem atenţiona şoferul că destinaţie. depăşeşte viteza legală atunci când o face – se observă că nu sunt utilizate date ce ar putea fi extrase numai dintr-o Cuvinte cheie hartă, această miniaplicaţie foloseşte numai date primite GPS, mediu colaborativ, human computation. de la senzor: numărul sateliţilor, viteza de rulare. Clasificare ACM H5.3. Asynchronous interaction. INTRODUCERE Drumul cel mai rapid este drumul pe care îl ştii. Atâta timp cât nu ai şanse să te pierzi, nu ai motive să te întorci înapoi pentru a urma altă cale. Cu cât un şofer ştie mai multe moduri de a ajunge la destinaţie, îi va fi mai uşor de a selecta drumul mai puţin aglomerat. Un şofer nu poate şti toate drumurile; din acest motiv au fost inventate GPS- urile. GPS-urile indică drumul cel mai scurt ţinând cont în principal de distanţa pe care un vehicul trebuie să o parcurgă până la destinaţie. Deşi un asemenea instrument Figura 1 – GPSP interfaţa clientului pentru PSP cunoaşte – de obicei – toate posibilităţile de a ajunge până Aceste informaţii nu sunt singurele ce ar putea fi folosite la destinaţie, aproape toate GPSurile vor găsi drumul într-un mod neconvenţional: prin intermediul unor date dintre două puncte utilizând drumurile principale, străzile cum ar fi altitudinea, un GPS ar putea estima consumul de importante având avantajul circulării cu viteze superioare. combustibil necesar pentru a ajunge la destinaţie (atunci Deşi în teorie GPS-urile funcţionează foarte bine, în când vehiculul urcă va consuma mai mult decât când practică se pot găsi alternative mai rapide utilizând de merge pe drum drept). obicei drumuri secundare. Aceste drumuri secundare nu GPSP deşi indică corect parametri primiţi de la senzorul sunt cunoscute de şoferi şi GPS-urile deşi “le cunosc” ataşat PSPului, are o problemă majoră: nu are nici un set încearcă să nu îi aventureze pe şoferi prin zone mai puţin de hărţi. Pentru a crea hărţile, aplicaţia va înregistra circulate. fiecare punct preluat de către GPS în vederea realizării GPSP – O SOLUŢIE ASUPRA HĂRŢILOR TEMPORALE unui drum: GPSul recepţionează informaţiile în fiecare GPSP a luat naştere din nevoia personală de a transforma secundă şi şirul de puncte împreună cu datele aferente în o consolă de jocuri PSP într-un GPS, prin ataşarea unui fiecare punct vor fi stocate în fişiere XML sub forma unei senzor capabil să returneze informaţii asupra poziţiei: păduri de noduri: longitudine, latitudine, altitudine, viteza de deplasare, <point><lat>45.378384</lat><long>25.539366< numărul sateliţilor la care dispozitivul este conectat, ora la /long><alt>820.099976</alt><spd>56.300800</ care au fost preluate datele, direcţia de mers. Unele spd><course>347.690002</course><sat>8</sat> informaţii ar putea să pară inutile – de fapt probabil pentru <qual>1</qual></point> 37

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 <point><lat>45.378521</lat><long>25.539322< intersecţia 2 este acelaşi cu costul de la intersecţia 2 la /long><alt>820.200012</alt><spd>56.300800</ intersecţia 1 adică 6533. Distanţele ar putea totuşi varia. spd><course>347.690002</course><sat>8</sat> <qual>1</qual></point> Un cost pe care l-am considerat mai important decât <point><lat>45.378521</lat><long>25.539322< distanţa dintre cele două intersecţii îl constituie timpul de /long><alt>820.200012</alt><spd>55.985958</ parcurgere al drumului între cele două capete. Acest timp spd><course>347.089996</course><sat>8</sat> variază în funcţie de momentul parcurgerii: în timpul zilei, <qual>1</qual></point> o stradă va fi de obicei mai aglomerată decât pe perioada nopţii. Costurile ar putea fi reprezentate şi în funcţie de Datele reprezintă poziţia punctului, altitudinea, viteza maşinii în acel moment, direcţia de mers , numărul de ziua saptămânii. Astfel, strada dintre intersecţia 1 şi 2 ar putea avea drept cost un şir de tipul: sateliţi din raza GPSului respectiv calitatea semnalului. Punctele reprezintă traseul care a fost urmat de către cost=”L:0, 0, 0, 0, 5, 7, 6, 8, 9, 12, 12, 11, 14, 13, 12, 14, 15, 15, 14, 13, 10, 8, 5, 4, 0 # M:0, 0, 0, 0, 6, 6, 7, 8, 10, autoturism şi pe baza lor va trebui să fie construită o hartă validă în format vetorial. Este necesar să avem harta în 12, 11, 12, 13, 13, 13, 12, 16, 14, 14, 13, 10, 8, 5, 4, 0 # format vectorial pentru a putea construi un graf şi a Mi: ..... # J: ....... # ..... “ calcula drumul cel mai rapid dintre două puncte. Unde L, M, Mi, J, V, S, D ar reprezenta ziua săptămânii şi Harta va fi formată dintr-o serie de intersecţii, fiecare valorile ar reprezenta estimarea timpului (să zicem în minute) necesar parcurgerii pentru o anumită oră din zi. dintre ele având un identificator, o poziţie geografică (long, lat), şi o serie de alte intersecţii vecine date prin Locurile în care apare valoarea 0 indică faptul că nu se IDurile lor. În plus se oferă informaţii suplimentare despre poate estima timpul de parcurgere pentru că, probabil, încă nu a trecut nici o maşină pe acolo la acea oră. Estimarea dumul care uneşte cele două intersecţii: numele străzii, IDul străzii (ce va fi utilizat pentru a identifica corect este făcută în funcţie de informaţiile transmise de către utilizatorii ce traversează drumul dar într-un mod strada dintr-un fişier conţinând toate străzile) respectiv un asincron: datele sunt înregistrate şi vor fi uploadate cost asociat. ulterior pe server, nu neapărat în ziua în care s-a parcurs Costul asociat străzii poate fi distanţa dintre cele două drumul. capete ale sale (şi de obicei acesta este costul utilizat de către GPSuri). În exemplul de mai jos este utilizat acest tip Cea de-a doua componentă a harţii o constituie mulţimea efectivă de drumuri. Drumurile vor fi grupate zonal, de cost (distanţa): mulţimea drumurilor dintr-o anumită zonă va fi <intersection id="1"> reprezentată într-un singur fişier în format XML în care <coordinates> drumurile vor avea un unic identificator ce va putea fi <longitude>27.606253</longitude> asociat cu identificattorul drumurilor dintre intersecţii din <latitude>47.137280</latitude> fişierul anterior: </coordinates> <map name="Iasi" length="51"> <neighbours> <strada id="1" length="3441"> <inter id="3" street_name="noname" <point><lat>45.378384</lat><long>25.539366< str_id="1" distance="756" /> /long><alt>820.099976</alt><spd>56.300800</ spd><course>347.690002</course><sat>8</sat> <inter id="2" street_name="noname" <qual>1</qual></point> str_id="2" distance="6533" /> <point><lat>45.378521</lat><long>25.539322< </neighbours> /long><alt>820.200012</alt><spd>56.300800</ </intersection> spd><course>347.690002</course><sat>8</sat> <qual>1</qual></point> <point><lat>45.378521</lat><long>25.539322< <intersection id="2"> /long><alt>820.200012</alt><spd>55.985958</ <coordinates> spd><course>347.089996</course><sat>8</sat> <longitude>27.651114</longitude> <qual>1</qual></point> <latitude>47.094212</latitude> .................... </coordinates> </strada> <neighbours> <strada id="2" length="6533"> <inter id="1" street_name="noname" .................... str_id="2" distance="6533" /> </strada> </neighbours> ............. </intersection> </map> Este evident că dacă există stradă de la intersecţia 1 la 2 atunci trebuie să fie o strada şi de la 2 la 1. În OBŢINEREA UNEI HĂRŢI TEMPORALE reprezentarea pe care o facem nu este neapărat totuşi să se Drumurile vor fi uploadate de către utilizatori sub forma întâmple acest lucru: străzile cu sens unic pot fi unor şiruri de puncte (pădure de XMLuri). Procesul de reprezentate numai de la o intersecţie la cealaltă şi nu şi în obţinere a hărţii este cel important: sens opus. În exemplul dat costul de la intersecţia 1 la 38

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Punctele dintre cele două intersecţii ne interesează de acest cost a fost obţinut de 5 utilizatori care au parcurs fiecare dată când un utilizator trimite aceste informaţii. Cu distanţă dintre cele două intersecţii, dacă un al şaselea cât drumul este format din mai puţine puncte, cu atât şofer va parcurge drumul luni la ora 12 în 10 minute, strada este mai bine definită deoarece utilizatorul nu a costul va scădea la 13.33. făcut depăşiri sau nu a stat în parcări aflate pe strada Formula folosită este: respectivă. De asemenea dacă un drum este format din mai puţine puncte putem să considerăm că s-a mers cu o viteză (cost_cunoscut * nr_utilizatori + cost_curent) / mai mare decât maxima pe care o cunoşteam, putem de nr_utilizatori+1) asemenea să facem o reprezentre mai apropiată de realitate Cum convingem utilizatorul să trimită traseul pe care l-a a străzii – atunci când viteza este mare, nu este pierdut parcurs către situl nostru şi cum vom parsa acest drum timpul cu staţionări. Un număr mai mic de puncte va face sunt două probleme pe care trebuie să le avem în vedere: randarea mai rapidă pe dispozitivul aflat în maşina Convingerea utilizatorului să uploadeze trasee şoferului. Prima problemă poate fi rezolvată prin creşterea Partea negativă care poate fi văzută atunci când drumul termenului de viaţă a aplicaţiei: utilizatorii vor putea folosi este format din mai puţine puncte este aceea că şoferul a în continuare GPSP numai dacă vor transmite periodic “tăiat curbele” şi deşi drumul este format din mai puţine traseul pe care l-au parcurs. Rezolvarea aceasta duce la puncte, nu reflectă realitatea. Acesta este un detaliu apariţia altor două probleme: cum împiedicăm utilizatorul nesemnificativ ce poate fi corectat realizând o medie între să nu creeze artificial date şi să le transmită pentru a-şi punctele de la diferiţi utilizatori ce au străbătut drumul. mări perioada de utilizare a aplicaţiei fără a transmite Lista punctelor-intersecţii este foarte importantă pentru datele reale şi ce se întâmplă atunci când utilizatorul nu a calcularea traseului cel mai rapid de către dispozitivul ce parcurs nici o distanţă în perioada în care i s-a permis să joacă rol de GPS (fie el PSP, pocketPC sau alt dispozitiv utilizeze aplicaţia. mobil). Acest fişier conţine toate informaţiile necesare Pentru a impiedca trişatul putem utiliza anumite informaţii pentru a realiza un graf temporal de reprezentare a hărţii: specifice hardware-ului: de exemplu în cazul PSPurilor Ce se înţelege printrun graf temporal? putem utiliza adresa MAC a plăcii de reţea WiFi pe care Fie cazul în care un şofer doreşte să ajungă din punctul A acesta o posedă şi pe baza acestei adrese şi a unui cuvânt în punctul B. Pentru a face acest lucru poate să urmeze fie cheie ales de programator să fie criptate toate datele ce vor traseul A-C-B fie traseul A-D-B. Momentul plecării din A fi scrise în fişiere (pădurea de XMLuri despre care este t0. Pentru a străbate A-C-B de la momentul t0 se va discutam la început). Datele vor fi decriptate de către aduna timpul necesar străbaterii segmentului A-C cu serverul pe care s-a uploadat informaţia (în momentul în timpul necesar străbaterii segmentului C-B dar pornind de care îşi fac cont vor fi nevoiţi să completeze un câmp la timpul t1 – cel al ajungerii în punctul C. Vom nota cu reprezentând adresa MAC a PSPului) şi vor putea fi perechea (A-C, t0) timpul necesar străbaterii segmentului parsate fără probleme. A-C atunci când din A se pleacă la momentul t0 spre C. În cazul în care utilizatorul nu a străbătut nici o distanţă în Considerăm (A-C, t0) = n. Atunci pentru a calcula timpul perioada de graţie, va fi invitat să adnoteze hărţile necesar ajungerii la punctul B trecând prin C vom scrie existente deja pe server: adăugarea de nume străzilor, formula: identificarea corectă a intersecţiilor sau adăugarea (A-B, t0) = (A-C,t0) + (C-B,t0+n) = punctelor de interes pe o hartă poate duce la câştigarea de puncte-bonus: (A-B, t0) = (A-C,t0) + (C-B , t0 + (A-C,t0) ) Numele unei străzi va fi înregistrată de la primul utilizator Adică timpul necesar străbaterii A-C pornind de la t0 care îl va introduce dar utilizarea efectivă a acelui nume adunat cu timpul necesar străbaterii C-B pronind de la (afişarea numelui spre exemplu în aplicaţia GPSP sau pe momentul ajungerii în C. harta WEB) va fi făcută numai după ce mai mulţi Similar destinaţia poate fi atinsă şi prin punctul D: utilizatori au fost de acord că într-adevăr acea stradă se (A-B, t0) = (A-D,t0) + (D-B , t0 + (A-D,t0) ) numeşte în acel fel. Drumul pe care şoferul va dori să-l parcurgă va fi minimul În mod aseămător putem trata şi punctele de interes: doar dintre cele două de mai sus. după ce mai mulţi utilizatori au introdus aceeaşi poziţie pentru un spital putem trage concluzia că într-adevăr acolo Datele ce pot fi extrase din fişierul ce conţine definiţiile se află spitalul. Chiar dacă utilizatorul va introduce poziţia intersecţiilor sunt: felul în care va fi construit graful (deşi aproximativă, prin realizarea unei medii se poate găsi o acesta va fi un graf zonal), timpii necesari parcurgerii la zonă ce reprezintă spitalul. orice oră din fiecare zi a săptămânii a unui drum şi pe baza acestor informaţii se poate afla drumul cel mai rapid. Extragerea unui drum din şirul de puncte transmis Partea cea mai importantă a acestui fişier este modul de Nevoia de adnotare a intersecţiilor a apărut deoarece asociere a costurilor pentru diversele străzi ale unei punctele sunt destul de dezordonate pentru a face acest reginui. lucru automat. Deşi teoretic o intersecţie se află acolo unde se intersectează două drumuri, numărul de drumuri Costul fiecărui drum este obţinut ca medie a costurilor din aceeaşi zonă poate fi unul destul de mare – ca să nu obiţinute de fiecare utilizator ce traversează drumul într-un mai vorbim de cazul în care doi şoferi merg pe aceeaşi anumit moment. Aşadar, în cazul în care costul străbaterii stradă: este imposibil ca să aibă vectori de direcţie ce nu se drumului în ziua de luni la ora 12 este de 14 minute şi intersectează. 39

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 O abordare care a avut mai mult succes este cea de Se va realiza un top al punctelor ce va putea fi vizualizat, verificare a punctelor în care se poate ajunge plecând în acest fel determinând-ul de asemenea să încerce să dintr-un anumit punct: se iau pe rând punctele dintr-o obţină mai multe puncte (deci să facă mai multe adnotări). anumită zonă (selectată destul de mică pentru a putea Traseele uploadate de către utilizator vor fi păstrate mereu reprezenta o intersecţie) şi mergându-se pe toate drumurile în folderul personal pentru a putea verifica dacă nu cumva ce trec prin acea zonă dacă se poate ajunge în trei zone acelaşi fişier este transmis de două ori. distincte înseamnă că acel punct reprezintă o intersecţie. Deşi această metodă a dat rezultate mai bune decât cea cu După transmiterea unui traseu, acesta rămâne într-o coadă intersectarea drumurilor, există intersecţii care nu sunt de aşteptare de unde va fi preluat de către un utilizator marcate precum şi zone marcate ce nu rerezintă intersecţii: dornic să marcheze intersecţii, utilizator care obligatoriu dintr-un punct apropiat unei intersecţii se poate ajuge de trebuie să fie din zona în care se află traseul (se presupune asemenea în mai multe puncte utilizând drumurile ce trec că un utilizator dintr-o anumită zonă va şti mai bine ce chiar prin intersecţie: intersecţii se află în zona sa). Zona în care se află utilizatorul poate fi determinată din locaţiile din care a transmis cele mai multe porţiuni de hartă. Atunci când utilizatorul doreşte să adnoteze intersecţii, drumurile ce nu au fost încă parsate vor fi afişate cu o altă culoare, utilizatorul putând adăuga intersecţii pe aceste drumuri sau introduce numele anumitor străzi. Pe partea de client, interfaţa Web a fost realizata în FLEX utilizând limbajul Action Script 3: Figura 2 – Marcarea autmoată Dacă încercăm să realizăm media poziţiilor punctelor din imaginea de mai sus, probabil s-ar obţine corect poziţia intersecţiei – nu acelaşi lucru l-am putea spune în cazul unei bifurcaţii de drumuri (intersecţia e formată din trei străzi) După găsirea intersecţiilor, se pleacă din fiecare intersecţie Figura 3 – Interfaţa WEB a managerului de hărţi în parte şi mergându-se pe rând pe fiecare din drumurile ce trec prin acea intersecţie se observă când se ajunge în altă intersecţie. Şirul de puncte dintre intersecţii va fi CONCLUZII salvat ca un drum: sunt tăiate segmente din fişierul ce Deşi se doreşte ca aplicaţiile de control al traficului să fie conţine şirurile de puncte respectiv va fi creat fişierul cu orientate direct asupra şoselelor şi realităţii, există o parte intersecţiile (prin aceeaşi parsare). ce poate fi realizată de către şoferi şi prin colaborarea Harta grafică va fi formată din drumurile care au cele mai acestora putem să echilibrăm traficul dintr-o anumită puţine puncte dar în acelaşi timp fiecarui drum îi va fi zonă. ataşata valoarea semantică reprezentând timpii de MULŢUMIRI parcurgere şi în momentul în care un nou utilizator va Doresc să mulţumesc studentului Radu Mereuţă pentru trimite un nou traseu, nu contează dacă informaţia ajutorul acordat în dezvoltarea aplicţiei GPSP. Aplicaţia recepţionată va da naştere unor noi drumuri sau nu, GPSP precum şi modulul Web dunt disponibile la adresa important este şi că prin intermediul acestei informaţii web: vum reface timpii pe care deja îi cunoaştem. http://www.infoiasi.ro/~gpsp APLICAŢIA WEB Pe partea de sever, s-a folosit limbajul PHP şi ca baze de date MySQL. Se permite înregistrarea unui utilizator, REFERINŢE logarea acestuia şi odată logat va putea fie să uploadeze 1. Inteligenţă în transporturi. hărţi câştigând astfel un număr de puncte direct Doina Banciu, Rodica Hrin, George Mihai, Lucian proporţional cu numărul de puncte obţinut din traseele ce Anghel, Adrian David au fost transmise. Obţinerea punctelor în urma adnotării 2. Noi viziuni asupra sistemelor inteligente de transport hărţiilor existente este de asemenea o facilitate oferită utilizatorului. Rodica Hrin, Lucian Anghel, Mihaela Tomescu, Daniel Savu, Iulian Neacşu 40

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 O îmbunătăţire a performanţelor algoritmului KNN în sistemele de recomandare pe web Costin-Gabriel Chiru Ştefan Trăuşan-Matu Traian Rebedea Universitatea „Politehnica” Universitatea „Politehnica” Universitatea „Politehnica” Bucuresti Bucuresti Bucuresti Splaiul Independenţei nr. Splaiul Independenţei nr. Splaiul Independenţei nr. 313 – Bucureşti, România 313 – Bucureşti, România 313 – Bucureşti, România chirucos@gmail.com trausan@gmail.com trebedea@gmail.com social al utilizatorului (abordare de tipul filtrării REZUMAT Lucrarea de faţă prezintă o abordare ce poate conduce la colaborative) sau caracteristici ce ţin de natura itemilor îmbunătăţirea rezultatelor întoarse de sistemele de (abordare bazată pe conţinut) [2]. recomandare bazate pe o implementare de tipul filtrării Majoritatea abordărilor de tipul filtrării colaborative colaborative. Recomandările oferite de acest tip de sisteme folosesc metode de tipul „cei mai apropiaţi K vecini” sunt generate pe baza preferinţelor utilizatorilor care au (engl. „K Nearest Neighbors” - KNN). Aceasta este o comportamente asemănătoare cu cel al utilizatorului metodă de învăţare automată din exemple pentru curent. Pentru identificarea acestor utilizatori se utilizează aproximarea funcţiilor cu valori reale sau discrete. Acest foarte frecvent o metodă de clasificare automată bazată pe tip de învăţare stochează instanţele furnizate ca exemple algoritmul „cei mai apropiaţi K vecini”. Scopul acestei pentru antrenarea sistemului şi amână învăţarea efectivă lucrări este să trateze o modalitate de a prezenta şi corecta până când este primit un exemplu de test. Învăţarea are loc unele probleme ale acestui algoritm, prin aplicarea unei de fiecare dată când se primeşte un nou test. Procesul interpolări asupra claselor întoarse de către varianta constă din extragerea din memorie a instanţelor similare şi standard a algoritmului de clasificare, astfel încât să se clasificarea exemplului de test pe baza acestora [6]. îmbunătăţească acurateţea metodei şi, implicit, a În următoarele două secţiuni vom face o scurtă descriere a rezultatelor fumizate de sistemele de recomandare. sistemelor de recomandare şi a algoritmului clasic de Cuvinte cheie KNN. Următoarele secţiuni descriu îmbunătăţirile aduse Sisteme de recomandare, KNN, clasificare. algoritmului clasic şi datele cu care s-a lucrat. Lucrarea se încheie cu prezentarea rezultatelor obţinute şi cu Clasificare ACM concluziile derivate din aceste rezultate. Interfeţe inteligente om-calculator, agenţi inteligenţi SISTEME DE RECOMANDARE INTRODUCERE Sistemele de recomandare încearcă să ajute utilizatorii să Sistemele de recomandare încearcă să furnizeze identifice rapid care sunt produsele şi serviciile interesante utilizatorilor propuneri de itemi (pagini web, ştiri, cărţi, dintr-o gamă de oferte extrem de variată. Numărul şi filme, muzică, poze, CD-uri etc.) care pot fi interesanţi complexitatea acestora fac practic imposibilă incercarea pentru aceştia, plecând de la filtrarea informaţiilor pe baza utilizatorilor de a le trece în revistă cu scopul de a lua o preferinţele altor persoane, cu un profil similar. De aceea, decizie în privinţa lor. Sistemele de recomandare sunt aceste sisteme reprezintă o alternativă foarte bună pentru folosite de către foarte multe magazine on-line, putând să algoritmii de căutare, deoarece ajută utilizatorii să ofere recomandări despre aproape orice: începând de la descopere itemi pe care nu i-ar putea descoperi singuri lucruri simple, ca pagini web, ştiri, cărţi, filme, muzică, datorită multitudinii de opţiuni din care pot alege [3]. poze, CD-uri, şi până la itemi complecşi de genul Dintr-o altă perspectivă, putem spune că se schimbă serviciilor financiare sau serviciilor de e-government. direcţia interacţiunii om-calculator. În loc ca utilizatorul să Recomandările pot fi generate prin două metode: prin ceară explicit un item, sistemele de recomandare îi propun purtarea de dialoguri cu utilizatorii on-line de pe sit sau acestuia un item care a fost preferat de persoane cu prin analiza informaţiilor existente cu privire la itemii caracteristici asemănătoare. De exemplu, unul dintre cele cumpăraţi de un individ sau de către o comunitate de mai cunoscute astfel de sisteme este cel de la amazon.com, utilizatori. Datorită faptului că metoda dialogului s-a care, plecând de la caracteristicile pe care le deduce din demonstrat a fi inadecvată, s-a trecut la construcţia de cărţile cumpărate sau chiar doar examinate de un utilizator sisteme utilizând metoda analizei. Primul sistem de pe situl web, recomandă automat cărţi cumpărate de recomandare bazat pe această metodă a fost construit la persoane care au avut interese similare. mijlocul anilor 90 [2]. De atunci, interesul pentru astfel de Sistemele de recomandare compară profilul utilizatorului sisteme a crescut extrem de mult datorită cererii mari de cu anumite caracteristici de referinţă, pe baza acestei tehnologii personalizate de către aplicaţiile de succes din comparaţii calculând o listă de itemi ce pot fi interesanţi domeniul comerţului electronic (ex. amazon.com). pentru utilizator. Caracteristicile de referinţă pot fi de două Una din cele mai des utilizate metode folosite în sistemele feluri: caracteristici ce ţin de contextul comportamentului de recomandare este filtrarea colaborativă [4, 5], care 41

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 adoptă, în general, o metodă de KNN aplicată unei matrice aceea a distanţei medii dintre instanţa de test şi instanţele de evaluări. În filtrarea colaborativă, opiniile prietenilor şi din setul de antrenament. Se pune întrebarea dacă se pot rapoartele ce compară diferiţi itemi reprezintă principalele obţine rezultate mai bune în cazul în care se foloseşte elemente care influenţează decizia utilizatorilor de a distanţa ca modalitate de ponderare a rezultatelor obţinute. cumpăra unul din acei itemi [2]. Alte metode utilizate Pentru a elimina problemele identificate la algoritmul frecvent în sistemele de recomandare sunt metodele bazate KNN, s-a construit un sistem care să poată aborda fiecare pe conţinut (pe ceea ce a cumpărat respectivul utilizator în dintre probleme în parte. trecut) şi respectiv cele bazate pe cunoştinţe (pentru cumpărături complexe care necesită atât informaţii Acest sistem ia toate valorile lui „k” începând de la suplimentare despre context cât şi modalităţi de valoarea 1 şi până la o limită maximă şi calculează care interacţiune cu sistemul) [2]. este clasificarea instanţei de test pentru fiecare valoare a lui „k” în intervalul specificat şi pentru datele de antrenare ALGORITMUL KNN date. Această limită poate fi impusă de utilizator sau poate KNN este cea mai simplă metodă de clasificare bazată pe fi aleasă astfel încât să fie egală cu numărul total de instanţe. Algoritmul presupune că toate exemplele sunt instanţe de antrenare furnizate sistemului. În continuare, plasate într-un spaţiu n-dimensional. Fiecare instanţă de există două variante de utilizare a rezultatelor întoarse de test este clasificată în funcţie de cele mai apropiate k aplicările algoritmului cu diferite valori ale lui „k”: exemple din memorie, fără a încerca să se determine funcţia de distribuţie pe baza căreia instanţele sunt plasate • prima variantă, în care nu se foloseşte nici o în spaţiul n-dimensional [6]. pondere pentru valorile întoarse (toate aplicările au pondere egală) Pentru a găsi şi extrage din memorie aceste exemple, este nevoie de o metodă de a compara cât de similare sunt două • a doua variantă, în care valorile întoarse de instanţe. În cazul în care se lucrează cu valori reale, se pot algoritmul KNN sunt ponderate cu valorile aplica metrici de genul distanţei Euclidiene, distanţei folosite pentru „k”. normate sau funcţiei cosinus între instanţe. Pentru Aceste posibilităţi au fost luate în calcul pentru a putea situaţiile în care valorile sunt discrete, se calculează adresa problema ponderării, adică pentru a vedea dacă numărul caracteristicilor distincte între cele două instanţe. rezultatele obţinute trebuiesc (sau nu) ponderate în vreun În lucrarea curentă, ne vom concentra doar asupra ultimei fel în funcţie de valoarea lui „k”. variante, cazul valorilor reale fiind similar, unica diferenţă În afara acestor două variante, se mai dă posibilitatea fiind modul de calcul al similarităţii dintre două instanţe. utilizatorului de a alege dacă doreşte sau nu să folosească După definirea unei metrici pentru determinarea distanţa medie dintre instanţa de test şi cele de antrenare similarităţii dintre două instanţe, următorul pas este să se considerate în aplicarea respectivă a algoritmului KNN, calculeze distanţa dintre exemplul de test şi toate pentru a pondera în plus rezultatele obţinute. exemplele de învăţare aflate în memorie. În ultimul pas se determină pentru fiecare instanţă de test care sunt cele mai Alegerea lui „k” apropiate k instanţe din setul din memorie şi pe baza Aşa cum s-a specificat în secţiunile anterioare, alegerea acestor instanţe similare se decide care este cea mai valorii lui „k” pentru care se va aplica algoritmul KNN probabilă clasificare a acesteia. Acest lucru se realizează ridică numeroase probleme. prin votarea între cele mai similare k instanţe. Valorile mici ale lui „k” permit identificarea mai eficientă Din modul de calcul al clasificării instanţelor de test se a structurilor de dimensiuni mici din spaţiul problemei, dar observă faptul că algoritmul KNN utilizează o aproximare pot conduce la crearea unui model prea complex (engl. diferită pentru fiecare instanţă de test în parte. Acest lucru „overfitting”). În plus, dacă se consideră valori mici oferă un mare avantaj în cazul în care funcţia de distribuţie pentru „k”, atunci rezultatele sunt influenţate in mod este foarte complexă, dar poate fi descrisă printr-o colecţie sensibil de datele incorecte (engl. „noisy data”). de aproximări locale mai puţin complicate. Dacă se aleg valori mari pentru „k”, se evită problema ÎMBUNĂTĂŢIREA ALGORITMULUI CLASIC DE KNN zgomotelor din datele de antrenare şi, de asemenea, se pot Algoritmul KNN este o metodă inductivă de inferenţă estima mai bine probabilităţile în cazul în care se lucrează foarte eficientă pentru multe probleme practice. Acest cu valori discrete. algoritm este rezistent la zgomotul ce poate să apară în În schimb, pe lângă avantajele oferite de o astfel de datele de antrenament şi este foarte eficient în cazul în alegere apar şi 2 dezavantaje majore. O primă problemă care i se furnizează un set de date de antrenament suficient este că nu se pot aplica valori mari pentru „k” în cazul în de mare. În ciuda rezultatelor bune obţinute folosind care se lucrează cu seturi mici de date de antrenare. Cel KNN, acest algoritm are totuşi câteva probleme, pe care de-al doilea dezavantaj este că nu se cunoaşte cât de mult ne propunem să le corectăm prin îmbunătăţirile propuse. se poate mări valoarea lui „k” fără a scădea performanţele Una din cele mai mari probleme ale algoritmului KNN – mărirea valorii lui „k” înseamnă de fapt simplificarea este faptul că nu oferă informaţii despre ce valoare ar modelului din spaţiul problemei şi dacă acest model se trebui să fie aleasă pentru „k” astfel încât să se obţină cele simplifică prea mult, este posibil să nu mai obţinem o mai bune rezultate. O altă problemă a algoritmului KNN soluţie corectă. este aceea a ponderii pe care o au instanţele în calculul Cercetătorii din domeniu au arătat că nu există o valoare rezultatului final. Se pune problema dacă toate instanţele general valabilă pentru „k” astfel încât obţinerea din setul de antrenare trebuie sa aibă aceeaşi pondere. rezultatelor optime să fie garantată şi că această valoare Ultima problemă considerată în lucrarea de faţă a fost 42

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 depinde de fiecare problemă în parte. De asemenea, aceştia au ajuns la concluzia că valoarea lui „k” trebuie aleasă din intervalul 1 – 30 . Abordarea noastră încearcă să elimine aceste probleme prin evitarea alegerii între diferite valori ale lui „k”, algoritmul KNN rulându-se cu toate valorile posibile mai Figura 1 Exemplu 3NN mici decât o valoare limită. Cu alte cuvinte, în loc să se În ambele figuri instanţa de test (reprezentată printr-un aplice algoritmul KNN pentru o singură valoare a lui „k”, pătrat) va fi clasificată ca fiind pozitivă, dar încrederea cu acesta se aplică de mai multe ori având valori diferite care se face aceasta clasificare nu este aceeaşi pentru cele pentru „k”. În acest fel, se încearcă eliminarea două figuri. Dacă se calculează distantă medie în ambele problemelor apărute din alegerea unei valori prea mici sau cazuri, şi se ponderează clasificarea returnată de prea mari pentru „k”. algoritmul 3NN cu această distanţă se observă că avem Ponderarea mai multă încredere în primul caz decât în al doilea. Problema ponderării constă în a determina dacă datele de Datorită acestei situaţii, s-a realizat un test care să testeze antrenament trebuie să aibă ponderi diferite în rezultatele influenta distanţei în clasificarea instanţei de test. Astfel, furnizate. Aceasta presupune să se dea o importanţă mai pentru fiecare „k” în parte, s-a calculat valoarea medie a mare (tradusă printr-o pondere mai mare) instanţelor care distanţei între instanţa de test şi instanţele de antrenament sunt mai aproape de instanţa de test şi o importanţă mai considerate. mică (tradusă printr-o pondere mai mică) instanţelor care DATELE sunt departe de aceasta. Pentru efectuarea testelor s-au folosit cinci seturi diferite Datorită îmbunătăţirilor prezentate anterior, această de date, dintre care trei (Connect-4, Clasificarea problema se rezolva de la sine. Abordarea noastră rezolvă ciupercilor şi X şi 0) au fost preluate din baza de date a în mod implicit această problemă prin considerarea UCI Machine Learning Repository [1]. Al patrulea set de multiplă a instanţelor ce sunt mai aproape de instanţa de date a fost preluat de pe situl Universităţii din Antwerp de test. Cu cât o instanţă este mai aproape de instanţa de test, pe pagina cursului de tehnologia limbajului („Language cu atât valoarea acesteia va fi luată în considerare în mai Technology” [7]). Ultimul set de date a fost preluat de pe multe aplicări ale algoritmului KNN având valori diferite situl Universităţii din Texas la Dallas de pe pagina ale lui „k”. În acest fel, instanţele aflate în apropierea cursului de învăţare automată (engl. „Machine Learning”) instanţei de test capătă ponderi mai mari ca celelalte în [8]. În continuare vom prezenta fiecare din aceste seturi de final, când se decide care va fi valoarea instanţei de test. date: Chiar dacă această problemă este rezolvată implicit, o altă Jocul Connect-4 problemă apare: valorile întoarse de aplicările diferite ale Acest set de date conţine toate poziţiile legale din jocul algoritmul KNN trebuiesc ponderate în raport cu numărul connect-4 pe o tabla de 6 x 7 pătrăţele, în care nici unul de vecini consideraţi sau nu? Ceea ce încercăm să dintre jucători nu a câştigat încă şi în care următoarea exprimăm prin această întrebare este posibilitatea ca mutare nu este forţată [9]. Setul de date conţine 67.557 valorile întoarse de aplicările algoritmului KNN pentru instanţe, fiecare având câte 42 atribute, corespunzătoare diferite valori ale lui „k” să aibă importanţă diferită în celor 42 de pătrăţele disponibile în joc. Aceste atribute pot votarea finală. Din această cauză, sistemul permite cele să ia una din valorile X, 0 sau B ele semnificând că două variante: valorile întoarse nu sunt ponderate în nici jucătorul X respectiv 0 au ocupat poziţia respectivă sau că un fel sau ele sunt ponderate cu valorile folosite pentru nici unul din cei doi nu a ocupat pătrăţelul şi acesta este „k”. Dând aceasta posibilitate, am încercat sa vedem dacă gol (engl. blank). Exemplele nu conţin valori lipsă şi sunt clasificările obţinute folosind valori mici ale lui „k” ar clasificate din perspectiva jucătorului X, şi anume: trebui să aibă mai mare importanţă (deci şi ponderi mai victorie (engl. win), înfrângere (engl. loss) sau egalitate mari) în raport cu cele obţinute utilizând valori mai mari (engl. draw). Din acest set, pentru experimente s-au folosit pentru „k”. doar 300 de instanţe, împărţite în 200 instanţe pentru Distanţa antrenare şi 100 pentru test. O ultima problemă este aceea a identificării în ce măsură Clasificarea ciupercilor considerarea distanţei în ponderarea rezultatelor este utilă. Acest set de date conţine o descriere a unor exemple de Ideea care a generat posibilitatea considerării acesteia ca ciuperci făcând parte din 23 de specii din familiile factor de ponderare a fost că în cazul în care se obţine o Agaricus şi Lepiota [10]. Fiecare exemplu este clasificat valoare mai mică a distanţei medii între instanţa de test şi ca fiind o ciupercă otrăvitoare, bună de mâncat sau cele de antrenament avem de-a face cu o structură mai suspectă. Setul de date are 8.124 instanţe, fiecare având compactă decât în cazul în care această valoare este mare, câte 22 de atribute. Aceste atribute au ca valori şi de aceea structura ar putea fi mai aproape de realitate. clasificările obţinute pe baza criteriului ce defineşte Această idee este mai uşor de înţeles urmărind exemplul atributul. Setul conţine 2.480 de valori lipsă în coloanele următor în care valoarea lui „k” este 3 şi în care avem atributelor şi 124 în coloana clasei specificând faptul că două posibilităţi pentru instanţele de test: ciupercile respective nu au putut fi clasificate exact. Din acest set, s-au reţinut pentru teste numai instanţele ce au valori în coloana rezultatelor (8.000 exemple), acestea 43

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 fiind împărţite în 7.000 instanţe de antrenare şi 1.000 Setul 5 instanţe de test. Acest set de date a fost creat în scopuri didactice şi descrie o clasificare binară bazată pe şase atribute care sunt şi ele Jocul X şi 0 tot binare [8]. Setul de date conţine 800 de instanţe de Acest set de date codifică toate configuraţiile posibile ale antrenare şi 203 instanţe de test. unei table de joc de 3 x 3 pătrăţele pentru jocul „X şi 0” în care se presupune că jucătorul X este primul care joacă PREZENTAREA REZULTATELOR [11]. Setul conţine 958 de instanţe, fiecare având câte 9 Pentru a evalua îmbunătăţirile propuse, s-au construit două atribute corespunzătoare celor 9 pătrăţele de pe tabla de sisteme: unul care calculează clasa unei instanţe de test joc. La fel ca la jocul connect-4 prezentat anterior, şi aici folosind algoritmul clasic de KNN şi altul care foloseşte atributele pot avea valoare X, 0 sau B având aceeaşi îmbunătăţirile algoritmului KNN propuse în secţiunile semnificaţie ca mai sus. Exemplele nu conţin valori lipsă anterioare. Cele două sisteme au fost aplicate în paralel iar clasificarea folosită este binară, reprezentând asupra fiecăruia din cele 5 seturi de date prezentate capacitatea jucătorului x de a obţine victoria: pozitiv anterior. (victorie) sau negativ (înfrângere sau egalitate). Din acest Pentru varianta îmbunătăţită de KNN s-au considerat mai set se folosesc doar 250 de instanţe, grupate în setul de multe funcţii de ponderare posibile – sin(x), exp(-x), antrenament (200 instanţe) şi setul de test (50 instanţe). sum(x) – pentru a vedea care este cea mai bună alegere. Formarea diminutivelor în limba olandeză De asemenea au fost considerate combinaţii ale lui „k” cu Acest set de date descrie modul de formare a distanţa medie a exemplelor de antrenament faţă de diminutivelor în limba olandeză [12]. Setul de date conţine instanţa de test. 3.949 de instanţe, fiecare având câte 12 atribute. S-a observat că dintre toate aceste funcţii, cele mai bune Atributele au ca valori clasificările diminutivelor realizate rezultate au fost obţinute în cazul în care se foloseşte pe diferite criterii, iar clasificarea instanţelor se poate face votarea între clasele returnate de aplicările algoritmului în cinci clase distincte. Setul de date este complet KNN pentru diferite valori ale lui „k”, fără a considera specificat (nu are valori lipsă) şi a fost împărţit într-o parte nici un fel de funcţie de ponderare între termenii implicaţi de antrenare de 2.999 de instanţe şi o parte de test de 950 în votare. de instanţe. Setul de date 1 - Variaţia lui k pentru toate seturile de date Interpolare 100 Setul de date 1 - Sumă Setul de date 1 - Rezultate de referinţă 90 Setul de date 2 - Interpolare Setul de date 2 - 80 Sumă Setul de date 2 - Rezultate de referinţă 70 Setul de date 3 - Interpolare Acurateţea Setul de date 3 - Sumă 60 Setul de date 3 - Rezultate de referinţă Setul de date 4 - 50 Interpolare Setul de date 4 - Sumă 40 Setul de date 4 - Rezultate de referinţă Setul de date 5 - 30 Interpolare Setul de date 5 - Sumă 20 Setul de date 5 - k 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 75 Rezultate de referinţă Figura 2 Variaţia lui „k” pentru toate seturile de date 44

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 V ariaţia lui k pe ntru s e tul de date nr. 1 70 60 Acurateţea 50 Interpolare Sumă 40 Rezultate de ref erinţă 30 20 k 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 75 Figura 3 Variaţia lui „k” pentru setul de date numărul 1 V ariaţia lui k pe ntru s e tul de date nr. 2 100 90 Interpolare Acurateţea 80 Sumă Rezultate de 70 ref erinţă 60 50 k 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 75 Figura 4 Variaţia lui „k” pentru setul de date numărul 2 V ariaţia lui k pe ntru s e tul de date nr. 3 100 Interpolare 90 Sumă Rezultate de 80 ref erinţă Acurateţea 70 60 50 40 k 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 75 Figura 5 Variaţia lui „k” pentru setul de date numărul 3 45

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 V ariaţia lui k pe ntru s e tul de date nr. 4 100 90 80 Interpolare Acurateţea 70 Sumă 60 Rezultate de ref erinţă 50 40 k 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 75 Figura 6 Variaţia lui „k” pentru setul de date numărul 4 V ariaţia lui k pe ntru s e tul de date nr. 5 100 Interpolare Sumă 90 Rezultate de ref erinţă Acurateţea 80 70 60 k 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 75 Figura 7 Variaţia lui „k” pentru setul de date numărul 5 Funcţia considerată pentru interpolare în graficele reprezentat în grafic doar rezultatele obţinute pe setul de prezentate mai sus a fost sin (1/(K*Avg(D))). În graficul date numărul 1 (Jocul Connect-4), pentru celelalte seturi de mai jos prezentăm alte funcţii de ponderare încercate. de date curbele fiind similare. Pentru testarea diferitelor funcţii de interpolare, am 46

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Variaţia lui funcţiei de interpolare pentru setul de date nr. 1 sin(1/k*dist) Setul de date 1 - 60 Sumă Setul de date 1 - Rezultate de referinţă 50 Setul de date 1 - Sumă ponderată exp(-1/k*dist) 40 Acurateţea exp(k*dist) 30 1/k*dist 1/k 20 exp(-k*dist) 10 exp(-1/dist) k 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 75 Figura 8 Variaţia funcţiilor de interpolare pentru setul de date numărul 1 CONCLUZII Cea mai slabă acurateţe a fost obţinută de funcţia În urma cu 100 de ani, Henry Ford a revoluţionat industria exp(k*dist) deoarece aceasta este o funcţie construită manufacturieră prin introducerea producţiei de masă greşit din punct de vedere conceptual, dar care a fost (fabricarea în serie a mai multor produse identice). În intenţionat folosită pentru a se vedea rezultatele obţinute. prezent, producţia de masă a devenit un model învechit, Testele referitoarea la ponderare au demonstrat că această companiile trebuind să ofere produse şi servicii care să abordare nu este foarte utilă, deoarece în acest fel se corespundă nevoilor cumpărătorilor [2]. În acest context, diminuează mult prea mult importanţa instanţelor mai dezvoltarea de tehnologii avansate de recomandare ce pot puţin similare cu cea de test. Importanţa acestora este deja fi aplicate unor produse şi servicii configurabile astfel micşorată prin considerarea lor de mai puţine ori decât încât nevoile utilizatorilor să fie satisfăcute cât mai bine şi cele apropiate de instanţa de test, aşa că o nouă ponderare mai uşor reprezintă un nou pas înainte. Unul dintre cei mai nu mai este necesară. utilizaţi algoritmi în construcţia de sisteme de recomandare este algoritmul KNN şi orice îmbunătăţire ce Testele efectuate pentru a identifica necesitatea se poate aduce acestui algoritm poate atrage după sine o considerării ca valoare de ponderare a distanţei medii între îmbunătăţire a recomandărilor generate de sistemele care instanţa de test şi cele de antrenare au arătat că situaţia se bazează pe el. În cele ce urmează vom prezenta descrisă în exemplul din Figura 1 este un caz particular şi concluziile autorilor relativ la experimentele efectuate cu că în majoritatea cazurilor, considerarea acesteia are ca scopul de a îmbunătăţi performantele algoritmului KNN. efect micşorarea acurateţei. De aceea, considerăm că este mai bine să se evite această modalitate de ponderare. Graficele prezentate în secţiunea anterioară permit realizarea unei clasificări a metodelor descrise din punctul Din rezultatele obţinute se pot trage câteva concluzii de vedere al acurateţei. Astfel, cea mai mare acurateţe se importante: obţine fie folosind algoritmul clasic de KNN, fie suma rezultatele obţinute folosind metoda votării între clasele clasificărilor rezultate din aplicarea algoritmului KNN returnate de aplicările algoritmului KNN pentru diferite pentru diferite valori ale lui „k”. Pe următorul nivel de valori ale lui „k”au fost mai bune decât cele returnate de acurateţe s-a situat o variantă de ponderare în funcţie de algoritmul clasic de KNN pentru valori mari ale lui „k”; valoarea lui „k” a sumei clasificărilor rezultate din cea mai bună soluţie este să nu se folosească ponderări ale aplicarea algoritmului KNN pentru diferite valori ale lui rezultatelor claselor întoarse de către algoritmul KNN, „k”. deoarece fiecare astfel de funcţie de ponderare introduce Valori mai mici ale acurateţei au fost obţinute în efecte negative; momentul în care s-a încercat combinarea a două mărimi în cazul în care se combină mai multe funcţii de ponderare de ponderare (valoarea lui „k” şi distanţa medie faţă de se observa o scădere mai mare a acurateţei comparativ cu instanţa de test). Acest comportament este explicat de situaţiile în care acestea se folosesc individual; faptul că în momentul în care cele două mărimi sunt combinate, se combină şi efectele pe care acestea le au ponderarea claselor întoarse de aplicările algoritmului asupra rezultatelor. KNN (cu diferite valori ale lui „k”) folosind ca măsură de 47

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 ponderare valoarea lui „k” este mai puţin dăunătoare 3. Herlocker, J. L., Konstan, J. A., Terveen, L. G., and pentru acurateţe decât ponderarea folosind distanţa medie Riedl, J. T. Evaluating collaborative filtering a exemplelor de antrenament faţă de instanţa de test; recommender systems. In: ACM Trans. Information atunci când valoarea lui „k” devine prea mare, se încearcă Systems, vol. 22, no. 1, pp. 5-53 (2004) construcţia unui sistem mult prea simplu ce nu mai 4. T. Hofmann. Latent Semantic Models for corespunde realităţii. Collaborative Filtering. ACM Trans. Information Systems, vol. 22, no. 1, 2004, pp. 89–115. MULŢUMIRI Mulţumim UC Irvine Machine Learning Repository 5. J. Konstan et al. GroupLens: Applying Collaborative pentru punerea la dispoziţie a seturilor de date folosite la Filtering to Usenet News. Comm.ACM, vol. 40, no. testarea variantei de îmbunătăţire a algoritmului KNN 3, 1997, pp. 77–87. propusă în lucrarea de faţă. 6. T. Mitchell. Machine Learning. McGraw Hill, 1997 Cercetările prezentate în această lucrare au fost parţial 7. Situl cursului de tehnologia limbajului al Universităţii finanţate din proiectul European FP7 STREP LTfLL şi din din Antwerp: http://ilk.uvt.nl/~antalb/ltua/week2.htm proiectul naţional CNCSIS K-Teams. 8. Situl cursului de învăţare automată (CS6375) al REFERINŢE Universităţii din Texas la Dallas: 1. Asuncion and D.J. Newman, (2007). UCI Machine http://www.hlt.utdallas.edu/~vince/cs6375/assignmen Learning Repository, Irvine, CA: University of ts/hw1/ California, School of Information and Computer 9. http://archive.ics.uci.edu/ml/datasets/Connect-4 Science: http://www.ics.uci.edu/~mlearn/MLRepository.html 10. http://archive.ics.uci.edu/ml/datasets/Mushroom 2. Felfernig, A., Friedrich, G., Schmidt-Thieme, L.: 11. http://archive.ics.uci.edu/ml/datasets/Tic-Tac- Recommender Systems. In IEEE Intelligent Systems Toe+Endgame Special Issue on Recommender Systems, Vol. 22(3) 12. http://ilk.uvt.nl/~antalb/ltua/dimin.data.arff (2007) 48

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Evaluare comparativă a două scenarii de învăţare bazate pe realitate îmbogăţită Alexandru Balog, Dragoş Daniel Iordache, Costin Pribeanu ICI Bucureşti Bd. Mareşal Averescu nr.8-10, Bucureşti alexb@ici.ro, iordache@ici.ro, pribeanu@ici.ro 28 Octombrie 2007. Rezultatele evaluării au fost obţinute REZUMAT prin administrarea unui chestionar de utilizabilitate, care Realitatea îmbogăţită este caracterizată de un nou tip de are la bază un model de acceptaţă a tehnologiei, referit cu interacţiune om-calculator, care se bazează pe integrarea acronimul TAM (Technology Acceptance Model) [3]. realului cu virtualul în acelaşi spaţiu de interacţiune. Mai nou, aceste sisteme au abordat scenarii de învăţare pentru Restul acestei lucrări este organizat astfel. In secţiunea şcoala generală cu scopul de a sprijini promovarea unor următoare vom descrie metoda şi procedura aplicată în noi metode de predare. Această lucrare prezintă o evaluare cadrul experimentului. In continuare, vom prezenta şi comparativă a două scenarii de învăţare, bazate pe realitate analiza rezultatele obţinute. Lucrarea se încheie cu îmbogăţită. Evaluarea a fost efectuată pe baza măsurilor concluzii şi direcţii de continuare a cercetărilor. cantitative şi calitative furnizate de un chestionar de METODĂ SI PROCEDURĂ utilizabilitate, care are la bază un model de aceptanţă a tehnologiei. Participanţi Cinci echipe au participat la scoala de vara cu un total de Cuvinte cheie 20 de elevi dintre care 10 baieţi şi 10 fete. Nici unul dintre Realitate îmbogăţită, utilizabilitate, acceptanţa tehnologiei, elevi nu a fost familiar cu tehnologia AR. 12 elevi au fost e-learning. din clasa a 8-a (cu vârste cuprinse intre 13 şi 14 ani), 4 din Clasificare ACM clasa a 9-a (cu vârste cuprinse intre 14 şi 15 ani) şi 4 din H.5.1 [Information Interfaces and Presentation]: clasa a 10-a (cu vârste cuprinse intre 15 şi 16 ani). Vârsta Multimedia. Information Systems - Artificial, augmented, diferită a elevilor este datorată diferenţelor legate de and virtual realities. curiculumul la disciplina chimie în fiecare ţară. Echipament hardware-software INTRODUCERE Realitatea îmbogăţită, referită frecvent cu acronimul AR Platforma AR (Augmented Reality), este caraterizată de un nou tip de Platforma cuprinde patru module independente, organizate interacţiune om-calculator care se bazează pe integrarea în cadrul unei mese pe care este amplasat obiectul real. realului cu virtualul in acelaşi spaţiu de interacţiune. Utilizatorul vede pe ecran, prin intermediul unei perechi Combinaţia dintre obiecte reale şi virtuale (imagini de ochelari stereo 3D, atât obiectul real cât şi imaginea generate de calculator) necesită proiectarea unor tehnici de generată de calculator. interacţiune inovative, care se bazează pe posibilităţile de Platforma a fost înregistrată de Fraunhofer IAIS cu marca interacţiune cu obiecte reale. Spinnstube® [8]. Componentele de interacţiune ale sistemelor AR trebuie să Scenariul pentru lecţia de biologie fie testate din timp cu utilizatori, pentru a evita probleme Primul scenariu de interacţiune a avut ca obiect biologia. de utilizabilitate. Proiectarea pentru utilizabilitate nu este Obiectul real este reprezentat de un mulaj al sistemului o sarcină uşoară în cazul sistemelor AR, având în vedere digestiv uman. In configuraţia dată, un mulaj a fost atât lipsa unor metode specifice de proiectare centrată pe partajat de către doi elevi care au stat faţă in faţă. utilizator [2] cât şi a datelor despre utilizabilitate [1]. Un dispozitiv de poziţionare având o bilă colorată la Mai nou, aceste sisteme au abordat scenarii de învăţare capătul unei tije şi o telecomandă Wii Nintendo a fost pentru şcoala generală cu scopul de a sprijini promovarea folosit ca instrument de interacţiune, care a servit pentru unor noi metode de predare. Un exemplu în acest sens, trei tipuri de interacţiune: selectarea unui obiect real, este proiectul european ARiSE (Augmented Reality in selectarea unui obiect virtual şi selectarea unui articol din School Environments). Obiectivul proiectului este testarea meniu. eficacităţii pedagogice a introducerii realităţii îmbogăţite în şcoli. In acest scop au fost dezvoltate 3 scenarii de Obiectul real şi intrumentul de interacţiune pot fi interacţiune, fiecare având ca ţintă pedagogică o disciplină observate in Figura 1. predată în şcoala generală. Participanţii au avut de indeplinit patru sarcini: urmărirea Scopul acestei lucrări este prezentarea unei evaluări unui program demo şi trei exerciţii, corespunzător comparative a două scenarii de învăţare dezvoltate în programului şcolii de vară. Sarcinile au fost prezentate cadrul proiectului ARiSE şi testate cu utilizatori în cadrul prin intermediul unei interfeţe vocale în limba naţională a unei şcoli de vară organizate în Bucureşti, în perioada 24- elevilor. 49

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 specificate, într-un context de lucru specificat, cu eficacitate, eficienţă şi satisfacţie. Standardul ISO 9126 [5], defieşte utilizabilitatea prin capabilitatea produsului software de a fi uşor de înţeles, învăţat, utilizat şi considerat atractiv de către utilizator, atunci când este folosit în condiţii specificate. In acest standard, utilizabilitatea definită în context devine calitate în utilizare, având patru componente: eficacitate, productivitate, eficienţă şi satisfacţie. Această definiţie sugerează o perspectivă mai largă asupra utilizabilităţii, care să includă utilitatea şi atitudinea utilizatorului faţă de sistem. Chestionarul de utilizabilitate Pentru a răspunde obiectivelor evaluării în ARiSE a fost adoptat modelul de acceptanţă a tehnologiei TAM, care Figura 1. Elevi testând scenariul de biologie este utilizat în prezent pentru evaluarea unei game largi de produse şi sisteme informatice [6], [7]. Teoria TAM Scenariul pentru lecţia de chimie susţine că intenţia de utilizare a unui sistem este Al doilea scenariu de interacţiune a avut ca obiect chimia. influenţată de atitudinea utilizatorilor faţă de sistem, care Obiectele reale sunt tabelul periodic al elementelor şi un este influenţată, la rândul său, de utilitatea percepută a set de bile colorate simbolizând atomi. Tabelul periodic sistemului. are două parţi: partea A, prezentând simbolurile elementelor chimice şi partea B, prezentând doar numerele Tabelul 1. Chestionarul de utilizabilitate grupelor şi ale perioadelor. Partea B este utilizată pentru a 1 Ajustarea ecranului “see-through” este uşoară testa măsura in care elevii au înţeles structura internă a 2 Ajustarea ochelarilor stereo este uşoară atomilor. Fiecare post de lucru a avut propriul tabel 3 Ajustarea căştilor este uşoară periodic. 4 Postul de lucru este confortabil Telecomanda Wii Nintendo a fost utilizată pentru 5 Observarea obiectului real prin ecran este clară selectarea unui item din meniu. Figura 2 ilustreaza două Inţelegerea modului de operare cu aplicaţia realitate 6 eleve care plasează o bilă colorată pe un element din îmbogăţită este uşoară tabelul periodic. 7 Suprapunerea dintre proiecţie şi obiectul real este clară Învăţarea modului de lucru cu aplicaţia de realitate 8 îmbogăţită este uşoară Reamintirea modului de lucru cu aplicaţia de realitate 9 îmbogăţită este uşoară 10 Înţelegerea explicaţiilor vocale este uşoară 11 Citirea informaţiei pe ecran este uşoară 12 Selectarea unui item din meniu este uşoară 13 Corectarea erorilor este uşoară 14 Colaborarea cu colegii este uşoară 15 Utilizarea aplicaţiei mă ajută să înţeleg mai rapid lecţia 16 Utilizând aplicaţia voi obţine rezultate mai bune la teste După utilizarea aplicaţiei voi şti mai multe despre acest 17 subiect 18 Sistemul face învăţarea mai interesantă 19 Lucrul în grup cu colegii este stimulativ Figura. 2. Elevi testând scenariul de chimie 20 Îmi place să interacţionez cu obiecte reale Participanţii au avut de indeplinit 14 sarcini: o introducere 21 Efectuarea exerciţiilor este captivantă şi 13 exerciţii grupate în 3 lecţii. Prima lecţie este despre 22 Aş dori să dispun de acest sistem în şcoală structura chimică a atomilor şi a cuprins două exerciţii. A 23 Intenţionez să utilizez acest sistem pentru învăţare doua lecţie este despre formarea moleculelor şi cuprinde 8 24 Voi recomanda altor colegi să utilizeze acest sistem exerciţii. Cea de-a treia lecţie este despre reacţii chimice şi 25 In general, apreciez că sistemul este uşor de utilizat cuprinde 3 exerciţii. Sarcinile au fost prezentate prin 26 În general, consider că sistemul este util pentru învăţare intermediul unei interfeţe vocale în limba naţională a 27 În general, îmi place să învăţ cu acest sistem elevilor. 28 In general, apreciez că sistemul este incitant Metodă şi procedură Măsurarea utilizabilităţii şi calităţii în utilizare Pe baza acestui model, a analizei altor chestionare de Standardul ISO 9241-11 [4] defineşte utilizabilitatea ca utilizabilitate şi a rezultatelor obţinute la Scoala de vară măsură în care un anumit produs poate fi utilizat de către ARiSE din 2006, a fost elaborat un nou chestionar, utilizatori specificaţi, pentru a îndeplini obiective 50

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 prezentat în Tabelul 1. total). Chestionarul de utilizabilitate cuprinde 28 de itemi. Primii Testarea a avut loc în cadrul ICI Bucureşti, pe o platformă 24 itemi ţintesc mai multe dimensiuni: ergonomia echipată cu patru module grupate în jurul unei mese. platformei AR, utilizabilitatea aplicaţiei, utilitatea Fiecare gurp de elevi a testat platforma de două ori, câte o percepută, atitudinea şi intenţia de utilizare). Ultimii 4 dată pentru fiecare scenariu de interacţiune. Scenariul de itemi sunt generali şi măsoară usurinţa în utilizare, bilogie a fost testat în prima zi, iar cel de chimie în a doua utilitatea pentru invăţare caracterul atractiv al învăţării şi zi. caracterul incitant. De asemenea, chestionarul cuprinde 2 itemi deschişi, prin REZULTATE care elevii au fost invitaţi să descrie câte 3 dintre cele mai Măsuri cantitative pozitive şi cele mai negative aspecte. Consistenţa internă a scalei (Cronbach’s Alpha) a fost Procedură bună: 0.931 for the scenariul de biologie şi 0.929 pentru Evaluarea a fost făcută după o procedură care include scenariul de chimie. tehnici utilizate pentru evaluarea eficacităţii pedagogice şi Ergonomia generală a platformei AR (itemii 1-5, 10 şi 11), a utilizabilităţii: observaţia, chestionarul de utilizabilitate, a fost mai bine apreciată pentru scenariul de biologie. grup de discuţii focalizat şi analiza fişierelor de log. In Restul itemilor au fost mai bine evaluaţi pentru scenariul cadrul acestui articol vom analiza măsurile cantitative şi de chimie. calitative obţinute prin administrarea chestionarului de Testul t-paired arată că există diferenţe semnificative, din utilizabilitate. punct de vedere statistic (α=0.05, df=19), numai pentru Participanţii au fost rugaţi să evalueaze itemii pe o scală itemii: 2 (t=2.604, p=0.009), 9 (t=-3.943, p<0.001), 11 Likert cu 5 trepte (de la 1 – dezacord total, la 5 – acord (t=2.131, p=0.023) şi 21 (t=-2.364, p=0.014). 5.00 4.00 3.00 2.00 1.00 0.00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Biology 3.30 4.05 4.25 4.30 3.55 3.75 3.00 3.75 4.00 4.60 4.10 4.25 3.55 3.25 4.00 3.65 3.75 4.45 3.90 3.75 3.55 4.30 3.95 3.95 3.30 4.05 3.70 3.85 Chemistry 3.10 3.50 4.20 4.20 3.35 4.05 3.05 4.10 4.45 4.40 3.65 4.25 3.40 3.65 4.25 3.85 4.10 4.55 3.95 3.95 4.05 4.45 3.95 4.05 3.55 4.30 3.85 4.10 Figura 1: Comparaţie între scenariul de biologie şi chimie (valori medii). Itemii 10, 18 şi 22 au fost evaluaţi pozitiv în cazul pentru învăţare şi ajută la o mai bună înţelegere a lecţiei. ambelor scenarii, cu o medie de peste 4.25, arătând că: Elevii s-au simţit atraşi de caracteristicile tehnologiei AR, înţelegerea explicaţiei vocale este uşoară, sistemul face inclusiv de interfaţa multimodală. Au considerat, de învăţarea mai interesantă şi elevii ar dori să dispună de asemenea că sistemul este distractiv, provocativ, nou şi acest sistem în şcoală. interesant. Itemii 1, 5, 7, 13 şi 25 au medii scăzute în ambele scenarii, Tabelul 2. Categorii de aspecte pozitive fapt care denotă probleme de utilizabilitate, descrise mai în detaliu în răspunsurile la întrebările deschise. Itemul 25 Categorie Total Bio Chim a înregistrat cel mai scăzut scor între itemii generali. Suport pentru învăţare 33 27 6 Suport pentru înţelegere 20 9 11 Măsuri calitative Suport pentru testare 7 4 3 Pentru a analiza răspunsurile elevilor la întrebările deschise, au fost identificate cuvintele cheie (atribute), Invăţare înteresantă 14 4 10 care au fost apoi grupate pe categorii. Unii elevi au Distractiv, provocativ, inovativ 12 8 4 menţionat numai unul sau două aspecte în timp ce alţii s- Interacţiune AR 10 5 5 au referit la mai multe aspecte în cadrul unei propoziţii sau Invăţare atractivă 9 5 4 au descris ce le-a plăcut / displăcut mai mult în mai multe Captivant, stimulativ 4 2 2 propoziţii. In consecinţă, au rezultat un total de 82 de Vizualizare 3D 19 8 11 aspecte pozitive pentru biologie şi 70 pentru chimie, Ghidare utilizator multimodală 13 7 6 respectiv 69 de aspecte negative pentru biologie şi 65 Uşor de utilizat şi altele 11 3 8 pentru chimie. Total 152 82 70 Aspecte pozitive În Tabelul 2, este prezentată o comparaţie a aspectelor pozitive menţionate de elevi în fiecare scenariu. Numărul mult mai mare de aspecte pozitive din prima categorie, pentru scenariul biologie, este explicat prin Cei mai mulţi elevi au menţionat că sistemul este bun faptul că biologia se învaţă în clasa a VII-a astfel încât 51

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 elevii au apreciat suportul în reamintirea materiei învăţate, Obiectul real (mulajul) a fost prea mare în primul scenariu inclusiv prin testarea cunoştinţelor. Reacţiile chimice sunt şi dificil de manevrat (bilele) în cel de-al doilea scenariu. studiate în anul de studiu curent, astfel încât elevii au Elevii au fost nemulţumiţi de faptul că trebuie să împartă apreciat mai mult suportul pentru o înţelegere mai uşoară mulajul cu un coleg în cadrul scenariului de biologie, fapt şi mai rapidă. consistent cu diferenţa foarte mare (+0.40) între mediile la O grupare mai sintetică a categoriilor de aspecte pozitive itemul 14. este prezentată în tabelul 3. CONCLUZII În ambele scenarii, itemii din meniu sunt selectaţi cu Tabelul 3. Principalele categorii de aspecte pozitive ajutorul telecomenzii. Este de asemenea un dispozitiv de Categorie Total Bio Chim interacţiune uşor de utilizat (vezi itemul 12 cotat cu 4.25 Suport educaţional 60 40 20 în ambele scenarii) şi mai atractiv (este folosit în mod Incitant şi motivant 44 19 25 curent pentu jocuri pe calculator) şi are săgeţi direcţionale AR şi interacţiune multimodală 37 20 17 şi butoane, tipice pentru interfeţele telefoanelor mobile. Uşor de utilizat 11 3 8 Participanţii la şcoala de vară au considerat că scenariul Total 152 82 70 pentru chimie este mult mai atractiv. În ansamblu, scenariul pentru chimie este mult mai complex şi interesant din moment ce utilizează două tipuri de obiecte Cele mai multe aspecte pozitive sunt legate de suportul reale, oferă mai multă libertate utilizatorilor (ei pot alege educaţional (39.4%). Elevii au apreciat că sistemul este culorile bilelor şi pot construi diferite lucruri cu ele) şi este incitant şi motivant (28.9%) şi le-a plăcut, de asemenea, bazat pe o paradigmă de interacţiune mult mai interesantă interacţiunea multimodală oferită de tehnologia AR (construirea cu ghidare). (24.3%). Aşa cum se observă, valoarea motivaţională a fost mai mare în scenariul de chimie (35.7%) decât în cel Confirmare de biologie (23.2%). Această lucrare este finanţată din proiectul european ARiSE (FP6-027039). Aspecte negative În Tabelul 4, sunt prezentate compartiv principalele REFERINŢE categorii de aspecte negative menţionate de elevi în 1. Bach, C., Scapin, D., 2004. Obstacles and perspectives fiecare scenariu. for Evaluating mixed Reality Eystems Usability. In. Mixer workshop, Proceedings of IUI-CADUI Tabelul 4. Categorii de aspecte negative Conference 2004, pp. 72-79. ACM Press. Categorie Total Bio Chim 2. Bowman, D., Gabbard, J., and Hix, D., 2002. A Survey Probleme de selecţie 39 25 14 of Usability Evaluation in Virtual Environments: Dureri ale ochilor 26 13 13 Classification and Comparison of Methods. Presence: Teleoperators and Virtual Environments, vol. 11, no. 4, Obiectul real prea mare sau greu de 24 14 10 manevrat pp. 404-424 Vizualizare şi suprapunere 22 3 19 3. Davis, F.D., Bagozzi, R.P., Warshaw, P.R., 1989. User Probleme cu sunetul 12 6 6 Acceptance of Computer Technology: A Comparison Erori şi alte probleme tehnice 11 8 3 of Two Theoretical Models, Management Science, Vol. 35, No. 8, pp. 982-1003. Total 134 69 65 4. ISO 9126-4:2001 Software Engineering - Software product quality. Part 4: Quality of use. În ambele scenarii, elevii au acuzat dureri de ochi provocate ochelarii fără fir (wireless). Aceasta reprezintă a 5. ISO/DIS 9241-11:1994 Information Technology – doua mare categorie de probleme de utilizabilitate, după Ergonomic requirements for office work with visual problemele de selecţie. De asemenea, în ambele sesiuni display terminal (VDTs) - Guidance on usability. elevii s-au plâns de probleme de sunet. 6. Sun, H., Zhang, P., 2006. The role of moderating În scenariul de biologie, elevii s-au plâns în special de factors in user technology acceptance. International problemele de selecţie. Vizualizarea, inclusiv observarea Journal of Human-Computer Studies, 64 (2006), obiectelor reale prin ecran, a creat mai multe probleme în Elsevier. Pp. 53-78 scenariul de chimie, fapt consistent cu diferenţa foarte 7. Venkatesh, V., Davis, F.D., Morris, M.G., 2007. mare (+0.45) între mediile la itemul 11. Dead Or Alive? The Development, Trajectory And O altă problemă de utilizabilitate, care a cauzat dificultăţi Future Of Technology Adoption Research. Journal of de selecţie, este feedback-ul la acţiunile utilizatorilor. În the AIS, Vol. 8, Issue 4, pp. 267-286. mod special în scenariul de chimie, utilizatorii au nevoie 8. Wind, J., Riege, K., Bogen M., 2007. Spinnstube®: A de feedback semantic atunci când plasează o bilă în tabelul Seated Augmented Reality Display System, In Virtual periodic. In acest sens, după o plasare reuşită, trebuie Environments, Proceedings of IPT-EGVE – EG/ACM afişat pe ecran simbolul chimic al elementului. Symposium, pp. 17-23., Eurographics. 52

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Noi abordări în evaluarea automată a utilizabilităţii Adriana-Mihaela Guran Daniela-Maria Onacă Horia D. Pitariu Universitatea Babeş-Bolyai Universitatea Babeş-Bolyai Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Matematică şi Facultatea de Psihologie şi Facultatea de Psihologie şi Informatică Ştiinţe ale Educaţiei Ştiinţe ale Educaţiei Str. M. Kogălniceanu nr. 1, Republicii nr. 37, Republicii nr. 37, Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj-Napoca adriana@cs.ubbcluj.ro daniela.onaca@apio.ro horia.pitariu@apio.ro REZUMAT • achiziţia – se referă la culegerea de date de În acest articol sunt prezentate două abordări noi în utilizabilitate, precum timpul de efectuare a unei evaluarea automată a utilizabilităţii. Este vorba de sarcini, încălcări ale regulilor de proiectare, erori; folosirea unor paradigme moderne de programare, precum • analiza – se referă la interpretarea datelor de programarea orientată pe aspecte şi programarea orientată utilizabilitate pentru identificarea problemelor; pe agenţi pentru a identifica probleme de utilizabilitate. • propunerea de sugestii de îmbunătăţire a Cuvinte cheie interfeţei utilizator [2]. Utilizabilitate, programarea orientată pe aspecte, agenţi Primele două activităţi din cele mai sus amintite pot fi inteligenţi, sarcină, proiectare centrată pe utilizator supuse unui proces de automatizare. Clasificare ACM Avantajele pe care le aduce automatizarea evaluării H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): utilizabilităţii sunt: reducerea necesarului de resurse Evaluation/methodology. umane, reducerea necesarului de expertiză umană, completitudine şi posibilitatea comparării rezultatelor INTRODUCERE testelor de utilizabilitate. Utilizabilitatea a fost definită în numeroase forme de-a Automatizarea procesului de evaluare a interfeţei utilizator lungul timpului. De o largă acceptabilitate se bucură necesită jurnalizarea evenimentelor din interacţiunea definiţia ISO care stabileşte criteriile utilizabilităţii a fi dintre utilizator şi sistemul supus analizei. Jurnalizarea şi eficienţa, eficacitatea şi satisfacţia utilizatorului. analiza evenimentelor care apar la nivelul interfeţei Evaluarea utilizabilităţii se realizează prin diverse metode, utilizator au fost recunoscute a fi surse valoroase de cele mai eficiente şi în acelaşi timp cele mai costisitoare, determinare a problemelor de utilizabilitate. Prin sunt metodele care folosesc testarea cu utilizatori reali. jurnalizarea evenimentelor din interfaţa utilizator se pot Tipic, la un test de utilizabilitate evaluatorul propune un obţine informaţii precise despre ce face utilizatorul, ce scenariu de utilizare a sistemului informatic. Sarcinile date foloseşte, ce funcţionalităţi accesează, în ce ordine incluse în scenariu au scopul de a testa anumite aspecte ale execută acţiunile. Astfel, metrici ale utilizabilităţii precum interfeţei utilizator. În timpul testului de utilizabilitate timpul de execuţie a unei sarcini, frecvenţa de folosire a specialistul în utilizabilitate observă modul în care unei funcţionalităţi sau numărul de erori pot fi calculate utilizatorul execută sarcinile, comportamentul său şi din fişierele de jurnalizare. comentariile pe care le face. La sfârşitul testului are loc o Desigur, există şi alte modalităţi de evaluare a acestor discuţie privind modul de realizare a sarcinilor şi gradul de metrici (înregistrarea video a sesiunii de testare, notarea satisfacţie al utilizatorului în raport cu sistemul folosit. manuală), dar folosind jurnalizarea evenimentelor acest Deoarece producătorii de sisteme informatice sunt lucru se poate realiza automat. Datele înregistrate în interesaţi de dezvoltarea de sisteme cu un grad cât mai fişierele de jurnalizare au un format specific care poate fi sporit de utilizabilitate, pentru aceştia este de nevoie de transformat în alte formate, operaţie urmată de supunerea dezvoltarea de metode mai puţin costisitoare pentru datelor spre analiză. Jurnalizarea automată a realizarea evaluării utilizabilităţii unui sistem informatic. evenimentelor din interfaţa utilizator are şi neajunsuri, Una din metodele cele mai uşor de aplicat în mod automat unul din acestea fiind imposibilitatea surprinderii reacţiilor este măsurarea unor metrici ale utilizabilităţii precum utilizatorului. În mod obişnuit jurnalizarea se realizează numărul de sarcini realizate cu succes, numărul de sarcini prin inserarea unor linii de cod în cadrul codului aplicaţiei eşuate, timpul de execuţie a unor sarcini, numărul şi pentru a se surprinde elementele de interes din cadrul frecvenţa erorilor, frecvenţa de utilizare a unor interacţiunii. Această abordare necesită o foarte bună funcţionalităţi ale aplicaţiei, frecvenţa de accesare a cunoaştere a structurii aplicaţiei şi acces la codul sursă al documentaţiei de utilizare, etc. aplicaţiei. Decizia asupra locaţiilor în care să se facă Evaluarea utilizabilităţii este un aspect major din instrumentarea trebuie să aparţină unui expert în dezvoltarea de interfeţe utilizator care încearcă utilizabilitate care să colaboreze cu dezvoltatorii identificarea problemelor de utilizabilitate. Indiferent de sistemului. În secţiunile următoare propunem două noi abordarea adoptată în evaluarea utilizabilităţii, sunt abordări în evaluarea automată a utilizabilităţii şi în efectuate următoarele trei activităţi: identificarea problemelor de utilizabilitate. 53

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 O ABORDARE BAZATĂ PE PROGRAMAREA de care suntem interesaţi. Primul pas este determinarea ORIENTATĂ PE ASPECTE PENTRU EVALUAREA punctului din care începe măsurarea, notat prin UTILIZABILITĂŢII entryPoint() şi a punctului în care se încheie măsurarea, Programarea orientată pe aspecte (AOP) este o paradigmă notat prin exitPoint(). Acestea vor constitui pointcut-urile recent dezvoltată care se adresează situaţiilor de cerinţe din aspectul denumit AppAspect. Apoi, depinzând de încrucişate (o caracteristică a unui sistem a cărei informaţiile pe care vrem să le culegem, se definesc implementare este distribuită în tot sistemul) [3]. Pentru aspecte noi. implementarea unor astfel de cerine AOP introduce patru S-a realizat un studiu de caz pe două aplicaţii de noţiuni noi : dimensiuni medii. Pentru evaluarea automată a • join-point - punct bine definit în execuţia utilizabilităţii am efectuat următorii paşi: programului; • înregistrarea fiecărei erori împreună cu momentul • pointcut - grupează o mulţime de join-pointuri şi apariţiei; expune anumite valori din contextul de execuţie • preluarea unei capturi de ecran la apariţia fiecărei al join-point-urilor; erori pentru a vizualiza datele introduse de • advice - secvenţă de cod care se execută la utilizator; fiecare join-point dintr-un pointcut; • calcularea frecvenţei pentru fiecare tip de eroare; • aspect - este un tip care încapsulează pointcut- • calcularea timpului de execuţie a fiecărei sarcini; uri, advice-uri şi proprietăţi statice [2]. • calcularea numărului de sarcini încheiate cu Un aspect este unitatea de modularizare a AOP. Aspectele succes, abandonate (se începe execuţia sarcinii) sunt integrate într-un sistem folosind un instrument special sau eşuate (se începe execuţia sarcinii dar apar care se numeşte weaver. Există extensii AOP pentru erori). limbaje de programare bine-cunoscute precum Java, C++ sau C#. Acest lucru înseamnă că se vor scrie aspecte pentru Activitatea de culegere de date din evaluarea utilizabilităţii diferitele metrici care se doresc a fi evaluate. Avantajul pe constă în jurnalizarea evenimentelor care apar în timpul care îl aduce abordarea propusă de noi este acela că interacţiunii utilizator-sistem precum apăsarea unui buton, modulele care realizează procesele de evaluare a traversarea unui meniu, alegerea unei comenzi, începerea utilizabilităţii sunt separate de codul sursă al aplicaţiei. În execuţiei unei sarcini. Inserarea codului necesar plus, ataşarea acestor module la aplicaţie sau modificările jurnalizării în sistemele deja dezvoltate necesită apărute în modulele de evaluare a utilizabilităţii nu modificarea tuturor modulelor interfeţei grafice, dar necesită recompilarea codului aplicaţiei, ci doar o folosind AOP este necesară doar scrierea unor aspecte şi recompilare a aspectelor. integrarea acestora folosind un weaver. Activitatea de Aspectele din modulul de evaluare a utilizabilităţii sunt analiză constă în evaluarea unor metrici de utilizabilitate. prezentate în Fig.1. Folosind AOP calculul metricilor de utilizabilitate poate fi Cercetările ulterioare vor fi îndreptate în următoarele realizat în timpul interacţiunii. direcţii: Avantajele pe care le aduce folosirea AOP în evaluarea • identificarea unor metode de evaluare a unor utilizabilităţii sunt: măsuri calitative ale utilizabilităţii (satisfacţiei • unele metrici pot fi calculate automat scăzând utilizatorilor); efortul necesar analizei; • verificarea aplicabilităţii acestei abordări pentru • evenimentele sunt jurnalizate cu uşurinţă pentru aplicaţii web; analiza detaliată ulterioară; • dezvoltarea unui cadru general de evaluare a • dacă se consideră necesară tratarea unor noi utilizabilităţii bazat pe Programarea Orientată pe situaţii, sunt necesare doar modificări la nivelul Aspecte. aspectelor. În cele ce urmează prezentăm o proiectare posibilă pentru un modul de evaluare a utilizabilităţii folosind AOP. Este necesară identificarea punctelor din fluxul de programului 54

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 1 – Ierarhia de aspecte Modulul de învăţare este folosit pentru a culege informaţii despre evenimentele generate de utilizator cu interfaţa: O ABORDARE BAZATĂ PE AGENŢI PENTRU EVALUAREA UTILIZABILITĂŢII apăsări de mouse, completare de câmpuri text, alegerea de opţiuni din meniuri, etc. Aceste evenimente sunt receptate Am extins abordările noastre spre evaluarea automată a de agent şi pe baza lor se reconstruieşte modelul sarcinilor utilizabilităţii prin folosirea agenţilor pentru identificarea utilizator (MS utilizator). problemelor de utilizabilitate. Un agent [4] este o entitate care îşi percepe mediul prin senzori şi acţionează asupra Agentul are ca şi cunoştinţe iniţiale modelul conceptual al mediului prin acţiuni. Un agent este caracterizat prin sarcinilor sau modelul sarcinilor proiectant (MS partea de arhitectură – sau comportamentul agentului dat proiectant). În implementarea noastră, cunoştinţele iniţiale de acţiunile agentului după o secvenţă de percepţii şi sunt stocate într-un fişier XML. Modulul de evaluare al partea de program – care se referă la funcţionalitatea agentului, care îi furnizează acestuia comportamentul, agentului. Un sistem utilizabil se bucură de o compară MS utilizator cu MS proiectant, verificând dacă compatibilitate sporită între modelul sarcinilor utilizator şi MS utilizator este un subarbore al MS proiectant şi modelul sarcinilor proiectant. Abordarea propusă în salvează rezultatul comparaţiei pe un dispozitiv de stocare. această secţiune încearcă identificarea acelor puncte din Modulul AOP este folosit pentru a capta evenimentele interacţiune în care există divergenţe între modul în care utilizator care sunt folosite de agent pentru a reconstrui este proiectat sistemul şi modul în care utlizatorii îşi modelul sarcinilor utilizator (MS utilizator). Cercetările imaginează că se foloseşte respectivul sistem. noastre se focalizează spre construcţia modelului de învăţare care va spori acurateţea evaluării. Un alt aspect de Abordarea propusă foloseşte agentul pentru a compara interes în cadrul cercetărilor noastre este determinarea modelul sarcinilor utilizator cu modelul conceptual al unor măsuri de calitate ale rezultatelor evaluării şi de a proiectantului. Mediul în care acţionează agentul este un compara rezultatele produse de agent cu rezultatele altor mediu soft. Agentul foloseşte AOP pentru a culege metode de evaluare a utilizabilităţii (SUMI [5], SUS [1]). informaţii din mediu. În Fig. 2 propunem o arhitectură Cercetările viitoare se vor îndrepta în următoarele direcţii: generală pentru un sistem bazat pe agenţi pentru evaluarea utilizabilităţii. Componentele sistemului sunt: • adăugarea modulului de învăţare versiunii curente a sistemului, crescând astfel acurateţea Aplicaţia soft (SA) - reprezintă sistemul soft a cărui evaluării utilizabilităţii; utilizabilitate o evaluăm. Aplicaţia are un model (arbore) al sarcinilor asociat (Modelul Sarcinilor proiectant) • definirea de măsuri de calitate a rezultatelor dezvoltat de proiectantul interfeţei utilizator; evaluării utilizabilităţii; Utilizatorul (U) – este o persoană care foloseşte sistemul • aplicarea abordării noastre la sisteme complexe; SA pentru a îndeplini un set predefinit de sarcini; • compararea rezultatelor obţinute cu rezultatele altor abordări [1], SUMI [5]. Modulul de învăţare – în arhitectura generală acest agent învaţă comportamentul utilizatorului şi transmite feedback CONCLUZII evaluatorului interfeţei utilizator. În această lucrare au fost prezentate două direcţii de cercetare noi în domeniul evaluării automate a 55

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 utilizabilităţii sistemelor informatice. Avantajele abordării CONFIRMARE (MULŢUMIRI) automatizate în evaluarea utilizabilităţii sunt remarcabile, Aceste cercetări au fost posibile prin sprijinul oferit din însă rămâne sensibil aspectul evaluării satisfacţiei proiectul de cercetare CRONIS, contractul nr. 11- utilizatorului. Cercetările ulterioare se vor îndrepta în 003/2007, din cadrul programului de cercetare PN II, direcţia identificării de soluţii care să cuprindă şi acest Programul 4 -"Parteneriate in domenii prioritare", finanţat aspect. de Guvernul României. Figura 2 Arhitectura sistemului REFERINŢE 1. J. Brooke. SUS - A “quick and dirty” usability scale. 3. D. Kieras and P. G. Polson. An approach to the formal http://www.cee.hw.ac.uk/ph/sus.html. User analysis of user complexity. Int. Journal Human- information Architecture A/D Group, Digital Computer Study, 51(2):405–434, 1999. Equipment Co. Ltd. 4. S. Russell and P. Norvig. Artificial Intelligence - A 2. G. Kiczales, J. Lamping, A. Menhdhekar, C. Maeda, Modern Approach. Prentice-Hall, Inc., 2003 C. Lopes, J.-M. Loingtier, and J. Irwin. Aspect- Oriented Programming. In Proceedings European 5. SUMI Inventory, 1996. Conference onObject-Oriented Programming, volume http://www.ucc.ie/hfrg/questionnaires/sumi/. 1241, pages 220–242. Springer-Verlag, 1997. 56

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Bornă interactivă informativă bazată pe realităţi augmentate Mihai Polceanu Dorin-Mircea Popovici Universitatea OVIDIUS Constanţa Universitatea OVIDIUS Constanţa B-dul Mamaia 124, 900527, România B-dul Mamaia 124, 900527, România mythalic@gmail.com dmpopovici@univ-ovidius.ro REZUMAT Baze teoretice – modul de funcţionare În prezenta contribuţie introducem sistemul BIIBAR, ce În cele ce urmează vom descrie paşii algoritmului folosit reprezintă o bornă interactivă informativă bazată pe de ARToolkit în procesarea imaginilor. tehnologii ale realităţii augmentate (AR), oferite de API-ul • Primul pas constă în capturarea imaginii. Augmented Reality Toolkit (ARToolkit). După invocarea • Apoi este necesară aplicarea unui filtru pentru a cadrului teoretic suport al pachetului ARToolkit sunt putea localiza markerul. Acest filtru poartă aduse în discuţie avantajele şi dezavantajele soluţiilor numele şi de etapa de binarizare, în care cadrul posibile. În final, sunt prezentate posibilităţile oferite de iniţial este transformat, prin diferenţierea soluţia adoptată precum şi direcţiile de aplicabilitate culorilor, într-o imagine alb-negru care poate fi viitoare. acum reprezentată cu uşurinţă prin codul binar, şi Cuvinte cheie stocată de aplicaţie pentru procesele ulterioare. Realităţi augmentate, interfaţă interactivă. • Are loc detecţia marginilor după care se Clasificare ACM estimează poziţia liniilor de contur, care sunt apoi H5.2. User interfaces, I.3.7. Virtual Reality. parametrizate. MOTIVAŢIE • Se găsesc vârfurile markerului la nivel sub-pixel. Nu rare sunt situaţiile în care lipsa de informaţii sau • Se normalizează imaginea curentă. inaccesibilitatea acestora devine un factor stresant în viaţa cotidiană. Dacă pentru o persoană ce posedă toate • Se încarcă datele simbolurilor cunoscute şi se capacităţile fizice această incomoditate constituie o face asocierea între acestea şi situaţia actuală. problemă uşor de rezolvat, pentru o persoană cu handicap • Se calculează homografia markerului ar putea reprezenta o adevărată provocare. (Homografia este un concept matematic din aria Tehnologia mileniului trei îşi face simţită prezenţa tot mai geometriei şi se defineşte ca relaţia între două des în sistemele de asistare a persoanelor aflate în figuri geometrice, astfel încât orice punct din una dificultate. dintre figuri corespunde unui singur punct din cea Fără a face distincţie între aceste categorii de utilizatori, în de-a doua figura, şi vice-versa). lucrarea de faţă prezentăm o soluţie originală, bazată pe • Din acest moment se calculează transformările tehnologiile realităţilor augmentate (RA), de implementare camerei faţă de marker, după care au loc a unui sistem interactiv de informare (BIIBAR), destinat optimizările de rigoare, apoi parametrii fiind largului public. trimişi mai departe în scopul folosirii lor de către După o scurtă trecere în revistă a celor mai importante aplicaţie. realizări în domeniul RA, oferim o descriere generală a Acest algoritm este repetat pentru fiecare cadru (frame) al sistemului BIIBAR urmată de o secţiune destinată capturii video. discuţiilor. Încheiem prin concluzii şi posibile direcţii de În ultima perioadă se încearcă depăşirea limitelor soluţiei dezvoltare ale sistemului BIIBAR. curente prin implicarea reţelelor neuronale în detecţia şi NIVELUL ACTUAL interpretarea markerilor [2]. Una din provocările pe care dezvoltarea acestui mediu de Reţelele neuronale au ca principal atu corelarea realitaţi mixte o presupune este aceea de stabilire a informaţiilor cu şabloane pre-stabilite, şi chiar adaptarea pozitionării observatorului. Această informaţie trebuie şabloanelor pe baza datelor colecţionate. extrasă din imaginea preluată de la o cameră de luat vederi. Pentru a rezolva această problemă ARToolkit [1] Capacitatea de învăţare şi de recunoaştere a datelor se foloseşte algoritmi de tip computer-vision ce presupun datorează posibilităţii de adaptare a sensibilităţii detectarea şi recunoaşterea unor markeri (simboluri cărora neuronilor ce compun aceste reţele, sensibilitate cunoscută le este asociat un model virtual în cadrul aplicaţiei). Aceşti sub noţiunea de adaptive threshhold. algoritmi sunt asemănători celor utilizaţi de tehnologia Folosirea acestei tehnologii poate revoluţiona reţelelor neuronale artificiale în ceea ce priveşte adaptabilitatea sistemului, facându-l mai rezistent la procesarea semnalelor în general, şi a imaginilor sau schimbările de luminozitate des întâlnite în scenariile reale sunetelor, în particular. şi înzestrându-l cu capacitatea de a detecta şi obiecte concrete, diferite de markere. 57

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Soluţii curente • Sistem fix cu un marker per obiectiv vizat, ARToolkit este o librarie software pentru crearea realităţii augmentate, bazată pe API-ul (Application Programming • Sistem fix cu un marker per mediu vizat. Interface) de creare a graficii 2D şi 3D denumit OpenGL. În continuare considerăm utile observaţiile obţinute pe Utilizarea acestui API este în continuă creştere la nivel baza analizei posibilităţilor de implementare ale mondial datorită posibilităţilor oferite, cât şi licenţei open- sistemului. Astfel vom specifica detalii despre fiecare source. soluţie în parte şi vom argumenta soluţia aleasă spre Principala proprietate a lui ARToolkit este de a face implementare finală. posibilă interacţiunea directă, mai naturală, dintre utilizator şi mediul virtual mixt simulat, prin intermediul unor metafore de interacţiune intuitive. În acest fel se deschide accesul utilizatorilor ocazionali, deci neposedând cunoştinţe tehnice, la mediile vizualizate. Dintre aplicaţiile realizate pe baza aceastei platforme putem menţiona [1]: • ARCO – Augmented Representation of Cultural Objects – este un proiect de cercetare finanţat de Uniunea Europeană, având ca scop dezvoltarea de tehnici şi modalităţi pentru ca muzeele să îşî poată crea versiuni 3D virtuale ale exponatelor pe internet [3], • medii de asamblare a componentelor sau de manevrare a utilajelor cu aplicaţie în diverse domenii tehnice cum ar fi cel al construcţiilor, ingineriei, fizicii sau chimiei [1,4], • aplicaţii în învaţământul virtual, lecţii interactive ce ajuta elevii sau studenţii să capete o mai bună înţelegere a fenomenelor pe care le studiază; un exemplu în acest sens îl constituie sistemul teatrului virtual destinat copiiilor de vârste preşcolare şi şcolare prezentat în [5], • jocuri şi alte aplicaţii de divertisment sau educaţionale [6,7]. Una dintre facilităţile platformei o constituie integrarea în cadrul unui sistem AR a mai multor camere de luat vederi (în particular webcam). Complexitatea tehnică a respectivei facilităţi este dovedită prin lipsa unor soluţii care să o valorifice, cel puţin din cunoştinţele noastre. Originalitatea soluţiei BIIBAR constă tocmai în soluţia tehnică adoptată. În continuare oferim o prezentare generală a sistemului precum şi raţiunile care ne-au condus spre actuala implementare. SISTEMUL BIIBAR – PREZENTARE GENERALA BIIBAR exemplifică un sistem de informare ce se poate utiliza cu uşurinţă. El se caracterizează printr-o interacţiune naturală, în timp real, cu utilizatorul. Sistemul este format dintr-un suport rotativ, pe care este plasat un computer (laptop) care prelucrează informaţiile primite de Figura 1 BIIBAR în practică: a) vedere de ansamblu, b) la două webcamuri pentru a crea un mediu mixt prin vedere în detaliu suprapunerea unui model 3D virtual peste cel real. Sistemul a fost pus în aplicare cu ocazia “Zilelor porţilor deschise ale Universităţii Ovidius Constanţa” (2008), dând Sistem mobil cu un marker per obiectiv dovadă de capacitatea de a informa eficient publicul Configuraţia sistemului în acest caz presupune crearea a interesat (Figura 1). câte unui marker pentru fiecare obiectiv din mediul real, însoţită de crearea a câte unui model 3D virtual asociat Variante de implementare fiecărui obiectiv. Soluţia hardware presupune cuplarea şi La implementarea sistemul BIIBAR au fost puse în sincronizarea la laptopul (purtat de utilizator) a unei discuţie două soluţii distincte. camere WEB şi a unei căsti de realitate virtuală – head • Sistem mobil cu un marker per obiectiv vizat, mounted display (HMD) (Figura 2). 58

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Aceasta presupune însă două modificări: una la nivel hardware şi cealaltă la nivel software. În materie de hardware este nevoie de o cameră video suplimentară, pentru a putea împărţi rolurile de preluare a datelor reale şi respectiv de detecţie a markerului pentru calculul unghiului de rotaţie. Modificarea software constă în trei etape: • Adaptarea aplicaţiei twoview din cadrul ARToolkit pentru a fi posibilă utilizarea modelelor create în formatul VRML. • Schimbarea matricei de transformare folosită la redarea parametrilor de poziţie a markerului. Acest lucru este necesar din pricina faptului că rotirea modelului 3D trebuie făcută în funcţie de Figura 2 Configuraţie mobilă cu un marker per obiectiv o axă diferită de cea a rotaţiei markerului. Avantaje: Datorită portabilităţii căştii virtuale, această • Informaţiile primite de la camera detectoare configuraţie dă dovadă de o mobilitate foarte mare, (webcam2 din Figura 4), vor fi folosite pentru utilizatorul nefiind legat de un punct fix. redarea modelului asupra imaginilor preluate de camera ce observă mediul real (webcam1 din Dezavantaje: Casca virtuală se mişcă simultan cu Figura 4), spre deosebire de programul standard utilizatorul, astfel stabilitatea imaginilor capturate este în care fiecare cameră îşi prelua informaţiile în foarte scăzută. Prin urmare, faptul că imaginile respective mod individual. vor fi singura modalitate pentru utilizator de a percepe mediul înconjurător face această variantă să nu fie Configuraţia curentă beneficiază de un câmp vizual de fezabilă. 360o, prin utilizarea mesei rotative introduse în soluţia anterioară şi o rezoluţie şi claritate a imaginii net Sistem fix cu un marker per obiectiv superioare prin combinarea imaginilor celor două camere Configuraţia în acest caz este simplificată în sensul că se web. Acestea sunt amplasate, prima având direcţia utilizează o masă turnantă în detrimentul căştii de realitate orizontală pentru a prelua imaginea reală, cea de a doua virtuală (Figura 3). fiind poziţionată pe direcţie verticală pentru a putea detecta markerul aflat deasupra instalaţiei sistemului BIIBAR (Figura 4). Figura 3 Configuraţie fixă cu un marker per obiectiv Avantaje: Datorită lipsei trepidaţiilor întâlnite în configuraţia anterioră, prezenta configuraţie beneficiază de o claritate a imaginii cu mult îmbunătăţită. Dezavantaje: Având un punct fix de unde se face detecţia, Figura 4 Configuraţie fixă cu un singur marker - Schema markerele aflate la distanţe mai mari nu pot fi clar sistemului BIIBAR detectate şi nici vizualizate. În acest fel scade capacitatea Webcam2 va aproviziona aplicaţia cu parametrii de rotaţie sistemului de a reda informaţiile solicitate. ai sistemului faţă de marcator. Cu ajutorul acestor Sistem fix cu un marker per mediu parametrii va fi stabilit unghiul de vedere al utilizatorului Pentru a combina avantajele celor două soluţii descrise faţă de mediu. Astfel devine posibilă suprapunerea în mod anterior, în implementarea finală am optat către solutia corect a modelului 3D peste imaginile reale, în vederea fixă care utilizează un singur marker pentru întreg mediul. obţinerii unui mediu complet interactiv ce răspunde în timp real la acţiunile utilizatorului. 59

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Avantaje: Datorită modului în care a fost conceput, acest sistem are o sensibilitate sporită la orientarea utlizatorului; este adaptabil la mediul în care va fi plasat (schimbând modelul 3D se pot satisface cerinţele oricărui nou mediu); beneficiază de o foarte bună stabilitate a imaginii. Aceste calităţi ale soluţiei câştigă în importanţă de îndată ce plasăm sistemul într-un context colaborativ real: este exact cazul vizitelor de grup într-o locaţie reală (de exemplu, campusul universitar). Dezavantaje: Lipsa mobilităţii din cauza suportului fix pe care este instalat sistemul şi necesitatea amplasării sale în spaţii închise. Dezvoltarea modelului 3D Limbajul folosit pentru a construi modelul virtual 3D este VRML (Virtual Reality Modeling Language). Există mai multe motive pentru care am ales acest limbaj. În primul rând standardul VRML este suportat de platforma ARToolkit şi permite descrierea rapidă a unor geometrii complexe, în detrimentul unui cod OpenGL. În al doilea rând, utilizând acest format de fişiere, sistemul BIIBAR este uşor adaptabil diferitelor configuraţii ale mediului real. Un aspect deosebit de important în crearea modelului este relaţionarea acestuia cu spaţiul în care sistemul va fi plasat. Pentru o bună funcţionare sunt necesare în prealabil masurători ale distanţelor între poziţiile unde se doreşte a se amplasa obiectele virtuale. Cu cât eroarea masurătorilor este mai mică, cu atât modelul virtual se va mula mai bine peste imaginile reale (Figura 5). De asemenea un alt aspect ce trebuie avut în vedere este calibrarea camerei video. Fără o configurare corectă a Figura 5 Modelul virtual camerei, modelul 3D riscă să fie în dezacord cu imaginile mediului real, tocmai din cauza distorsiunii optice produse REFERINŢE la nivelul camerei de luat vederi. Această problemă poate 1. ARToolkit: http://www.hitl.washington.edu/artoolkit/ fi rezolvată folosind utilitarele calib_camera2, 2. Wnêiton L. Gomes, Celso Camilo, Leonardo Araújo calib_cparam sau calib_distorsion ale ARToolkit. Lima, Alexandre Cardoso, Edgard Lamounier Jr., Keiji Yamanaka: Artificial Neural Networks to Recognize CONCLUZII ARToolKit Markers, Proc. of Artificial Intelligence and Considerăm că potenţialul acestei forme de informare este Pattern Recognition, pg. 464-469, 2007 unul foarte ridicat. 3. ARCO: http://www.arco- În primul rând necesită un nivel foarte scăzut de web.org/TextVersion/Description/Description1.html cunoştinţe pentru a fi folosit eficient. 4. FaiMR – Furniture Assembly Instructor in Mixed În al doilea rând, costurile de asamblare sunt minime. Reality: http://staff.fh-hagenberg.at//haller/research- În al treilea rând dă dovadă de un înalt grad de faimr.html accesibilitate, şi de asemenea aplicaţia poate fi adaptată sa 5. D.M.Popovici, C.Septseault, R.Querrec, Motivate them conţină mult mai multe informaţii, spre satisfacţia to communicate, , Proceedings of CW2006, IEEE utilizatorului. Computer Society, Geneve, 2006, pg. 198-205, ISBN: Sistemul poate fi folosit cu succes ca dispozitiv de 0-7695-2671-3. informare publică în cadrul diverselor instituţii. 6. Billinghurst, M., Kato, H., and Poupyrev, I., The CONFIRMARE MagicBook - moving seamlessly between reality and Prezentul sistem a fost implementat în cadrul virtuality. IEEE Computer Graphics and Applications, Laboratorului de Cercetare în domeniul Realităţii Virtuale (May-June):2–4, 2001. şi Augmentate (CERVA) [8] din cadrul Facultăţii de 7. Park, Y., and Woo, W., ARTable: AR based Matematică şi Informatică a Universităţii Ovidius interaction system using tangible objects. In KCC05, Constanţa. pages 523–525, 2005. 8. CERVA: http://www.univ-ovidius.ro/cerva 60

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Soluţii Java pentru transmisie vocală în timp real utilizând protocolul UDP Furtună Titus Felix Dârdală Marian Academia de Studii Economice Academia de Studii Economice Bucureşti – S1, Piaţa Romană nr. 6 Bucureşti – S1, Piaţa Romană nr. 6 titus@ase.ro dardala@ase.ro distanţă. Aceste componente pot intra apoi în componenţa REZUMAT Tehnologiile Java acoperă la momentul actual toate oricărei aplicaţii Java adaptate la situaţii particulare. aspectele ce ţin de dezvoltare software. Prezentul articol ASPECTE GENERALE PRIVIND DATELE AUDIO propune o soluţie software pentru transmiterea în timp real Noţiunea centrală în modelarea semnalului vocal este cea a vocii la distanţă utilizând tehnologii Java. Soluţia de eşantion sau de mostră (sampled audio)[1][2]. propusă poate fi o alternativă de comunicare directă, Eşantioanele sunt elemente succesive ale unui semnal. simplă şi utilă în cazul persoanelor cu dizabilităţii de Semnalul audio este o undă de sunet. Un microfon preia vedere, fiind capabilă să suplinească, în anumite situaţii, semnalul acustic ca semnal analog, iar un convertor tehnologii mai complicate şi mult mai costisitoare cum ar analog-digital transformă acest semnal (analog) în formă fi de exemplu sinteza vocală. digitală. În figura 1 este prezentat un moment scurt din Lucrarea cuprinde o parte teoretică în care sunt prezentate inregistrarea unui sunet. tehnologiile Java folosite - biblioteca Java Sound API şi elemente de programare în reţea utilizând protocolul UDP- şi o parte aplicativă în care este sunt prezentate elemente ale soluţiei software propuse – arhitectura aplicaţiei şi cod semnificativ. Cuvinte cheie Dispozitiv audio, captura audio, playback, protocol. Clasificare ACM H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): Figura 1. Eşantioane într-o subsecvenţă de semnal Miscellaneous. INTRODUCERE În acest grafic este evidenţiată variaţia Java Sound este interfaţa de programare de nivel scăzut amplitudinii presiunii aerului în funcţie de timp. care asigură circulaţia fluxurilor audio în cadrul Eşantioanele sunt aşadar valori succesive ale amplitudinii sistemului. Java Sound API se referă atât la aspectele sunetului măsurate la anumite intervale de timp. Rata de legate de procesarea vocii (captura şi redarea audio) cât şi eşantionare reprezintă numărul de valori înregistrate pe la interfaţa digitală muzicală (Musical Instrument Digital unitatea de timp şi determină exactitatea aproximării Interface – MIDI). În consecinţă, în Java Sound API au digitale a semnalului analog[1][2]. În general, eşantioanele fost dezvoltate două pachete: provin dintr-o înregistrare de sunet, dar pot rezulta şi dintr-un proces de generare sintetică a sunetului. • javax.sound.sampled, pentru procesare voce, Termenul sampled audio se referă la tipul de dată şi nu la • javax.sound.midi, pentru sinteza muzicală (MIDI). originea ei. Aplicaţiile Java folosesc în general două protocoale pentru Java Sound API are o structură flexibilă care se poate transportul datelor în reţea: adapta la o configuratie hardware specifică. Biblioteca • protocolul TCP (Transmission Control Protocol), este astfel construită încât să permită instalarea diferitelor protocol orientat pe conexiune, legat de paradigma client- componente audio care să fie apoi accesate de API-ul server; Java[4]. • protocolul UDP (User Datagram Protocol), protocol PROCESAREA VOCALĂ UTILIZÂND PACHETUL neorientat pe conexiune care permite cea mai rapidă SAMPLED trimitere a datelor prin entităţi numite pachete. Pachetul javax.sound.sampled[4] este în mod esenţial Pentru transmiterea datelor audio prin reţea cele mai focalizat pe transportul audio: captura audio şi redarea potrivite soluţii sunt cele oferite de protocoalele audio. Sarcina principală a biblotecii Java Sound API neorientate pe conexiune. Pentru aplicaţiile în timp real, constă în gestionarea fluxurilor audio în şi înafara cum sunt şi aplicaţiile audio, garantarea unei transmisii sistemului. Această sarcina implică deschiderea sigure nu este neapărat o necesitate. dispozitivelor de intrare-ieşire, gestionarea bufferelor de Folosind elemente de gestiune a fluxurilor audio prin Java date în timp real şi mixarea mai multor fluxuri audio într- Sound API şi elemente de programare în reţea pe baza un singur flux (intrare sau ieşire). Java Sound API protocolului UDP, pot fi create componente software furnizează metode de conversie între diferite formate de reutilizabile pentru transmisie în timp real a vocii la date audio şi pentru citirea/scrierea din/în fişiere audio cu 61

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 formate specifice. Transportul semnalului audio poate fi pentru conversia dintre diferite formate de date. Unele realizat atât în mod flux (streaming) utilizând buffere cât metode permit accesarea conţinutul fişierului la nivel de şi în modul in-memory, fără buffere (unbuffered). Un flux flux prin obiecte de tip AudioInput Stream. Clasa audio este un şir de bytes care ajung la o destinaţie mai AudioInput Stream este o subclasă a clasei generice mult sau mai puţin cu aceeaşi rată cu care ei urmează a fi InputStream care încapsuleaza un şir de octeţi ce pot fi utilizaţi (redaţi). În modul streaming, atât în cazul citiţi secvenţial dintr-un fişier. La facilităţile superclasei, intrărilor cât şi în cazul ieşirilor audio, nu este neapărat clasa AudioInputStream adaugă informaţii despre formatul necesar să fie cunoscută aprioric lungimea sunetului. Java datelor audio prin obiectul AudioFormat. Prin citirea unui Sound API permite transportul fără buffere doar în cazul fişier audio cu un flux AudioInputStream se obţine accesul în care datele audio nu sunt prea mari, adică pot încape în imediat la eşantion sărind peste antet. memorie în totalitate. Un dispozitiv audio este o interfaţă software scrisă pentru Pentru redarea sau captura audio folosind Java Sound API un dispozitiv fizic de intrare/ieşire pentru sunet[4]. În sunt necesare cel puţin trei elemente: un format pentru Java Sound API dispozitivele sunt reprezentate de date, un mixer audio şi o linie de sunet. obiectele Mixer. Scopul unui mixer este de a gestiona unul Formatul pentru datele audio include atât formatele sau mai multe fluxuri audio de intrare sau ieşire. În sensul pentru datele audio propriu-zise (Data Formats) cât şi cel mai general mixerul amestecă mai multe fluxuri de formatele pentru fişierele audio (File Formats). Formatele intrare într-un singur flux de iesire. Intrările şi ieşirile pentru date arată modul în care sunt interpretaţi o serie de dispozitivelor audio sunt implementate prin obiectele de bytes ai unei secvenţe audio neprelucrate, preluate dintr- tip Port. Exemple obişnuite de porturi sunt intrarea de la un fişier sau înregistrate la microfon[4]. microfon sau ieşirea prin speaker. Atât obiectele de tip Formatul audio este modelat prin clasa AudioFormat. Un Mixer cât şi cele de tip Port sunt derivate ale conceptului obiect AudioFormat include următoarele atribute: mai larg de linie (Line). O linie este un element al unei • Tehnica de codare. De regulă se utilizează modulaţia în „conducte” digitale audio, adică o modalitate prin care se impulsuri codificate (PCM - Pulse Code Modulation) realizează transportul audio în/din sistem. De regulă linia • Număr de canale - 1 pentru mono, 2 pentru stereo; este o cale de intrare/ieşire într-un/dintr-un mixer. Toate • Rata de eşantionare - numărul de eşantione pe secundă, aceste elemente sunt implementate în Java Sound API pe canal; printr-o ierarhie de interfeţe având la bază interfaţa Line: • Numărul de biţi pe eşantion; Line DataLine SourceDataLine • Rata cadrelor (numărul de cadre); • Mărimea cadrelor în octeţi. Un cadru conţine datele Port TargetDataLine pentru toate canalele la un anumit moment de timp. Pentru Mixer Clip date codate PCM, cadrul este echivalent cu un set de esantioane simultane, în toate canalele. În acest caz, Figura 2. Ierarhia interfeţelor Line numărul de cadre este egal cu numărul de eşantione iar Interfaţa de bază, Line, descrie funcţionalităţile minimale mărimea cadrului in octeţi este egală cu mărimea pentru toate tipurile de linii: eşantionului în octeţi înmulţită cu numărul de canale. • controlul asupra unor aspecte ale sunetului precum Pentru alte tipuri de codări, numărul de cadre poate fi volumul în decibeli (gain), balansul (stânga-dreapta) , diferit de numărul de eşantioane. ecoul sau alte efecte acustice (reverb) şi viteza de redare; • Ordinea de memorare a octeţilor atunci când numărul • informaţii de stare (închis sau deschis); de biţi pe eşantion este 16: big-endian sau litle-endian. Un format de fişier specifică structura fişierului de sunet, • răspunsul la anumite evenimente. incluzând datele audio brute (şirul de octeţi reprezentând Interfaţa DataLine adaugă funcţionalităţi noi interfeţei eşantionale) şi informaţii prin care se specifică structura Line, necesare procesului de captură sau redare, reflectate fişierului. Fişierele de sunet sunt construite după diferite prin metodele: standarde precum: WAVE (Waweform Audio Format), void start(); // Permite startarea sau reluarea AIFF (Audio Interchange File Format) sau AU (AUdio). operaţiilor de I/O asupra datelor din buffer void stop(); // Permite oprirea operaţiilor de I/O Aceste tipuri de fişiere de sunet au diferite structuri. Antetul fişierului care conţine informatii descriptive este void drain(); // Eliberează bufferul intern blocând firul în general urmat de zona de date propriu-zise. Există şi de execuţie curent formate audio în care alternează informaţiile descriptive boolean isRunning(); // Arată dacă linia este în lucru. cu "porţiuni" de eşantioane. O linie este în stare running de la prima operaţie de I/O boolean isActive(); // Arată dacă linia este activă, În Java Sound API formatul de fişier e modelat prin clasa adică se află în timpul unei operaţiuni de I/O AudioFileFormat. Un obiect AudioFileFormat conţine: Un obiect TargetDataLine primeşte date de la mixer. • Tipul fişierului; Interfaţa TargetDataLine furnizează metode pentru • Lungimea fişierului în octeţi; deschiderea liniei şi pentru citirea datelor din bufferul • Lungimea datelor audio in fişier (număr de cadre); liniei: void open(AudioFormat format)throws • Un obiect AudioFormat care specifică formatul datelor LineUnavailableException audio propriu-zise conţinute în fişier. void open(AudioFormat format, int bufferSize) Clasa utilitară AudioSystem furnizează metode pentru throws LineUnavailableException citirea şi scrierea sunetelor în diferite formate de fişiere şi int read(byte[] b,int off, int len) 62

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Obiectele SourceDataLine primesc date pentru redare. adresa destinatarului. Pentru datagrame este dezvoltată Interfaţa SourceDataLine furnizează metode pentru clasa DatagramPacket. Există două tipuri de constructori deschiderea liniei, identice celor de la interfaţa pentru clasa DatagramPacket, după scopul utilizării TargetDataLine şi pentru scrierea datelor în bufferul pachetelor: pentru transmitere sau pentru recepţionare[5]. intern al liniei pentru redare: Pentru trimiterea de pachete, o aplicaţie se poate limita la int write(byte[] b,int off, int len) următoarele operaţiuni: În Java Sound API există o ierarhie de clase statice care • crearea unei obiect de tip DagramSocket invocând un oferă informaţii cu privire la linii. Această ierarhie este constructor fără parametrii; suprapusă ierarhiei interfeţelor Line prezentate în figura 2. • crearea unui obiect de tip DatagramPacket de tip De exemplu, clasa Mixer.Info oferă detalii despre un transmitere cu datele transmise; mixer instalat în sistem (producător, nume, descriere, • trimiterea pachetului prin invocarea metodei send a versiune). obiectului socket. Java Sound API pune la dispoziţie o clasă utilitară care Pentru recepţionarea de pachete etapele minimale sunt: acţionează ca intermediar în obţinerea accesului la • crearea unui obiect DatagramSocket conectat la un resusele audio ale sistemului. Aceasta este clasa anumit port; AudioSystem. De exemplu, clasa AudioSystem furnizează • crearea unui obiect DatagramPacket pentru recepţia informaţii cu privire la mixerele instalate în sistem sau unei datagrame; metode care permit obţinerea unei linii directe, fără o • recepţia datagramei şi preluarea datelor din datagramă. legătură explicită cu mixerul. Prin urmare obţinerea unei linii pentru captură sau redare se poate face în două ARHITECTURA APLICAŢIEI PENTRU TRANSMISIE VOCE moduri: O aplicaţie pentru transmisie vocală în timp real preia • obţinerea mixerului şi apoi a liniei; semnalul audio de la o staţie din reţea (staţie emiţător) şi îl • obţinerea directă a liniei prin metode AudioSystem. distribuie spre alte staţii în care este redat (staţii receptor). Metodele care permit obţinerea unui mixer sunt: Într-o arhitectură simplificată aplicaţia include două public static Mixer.Info[] getMixerInfo(); // module: un modul de captură audio şi transmisie pentru Întoarce un masiv cu obiectele de tip Mixer.Info asociate staţia emiţător şi un modul de recepţie şi redare (palyback) mixerelor instalate în sistem pentru staţia receptor. Ambele module sunt realizate pe public static Mixer getMixer(Mixer.Info info); // fire de execuţie independente. Pentru o funcţionalitate mai Întoarce obiectul mixer specificat mare se poate introduce o staţie intermediară, un fel de Metodele care permit obţinerea liniilor sau a informaţiilor server de voce care să preia semnalul de la mai multe staţii despre linii, dintr-un obiect Mixer sunt: emiţător şi să-l distribuie spre toate staţiile care solicită Line[] getSourceLines(); Line[] getTargetLines(); acest lucru (staţii receptor). Rezultă o arhitectură de tip Line.Info[] getSourceLineInfo(); stea precum cea din figura 3. Line.Info[] getTargetLineInfo(); O astfel de arhitectură are însă dezavantajul unor pierderi Pentru obţinerea directă a unei linii este invocată metoda de timp provocate de preluarea şi retransmiterea clasei AudioSystem: pachetelor de către serverul de voce. public static Line getLine(Line.Info info) throws LineUnavailableException; În tabelul 1 este prezentată o metodă a unei clase Java cu crearea şi startarea unui fir de execuţie care efectuează TRANSMITEREA DATELOR UTILIZÂND PROTOCOLUL recepţia pachetelor audio din reţea şi redarea lor. Metoda UDP prezentată în tabelul 2 crează şi startează un fir de execuţie Transmiterea datelor prin reţea se realizează cu ajutorul pentru captura audio, constituirea pachetelor de date audio unui canal de comunicaţie numit socket[5]. În cazul şi transmiterea acestora prin reţea. Firele de execuţie utilizării protocolului UDP socket-urile sunt implementate rulează pâna la schimbarea stării unei variabile booleene prin clasa DatagramSocket. Datele sunt transmise sub cu rol de semafor. forma unor pachete numite datagrame. Acestea specifică Tabelul 1. Playback private void playback(){ Thread fir=new Thread() { public void run() { sfarsit=false; try{ DataLine.Info dataLineInfo = new DataLine.Info( SourceDataLine.class,audioFormat); if(!AudioSystem.isLineSupported(dataLineInfo)){ JOptionPane.showMessageDialog(null, "Format incompatibil!");return; } sourceDataLine = (SourceDataLine) AudioSystem.getLine( dataLineInfo); sourceDataLine.open(audioFormat); sourceDataLine.start(); while(!sfarsit){ s.receive(d); if(d.getLength()>0){ byte a[]=d.getData(); sourceDataLine.write(a,0,a.length); } } sourceDataLine.stop();sourceDataLine.close(); } catch(Exception e){JOptionPane.showMessageDialog(null,"Eroare receptie!!");} } }; fir.start(); } 63

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Tabelul 2. Captura audio private void captureAudio() { try { audioFormat = getAudioFormat(); DataLine.Info dataLineInfo = new DataLine.Info( TargetDataLine.class, audioFormat); targetDataLine = (TargetDataLine) AudioSystem.getLine( dataLineInfo); targetDataLine.open(audioFormat); targetDataLine.start(); Thread captura=new Thread() { byte tempBuffer[] = new byte[1000]; public void run() { stopCapture = false; try { while(!stopCapture) { int cnt = targetDataLine.read( tempBuffer, 0, tempBuffer.length); if(cnt > 0) { DatagramPacket rasp=new DatagramPacket(tempBuffer,tempBuffer.length, InetAddress.getByName(jt_server.getText().trim()), 2000); s.send(rasp); } } } catch (Exception e) { JOptionPane.showMessageDialog(null,"Eroare transmisie!"); } } }; captura.start(); } catch (Exception e) { JOptionPane.showMessageDialog(null,"Eroare captura!"); } } mai mare în cazul în care utilizatorii se află în ţări sau pe continente diferite, datorită accesului ieftin la Internet. Pe de altă parte, există biblioteci şi componente sofware care pot mixa transmisia vocală între diferite tipuri de reţele (reţeaua de telefonie pentru voce şi reţelele de calculatoare pentru date), ceea ce lărgeşte sfera de comunicare vocală între oameni. REFERINŢE [1] Vijay M., Douglas W., Digital Signal Processing Handbook, Chapman & Hall, 2005 ; [2] Stein., J., Digital Signal Processing: A Computer Science Perspective, John Wiley & Sons, 2003 [3] ***, Java Reference Documentation, http://java.sun.com/reference/docs/ [4] ***, Java Sound API, http://java.sun.com/products/java-media/sound/ [5] ***, Java Networking Features, Figura 3. Arhitectura aplicaţiei http://java.sun.com/javase/6/docs/technotes/guides/net /index.html CONCLUZII Transmisia la distanţă a semnalului vocal oferă oamenilor un mijloc direct de comunicare, iar prin intermediul sistemului de calcul acest mijloc este unul ieftin pentru că utilizează reţele de calculatore. Eficienţa comunicării, din punct de vedere al costului de transmisie este semnificativ 64

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 DAISY - cărţi digitale accesibile pentru persoanele cu deficienţe vizuale şi dificultăţi de citire Marian Pădure Universitatea « Babeş-Bolyai » Cluj-Napoca Str. Panduri nr. 7 et. 2 cam. 204 mpadure@psiedu.ubbcluj.ro audio pentru a coordona tranziţia mondială, astfel făcând REZUMAT Sincronizarea fişierelor text şi audio, ţinând cont de trecerea de la cartea audio analogică la cea digitală. standardele DAISY, permite persoanelor cu deficienţe de Viziunea consorţiului constă în aceea, că toate informaţiile vedere să lectureze o carte ştiinţifică în condiţii aproape tipărite ar trebui să fie accesibile şi persoanelor cu asemănătoare cu o persoană fără deficienţe. În cadrul dificultăţi de învăţare, imediat ce sunt publicate, fără acestui articol prezentăm standardul DAISY şi avantajele costuri suplimentare, într-un format accesibil, având o utilizării acestuia de către pesoanele cu deficienţe de structură similară şi cu aceleaşi posibilităţi de parcurgere vedere. selectivă a textului. Cuvinte cheie Începând din 1997, Consorţiul DAISY a hotărât să adopte Cărţi audio digitale, DAISY, tehnologii de acces, un standard deschis bazat pe formatul fişierelor dezvoltate deficienţă de vedere pe Internet (.xhtml). Clasificare ACM Specificaţiile DAISY 2.0 au apărut în 1998, iar H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): recomandările 2.02 au fost aprobate în februarie 2001. Miscellaneous. Standardul DAISY 3, ANSI/NISO Z39.86 2002 a devenit oficial în martie 2002. Acest ultim standard a fost realizat CE SUNT CĂRŢILE DAISY? cu contribuţia Consorţiului DAISY, National Library Formatul DAISY constă dintr-o colecţie structurată de Service for the Blind and Physically Handicapped (care fişiere, care pot fi distribuite pe un suport digital, ce face parte din Biblioteca Congresului S.U.A.), la care s-au permite reproducerea conţinutului unui material tipărit, adăugat alte organizaţii din America de Nord şi se bazează într-un format audio digital, accesibil persoanelor cu şi pe standardele de accesibilitate W3C [6]. deficienţe de vedere, dar şi persoanelor cu dificultăţi de citire. Caracteristicile principale ale standardului DAISY, valabile pentru versiunea audio, text şi/sau alternativ, sunt Cărţile DAISY, cunoscute şi sub denumirea de Cărţi audio următoarele [7]: digitale (DTB Digital Talking Book), se pot asculta selectiv, exact ca şi o carte tipărită şi pot fi lecturate cu un • deplasare literă cu literă, cuvânt cu cuvânt, rând aparat simplu de mânuit (victor reader) [1], asemănător cu rând, salt de la o propoziţie la alta, trecerea de unui CD-player sau pe computer cu un soft special (easy la un paragraf la altul sau deplasarea din pagină reader) [2]. Persoanele care citesc aceste cărţi se pot în pagină; deplasa cu uşurinţă prin structura lor, pot naviga din • citirea unei cărţi de la început până la sfârşit; cuprins la un anumit capitol, dintr-un capitol în altul, de la un paragraf la altul, pot relua o frază anterioară, pot sări • deplasare la capitolul, secţiunea, antetul peste notele de subsol sau se pot poziţiona direct la pagina sau alte segmente de text, indicate de care îi interesează. lector; Dacă este inclus şi textul electronic, care reproduce • deplasare la capitolul, secţiunea, antetul conţinutul cărţii tipărite, formatul DAISY oferă facilităţi sau alte segmente de text, indicate de de căutare şi de sincronizare a textului tipărit cu cel vorbit. lector; Standardul DAISY utilizează fişiere XML şi MP3 (figura • navigarea înainte şi înapoi prin carte, permiţând 1), perfect sincronizate, astfel încât persoana cu deficienţe creşterea sau descreşterea vitezei de redare audio; de vedere sau cu alte deficienţe (ex: dislexie), să poată • index de navigare prin legături hypertext; avea acces mult mai uşor la informaţie. • redarea audio a notelor de subsol şi referinţelor, DAISY: STRUCTURĂ, CARACTERISTICI, TIPURI permiţând întoarcerea în text imediat după Standardul DAISY a fost brevetat în 1994 în Suedia şi punctul următor; reprezintă acronimul de la Digital Accessible Information System (Sistem Digital de Acces la Informaţii)[4][5]. • posibilitatea de a insera seturi de semne de carte Scopul proiectului a constatat, în utilizarea înregistrări care pot fi ulterior accesate sau căutate; audio digitale şi introducerea unei structuri a • semnele de carte pot fi stocate într-un fişier documentelor, astfel încât, să permită cititorului o lectură separat, sincronizat, ce poate fi exportat spre alte cât mai flexibilă. Consorţiul DAISY a fost înfiinţat în cărţi compatibile; 1996, de un număr de biblioteci care împrumutau cărţi 65

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 1 – Structura unei cărţi DAISY [3] • semnele de carte pot fi etichetate după text sau • posibilităţi de control a utilizatorului asupra sunet, organizate în seturi; stilului de prezentare al textului: mărimea • stabilirea unui semn de carte ne-etichetat în locul fonturilor şi tip; stabilirea culorilor de fundal unde s-a oprit lectura; etc.); • căutarea sau sărirea peste elementele subliniate; • reîntoarcere la stilul implicit de redare a textului. Cărţile DAISY se deosebesc între ele prin absenţa sau • căutarea unui şir de cuvinte, element/elemente de prezenţa diverselor tipuri de fişiere media (audio, text), structură sau etichete; dar şi prin numărul de nivele definite în structura lor, în • redarea auditivă a atributelor aplicate textului momentul producerii. (îngroşat etc.) şi a elementelor de punctuaţie Fişierele media, din structura unei cărţi DAISY, pot avea (spaţiu, semnul exclamării etc.); conţinut audio, imagini sau fişiere de tip text (în format • lecturarea într-un mod accesibil şi logic a XML, conceput astfel încât să suporte corectarea tabelelor (pe rând / pe coloană, localizarea cuvintelor, căutare după cuvinte cheie şi navigare). spaţiilor etc.); Fişierele de tip Synchronised Multimedia Integration • liste îmbricate (incluzând şi nivelul de Language (SMIL)[8], determină sincronizarea fişierelor îmbricare); media, astfel încât fişierele cu conţinut audio, fişierele vizuale şi cele text, să fie prezentate simultan. Un fişier de • posibilitatea de a sări peste textul selectat; control al navigaţiei, gestionează legăturile prin • etichetarea elementelor din text sau informarea intermediul fişierelor XML din structură (de ex. capitole, despre formatul şi structura elementelor textului; secţiuni, numărul paginilor), permiţându-i utilizatorului să navigheze de la diviziuni mari la cele mai mici, diviziuni • informaţii despre locul în care s-a oprit lectura ce sunt marcate în momentul formatării. Un fişier XML (capitol, paragraf, pagină, timpul scurs); permite sublinierea rândurilor sau evidenţiere acestora, un • informaţii sumare despre structura cărţii: titlul pachet de fişiere conţine metadatele care descriu cartea si cărţi şi autorul, numărul de părţi / capitole / standardul de citire a componentelor sale, iar fişierele secţiuni, durata totală de lectură a cărţii - (auditiv administrative înregistrează informaţiile pentru deplasare. pentru persoanele cu deficienţe vizuale); Opţional, pot fi introduse fişiere CSS, ce pot fi folosite pentru a controla prezentarea elementelor din cadrul cărţii [9]. 66

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Principalele tipuri de cărţi DAISY sunt [4]: audio, conţinutul sintetizat fiind sincronizat automat cu • Audio cu NCX: Carte digitală audio cu textul respectiv. structură. NCX reprezintă Centrul de Control Rezumând, principalele caracteristici de care dispune Navigaţional, un fişier ce conţine toate marcajele EasyPublisher sunt următoarele [10]: din carte, de care se poate folosi utilizatorul • editare HTML – crearea documentelor direct în pentru a lectura cartea. Fişierul XML, dacă este EasePublisher şi editarea textului existent; prezent, conţine structura cărţii şi poate să • marcarea automată a documentelor – structura de conţină legături către alte marcaje, cum ar fi sincronizare se creează automat prin notele de subsol etc. Unele cărţi structurate recunoaşterea punctuaţiei documentelor; conţin şi texte adiţionale, index şi glosare, sau • sincronizarea fişierelor audio importate cu textul suportă căutarea după cuvinte cheie; corespunzător în timp real; • Audio şi text integrat: DTB cu structură şi • sincronizarea textului cu partea audio în cadrul componente ce sunt integral text şi audio. naraţiunii; Această formă de cărţi este cea mai complexă. • Text to Speech (TTS) Encoder – generarea audio Fişierul XML conţine structura şi corpul complet automată prin redarea vocală a textului de pe al cărţii. Informaţia audio este sincronizată cu ecran; textul; • posibilitatea de validare – execută o verificare • Text fără informaţii audio. Fişierul XML completată pentru a identifica eventualele erori; conţine structura şi corpul întreg al cărţii, dar nu există fişiere audio. Acest tip de carte DAISY • construire şi protecţie – comprimarea rezultatului poate fi redată cu ajutorul unui TTS sau display în formate alternative şi copierea cu protecţie a braille. conţinutului. CREAREA DE CĂRŢI DAISY REDAREA CĂRŢILOR DAISY EasePublisher produs de compania DOLPHIN [10], este Unul dintre cele mai utilizate programe de redare a cărţilor una dintre cele mai cunoscute aplicaţii, care permite în format DAISY este EasyReader (figura 2) [11], care îi crearea unui conţinut multimedia, în conformitate cu permite utilizatorului să citească şi să asculte un conţinut standardele DAISY. Acesta reprezintă modalitatea ceea având în combinaţie text, informaţii audio şi imagini. Unul mai eficientă de a crea cărţi audio digitale, de la din avantajele principale ale folosirii EasyReader este formatarea automată a textului, pentru sincronizarea cu legat de facilitarea deplasării prin conţinut, lectorul poate fişierele audio, până la sintetizarea automată a diverselor să plaseze/insereze semne pentru a evidenţia ariile de informaţii şi sincronizarea cu textul. interes. EasyReader permite redarea prin intermediului unui TTS a textelor, permite vizualizarea textului marcat O carte creată după standardele DAISY cu EasyPublisher, pe parcursul redării audio (un instrument folositor în conferă editurilor singuranţa că acel conţinut va fi redat special pentru persoanele cu dificultăţi de citire - cu corect în toate dispozitivele de redare. dislexie), posibilitatea de a alege culorile, tipul Acesta poate importa şi structura fişiere HTML sau TXT caracterelor şi dimensiunea textului, bineînţeles în funcţie existente în producţie, utilizând un simplu wizard. de particularităţile lectorului. EasePublisher deţine şi un editor HTML. Acest lucru permite ca un text care a fost importat şi structurat să fie editat ulterior dacă este necesar. Textul poate fi adăugat sau şters, imaginile şi materialele video pot fi inserate sau eliminate, culorile şi caracterele pot fi formatate. Editorul HTML permite crearea şi structurarea unor documente noi, direct în cadrul structurii deja existente. EasePublisher prezintă două mari facilităţi şi anume [10]: Sync as you hear şi Sync as you speak. „Sync as you hear”, reprezintă o metodă care este valabilă în orice software de sincronizare audio. Nu este necesară „eliminarea” părţii audio, ci doar ascultarea acesteia şi accesarea comenzii de sincronizare la momentul corespunzător. „Sync as you speak”. EasePublisher este şi un program de înregistrare profesional. Prin conectarea unui microfon la calculator, este posibilă înregistrarea audio, direct în cadrul aplicaţiei şi simultan sincronizarea cu textul pe Figura 2 – Panoul de redare a unei cărţi DAISY. ecran. O altă facilitate importantă a programului EasePublisher, SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI PROIECTE DE VIITOR este aceea că, deţine un sintetizor Text to Speech (TTS), O primă încercare de popularizare şi introducere a care permite convertirea automată a textelor în fişiere formatului DAISY în şcolile speciale din România a fost 67

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 făcută în 2002, de către Fundaţia Cartea Călătoare, prin etails/id_81/victorreader_stream.html. Consultat în 10 crearea primului manual şcolar. martie 2008. Producţia de serie a început în anul 2007, când Fundaţia 2. DOLPHIN – What is EasyReader? Online la: Cartea Călătoare a creat un serviciu de împrumut, prin http://www.yourdolphin.co.uk/productdetail.asp?id=9. intermediul Bibliotecii Judeţene Focşani. Consultat în 10 martie 2008. Obiectivul principal, constă în facilitarea unui acces extins 3. Brzoza, P.; Spinczyk, D. (2006). Multimedia Browser la literatură pentru persoane cu deficienţe de vedere, prin for Internet Online Daisy Books, în Computers intermediul formatului DAISY. Helping People with Special Needs, Springer, Un proiect actual al concernului DAISY [13], constă în Germany, pp. 1087-1093. conceperea de cărţi audio digitale DAISY pentru 4. DAISY Consortium – What is a Digital Talking Book. producerea automată a limbajului braille. Problemele Online la: www.daisy.org/about_us/dtbooks.shtml. semnalate constau în faptul că, trebuiesc create două cărţi, Consultat în 5 aprilie 2008. una care să fie formatată pentru reproducere braille şi alta 5. Kerscher, G. (2006). The Essential Role of Libraries care nu a fost formatată pentru redare braille, iar Serving Persons Who Are Blind and Print Disabled in eventualele erori descoperite trebuiesc editate în fişierul The Information Age. în Computers Helping People original; editarea braille poate să nu se plieze perfect în with Special Needs, Springer, Germany, pp. 100-105. limbajul XML. 6. World Wide Web Consortium - Online: www.w3.org . Realizarea de cărţi DAISY care să faciliteze şi Consultat în 18 aprilie 2008. reproducerea în format braille, prin intermediul unui display braille, ar putea fi o soluţie eficientă în procesul 7. Miriam, E.; Stenberg, N. (2007). Appraising and instructiv-educativ de predare a abecedarului la elevii cu Evaluating the Use of Daisy, For Print Disabled deficienţe de vedere, de predare a noţiunilor gramaticale Students in Norwegian Primary – and Secondary sau matematice, dar şi pentru învăţarea limbajului braille Education. Departament of Informatics, University of de către utilizatorii cu cecitate dobândită. Oslo. O citire rapidă a textului fără înţeles, prezenţa omisiunilor, 8. World Wide Web Consortium - Synchronized inversiunilor, sunt semne clare a prezenţei la elevi, a Multimedia, Online: www.w3.org/AudioVideo/. dificultăţilor de citire. Cu ajutorul computerului şi a Consultat în 18 aprilie 2008. cărţilor în format DAISY, se pot trasa program 9. Morgan, G. (2003). A world in your ear: library service educaţionale individualizate, cu scop de corectare a for print disabled readers in the digital age. The dificultăţilor de citire. Electronic Library, Academic Research Library, vol. Pentru elevul cu deficienţe de vedere, un manual în format 23, nr. 3, pp. 234-239. DAISY îi oferă posibilitatea de a parcurge o carte, la orele 10.Dolphin Computer Access (2007). EasyPublisher ver. de curs, într-un ritm apropiat de cel al elevilor fără 2.1, Dolphin Computer Access Ltd, UK. deficienţe. 11.Dolphin EasyReader - Digital Talking Book Player. Introducerea în România a producţiei de carte DAISY, Online: oferă o nouă perspectivă educaţională şi corectiv- http://www.yourdolphin.com/productdetail.asp?id=9, compensatori, cadrelor didactice, părinţilor implicate în Consultat în 10 martie 2008. procesul instructiv-educativ al elevilor cu cerinţe 12.Bucur, M. (2008). Biblioteca pentru toţi. Revista educative speciale. Radar, nr. 51. Online: www.revistaradar.ro . Consultat REFERINŢE în 20 aprilie 2008. 1. HumanWare – Victor Reader Stream Online la: 13.DAISY Consortium – Braille in DAISY. Online la http://www.humanware.com/en- http://www.daisy.org/projects/braille/. Consultat ]n 20 new_zealand/products/dtb_players/compact_models/_d aprilie 2008. 68

Sistem multimedia distribuit pentru interacţiunea om-calculator Adriana Reveiu Academia de Studii Economice Bucureşti Piaţa Romană, Nr. 6, Sector 1, Bucureşti reveiua@ase.ro REZUMAT • Asigură interactivitate cu utilizatorii finali, realizând Lucrarea de față propune o serie de componente software comunicarea în dublu sens între utilizatori şi sistem; dezvoltate pentru achiziția, controlul și gestiunea în timp • Oferă suport pentru sincronizarea datelor multimedia real a fluxurilor multimedia, a dispozitivelor multimedia și în cadrul unui flux media continuu şi pentru pentru interacțiunea dintre sistemul de calcul și utilizatori. asigurarea relaţiilor temporale dintre diferitele tipuri Componentele software implementate sunt integrate într- de date; un sistem multimedia care permite gestiunea unitară a • Oferă suport pentru standardizare prin realizarea datelor multimedia, soluţie care acoperă întregul canal de interoperabilităţii în ciuda eterogenităţii conţinutului, distribuire a serviciilor multimedia: de la achiziţia a formatelor de prezentare a datelor, a interfeţelor conţinutului multimedia, la transmiterea, prelucrarea, utilizator, a dispozitivelor periferice utilizate şi a stocarea şi până la utilizarea lor, în diferite forme, de către reţelelor de comunicaţie folosite. utilizatorii finali. Soluţiile software existente pe piaţă acoperă, în general, Tehnologia folosită pentru dezvoltarea componentelor doar anumite segmente ale dezvoltării aplicaţiilor software este tehnologia .NET a componentelor, aceasta multimedia, ale distribuirii şi integrării datelor, fără a oferi fiind o tehnologie adecvată dezvoltării sistemelor o soluţie integrată, deschisă, interoperabilă. În plus, distribuite şi reutilizării componentelor în aplicaţii tehnologiile consacrate folosite pentru dezvoltarea Windows şi Web. aplicațiilor distribuite precum Remote Procedure Calls Cuvinte cheie (RPC), Distributed Component Object Model (DCOM), Arhitectură multinivel, componente software, flux Common Object Request Broker Architecture (CORBA), multimedia, sistem multimedia distribuit JavaRMI (Remote Method Invocation) nu au facilităţi Clasificare ACM pentru captarea, controlul şi gestiunea fluxurilor H.5.1 Multimedia Information Systems multimedia. S-a avut învedere respectarea şi implementarea INTRODUCERE standardelor şi formatelor de date consacrate şi Sistemele informaţionale multimedia gestionează creşterea interoperabilitatea cu instrumentele multimedia exponenţială a informaţiilor generate de diverse aplicaţii, consacrate. de la servicii multimedia interactive de tip desktop până la sisteme colaborative distribuite. Pentru exemplificarea utilizării componentelor software s- a creat un sistem de generare a unor prezentări web Sistemele multimedia distribuite au caracteristici şi cerinţe multimedia sincronizate pentru prezentarea unor produse specifice datorate caracterului temporal al fluxurilor sau servicii, dar componente pot fi folosite într-o serie de multimedia, volumului mare al datelor ce trebuie prelucrat aplicaţii economice. şi gestionat în timp real. Criteriile avute în vedere la alegerea tehnologiilor folosite Principalele caracteristici pe care trebuie să le ofere un pentru implementarea componentelor sunt următoarele: sistem multimedia distribuit sunt: • să permită interoperbilitatea cu alte sistemele • Integrarea tehnologiilor prin integrarea sistemelor de software, comunicaţii, a sistemelor informaţionale şi a sistemelor de calcul pentru a forma un mediu digital, • să poată fi integrate cu uşurinţă cu sistemele software unitar de prelucrare; consacrate, folosite pentru dezvoltarea aplicaţiilor economice, • Integrare datelor multimedia prin reunirea într-un mediu unic a datelor dependente de timp: fluxuri • să fie independente de caracteristicile tehnice ale video şi audio şi a celor independente de timp: echipamentelor periferice şi ale reţelelor de imagini statice, informaţii în format text, animaţii; comunicaţie, • Asigură performanţe bune pentru realizarea • să permită controlul total al datelor multimedia, în prelucrărilor în timp real, ceea ce presupune ca vederea prelucrării în timp real a acestor date, fără a fi sistemele implicate: sistemul de prelucrare, sistemul necesară utilizarea de instrumente software distincte. de stocare a datelor şi sistemul de comunicaţie să fie ARHITECTURA SISTEMULUI MULTIMEDIA DISTRIBUIT performante la operaţiile realizate în timp real; În vederea implementării sistemului multimedia distribuit au fost create o serie de componente software pentru:

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 1 Arhitectura sistemului multimedia distribuit • controlul dispozitivelor multimedia periferice (camere • Componenta server pentru gestiunea transmiterii web), achiziţia şi controlul fluxului video preluat de la fluxului video permite recepţionarea datelor primite camera web, de la clienţi, salvarea secvenţei de cadre recepţionate • transmisia la distanţă şi gestiunea în timp real a ca un fişier .AVI comprimat cu DIVX şi deconectarea fluxului media: salvarea fluxului, salvarea unui cadru clienţilor de la server. din flux, • Componenta care se ocupă de gestiunea fişierelor • prelucrarea fluxului, adnotarea conţinutului şi multimedia, detectează fişierele AVI existente pe salvarea datelor multimedia (imagini statice şi server şi le “încarcă” în aplicaţia server, permite secvenţe video) în baza de date, vizualizarea fluxului video, activarea componentei de adnotare a fluxului video şi a celei de salvare a datelor • interogarea bazei de date în vederea extragerii şi în baza de date multimedia. utilizării datelor multimedia stocate. Interogarea bazei de date multimedia se realizează în două moduri: • Componenta pentru adnotarea fişierului video folosind pentru căutare informaţii de tip text (soluţia afişează succesiunea de cadre a fişierului video, convenţională), sau folosind informaţii multimedia permite crearea cadrelor cheie şi adăugarea de (imagini statice) pentru realizarea căutării, caracteristici tehnico-economice care descriu produsul sau serviciul. • informaţiile preluate din baza de date multimedia sunt folosite pentru generarea unor prezentări web • Fişierul video împreună cu cadrele cheie şi adnotările multimedia sincronizate, ce pot fi apoi utilizate asociate sunt salvate în baza de date. Terminarea independent de sistem. salvării este notificată serverului iar informaţiile stocate în baza de date pot fi folosite de componenta Funcţionalitatea asigurată de sistemul integrat este de generare a prezentărilor. următoarea: • Alegerea produsului sau serviciului pentru care se • Fluxul video este preluat de la o cameră web şi redat doreşte generarea prezentării se poate face fie prin intermediul unui client Web sau a unui client selectând prezentarea dorită din lista fişierelor video Windows. existente în baza de date, fie utilizând pentru • Clientul Windows solicită conectarea la serverul selectarea datelor multimedia ce vor fi folosite pentru media şi dacă este acceptată, fluxul video este generarea prezentării o imagine statică după care se transmis serverului. realizează căutarea în baza de date. Căutarea se va face printre toate imaginile statice cu rol de cadre • Serverul media este format din trei componente: una cheie stocate în baza de date multimedia. destinată recepţionării fluxului video de la clienţi, alta pentru gestiunea fişierelor video salvate pe server şi a • Componenta web pentru generarea prezentărilor treia folosită pentru salvarea în baza de date a permite selectarea unei secvenţe video, din cele fişierului video, a cadrelor cheie şi a adnotărilor. stocate în baza de date multimedia, pentru generarea 70

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 prezentării produsului/ serviciului sau alegerea unei o platformă software ce oferă o serie de facilităţi pentru imagini statice după care să se realizeze selectarea dezvoltarea aplicaţiilor distribuite şi anume: celor mai potrivite resurse multimedia pentru - foloseşte modelarea obiectuală pentru dezvoltarea generarea prezentării. diferitelor tipuri de aplicaţii: Windows Forms, aplicaţii • Componenta de generare a prezentării, extrage din Web şi servicii Web, baza de date fişierul video selectat şi fişierele de tip - oferă un mediu robust de execuţie a aplicaţiilor asigurând imagine corespunzătoare cadrelor cheie, generează securizarea, robusteţea şi viteza de execuţie a aplicaţiilor, câte un fişier-imagine cu conţinutul adnotării, Figura 2 Arhitectura multinivel a sistemului distribuit generează fişierul XML standardizat în format - asigură suport pentru standardizare, permiţând utilizarea MPEG-21 care conţine descrierile resurselor folosite, standardelor XML (Extensible Markup Language), SOAP aplică fişierului XML transformările corespunzătoare (Simple Object Access Protocol) şi CLI (Common pentru ca în final să genereze fişierul HTML ce Language Infrastructure). conţine prezentarea sincronizată a fluxului video cu Componenta pentru controlul dispozitivelor adnotările şi cadrele cheie ale filmului. Arhitectura multimedia periferice şi achiziţia fluxului video generală a soluţiei integrate şi legăturile dintre Pentru a face posibilă reutilizarea componentei software în componentelor sistemului sunt prezentate în figura 1. diferite aplicaţii Windows şi Web, am creat un control Dezvoltarea aplicaţiei s-a făcut pe niveluri. Figura 2 Windows având următoarele funcţionalităţi: posibilitatea prezintă schemtic nivelurile folosite şi componentele de selectare şi conectarea la un dispozitivul periferic corespunzătoare fiecărui nivel. multimedia, selectarea caracteristicilor fluxului video Limbajul de programare folosit pentru crearea (dimensiunea cadrelor, framerate secvenţei video, codec- componentelor software este Visual C# .NET. Am ales ul folosit la salvarea fluxului), preluarea secvenţei de această soluţie deoarece Microsoft .NET Framework este cadre ale fluxului video şi controlul secvenţei video pentru 71

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 transmisia la distanţă a fluxului sau salvarea sa într-un Componenta de gestiune a datelor multimedia se ocupă, pe fişier AVI. de o parte, de stocarea şi compresia secvenţei de cadre Dispozitivul multimedia periferic pentru preluarea şi care compun fluxul video, într-un fişier de tip AVI, pe controlul fluxului video folosit pentru exemplificare este o disc şi, pe de altă parte, de gestiunea datelor în vederea cameră web conectată la calculator prin intermediul utilizării viitoare şi a integrării cu alte tipuri de date sau cu portului USB. alte baze de date. Pentru aceasta am folosit sistemul de gestiune a bazelor de date multimedia Oracle 10g. Datorită faptului că ierarhia de clase a .NET Framework a fost creată în ideea dezvoltării de aplicaţii economice Spre deosebire de serverul media, un sistem de gestiune a clasice, .NET Framework nu oferă suport pentru bazelor de date multimedia oferă o interfaţă unică pentru dezvoltarea aplicaţiilor multimedia sau pentru accesarea toate tipurile de date, suport pentru crearea de interogări şi directă a echipamentelor periferice. De aceea soluţia de oferă servicii de gestiune pentru datele multimedia. programare aleasă pentru dezvoltarea componentei de Serverul media lasă în responsabilitatea utilizatorului achiziţie este apelul funcţiilor multimedia ale bibliotecii formatarea, organizarea şi controlul datelor. Win32API din unmanaged code. Pentru a putea folosi un sistem de gestiune a bazelor de Apelul direct al funcţiilor API oferă avantajul flexibilităţii date multimedia în sistemele distribuite, acesta trebuie să şi independenţei de caracteristicile dispozitivului periferic permită integrarea tipurilor eterogene de date şi să ofere controlat, motiv pentru care se pot folosi pentru preluarea suport pentru manipularea diferitelor tipuri media. fluxului video diferite tipuri de camere web sau alte Pentru salvarea fluxului video pe disc şi pentru transferul dispozitive periferice multimedia ce permit achiziţia în baza de date a cadrelor cheie şi a secvenţelor video secvenţelor video. salvate am utilizat soluţia programării thread-urilor, deorece aceste operaţii sunt consumatoare de timp. Componenta pentru transferul în timp real a datelor multimedia la distanţă Componenta de adnotare a secvenţei video şi crearea O cerinţă importantă a sistemelor multimedia distribuite cadrelor cheie este transmiterea în timp real a informaţiilor. Acest lucru Adnotarea secvenţei video şi crearea cadrelor cheie presupune utilizarea protocoalelor de comunicaţie pentru presupune selectarea celor mai importante frame-uri ale transferul datelor multimedia, cele mai folosite fiind secvenţei video, asocierea de descrieri acestora şi ulterior protocoalele H.323 şi T. 120. salvarea acestora în baza de date. Principalul dezavantaj al standardelor de comunicaţie CONCLUZII multimedia amintite este că ele nu sunt potrivite pentru Soluţia propusă pentru dezvolarea componentelor software aplicaţiile care au nevoie de fluxuri audio/video de înaltă are avantajul că permite integrarea componentelor calitate, cu o rată de transfer a fluxului video de 25-30 software dezvoltate în aplica ii diferite, independent de cadre/secundă. tehnologia folosită pentru dezvoltarea acestor aplicaţii. Scopul arhitecturii folosite pentru transmiterea datelor a Soluţia propusă este conformă cu standardele recunoscute fost implementarea unui sistem care să reflecte la distanţă, în domeniu. Componentele software au fost dezvoltate în în timp real şi la o calitate bună a datelor multimedia, toate sistem deschis, astfel încât acestea pot fi integrate cu alte modificările ce au loc la sursă (la client), în ceea ce componente software, în diferite aplicaţii multimedia. priveşte conţinutul multimedia şi forma sa de prezentare. REFERINŢE Din aceste motive, am ales pentru realizarea transferului 1. Halsall, F. (2001). Multimedia communications – datelor multimedia între clienţi şi serverul media, applications, networks, protocols and standards, Pearson tehnologia .NET Remoting. In plus, tehnologia .NET Education Limited; Remoting oferă o serie de facilităţi pentru dezvoltarea 2. Crowcroft, J., Handley, M., Wakeman, I.. (1998). aplicaţiilor multitier distribuite. Transmisia se realizează Internetworking multimedia, UCL Press; în timp real, pe măsura recepţionării de către aplicaţia 3. Reveiu, A. (2005). .NET Component for Managing Web client, a unui nou cadru de la camera web. Cam Stream, Revista de Informatică Economică, nr 2; Arhitectura sistemului de comunicaţie distribuit este 4. Reveiu, A. (2005). Manage and Content-Based Retrieve compusă din două tipuri de componente, componenta Images using InterMedia Oracle 10g, Revista de Informatică sursă sau client, care preia fluxul video de la dispozitivul Economică, nr 4; de captură video, camera web, şi-l transmite componentei 5. Reveiu, A. (2005). Building Distributed Applications Using destinaţie sau server care recepţionează şi gestionează .NET Remoting Support, the proceedings of the seventh fluxurile preluate de la diverşi clienţi. International Conference of Economic Informatics, Bucharest; Componenta de stocare şi gestiune a datelor multimedia 6. DiMarco, J. (2004). Computer Graphics and Multimedia: Gestiunea datelor multimedia se realizează la două Applications, Problems and Solutions, Idea Group Publishing; niveluri: controlul fişierelor .avi stocate pe disc, prin intermediul unui server media, respectiv stocarea şi 7. Pagani, M. (2005). Encyclopedia of multimedia technology gestiunea secvenţelor video şi a cadrelor cheie folosind o and networking, Idea Group Reference; bază de date multimedia. 8. MSDN Library, Microsoft Corporation (2007). 72

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Ignorarea informatiei irelevante de pe ecran Ion Juvina Department of Psychology, Carnegie Mellon University 5000 Forbes Avenue, Baker Hall 336A, Pittsburgh PA, 15213 ijuvina@cmu.edu Participantilor li se prezinta o secventa de cuvinte scrise REZUMAT Aceasta lucrare isi propune sa contribuie la dezvoltarea cu cerneala de diferite culori si li se cere sa numeasca unei teorii coerente a modului in care oamenii selecteaza culoarea cernelei in care este scris fiecare cuvant. Sunt trei informatia relevanta si ignora informatia irelevanta conditii: (1) congruenta, cand cuvantul si culoarea prezentata pe ecrane. Sunt prezentate doua studii empirice. cernelei sunt congruente, de exemplu, cuvantul “rosu” este Primul studiu analizeaza modul in care interferenta dintre scris cu cerneala rosie; (2) incongruenta, cand intelesul informatia trecuta si cea actuala este minimizata. Pentru a cuvantului si culoarea cernelei sunt incongruente, de explica datele empirice, sunt propuse doua modele exemplu, cuvantul “rosu” este scris cu cerneala verde; si cognitive inspirate de doua pozitii teoretice diferite, (3) neutralitate, cand cuvantul nu face referinta la o repectiv, ignorarea automata si controlata a informatiei. Al anumita culoare, de exemplu, cuvantul “masa” scris in doilea studiu isi propune sa diferentieze intre cele doua orice culoare. modele cognitive. In mod tipic, numirea culorii unui cuvant incongruent dureaza mai mult si a unui cuvant congruent mai putin Cuvinte cheie decat numirea culorii unui cuvant neutru. Interferenta Control cognitiv, atentie, inhibitie cognitiva. Stroop se defineste ca diferenta dintre timpul de reactie ACM Classification (TR) la stimuli incongruenti si la stimuli neutri. Facilitarea H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): Stroop se defineste ca diferenta in TR dintre stimulii Miscellaneous. congruenti si neutri. Efectele de interferenta si facilitare INTRODUCERE vor fi numite efecte intra-stimuli, deoarece sunt calculate Abilitatea de a ignora informatia irelevanta prezentata pe fara luarea in considerare a influentei stimulilor anteriori ecrane devine din ce in ce mai importanta odata cu asupra stimulului curent. cresterea complexitatii interfetelor om-masina. In mod Efecte inter-stimuli in sarcina Stroop current, ecranele prezinta mult mai multa informatie decat Numim efecte inter-stimuli acele afecte care rezulta din ar fi necesara pentru luarea unei decizii la un anumit modul de aranjare a stimulilor intr-o secventa (ele mai moment. De exemplu, o pagina tipica de Web prezinta sunt numite si efecte de secventa). Astfel de efecte sunt de continuturi si optiuni pentru o varietate de utilizatori. Un regula observate in cazurile in care exista repetitii de anumit utilizator trebuie sa selecteze informatia care este stimuli, dimensiuni ale stimulilor sau modalitati de relevanta pentru scopul sarcinii curente si sa ignore restul. raspuns. MacLeod [10, pp. 178] descrie urmatoarele efecte Adesea, proiectantul interfetei decide sa afiseze informatii inter-stimuli: “Cand cuvantul irelevant al stimulului n-1 redundante pentru a face interfata accesibila, usor de este numele culorii tinta a stimulului n, interferenta cu invatat si utilizat. De exemplu, functia care opreste un numirea culorii va fi crescuta temporar. Cand culoarea proces deja initiat (e.g., descarcarea unei pagini) este stimulului n-1 corespunde cuvantului stimulului n, va adesea indicata de catre o iconita rosie in forma de cerc aparea o facilitare a numirii culorii stimulului n. Daca cu o cruce in mijloc; uneori este adaugat si cuvantul cuvantul stimulului n-1 este repetat pentru stimulul n, “opreste” (“stop” in limba engleza). Culoarea rosie, crucea atunci cuvantul este deja suprimat si va cauza mai putina si cuvantul “opreste” au aceeasi semnificatie; spunem ca interferenta in numirea culorii diferite a stimului n. Un semnificatiile lor sunt congruente. Congruenta acestor studiu interesant ar fi sa se combine aceste doua tipuri de semne ajuta atentia utilizatorilor. Totusi, nu intotdeauna efecte de repetitie in acelasi experiment pentru a se este posibil sa se asigure congruenta si consistenta compara in mod direct dimensiunea lor. Eu sunt inclinat informatiei prezentate pe ecran. In special in contextul […] sa invoc o idee de suprimare astfel incat efectele de internetului, mai multe stiluri de interferte pot coexista. facilitare si interferenta resultate din secventierea Culoarea rosie poate avea o anumita semnificatie in stimulilor sa aiba o baza comuna” [10]. interfata programului de navigare (engl.: browser) si o alta Acest prim studiu, prezentat pe scurt, a avut ca scop sa semnificatie (posibil opusa) in interfata sitului web. raspunda sugestiei lui MacLeod. Obiectivele acestui studiu Utilizatorul trebuie sa selecteze semnificatia care este sunt: replicarea tuturor efectelor intra- si inter-stimuli, relevanta pentru sarcina curenta si sa ignore informatia masurarea dimensiunilor lor relative si a duratelor lor, si irelevanta. exlicarea lor intr-un mod integrat. PRIMUL STUDIU Participanti, design, si procedura Sarcina Stroop Au fost recrutati 92 participanti din cumunitatea Sarcina Stroop este una dintre cele mai cunoscute sarcini universitatii Carnegie Mellon pe baza de anunt. Fiecarui pentru studiul efectelor de facilitare si interferenta dintre subiect i-au fost administrate trei conditii: incongruent, informatiile relevante si cele irelevante [17]. congruent, si neutru. Stimulii din cele trei conditii au fost 73

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 amestecati in mod aleator (non-block design) si prezentati prin respingerea mecanismului inhibitiei selective. Asa pe rand impreuna cu doua variante de raspuns. cum mai multi autori au aratat [2,3,16], efectele intra- stimuli pot fi explicate fara apelul la un mecanism de Rezultate Efectele intra-stimuli au fost similare cu cele raportate in inhibitie. Ambele tipuri de trasaturi – tinta si distractoare – alte studii. Cele trei efecte inter-stimuli raportate de sunt activate dar in masuri diferite. Initial trasatura cuvant MacLeod [10] au fost replicate. Ele au fost etichetate este mai activa, reflectand deprinderea mai puternia de a Cuvant-Culoare, Culoare-Cuvant si Cuvant-Cuvant, citi cuvinte. Totusi, activarea trasaturii culoare depaseste respectiv. Pe langa aceste trei efecte, un al patrulea efect a activarea trasaturii cuvant datorita unei unitati de control fost observat si a fost numit Culoare-Culoare. Figura 1 care activeaza trasatura dorita (culoare). Acest mecanism prezinta cate un exemplu din fiecare effect. Aceste efecte simplu, reuseste sa explice efectele intra-stimuli. Pentru a sunt semnificative din punct de vedere statistic. Marimea explica si efectele inter-stimuli, activarea celor doua lor variaza intre 20 si 50 milisecunde si descreste gradual trasaturi trebuie urmata de suprimare. Aceasta suprimare catre zero in 2-3 secunde. care urmeaza activarii este non-selectiva, adica se aplica ambelor trasaturi ale stimulului (cuvant si culoare). Pe Stimulul Stimulul TR scurt, ambele trasaturi sunt activate pentru a produce precedent present efectele intra-stimuli si apoi ambele trasaturi sunt Cuvant- ROSU VERDE Creste suprimate pentru a produce efectele inter-stimuli. Rolul Culoare albastru rosu suprimarii este de a reduce interferenta dintre stimulii precedenti si procesarea stimulului curent. Cu alte cuvinte, Culoare- ROSU GALBEN Scade suprimarea este necesara pentru a elimina informatia care Cuvant galben verde a devenit irelevanta. Noul mecanism va fi numit Culoare- ROSU ALBASTRU Creste mecanismul de suprimare a repetititei. Culoare verde verde Implementarea mecanismului de suprimare Cuvant- ALBASTRU ALBASTRU Scade Este necesar sa intelegem modul in care mecanismul de Cuvant rosu galben suprimare a repetitiei este implementat in creierul uman Figura 1 Effecte inter-stimuli in primul studiu. Cuvantul este pentru a putea construi instrumente de sprijinire a scris cu majuscule, iar culoarea este scrisa cu minuscule. utilizatorilor in selectarea informtiei relevante si sprimarea Cand cuvantul stimulului precedent coincide cu culorea informatiei irelevante pe ecrane. stimulului prezent timpul de reactie (TR) creste. Cand Literatura de specialitate sugereaza doua modalitati de culoarea stimulului precedent coincide cu cuvantul stimulului prezent TR scade. Cand culoarea stimulului conceptualizare a mecanismului de suprimare a repetitiei: precedent coincide cu culoarea stimulului prezent TR creste. prima este idea de inhibitie reactiva, aplicata in sarcinile Cand cuvantul stimulului precedent coincide cu cuvantul de generare de numere aleatoare si inhibitia de intoarcere; stimulului prezent TR scade. a doua este idea de inhibitie activa, applicata in sarcini de stop-semnal si anti-saccada. Ambele idei au baze teoretice, MECANISMUL EXPLICATIV empirice si neurologice convingatoare. Pentru a diferentia Asa cum a sugerat MacLeod [10], ar fi de preferat sa intre aceste doua conceptualizari ale mecanismului de explicam toate aceste efecte cu ajutorul unui singur suprimare, am dezvoltat doua modele cognitive ale mecanism. La momentul respectiv (1991) MacLeod sarcinii Stroop. Aceste doua modele sunt identice in toate recomanda un mecanism de suprimare. Totusi, in ultimii privintele cu exceptia modului in care genereaza efectele ani, MacLeod recomanda prudenta in interpretarea datelor inter-stimuli. Ele implementeaza ideile de inhibitie comportamentale in termeni de suprimare sau inhibitie reactiva si activa, si vor fi numite modelul suprimarii cognitiva [12]. Existenta reala a unui mecanism de automate si modelul suprimarii controlate, respectiv. inhibitie cognitiva este inca in dezbatere. Unii autori afirma ca inhibitia cognitiva este esentiala pentru controlul Modelul suprimarii automate cognitiv [1,5], altii afirma ca ea nu este necesara [3,4]. In Acest model postuleaza marcatori (tags) inhibitori care cele mai multe cazuri, efecte comportamentale care sunt sunt asociati automat cu elementele de memorie care au atribuite controlului cognitiv pot fi explicate la fel de bine fost utilizate recent. Acesti marcatori incetinesc cu sau fara un mecanism de inhibitie. Din aceste motive, reutilizarea elementelor de memorie cu care sunt associati. prima incercare de a interpreta rezultatele acestui studiu a Iata un exemplu pentru efectul Cuvant-Culoare. Sa facut apel la mecanismele explicative existente care nu presupunem ca stimulul anterior este cuvantul ROSU, iar postuleaza inhibitia cognitiva: regasirea episodica [9,13] si stimulul actual este scris cu cerneala rosie. Reprezentarea nepotrivirea trasaturilor [15]. Fiecare din aceste in memorie a conceptului “Rosu” a fost utilizata si apoi mecanisme poate explica unul sau mai multe din cele marcata (adica inhibata). Pentru a numi culoarea patru efecte inter-stimuli dar nu pe toate. Urmatoarea stimulului actual reutilizarea conceptului “Rosu” este incercare de interpretare a facut apel la mecanismul clasic incetinita deoarece are asociat marcatorul inhibitor. de inhibitie selectiva [6,14]. Conform acestui mecanism, Modelul suprimarii controlate trasatura tinta (culoarea) este activata, in timp ce trasatura Acest model implemeteaza idea de perturbare de sus in jos distractoare (cuvantul) este inhibata. Nici acest mecanism (top-down biasing) [2,4]. Conform acestei idei, activarile nu poate explica toate cele patru efecte inter-stimuli. elementelor de memorie pot fi perturbate (crescute sau Un nou mecanism a fost necesar pentru a explica toate scazute) de catre reprezentari ale scopurilor sarcinii. In cele patru efecte. Postularea noului mecanism a inceput cazul nostru, reprezantari ale stimulilor anteriori difuzeaza activare negativa (adica suprimare) catre elementele de 74

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 memorie corespunzatoare. Reprezentarea stimulului curent 1050 difuzeaza activare pozitiva catre elementele corespunzatoare in memorie. Nivelul de activare a 1000 elementelor de memorie determina viteza cu care aceste elemente pot fi accesate pentru a fi utilizate. Iata un Timp de reactie in milisecunde exemplu pentru efectul Culoare-Cuvant. Sa presupunem 950 ca stimulul anterior a fost scris cu culoarea galben. Dupa numirea acestei culori, s-a creat un scop inhibitor care 900 Extra culori Extra cuvinte difuzeaza activare negativa catre reprezentarea in memorie a conceptului “Galben”. Atunci cand cuvantul GALBEN 850 apare ca trasatura distractoare a stimulului actual, conceptul corespunzator din memorie are un potential redus de interferenta deoarece este suprimat. 800 Discutie a primului studiu Am prezentat o replicare a unor cunoscute efecte intra- 750 Bloc 1 Bloc 2 Bloc 3 stimuli in sarcina Stroop. Trei dintre aceste efecte au fost trecute in revista de MacLeod [10], iar a patrulea Figura 2 Timpul de reactie pentru fiecare grup si bloc. Se pot (Culoare-Culoare) este cunoscut in literatura despre observa un efect principal de scadere a timpului de reactie si inhibitia de intoarcere [8]. Am propus mecanismul de o interactiune intre bloc si grup. suprimare a repetarii si am implementat acest mecanism in Efectele inter-stimuli observate in primul studiu au fost doua modele cognitive cu scopul de a diferentia intre doua replicate in acest studiu in blocurile de control (1 si 3). In posibile implementari ale acestui mecanism in creierul blocul experimental unele dintre aceste efecte au fost uman. Cele doua modele produc rezultate comparabile si eliminate. Astfel, extra culorile au eliminat efectul ambele sunt plauzibile. Totusi, ele genereaza predictii culoare-culoare si extra cuvintele au eliminat efectul diferite care pot fi testate empiric. Modelul suprimarii cuvant-cuvant. Acest rezultat intareste concluzia conform automate afirma ca numai informatia care a fost utilizata careia extra stimulii inhiba trasatura corespunzatoare a in trecutul recent este suprimata. Modelul suprimarii stimulului principal. controlate afirma ca orice informatie trecuta este suprimata, indiferent daca a fost utilizata sau nu. Aceste doua rezultate indica faptul ca extra stimulii nu sunt complet ignorati dar nu exclud posibilitatea STUDIUL AL DOILEA suprimarii automate sau controlate a acestor stimuli. Nu Acest studiu a avut ca scop diferentierea intre cele doua este clar la ce nivel sunt extra stimulii reprezentati, moduri de implementare a mecanismului de suprimare a perceptual sau semantic. repetitiei. Toate conditiile primului studiu au fost repetate. In plus, acest studiu a inclus un bloc in care o serie de Pentru a raspunde la aceasta intrebare am analizat co- extra stimuli irelevanti a fost prezentata pe ecran alaturi de aparitiile dintre extra-stimuli si trasatura corespunzatoare a stimulii Stroop obisnuiti [7,11]. Obiectivul acestui studiu a stimulului principal. Sunt posibile patru cazuri: o extra fost de a investiga daca extra stimulii sunt reprezentati in culoare coincide cu (1) culoarea sau cu (2) cuvantul memorie si daca reprezentarile lor sunt activate sau stimulului principal, si un extra cuvant coincide cu (3) suprimate in timpul procesarii stimulilor Stroop obisnuiti. culoarea sau cu (4) cuvantul stimulului principal (vezi Daca modelul suprimarii automate este corect, extra Figurile 3 si 4). In doua dintra aceste patru cazuri s-au stimulii vor fi activati. Daca modelul suprimarii controlate obtinut efecte semnificative. Cand o extra culoare coincide este corect, extra stimulii vor fi suprimati. cu cuvantul stimulului principal (Fig. 3) sau cand un extra- cuvant coincide cu cuvantul stimulului principal (Fig. 4), Participanti, design, si procedura timpul de reactie creste. Studiul a fost realizat cu 62 participanti si a fost similar cu primul studiu. Singura diferenta a fost adaugarea blocului Co-aparitii Extra-stimul - Stimul cu extra stimuli (experimental) precedat si urmat de 0.045 blocuri de control. Blocul experimental a inclus trei extra 0.04 stimuli alaturi de stimulul principal, iar participantii au Diferenta in TR (secunde) 0.035 fost instruiti sa ignore acesti extra stimuli. Jumatate din 0.03 0.025 participanti au primit culori iar cealalta jumatate au primit 0.02 cuvinte ca extra-stimuli. Blocurile de control au fost 0.015 administrate exact ca in primul studiu. 0.01 Rezultate si discutie a studiului al doilea 0.005 Asa cum se arata in Figura 2, timpul de reactie (TR) creste 0 -0.005 Extra-culoare-Culoare Extra-culoare-Cuvant cand extra stimulii sunt culori si scade cand extra stimulii -0.01 sunt cuvinte. Acest rezultat sugereaza o influenta inhibitorie din partea extra stimulilor asupra stimulului Figura 3 Timpul de reactie creste cand o extra culoare principal. coincide cu cuvantul stimulului principal. 75

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Co-aparitii Extra-stimul-Stimul 4. Herd, S. A., Banich, M. T., & O'Reilly, R. C. (2006). 0.05 Neural Mechanisms of Cognitive Control: An Integrative Model of Stroop Task Performance and 0.04 fMRI Data J. Cognitive Neuroscience MIT Press, Diferenta in TR (secunde) 0.03 18(1), 22-32. 0.02 5. Houghton, G., & Tipper, S. P. (1996). Inhibitory Mechanisms of Neural and Cognitive Control: 0.01 Applications to Selective Attention and Sequential 0 Action Brain and Cognition, 30, 20-43. Extra-cuvant-Culoare Extra-cuvant-Cuvant -0.01 6. Houghton, G., Tipper, S. P., Weaver, B., & Shore, D. I. (1996). Inhibition and interference in selective -0.02 attention: Some tests of a neural network model. Visual Figura 4 Timpul de reactie creste cand un extra cuvant Cognition, 3(119–164). coincide cu cuvantul stimulului principal. 7. Kahneman, D., & Chajczyk, D. (1983). Tests of the Rezultatul prezentat in Figura 3 (Extra-culoare-Cuvant) automaticity of reading: Dilution of Stroop effects by sugereaza ca extra-stimulii sunt reprezentati la nivel color-irrelevant stimuli. Journal of Experimental semantic. O pata de culoare poate creste activarea unui Psychology: Human Perception and Performance, cuvant numai prin intermediul conceptului corespunzator. 9(4), 497-509. Din rezultatele prezentate in Figurile 3 si 4 s-ar putea 8. Law, M. B., Pratt, J., & Abrams, R. A. (1995). Color- conclude ca extra stimulii sunt doar activati si nu based inhibition of return. Percept Psychophys., 57(3), suprimati, ceea ce ar conta ca proba in favoarea modelulul 402-408. suprimarii automate. Totusi, nu s-au obtinut rezultate semnificative in ce priveste culoarea stimulului principal 9. Logan, G. D. (1990). Repetition priming and (partea stanga a figurilor 3 si 4). E posibil sa existe si o automaticity: Common underlying mechanisms? suprimare controlata care actioneaza numai in timpul Cognitive Psychology, 22, 1-35. procesarii culorii stimulului principal. Sunt necesare 10.MacLeod, C. M. (1991). Half a Century of Research investigatii suplimentare pentru a clarifica relatia dintre on the Stroop Effect: An Integrative Review suprimarea automata si controlata a informatiei irelevante. Psychological Bulletin, 109(2), 163-203. CONCLUZIE 11.MacLeod, C. M., & Bors, D. A. (2002). Presenting two Studiile prezentate au raspuns la cateva intrebari si au color words on a single Stroop trial: Evidence for joint generat intrebari suplimentare referitoare la modul in care influence, not capture Memory and Cognition, 30(5), oamenii selecteaza informatia relevanta si ignora 789-797. informatia irelevanta prezentata pe ecrane. Suprimarea 12.MacLeod, C. M., Dodd, M. D., Sheard, E. D., Wilson, stimulilor trecuti care au devenit irelevanti pare sa fie D. E., & Bibi, U. (2003). In Opposition to Inhibition. controlata de catre creier intr-un mod reactiv, adica In B. H. Ross (Ed.), The Psychology of Learning and suprimarea este un post-efect al activarii [9]. Motivation (Vol. 43, pp. 163-214): Elsevier Science. Cand stimuli irelevanti sunt adaugati pe ecran alaturi de 13.Neill, W. T. (1997). Episodic Retrieval in Negative stimulul principal, ignorarea lor este relativ dificila. Ei Priming and Repetition Priming. Journal of interfereaza in special cu trasatura distractor (cuvant) a Experimental Psychology; Learning, Memory, and stimulului principal. Trasatura tinta a stimulului principal Cognition 23(6), 1291-1305. (culoarea) pare sa fie protejata impotriva interferentei, probabil printr-un mecanism de suprimare controlata. 14.Neill, W. T., & Westberry, R. L. (1987). Selective attention and the suppression of cognitive noise. REFERINTE Journal of Experimental Psychology: Learning, 1. Aron, A. R., Durston, S., Eagle, D. M., Logan, G. D., Memory, and Cognition, 13, 327-334. Stinear, C. M., & Stuphorn, V. (2007). Converging 15.Park, J., & Kanwisher, N. (1994). Negative priming for Evidence for a Fronto-Basal-Ganglia Network for spatial locations: Identity mismatching, not distractor Inhibitory Control of Action and Cognition. The inhibition. Journal of Experimental Psychology: Journal of Neuroscience 27(44), 11860-11864. Human Perception and Performance, 20, 613-623. 2. Cohen, J. D., Dunbar, K., & McClelland, J. L. (1990). 16.Roelofs, A. P. A. (2003). Goal-referenced selection of On the control of automatic processes: A parallel verbal action: Modeling attentional control in the distributed processing account of the Stroop effect. Stroop task Psychological review, 110, 88-124. Psychological Review, 97, 332-361. 17.Stroop, J. R. (1935). Studies of interference in serial 3. Egner, T., & Hirsch, J. (2005). Cognitive control verbal reactions. Journal of Experimental Psychology, mechanisms resolve conflict through cortical 18, 643-662. amplification of task-relevant information. Nature Neuroscience, 8(1784-1790). 76

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Comunicare vizuală prin intermediul infograficelor Ecaterina Valică Facultatea de Informatică, Universitatea “A.I.Cuza” din Iaşi Str. Berthelot, nr. 16, Iaşi 700483 evalica@infoiasi.ro prescripţii, etc. REZUMAT Tehnicile de interacţiune şi reprezentare vizuală permit Vizualizarea grafică a informaţiei are scopul de a oferi utilizatorilor să vizualizeze, să exploreze şi să înţeleagă consumatorilor o înţelegere calitativă a conţinutul cantităţi mari de informaţie. Cercetarea îndreptată în zona informaţional. Informaţia poate fi reprezentată de date, vizualizării informaţiei s-a concentrat pe abordări, care procese, relaţii sau concepte. Reprezentările grafice pot fi redau în mod intuitiv informaţiile abstracte. Graficele manipulări de entităţi grafice (puncte, linii, forme, informaţionale, numite şi infografice, permit filtrarea imagini, text) şi atribute (culoare, mărime, poziţie, formă). informaţiei, stabilirea relaţiilor între componentele ei, Există mai multe ramuri ale vizualizării, care sunt studiate desluşirea de şabloane şi reprezentarea acestora într-o separat, de exemplu: vizualizarea informaţiei, vizualizarea manieră, care permite consumatorului să asimileze datelor, cartografia (cea mai veche dintre aceste, folosită cunoştinţe într-un mod mult mai rapid şi uşor. pentru vizualizări ale datelor spaţiale) sau vizualizări Pe măsură ce infograficele sunt folosite în mediul online, ştiinţifice. Vizualizarea datelor se concentrează pe date linia de separaţie între acestea şi software este din ce în ce cantitative, care pot fi reprezentate sub formă de tabelă sau mai puţin vizibilă. Uşurinţa interpretării informaţiilor din listă. Vizualizarea de informaţie este mai cuprinzătoare, cadrul unui grafic informaţional se bazează pe faptul că se oferind posibilitatea de a vizualiza informaţia în cadrul utilizează un limbaj vizual universal. contextului în care apare, până la afişarea informaţiei, care În ultimii ani au apărut diverse instrumente automate nu a fost procesată sau codată în date. Graficele şi pentru reprezentarea şi vizualizarea datelor. Aceste diagramele pot comunica date, în timp ce infograficele instrumente uşurează procesul de utilizare şi creare de transformă datele în informaţie. infografice şi realizează tranziţia de la graficele INFOGRAFICELE ÎNTRE REPREZENTARE ŞI prezentaţionale la cele interactive. INTERPRETARE Graficele informaţionale, numite şi infografice, reprezintă Cuvinte cheie în mod vizual informaţie, date sau cunoştinţe. Aceste Infografice, vizualizarea informaţiei, comunicare vizuală. grafice se utilizează atunci când este nevoie de explicarea Clasificare ACM informaţiei în mod rapid şi facil, îmbunătăţind abilitatea H.5.2. [Information Interfaces and Presentation]: User de a procesa cantităţi mari de informaţie. Rolul Interfaces - Screen design. infograficelor este acela de a ilustra informaţie, care ar fi mai puţin eficientă în formă textuală, dar care poate fi INTRODUCERE rapid receptată şi percepută în forma ei vizuală. Datele informaţionale au o rată de creştere fără precedent. Suntem înconjuraţi mereu de informaţie, care se prezintă Diversitatea şi multitudinea domeniilor sub diferite forme şi încearcă să se transmită actuale, "alimentează" ritmic şi exponenţial datele consumatorului. Majoritatea persoanelor sunt obişnuite cu informaţionale. infograficele clasice, cum ar fi hărţi meteorologice, care În această multitudine de date este dificil de găsit folosesc pictograme pentru a indica zonele cu presiuni informaţia cea mai obiectivă şi relevantă, motiv pentru ridicate sau scăzute, sau prognoze pentru soare, ploaie, care este nevoie de metode şi tehnici noi, care să permită zăpadă. Unităţi mici de informaţie vizuală, puse în analiza acestor date multi-dimensionale, provenind din contextul potrivit, structurează împreună informaţia într- surse multiple. Aceasta este necesară cu atât mai mult, un mod diferit, o face accesibilă şi ajută astfel audienţa să dacă avem în vedere faptul că datele informaţionale, după perceapă mesajul transmis, într-un mod mai clar. cum e şi firesc, fie au o evoluţie, fie se modifică şi astfel Unele infografice sunt realizate prin folosirea unui limbaj variază de la o etapă la alta în timp. comun, astfel încât să poată fi universal accesibile şi Designul de informaţie este aria care se ocupă de înţelese. De exemplu, multe persoane recunosc octogonul pregătirea informaţiei, pentru a facilita înţelegerea şi roşu, care este convenit ca fiind simbolul de stop. Alte utilizarea acesteia de către consumatori. Această arie este semne de circulaţie ilustrează informaţii ca intersecţii în deseori confundată şi încadrată fie în designul vizual, fie formă T, curbe, pante. Aceste infografice sunt foarte utile în arhitectura informaţiei, deoarece le foloseşte pentru zonele în care există persoane, care vorbesc limbi preponderent pe amândouă, încercând să prezinte diferite. Infograficele sunt folosite de cele mai multe ori ca informaţiile nu doar în mod atractiv, ci şi eficient şi logic. unelte de comunicare. De exemplu un turist ar putea să Designul de informaţie este ubicuu, adică îl găsim peste deţină o hartă cu infografice, care să o poată folosi pentru tot în jurul nostru: în semne de circulaţie, hărţi, în cea mai a cere informaţii despre „mâncare”, „telefon”, „apă”, etc. simplă broşură pentru un produs sau un serviciu, în orice Factorul de înţelegere universal [4] este foarte valoros în sit Web sau formular completat, în instrucţiuni sau grupurile mixte. Utilizarea infograficelor măreşte 77

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 siguranţa că mesajul va fi înţeles şi transmis indiferent de Această capacitate de a generaliza, de a forma asociaţii, de cunoştinţele membrilor. O zonă în care există persoane, a detecta relaţii şi de a le organiza este baza sistemului de care vorbesc limbi şi au culturi diferite este şi spaţiul Web. comunicare. În timp ce cuvintele şi propoziţiile sunt Un infografic poate include de asemenea şi informaţii componente ale sistemului verbal de comunicare, textuale. De exemplu hărţile au asociate legende, care imaginile şi reprezentările grafice alcătuiesc sistemul explică elementele grafice, făcându-le astfel mai uşor de vizual de comunicare. înţeles. Hărţile de metrou utilizează cuvinte pentru a Infograficele operează într-un sistem hibrid compus atât descrie fiecare staţie şi marchează prin culori traseele din vizual, cât şi din verbal, deoarece utilizează o respective. Atunci când graficele sunt utilizate pentru a combinaţie de imagini, cuvinte şi numere. Ca o consecinţă prezenta datele, acestea au asociate şi informaţii textuale, a naturii lor, infograficele ne oferă oportunitatea de a da de exemplu descrierea axelor. eficienţă comunicării. Ceasul, de exemplu, este probabil cel mai cunoscut O reprezentare poate fi caracterizată de nivelul ei de infografic din lume. Trei indicatori care se deplasează pe abstractizare. Uşurinţa interpretării variază în funcţie suprafaţa ceasului la viteze diferite dezvăluie informaţie de nivelul de abstractizare al reprezentării. Reprezentările despre secunde, minute, ore şi momentul zilei. Este un realistice sunt simplificate şi uşor de înţeles, în timp ce exemplu de utilizare a patru măsuri folosind doar o reprezentările ştiinţifice sunt mult mai ambigue. singură scală. Unul dintre atuurile unei reprezentări grafice este Deşi se găsesc şi în cărţile pentru copii, majoritatea capacitatea de a lăsa loc de interpretare cititorilor pentru a- infograficelor se dedică literaturii ştiinţifice, unde şi realiza propriile concluzii şi de a permite flexibilitatea ilustrează sisteme fizice, în special cele care nu pot fi de a "absorbi" numai informaţiile pe care aceştia le fotografiate (de exemplu diagrame de secţiune, diagrame consideră relevante (consumatorul face propria selecţie). astronomice, imagini ale sistemelor microscopice, etc.) Prezentăm în continuare un infografic, care descrie Nigel Holmes [6] a introdus termenul de „grafice conceptul enunţat în următorul text: „RSS (Really Simple explicative”, care conţin nu doar expunerea vizuală de Syndication) [15] este un format structurat de distribuţie informaţie ci şi cunoştinţe, modul în care creează, electronică a informaţiilor prin Internet. dezvoltă, şi utilizează lucrurile descrise. Pentru a fi la curent cu ultimele informaţii publicate pe Comunicarea se bazează pe reprezentarea conceptelor, Web, utilizatorii trebuie să viziteze frecvent siturile care se doresc transmise. Putem transmite idei despre preferate, lucru care necesită mult timp. lucruri care nu sunt fizic în proximitatea noastră decât doar prin apelul la o reprezentare mentală potrivită O altă abordare mult mai rapidă este aceea de a publica (metaforă [4]). Aceste reprezentări sunt stocate în conţinutul nou cu ajutorul formatului RSS. Utilizatorii pot categorii, definite de relaţii şi sunt caracterizate de grade să se înscrie prin intermediul unei pictograme de culoare de abstractizare. Reprezentările care se comunică cu portocalie găsite pe situl respectiv şi să primească automat succes sunt uşor de citit, simple, imediate, coerente şi actualizările. Folosind un program specializat (RSS generale. Reader, agregator) aceştia pot vizualiza în acelaşi timp noutăţi din mai multe surse şi domenii de interes.” Figura 1. Explicarea conceptului RSS folosind infografice reproduse decât imaginile: cu 100 de caractere INFOGRAFICELE ÎNTRE ISTORIE ŞI ACTUALITATE - GRAFICE INTERACTIVE alfanumerice se poate transmite orice idee, în schimb Primele infografice au fost create în preistorie, de primii imaginile trebuie să fie create în mod unic [9]. Totuşi un oameni, sub formă de desene rupestre şi mai apoi hărţi. infografic valorează cât 1,000+ cuvinte. Oamenii primitivi nu aveau abilităţi de vorbire dezvoltate, În 1984, Apple a introdus prima interfaţă grafică [13] ei comunicau vizual, prin gesturi, observaţie şi mimică. "inspirată" din proiectul Augmentation of Human Intellect Odată cu presa scrisă, cuvintele au putut fi mult mai uşor al lui Douglas Engelbart. Pentru prima dată, oamenii 78

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 obişnuiţi au putut interacţiona în mod vizual cu • de a alege un mediu convenabil pentru reprezentare – computerul, cu ajutorul ferestrelor, pictogramelor, static (hârtie sau ecran), mişcare (animaţie sau video) directoarelor. Persoane, care înainte nu erau de acord cu sau interactiv (aplicaţii Web). ideea de computere personale, aveau acces acuma la o Există trei implicaţii [1] când dorim să vizualizăm unealtă puternică pentru a-i sprijini în scopurile lor informaţia: creative şi pentru a le permite să realizeze lucruri care înainte nu erau posibile. • date de intrare trebuie de obicei prelucrate, curăţate şi apoi transformate pentru o explorare În 1991, Tim Berners-Lee a inventat un alt dispozitiv corespunzătoare; revoluţionar pentru comunicarea vizuală: navigatorul Web [14]. Astăzi, datorită navigatoarelor, oricine poate să • pentru a transmite concluzii este necesar inserarea de publice sau să caute informaţie de oriunde de pe glob. informaţie suplimentară; În prezent suntem capabili să utilizăm instrumente ale • prezentarea eficientă a rezultatelor este critică în Web-ului Social, care să ne permită să facem blogging, influenţarea deciziilor. podcasting, photosharing, videoblogging. Internetul se Pentru ca ideile complexe să poată fi comunicate cu îndreaptă către o cultură care comunică vizual şi care va precizie, claritate şi eficienţă, graficele ar trebuie să conduce în final la realizarea unui limbaj global vizual. îndeplinească următoarele proprietăţi [3]: Pe măsură ce infograficele intră în mediul online, linia de • să afişeze datele de bază; separaţie între acestea şi software este din ce în ce mai puţin vizibilă. • să conducă cititorul să se gândească la semnificaţie şi nu la metodologie, design, sau la tehnologia cu care Interfeţele grafice interactive sunt folosite pentru afişarea s-a realizat graficul; structurii, extragerea de date sau navigarea prin informaţii complexe şi de dimensiuni mari. Scopul vizualizării • să nu distorsioneze datele pe care le prezintă; informaţiei este acela de a găsi reprezentări potrivite • să încadreze suficiente date într-un spaţiu restrâns, pentru a descrie relaţii, şabloane, tendinţe, grupuri sau diminuând supra-încărcarea cognitivă; dependenţe. Exemple de reprezentări pentru date pot fi grafice, diagrame, hărţi, liste, arbori, reţele, serii • să realizeze coerenţa seturilor mari de date; temporare, coordonate parelele [8] pe care putem • să încurajeze ochiul să compare piese diferite de date; implementa funcţii de filtrare, navigare (zoom, pan) sau • să dezvăluie datele pe mai multe nivele de detaliu, de desenare. la o perspectivă generală, până la o structură CARACTERISTICI ALE VIZUALIZĂRILOR detaliată; În cadrul produselor interactive comunicarea se realizează • să servească doar unui scop, acela poate fi descriere, în mod preponderent vizual. Designul interfeţelor vizuale explorare, condensare sau decorare; influenţează eficienţa şi impactul pe care poate să-l aducă • să fie în corespondenţă şi concordanţă cu datele un produs şi ajută la construirea unei experienţe - utilizator statistice şi textuale pe care le descrie. unice. Majoritatea aplicaţiilor sunt "conştiente" de faptul că trebuie să prezinte informaţiile pe care vor să le Persoanele înţeleg lucrurile pe care le văd prin transmită în mai multe moduri, utilizatorul fiind din ce în recunoaşterea similitudinilor şi diferenţelor între ce mai obişnuit să găsească şi o reprezentare vizuală elementele vizuale. Recunoaşterea de tipare este benefică pentru datele respective. pentru a separa ceea ce ne interesează de zgomotul de fundal. Dezordinea şi supraîncărcarea nu sunt atribute ale Primul lucru care trebuie avut în vedere atunci când se informaţiei. Sunt eşecuri ale designului [2]. proiectează o experienţă Web este audienţa [7]. În funcţie de aceasta se iau decizii asupra structurii (conţinut şi CONCLUZII organizare), prezentării (personalitate vizuală, ton) şi În ultimii ani au apărut pe piaţă diverse instrumente [10] interacţiunii (funcţionalitate şi comportament). Eficienţa automate pentru reprezentarea şi vizualizarea datelor transmiterii mesajului depinde de audienţă. Comunicarea cantitative (de exemplu Google Chart [18], Maps [19], nu poate avea loc decât dacă utilizatorii sunt capabili să Flot [16], Chaco [17]) Aceste instrumente uşurează interpreteze mesajul transmis. Modul în care mesajul va fi procesul de utilizare şi creare de infografice de tip tabele, perceput depinde de receptor, de starea sa de spirit, diagrame şi hărţi, facilitând comunicarea conceptelor şi experienţa, obiective, cultură şi cunoştinţe. datelor în cadrul Web şi realizează tranziţia de la grafice Există trei provocări [5] în procesul de creare al unui pur şi simplu prezentaţionale, la cele interactive. infografic: Persoanele care nu au cunoştinţe de design, au • de a înţelege ce tip de informaţie se încearcă a fi posibilitatea de a comunica informaţiile folosind aceste comunicat – spaţial, cronologic, cantitativ sau, după framework-uri. Următorul pas în tehnologie va oferi caz, o combinaţie de acestea; posibilitatea de crea automat infografice descriptive interactive, care să ne permită transmiterea de • de a realiza o reprezentare potrivită pentru acea concepte, folosind baze de date, de metafore universale. informaţie, care să fie percepută ca un întreg – care Informaţiile descrise de aceste infografice nu vor rămâne este mai mult decât suma componentelor lui: tabele, doar la stadiul prezentaţional, ci vor descrie concret diagrame, hărţi, calendare; procesele şi conceptele prezentate. 79

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 2. Exemplu de explorare a surselor de trafic realizat cu Google Visualization [20] REFERINŢE 9.Dave Gray, “What’s next in visual communication?”, 1.Chaomei Chen, „Information Visualization: Beyond 2008: www.davegray.info/2008/04/03/whats-next-in- the Horizon“ (2nd edition), Springer, 2004 visual-communication/ 2.Eduard Tufte „Visual Explanations: Images and 10.Rui Carmo, „Visualization“, 2008: Quantities, Evidence and Narrative“ Graphics Press, the.taoofmac.com/space/Visualization 1997 11.***, Visual Modeling: www.idiagram.com 3.Eduard Tufte, „Beautiful Evidence“, Graphics Press, 12.***, Xplane: www.xplane.com/xblog 2006 13.***, Graphical User Interface Timeline: 4.Alan Cooper, Robert Reimann, David Cronin, „About www.guidebookgallery.org/timelines Face 3.0: The Essentials of Interaction Design“, Wiley, 14.***, Web Browser History, 2007 www.livinginternet.com/w/wi_browse.htm 5.Venkatesh Rajamanickam, „Information Design and 15.***, RSS : web.resource.org/rss/1.0 Visual Thinking“, 2005 16.***, Flot: code.google.com/p/flot/ 6.Nigel Holmes, „Wordless Diagrams“, Bloomsbury, 2005 17.***, Chaco: code.enthought.com/chaco/ 7.Luke Wroblewski, „Understanding Visual 18.***, Google Chart API: code.google.com/apis/chart Organization“, 2003: 19.***, Google Maps API: code.google.com/apis/maps www.lukew.com/resources/articles/visible_narratives. 20.***, Google Visualization API: html code.google.com/apis/visualization 8.Andrew Abela, „Choosing a good Chart“, 2006: extremepresentation.typepad.com/blog/2006/09/choosi ng_a_good.html 80

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 O abordare centrată pe utilizator în dezvoltarea unui asistent în alegerea carierei (profesiei) Onacă Daniela-Maria Guran Adriana-Mihaela Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Facultatea de Matematica şi Informatică Republicii nr. 37, Cluj-Napoca M. Kogălniceanu Nr. 1, Cluj-Napoca Daniela.onaca@apio.ro Adriana@cs.ubbcluj.ro REZUMAT ANALIZA SARCINILOR În acest articol sunt prezentate rezultatele unui studiu Demersul nostru se înscrie în linia clasică identificată în privind nevoile utilizatorilor în ceea ce priveşte litaratura de specialitate unde, la baza realizării unor dezvoltarea unui asistent cu rol de a oferi sprijin în instrumente de suport stă o analiză calitativă de adâncime alegerea unei instituţii de învăţământ superior. Studiul a a categoriilor principale de beneficiari sau realizarea unor luat forma unor proiecte de cercetare multiple focalizate chestionare cu scop exploratoriu în scopul ierarhizării pe categorii diferite de posibili utilizatori. Metodologia principalelor nevoi [5], [6], [1], [3]. După cum vom vedea, folosită a fost un calitativă. Rezultatele obtinute au permis demersurile noastre au vizat ambele abordări. conturarea unui model al procesului decizional precum şi Demersul general de analiză a fost proiectat dintr-o identificarea principalelor dificultăţi sau oportunităţi în perspectivă centrată pe utilizator în care au fost integrate cadrul acestui proces. Acestora din urmă li s-au asociat în metode de cercetare psihologice adaptate analizei deciyiei final propuneri cu privire la forma şi funcţionalităţile care de carieră. S-au urmărit identificarea principalelor pot fi înglobate în cadrul unui sistem inteligent de suport elemente premergătoare propunerii de soluţii tehnologice al deciziei. în cadrul unui proiect, şi anume: analiza oamenilor, sau a principalilor utilizatori, analiza activităţilor specifice Cuvinte cheie procesului decizional, analiza contextului în care au loc asistent, carieră, agent, analiza sarcinilor, proiectare aceste activităţi şi analiza tehnologiei disponibile (analiza centrată pe utilizator. PACT, [2]) Clasificare ACM Studiul a fost realizat cu participarea unor studenţi ai H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): Universităţii Babeş-Bolyai şi a avut ca scop identificarea User centered design. factorilor care au influenţat decizia lor privind cariera, INTRODUCERE impedimentele care le-au întâmpinat în luarea deciziei şi Alegerea carierei este o problemă de decizie a cărei informaţiile care le-au oferit sprijin în luarea deciziei, complexitate este influenţată de factori precum numărul metode folosite de subiecţi pentru a depăşi piedicile în mare de alternative, numărul de factori subiectivi care alegerea carierei. influenţează decizia, incertitudinea privind preferinţele REZULTATELE STUDIULUI viitoare ale individului, schimbările neprevăzute care pot să apară, necesitatea compromisului, barierele sociale, etc. Metodologie Scopul studiului nostru este acela de a identifica modul în Demersul nostru a fost structurat sub forma unor proiecte care subiecţii percep ideea unui asistent personal care să îi de cercetare independente pornite de la aceleaşi întrebări sprijine în alegerea unei facultăţi şi care sunt sarcinile în de cercetare „Cum se ia decizia de înscriere la facultate?” care aceştia necesită sprijinul unui astfel de asistent. şi „Cum este percepută ideea de asistent personal în Studiul derulat urmează îndeaproape o abordare centrată această decizie şi la ce nivel ar putea interveni?”. Cele 7 pe utilizator. Astfel, în prima etapă, ne-am propus proiecte de cercetare au fost realizate de echipe de studenţi realizarea unei analize extensive a sarcinilor. Scopul masterali înscrişi la cursul de Ergonomie cognitivă. acestui pas a fost determinarea modului în care oamenii Metodologia folosită nu a fost foarte diferită pe parcursul iau decizia privind alegerea unei facultăţi. Următorul pas a proiectelor, axându-se pe cercetarea calitativă a diverselor constat în identificarea modului în care este percepută categorii de utilizatori şi persoane implicate. Sinteza ideea unui asistent personal şi care sunt sarcinile la care ar metodologiei folosite în aceste proiecte este redată în cele putea participa sau care ar putea să îi fie delegate în ce urmează. totalitate. Proiect Metoda 1 Nr. Partic. caracteristici Metoda 2 Nr. Partic. Caract. 6, stud; 2 elevi; un interviu absolvent si un consilier 47 lic; 45 1 semistructurat 10 scolar chestionar 92 stud 2 focus group 12 elevi cls. VIII studenti an terminal, absolv, masteranzi interviu angajati, angajati 3 semistructurat 17 posibili masteranzi 4 interviu 16 studenti, absolventi, 81

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 semistructurat, masteranzi "povesti de viata" Stud, elevi, interviu analiza formum absolv. 5 semistructurat 14 Studenti documente MEC cadre interviuri 6 focus group 7 Studenti individuale 11 studenti interviu 7 semistructurat 10 Studenti Figura 1 – Sinteza abordărilor în identificarea nevoilor potenţialilor utilizatori Participanţi Sinteza rezultatelor obţinute este redată în Fig. 2. Numărul total al respondenţilor incluşi în întregul Din analiza rezultatelor putem observa că procesul proiect a fost de 189, categoriile fiind foarte diferite în decizional îşi are startul într-o primă decizie, cea de a acord cu metodologia folosita, preponderent calitativă. continua studiile. În acest cadru avem de-a face cu Au fost chestionate principalele categorii de beneficiari: procesele esenţiale ale luării deciziei, şi anume: elevi, studenţi licenţă, studenţi master, absolvenţi, formularea opţiunilor, stabilirea criteriilor de evaluare a angajaţi doritori de a urma un curs la nivel masteral, opţiunilor, evaluarea acestora şi decizia. Aceleaşi etape consilieri şcolari. se parcurg şi în pasul 2 când participantul decide Instrumente urmarea unui anumit program educaţional la o anumită Principalele instrumente folosite au fost cele specifice instituţie de învăţământ. Următoarea etapă vizează metodologiilor calitative: ghidul de interviu înscrierea şi concretizarea deciziilor luate prin procesul semistructurat, ghidul de focus-group, chestionar de alcătuire şi depunere a dosarului. Următorul pas exploratoriu. vizează admiterea efectivă care se realizează prin evaluarea efectivă e potrivirii cu criteriile de admitere, Procedură afişarea rezultatelor şi confirmarea locului, trecând astfel S-a folosit o procedura inductivă, specifică cercetărilor la ultima etapă, cea de începere a activităţii. La fiecare calitative. S-a încercat ignorarea propriilor asumpţii şi din aceste etape au fost identificate câteva dificultăţi concepţii cu privire la funcţionalitatea unui asistent raportate de către potenţialii beneficiari care urmează inteligent şi s-a pornit de la chestionarea şi observarea apoi să fie analizate pentru a vedea cum poate fi procesului decizional în acest domeniu aşa cum are el îmbunătăţit procesul prin intervenţia unui asistent loc în mod obişnuit, nevoile specifice şi dificultăţile inteligent. întâmpinate pe parcursul acestuia. Astfel, putem observa că în primele etape dificultăţile Rezultate cel mai des invocate sunt cele relaţionate cu găsirea Analizând configuraţia demersurilor de cercetare am informaţiei complete (despre sine, despre profesii, putut identifica principalele categorii de utilizatori despre piaţa forţei de muncă, informaţii administrative, posibili: elevi de liceu, studenţi actuali, absolvenţi, informaţii despre alternative) precum şi posibilităţile de masteranzi, oameni activi pe piaţa forţei de muncă dar combinare a acestor informaţii in funcţie de anumite care doresc să îşi continue studiile, consilieri şcolari şi criterii de evaluare (combinarea între informaţiile despre diriginţi în sistemul preuniversitar. Nevoile identificate sine şi cele despre profesii, compararea ofertelor la fiecare categorie nu diferă foarte mult. Au fost existente etc.). În partea a doua a demersului schiţat sunt identificate însă anumite subcategorii la nivelul preponderente dificultăţile legate de detaliile utilizatorilor viitori decidenţi care sunt caracterizate de administrative şi instrumentele necesare concretizării nevoi diferite în cadrul acestui proces. Astfel, avem eficiente a deciziei de carieră luate precum şi informaţii tipologia independentă (nevoia predominantă: utile pentru materializarea deciziei de carieră luate. De informarea), hotărâtă (decizia este deja luată, are nevoie menţionat este si faptul că acest proces are loc iterativ, la de suport la nivel de implementare), nehotărâtă (nevoie fiecare moment putând fi reluat indiferent de locul în principală: suport social în vederea luării deciziei, acre ne aflăm în proces sau chiar ce un astfel de proces integrarea informaţiei despre sine) şi tipologia este încheiat. Mai mult, unele dintre aceste reveniri la influenţabilă (nevoie principală: suport social, etape anterioare ale procesului sunt determinate tocmai compararea şi integrarea informaţiei). de dificultăţile întâlnite pe parcurs care împiedică La nivel de activităţi cuprinse în demersul decizional, în desfăşurarea la eficienţă maximă a procesului. urma analizei combinate a rezultatelor obţinute am putut La nivel de context, cercetările noastre au relevat faptul contura un model al procesului decizional implicat în că deciziile de acest fel sunt decizii cu o încărcătură alegerea domeniului de continuare a studiilor la nivel socială puternică. De multe ori criteriile de evaluare a universitar precum şi principalele dificultăţi întâmpinate alternativelor depind de factorii sociali (familie, prieteni, pe parcursul acestui proces. Modelul este structurat după modele sociale şi profesionale, factori emoţionali), iar un model al deciziilor raţionale, având în vedere alteori chiar de factori economici impuşi de statutul argumentele din literatura de specialitate conform cărora social. De asemenea, la fiecare stagiu decizional sunt deciziile cu impact pe termen lung asupra vieţii noastre relevaţi factori emoţionali implicaţi cu impact major este cel mai bine să fie modelate conform unui model asupra rezultatului final. Tocmai datorită acestor raţional [4]. elemente, de foarte multe ori, în momentul evaluării atitudinii faţă de existenţa unui agent inteligent 82

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 informatic, mulţi posibili utilizatori declară reţineri utilizator al sistemului asociate cu rezultatele (istorice) relaţionate cu funcţiuni ale acestuia care să meagă obţinute de utilizator pe parcursul derulării studiilor, în dincolo de funcţia de informare invocând tocmaai aceşti cazul în care urmează decizia sugerată de sistemul de factori sociali şi emoţionali. Cu toate acestea credem că suport al deciziei. Componenta de analiză şi modelare anumite funcţionalităţi care ţin te aceste aspecte pot fi este responsabilă de prelucrarea informaţiilor preluate şi înglobate prin crearea unor reţele de suport social, formularea sugestiei privind alegerea unei instituţii de facilitarea interacţiunii cu modele sociale, simulări ale învăţământ superior. Componenta de comunicare în mediului relevant, porsibilitatea implicării diferenţiate a reţea are rolul de a asigura conexiunea cu diverse surse familiei şi prietenilor, oferirea de instrumente. de informaţii colaterale necesare în procesul de Aceste posibile soluţii adresabile prin intermediul unui formulare a deciziei (baze de date ale profesiilor, sistem informatic sunt sintetizate în cea de-a doua parte instituţiilor de învăţământ, baze de date ale instituţiilor a Figurii 2, raportate la fiecare categorie de dificultăţi în de plasare a forţei de muncă ). parte. Astfel, în prima parte a procesului asistenţa necesară adresează preponderent nevoile de informare şi CONCLUZII de combinare/integrare a acestor informaţii. În ce-a de-a În această lucrare s-a prezentat o abordare centrată pe doua parte a procesului vor predomina informaţiile şi utilizator pentru dezvoltarea unui asistent cu rol în instrumentele de suport administrativ, pentru ca în alegerea unei facultăţi. Rezultatele acestui studiu au fost ultima parte ele să se completeze cu asistenţa privind folosite în proiectarea arhitecturii unui asistent inteligent adaptarea socială, academică şi profesională. care să ofere sprijin în alegerea unei facultăţi. CONFIRMARE (MULŢUMIRI) SISTEME DE SUPORT AL DECIZIEI Dorim să aducem mulţumirile cuvenite studenţilor Conform rezultatelor studiului efectuat, este necesară programului masteral Psihologia Resurselor Umane şi dezvoltarea unui sistem de suport al deciziei. Marketing din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe Sistemele de suport ale deciziei sunt sisteme informatice ale Educaţiei Cluj-Napoca pentru modalitatea în care s- bazate pe cunoştinţe care sprijină activităţile de luare a au implicat şi au realizat proiectele propuse în cadrul deciziilor. Un sistem de suport al deciziei bine proiectat disciplinei Ergonomie Cognitivă. este un sistem soft interactiv care ajută la compilarea de REFERINŢE informaţii utile din date primare, documente, cunoştinţe 1. ***, Career Decision-making Difficulties personale, modele pentru a identifica şi rezolva Questionnaire, probleme. http://kivunim.huji.ac.il/eng- În cazul scopului propus, sistemul de suport al deciziei quest/cddq/cddq_main.html; trebuie să furnizeze următoarele funcţionalităţi: 2. Benyon, D., Turner, P. & Turner, S., Identificarea intereselor şi aptitudinilor Designing Interactive Systems, People, utilizatorului; Activities, Context and Technology. Addison-Wesley, Edinburgh. Prezentarea unei imagini realiste a pieţei forţei de muncă; 3. Germeijs, V., Verschueren, K., Highschool Students’ Career Decision-Making Identificarea unui set de instituţii de învăţamânt Process: Development and Validation of care corespund nevoilor utilizatorilor; the Study Choice Task Inventory. Journal Prezentarea unui set complet de informaţii of Career Assessment, 2006. administrative despre instituţiile de învăţământ; 4. Lemeni, G., Miclea, M., Consiliere şi Integrarea şi comparatea informaţiilor în funcţie orientare. Ghid de educaţie pentru carieră. de criterii multiple Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2004 Facilitarea înscrierii efective a candidatului la 5. Lenta, R., Brown S., Talleyranda, R., instituţia de învăţământ aleasă. McPartland, E. B. Davisa, T., Chopraa, Facilitarea unor reţele de suport bazate pe S.B., Alexander, M. S., Suthakarana, V.and caracteristici, interese sau apartenenţă comună Chai C., Career Choice Barriers, Supports, and Coping Strategies: College Students' Din punct de vedere arhitectural, sistemul de suport al Experiences, Journal of Vocational deciziei va cuprinde patru componente majore: baza de Behavior, Volume 60, Issue 1, February cunoştinţe, interfaţa utilizator, componenta de analiză şi 2002, Pages 61-72 modelare, respectiv componenta de comunicare în reţea. Interfaţa utilizator este necesar să ia forma unei pagini 6. Norris, D. M., Ewald, C. D.; A decision- web, accesibilă unui public cât mai larg. Baza de support system aids career planning, T H E cunoştinte se va construi şi actualiza în baza unui proces Journal (Technological Horizons In de învăţare automată folosind o tehnică supervizată. Education), Vol. 18, 1991 Aceasta va folosi rezultatele predicţiei prezentate unui 83

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Constientiz Continuare Alegere Înscriere Admitere Începerea area nevoii a/reluarea program educ. activităţii luării studiilor (fac., deciziei specializ.) 1.Formulare optiuni 1.Intocmire 1.Evaluarea 2.Criterii de evaluare dosar indeplinirii 2. Inscriere criteriilor de 3.Evaluare optiuni admitere 4.Decizie 2.Aflare rezultat 3.Confirmare Inf. insuficiente Concordanţa dintre Adrese Detalii Rel. cu colegii D Autocunoastere materiile studiate şi cele Procedură administrative Orar I deficienta ce urmează să fie Deplasări Tematica Profesori F Explorare profesii Concordanţa dintre Cazare Procedura de Cerintele I deficitara personalitate, interese, Intocmire testare cursurilor C Emotii negative deprinderi şi domeniu dosar Aflarea Expectante U Informaţii piaţa Emoţii negative Instrumente si rezultatelor Cazare L muncii Informaţii administrative documente Confirmarea Transport T deficitare necesare locului Masă Ă Informaţii piaţa muncii pentru Taxe Materiale Ţ Combinare si comparare intocmirea Viaţa socială I a ofertei dosarului Sesiune Combinarea surselor de inf. Informatie evaluativă Asistenţă privind: Asistenţă privind: Asistenţă Asistenţă Asistenţă -autocunoaşterea -combinarea informaţiilor privind: privind: privind: -explorarea pieţei existente -locaţie -obţinerea -obţinerea -explorarea -conturarea unei scheme - cazare informaţiilor informaţiilor profesiilor integrate despre sine - transport despre locuri organizatorice - reducerea -schemă integrată de -comunicarea disponibile, -crearea de emoţiilor negative comparare pe criterii tuturor regulamente, reţele de -suport social alese condiţiilor de termene suport social - reducerea emoţiilor înscriere limită, taxe -grupe de negative -completarea -bibliografie studiu şi -suport social dosarului şi agreată suport depunere -confirmarea -obţinere locurilor materiale -plata taxei necesare Figura 2 – Modelul procesului decizional privind alegerea unei instituţii de învâţământ superior 84

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Portal web de ştiri autonom bazat pe prelucrarea limbajului natural Traian Rebedea Costin-Gabriel Chiru Ştefan Trăuşan-Matu Universitatea „Politehnica” Universitatea „Politehnica” Universitatea „Politehnica” Bucuresti, Facultatea de Bucuresti, Facultatea de Bucuresti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare Automatică şi Calculatoare Automatică şi Calculatoare Splaiul Independenţei, Nr. Splaiul Independenţei, Nr. Splaiul Independenţei, Nr. 313, Bucureşti, România 313, Bucureşti, România 313, Bucureşti, România trebedea@gmail.com chirucos@gmail.com Institutul de Cercetare în Inteligenţa Artificială al Academiei Române, Calea 13 Septembrie, Nr 13, Bucureşti, România trausan@cs.pub.ro se în februarie 2008 la aproximativ 158 milioane de situri REZUMAT În această lucrare este prezentat un portal web de ştiri web, dintre care aproape jumătate sunt active – evoluţia pentru limba română care încorporează un modul autonom siturilor active fiind similară în această perioadă cu cea a de grupare şi de clasificare a ştirilor. Pentru a asigura siturilor totale. În aceste condiţii, nu este o surpriză că funcţionarea complet autonomă a portalului sunt folosite volumul de informaţie disponibil pe web a crescut tehnici de prelucrare a limbajului natural. Ştirile sunt exponenţial în această perioadă, ajungând la cifre colectate automat de la un număr însemnat de surse impresionante. Yahoo a făcut public în august 2005 [14] folosind sindicalizarea web. Apoi, sunt utilizate tehnici de că indexează peste 20 de miliarde de articole, dintre care învăţare automată pentru clasificarea ştirilor. În primul 19,2 miliarde de documente web, 1,6 miliarde de imagini rând, acestea sunt grupate folosind un algoritm şi peste 50 de milioane de fişiere audio şi video. Numărul aglomerativ, iar cele mai numeroase grupuri corespund mare de documente aflate pe web, precum şi starea de celor mai importante subiecte ale momentului. În acest fel continuă schimbare a acestuia pot să convertească web-ul se asigură şi colectarea mai multor informaţii despre într-un sistem haotic. Astfel, ca o consecinţă directă a aceste subiecte, întrucât sunt utilizate ştiri din diverse popularităţii de care se bucură ca sistem global de surse. În al doilea rând, portalul foloseşte un algoritm de informare, web-ul este bombardat în mod constant de clasificare automată pentru a încadra fiecare grup de ştiri cantităţi mari de date şi informaţie, care fac din găsirea într-un număr predeterminat de categorii. Atât pentru informaţiei utile pe web o experienţă dificilă şi frustrantă. testarea, cât şi pentru evaluarea performanţelor Soluţia pentru găsirea informaţiei pe web sunt motoarele clasificatoarelor au fost folosite peste o mie de ştiri pre- de căutare. Odată cu redefinirea importanţei unei pagini etichetate. Lucrarea conţine şi o comparaţie completă a web de către Brin şi Page [8], motoarele de căutare au rezultatelor obţinute pentru algoritmii de clasificare. intrat într-o nouă etapă, oferind rezultate satisfăcătoare pentru majoritatea căutărilor. Totuşi, odată cu dezvoltarea Cuvinte cheie web-ului, rezultatele unei căutări, chiar dacă este bine Portal de ştiri, Agent inteligent, Grupare, Clasificare, formulată, oferă câteva sute de rezultate utilizatorului. Prelucrarea limbajului natural Volumul mare de informaţii nu este singura problemă Clasificare ACM indusă de dezvoltarea web-ului. O altă problemă H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): importantă este redundanţa informaţională întrucât multe Miscellaneous. dintre aceste informaţii se repetă în surse diferite. Pentru a INTRODUCERE oferi rezultate mai bune utilizatorului se pot crea programe În ultimii 10 ani am asistat la o adevărată explozie a web- care să exploateze exact aceste caracteristici – prin ului, atât ca număr de domenii web existente, cât şi ca procesarea cantităţii mari de informaţie existentă, precum trafic şi număr de utilizatori. Avansul tehnologic din şi prin determinarea şi prelucrarea datelor redundante se această perioadă a facilitat accesul la Internet al unui pot obţine rezultate folositoare. număr mare de utilizatori, oferindu-le acestora viteze de Ideea principală a acestei lucrări este de a folosi transfer din ce în ce mai mari. Studiile Internet World redundanţa informaţională din cadrul fluxurilor de ştiri Stats [5] relevă faptul că în ultimii 5 ani numărul de preluate sub formă de sindicalizare web. Pentru aceasta se utilizatori de Internet la nivel mondial s-a dublat, ajungând folosesc metode avansate de procesare a textului, la 20% din populaţia lumii – adică peste 1 miliard de incluzând gruparea şi clasificarea, cu scopul de a obţine un utilizatori. Creşterea numărului de utilizatori portal de ştiri complet autonom. Lucrarea continuă cu o (consumatori) a determinat intrarea pe această piaţă a unui secţiune în care este introdusă ideea de prelucrare număr din ce în ce mai mare de ofertanţi. Astfel, conform inteligentă a ştirilor şi a conceptelor sale fundamentale. A datelor oferite de Netcraft [7] – vezi figura 1, tot în ultimii treia secţiune descrie cele mai importante tehnici folosite 5 ani, numărul total al siturilor web s-a triplat, ajungându- pentru gruparea şi clasificarea textelor. Secţiunea 85

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 următoare conţine descrierea portalului web de ştiri pentru etichetă. Problema esenţială a acestei abordări o reprezintă limba română ce foloseşte prelucrări inteligente, precum şi calitatea etichetării, întrucât nu s-au găsit algoritmi de rezultatele obţinute. Lucrarea se încheie cu concluzii şi etichetare care să ofere rezultate satisfăcătoare [11]. O referinţe. metodă nouă este oferită de sistemul NewsJunkie [4] ce PROCESAREA INTELIGENTĂ A ŞTIRILOR propune determinarea noutăţii informaţiei unei ştiri – Cele mai importante surse de ştiri din lume au introdus astfel având un flux de ştiri despre un subiect comun sindicalizarea web ca o modalitate nouă de furnizare a relatat de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, ştirilor către cititori sau către alte situri web sau aplicaţii sistemul îşi propune găsirea informaţiilor cu adevărat noi care doresc să le folosească. Formatele bazate pe XML şi filtrarea articolelor ce relatează evenimente deja folosite pentru sindicalizarea web au fost proiectate astfel prezentate. O idee similară este propusă şi în Ranking a încât conţinutul lor să fie uşor de folosit de către programe Stream of News [2]. numite cititoare de flux de ştiri sau agregatoare. Acestea Gruparea ştirilor exploatează redundanţa informaţiei automatizează procesul de colectare periodică a fluxurilor obţinute prin colectarea unui număr mare de ştiri din de ştiri şi de prezentare a acestora utilizatorului într-o diverse surse, obţinându-se grupuri de ştiri cu subiect manieră uşor de urmărit. Însă nu rezolvă cele două comun. Redundanţa informaţiilor dintr-o colecţie de ştiri probleme esenţiale: cantitatea mare de informaţie şi poate fi utilizată spre atingerea a două scopuri. În primul redundanţa ştirilor. Într-o fază iniţială a prelucrării rând, poate fi folosită drept un criteriu de calcul al fluxurilor de ştiri, s-au dezvoltat portaluri web de ştiri care importanţei unei ştiri/subiect pornind de la ideea că au folosit numărul de cititori al unei ştiri drept criteriu de numărul de apariţii ale unui subiect în surse diferite este calcul al importanţei ştirii. Deşi prezintă unele avantaje proporţional cu importanţa acestuia. În al doilea rând, clare – printre care determinarea importanţei în funcţie de ştirile pot fi grupate în jurul acestor subiecte, reducând preferinţele utilizatorilor, această metodă are şi multe cantitatea de informaţie prezentată utilizatorului. În plus, dezavantaje: nu rezolvă nici problema cantităţii mari de această modalitate oferă avantajul de a prezenta fiecare informaţie, nici pe cea a redundanţei ştirilor, şi nu oferă un subiect relatat din perspectiva fiecărei surse, permiţându-i criteriu automatizat pentru calculul importanţei a priori a cititorului urmărirea subiectului din sursa dorită sau unei ştiri – înainte de a fi citită de cineva. În plus, fiecare compararea relatărilor din mai multe surse. Importanţa ştire este legată de sursa din care a fost preluată, fără a se unei ştiri este determinată de către comunitatea media a oferi surse alternative în legătură cu acel subiect. agenţiilor de presă – această măsură putând fi considerată Alternativa propusă în această lucrare doreşte rezolvarea profesionistă şi obiectivă. tuturor acestor probleme. Clasificarea automată a ştirilor poate fi folosită cu succes În ultima perioadă, mai multe echipe de cercetare, precum împreună cu gruparea ştirilor, descrisă anterior, pentru şi companii de renume şi-au axat eforturile spre crearea unui portal de ştiri care să funcţioneze complet prelucrarea inteligentă a fluxurilor de ştiri. De ce numesc automatizat şi să ofere utilizatorului toate facilităţile unui aceste prelucrări inteligente? In primul rând, rezultatul portal de ştiri obişnuit. Toate siturile de ştiri oferă o acestor prelucrări determină automat subiectele zilei şi structurare a ştirilor în categorii pentru a furniza oferă o clasificare a acestor subiecte în funcţie de numărul utilizatorilor informaţiile necesare în funcţie de interes. de ştiri ce le alcătuiesc, prezentând în acest fel Chiar dacă standardele folosite pentru sindicalizarea web utilizatorului ştirile cu adevărat importante. În acest caz, oferă posibilitatea definirii categoriei unui articol, faptul determinarea importanţei unui subiect are la bază nu că nu există o taxonomie de ştiri valabilă universal, face ca opţiunea subiectivă a cititorilor, ci pe cea “obiectivă” a această facilitate să fie practic inutilă în cadrul unui portal specialiştilor, a agenţiilor de ştiri şi a ziarelor ce relatează care culege ştiri de la un număr mare de surse. Singura diversele subiecte. În al doilea rând, pentru realizarea opţiune este de a se folosi algoritmi de clasificare pentru acestor prelucrări se utilizează o serie de tehnici de asignarea fiecărei ştiri la o anumită categorie. Astfel, într- învăţare automată. o primă etapă, se vor aduna ştiri care vor fi asignate Ştirile preluate din cadrul diverselor fluxuri pot fi folosite manual sau pseudo-automat fiecărei categorii definite de pentru două prelucrări esenţiale: prima este gruparea portal. Întrucât există sindicări web ce conţin ştiri dintr-un („clustering”) ştirilor şi aflarea subiectelor celor mai singur domenii, procesul de colectare a ştirilor necesare importante, iar a doua o constituie clasificarea automată a pentru antrenare poate fi automatizat. Rezultatele obţinute ştirilor în diverse categorii de ştiri predefinite. În plus, folosind diverşi algoritmi de clasificare sunt promiţătoare, unele lucrări din domeniul extragerii de informaţii din ştiri permiţând folosirea acestei tehnici cu rezultate foarte bune [11, 12] propun o prelucrare mai amănunţită a acestora, cu [3]. Deoarece ştirile sunt grupate în funcţie de subiect, accentul pe extragerea de cunoştinţe specifice – precum algoritmul de clasificare poate fi folosit pentru grupuri şi nume de persoane, de ţări, de organizaţii şi de companii – nu pentru fiecare ştire individual – fiecare ştire din cadrul şi folosirea acestor cunoştinţe pentru gruparea şi unui grup aparţinând categoriei în care este încadrat clasificarea ştirilor. Desigur că există o multitudine de grupul respectiv. abordări în domeniul prelucrării inteligente a ştirilor, TEHNICI DE GRUPARE ŞI CLASIFICARE A TEXTELOR majoritatea aflându-se încă în faza de cercetare. O idee Metodele de grupare şi clasificare sunt utilizate des în interesantă o reprezintă asignarea de etichete (cuvânt sau prelucrarea limbajului natural. O ştire poate fi reprezentată grup de cuvinte cheie, foarte semnificative) fiecărui grup ca un vector, ale cărui elemente sunt asociate cuvintelor de ştiri rezultat din grupare. În acest fel, utilizatorul poate cheie din text. Valorile elementelor pot fi şi variabile urmări mult mai uşor lista de subiecte relativ la o anumită booleene reprezentând apariţia sau lipsa unui cuvânt cheie 86

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 din textul asociat ştirii, şi anume titlul şi descrierea pentru a afla ce grupuri trebuie unite la fiecare pas. Prima preluate din sindicalizarea web. O îmbunătăţire a acestei abordare, defineşte similaritatea între două grupuri ca reprezentări este de a folosi frecvenţa fiecărui termen sau similaritatea între cei mai similari doi membri, câte unul măsura TF-IDF [1, p. 56-57]. Atât algoritmii de grupare, din fiecare grup. Această variantă se numeşte legătură cât şi cei de clasificare necesită calcularea similarităţii simplă („single link”) şi corespunde unui algoritm de între două elemente, în acest caz, între documente text. determinare a arborelui minim de acoperire pentru setul de Spaţiul caracteristicilor folosit pentru reprezentarea puncte determinate de elementele ce trebuie grupate. A documentelor are dimensiunea egală cu numărul de doua abordare, denumită legătură completă („complete termeni distincţi din toate documentele, indiferent de link”), defineşte similaritatea a două grupuri ca metodele prezentate anterior. Transformarea distanţelor similaritatea celor mai puţin similare două elemente ce metrice în măsuri de similaritate nu oferă rezultate bune aparţin unul fiecărui grup. Această abordare produce pentru texte. De aceea, pentru calculul similarităţii între rezultate mult mai bune decât cea anterioară, întrucât documentele text sunt folosite alte măsuri [10], iar una foloseşte calitatea globală a unui grup şi nu pe cea locală – dintre cele mai utilizate este cosinusul unghiului format prima abordare are tendinţa de a produce clustere între vectorii ce corespund documentelor care sunt „alongate”. Dezavantajul metodei legătură completă îl comparate. reprezintă complexitatea mai mare decât cea a metodei Gruparea datelor [6, p. 495-528] este o tehnică de analiză legătură simplă. Pentru a păstra performanţele metodei statistică a datelor, folosită cu succes în diverse legătură completă şi complexitatea redusă a metodei subdomenii ale inteligenţei artificiale, precum învăţarea legătură simplă, se foloseşte o abordare ce defineşte automată, mineritul datelor, recunoaşterea formelor şi similaritatea a două grupuri ca fiind similaritatea medie analiza imaginilor. Gruparea este o modalitate de între elementele fiecărui grup în parte. partiţionare a datelor în subseturi – grupuri, clustere – Clasificarea automată este definită ca procesul de asignare astfel încât datele din fiecare grup să aibă o caracteristică a unor obiecte din universul problemei în două sau mai comună. De obicei, gruparea datelor se face în funcţie de multe categorii sau clase. Procesul de clasificare statistică proximitatea elementelor de grupat, pentru aceasta poate fi împărţit în două etape distincte: etapa de antrenare folosindu-se o funcţie distanţă. Gruparea datelor poate fi a clasificatorului şi etapa de utilizare efectivă a acestuia. privită ca o tehnică de generalizare, întrucât datele de Pentru etapa de antrenare, datele de intrare sunt numărul intrare sunt împărţite în clase de echivalenţă folosind de categorii distincte şi elemente ce aparţin fiecărei anumite criterii. Toate elementele ce formează o clasă de categorii (un element poate aparţine uneia sau mai multor echivalenţă moştenesc atributele grupului din care fac categorii). Aceste obiecte formează setul de antrenament parte. şi poate fi reprezentat ca un set de (x, c) unde x este un Algoritmii de grupare pot fi împărţiţi folosind mai multe vector m-dimensional ce codifică un obiect din setul de criterii [10]. O prima clasificare este în algoritmi divizivi antrenament, iar c este clasa căreia obiectul îi aparţine. („top-down”) şi algoritmi aglomerativi („bottom-up”). Pentru fiecare algoritm se defineşte o procedură de Procesarea top-down porneşte cu toate datele într-un antrenare al cărei rezultat este un model de date singur grup, pe care apoi îl rafinează în subgrupuri. (clasificatorul) pe baza căruia se pot clasifica obiectele din Algoritmii aglomerativi, consideră fiecare element ca un universul problemei. Acest model este implicat în cadrul grup separat, iar acestea sunt grupate ulterior. În funcţie de etapei de utilizare efectivă a clasificatorului. Algoritmii de rezultatul grupării, avem de a face cu algoritmi ierarhici şi clasificare diferă prin modul cum este definită procedura algoritmi de tip centroid („flat”). Algoritmii ierarhici oferă de antrenare, deci şi prin modelul folosit pentru ca rezultat o structură arborescentă ce poate fi vizualizată clasificator. ca o dendrogramă. De asemenea, gruparea poate fi tare Există două categorii importante în care se împart („hard”) sau slabă („soft”). Gruparea tare va produce algoritmii de clasificare. Prima variantă foloseşte o clustere ce nu se întrepătrund, adică fiecare element separare a universului problemei, care este de obicei un aparţine unui singur grup. Gruparea slabă asignează spaţiu vectorial multidimensional, în regiuni diferite, fiecărui obiect o probabilitate de a fi membrul unui grup. fiecărei regiuni fiindu-i asignată câte o categorie. Aceşti Algoritmii ierarhici folosesc aproape întotdeauna o algoritmi nu folosesc praguri de încredere sau clase de grupare tare, numai cei de tip centroid abordând şi probabilitate şi în această categorie se află algoritmul NN gruparea slabă. Algoritmii de grupare ierahici sunt („Nearest Neighbour”) şi algoritmul de selecţie a algoritmi greedy, ce folosesc pentru construirea arborelui caracteristicilor. A doua categorie priveşte problema rezultat ori o abordare top-down, ori una bottom-up. clasificării ca pe o problemă de estimare a unei funcţii de Algoritmii divizivi pornesc cu toate elementele forma P(clasa | x ) = f ( x ,θ ) , unde x este vectorul de considerate într-un singur cluster şi la fiecare pas, se intrare, iar funcţia f este de obicei parametrizată cu determină grupul cel mai puţin coerent, acesta urmând ales vectorul θ . În acest caz, algoritmul de clasificare trebuie să fie divizat. Grupurile ce conţin elemente mai similare să determine din familia de funcţii parametrizate funcţia au o coerenţă mai mare decât grupurile ce conţin elemente ce clasifică cel mai bine setul de antrenament – deci avem mai puţin similare. Algoritmii aglomerativi încep cu o problemă de optimizare. Aceşti algoritmi folosesc un fiecare element ca un cluster separat şi, la fiecare pas, se model matematic mai complex, dar oferă rezultate mult aleg cele mai similare două clustere spre a fi unite. În mai bune. Printre aceştia se numeră reţelele Bayes şi cadrul algoritmilor ierarhici aglomerativi există trei maşinile vectorilor de suport („SVMs – Support Vector metode de determinare a similarităţii dintre două grupuri – Machines”). 87

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Categorizarea documentelor text [1, p. 124-169] este una pentru offc şi k, ce se obţin în urma antrenărilor succesive, dintre aplicaţiile algoritmilor de clasificare în domeniul clasificatorul poate deveni foarte puternic, oferind „o prelucrării limbajului natural, având scopul de a clasifica acurateţe comparabilă cu cea a celor mai bune textele în funcţie de subiect. Algoritmii de clasificare sunt clasificatoare de texte” [1, p. 135]. Avantajele folosiţi de o perioadă lungă de timp în inteligenţa clasificatoarelor NN sunt faptul că sunt uşor de antrenat şi automată, recunoaşterea formelor şi mineritul (bazelor) de de folosit, nefiind nevoie de construcţii matematice date; trebuie avut însă în vedere că în toate aceste domenii suplimentare. Pe lângă aceasta, oferă şi rezultate bune, datele sunt mult mai „structurate” decât în cazul textului. dacă k şi deplasamentele categoriilor sunt bine alese. Una dintre caracteristicile definitorii pentru texte este Dezavantajele lor ţin de timpii mari de clasificare, precum numărul extrem de mare de termeni, de ordinul miilor sau şi de cantitatea mare de memorie consumată în cadrul zecilor de mii, spre deosebire de mineritul datelor unde procesului de clasificare. Pentru a îmbunătăţi numărul de coloane poate fi de ordinul zecilor sau sutelor, performanţele clasificatoarelor NN se poate folosi un în cel mai rău caz. algoritm greedy de selecţie a caracteristicilor esenţiale Clasificatoarele Nearest Neighbour (NN) [1, p. 133-138] pentru fiecare clasă [1, p. 136-143]. sunt cei mai folosiţi algoritmi ce separă spaţiul Algoritmii ce folosesc estimarea unei distribuţii de caracteristicilor în regiuni corespunzătoare fiecărei probabilitate pentru fiecare clasă sunt puternici în categorii. Ideea de bază este că documentele similare ar clasificarea textelor, producând rezultate foarte bune. Dar trebui să aparţină aceleiaşi clase. Faza de antrenare pentru a obţine aceste rezultate este necesar un număr presupune o simplă indexare a datelor de test în funcţie de mare de date în setul de antrenare, pentru a obţine un clasa din care fac parte – deci este foarte rapidă. Pentru estimator cât mai bun al fiecărei categorii. În condiţiile clasificarea unui document dq, se determină k documente unui set de antrenament suficient de mare şi a unor cât mai similare cu dq, unde k e o constantă. Clasa căreia categorii bine definite, categorizatoarele de texte bazate pe îi aparţin cele mai multe dintre aceste documente reţele Bayes şi SVM-uri au avut o acurateţe de peste 80% reprezintă clasa în care este încadrat dq. O variantă mai [3]. bună este de a utiliza un scor pentru fiecare categorie PORTAL WEB DE ŞTIRI INTELIGENT PENTRU LIMBA astfel: dacă d face parte din cele k documente cele mai ROMÂNĂ apropiate de documentul de clasificat dq şi d este clasificat Prin combinarea facilităţilor oferite de tehnologiile web în categoria cd, atunci scorul acestei categorii acumulează precum sindicalizarea şi a avantajelor furnizate de către Figura 1 Grup de ştiri corespunzător unui subiect în cadrul portalului valoarea similarităţii dintre d şi dq. Clasa ce va avea scorul tehnicile de minerit ale textelor este posibilă dezvoltarea cel mai mare, după ce sunt considerate toate cele k unui portal de ştiri care poate funcţiona cu un minim de documente cele mai apropiate de dq, va fi clasa în care intervenţie umană. Acesta oferă o alternativă viabilă acesta este încadrat. Pentru o acurateţe şi mai bună, pentru pentru portalurile de ştiri tradiţionale, datorită avantajelor fiecare clasă se poate folosi un deplasament, offc, ce va fi oferite precum autonomia faţă de un administrator uman, adunat scorului categoriei. Considerând diverse valori 88

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 precum şi metodologia folosită pentru a prezenta ştirile precizată, cât şi individual, la momente de timp diferite. pornind de la importanţa unui subiect. Modul de funcţionare este determinat de cantitatea fluxurilor RSS preluate, de numărul ştirilor noi într-o Funcţionarea şi arhitectura portalului Una dintre trăsăturile fundamentale ale aplicaţiei este lipsa anumită perioadă, cât şi de intervalul de timp la care situl intervenţiei umane în timpul funcţionării – portalul trebuie este modificat automat. să funcţioneze automat. Aceasta face ca portalul de ştiri Din modul de funcţionare al portalului descris anterior se construit să fie considerat un agent autonom. poate remarca că acesta este un agent reactiv (răspunde Funcţionarea de bază a portalului web poate fi descrisă de schimbărilor din mediul său), necomunicativ (poate către următoarea secvenţa de paşi: comunica numai într-o mică măsură, prin sindicalizare web) şi neadaptiv. Pe lângă acest comportament de agent Inspectarea periodică a siturilor agenţiilor de ştiri şi autonom, portalul trebuie să implementeze şi un modul ziarelor ce oferă RSS şi colectarea automată a sindicărilor web care să permită căutarea text în cadrul subiectelor, cât noi; şi o personalizare a portalului pe bază de utilizator, prin Introducerea ştirilor din cadrul fiecărui RSS nou într-o alegerea categoriilor, a ordinii acestora şi a numărului de bază de date, pentru a oferi acces mai uşor la aceste ştiri din fiecare categorie. informaţii; Intervenţia unui administrator al portalului este necesară Prelucrarea informaţiei text a fiecărei ştiri noi, prin doar într-un singur punct şi anume pentru administrarea aplicarea diverselor tehnici lingvistice, pentru listei de adrese web a sindicărilor colectate în prima etapă determinarea vectorului caracteristic – numărul de apariţii a funcţionării automate. Legat de administrarea listei de ale fiecărui cuvânt; sindicări folosite, administratorul va decide care dintre fluxurile RSS vor fi folosite pentru etapa de antrenare a Gruparea ştirilor folosind un algoritm de clustering pentru clasificatorului de ştiri. texte, pornind de la reprezentarea ştirilor în spaţiul m- dimensional al cuvintelor; O etapă importantă în cadrul funcţionării aplicaţiei o constituie antrenarea iniţială şi, eventual, reantrenarea Clasificarea fiecărui grup de ştiri în cadrul unei categorii periodică, a clasificatorului. Antrenarea iniţială trebuie predefinite, folosind un clasificator care este reantrenat în efectuată în momentul când avem exemple suficiente mod regulat; pentru fiecare categorie considerată. Reantrenarea se poate Generarea automată a paginilor web corespunzătoare face periodic, pe măsură ce numărul setului de subiectelor celor mai importante dintr-o anumită perioadă, antrenament va creşte – în acest fel acurateţea grupate în diverse modalităţi, inclusiv pe fiecare categorie clasificatorului ar trebui să se îmbunătăţească. de ştiri. Aceste pagini web constituie rezultatul final al După cum se poate deduce şi din descrierea funcţionării funcţionării portalului şi sunt vizibile de către utilizatori; portalului, acesta este alcătuit din două module cu o Generarea automată a sindicărilor RSS şi Atom oferite de funcţionare relativ independentă: un modul ce conţine portal, în conformitate cu subiectele folosite la pasul 6. partea de agent a portalului (partea inteligentă) şi un Acţiunile elementare descrise anterior, pot fi rulate atât modul web. Ambele module folosesc o bază de date în Figura 2 Arhitectura portalului web de ştiri – modulele agent şi web într-o singură etapă, în mod secvenţial, urmând ordinea 89

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 care sunt salvate informaţiile despre ştiri, după cum se cuvinte şi fiecare termen este adus la forma de stem, poate observa şi din figura 2. folosind un algoritm special pentru limba română, pentru a Modulul agent este, la rândul său alcătuit din următoarele reduce numărul de forme ale cuvintelor. Implementarea submodule: unui algoritm de eliminare a sufixelor pentru limba română este extrem de dificilă deoarece regulile de Submodul de preluare a ştirilor – responsabil cu citirea flexionare sunt numeroase şi destul de complicate, din baza de date a listei de adrese web ale sindicărilor afectând şi structura internă a cuvintelor. Mai mult, fiecare web, preluarea RSS-urilor de pe Internet şi salvarea regulă de eliminare a sufixelor poate aduce dezavantaje acestora atât ca fişiere de sine stătătoare, pentru arhivă, cât [14], motiv pentru care s-a optat pentru folosirea unui set şi în baza de date. Rezultă că acest submodul este restrâns de reguli. Acestea reduc numărul de termeni cu responsabil şi de parsarea fişierelor RSS; aproximativ 20-25%, depinzând de numărul de ştiri Submodul de grupare a ştirilor în subiecte – se ocupă cu procesate. citirea celor mai recente ştiri din baza de date, aplicând Spaţiu frecvenţă Spaţiu boolean apoi un algoritm de grupare pentru determinarea Nr. Nr. Nr. subiectelor. Grupurile sunt apoi inserate în baza de date; Dim. Dim. Dim. Dim. ştiri grup- grup- Clasificatorul de ştiri – funcţionează în două etape: prima uri medie max. uri medie max. etapă o constituie antrenarea folosind un set de date preluate din RSS-uri predefinite pentru fiecare categorie, 666 545 1.22 10 556 1.20 6 iar a doua etapă constă în clasificarea subiectelor 674 524 1.29 14 510 1.32 38 determinate la pasul anterior; 641 530 1.21 12 532 1.20 13 Generatorul de pagini web – creează paginile web cu 545 440 1.24 12 430 1.27 35 ştirile cele mai importante din fiecare categorie, paginile corespunzătoare fiecărui subiect, precum şi alte pagini 644 520 1.24 22 533 1.21 15 web. 780 650 1.20 14 641 1.22 39 Generatorul de sindicări – rulează odată cu submodulul 1024 828 1.22 18 845 1.20 10 anterior, şi creează fişierele RSS şi Atom folosite pentru sindicalizarea conţinutului portalului. Tabelul 1 Rezultatele grupării Modulul web reprezintă interfaţa dintre portal şi utilizatori După etapa de procesare iniţială prezentată anterior, se şi conţine patru submodule: extrage vectorul caracteristic pentru fiecare articol. Interfaţa (prezentarea) portalului – conţine paginile web Deoarece spaţiul caracteristicilor este foarte mare, iar o şi sindicările generate de către submodulele 4 şi 5 ale ştire conţine doar un număr mic de termeni, aceşti vectori modulului agent, împreună cu alte pagini web statice, sunt foarte rari, motiv pentru care este utilă o reprezentare imagini şi fişiere necesare funcţionării portalului web; folosind un set ordonat după termeni. Motor de căutare – permite căutarea în cadrul subiectelor Algoritmul de grupare foloseşte o strategie ierarhică şi ştirilor a unor cuvinte cheie; aglomerativă, cu asignare tare şi cu un calcul de tip legătură medie pentru similaritatea între grupuri. La Submodul de personalizare – permite personalizarea fiecare pas, două grupuri sunt unite numai dacă paginii de start a portalului în funcţie de interesele similaritatea lor este mai mare decât un prag determinat în utilizatorului; faza de testare a funcţionării portalului. De fapt, Sistem de alarme – definirea de cuvinte cheie pentru algoritmul utilizează două praguri diferite, o valoare mai trimiterea de alarme prin poştă electronică la întâlnirea mare pentru creearea unui prim set de grupuri cu articole acelor cuvinte în cadrul ştirilor. foarte similare şi o valoare mai scăzută ce este utilizată Cele două module pot funcţiona independent, fiecare pe numai când nu se mai găsesc grupuri care să aibă o câte un server. De asemenea, baza de date poate să fie similaritate mai mare decât prima valoare. Pragul mai găzduită pe un server de sine stătător. De altfel, datorită mare evită unificarea, într-o primă fază, a articolelor care volumului mare de date pe care portalul le va aduna şi au subiecte asemănătoare, dar totuşi diferite. În acest fel, prelucra de-a lungul funcţionării, o astfel de arhitectură fiecare grup format în prima fază va acoperi doar un este foarte utilă, chiar necesară. În plus, arhitectura are un singur subiect. Pentru îmbunătăţirea timpului de grad mare de paralelism, întrucât modulul agent poate să procesare, a fost folosit un buffer pentru memorarea fie la rândul său distribuit pe mai multe calculatoare. similarităţilor între grupuri. Submodulele constituente pot să funcţioneze independent, Deoarece modalitatea de calcul a similarităţii este foarte necesitând doar acces la baza de date. importantă pentru gruparea ierarhică, au fost evaluate rezultatele folosind toate măsurile prezentate în [10], Prelucrarea textului şi gruparea ştirilor pentru a le găsi pe cele mai potrivite. Pentru spaţiile Fluxurile de ştiri trebuie sa fie procesate înainte de vectoriale ale caracteristicilor bazate pe frecvenţă, a fost aplicarea metodelor de grupare şi clasificare. Deoarece aleasă similaritatea cosinus, iar pentru cele booleene a diacriticele nu sunt folosite de către toate sursele de ştiri, fost aleasă o măsură definită de către autori şi adaptată din acestea au trebuit sa fie eliminate, indiferent de schema de teorema cosinusului. Rezultatele obţinute folosind aceste codificare utilizată de furnizor. De asemenea, sunt metode sunt prezentate în tabelul 1. eliminate etichetele şi entităţile HTML, precum şi cuvintele de stop. Textul rezultat este descompus în 90

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Clasificarea subiectelor de ştiri treimi au fost folosite pentru antrenarea efectivă, iar ultima Determinarea celor mai importante subiecte ale zilei treime a fost utilizată pentru evaluarea rezultatelor. îmbunătăţeşte calitatea informaţiei oferite consumatorului Dimensiunile fiecarui subset, pentru fiecare categorie, sunt de ştiri. Dar sunt foarte mulţi utilizatori care doresc să prezentate în tabelul 2. citească numai ştirile dintr-un anumit domeniu de interes. Numărul de articole din fiecare categorie nu este foarte Pentru aceasta, a fost implementat un clasificator automat mare şi acestea sunt distribuite inegal, existând o diferenţă pentru grupurile de ştiri, având următoarele opt categorii: mare între categoria cu cele mai puţine articole în setul de România, Politică, Economie, Cultură, Internaţional, antrenament şi cea cu cele mai multe. Acestea au afectat Sport, High Tech şi Monden. Criteriile determinante în procesul de antrenare, rezultatul reflectându-se astfel în alegerea categoriilor au fost: categoriile să fie cât mai bine performanţa clasificatoarelor. Parametrii prezentaţi în definite (să nu se suprapună), să includă domeniile continuare se pot îmbunătăţi odată cu creşterea generale de interes şi să existe fluxuri de ştiri specializate dimensiunii corpusului de antrenament. pentru fiecare categorie, care să poată fi utilizate în cadrul antrenării clasificatorului. Utilizând datele menţionate mai sus, au fost testate următoarele clasificatoare: unul de tipul cel mai apropiat Trei variaţii ale clasificatoarelor de tip Nearest Neighbour centru (NC), unul de tipul NN şi două de tipul k-NN au fost implementate şi comparate: prima este un k-NN (pentru k = 3 şi k = 5). Parametrii evaluaţi au fost: simplu, iar cea de a doua foloseşte un clasificator k-NN cu acurateţea clasificatorului definită ca numărul de articole un scor pentru fiecare categorie, ce este calculat prin clasificate corect împărţit la numărul total de ştiri, durata însumarea similarităţilor celor mai apropiate k documente procesului de antrenare şi durata procesului de clasificare ce aparţin aceleiaşi clase. A treia metodă seamănă cu un efectivă. În plus, pentru fiecare clasificator a fost calculată clasificator de tip NN, dar foloseşte o abordare un pic matricea de confuzie, dar aceste date nu vor fi prezentate diferită. În loc de a calcula similaritatea între documentul în această lucrare. Pentru fiecare clasificator, au fost ce trebuie să fie clasificat şi cei mai apropiaţi vecini ai săi, utilizate ambele tipuri de criterii de similaritate. algoritmul calculează similaritatea între acest document şi centroidul fiecărei categorii, alegând categoria de al cărui După cum se poate observa şi din tabelul 3, ce prezintă centroid este cel mai similar. Din această cauză, metoda acurateţea clasificatoarelor, modelele bazate pe frecvenţă aceasta se numeşte cel mai apropiat centru (nearest centre sunt mai precise decât cele binare, indiferent de algoritmul – NC) sau NN bazat pe centroid şi funcţionează foarte folosit. Cea mai bună acurateţe este oferită de către bine când obiectele dintr-o categorie nu sunt distribuite algoritmul cel mai apropiat centru (NC), care depăşeşte uniform în jurul centroidului său. Spre deosebire de algoritmii NN şi k-NN, chiar şi variantele care folosesc clasificatoarele NN clasice, această metodă necesită o fază însumarea similarităţii celor mai apropiaţi vecini din de antrenare simplă ce calculează vectorul caracteristic al fiecare categorie. Deşi faza de antrenare a algoritmului NC fiecărei categorii prin însumarea vectorilor ce aparţin necesită mai mult timp decât cea a algoritmilor NN şi k- clasei respective din setul de antrenare. NN, acesta compensează prin viteză de clasificare, fiind de câteva ori mai rapid decât algoritmii de tip NN. Dimensiune set Dimensiune set Categorie Timp Timp de antrenare de validare Tipul Acurateţe antrenare clasificare Romania 640 325 clasificatorului (%) (s) (s) Politică 313 157 NC – cosinus 279 17 64 Economie 182 92 NC – binar 280 18 63 Cultură 88 45 NN – cosinus 1 60 61 Internaţional 481 241 3-NN – cosinus 1 59 57 Sport 316 158 5-NN – cosinus 1 59 54 High-Tech 76 38 3-NN – cosinus Moden (HL) 84 43 1 59 58 (sumă) Total 2180 1099 5-NN – cosinus 1 59 56 (sumă) Tabelul 2 Dimensiunile seturilor de antrenare şi de evaluare folosite pentru evaluarea clasificatoarelor Tabelul 3 Acurateţea clasificatoarelor implementate Deşi în alegerea categoriilor s-a încercat să se profite de Clasificatorul de tip NC, folosind vectorul caracteristic al existenţa unor fluxuri de ştiri specifice categoriilor, acest frecvenţelor şi similaritatea cosinus, s-a dovedit cea mai lucru nu a fost posibil pentru fiecare categorie, motiv bună opţiune atât din punctul de vedere al acurateţii, cât şi pentru care a fost necesară o mapare a categoriilor a duratei clasificării. În figura 3 este prezentată matricea furnizorilor de ştiri către cele ale portalului. În acest fel, a de confuzie a acestui clasificator – ultima coloană conţine fost posibilă construirea semi-automată a datelor din setul precizia, iar ultima linie acoperirea, pentru fiecare de antrenare. Clasificatoarele au fost comparate folosind categorie. În plus, parametrii săi descriptivi caracteristici tehnica de validare încrucişată, pentru a determina metoda sunt următorii: acoperirea medie = 59%, precizia medie = cu cea mai bună acurateţe. Astfel, datele din setul de 62%, acurateţea = 64%, F1 (media armonică a preciziei şi antrenament, au fost împărţite în două subseturi: două acoperirii) = 61%. 91

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 3 Matricea confuziei pentru clasificatorul de tip NC CONCLUZII 4. Lucrarea prezintă o alternativă pentru portalurile de ştiri 5. clasice, proiectată pentru a rezolva problemele cantităţii mari de ştiri şi a redundanţei informaţiei, prin folosirea 6.Gabrilovich, E., Dumais, S., Horvitz, E.: Newsjunkie: acesteia din urmă ca un avantaj. În plus, portalul foloseşte Providing Personalized Newsfeeds via Analysis of sindicalizarea web şi tehnici de prelucrare a limbajului Information Novelty. Proceedings of the Thirteenth natural pentru a atinge o funcţionare autonomă, International World Wide Web Conference (2004) independentă de intervenţia umană, ce poate fi numită 7.Internet World Stats: World Internet Usage and inteligentă deoarece determină automat importanţa unui Population Statistics, disponibil online la adresa subiect, precum şi categoria sa. http://www.internetworldstats.com/stats.htm (2007) Fluxurile de ştiri oferă o soluţie simplă pentru preluarea 8.Manning, C., Schutze, H.: Foundations of Statistical ştirilor de la un număr mare de surse şi gruparea este Natural Language Processing. MIT Press, Cambridge, folosită pentru a exploata ştirile similare şi pentru a le Massachusetts (2003) grupa în funcţie de subiect. Utilizatorului îi sunt prezentate subiectele de ştiri, ordonate în funcţie de numărul de ştiri 9.Netcraft: February 2008 Web Server Survey, disponibil ce alcătuiesc fiecare subiect. În plus, cititorii au online la adresa http://news.netcraft.com/archives/web posibilitatea de a alege sursa favorită pentru a citi un _server_survey.html (2008) articol dintr-un anumit subiect. 10.Page, L., Brin, S., Motwani, R. and Winograd, T.: The Clasificarea automată a subiectelor de ştiri aduce avantaje page-rank citation ranking: Bring-ing order to the web. importante faţă de clasificarea unei singure ştiri deoarece Technical Report, Stanford University (1998) caracteristicile unui grup sunt mai consistente decât cele 11.Porter, M.F.: An algorithm for suffix stripping. Journal ale unui singur articol. Acest lucru este de o importanţă of the Society for Information Science, 3(14) (1980) crucială în aplicaţie deoarece sindicalizarea oferă numai o 130–137 scurtă descriere pentru fiecare ştire în parte. 12.Strehl, A.: Relationship-based Clustering and Cluster Dezvoltarea ulterioară a portalului urmăreşte două direcţii Ensembles for High-dimensional Data Mining. Doctoral esenţiale: îmbunătăţirea tehnicilor de grupare şi de dissertation, University of Texas at Austin (2002) clasificare, precum şi încercarea de a face funcţionarea sa independentă de limbă sau, cel puţin, multilingvă. 13.Toda, H., Kataoka, R.: A Clustering Method for News Articles Retrieval System. Special interest tracks and PRECIZĂRI posters of the 14th international conference on World Cercetările prezentate în această lucrare au fost finanţate Wide Web, Chiba (2005) parţial din proiectul european FP7 STREP LTfLL şi din proiectul naţional CNCSIS K-Teams. 14.Ueda, Y., Oka, M., Yamashita, A.: Evaluation of the Document Categorization in "Fixed-point Observatory”. REFERINŢE Proceedings of NTCIR-5 Workshop Meeting, Tokyo 1.Chakrabarti, S.: Mining the Web: Discovering (2005) Knowledge from Hypertext Data. Morgan Kaufmann Publishers (2002) 15.Ullman, J.: Data Mining Lecture Notes (2000) 2.del Corso, G., Gulli, A., Romani, F.: Ranking a Stream 16.Yahoo! Search Blog: Our Blog is Growing Up And So of News. Proceedings of the 14th international Has Our Index, disponibil online la adresa conference on World Wide Web, Chiba (2005) 97–106 http://www.ysearchblog.com/archives/000172.html (2005) 3.Dumais, S., Platt, J., Heckerman, D., Sahami, M.: Inductive Learning Algorithms and Representations for Text Categorization. Proceedings of the Seventh International Conference on Information and Knowledge Management, Bethesda (1998) 148–155 92

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Gestiunea datelor personale bazată pe microformate Marius-Gabriel Butuc . Sabin-Corneliu Buraga Facultatea de Informatică, Universitatea „A.I.Cuza” din Iaşi Str. Berthelot, nr. 16, Iaşi 700483 {mbutuc, busaco}@infoiasi.ro către un nou stadiu în care informaţia este accesibilă în REZUMAT În stadiul actual al Web-ului resimțim o adevărată înflorire egală măsură oamenilor şi maşinilor. a laturii sociale prin posibilitatea comunicării dintre tot Cu o istorie ce a început odată cu articolul lui Vanevar mai multe entități (aparent) separate între ele. În scopul Bush [3] din 1945, regăsirea de informații – information înlesnirii unei comunicări facile și a înțelegerii între retrieval (IR) – a devenit un domeniu vast. Un proces de entități, avem nevoie de standarde care să descrie ce recuperare de informații începe în momentul în care un spunem, ce ascultăm și ce stocăm în datele noastre. Astfel, utilizator introduce o interogare în sistem. Un motor de dezvoltarea marcajelor semantice nu vizează doar căutare este un exemplu de sistem de IR, scurtând atât îmbogățirea înțelesurilor pentru oameni, dar și la timpul necesar găsirii informației, cât și cantitatea de date înţelegerea de către maşină a semanticilor definite uman. ce trebuie parcursă. Cele mai vizibile aplicații de tip IR Scopul acestui proiect este acela de a descrie o aplicație sunt motoarele de căutare Web – ca Google, Yahoo Web – Microwler – care să fie capabilă să ajute utilizatorii Search sau Live Search – care caută informații în World să își îmbogățească experiența socială pe Web. Microwler Wide Web (WWW). oferă utilizatorului posibilitatea să caute și să obțină datele Microwler reprezintă un motor de căutare Web specializat personale de contact ale unei persoane ce le-a făcut pe microformate ce oferă utilizatorului posibilitatea de a disponibile, indiferent de restul conținutului paginilor. recupera informații de contact din pagini Web îmbogățite Utilizatorul are și posibilitatea de a vizualiza relațiile pe semantic prin hCard-uri și îi facilitează vizualizarea care acea persoană le are în rețeaua sa de prieteni XHTML relațiilor între entități marcate cu XFN. (XFN). După cum notează Toby Segaran [5], algoritmii pentru Cuvinte cheie căutarea textelor sunt printre cei mai importanți algoritmi Microformate, regăsire de informații, gestiune date de inteligență colaborativă și ideile inovatoare în acest personale, interacțiune Web. domeniu au un succes imediat. Se consideră că rapida Clasificare ACM metamorfoză a Google dintr-un proiect academic în cel H5.4. Hypertext/Hypermedia: Navigation, User Issues. mai popular motor de căutare a avut loc grație algoritmului PageRank. Microwler a fost construit pentru PREAMBUL parcurgerea informațiilor, indexare și căutare în datele Odată cu creșterea constantă a popularității Web-ului, salvate, păstrând clasificarea în funcție de rang pentru o barierele între autor și cititor se estompează din ce în ce dezvoltare viitoare. mai mult. Nivelul responsabilității și al încrederii crește permițând cititorului să devină chiar autor și să contribuie Lucrarea de faţă este structurată după cum urmează: mai la cantitatea comună de cunoștințe. Tindem să devenim întâi, în secţiunea 2, vom defini noţiunea de microformat din ce în ce mai sociabili on-line, să ne publicăm datele de şi vom descrie posibilele sale utilizări în contextul vizat. contact într-un mod care să poată fi ușor accesat de către Apoi, în cea de-a treia secţiune vom prezenta algoritmii ce oricine, să creăm grupuri, rețele de prieteni on-line, să stau la baza dezvoltării proiectului, împreună cu modelul împărtășim informații despre evenimentele la care folosit pentru date. Secţiune patru se concentrează pe participăm etc. Astfel, au apărut diverse modele de metodele de prezentare ale aplicaţiei: interfaţa cu structurare informaţională a resurselor publice şi, de utilizatorul, ca design, dar mai ales ca interacţiune. asemenea, în concordanţă cu aşteptările utilizatorilor: Lucrarea se termină cu o sinteză a problematicilor există numeroase situri focalizate pe blog-uri, grupuri abordate şi prezintă direcţiile ulterioare de dezvoltare. sociale, semne de carte colaborative, cunoştinţe MICROFORMATE colaborative, prezentări şi recenzii de produse sau Definiții companii, portaluri de ştiri – toate aliniate Web-ului social Microformatele, o abordare evoluționară ce adaugă (a se consulta [2]). semantică marcajelor bazate pe HyperText Markup Web-ul Semantic se regăsește într-o etapă în care din ce în Language (HTML) au fost adoptate cu succes de tot mai ce mai multe informații devin disponibile on-line și în care mulți editori Web și dezvoltatori de servicii în ultimii 2-3 avem la dispoziție șabloane de proiectare ce oferă ani. Actuala definiție a acestora, conform sitului oficial al semantică acestor informații. În acest context, grupul de iniţiativei dedicate microformatelor [7], este: iniţiativă focalizat asupra microformatelor [7] propune Proiectate în primul rând pentru oameni şi în al doilea specificarea unor metode de lucru cu aceste şabloane, rând pentru maşini, microformatele reprezintă un set de adică instituirea unor standarde de publicare a formate de date simple si deschise, construite pe baza informaţiilor incluzând semantici repetitive – apar standardelor existente şi larg adoptate. premisele marcării semantice a datelor, conducând Web-ul 93

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Secţiunea de discuţii a aceluiaşi sit furnizează o definiţie </a> mult mai accesibilă: <div class="adr"> Microformatele sunt convenţii simple pentru încapsularea <span class="street-address"> de semantică în cadrul marcajelor HTML, în scopul no. 9, Toma Cozma street facilitării dezvoltării descentralizate. </span> Încă mai precis de atât, microformatele reprezintă anumite <span class="locality">Iași</span>, convenţii de marcare a documentelor Web, pe baza <abbr class="region" elementelor eXtensible HyperText Markup Language title="Iași">IS</abbr>, (XHTML), via nume şi valori de atribute, având o <span class="postal-code">700554</span> semantică precisă predefinită. </div> Caracteristici importante <div class="telecom"> Principiile de bază în proiectarea microformatelor sunt <span class="tel">+40742754488</span> simplitatea – proiectate pentru a rezolva o problemă <a class="email" specifică – şi interconectivitatea slabă – reprezintă blocuri ref="mailto:mbutuc@infoiasi.ro"> mici, specializate, prin a căror compunere se pot obţine mbutuc@infoiasi.ro blocuri din ce în ce mai largi şi se pot exprima semantici </a> din ce în ce mai complexe, însă a căror interconectare este </div> opţională, nediminuând puterea de expresivitate la nivel semantic. </div> Microformatele îşi ating scopurile fie prin adăugiri la Relațiile sociale dintre autor și persoanele din lista de marcajele XHTML (microformatele elementare), fie prin contacte se vor marca în format XFN astfel: specificarea de valori pentru atributele asociate unor <a elemente ale limbajului XHTML şi imbricări de astfel de href="http://fenrir.info.uaic.ro/˜evalica/" elemente, construindu-se structuri pentru conţinutul ce rel="friend met colleague">Ecaterina</a> trebuie marcat semantic. <a href="http://ppuuffaann.blogspot.com/" rel="friend met co-worker">Andi</a> Specificarea (definirea) microformatelor este încă în desfăşurare: o parte dintre acestea sunt complet Pe baza microformatelor, putem extrage în mod automat specificate, iar altele sunt în stadiu de lucru. Indiferent de atât datele de contact, cât și relațiile sociale. acest aspect, microformatele sunt larg răspândite, fie ALGORITMI ȘI ARHITECTURĂ explicit, fie implicit. Pentru mai multe detalii se poate Primul pas în dezvoltarea unui motor de căutare este consulta secţiunea de discuţii a sitului oficial [7] care dezvoltarea componentei pentru adunarea informației de prezintă, pentru fiecare microformat, şi un index al care avem nevoie. Dat fiind caracterul ubicuu al datelor de implementărilor actuale. contact în Web-ul actual – cu precădere în blogosferă – Microformate de interes singura soluție viabilă constă în crawling: pornim cu un Lista actuală a microformatelor oficiale este compusă din set redus de documente și mergem din legătură în legătură următoarele: hCalendar, hCard, rel-license, rel-nofollow, către altele. Deși standardul hCard prevede numeroase rel-tag, VoteLinks, XFN, XMDP, XOXO, adr, geo, hAtom, proprietăți moștenite din standardul vCard, acestea se hResume, hReview, rel-directory, rel-enclosure, rel-home, supun totuși principiului lui Pareto. Din acest motiv rel-payment, Robots Exclusion şi xFolk. alegem doar un subset dintre aceste proprietăți, cele care se întâlnesc cel mai des în viața de zi cu zi. Cât despre Microformatele de interes pentru Microwler sunt cele care vocabularul XFN, acesta va fi considerat în întregime. încapsulează date personale și relațiile dintre contacte: Funcția ce realizează crawling-ul în documente poate fi • hCard-urile conţin descrieri de entităţi: persoane, definită recursiv, astfel încât fiecare legătură să apeleze companii etc.; din nou funcția, dar aplicând algoritmul BFS putem • XFN descrie tipurile de relații cu persoanele din modifica ulterior codul mult mai ușor dacă vrem să lista de contacte salvate în format hCard. căutăm continuu sau să salvăm o listă cu pagini neindexate Exemplificări pentru un crawling ulterior. Un exemplu modular de marcaj XHTML ce poate descrie După ce am adunat informațiile, le stoca și le vom indexa. autorul unui blog, recurge la hCard pentru a modela datele Aceasta implică una sau mai multe tabele care să conțină personale după cum urmează: informația și sursa acesteia.Deși ne-am limitat la un subset <div class="vcard"> din proprietățile hCard, putem întâlni alte excepții. Una <img class="photo" dintre cele mai des întâlnite probleme apare în momentul src="img/me.jpg" în care avem hCard-uri diferite care au în comun unele alt="Marius B"/> câmpuri. E drept că mai multe persoane pot lucra la <a class="url fn n" aceeași organizație, sau mai multe organizații pot avea href="http://purl.oclc.org/net/mariusb"> aceeași poziționare geografică, dat fiind gradul actual de abstractizare. Totuși, problemele apar în clipa în care apar <span class="given-name">Marius</span> duplicate în câmpurile ce se presupun a fi unice, cum ar fi <span class="family-name">Butuc</span> email, URL sau numele formatat. În acest caz vom 94

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 considera fiecare câmp ca având o podere, egală cu a posibilitatea de a salva aceste date in celorlalte câmpuri și adunăm numărul câmpurilor format vCard, pentru a le folosi cu orice prezente, comparând sumele între cele două hCard-uri. aplicație de gestiune a datelor personale Dacă rata de asemănare este peste 80%, vom suprascrie ce suportă acest standard; informațiile vechi cu cele noi. Dacă asemănarea este mai o coloana mijlocie conține informațiile de mică, vom combina datele dintre cele două contacte. contact ale tuturor entităților care au o Din multitudinea de pagini Web ce conțin date personale legătură directă cu persoana/organizația de contact ce pot prezenta interes din punct de vedere menționată anterior. Relațiile sociale social, nu toate se bucură de un cod XHTML valid. Pentru sunt reprezentate grafic folosind setul de a preveni și rezolva această problemă vom folosi în proiect simboluri din Figura 1, create de Beautiful Soup [8] – un parser HTML/XML ce analizează Wolfgang Bartelme și Chris Messina și marcaj invalid XHTML (pentru că a fost construit având [6]; în vedere marcajele SGML). o în coloana din stângă avem cele mai noi O altă problemă ce poate să apară este descoperirea unei zece date de contact adăugate sau versiuni noi al aceluiași hCard la un URL dat. Pentru a modificate din baza de date; trata această excepție, nu salvăm în baza de date doar data • Dedesubt, utilizatorul are la îndemână un meniu la care am adăugat URL-ul procesat, ci și data ultimei orizontal ce include cele mai importante acțiuni. modificări. Astfel avem un control mult mai bun asupra versiunilor informațiilor personale pe care le adunăm. Ca pas final, informația trebuie returnată utilizatorului și afișată într-o manieră cât mai prietenoasă, clasificând lista de contacte în funcție de tipul relațiilor dintre cele două entități. Secţiune următoare dezvoltă metodele de prezentare ale aplicaţiei: interfaţa cu utilizatorul, ca design, dar mai ales ca interacţiune. INTERFAȚA CU UTILIZATORUL În continuare, vom discuta interfaţa cu utilizatorul a aplicaţiei şi mecanismele de interacţiune dintre utilizator şi Figura 1. Reprezentarea grafică a relațiilor sociale dintre aplicaţie. Încă din etapa de proiectare, Microwler a fost persoane . gândit avâns în minte utilizatorul final, fie el utilizator Pentru a facilita accesul la cele mai noi zece date de uman sau mașină. URL-urile au fost proiectate spre a fi contact adăugate sau modificate din baza de date cu un mai curate, simple, mult mai ușor de citit sau chiar de dispozitiv de tip mouse, s-a recurs la poziționarea acestei intuit. Spre exemplu: unități logice în zona medie pe verticală și extremă stângă /hcard.php?hcard_id=4 pe plan orizontal. Am luat aceasta decizie pentru a scurta reprezintă poate primul mod în care ne-am gândi să timpul de acces, pentru că se știe că majoritatea accesăm hCardul cu ID-ul 4. Același efect îl obținem prin: utilizatorilor sunt dreptaci. /hcard/4/ Tot din punct de vedere al accesibilității, pentru a Fiind însuși un motor de căutare, Microwler a fost îmbunătăți experiența atât a utilizatorilor cu deficiențe de dezvoltat urmărind tehnicile Search Engine Optimization vedere cât și a acelora ce folosesc unelte alternative de (SEO) [4]. Optimizarea merge mai departe de URL-urile vizualizare, în implementarea interfeței aplicației Web se prietenoase amintite anterior. Încă de la nivel de template, va folosi un design relativ, em-based [1]. În acest mod, în timpul implementării s-a urmărit respectarea toate zonele logice ale aplicației au dimensiuni relative la standardelor și ca utilizatorii ce folosesc browsere sau mărimea caracterelor. Dacă un utilizator va dori să platforme diferite să nu trăiască experiențe diferite. mărească dimensiunea caracterelor, toate diviziunile logice ale aplicației se vor redimensiona automat direct Întreaga interfață (a se consulta Figura 2) a fost împărțită proporțional cu noile dimensiuni. De asemenea, suntem în diviziuni logice: datori să luăm în calcul și scenariul în care un utilizator va • Zona superioară – antetul – găzduiește logo-ul, o folosi un dispozitiv mobil sau alt tip de dispozitiv cu afișaj scurtă descriere și sistemul navigațional principal de dimensiuni reduse ori rezoluții mici pentru a accesa reprezentat de un meniu orizontal; aplicația. Acesta va putea să beneficieze în continuare de experiența completă, datorită faptului că întreaga interfață • Sub antet regăsim trei coloane: va fi scalată relativ la dimensiunea implicită, pentru acel o în stânga avem fie câmpurile pe care se dispozitiv, a caracterelor. efectuează interogarea, fie rădăcina arborelui de căutare – entitatea (persoana/organizația) după care utilizatorul a efectuat căutarea. Avem la dispoziție informațiile de contact culese de pe situl original. Pentru un plus de interactivitate, utilizatorul are 95

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 2. Interfața aplicației în momentul căutării unui contact CONCLUZII ȘI DIRECȚII VIITOARE DE DEZVOLTARE Astăzi, când instalăm o aplicație software, există riscul ca Acest articol descrie un pas proaspăt în evoluția unui Web versiunea noastră să fie deja învechită. Planurile pe termen Social, în care utilizatorul devine autor: microformatele. lung includ transformarea Microwler într-un serviciu Web Când ritmul de viață tot mai accelerat ne determină să complet funcțional. socializăm cu persoane/organizații uneori chiar de pe alte REFERINȚE continente, datele personale de contact devin un lucru din [1] J. Allsopp. Microformats: Empowering Your Markup ce în ce mai de preț. for Web 2.0. Friends of Ed, 2007. O direcţie importantă în care se poate avansa este aceea a [2] S. Buraga (coord.), Tendinţe actuale în proiectarea şi recomandărilor: aplicația să ofere posibilitatea regăsirii de dezvoltarea aplicaţiilor Web (în limba română), entități deja cunoscute de utilizator din cercul de Matrix Rom, 2006. cunoștinte apropiate ale contactelor sale. [3] V. Bush. As we may think. O’Reilly Network, 1945. Conceput și dezvoltat ca o aplicație extensibilă, Microwler [4] J. Grappone and G. Couzin. Search Engine este pregătit pentru permanenta evoluţie a Optimization: An Hour a Day. Wiley Publishing, Inc., microformatelor. Cum propunerea unor microformate noi 2006. este deschisă larg comunităţii Web, apariţia unor [5] T. Segaran. Programming Collective Intelligence: specificaţii care să încapsuleze noi semantici reprezintă o Building Smart Web 2.0 Applications. O’Reilly posibilitate de a îmbunătăţi aplicaţiile dedicate prin Media, 2007. facilitarea accesului la date care sunt momentan „ascunse” [6] C. Messina and W. Bartelme. Microformats Icons. de lipsa unui marcaj corespunzător. În clipa de față, pentru http://factorycity.net/projects/microformats-icons/ a suporta un microformat nou este nevoie doar sa scriem [7] * * *, Situl oficial dedicat microformatelor: un nou modul pentru Microwler pentru a putea parcurge http://microformats.org/ structura corespunzătoare. [8] *** . Beautiful soup. O altă oportunitate de dezvoltare o prezintă integrarea http://crummy.com/software/BeautifulSoup coordonatelor geografice regăsite in hCard-uri cu hărți Google, pentru a spori experiența utilizatorului. 96

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Analiza imaginarului din texte Lidia Trăușan-Matu Valentin-Andrei Canciu Ştefan Trăuşan-Matu Universitatea București, Universitatea „Politehnica” Universitatea „Politehnica” Facultatea de Istorie Bucuresti Bucuresti Bd. Regina Elisabeta 4-12, Splaiul Independenţei nr. Splaiul Independenţei, nr. lidia@racai.ro 313, Bucureşti 313, Bucureşti trausan@gmail.com O DEFINIŢIE A IMAGINARULUI De-a lungul timpului au fost propuse mai multe definiţii REZUMAT pentru imaginar. Potrivit Evelynei Patlagean, “domeniul În lucrare este abordată problematica detectării automate imaginarului este constituit din ansamblul a imaginarului din texte. Problema este foarte importantă reprezentărilor care depăşesc limita impusă de deoarece rezolvarea ei permite identificarea conotațiilor constatările experienţei și de înlănţuirile deductive unor texte, cu implicații majore asupra analizei autorizate de acestea” [1, pag.12]. Problema acestei interacțiunii textuale. Abordarea pleacă de la teoria definiţii este imposibilitatea stabilirii unei delimitări imaginarului introdusă de istoricului Lucian Boia. Sunt clare intre realitate si imaginar. folosite tehnici de prelucare a limbajului natural. Au fost făcute și sunt prezentate în lucrare mai multe analize de O alternativă ne este oferită de antropologul francez texte de referință. Gilbert Durand într-o lucrare devenită clasică [2]. Acesta afirmă că imaginarul este „ansamblul imaginilor şi al Cuvinte cheie relaţiilor dintre imagini care constituie capitalul gândit al Imaginar, Prelucrarea limbajului natural, înțelegerea lui homo sapiens” şi că el „ne apare ca marele textelor, conotații, colocații, wordnet denominator fundamental la care vin să se ralieze toate Clasificare ACM procedurile gândirii umane” [2, pag.19]. I.2.7 Natural Language Processing. J.5 Arts and Jacques Le Goff evită să dea o definiţie directă a Humanities imaginarului, preferând sa evidenţieze ce nu este imaginarul. Astfel, potrivit lui, imaginarul nu trebuie confundat nici cu “reprezentarea” realităţii exterioare, INTRODUCERE nici cu “simbolicul”, nici cu “ideologia”. Lucian Boia Interfațarea om-calculator în limbaj natural, un respinge o astfel de limitare, in primul rând deoarece nu subdomeniu al înțelegerii limbajului natural este încă există o reprezentare identică cu obiectul reprezentat departe de a fi rezolvată [6], datorită mai multor cauze, (“reprezentarea” realităţii exterioare), în al doilea rând una din ele fiind dificultatea detectării conotațiilor, a pentru că el consideră universul “simbolurilor” ca înțelesurilor ascunse în texte. În această direcție, în orice aparţinând exclusiv imaginarului, şi în cele din urmă text un rol extrem de important în înțelegere îl au deoarece chiar “ideologiile” pot fi interpretate ca structurile arhetipale care formează imaginarul. mitologii secularizate. Cercetările în prelucrarea limbajului natural a considerat Lucian Boia propune reconcilierea celor două tipuri de până acum în special aspectele lingvistice, dar a neglijat abordare a imaginarului ce vin dinspre discipline unde aspectele antropologice, istorice și contextuale. Lucrarea acest concept cultural a fost utilizat: pe de o parte de față prezintă niște cercetări interdisciplinare, în care antropologia, în special şcoala lui Gilbert Durand care se încearcă folosirea tehnicilor de prelucrare a limbajului pune accentul pe anumite structuri atemporale creatoare natural pentru a detecta dimensiunile imaginarului de imaginar (arhetipurile), dar care neagă istoricitatea predominante într-un text. Importanța acestui demers imaginarului; iar pe de altă parte istoria, care abordează rezultă din posibilitatea folosirii acestor informații imaginarul într-un mod fragmentat (istoricilor li se pentru a crea profilul sau intențiile celui care emite un datorează istorii ale imaginarului şi nu o istorie a text și a adapta în consecință dialogul cu acesta. imaginarului) [1]. Lucrarea continuă cu prezentarea principalelor definiții Mediind între cele două modele epistemologice, Lucian ale imaginarului și, în special cu teoria istoricului Lucian Boia reia trăsăturile esenţiale ale conceptului în Boia [1]. Secțiunea care urmează introduce cîteva dintre încercarea de a demonstra că „imaginarul este un produs ideile și tehnicile de prelucrare a limbajului natural al spiritului” şi că „modul nostru de cunoaştere a lumii, folosite. A patra secțiune analizează rezultatele obținute raţiunea noastră şi ştiinţa noastră se hrănesc din în cazul mai multor texte și a mai multor variante de imaginar”. În esenţă, consideră autorul, imaginarul analiză. „constituie o realitate independentă, dispunând de propriile sale structuri şi de propria sa dinamică ... şi 97

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 poate fi folosit ca un barometru foarte sensibil al Unitatea se manifestă la orice nivel, de la legile ce evoluţiei istorice” [1, pp. 14 şi 26]. guvernează Universul, la scara comunităţilor umane Structuri arhetipale ce descriu imaginarul cărora o serie de mituri trebuie să le asigure coerenţa. Plecând de la ideea că există structuri durabile, Lucian Actualizarea originilor Boia propune opt ansambluri sau structuri arhetipale Originile sunt puse la mare preţ în orice comunitate care pot să acopere esenţialul imaginarului. umană. Miturile de origine au rolul de a arunca o punte între trecut şi prezent, de a da specificitate unui grup Conştiinţa unei realităţi transcendente uman şi de a-i conferi garanţia unei perenităţi. Se poate Conştiinţa unei realităţi invizibile, insesizabile însă cu referi la originile Universului (cosmogonie), ale omului, atât mai importantă şi mai purtătoare de semnificaţii faţă ale religiilor, naţiunilor, statelor etc. de realitatea tangibilă. De acest prim arhetip ţin supranaturalul, miraculosul şi mai ales sacrul, el definind Descifrarea viitorului o caracteristică mentală intrinsecă condiţiei umane. Acest arhetip cuprinde o mare varietate de metode şi Sacrul este prezent într-o mare diversitate de sisteme practici ce urmăresc cunoaşterea şi controlul viitorului. mitice de la cele mai simple pana la cele mai complexe Se poate referi la destinul individual al unui om, sau la (religii monoteiste si politeiste). destinul omenirii si al lumii (incluzând şi sensul istoriei). Ocultismul, astrologia, profeţiile arată o căutare obsesivă Acest arhetip este aparent într-un declin în lumea şi nesatisfăcută. modernă desacralizată, însă numai aparent deoarece pe rând ştiinţa, naţiunea, rasa, sexul, “viitorul luminos” au Evadarea, consecinţa refuzului condiţiei umane şi a fost sacralizate. Caracteristic pentru acest fenomen este istoriei proliferarea sectelor (care se strâng in jurul noilor Omul aspiră să se elibereze de orice constrângeri şi să se adevăruri) sau succesul parapsihologiei care caută în om transforme în orice variantă imaginabila: ascensiune puteri miraculoase. De asemenea, dacă în trecut sacrul spirituală, cunoaştere, puteri supranaturale şi promova o categorie de aleşi, oameni destinaţi a servi ca supraomeneşti, sfinţenie sau regresie (catre natura intermediari între lumea obişnuită şi lumea primordială). Se caută soluţii fie în trecut, prin exaltarea transcendentă (regi, preoţi, regi-zei, regi-preoţi), acum începuturilor (nostalgia vârstei de aur) fie într-un viitor aceşti aleşi au fost înlocuiţi de conducători carismatici purificat (ideologii seculare sau religioase). Ca loc, de staruri de campioni. acestea se pot manifesta fie în spaţiul cotidian (utopii) fie pe tărâmuri îndepărtate (insule, planete, galaxii). “Dublul”, moartea şi viaţa de apoi Acest arhetip descrie convingerea că trupul material al Lupta (şi complementaritatea) contrariilor omului este dublat de un element independent si Imaginarul este polarizat. Dialectica contrariilor este imaterial (spirit, suflet etc.) Acesta este nemuritor şi se caracteristica tuturor religiilor şi interpretărilor lumii, poate desprinde de corp chiar în timpul vieţii. Spiritul omului şi ale istoriei. Polii opuşi pot fi supuşi fie poate ajunge într-un loc deschis lumii celor vii (cultul principiului Unităţii fie disociaţi în părţi contradictorii strămoşilor la popoarele primitive), fie într-un loc (idealism/materialism, clasicism/romantism). îndepărtat şi inaccesibil (Hadesul la greci). El poate fi răsplatit pentru meritele din timpul vieţii (creştinism) sau DESCRIEREA GENERALĂ A APLICAŢIEI nu (infernul clasic); sau, poate rămâne legat de lumea materială prin reîncarnări succesive. Nu există limite Cercetarea prezentată în lucrare a avut drept scop precise între lumea celor vii si a celor morţi, acestea investigarea posibilității analizei asistate de calculator a putând fi depăşite, anumiţi aleşi putând străbate dincolo structurei imaginarului dintr-un text prin prisma celor de această limită (călătorie iniţiatică, extaz mistic); opt structuri arhetipale propuse de Lucian Boia. Pentru spiritele pot fi chiar contactate, credinţă perpetuată din aceasta, mai întâi s-a construit un repertoriu de concepte vechime, însă prezentă şi acum sub forma spiritismului. pentru domeniul imaginarului, o așa numită ontologie (în termenii sistemelor informatice bazate pe cunoștințe). Alteritatea. Legatura dintre Eu si Ceilalţi dintre Noi şi Această ontologie a fost creată pleacând de la un set Ceilalţi iniţial de cuvinte relevante, care este apoi extins pe baza Acest arhetip funcţionează între limite foarte largi, de la descoperirii de cuvinte similare folosind ontologia diferenţe minore, până la alteritatea radicală când lexicală WordNet [5]. Celălalt este împins dincolo de limitele umanului într-o zonă apropiată de divin sau de animalitate. Analiza textelor investigate începe cu unele prelucrări Generalizând, alteritatea se poate referi la un întreg prealabile, care elimină unele elemente nerelavante. În ansamblu de diferenţe: spaţii, societăţi, fiinţe, peisaje continuare, programul studiază, folosind relațiile de diferite. similaritate din WordNet, în ce măsură textul de analizat se apropie de fiecare din cele opt structuri ale Unitatea imaginarului. Pentru a realiza acest lucru, mai întâi Acest arhetip este reflectarea năzuinţei oamenilor de a programul extrage colocaţiile (perechi de cuvinte care supune lumea unui principiu unificator prin care să poată apar de obicei împreună, de exemplu, pentru una din fi explicat orice fenomen, pentru a crea imaginea unui cărțile analizate în lucrare: ”working class”, ”bourgeois univers omogen si inteligibil. Religiile, filozofiile, society”, ”bourgeois property”) din documentul de ştiinţele, istoria, ideologiile, toate încearcă sa creeze un analizat. sistem care să dea coerenţă diversităţii fenomenelor. 98

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Analiza textului este efectuată asupra colocaţiilor şi nu Ieşirea furnizată de acest program a fost apoi studiată, asupra cuvintelor individuale (se putea folosi în analiză selectând manual acele cuvinte care păstrează sensul şi frecvenţa individuală a cuvintelor din text) deoarece s- comun al cuvintelor din lista de intrare; aceste cuvinte a considerat că astfel se ajunge la rezultate mai selectate manual vor fi adăugate la lista de intrare, interesante (putem mări semnificaţia unei colocaţii faţă urmând o nouă rulare a scriptului folosind această nouă de una – sau mai multe - din structurile imaginarului listă de intrare. dacă în componenţa acesteia intră mai multe cuvinte ce manifestă aceeaşi apropiere faţă de una – sau mai multe – din cele opt structuri). REZULTATELE ANALIZEI S-a efectuat analiza a nouă documente scrise în limba Pentru extragerea colocaţiilor, programul a folosit engleză, care au fost descărcate de pe web: pachetul NLTK [4] pentru prelucrarea limbajului natural, implementat în limbajul Python. Pentru • Karl Marx, ”Manifestul Partidului Comunist” determinarea părţii de vorbire a unui cuvânt din • Nisargadatta Maharaj, ”I Am That” (convorbire cu document (determinare necesară pentru procesul de un guru indian) filtrare a colocaţiilor după tipul părţilor de vorbire al cuvintelor componente) a fost folosit un adnotator • Rachel Cooper, Calsificând nebunia (”Classifying (”tagger”) antrenat pe o porţiune din corpus-ul Brown Madness”, o carte ştiinţifică despre bolile psihice) având acelaşi gen cu al documentului de analizat. • C.S. Lewis, ”Mere Christianity” (carte de Colocaţiile extrase sunt formate din două sau trei cuvinte apologetică a creştinismului) (bigrame şi trigrame) şi au fost determinate la nivelul • Andrew McDonald, ”The Turner Diaries” (carte grupurilor de cuvinte folosind o fereastră (o secvență) de rasistă, împotriva populației de culoare, din anii ‘70) şase cuvinte deplasată de-a lungul fiecărei fraze. A fost necesară separarea în grupuri deoarece altfel ar fi putut • Adolf Hitler, ”Mein Kampf” apărea colocaţii formate din grupuri de cuvinte care nu • Diane Stein, ”We Are Angels” (carte despre se găsesc alăturate în document, alăturarea fiind una vindecare/spiritualitate) artificială dată de prezenţa unor cuvinte (din componenţa • Karl Marx, ”Capitalul” colocaţiei) la sfârşitul unei fraze şi de prezenţa altora (din componenţa colocaţiei) la începutul frazei • Secţiunea “D” (“RELIGION”) a corpus-ului Brown următoare. Asupra fiecărui document a fost efectuată o analiză Modul în care programul evaluează prezenţa în folosind cinci variante de calcul a parametrilor pentru document a fiecărei structuri din cele opt ale funcţiile de amplificare ale anumitor valori din program, imaginarului este următorul: Se procesează pe rând după cum urmează: fiecare colocaţie, în ordinea descrescătoare a numărului 1. Nu se efectuează nici o amplificare asupra valorilor de apariţii şi i se atribuie un scor. Acest scor este un 2. Se anulează amplificarea asupra factorului dat de vector cu opt componente, reprezentând scorul sau deviaţia vectorului de scor; se acţionează asupra apropierea acestei colocaţii faţă de fiecare din cele opt scorului (astfel neamplificat) şi se păstrează doar structuri ale imaginarului. Scorul pentru fiecare colocaţie componentele foarte mari din scor. este adunat (pe componente) într-un vector ce conţine scorul global pentru întreg documentul. Modul de calcul 3. Se acţionează doar asupra factorului dat de deviaţia pentru scorul fiecărei colocaţii ia în calcul scorul pentru vectorului, diminuând amplificarea asupra fiecare cuvânt component (care este amplificat pentru a componentelor vectorilor cu o deviaţie foarte mare, scoate în evidenţă vârfurile – scorul foarte mare pentru şi mărind foarte mult amplificarea asupra anumite componente – şi a atenua restul componentelor), componentelor vectorilor cu o deviaţie foarte mică ia în calcul prezenţa în colocaţie a mai multor cuvinte ce (puţine vârfuri, restul valori similare). conţin vârfuri de semnificaţie în aceleaşi poziţii ale 4. Se elimină complet amplificarea dată de prezenţa în vectorului de scor (scorul din aceste poziţii va fi colocaţie a unor cuvinte similare (în ce priveşte amplificat suplimentar) precum şi frecvenţa de apariţie a similaritatea faţă de aceleaşi componente ale acestei colocaţii în document. ontologiei imaginarului) Apropierea unui cuvânt faţă de una din cele opt structuri 5. Se amplifică foarte mult colocaţiile ce au în ele arhetipale este determinată folosind WordNet astfel: se cuvinte ce au un factor de similaritate între 0.4 şi 0.5 calculează similaritatea cuvântului de analizat faţă de (minimul este 0 şi maximul 1). fiecare cuvânt din toate cele opt categorii (cuvinte din ontologia imaginarului având aceeaşi parte de vorbire ca Rezultatele obținute au fost reprezentate grafic, în a cuvântului de analizat). Scorul faţă de o structură a corespondență cu cele 8 dimensiuni arhetipale ale imaginarului este o medie a primelor patru similarităţi imaginarului (notate în figurile următoare astfel: (în ordine descrescătoare) faţă de cuvintele (având alteritate – ”alterity”, dublul – ”double”, evadare – aceeaşi parte de vorbire cu a cuvântului de analizat) ce ”escape”, lupta – ”fight”, viitorul – ”future”, originile – descriu acea structură a imaginarului. Programul dispune ”origins”, transcedența – ”transcend” și unitate – de o funcţie ce afişează un grafic ce descrie scorul pentru ”unity”). Pentru fiecare dimensiune este reprezentată o bară verticală de înălțime proporțională cu scorul obținut fiecare din cele opt structuri. de ea în textul analizat. 99

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Pentru a obține cea mai bună analiză s-au încearcat toate Aceeași valoare foarte mare a alterităţii o constatăm şi în cele 5 variante de prelucrare a parametrilor prezentate cealaltă carte rasistă (împotriva populației de culoare, mai sus. În acest mod se vizualizează perspectiva ce mai din anii 1970) analizată, ”The Turner Diaries”, folosind relevantă, similar cu colorarea în diverse moduri a unor varianta 1 (figura 3). preparate puse pe lamelele pregătite pentru a fi vizualizate la microscop cât mai bine anumite detalii. În continuarea lucrării vom prezenta o selecţie din graficele rezultate în urma analizei asupra celor nouă texte, cu cele mai relevante cazuri din cinci variante de factori de amplificare. Figura 3. The Turner Diaries, varianta 1 Păstrând doar componentele mari ale scorului (şi eliminând amplificarea dată de deviaţie) putem observa creşterea dimensiunii “evadării”, în varianta a 2-a de analiză a aceleiași lucrări (figura 4). Figura 1. Mein Kampf, varianta 1 În “Mein Kampf”, cartea de o tristă celebritate scrisă de Adolf Hitler, în urma prelucrărilor folosind varianta 1, se observă o valoare foarte mare pentru alteritate (conform figurii 1). Această caracteristică a fost găsită și în alte texte rasiste analizate. Următoarele două valori ca mărime aparțin dimensiunilor pentru luptă şi evadare (caracteristice unor ideologii utopice). Figura 4. The Turner Diaries, varianta a 2-a În “We Are Angels”, carte spirituală, putem observa o valoare mare pentru transcendenţă (figura 5). În acest caz putem observa şi o valoare mare pentru unitate (dorinţa de a supune toate lucrurile unui principiu unificator). Figura 2. Mein Kampf, varianta a 2-a În varianta a 2-a, în care se face o prelucrare care nu ține cont de deviaţia vectorului şi păstrează doar componentele mari ale vectorului neamplificat, putem vedea că “lupta” (“fight”) obţine un scor considerabil mai mare (figura 2). 100

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 5. We Are Angels, varianta 1 Figura 8. Manifestul Partidului Comunist, varianta a 2-a În ‘I Am That” (convorbiri cu un guru spiritual indian), conform variantei 1 obținem graficul din figura 9. Figura 6. We Are Angels, varianta a 4-a Varianta a 4-a (figura 6) elimină complet amplificarea dată de prezenţa în colocaţie a unor cuvinte similare Figura 9. I Am That, varianta 1 obţinem rezultate mult mai puţin interesante (mai puţin Ca şi în cazul altor cărţi spirituale analizate, observăm o diferenţiate). valoare mare pentru transcendenţă, dacă alegem varianta În Manifestul Partidului Comunist, o ideologie utopică, 3 a amplificării (figura 10). putem observa valori foarte mari pentru evadare şi luptă (varianta 1, figura 7). Figura 10. I Am That, varianta 3 Amplificând scorurile pentru vectorii cu deviaţie foarte Figura 7. Manifestul Partidului Comunist, varianta 1 mică putem observa o creştere substanţială a Păstrând doar componentele mari ale scorului şi transcendenţei. Acest lucru poate indica faptul că multe eliminând factorul dat de deviaţie, putem observa o cuvinte fac parte net din sfera transcendentului (valoare prezenţă constantă a valorilor mari pentru luptă (figura mult mai mare de similaritate faţă de acesta, restul 8). valorilor fiind toate coborâte). 101

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 “Capitalul” de Karl Marx, varianta 1, acoperă cele 8 dimensiuni după cum este ilustrat în figura 11. Figura 13. Mere Christianity Observăm o valoare mare pentru alteritate; valoarea Figura 11. Capitalul, varianta 1 următoare este pentru transcendenţă şi apoi evadare. Valoarea mare pentru alteritate poate fi explicată ca fiind Trebuie remarcat faptul că graficul pentru ”Capitalul” este aprope identic cu cel al “Manifestuluji Partidului caracteristică pentru creştinism - creştinii fac parte din Comunist”, cealaltă carte a lui Marx analizată, evadarea, lume dar nu sunt din lume, colocaţiile ca “we-them”, lupta, originile şi transcendenţa fiind primele patru “you-them”, “us-them” sunt frecvente în această carte. Multe din colocaţiile frecvente conţin mai multe cuvinte valori. ale alterităţii (uneori chiar aceleaşi) lucru care poate ”Clasificând nebunia”, carte ştiinţifică despre bolile arăta o preocupare foarte mare pentru modul în care cei psihice, conform variantei 1 are graficul din figura 12. din afară privesc creştinismul (lucru de altfel normal pentru o carte de apologetică). Notă: în analiza tuturor documentelor, cuvântului “you” (frecvent în această carte) i-a fost atribuit un scor de 0 (în vectorul de scoruri) pentru toate componentele (considerându-l prea frecvent şi mai puţin semnificativ); dacă ar fi avut un scor mai mare ca 0 pentru alteritate, ar fi condus la o valoare şi mai mare a alterităţii pentru acest text cu atât mai mult cu cât este prezent în colocaţii cu alţi termeni ai alterităţii. Figura 12. Clasificând nebunia, 1 Se observă o valoare foarte mare pentru evadare. În acest text ea este dată (în mare parte) de frecvent folosita expresie “natural kinds” – un concept filosofic folosit aici în studiul ştiinţific al bolilor psihice. Această creştere poate fi văzută ca artificială, textul neavând neapărat astfel de conotaţii. Poate aceasta este o limitare a metodei folosite, imaginarul nepretându-se evaluării textelor pur ştiinţifice fără o analiză mai amănunţită a conţinutului acestora. Pentru a discerne între texte ştiinţifice într-un anumit domeniu ar trebui probabil să Figura 14. Mere Christianity, varianta a 4-a construim o ontologie mai strâns legată de acel domeniu. Eliminând complet amplificarea dată de prezenţa în Pentru ”Mere Christianity” (carte de apologetică a colocaţie a unor cuvinte similare (varfianta 4), putem creştinismului a lui C.S. Lewis) avem graficul din figura observa o netezire a valorilor, iar alteritatea nu mai este 13. prima (cuvintele caracteristice alterităţii apărând adesea împreună, în colocaţii precum cele despre care am vorbit mai sus – “we-them”, “we-they”, “you-them”, “us- them”). Dacă “you” – vezi explicaţia pentru varianta 1 – (frecvent în acest text) ar fi avut un scor mai mare ca 102

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 zero pentru alteritate efectul asupra graficului ar fi fost probabil şi mai mare. Dacă analizăm secţiunea de religie a corpusului Brown conform variantei 1 obținem distribuția din figura 15. Figura 17. Corpusul Brown, secțiunea religie, varianta 4 CONCLUZII Programul a arătat că putem determina prezenţa – şi Figura 15. Corpusul Brown, secțiunea religie măsura prezenţei – într-un text a unor concepte dintr-o Se observă o valoare mare pentru transcendenţă şi, la fel ontologie proprie. De exemplu, structura ce ţine de ideea ca şi în cazul celuilalt text religios valori mari pentru de transcendenţă o întâlnim în toate lucrările ce stau la alteritate şi evadare. Deci primele trei componente ale baza studiului nostru într-un procent destul de imaginarului sunt aceleaşi ca şi în textul lui C.S. Lewis. semnificativ. Acest lucru demonstrează că există o preocupare constantă a omului pentru căutarea unor Eliminând prima amplificare (varianta 2) asupra scorului soluţii transcendente. Progresul tehnologic (ce poate fi (dată de deviaţie şi distanţa faţă de medie) şi păstrând văzut ca o construcţie secularizată a perfecţionării doar componentele mari ale scorurilor neamplificate, omului) nu poate modifica în esenţă acest dat transcendenţa rămâne net deasupra celorlalte fundamental. Credinţa omului în existenţa unei realităţi componente. De asemenea şi dublul (componentă a de esenţă superioară marchează profund legăturile domeniului religios) rămâne deasupra altor componente. noastre cu Universul, necunoscutul, timpul şi spaţiul. Acest lucru poate arăta faptul că multe cuvinte au Tendinţa de desacralizarea (propusă de filosofii constant o apropiere mai mare de aceste componente. iluminişti) a pus în locul lăsat liber de credinţele religioase propriu-zise o inepuizabilă colecţie de credinţe şi milenarisme laice (comunismul, teoriile revoluţionare, teoria progresului etc.) ce se înţeleg foarte bine cu ştiinţa şi tehnologia. În esenţă, „desacralizarea” n-a schimbat nimic esenţial, societatea tehnologică a pus în locul eroilor cu puteri supranaturale robotul . Analiza pe lucrările menţionate scoate în evidenţă o altă structură a imaginarului alteritatea. Frecvenţa mare a cuvântului în textele studiate sugerează existenţa unui raport dintre identitate şi alteritate. Ne definim mereu în raport cu ceilalţi. Într-un sens mai larg, alteritatea se referă la un întreg ansamblu de diferenţe: societăţi diferite, fiinţe diferite, spaţii şi peisaje diferite. Acest mecanism conduce la o lume foarte fragmentată, fascinantă dar în acelaşi timp neliniştitoare. Figura 16. Corpusul Brown, secțiunea religie, varianta 2 Programul poate fi modificat uşor pentru a folosi o altă Ca şi pentru textul lui C.S. Lewis, dacă eliminăm ontologie cu oricâte componente. O serie de amplificări amplificarea dată de prezenţa în colocaţii a unor cuvinte asupra unor valori numerice folosite în calcularea similare (varianta a 4-a), alteritatea cade din poziţiile scorurilor (apropieri faţă de componente ale ontologiei) fruntaşe. În cazul documentului de faţă, de pe poziţia a pot releva alte informaţii interesante despre un text (vezi doua alteritatea ajunge pe poziţia a şaptea din opt secţiunea “Rezultate”). posibile; deci în ambele texte, cuvintele caracateristice Ontologia imaginarului construită pentru analiza noastră alterităţii apar frecvent împreună. Alteritatea din “Mein este potrivită probabil cel mai mult identificării Kampf” şi “Turner Diaries” (cărţi rasiste) nu pierde poziţia fruntaşă la folosirea variantei a 4-a. 103

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 psihologiei unui text (sau a psihologiei autorului 2. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale acestuia) şi poate să nu fie potrivită pentru analiza unor imaginarului. Introducere în arhetipologia texte pur ştiinţifice. generală, Traducere de Marcel Aderca, Bucureşti, Folosirea unei alte ontologii mai specifice poate să dea Editura Univers Enciclopedic, 1998. rezultate mai bune dacă dorim clasificarea unor 3. Jacques Le Goff, L’imaginaire médiéval; Éditions documente în funcţie de apartenenţa la un anumit Gallimard, Paris, 1985 domeniu sau o anumită categorie a unui domeniu. 4. NLTK, http://nltk.org/index.php/Main_Page REFERINŢE 5. WordNet, http://wordnet.princeton.edu 1. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Traducere de Tatiana Mochi, Bucureşti, Editura 6. Winograd, T., Flores, F., Understanding computers Humanitas, 2000. and cognition, Ablex Publishing Corp., 1986 104

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 ASAP – Sistem avansat de evaluare a participanţilor la un chat Mihai Dascălu Erol-Valeriu Chioaşcă Ştefan Trăuşan-Matu Facultatea de Automatică şi Facultatea de Automatică şi Facultatea de Automatică şi Calculatoare Calculatoare Calculatoare Universitatea Politehnica Universitatea Politehnica Universitatea Politehnica Bucureşti Bucureşti Bucureşti mikedascalu@yahoo.com erolvaleriu@yahoo.com trausan@cs.pub.ro REZUMAT Lucrarea propune o metodă de evaluare a celui mai competent participant din cadrul unui mediu colaborativ de tip chat. Articolul descrie, de asemenea, programe software implementate care uşurează vizualizarea rezultatelor analizelor. Aceste programe ajută atât profesorii cât şi studenţii în îmbunătăţirea metodelor de învăţare şi în evaluarea participanţilor oferind un feedback pe baza chat-ului. Cuvinte cheie Învăţare colaborativă, chat, reţele sociale, LSA INTRODUCERE În ultimii ani, o dată cu dezvoltarea şi răspândirea calculatoarelor, au apărut noi medii de comunicare, gen chat (mesagerie instantanee), care au determinat schimbarea ideii de învăţare colaborativă ajutată de calculator, ea devenind o alternativă în a sprijini învăţământul clasic [8]. Din această perspectivă, a apărut şi necesitatea unor instrumente de asistare a interacţiunii, în contextul sistemelor pentru învăţământ fiind foarte utilă Figura 1 Graful participanţilor o evaluare automată a contribuţiei participanţilor, luând în considerare o serie de factori aplicaţi atât asupra FACTORI ÎN ANALIZĂ numărului şi structurării replicilor interschimbate, cât şi A. Numărul de caractere asupra conţinutului semantic al acestora. Lucrarea de faţă Un factor simplu, dar de multe ori relevant în descoperirea prezintă un astfel de sistem, denumit ASAP (An Advanced persoanei celei mai competente dintr-un chat, este System for Assessing Chat Participants – sistem avansat numărul de caractere scrise de aceea persoană. Bineînteles pentru evaluarea partcipanţilor la un chat). că este de dorit să nu se urmărească neapărat cantitatea În analiza propusă în lucrare se porneşte de la succesiunea informaţiei scrise, ci mai degrabă calitatea, însă pentru a o replicilor unui chat şi se construieşte reţeaua socială (vezi determina pe cea din urmă este utilă şi cunoşterea acestui http://www.orgnet.com/sna.html, precum şi [5]) care poate factor. fi reprezentată vizual prin graful participanţilor (figura 1), precum şi graful replicilor interschimbate, util pentru vizualizarea ierarhiei/înşiruirii replicilor. Reţeaua socială este un graf în care nodurile sunt participanţii la discuţie iar arcele sunt replicile schimbate. Graful replicilor reprezintă o reprezentare ierarhică a succesiunii acestora, bazată pe legăturile explicite marcate în transcriptul XML-ul exportat din sistemul Polyphony [6] sau ConcertChat [3]. Lucrarea continuă cu prezentarea factorilor folosiţi de sistem în analiza contribuţiei participanţilor la chat, în scopul evaluării lor. Următoarea secţiune trece în revistă Figura 2 Graful replicilor câteva detalii de implementare. Ultima secţiune înainte de concluzii prezintă un modul folosit în adnotarea sesiunilor B. Numărul de caractere per intervenţie salvate de chat, în scopul obţinerii unui corpus de referinţă În acelaşi spirit în care cantitatea joacă un rol important în pentru evaluare. analiza discursului unui participant, numărul de caractere per intervenţie influenţează nota finală deoarece determină eficienţa medie a intervenţiei. Eficienţa medie este privită 105

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 în această lucrare ca o balanţă între lungimea intervenţiei Centralitatea de trecere şi consistenţa informaţiilor pe care le cuprinde. O altă măsură a centralităţii într-un graf este centralitatea de trecere, conform căreia au un grad mai mare nodurile C. Grad care se află pe mai multe drumuri minime din graf dintre Plecând de la transcriptul chat-ului, este generat un graf în oricare alte două noduri [1]: concordanţă cu numărul de replici interschimbate de σ st (v) ∑ participanţi. Din punctul de vedere a teoriei grafurilor, c B (v ) = s ≠ v ≠t∈V σ st sunt luate în considerare două măsuri: I-grad (in-degree) – numărul arcelor care intră într-un nod din graf; unde σ st reprezintă numărul de drumuri minime între E-grad (out-degree) – numărul arcelor care ies dintr- nodurile s şi t; σ st (v) - numărul de drumuri minime între un nod din graf. s şi t care trec prin nodul v. Numărul de arce (numărul de replici interchimbate) dintre participanţii la chat furnizează gradul de centralitate Factorul de stress (degree centrality). Această informaţie este folositoare în În cazul factorului de stress, centralitatea este corelată cu cadrul analizelor reţelei şi mai ales a relaţiilor sociale din suma tuturor drumurilor minime din graf care trec prin cadrul ei. Însă aceasta este doar partea cantitativă, ea fiind nodul selectat [1]: sprijinită de o analiză calitativă, şi anume ce fel de replici circulă între participanţi, ce exprimă acestea fiind mai c S (v ) = ∑σ s ≠ v ≠t∈V st (v ) degrabă tratate mai mult teoretic deocamdată. Valori proprii D. Centralitate Centralitatea obţinută prin calculul valorilor proprii este o Conform teoriei grafurilor există 5 tipuri de centralităţi, altă măsură de determinare a importanţei unui participant de: din reţea. Acest factor ataşează note relative tuturor apropiere („closeness”) nodurilor din reţea pe baza principiului că o legătură cu un graf nod de rang înalt este mai importantă decât un număr de trecere („betweenness”) legături cu noduri de rang mai mic. stress E. Rang valori proprii („eigenvector”) Folosind algoritmul Page Rank [7], care stă la baza Apropierea sistemului Google, este determinat rangul unui utilizator, În domeniul topologiei, apropierea este unul din având la bază matricea cu numărul de intervenţii conceptele de bază. Intuitiv, două seturi sunt apropiate schimbate între participanţi, respectiv pe notele replicilor dacă sunt vecine unul cu celălalt. Conceptul poate fi interschimbate. Cu cât un utilizator este mai căutat, definit în mod natural într-un spaţiu metric unde noţiunea înseamnă că informaţiile provenite de la el sunt mai distanţei dintre două elemente este definită, dar poate fi valoroase pentru ceilalţi participanţi, deci rangul lui va fi generalizată la spaţii topologice unde nu există o măsură crescut pe măsură ce ii sunt adresate mai multe replici de concretă a distanţei. la persone, preferabil, cât mai importante. În această În teoria grafurilor, apropierea este o măsură a centralităţii evaluare este foarte importantă ponderea personei care unui nod într-un graf. Ea este invers proporţională faţă de comunică cu utilizatorul (dacă o personă cu un rang mare distanţa minimă dintre nodul curent şi toate celelalte comunică cu utilizatorul, atunci probabilitatea ca noduri. Astfel nodurile centrale dintr-un graf au o valoare informaţia exprimată să fie importantă este ridicată). mai mare a apropierii [1]: Pentru calcularea rangului se foloseşte o metodă iterativă pentru evaluarea sistemului format din ecuaţiile: 1 cC (v) = UR (t1 ) UR (t n ) ∑d t∈V v G (v , t ) UR ( A) = (1 − d ) + d ( c (t1 ) + ... + c(t n ) ), unde d G (v, t ) reprezintă distanţa minimă dintre nodurile unde UR= user rank – rangul unui participant; v şi t. Ci = numărul de replici interschimbate de participantul ti cu participantul A; Centralitatea grafului Într-o reţea este importantă distanţa maximă între nodul d = o constantă (0.85) folosită pt o convergenţa curent şi toate celelalte noduri, pentru a determina cât mai rapidă a sistemului. apropierea relativă între participanţii la chat. Atât pentru F. Nota intervenţiei calcularea centralităţii grafului cât şi pentru apropiere se Se face presupunerea că fiecare conversaţie are un anumit poate folosi algoritmul Floyd-Warshall [1,2]: tipar pe care il urmează: introducerea subiectului conversaţiei, partea mediană, unde se găsesc firele de 1 cG ( v ) = discuţie (pot exista unul sau mai multe astfel de fire în max t∈V v d G (v, t ) chat) şi sunt zone efective de colaborare intensă, şi apoi finalul, în care se regăsesc concluziile discuţiei. Revenind la dezbaterea dintre calitate, cantitate şi eficienţă, calculul notei intervenţiei se face nu numai pe 106

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 baza cuvintelor folosite, ci şi pe baza lungimii interventiei. Prin cuvinte, se înţeleg doar acei termeni care sunt relevanţi discursului, şi nu cuvintele care nu aduc conţinut, cum ar fi articolele sau conjuncţiile (”stopwords”), care sunt eliminate din analiză. În evaluarea unei replici, pe lângă lungimea propriu-zisă se iau în considerare şi următorii factori: numărul cuvintelor cheie, care rămân din replică după corectarea erorilor (spellcheck), extragerea rădăcinii (stemming) şi eliminarea ”stopwords” – lungimeMC; nivelul la care se află intervenţia participantului în înşiruirea replicilor. Astfel s-a obţinut formula de calcul: Figura 3 Evoluţia replicilor dintr-o înşiruire lungime lungimeMC * 5 Asemănător se determină şi evoluţia replicilor din întregul + notaempirica = 6 6 . chat: în care se iau în considerare toate firele de discuţie, 1 fiind posibilă obţinerea unor valori negative în cazul unor 1+ nivel anumite succesiuni de atribute ale replicilor. Pornind de la această notă empirică se determină nota finală a replicii: notafinala=notareplica precedenta+coeficient * notaempirica, unde coeficientul este determinat în funcţie de tipul replicii curente şi cel al replicii de care aceasta e legată. Un rol foarte important în alegerea coeficientului o are identificarea tipurilor de acte de vorbire din fiecare replică [9]. În această direcţie se urmăreşte identificarea verbelor din intervenţie, prezenţa anumitor semne de punctuaţie (de întrebare) şi a anumitor cuvinte cheie. Se obţine astfel o listă de atribute pentru o replică şi, ţinând cont de atributele replicii precedente (de care Figura 4 Evolutia chatului replica curentă este corelată) se determină coeficientul. În implementarea actuală există o matrice din care se selectează aceste valori, atributele luate în considerare Folosind aceeaşi idee se obţine şi evoluţia totală a fiecărui fiind: negaţie, confirmare, întrebare şi afirmaţie. participant în funcţie de notele replicilor sale. În acest caz În evaluarea unei replici, în cazul analizei de tip semantic se iau în considerare doar notele empirice ale replicilor şi a reţelei sociale se va realiza o filtrare a replicilor din nu cele finale pentru a se obţine o repartiţie cât mai punctul de vedere al înrudirii termenilor folosiţi cu o listă corectă a implicării fiecărui participant. de cuvinte introduse de utilizator sau cu o listă de cuvinte cheie ale chat-ului determinată statistic. Pentru a determina aceste cuvinte cheie se creează domenii de cuvinte inrudite, folosind relaţii de tip sinonimie din WordNet (http://wordnet.princeton.edu) sau LSA (”Latent Semantic Analysis” - Analiza Semantica Latenta, vezi http://lsa.colorado.edu), iar apoi, pe baza frecvenţei cuvintelor, a poziţiei în replică şi a importanţei totale a replicii se obţine lista de candidaţi ordonaţi după aceste criterii. Din noţiunile prezentate mai sus, pentru o înşiruire de replici aparţinând aceluiaşi fir de discuţie din chat se obţine o evoluţie ca cea reprezentată în figura 3. Prezenţa valorilor negative, se datorează unei note empirice mari a replicii curente şi a unui coeficient Figura 5 Evoluţia participanţilor negativ, obţinut din calculul atributelor replicii respective şi celei precedente. Pentru primii doi factori (numărul de caractere şi numărul de caractere raportat la numărul de intervenţii) se ţine cont 107

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 doar de matricea construită pe baza numărului de replici vectorială a analizei relaţiilor dintre un set de documente interschimbate. şi termenii pe care îi conţin, producând o serie de concepte în relaţie cu documentele şi termenii conţinuţi de fiecare. Această tehnică foloseşte o matrice rară care conţine pe coloane documentele care pot fi căutate, iar pe linii termenii (de obicei rădăcina cuvintelor cheie după care se face căutarea) conţinuţi în aceste documente. Elementele matricei sunt de obicei ponderea tf-idf (term frequency – inverse document frequency), adică este proporţional cu frecvenţa termenului în colecţia de documente şi este invers proporţional cu numărul de documente în care apare (astfel termenii rari având ponderi mai mari, iar cei care apar în foarte multe documente ponderi mai mici [4]. LSA transformă, prin metode algebrice, această matrice în relaţii între termeni şi documente precum şi în grupuri de cuvinte înrudite (aşa numitele ”spaţii semantice”). Un alt lucru important în evaluarea chat-ului este determinarea topicelor pentru care, pe lângă folosirea WordNet-ului ca ontologie se apelează şi la relaţiile dintre Figura 4 Grafice pentru primii doi factori cuvinte obţinute în urma aplicării algoritmului LSA. IMPLEMENTARE Aplicaţia a fost realizată în JAVA 1.6, iar elementele grafice sunt de tip SWING. Primele probleme care au apărut la prelucrearea unui chat au fost cele legate de ortografie: faptul că discuţiile sunt purtate on-line (perifericele folosite sunt tastaturile) face ca probabilitatea apariţiei erorilor să fie ridicată. Un alt factor este tendinţa de a folosi abrevieri pentru a scurta timpul necesar tastării, sau folosirea de emoticoane pentru definirea anumitor stări sufleteşti. Astfel, corectarea cuvintelor scrise greşit (spellchecking) este unul dintre principalele obiective (nu numai în proiectul curent, dar şi în cazul proiectelor similare, care au ca obiectiv analiza limbajului natural). Pentru spellchecking se foloseşte biblioteca Jazzy (vezi http://jazzy.sourceforge.net/ şi http://www.ibm.com/developerworks/java/library/j- jazzy/), care este foarte asemănătoare cu Aspell, îmbinând algoritmi de potrivire fonetică cu algoritmi de tip comparare de secvenţe. S-au realizat şi următoarele îmbunătăţiri: se sparge cuvântul iniţial în două subcuvinte, se aplică spellchecking pe fiecare, şi apoi, folosind distanţa Levenshtein, se determină dacă nu cumva cuvântul iniţial provine din unirea a două cuvinte (erorile obtinute prin alipirea a două cuvinte/omiterea spaţiului dintre ele sunt frecvente intr-un chat, iar Jazzy, în versiunea iniţială nu determină astfel de greşeli de scriere); se construieste un graf folosind un dicţionar în care se memorează frecvenţa de apariţie a fiecărui cuvânt: în cazul unei greşeli de scriere, pentru determinarea celei Figura 5 Grafice în funcţie de factorul ales şi indicatorul la mai bune sugestii din lista oferită de Jazzy (în care se care sunt raportate: numărul/nota replicilor iau în considerare atât asemănările fonetice cât şi Pentru fiecare din ceilalţi factori se generează două distanţa Levenshtein) se ţine cont şi de frecvenţa grafice: unul raportat la numărul de replici interschimbate apariţiilor fiecărei sugestii. şi al doilea în funcţie de notele replicilor. G. Analiza Semantică Latentă (LSA) LSA (http://lsa.colorado.edu) este o tehnică utilizată în procesarea limbajului natural, în particular în semantica 108

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 6 Interfaţa A.S.A.P. După cum s-a precizat anterior, o simplificare uzuală în ului permite descoperirea actelor de vorbire prin analiza textelor este analiza doar a cuvintelor importante, identificarea verbelor şi corelarea replicilor într-un context care conţin înţeles, care dau fondul formei. În consecinţă, dat. toate cuvintele de legătură (conjuncţii, prepoziţii, articole, Pentru calculul notei unui fir de conversaţie, fiecare interjecţii ş.a.m.d.) – aşa numitele stopwords - sunt replică poate duce la creşterea sau scăderea valorii eliminate din start. acesteia. Astfel, în funcţie de tipul intervenţiei sau tipul Etapa următoare presupune aducerea cuvintelor rămase la actului de vorbire, nota are o pondere negativă sau forma lor de rădăcină, fără flexiuni, astfel încât căutarea pozitivă. În acest moment, implementarea acestei lor într-un lexicon să fie mai uşoară (stemming). Deşi proprietăti este oarecum superficială, urmând ca în urma acest pas este opţional în căutare – Wordnet-ul acceptă analizei corpusurilor colectate, să se creeze un „tabel de căutarea cuvintelor în orice formă – este absolut necesară intervenţii” – acesta conţine ponderi pentru fiecare tip de în cazul identificării spaţiilor semantice cu LSA. intervenţie majoră (negaţie, întrebare, afirmaţie s.a.m.d.). Stemmer-ul folosit este Snowball Generarea grafurilor foloseşte JopenChart Drawer (http://snowball.tartarus.org/), care oferă cele mai bune (http://jopenchart.sourceforge.net/), care generează rezultate în comparaţie cu Porter imagini JPEG ale grafurilor. (http://tartarus.org/~martin/PorterStemmer/) sau Lovin La implementarea calculului centralităţii cu ajutorul Stemmer, fiind bazat tot pe un algoritm, şi nu pe un vectorilor şi valorilor proprii a fost introdusă o bibliotecă dicţionar – performanţe mult mai bune în condiţiile în care pentru calcul algebric, JAMA se foloseşte iniţial un spellchecker pentru corectarea (http://math.nist.gov/javanumerics/jama), cu ajutorul cuvintelor. căreia s-a realizat descompunerea matricilor. Din punctul de vedere al ontologiilor s-a folosit Wordnet Coeficienţii calculaţi ajută la creearea unui top (http://wordnet.princeton.edu), acesta fiind un lexicon descrescător per coeficient şi unui top descrescător după semantic al limbii engleze, care include cuvintele în nota finală a fiecărui participant calculată după o formulă grupuri de sinonime denumite synsets şi furnizează diferite în care coeficienţii factorilor prezentaţi anterior au diferite relaţii semantice între aceste seturi. Utilizarea Wordnet- ponderi. 109

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 7 Vizualizarea ferestrelor din cadrul aplicaţiei A.S.A.P ADNOTAREA CORPUSULUI PENTRU ANALIZĂ Aplicaţia permite introducerea următoarelor informaţii cu Pentru a valida si a regla parametrii evaluării privire la chat-ul analizat, care apoi vor fi salvate sub participanţilor la un chat, a fost dezvoltat un program de forma unui XML: asistare a adnotării chat-urilor efectuate. Acesta a fost • crearea de adnotări pe baza unei replici: folosit în cadrul câtorva cursuri. Astfel a fost posibilă comentarii, note instant pentru o replică oarecare; obţinerea unui corpus adnotat pe baza căruia să se • adăugarea de note pentru fiecare participant compare rezultatele obţinute folosind A.S.A.P., sistemul pentru o înşiruire de 20 de replici succesive, nostru, şi cele obţinute în urma evaluării chat-ului de o reflectând activitatea sa din respectiva zonă; persoană umană. • note finale pentru participanţii la chat şi pentru Scopul construirii acestui corpus, a unui “standard de relevanţa chat-ului: colaborarea dintre aur”, este acela de a vedea cât de aproape este participanţi şi rămânerea ”on topic”; aproximarea matematică făcută de program de o • adăugarea de legături implicite incluzând tipurile aproximare făcută de un om. Practic, aceasta etapă, care referinţelor şi şabloanele identificate; pune algoritmii la încercare, este una dintre cele mai • în funcţie de evoluţia chat-ului, cuvintele surprinzătoare şi mai incitante dintre toate etapele cheie/relevante de pe parcurs (topic-urile); parcurse. • specificarea zonelor de colaborarea intensă în La momentul actual, corpusul adnotat a fost construit şi care informaţiile oferite sunt relevante raportat la aşteaptă analiza care va aduce cu ea concluziile privind discuţia purtată performanţa şi eficienţa metodelor descrise anterior. Aplicatia este realizata tot în Java 1.6 si de asemenea integrează elemente grafice de tip SWING. 110

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 8 Interfata Adnotator Figura 9 Deschiderea unui fisier de adnotare pentru completarea informaţiilor deja existente 111

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 CONCLUZII ŞI VIITOARE ÎMBUNĂTĂŢIRI PRECIZĂRI Această lucrarea a fost parţial finanţată din proiectul ASAP este o interfaţă foarte utilă în examinarea European FP7 STREP LTfLL şi din proiectul naţional interacţiunilor om-calculator folosind sisteme de chat, nu CNCSIS K-Teams. numai în aplicaţiile educaţionale, ci şi în, de exemplu, proiectare sau rezolvare de probleme colaborative. REFERINŢE Primele rezultate ne încurajează să conchidem că se 1. Brandes, U. (2001), ”A Faster Algorithm for poate determina automat competenţa unei persoane care Betweenness Centrality”, Journal of Mathematical participă la un chat. În viitor preconizăm să facem Sociology 25(2):163-177. următoarele înbunătăţiri: 2. Cormen, T., Leiserson, C., Rivest, R., Stein, C., (2001), Introduction to Algorithms, MIT Press. determinarea replicilor/referinţelor implicite folosind 3. Holmer, T., Kienle, A. & Wessner, M. (2006) Wordnet-ul şi LSA-ul prin găsirea asocierilor între Explicit Referencing in Learning Chats: Needs and cuvintele din acelaşi câmp semantic şi din replici Acceptance, in Nejdl, W., Tochtermann, K., (eds.), diferite; Innovative Approaches for Learning and Knowledge implementarea modelului probabilistic de analiză Sharing, First European Conference on Technology semantică latentă (PLSA, vezi Enhanced Learning, EC-TEL 2006, Lecture Notes http://www.cs.brown.edu/people/th/papers/Hofmann- in Computer Science, 4227, Springer, pp. 170-184. UAI99.pdf) şi compararea rezultatelor cu cele obţinute folosind LSA-ul; 4. Manning, C., Schutze, H. (1999) Foundations of prelucrarea distribuită a datelor, astfel oferind Statistical Natural Language Processing, MIT posibilitatea folosirii programului pe sisteme Press: Cambridge Mass. distribuite/grid care permit în acest caz optimizări 5. Newman, M. E. J., The mathematics of networks, notabile; http://www- determinarea listelor de cuvinte aparţinând aceluiaşi personal.umich.edu/~mejn/papers/palgrave.pdf domeniu, totodată păstrând nivelul de generalitate şi câmpul lexical din care face parte; 6. Ciprian Onofreiciuc, Alexandru Roşiu, Alexandru considerarea influenţei notei replicii / poziţia unui Gartner, Ştefan Trăuşan-Matu, „Polyphony, a cuvânt cheie în intervenţie pentru îmbunătăţirea notei Knowledge-based Chat System Supporting replicilor; Collaborative Work”, în C. Badica, M. Paprzycki contopirea domeniilor obţinute folosind LSA-ul în (Eds.), „Advances in Intelligent and Distributed funcţie de domeniu/câmp semantic în vederea Computing”, Proceedings of IDC, Studies in obţinerii zonelor cu cel mai mare interes/pondere din Computational Intelligence Vol. 78, Springer, chat; se poate folosi şi o abordare statistică în care să 2007, pp. 155-164. se considere şi contopirea domeniilor pe baza 7. Page, L., Brin, S., Motwani, R., and Winograd, T., existenţei unui sinonim comun sau o relaţie ierarhică The pagerank citation ranking: Bringing order to folosind WordNet-ul; the web. Technical report, Stanford Digital Library folosirea unui corpus mai mare pentru antrenarea Technologies Project, 1998 LSA; 8. Stahl, G. (2006) Group Cognition: Computer după crearea unui set mai amplu de chat-uri evaluate, Support for Building Collaborative Knowledge, aplicarea unei indexări inverse pentru determinarea MIT Press. celui mai competent participant din mai multe chat- uri pe baza unor anumite criterii, eventual folosirea 9. Trausan-Matu, S., Chiru, C., Bogdan, R., (2004), modelului Map Reduce sau a unor elemente Identificarea actelor de vorbire în dialogurile purtate specifice; pe chat, în Stefan Trăusan-Matu, Costin Pribeanu îmbunătăţirea determinării tipului replicii şi (Eds.), Interactiune Om-Calculator 2004, Editura identificării actelor de vorbire pentru corelarea Printech, Bucureşti, pp. 206-214. intervenţiilor într-o înşiruire. 112

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Prezența socială și afectivă în comunicarea online Ana Maria Marhan Institutul de Filosofie si Psihologie „C. Radulescu-Motru” al Academiei Române Calea 13 Septembrie Nr.13, 71316 Bucuresti E-mail: amarhan@acm.org în strânsă relație cu mediul și interacțiunea (măsura în care REZUMAT Noile tehnologii care mediază comunicarea interumană utilizatorul este un bun comunicator, capabil să se solicită utilizatorilor un efort de adaptare creativă a adapteze la mediu și situație, elemente ale acestei strategiilor de exprimare a emoțiilor la constrângerile interacțiuni putând fi limitate sau amplificate de mediul de constructive ale noilor medii. În această lucrare ne comunicare). Dintr-un alt punct de vedere, autori precum propunem să analizăm o serie de modalități de exprimare a [6], consideră prezența socială ca fiind o dimensiune emoțiilor la care recurg frecvent utilizatorii noilor subiectivă a capacității mediului de comunicare de a tehnologii de comunicare bazate pe text (chat, email, transmite informații cu privire la expresia facială, direcția SMS, forumuri de discuție etc.), precum și principalele privirii, postura, precum și alte indicii nonverbale care pot indicii la care face apel pentru a decodifica starea fi prezente în acel mediu. Ca urmare, nivelul prezenței sociale posibil în diferite medii de comunicare este emoțională a interlocutorului. variabil și este determinat de caracteristici tehnice Cuvinte cheie specifice. Nivelul prezenței sociale permis (sau anticipat) Comunicare, emoție, prezență socială, prezență afectivă. afectează natura interacțiunii și influențează modul în care Clasificare ACM utilizatorul alege un mediul în care comunică. Altel spus, H5.2. Information interfaces and presentation: caracteristicile tehnice sunt cele care determină măsura în Miscellaneous. care mediul în care se interacționează cu alți oameni este perceput ca fiind sociabil, cald, senzitiv, personal sau INTRODUCERE intim. Sistemele de comunicare în timp real reduc Odată cu diversificarea și îmbogățirea sistemelor de constrângerile spațiale în comunicarea interumană, iar comunicare mediată de calculator observăm un interes din prezența socială poate fi pusă în scenă prin atribute ce în ce mai crescut pentru înțelegerea complexității specifice ale contextului în care are loc schimbul de experienței subiective a utilizatorului în interacțiune cu informație: de exemplu, este important dacă și în ce noile tehnologii. Studiul emoțiilor revine în actualitate măsură aceste atribute facilitează conectivitatea (fără a după ce pentru o lungă perioadă de timp, calculatorul a imita comunicarea față-în-față), oferă feedback imediat, fost considerat un mediu de comunicare plat-afectiv. Într- confort, sentiment de intimitate și, în același timp, un mediu de comunicare bazat exclusiv pe text, ni se diminuează sentimentul de intruziune. explică în multe dintre lucrările publicate în urmă cu 10- 15 ani, sunt eliminate tocmai acele elemente Dimensiunile prezenței sociale comportamentale, cu precădere nonverbale, care în Analiza conținutul comunicării din forumurile de discuție interacțiunea față-în-față îndeplinesc funcția de ale studenților de la Universitatea din Alberta realizată de comunicare a emoției: mimică, gestică, postură, tonul Terry Anderson și colab. [4] a condus la identificarea a 12 vocii etc. Chiar dacă întreaga istorie a literaturii, precum și indicatori ai prezenței sociale. Ulterior aceștia au fost a corespondenței romantice infirmă ipoteza conform grupați în trei categorii, pe care le vom analiza în căreia comunicarea bazată pe text are o capacitate redusă continuare: de susținere a schimbului emoțional, regăsim această idee • prezența afectivă: exprimarea emoțiilor, a chiar și în studii de dată recentă. Cu toate acestea, succesul sentimentelor și a dispozițiilor afective; tehnologiilor de tip email, chat, SMS etc., bazate • interactivitate: a citi, a participa, a fi atent, a înțelege, preponderent pe text, demonstrează că este posibilă o îmbogățire substanțială a experienței emoționale a a reflecta asupra răspunsurilor altora; utilizatorului în comunicarea online. • coeziune: a oferi răspunsuri care construiesc și mențin un sentiment de apartenența și angajare la PREZENȚA SOCIALĂ ȘI AFECTIVĂ scopurile și obiectivele comune ale grupului. Conceptul de “prezența socială” are deja o istorie îndelungată în studiile privind mass-media și comunicarea A. Prezența afectivă de masă. Cu mai bine de treizeci de ani în urma, Short și În comunicarea online, emoția poate fi exprimată atât prin colab. [6] utilizau acest termen pentru a defini modul în mijloace verbale (de exemplu, utilizarea unor cuvinte cu care percepem atât persoanele aflate într-un proces de încarcătură emoțională pozitivă sau negativă, utilizarea comunicare mediată, cât și interacțiunile interpersonale în umorului sau a autodescoperirii etc.), cât și non-verbale care acestea sunt angajate. Prezența socială a persoanei (de exemplu, aranjarea spațială a textului, utilizarea care utilizează un mediu de omunicare este determinată de emoticoanelor, a anumitor semne de punctuație etc.). factori care includ nu doar caracteristici ale utilizatorului, Sistemele de comunicare mediată de calculator oferă ci și aspecte care țin de mediu și de situație. Unii autori, de utilizatorilor o multitudine de posibilități de reprezentare exemplu [1], consideră prezența socială ca fiind nonverbală a stărilor emoționale. preponderent o caracteristică a utilizatorului, care se află 113

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Emoticoanele au devenit omniprezente în comunicarea diverse soluții pentru a crește ”vizibilitatea” online, indiferent dacă este vorba despre chat, SMS, email, comportamentului reactiv al interlocutorului. Un exemplu forumuri de discuție sau bloguri. Astfel, sunt introduse în în acest sens sunt indiciile cu privire la comportamentul de mediul de comunicare bazat pe text o serie de indicii pregătire al răspunsului: de exemplu, sistemul oferă un nonverbale care intensifică experiența socioemoțională a răspuns automat (email) că utilizatorul lipsește de la birou interlocutorilor. După cum vom vedea în continuare, câteva zile; că este momentan indisponibil sau este inactiv exprimarea stărilor emoționale poate fi realizată și prin de o perioada de timp (chat), poate solicita permisiunea de mijloace ”neconvenționale”, precum repetiția unor semne a interveni în discuție, sau chiar în acest moment scrie de punctuație, utilizarea ne-necesară de majusculele sau raspunsul la mesajul anterior etc. semne grafice etc. Umorul este un indicator important al C. Coeziunea prezenței sociale. Dezvoltarea coeziuni unui grup implică Gradul de coeziune al participanților la o conversație este adesea utilizarea de strategii conversaționale cum sunt determinat de activitați specifice care construiesc si glumele, ironia sau tachinarea, sarcasmul, utilizarea de mențin sentimentul de angajare al interlocutorilor. Rourke semnificații sub-înțelese etc. În acest mod, diferențele și colab.[7] identifică trei categorii de indicatori ai între membrii grupului încetează să mai fie percepute ca o gradului de coeziune: provocare serioasă pentru consensul și similaritatea membrilor grupului. Auto-dezvăluirea (prezentarea de • utilizarea unor elemente verbale care asigură funcția detalii din viața privată, experiența personală, exprimarea fatică a comunicării (funcția de realizare a vulnerabilității etc.) se referă la o categorie de contactelor sociale): de exemplu, utilizarea unor comportamente care explică atracția psihologică și modalități de salut specifice, formule de deschidere stabilirea de legături între indivizi. Cu cât cineva prezintă sau de încheiere a conversației. (dezvăluie, descoperă) mai multe informații personale, cu • utilizarea vocativelor (adică acel caz al declinării atât mai mult ne putem aștepta la un comportament care exprimă o chemare sau o invocare adresată reciproc din partea celorlalți; cu cât interlocutorii cunosc cuiva): de exemplu, se adresează sau se referă la mai multe unul despre celălalt, cu atât mai probabilă este participanți utilizând numele acestora. stabilirea unui sentiment de încredere reciprocă, oferirea de suport și trăirea sentimentului de bucurie și satisfacție. • utilizarea unor modalitați de adresare inclusive, prin utilizarea unor particule precum “noi,” “nouă” sau “al B. Interactivitatea nostru”. Certitudinea că celălalt ne ascultă și este atent la ce îi spunem este un aspect critic în interacțiunea socială. Funcția fatică a comunicării definește acele acțiuni Oricare ar fi mediul de comunicare în care are loc comunicaționale care asigură stabilirea, menținerea, sau conversația, replicile și răspunsurile interlocutorului întreruperea comunicării dintre emițator și receptor. În servesc unor scopuri multiple: construiesc și mențin această categorie intră, de exemplu, gesturile sau relația, exprimă dorința de a stabiliza sau de a prelungi formulele de salut, alo-ul cu care începem fiecare contactul și, în mod tacit, indică suportul interpersonal, convorbire telefonică, rolul lor fiind de a verifica dacă receptorul este atent și canalul de comunicare funcționează încurajarea și acceptarea inițiatorului. fără factori perturbatori. Aceste momente ale comunicării De exemplu, observăm în forumurile de discuție, email au funcția de a confirma legăturile care unesc partenerii de sau chat o serie de comportamente, eventual susținute de comunicare, incluzând acte comunicative cum sunt, de facilitățile software-ului utilizat, care accentuează exemplu, întrebarile mai mult sau mai puțin formale cu sentimentul de interactivitate: privire la starea de sănătate a unei persoane, remarci cu • continuarea unui fir de discuție: utilizarea facilitaților privire la vreme, sau comentarii cu privire la alte aspecte oferite de software pentru a răspunde unui mesaj comune, triviale. primit prin email sau a publica un nou mesaj în forum Utilizarea vocativelor, inclusiv adresarea prin pronume (de exemplu, utilizarea funcției reply) sau, din contră, inclusive sau numele participanților, are o funcție pentru a începe un nou subiect de discuție; importantă în construirea și exprimarea coeziunii grupului. • citarea: utilizarea facilitaților oferite de software De exemplu, în literatura pedagogică, se discută frecvent pentru citarea directă din mesajul altei persoane, problema prezenței sociale a profesorului, subliniind integral sau pentru a copia părți din mesajul celuilalt; relația deosebit de importantă care se stabilește între utilizarea numelor în comunicarea cu studenții și învățarea • referire explicită, directă la conținutul altor mesaje; cognitivă, afectivă și comportamentală. Mai mult, • pune întrebari celorlalți participanți sau “utilizarea redundantă a vocativelor indică tendința moderatorului. vorbitorului de a stabili o legatură mai strânsă cu audiența” [3, p. 145]. Un alt aspect important vizează • mesaje pozitive: face complimente, exprimă relația dintre gradul de coeziune și utilizarea de termeni aprecierea pentru ceilalți participanți sau conținutul inclusivi la nivelul grupului. De exemplu, faptul că celorlalte mesaje; participanții se referă la grup utilizând pronume incluzive • exprimarea acordului: exprima acordul cu ceilalți sau (noi, al nostru, pentru noi, sau chiar grup etc.) indică conținutul altor mesaje. apropiere și caracterul compact al grupului, idee Viteza de reacție este un alt aspect important în orice tip confirmată și de alte cercetări prezentate în literatura de de conversație. Pe de altă parte, fie că sunt de tip sincron specialitate. sau asincron, sistemele de comunicare online propun 114

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 STRATEGII DE IDENTIFICARE A EMOȚIILOR ÎN acordului, este frecvența de exprimare a dezacordului, COMUNICAREA SINCRONĂ care devine un indiciu verbal important pentru Într-un studiu recent, Hancock și colab. [5] analizează diferențierea între o stare emoțională pozitivă și o stare modul în care stările emoționale pozitive sau negative, emoțională negativă în comunicarea interumană, mediată precum fericirea sau tristețea, sunt identificate și sau directă. diferențiate în interacțiunile bazate pe text (chat), cu precădere în situațiile în care utilizatorul nu face referire B. Vocabularul emoțional explicită la starea afectivă în care se găsește. Altfel spus, O strategie mai puțin explicită, se referă la utilizarea unui în ce mod interlocutorii comunică informații privind sfera număr mai mare sau mai mic de termeni afectivi (însă nu emoțională fără a spune direct “Sunt fericit!” sau „Sunt neaparat termeni pozitivi). În conversație, persoanele care foarte supărat”? Care sunt principalii indicatori care pe exprimă stări afective negative utilizează de cinci ori mai care utilizatorii îi utilizează pentru a decoda acest mesaj? mulți termeni afectivi negativi decât utilizatorii fericiți. Autorii amintiți mai sus au încercat să demonstreze că, de Este important să observăm că, de obicei, aceasta diferență obicei, utilizatorii emoțional-pozitivi vor apela nu apare în mod explicit identificată de utilizatori printre preponderent la urmatoarele tipuri de comportamente: strategiile utilizate pentru exprimarea / identificarea emoțiilor [5]. Acest fapt ne conduce la ipoteza că • produc mai multe cuvinte și mai multe mesaje utilizatorii negativi nu sunt conștienți de faptul că (verbozitate) decât utilizatorii triști; utilizează un număr mare de termeni negativi. Este o idee • apelează mai puțin la pronumele personal la persoana susținută de o multitudine de date de observație din I și utilizează mai multe pronume orientate spre psihologia comunicării și psihoterapie privind dificultatea ceilalți (persoana a II- a și a III-a singular și plural); efortului de conștientizare în cazul persoanelor cu un stil de gândire și comunicare negativ. • vor manifesta mai frecvent tendința de a exprima acordul cu partenerul de comunicare; C. Punctuația O a treia strategie utilizată se referă la modalitațile de • au un nivel mai înalt de reactivitate verbală decât utilizare a semnelor de punctuație în comunicarea scrisă: comunicatorii triști; de exemplu, se poate constata în mod frecvent o creștere • vor utiliza mai mulți termeni afectivi pozitivi și vor în utilizarea semnelor de punctuație la persoanele care apela mai frecvent la emoticoane. exprimă emoții pozitive. Astfel, punctuația devine “o Pentru a verifica afirmațiile de mai sus s-a procedat astfel: metrică a comunicarii online”. O analogie interesantă participanții la o sesiune de comunicare bazată pe text poate fi făcută între o astfel de metrică (gruparea (chat) de circa 30 de minute au fost rugați să acționeze ca cuvintelor în unități ritmice, o tehnică de versificație) și, și când ar avea fie o stare emoțională pozitivă, fie de exemplu, tonul vocii, care este un indiciu important negativă. Dupa terminarea conversației online, utilizatorii pentru recunoașterea emoției în contexte de comunicare au fost rugați să descrie strategiile pe care le-au utilizat față-în- față [6]. Analiza lingvistică arată că această pentru a exprima o anumita stare afectivă. Pentru a strategie este pusă în aplicare mai ales prin utilizarea identifica indicatorii verbali și nonverbali asociați cu semnelor de exclamație: utilizatorii emoțional–pozitivi exprimarea anumitor emoții pozitive sau negative, ulterior utilizează de aproximativ șase ori mai multe semne de a fost examinat și comportamentul lingvistic al exclamație decât utilizatorii emoțional-negativi, dupa cum participanților. arata studiul lui [3]. Indiciile lingvistice cu cea mai mare capacitate de predictie a capacitatii unui evaluator de a Strategii de diferențiere între stări emoționale pozitive aprecia starea emoționala a partenerului sunt legate de și negative utilizarea negatiilor si a semnelor de exclamatie. Studiul citat mai sus, ca și multe alte observatii empirice Comunicatorii care utilizează mai puține negații si mai arată că în comunicarea bazată pe text, fie ea de tip multe semne de exclamație au fost apreciați ca având o sincron sau asincron, utilizatorii sunt capabili să stare emoționala înalt pozitivă [8]. diferențieze între o stare emoțională pozitivă sau negativă a interlocutorului. De obicei, utilizatorii apelează la indicii D. Viteza de răspuns care semnalează o serie de comportamente Acordarea vitezei de răspuns este o a patra strategie la comunicaționale specifice, pe care le-am amintit și mai care apelează frecvent utilizatori angajați în conversații sus: exprimarea acordului sau a dezacordului, apelul la un online. De obicei, utilizatorii care au o stare emoțională anumit vocabular emoțional, utilizarea specifică a pozitivă afirmă că încearcă să răspundă mai repede la semnelor de punctuație și, nu în ultimul rând, viteza de replicile partenerilor lor decât un utilizator trist (în situație răspuns. de comunicare spontană, nu regizată). Însa, datele lingvistice arată că utilizatorii care exprimă emoții A. Exprimarea acordului cu partenerul de comunicare pozitive, respectiv negative, produc aproximativ aceași Acesta este un prim indiciu utilizat în decodificarea rată de răspunsuri pe minut. În schimb, se observă că mesajelor emoționale. De obicei, o persoană având o stare utilizatorii care exprima emoții pozitive produc de emoțională pozitivă exprimă mai frecvent acordul cu aproximativ 29% mai multe cuvinte decât utilizatorii triști. partenerul de comunicare decât atunci când trăiește o stare Astfel, se pare că mai importantă decât viteza de răspuns emoțională negativă. Același comportament este utilizat este numărul de cuvinte în care utilizatorul exprimă ceea pentru exprimarea preferinței în situații de comunicare ce dorește să spună atunci când trăieste o anumită stare față-în-față: a îți plăcea vs a nu îți plăcea ceva sau de emoțională. Aceste strategii par a fi destul de eficiente în cineva [8]. De fapt, mai important chiar decât exprimarea exprimarea stărilor emoționale. Chiar și utilizatorii naivi 115

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 nu au foarte mari dificultăți în detectarea stării emoționale dintre strategiile de exprimare a emoțiilor este mai a partenerului de comunicare. De exemplu, [3] arată că eficientă: utilizarea emoticoanelor, scrierea cu majuscule, evaluatorii au apreciat partenerii emoțional- pozitivi ca utilizarea de coduri speciale sau o altă variantă. Toate fiind cu 41.8% mai fericiți decât partenerii emoțional- acestea pot evoca răspunsuri emoționale orientate atât spre negativi. Mai mult decât atât, în unele cazuri polul pozitiv al emoției, cât și spre cel negativ: ele pot fi comunicatorii tristi au apreciat ca participarea la utilizate pentru a exprima în egala măsură entuziasmul sau conversație nu le-a făcut foarte multă plăcere și nici nu au furia. exprimat dorința de a întâlni din nou acel partener de Comunicarea bazată de text s-a maturizat mult în ultimii conversație. Este important de subliniat faptul că în studiul ani, iar utilizatorii s-au dovedit suficient de creativi și prezentat acest efect a fost destul de puternic, implicând imaginativi pentru a depăși limitările tehnologiei și a faptul că, din acest punct de vedere, într-un mediu de exprima aproape orice emoție sau stare afectivă. Persoana comunicare bazat pe text diferențierea între comunicatorii care discută cu doi sau trei interlocutori în paralel, face uz de emoții pozitive sau negative nu este o sarcină foarte de un limbaj propriu, supra-esențializat, extrem de dificilă. sofisticat, uneori criptic pentru oricine vine din afara Personalitatea receptorului și decodificarea mesajelor acestui spațiu: „C U 2nite @ 6?”. Varietatea online emoticoanelor este, de asemenea, imensă și prezintă note Un studiu recent [2], arată că personalitatea receptorului specifice spațiului cultural în care a fost creată, sau influențează percepțiile emițătorului în comunicarea preluată și utilizată. O întrebare legitimă este dacă și în ce mediată atât direct cât și indirect, prin percepția unor măsură aceste inovații lingvistice vor rezista probei indicii nonverbali. Rezultatele experimentului realizat de timpului: de exemplu, ststisticile arată ca în 2007 în Marea [2] susțin ideea ca semnificația indiciilor nonverbali este Britanie au fost trimise în jur de 100 de milioane de dependentă de context și că personalitatea receptorului mesaje tip SMS și IM în fiecare zi, iar mai mult de 81 de influențează atât percepția indiciilor nonverbale, cât și a milioane de emailuri au fost trimise prin Hotmail în celui care trimite mesajul (emitațorul). În acest scop s-a fiecare lună; majoritatea acestora au fost însă șterse cerut unui grup de studenți să completeze un chestionar de aproape imediat sau într-un interval de timp previzibil. personalitate și apoi să citească mesajele primite de la o BIBLIOGRAFIE persoană necunoscută (simple cereri de informații privind 1. Biocca, F., Burgoon, J., Harms, C., & Stoner, M., activitatea universității sau copii ale unor lucrări Criteria and scope conditions for a theory and științifice). În mod aleator, fiecărui student i-au fost measure of social presence. Proceedings of the Fourth alocate două tipuri de mesaje: unele mesaje erau scrise în Annual International Workshop: Presence 2001, 4th totalitate cu majuscule, altele includeau emoticoane, iar o Annual International Workshop, Philadelphia, PA, altă categorie nu prezentau nici unul dintre aceste indicii. May 21-23 2001. Apoi, s-a cerut studenților să aprecieze pe o scală în ce măsură le este simpatic autorul mesajului. 2. Byron, K., Baldridge, D. C., E-Mail Recipients' Impressions of Senders' Likability. Journal of Business Rezultatele obtinute în acest studiu arată că utilizarea Communication, Vol. 44, No. 2, 2007, p. 137-160. corectă a majusculelor și a emoticoanelor tinde să facă o impresie mai bună asupra cititorului. Pe de alta parte, 3. Ekman, P., Emotion in the human face. Cambridge personalitatea cititorului influențează modul în care sunt University Press, 1982. percepute emoticoanele și utilizarea majusculelor. Atunci 4. Garrison, D. R., Anderson, T., & Archer, W., Critical când cititorul are scoruri înalte pe scalele de extroversie și inquiry in a text-based environment: computer stabilitate emoțională, este mai mare probabilitatea să conferencing in higher education, The Internet and aprecieze mesajul în cauza ca fiind mai placut atunci când Higher Education, 2(2/3), 2000, p. 1-19. majusculele sunt folosite corect. În ceea ce priveste 5. Hancock, J.T., Landrigan, C., Silver, C. (2007). emoticoanele, cititorii cu scoruri mai înalte de stabilitate Expressing Emotion in Text-based Communication, emoționala apreciaza mesajele emițatorului ca fiind mai Proceedings of the SIGCHI conference on Human simpatic atunci când utilizeaza emoticoane. Se pare că, factors in computing systems, SESSION: Emotion & invers, regula nu se aplică: pentru persoanele introvertite empathy. San Jose, California, USA, 2007, p. 929-932. și instabile emoțional, utilizarea corectă a majusculelor nu pare să afecteze măsura în care le este sau nu simpatic 6. Short, J., Williams, E., & Christie, B., The social autorul mesajului ci, din contra, pot chiar sa o diminueze. psychology of telecommunication. John Wiley, 1976. Similar, utilizarea emoticoanelor are un efect mai puțin 7. Rourke, L., Anderson, T. Garrison, D. R., & Archer, clar asupra persoanelor instabile emoțional. W., Assessing social presence in asynchronous, Aceste rezultate sunt interesante, dar ridică o serie de textbased computer conferencing. Journal of Distance întrebări. Emoticoanele fac ca autorul mesajului să apară Education, 14(3), 1999, p. 51-70. interlocutorului ca fiind mai simpatic sau, din contră, îl fac 8. Walther, J.B., Loh, T., & Granka, M., :L. Let me count să apară lipsit de profesionalism? De exemplu, în studiul the ways: The interchange of verbal and nonverbal citat mai sus [2] unicul emoticon utilizat a fost o față cues in computer-mediated and face-to-face affinity. zâmbitoare :-). Journal of Language and Social Psychology, 24, p. 36- CONCLUZII 65, 2005. Studiile recente privind comunicarea bazată pe text (chat, email etc.) arată ca nu putem afirma cu certitudine care 116

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Comunităţile online: abordări, principii, dileme Irina Cristescu ICI Bucureşti Bd. Mareşal Averescu nr.8-10, Bucureşti irina.cristescu@ici.ro Valoarea reţelelor sociale mediate de calculator are o REZUMAT importanţă majoră, fie că ne referim la indivizi, grupuri Comunităţile online mediate de calculator facilitează sau afaceri. Din perspectivă sociologică, această categorie reunirea şi interacţiunea grupurilor de persoane asigurând de reţele de comunicare oferă individului un nou model de suportul social, informarea şi sentimentul de apartenenţă. interacţiune şi interrelaţionare cu ceilalţi. Aceste Spaţiul social de interacţiune creat de tehnologiile care interrelaţionări variază în funcţie de caracteristici unele permit utilizatorilor să interacţioneze cu alte grupuri ajută fiind mai puternice, altele mai slabe. O persoană are la consolidarea reţelelor sociale. Proiectarea şi dezvoltarea nevoie de ambele tipuri de relaţionări. sistemelor interactive trebuie să se axeze pe două mari În articolul de faţă se analizează comunităţile online sub coordonate: utilizabilitate şi sociabilitate. Atunci când forma grupurilor şi a reţelelor sociale, modul în care interesul grupal intră în contradicţie cu cel individual acestea există ca entităţi electronice. Scopul este apare o tensiune care are efecte negative ce nu pot fi evidenţierea importanţei interacţiunii online şi a modului neglijate datorită implicaţiilor ulterioare la nivel grupal. În în care înţelegerea acesteia contribuie la dezvoltarea articolul de faţă se analizează principiile de proiectare a sociabilităţii şi utilizabilităţii, factori decisivi în comunităţilor online pe criterii care corespund cerinţelor determinarea succesului unei comunităţi online. Din de utilizabilitate şi sociabilitate. această perspectivă, dorim să răspundem următoarelor Cuvinte cheie întrebări: cum interacţionează oamenii în comunitatea online ? ce înseamnă a fi o comunitate online de succes ? Comunităţi online, sociabilitate, utilizabilitate, dileme ce ar presupune o îmbunătăţire a sociabilităţii şi a sociale. utilizabilităţii pentru a corespunde cerinţelor persoanelor Clasificare ACM ce accesează şi/sau fac parte din comunitatea online? Sunt propuse astfel diferite soluţii de rezolvare sau întâmpinare K.4.2. Social issues. a dilemelor sociale, printre care şi cele sociologice, INTRODUCERE evidenţiind astfel interdependenţa între domenii. Constituit iniţial cu scopul de a permite schimbul de date COMUNITĂŢILE ONLINE şi informaţii între calculatoare, Internetul este acum un suport de comunicare între persoane şi grupuri stimulând Definiţii şi abordări interacţiunea. Grupurile de persoane se formează având la Până în prezent nu există o definiţie unanim acceptată a bază interesul comun, domeniul de activitate sau alte „comunităţilor online”, termenul având diferite criterii comune. Acest scop este valabil şi în spaţiul semnificaţii în funcţie de persoane [4]. În 1994, Howard cibernetic, nu numai în cel social. Deşi Internetul permite Rheingold cu referire la comunităţile virtuale evidenţia că indivizilor accesul la diferite tipuri de grupuri şi sunt „agregări culturale care sunt posibile atunci când informaţii, aceştia sunt cel mai mult atraşi de grupurile indivizii interacţionează mai mult în spaţiul cibernetic”. online care împărtăşesc aceleaşi interese şi preocupări. Comunitatea virtuală este un grup de persoane care se pot Reuniunile online dispun de mai multe nomenclaturi sau nu întâlni în viaţa de zi cu zi şi care realizează un printre care şi comunităţile online. Termenul a fost folosit schimb de opinii, idei, prin intermediul reţelelor mediate pentru prima data de Howard Rheingold pentru a desemna de calculator” [6]. „agregările culturale care se formează în urma întâlnirilor repetate în spaţiul cibernetic”[6]. Pentru a ajunge la o definiţie cât mai completă a comunităţilor online trebuie să avem în vedere diferitele Nevoia oamenilor de afiliere este cel puţin la fel de accepţiuni ale termenului. Din punct de vedere sociologic importantă şi necesară ca şi nevoia de informaţie. De se pot face referiri în ceea ce priveşte termenul de modul în care diferite comunităţi permit accesul la „comunitate”. Dacă în primă instanţă comunităţile au fost informaţie şi interacţiune depinde succesul acestora. Din definite având în vedere caracteristicile fizice, cum ar fi această perspectivă, un rol important în cadrul comunităţii mărimea, locaţia şi graniţele, definiţiile următoare au online îl au sociabilitatea şi utilizabilitatea. Sociabilitatea considerat centrale în definirea acestora aspecte precum şi utilizabilitatea oferă o bază pentru identificarea relaţiile interpersonale [7]. Din perspectivă tehnică, caracteristicilor necesare succesului comunităţilor online, informaţională, comunităţile online sunt definite având în cât şi a modalităţilor de prevenire a diferitelor conflicte ce vedere suportul software. Aceste definiţii sunt accesibile pot apărea. numai indivizilor ce deţin cunoştiinţe în domeniul informatic, fiind centrate pe evidenţierea protocoalelor de 117

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 conversaţie şi nu asupra importanţei interacţiunii sociale şi contribuţiile în cadrul comunităţii sunt esenţiale pentru din cadrul comunităţii. aceasta. Având în vedere cele expuse anterior suntem de părere că De aceea în cadrul fiecărei comunităţi sunt membri care abordarea comunităţilor online trebuie privită din îndeplinesc funcţii de moderatori, iniţiatori, încurajând perspectiva sociologică asupra comunităţilor sociale, fiind discuţiile, rezolvarea diferitelor probleme ce pot apărea. necesare însă anumite precizări. Asemănarea între cele Deoarece este atât de uşor să nu contribui cu nimic la două perspective se datorează faptului că fiecare comunitatea respectivă, ci doar să beneficiezi de desemnează un grup de persoane ce alcătuieşte o reţea informaţie, ar trebui ca regulile de administrare a socială. Tehnologia de care dispun comunităţile online comunităţii să întâmpine aceste neajunsuri. De aceea se este un factor facilitator ale cărui efecte privesc modul în impun anumite măsuri de rezolvare a acestei dileme. care şi cum au loc diferitele lucruri în cadrul grupului. Modalităţi de rezolvare a dilemelor sociale Există atât argumente pro cât şi contra în ceea ce privesc comunităţile online datorate modului de angajare al În esenţă modalitatea de abordare a dilemelor sociale se indivizilor în interacţiune. Deşi dispun de un mare avantaj concentrează asupra încurajării comunicării între membri, din perspectiva accesului la informaţie, din punct de acesta fiind un aspect important pentru a ajunge la vedere social acest tip de comunităţi privează individul de cooperare. Prin cooperare se ajunge la schimbarea relaţii sociale concrete, reducând interacţiunea şi statutului individului de la simplu utilizator la membru al interrelaţionarea numai la spaţiul cibernetic. comunităţii respective. Ca membri, indivizii sunt mult mai În cadrul lucrării vom folosi sintagma „comunităţi online” predispuşi aprofundării relaţiilor cu ceilalţi deoarece sunt având în vedere următoarele aspecte: funcţional şi mereu expuşi contactului cu noii-veniţi putând avea şansa structural. Când spunem „comunităţi online” ne referim la de a se întâlni cu cei cu care au mai intrat în contact. un spaţiu social virtual în care indivizii interacţionează în Soluţiile oferite în cazul dilemelor sociale sunt orientate vederea accesării informaţiei, oferirii sau primirii de către două aspecte: soluţii motivaţionale şi soluţiile suport informaţional, stabilirii suportului interpersonal. structurale [2]. Soluţiile motivaţionale trebuie să schimbe Totodată, structura comunităţii poate varia sub aspect percepţia indivizilor conform căreia persoanele cu care geografic (locală, naţională, internaţională), sub aspect intră în contact sunt egoiste. Pentru aceasta trebuie avute numeric (mare sau mică), sub aspect profesional în vedere elementele care stimulează comunicarea între (comunităţi cu un anumit profil), etc. pesoane şi astfel, cooperarea. Dilemele sociale în comunităţile online Soluţiile structurale fac parte din abordarea potrivit căreia regulile jocului pot fi schimbate, atenţia fiind asupra Dilemele sociale sunt acele situaţii în care deşi contextului de desfăşurarea a interacţiunii. Astfel, pentru a comportamentul individului este corect, colectiv, fiecarui creşte şansa de interacţiune între indivizi, trebuie să li se individ îi este mai rău acţionând în propriul interes decât ofere acestora ocazia să se „întalnească” mai des în cadrul dacă ar fi acţionat în interesul grupului. Practic este vorba comunităţii şi tot odată să se poată recunoaşte între ei. de conflictul între interesul personal şi interesul colectiv, Din păcate, aceasta a fost veşnica problemă în cadrul fapt ce conduce la tensiuni ce acţionează în detrimentul comunicării asistate de calculator, confidenţialitatea tuturor celor implicaţi. informaţiilor. Comunitatea online este un exemplu foarte bun în ceea ce priveşte dilema bunurilor publice. Specificul acestui tip de PRINCIPII DE PROIECTARE A COMUNITĂŢILOR dileme sociale constă în faptul că bunurile publice nu pot ONLINE funcţiona fără efortul iniţial al indivizilor. Existenţa lor Cerinţe de utilizabilitate este condoţionată de contribuţiile personale. Până să poată beneficia de o astfel de resursă comună, membrii Utilizabilitatea este responsabilă de cât de intuitiv şi uşor comunităţii (toţi sau măcar o parte din ei) trebuie să îi este individului să înveţe să folosească şi să coopereze pentru constituirea acesteia. În dilema bunurilor interacţioneze prin intermediul unui produs. publice, decizia iniţială a individului nu priveşte Utilizabilitatea se defineşte altfel: „măsura în care un menţinerea fondului comun, ca în dilema resurselor, ci produs poate fi utilzat de utilizatori specifici pentru a înfiinţarea acestuia prin renunţarea la un beneficiu atinge scopuri specificate cu eficienţă, eficacitate şi personal imediat în favoarea interesului colectivităţii. De satisfacţie în contexte de utilizare specificate ” (ISO 9241- aceea, sunt numeroase împrejurările în care, chiar dacă 11). Această definiţie se referă la utilizabilitatea la nivel comunitatea are o nevoie stringentă de un anumit bun individual. Se poate vorbi însă şi de utilizabilitate la nivel public, indivizii nu vor face eforturile necesare pentru a-l grupal, aceasta vizând scopurile şi obiectivele care îi leagă produce. Acest lucru se observă şi în cazul comunităţilor pe indivizii grupului, cât şi satisfacţia la nivel grupal. online. O persoană se poate înregistra numai în câteva Din perspectiva utilizabilităţii la nivel grupal avem în secunde şi poate culege „roadele”, fie că sunt în forma vedere următoarele aspecte : comunităţile online trebuie să informaţiilor provenite de la membri, informaţii folosite asigure un suport utilizabil pentru dialogul social (cât timp de grup sau altfel de informaţii obţinute în urma îi trebuie utilizatorului să înveţe protocolul de dialog, cât interacţiunii cu membrii grupului. De exemplu, accesul ca de greu este să trimită/primească mesaje sau să realizeze utilizator anonim favorizează consumul fără a lăsa nimic alte acţiuni) , afişarea informaţiei (cât de uşor se găsesc în schimb din punct de vedere informaţional. Cooperarea informaţiile şi se realizează sarcinile), navigare (în cât timp se învaţă navigarea în comunitatea respectivă, 118

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 uşurinţa cu care se găsesc informaţiile, caracterul intuitiv entitate (Fernback, 1999). Din această cauză comunităţii al sitemului de navigare). trebuie să i se asigure încă de la început o proiectare adecvată care să fie un sprijin în evoluţia sa socială. Din Cerinţe de sociabilitate perspectivă sociologică ne interesează o abordare Pentru proiectarea comunităţilor online criteriul de multistratificată a comunităţilor online, fiind importante utilizabilitate nu este de ajuns. Trebuie ca tehnologia să fie efectele interactivităţii reţelelor mediate de calculator. un suport care să încurajeze şi interacţiunea socială. Principalele probleme care se pun în cadrul comunităţilor Sociabilitatea trebuie să încurajeze interacţiunea socială şi online din perspectiva utilizabilităţii sunt cele care vizează să pună bazele planificării şi dezvoltării unor politici aspecte precum: dialogul şi suportul interacţional, design- sociale corespunzătoare. Componentele sociabilităţii sunt: ul informaţiei, navigarea şi accesul [5]. Dacă specificarea scopului comunităţii, nevoile indivizilor, utilizabilitatea se concentrează asupra modului în care politicile corespunzătoare comunităţii, interacţiunea indivizii interacţionează cu tehnologia, sociabilitatea se online, reciprocitatea, empatia şi încrederea. Specificarea axează pe modalitatea în care membrii comunităţii scopului comunităţi – definirea acestuia evidenţiază interacţionează unii cu alţii fiind mediaţi de tehnologiile indivizilor interesele, idealurile comunităţii; nevoile asistate de calculator. Cu alte cuvinte, obiectul indivizilor – trebuie avute în vedere nevoile colective ale sociabilităţii este interacţiunea om-om susţinută prin comunităţii; de aceea în unele cazuri comunităţile intermediul tehnologiei [5]. restricţionează accesul persoanelor, tocmai pentru a se În tabelul de mai jos am sintetizat principiile ce trebuie atinge mai uşor acest aspect; politicile corespunzătoare urmărite în cadrul comunităţii online, aşa cum trebuie ele comunităţii – implicarea membrilor grupului în stabilirea să apară tratate din perspectiva sociabilităţii şi a acestora; interacţiunea – din perspectivă sociologică utilizabilităţii. interesează modul în care internetul schimbă viaţa oamenilor, cum se formează şi cum funcţionează comunităţile online, cum diferă conversaţia online de cea Tabelul 1: Principiile socio-utilizabilităţii în cadrul faţă-în-faţă. comunităţilor online Dialogul online nu dispune de aceeaşi încărcătură Întrebările Implicaţii din Soluţii din nonverbală precum cel faţă-în-faţă (exceptând poate utillizatorului perspectiva perspectiva sociabilităţii utilizabilităţii cazurile în care se folosesc emoticoanele, deşi semnificaţia nu este aceeaşi ca în comunicarea reală). De aceea se 1. De ce aş alege Trebuie avut în Conferirea unei poate ca în numeroase cazuri să se ajungă mai greu la să fac parte din vedere în ce măsură denumiri clare încrederea în ceilalţi, la empatie, fapt ce atrage după sine o comunitatea X ? denumirea şi ceea pentru comunitate, (evidenţierea ce conţine cât şi o argumentare dezvoltare mai anevoioasă a relaţiilor sociale ; empatia şi scopului comunitatea cât mai concisă a încrederea – atunci când spunem empatie ne referim la comunităţii) respectivă reflectă scopului acesteia. capacitatea de a „intra în pielea” celuilalt, de a simţi ceea scopul acesteia. Ce Grafica nu trebuie să ce acesta simte şi de a acţiona în consecinţă. Cu cât informaţie este distragă atenţia de la persoanele se aseamănă mai mult între ele, cu atât este mai necesară şi mesaj. uşor să se înţeleagă. modalitatea de prezentare. Atât empaţia cât şi încrederea sunt influenţate de comunicarea online; reciprocitatea – presupune atât 2. Care sunt Comunitatea trebuie Trebuie să se aibă în folosirea informaţiei disponibile, cât şi îmbunătăţirea modalităţile prin sa fie de tip deschis vedere cerinţa care mă alătur sau sau închis ? Acest înregistrării. Pentru acesteia prin contribuţii personale (exemplu: upload-area părăsesc fapt depinde de aceasta trebuie de noi materiale în cadrul comunităţii respective). Uneori comunitatea? sensibilitatea indicate instrucţiuni se întâmplă ca individul să beneficieze de pe urma (politicile subiectelor abordate clare, proceduri comunităţii fără ca aceasta să sesizeze lipsa contribuţiilor comunităţii) şi dacă participarea scurte şi la obiect, acestuia. De aceea, a face parte dintr-o comunitate online trebuie controlată. asigurarea că datele poate fi uneori avantajos pentru cei care au ca singur scop personale sunt utilizarea datelor puse la dispoziţie. confidenţiale şi nu vor fi expuse. Sociabilitatea este responsabilă pentru eficacitatea, eficienţa şi satisfacţia interacţiunii sociale. Pentru o bună 3. Care sunt Ce tip de politici Oferirea de reguli sociabilitate trebuie avute în vedere următoarele regulile vor fi acceptate de clare, concise. Dacă comunităţii ? comunitate? Este este necesară componente: scopul comunităţii, indivizii şi (politicile necesară prezenţa prezenţa unui regulile, întrucât „comunitatea online este un proces comunităţii) unui moderator? moderator trebuie caracterizat prin trei elemente: un scop comun, care furnizate furnizează o motivaţie pentru a aparţine comunităţii, instrumentele oameni şi politici” [3]. Deciziile luate de dezvoltatorii corespunzătoare comunităţii privind aceste componente determină aspectul pentru aceasta. de sociabilitate online. Principii de socio-utilizabilitate De ce este comunitatea online mai greu de abordat? Pentru că este într-o continuă dezvoltare, fiind un proces şi nu o 119

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 4. Cum comunic Trebuie avute în Determinarea tipului interfaţă. Contextul social al sistemului introduce un al cu ceilalţi mebrii ai vedere nevoile de suport necesar treilea element important: grupul. Grupul “informatic” comunităţii? noilor-veniti şi pentru comunitate este în sine un grup, fapt ce face să dispună de anumite (politicile modul acestora de din perspectiva caracteristici, la fel cum şi utilizatorul rămâne tot individ. comunităţii) integrare, astfel utilizabilităţii. Astfel, diferitele tensiuni ce apar între individ şi grup sunt încât să se simtă ca aparţinând iminente. Proiectanţii comunităţilor online trebuie să comunităţii. asigure un echilibru între ceea ce este bun pentru utilizator Nevoile vechilor şi ceea ce este bun pentru grup pentru a conduce la o membrii. Cum se experienţă sociabilă şi utilizabilă pentru utilizator. Pentru pot schimba nevoile aceasta, în centrul atenţiei trebuie pus grupul, fără a participanţilor de-a pretinde prin aceasta ca individul în sine să fie ignorat, ci lungul timpului ? pentru a se analiza modalitatea în care aceştia îşi pun 5. Pot face ceea ce Trebuie avute în Luarea deciziei în amprenta asupra grupului. Soft-ul suport pentru am nevoie repede vedere nevoile ceea ce priveşte comunităţile online trebuie perceput ca un element ce îşi astfel încât să îmi comunităţii. Care adoptarea diferitelor pune amprenta asupra atitudinilor şi comportamentului ating scopul? este scopul modalităţi de individului. Astfel, în realizarea comunităţilor online, (scop) comunităţii şi cui i comunicare pentru a se reduce dilemele sociale ce pot apărea trebuie se adresează ? (tehnologie sincronă să se acorde o atenţie deosebită comunicării şi promovării şi asincronă), existenţa unor acesteia. Comunicarea conduce la cooperare ajutând răspunsuri pentru grupul să îşi atingă scopurile, indivizii să se ataşeze de cele mai frecvente mediul în care activează şi reducându-se astfel întrebări (FAQs), comportamentele egoiste şi de contracarare. oferirea de ajutor la Proiectanţii sistemelor comunicaţionale asistate de diferite nivele necesare. calculator, dezvoltatorii şi planificatorii trebuie să facă faţă acestei provocări, creând un spaţiu social care este 6. Dacă pun la Cum poate fi Oferirea de propice deopotrivă individului şi grupului, în timp ce dispoziţie reciprocitatea răspunsuri la reduce tensiunile şi conflictele care pot apărea. În acest informaţii primesc încurajată ? întrebări, propuneri înapoi la rândul de a ajuta şi a scop este necesară cooptarea de sociologi în echipa de meu ? susţine. proiectanţi a unei comunităţi online. 7. Este Sunt necesare reguli Găsirea BIBLIOGRAFIE comunitatea mai puternice sau modalităţilor de a sigură? (politicile un moderator pentru proteja informaţiile, [1] Dotan, Amir. (2003). The socio-usability dilemma. comunităţii) a asigura un discuţiile, http://www.amirdotan.com/pdf/The_Socio- comportament persoanele. Usability_Dilemma.pdf corespunzător şi [2] Kollock, Peter. (1998). Social dilemmas – the anatomy suport din partea comunităţii? of cooperation. Annual Review Sociology. Nr. 24 (183-214). 8. De ce aş reveni Menţinerea crescută Asigurarea în comunitate? a interesului. schimbării [3] Preece, Jennifer. (1999). Online communities. În J. (scop & politici) conţinutului. Jacko şi A. Sears, Handbook of Human-Computer Interaction. Mahwah: NJ. Pp. 596-620. Rezolvarea dilemelor sociale necesită organizarea [4] Preece, Jennifer. (2000). Online communities: comunităţilor online pe principii de sociabiliate. Succesul designing usability, supporting sociability. England: unei comunităţi online trebuie privit din perspectiva Chichester. www.ifsm.umbc.edu/onlinecommunities succesului sociabilităţii – numărul mare de participanţi, [5] Preece, Jennifer. (2001). Designing usability, numărul de mesaje, numărul de mesaje per membru, supporting sociability: questions participants ask gradul de reciprocitate, discuţiile legate de subiectele about online communities. Articol prezentat la lansate, numărul scăzut de incidente, satisfacţia Conferinţa de Interacţiune Om-Calculator, Tokyo. utilizatorului faţă de interacţiune, procentul persoanelor care au rămas fidele comunităţii după o anumită perioadă [6] Rheingold, H. (1994). A slice of life in my virtual de timp – şi cel al utilizabilităţii – viteza mare în învăţarea community. În L.M. Harasim (Ed.), Global Networks: utilizării interfeţei, productivitate, timpul în care se Computers and international communication. îndeplinesc sarcinile standard (citit, scris, cautat, etc.), Cambridge: MIT Press. satisfacţia utilizatorului în raport cu utilizarea soft-ului, [7] Wellman, B (1997). An electronic group is virtually a numărul de erori din timpul îndeplinirii sarcinilor. social network. În S. Kiesler. Culture of the internet. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates. Pp. 179- CONCLUZII 205. Proiectarea şi dezvoltarea soft-ului suport pentru comunităţile online ridică o serie de probleme întrucât [8] Wenger, E. (1998). Communities of practice. scenariul în sine presupune mai mult de un utilizator şi o Cambridge, UK: Cambridge University Press. 120

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Folosirea serviciilor Web de pe dispozitive mobile. Aplicaţie pentru mediul universitar Emil Stănescu, Ileana Stănescu Răzvan Zota, Laura Stănescu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Academia de Studii Economice Informatică-ICI Piaţa Romană 6, Bucureşti Mareşal Averescu 8-10, sector 1, Bucureşti zota@ase.ro, arual@yahoo.com {stanescu, ileanas}@ici.ro J2ME Web Services API (WSA), dezvoltată ca JSR 172 în cadrul REZUMAT În cadrul lucrării prezentăm două modalităţi de accesare de pe Java Community Process, extinde Java 2 Platform Micro Edition echipamente mobile a serviciilor Web. Aceste modalităţi diferă între astfel încât să suporte serviciile Web [3]. Pentru platformele Pocket PC ele prin modulele client, care sunt adaptate tipurilor de echipamente a fost creată posibilitatea de accesare a serviciilor Web folosind .NET mobile folosite. Folosirea aplicaţiei software prezentate în cuprinsul Framework SDK [4]. lucrării reprezintă o alternativă rapidă de informare în mediul Pentru echipamentele mobile care conţin unul din cele două sisteme studenţesc. Ea oferă posibilitatea de adaptare relativ uşoară a interfeţei suport, amintite mai sus, am dezvoltat două module client, care utilizator, astfel încât accesul la informaţie să se poată face cât mai accesează, pe server, servicii Web de informare, specifice mediului rapid, în funcţie de profilul utilizator şi de context. Din punct de vedere universitar. arhitectural, acest sistem de informare foloseşte un suport comun la ARHITECTURA SISTEMULUI DE INFORMARE PENTRU nivelul de date şi la cel de aplicaţie, care se găsesc pe server, dar la nivel MEDIUL STUDENŢESC client sunt dezvoltate componente software distincte: pentru Arhitectura sistemului de informare se încadrează în tipul de arhitecturi echipamentele mobile de tip Pocket PC, bazate pe Microsoft .NET multi-nivel: nivelul gestionare date, nivelul aplicaţie (sau business) şi Compact Edition, pe de o parte, şi pentru telefoane mobile care nivelul client. încorporează Java 2 Platform Micro Edition, pe de altă parte. Sistemul conţine patru module care sunt repartizate pe nivelurile Cuvinte cheie arhitecturii astfel: Implementare interfeţe, dispozitive mobile, servicii Web, Pocket PC, telefon mobil • la nivel de date: un modul care este implementat ca bază de date a unui server SQL Microsoft, versiunea 2005 Express Edition. Clasificare ACM H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): User • la nivel aplicaţie: un modul care este implementat ca serviciu Interfaces. Web al unui server web Microsoft Internet Information Server 5.1. • la nivel client: două module care implementează funcţiile INTRODUCERE interfeţei client pentru două tipuri de dispozitive mobile, Pocket- Accesarea informaţiilor folosind protocolul WAP (Wireless Access PC 2003 (PCK) şi telefon mobil (TM). Protocol) pentru a se comunica de pe un terminal mobil cu un server, accesând fişiere WML (Wireless Markup Language) sau XHTML În figura 1 este prezentată schematic arhitectura aplicaţiei. are o largă răspândire, această modalitate prezentând avantajul că informaţia stocată pe server este accesibilă de pe o gamă largă de echipamente telefonice existente în prezent. Standardizarea accesului, de pe terminalul mobil, la serviciile Web, precum şi dezvoltarea suportului tehnologic pentru folosirea acestora este de dată mult mai recentă şi, în consecinţă aplicaţiile software dezvoltate sunt mai puţin numeroase. În [2] este descris um mediu educaţional colaborativ bazat pe o aplicaţie J2ME ce accesează aplicaţia de pe server şi baza de date corespunzătoare, folosind o conexiune HTTP pentru schimbul de date. În [8] sunt prezentate şi analizate aplicaţii software pentru mediul studenţesc, bazate pe diferite tehnologii (inclusiv servicii Web), care se pot folosi pe echipamente mobile. Serviciile Web sunt componente funcţionale, disponibile pe Internet şi descrise în limbajul de definire a serviciilor Web (Web Service Definition Language - WDSL) [1]. Accesarea serviciilor Web de pe echipamente mobile se înscrie în tendinţa generală de standardizare a modului în care se comunică între sistemele de calcul, indiferent de tipul de platformă pe care se găsesc aplicaţiile software. Suportul pentru servicii Web a fost dezvoltat mai întâi pentru platforme fixe. Pe de altă parte, arhitectura sistemelor informatice care Figura 1 Arhitectura sistemului de informare încorporează şi echipamente mobile poate fi mult mai eficientă dacă se FUNCŢIILE SISTEMULUI DE INFORMARE bazează şi pe servicii Web. Principalele funcţii ale sistemului sunt: • Autentificarea utilizatorului folosind telefonul mobil sau PDA; 121

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 • Vizualizarea celor două tipuri de profile utilizator: profilul • Tabela Incadrari descrie disciplina predată de un cadru didactic studentului şi profilul profesorului; unei grupe. Atributul tip al tabelei poate lua valorile curs sau • Gestionarea informaţiilor despre utilizatori. Unele din datele despre seminar. utilizatori sunt comune tuturor profilurilor (nume, prenume, CNP • Tabela Facultati stochează lista facultăţilor instituţiei de etc.). Alte date sunt specifice numai unui anumit tip de profil (de învăţământ. exemplu, grupa în care studiază este specifică profilului Student, iar • Tabela Orar stochează, pentru o disciplina ce este referită în tabela catedra şi titlul sunt specifice profilului Profesor); încadrări, elementele de timp şi spaţiu corespunzătoare. • Gestionarea informaţiilor referitoare la instituţia de învăţământ: CONSUMAREA SERVICIULUI WEB DE PE POCKET PC facultăţi, departamente, grupe etc.; Pentru utilizarea unui serviciu Web trebuie creată mai întâi o Referinţă • Gestionarea datelor referitoare la orar: ziua, ora şi minutul de Web către serviciul respectiv. începere şi de terminare a unei activităţi, sala, profesori, curs, grupă, Datorită modului specific în care sunt tratate obiectele în mediul subgrupă, tip activitate (curs, seminar, laborator), orar (săptămânal, Microsoft, am creat două servicii Web: unul accesat numai de pe săptămână pară sau impară); Pocket PC, iar altul accesat şi de pe dispozitive J2ME. Pentru aplicaţia • Vizualizarea orarului folosind diferite criterii; prezentată în lucrare s-au creat referinţele web cu denumirea (valoarea proprietăţii Folder Name) serviciu_web_ASE, respectiv • Obţinerea de informaţii despre situaţia şcolară (note şi credite serviciu_web_ASEms. obţinute). După ce este creată o referinţă web, ori de câte ori se face o modificare TEHNOLOGII FOLOSITE PENTRU DEZVOLTAREA APLICAŢIEI a serviciului, sau când proiectul (VS2005) este mutat pe o altă staţie de DE INFORMARE Modulul destinat clientului PCK a fost dezvoltat în tehnologia lucru, referinţa trebuie actualizată corespunzător. Microsoft .NET Compact Framework 2.0. în mediul de dezvoltare După crearea unei referinţe web, serviciul web referit este disponibil Visual Studio 2005, în limbajul C Sharp. aplicaţiei client prin intermediul clasei Service (denumirea clasei din Modulul destinat clientului TM a fost dezvoltat în NetBeans 5.5 pentru proiectul ASP.NET care a implementat serviciul web) din spaţiul de nume denumire_referintaWeb (în cazul nostru serviciu_web_ASE şi platforma SUN Java (TM) Wireless Toolkit 2.5.1, în limbajul Java. serviciu_web_ASEms). În aplicaţia client se va crea un obiect din clasa STRUCTURA BAZEI DE DATE prezentată mai sus: Serviciul Web dezvoltat în cadrul aplicaţiei implementează o serie de private serviciu_web_ASE.Service servA = new funcţii de interogare a unei baze de date relaţionale gestionată de un serviciu_web_ASE.Service(); sever SQL (Microsoft SQL Server 2005 Express Edition). sau Pentru accesarea bazei de date am definit utilizatorul mobileR prin care private serviciu_web_ASEms.Service serv = new se conectează serviciul web la baza de date. Prin interogare s-au serviciu_web_ASEms.Service(); dezvoltat proceduri stocate, iar utilizatorul mobileR are numai drept de execuţie asupra acestor proceduri. apoi, apelându-se metodele clase ca şi cum ar fi o clasă locală, de exemplu: În continuare sunt prezentate tabelele bazei de date pe care sunt uID = servA.Autentificare(tbCont.Text, construite interogările. tbParola.Text); • Tabela Utilizatori gestionează utilizatorii şi parolele acestora, care sau sunt necesare pentru autentificarea în cadrul aplicaţiei. m_student = serv.getStudentDS(m_idUser); • Tabela Persoane gestionează datele (nume, prenume, CNP etc.) referitoare la persoana fizică asociată unui utilizator. În cadrul sau aplicaţiei, persoanele se pot încadra în două categorii: studenţi şi DataSet ds=serv.getDisciplineDS(tbGrupa.Text, cadre didactice. Fiecărei categorii îi corespunde o tabelă în baza de tbProf.Text); date. sau • Tabela Studenti referă o persoană fizică şi o grupă (chei externe: private void getOrar(short directie) persoana şi grupa). O grupă conţine mai multe persoane, iar o { persoană poate fi referită de mai multe înregistrări din tabelul int disID=(cbDis.Text.Length > 0) studenţi, în cazul în care cineva urmează mai multe facultăţi în ? Convert.ToInt32(cbDis.SelectedValue.ToString()) acelaşi timp. : 0; • Tabela CadreDidactice referă o persoană şi o catedră. DataSet ds = serv.getOrarDS • Tabela Grupe gestionează grupele din toate facultăţile care aparţin (dateTimePicker1.Value.ToString("MM/dd/yyyy instituţiei de învăţământ. O grupă este identificată unic prin câmpul hh:mm"), tbGrupa.Text, tbFac.Text, tbProf.Text, disID, tbSala.Text, directie); id (identificator). Alte atribute ale tabelului Grupe sunt numar, an, serie, specializare, formInv pentru forma de învăţământ (zi, Prezentare funcţională şi descrierea interfeţei utilizator învăţământ la distanţă). Pot exista mai multe înregistrări cu aceeaşi În realizarea interfeţei cu utilizatorul s-au avut în vedere unele din valoare a câmpului numar dacă valorile câmpului facultate sunt principiile HCI cum ar fi minimizarea costului de accesare, folosind diferite. pentru aceasta identificatorul de utilizator, care este păstrat de aplicaţia • Tabela Catedre gestionează catedrele din cadrul facultăţilor. software, astfel încât să fie posibilă recunoaşterea utilizatorului la o nouă conectare, folosindu-se, în consecinţă, profilul şi contextul • Tabela Discipline gestionează disciplinele care aparţin catedrelor. corespunzător acestuia. 122

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 După introducerea contului şi parolei se face autentificarea: se va apela pentru o clasă specifică de dispozitive prin potrivirea acestora cu metoda Autentificare (referinţa Web va face un Remote Procedure profilul şi configuraţia specifică fiecăruia, şi poate fi extinsă pentru Call). Dacă metoda returnează un string cu lungime mai mare ca zero anumite tipuri de aplicaţii software prin adăugarea unor pachete (utilizatorul s-a autentificat cu succes), în meniu vor deveni active şi opţionale adiţionale. alte opţiuni, în funcţie de tipul utilizatorului (student sau/şi cadru Aplicaţia dezvoltată include funcţii pentru autentificare, vizalizare didactic). Astfel, dacă utilizatorul este student, vor fi activate toate profil student, cadru didactic, completare parametri de interogare orar opţiunile în afară de opţiunea Profil cadru didactic, iar dacă utilizatorul şi afişarea setului de elemente de orar care corespund interogării. este cadru didactic, vor fi active toate opţiunile în afară de opţiunea Profil student. Utilizatorul poate fi în acelaşi timp şi cadru didactic şi Principala componentă a aplicaţiei este clasa Orar care extinde clasa student, în cazul masteranzilor şi doctoranzilor care au şi calitate de MIDlet a pachetului J2ME javax.microedition.midlet. Această clasă cadru didactic în instituţia de învăţământ respectivă. Prin accesarea implementează un CommandListener (ascultător de comenzi – opţiunii Profil student, de către utilizatorul mihneaio, care este student pentru a le trata conform cu logica aplicaţiei) din pachetul la două facultăţi, ecranul arată ca în figura 2. javax.microedition.lcdui. Un obiect (frmMain) de tip Form este utilizat pentru a genera machete (formulare electronice) în mod dinamic, prin adăugarea şi ştergerea de obiecte elementare de interfaţă (de tip TextField, GroupChoice, StringItem). Pentru navigare a fost utilizat un meniu de comenzi ataşat obiectului frmMain. Autentificarea se face prin completarea numelui (contului) utilizator şi a parolei numai la prima rulare a aplicaţiei. În cazul unei autentificări cu succes, identificatorul utilizatorului este stocat într-un RecordStore. La următoarea rulare a aplicaţiei identificatorul utilizator se încarcă şi poate fi utilizat mai departe în funcţiile de încărcare a profilului acestuia. Suportul pentru componenta client de apelare a serviciilor web de pe telefonul mobil Figura 2 Autentificare de pe Pocket PC Specificaţiile Serviciilor Web J2ME suportă următoarele: • Connected Limited Device Configuration (CLDC), v1.x. CLDC este proiectat pentru echipamente mici cu CPU pe 16-biţi sau pe 32-biţi şi 128 KB până la 512 KB de memorie. • Mobile Information Device Profile (MIDP), v1.x şi 2.x. MIDP este proiectat pentru telefoane celulare şi anumite PDA-uri şi furnizează interfaţa utilizator, conexiunea la reţea, memorarea datelor locale şi managementul aplicaţiei necesar pentru aceste echipamente. Cu CLDC şi MIDP, platforma J2ME furnizează un mediu Java pentru echipamente wireless. Prin instalarea pachetelor opţionale pentru servicii Web, JAXP şi JAXP-RPC se extinde mediul de lucru al maşinii Java adăugându-se capacităţi de procesare XML în cadrul platformei J2ME. Modelul de programare pentru clienţi J2ME ai serviciilor Web Versiunea curentă a specificaţiei JSR-172 solicită dezvoltatorilor de aplicaţii mobile care apelează servicii Web la distanţă să urmeze următorii paşi: Figura 3 Profil student. Vizualizare de pe Pocket PC • Să se genereze un stub (set de linii de cod care îndeplinesc o funcţionalitate) local din descrierea făcută în fişierul WSDL dintr- În acest exemplu, în profil, vor apărea două înregistrări care corespund un serviciu Web de la distanţă. celor două grupe din care face parte studentul (fig. 3). Acesta poate alege una din grupe, pentru care poate vizualiza orarul în continuare. • Să instanţieze o instanţă a stub-ului generat. Apăsând butonul Înapoi, va apărea fereastra principală, în care se află • Să invoce metodele stub-ului instanţiat, care corespund operaţiilor meniul. serviciului Web de la distanţă. CONSUMAREA SERVICIULUI WEB DE PE TELEFONUL MOBIL • Să împacheteze stub-ul cu aplicaţia mobilă. Aplicaţia destinată utilizatorului cu un echipament de tipul telefonului Concret un stub pentru un client Java al unui serviciu web este o clasă mobil (TM) a fost dezvoltată în limbajul Java, varianta Micro Edition care implementează intefeţele service. ServiceSoap, (J2ME). javax.xml.rpc.Stub. Platforma J2ME este un set de API-uri Java standard definite prin Aplicaţia a fost dezvoltată pe un calculator personal cu sistemul de Procesul Comunităţii Java (Java Community Process – JCP)[3]. operare Windows XP Professional pe platforma SUN Java (TM) Aceasta furnizează o interfaţă utilizator flexibilă, securitate puternică, şi protocoale de reţea încorporate. Platforma J2ME poate fi adaptată 123

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Wireless Toolkit 2.5.1. utilizând mediul de dezvoltare NetBeans 5.0. standardizată, indiferent de sistemul de operare al serverului. Alt (am instalat în prealabil NetBeans Mobility 5.0). avantaj constă în posibilitatea compunerii serviciilor Web astfel încât Am creat un proiect cu numele ASE de tip Mobile în care au fost acestea să realizeze funcţii complexe. În [5] se introduce noţiunea de utilizate facilităţile J2ME pentru client de serviciu web, serviciul web Comunitate de servicii Web şi ontologia comunităţii care reprezintă un consumat fiind cel descris anterior (dezvoltat în Microsoft ASP.NET şi şablon pentru descrierea ei. În [6] este descris un model de comunităţi utilizat şi de aplicaţia pentru PocketPC). de servicii Web, bazate pe domenii de activitate specifice şi este specificată implementarea unui prototip, folosibil pentru diferite Prezentarea interfeţei utilizator pentru mediul J2ME comunităţi, cum este cea a utilizatorilor mobili din mediul universitar. Înaintea unei interogări asupra orarului se vor completa criteriile de Această componentă software de informare a studenţilor şi interogare selectând opţiunea Parametri. Se va afişa macheta profesorilor va fi pusă alături de alte aplicaţii utile pentru utilizatorul corespunzătoare ca în figura 4. mobil, în cadrul unui “Sistem integrat pentru utilizatorul mobil”. Abordarea accesului la informaţii folosind servicii Web este o tendinţă în plină dezvoltare, atât datorită faptului că permite o interoperabilitate sporită cât şi datorită standardizării accesului la servicii oferite de diferiţi furnizori. MULŢUMIRI Această lucrare a fost suportată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România, prin programul CEEX, proiect nr. 80/10.10.2005. REFERINŢE 1. Christensen E., Curbera F., Meredith G., Weerawarana S.(2001), Web Services Description Language (WSDL) 1.1, W3C Note"; http://www.w3.org/TR/wsdl 2. Cremene M., Chira L., (2005) Collaborative Agenda for Educational Environments, Proceeding of the the 4th Figura 4 Completare parametri de interogare International Conference RoEduNet ROMANIA, SOVATA, TÂRGU-MURES, ISBN 973-7794-26-5 3. Enrique Ortiz C., (2004), Introduction to J2ME Web Services, http://developers.sun.com/mobility/apis/articles/wsa/ 4. Farhan S., Developing a Pocket-PC application that calls a WebService, http://www.devcity.net/Articles/33/1/20020415.aspx 5. Medjahed B., Bouguettaya A. (2005) A Dynamic Foundational Architecture for Semantic Web Services, Distributed and Parallel Databases, , Springer Science+Business Media, 17, pg. 179-206 6. Popa V., Stănescu E., Stănescu I. (2007), Distributed Infrastructure for Semantic Web Services, Proceedings of the workshop “Services and Software Architectures, Figura 5 Orarul Infrastructures and Engineering for enhancing EU Citizen’s Quality of Life, May 18, 2007, Bucharest, După completarea parametrilor se poate selecta opţiunea Orar pentru Romania, pg.171-176, ISBN 978-973-0-04939 afişarea acestuia (fig. 5). 7. White J., (2005) Turn, Your J2ME Mobile Devices into CONCLUZIII Web Service Clients, accesat la adresa Lucrarea prezintă un sistem de informare pentru mediul studenţesc. http://www.devx.com/wireless/Article/28046 Realizarea practică a aplicaţiei software ne-a permis testarea unor tehnologii noi, care integrează diferite sisteme de calcul prin mijloace 8. Zota R., Stănescu I., Stănescu E., Stănculescu R., de comunicaţie standardizate, oferite de serviciile Web. Stănescu L. (2008) Mobile Applications for the Academic Environment, Publicat în Volumul LNBIP 5 (Lecture Deşi nu toate telefoanele mobile ce conţin J2ME au şi extensia JSR Notes in Business Information Processing) al Conferinţei 172, care permite accesarea serviciilor web, se remarcă o creştere Internaţionale „2nd International United Systems rapidă a caracteristicilor de procesare conţinute în telefoanele mobile Conference UNISCON 2008)”, Klagenfurt, Austria, 22- ceea ce asigură o răspândire a acestor tipuri de aplicaţii. Folosirea 25 Aprilie 2008, pp. 544-554, 2008, SPRINGER- serviciilor Web prezintă avantajul că se foloseşte o interfaţă VERLAG Berlin Heidelberg 124

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Abordări privind evaluarea calităţii serviciilor publice on-line (E-ServEval) Alexandru Balog Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) Bd. Mareşal Averescu nr. 8-10, sector 1, 011455, Bucureşti alexb@ici.ro evaluările comparative ale serviciilor publice on-line în REZUMAT În acest articol se prezintă două categorii de abordări ansamblu şi în evaluările comparative între diferite tipuri (generale şi specifice) referitoare la evaluarea calităţii de servicii publice on-line. serviciilor publice on-line. În cadrul abordărilor specifice Abordările specifice au drept scop măsurarea şi evaluarea se prezintă modelul e-ServEval dezvoltat şi experimentat calităţii serviciilor publice on-line şi, pe această bază, într-un proiect naţional de cercetare. Modelul ia în furnizarea unuia sau mai multor indicatori prin care se considerare caracteristici referitoare la calitatea interfeţei, cuantifică nivelul calităţii serviciului oferit. Metodele calitatea interacţiunii şi calitatea rezultatului. Modelul este incluse în această grupă au la bază un model conceptual al validat în raport cu alţi factorii externi (satisfacţia calităţii serviciului, un set de criterii ale calităţii serviciului cetăţeanului şi intenţia de utilizare a serviciului). şi o procedură de măsurare şi de evaluare. Metodele şi rezultatele obţinute sunt utilizate pentru evaluarea unui Cuvinte cheie anumit tip de serviciu public on-line care este livrat de Servicii publice on-line, evaluarea calităţii. un anumit furnizor (o instituţie publică identificată şi Clasificare ACM precizată). H5.3. Group and Organization Interfaces. Abordări generale INTRODUCERE Analiza disponibilităţii serviciilor publice on-line (studiul Evoluţia guvernării electronice a permis inventarierea CapGemini) principalelor servicii care se oferă în lume cetăţenilor şi Studiul elaborat de CapGemini are la bază un model în mediului de afaceri. La nivelul Uniunii Europene au fost care sunt identificate cinci stadii de dezvoltare sau definite 20 servicii publice de bază a căror implementare niveluri de maturitate ale serviciilor publice on-line [1]: este definitorie pentru compararea e-government în statele membre. Din cele 20 servicii de bază, 12 servicii sunt -nivelul 1: Informare. Informaţiile necesare pentru a adresate cetăţenilor (Government to Citizen, G2C) şi 8 începe procedura de obţinere a serviciului public sunt mediului de afaceri (Government to Business, G2B). disponibile on-line. Orientarea pe calitatea serviciilor publice on-line este o -nivelul 2: Interacţiune unidirecţională. Situl web parte reprezentativă a reformei digitale. Gradul în care accesibil în mod public oferă posibilitatea de a obţine prin obiectivele calităţii serviciilor publice on-line sunt descărcarea formularelor, forma tipărită necesară pentru a cuantificate şi făcute publice, precum şi gradul în care sunt începe procedura de obţinere a acestui serviciu. La acest măsurate şi raportate, variază de la o ţară la alta. nivel este luată în considerare şi posibilitatea utilizării unui formular electronic pentru a comanda un formular Cele mai frecvente evaluări se fac prin sondarea opiniei non-electronic. publice, prin anchete privind satisfacţia clienţilor cu serviciile publice on-line furnizate de autorităţile -nivelul 3: Interacţiunea bidirecţională. Situl web administraţiei publice, prin evaluarea comparativă accesibil în mod public oferă posibilitatea unui acces (benchmarking) a disponibilităţii on-line a diferitelor electronic la formularul electronic oficial pentru tipuri de servicii publice etc. declanşarea procedurii de a obţine serviciul. Aceasta presupune existenţa unei forme de autentificare a ABORDĂRI PRIVIND EVALUAREA CALITĂŢII persoanei (fizice sau juridice) care solicită serviciul. SERVICIILOR PUBLICE ON-LINE Din cercetările efectuate [7] se constată utilizarea mai -nivelul 4: Tratarea complet electronică. Situl web multor abordări în evaluarea serviciilor publice on-line: accesibil în mod public oferă posibilitatea efectuării abordări generale şi abordări specifice. O sinteză mai complete a serviciului public prin intermediul sitului web, recentă recentă şi o clasificare a literaturii în domeniul incluzând decizia de utilizare a serviciului şi furnizarea calităţii serviciilor publice on-line sunt prezentate în [10]. efectivă a serviciului. Pentru solicitant nu este necesară nici o altă procedură oficială prin care să se utilizeze Abordările generale au drept scop evaluarea gradului de formulare pe suport hârtie. evoluţie şi de utilizare a serviciilor publice on-line, într-un context internaţional, naţional sau local. Corelat cu acest -nivelul 5: Personalizare. Include măsuri ale gradului în scop, unele abordări au în vedere şi evaluarea nivelului de care furnizarea celor 20 servicii are la bază conceptele de satisfacţie a ”clientului” (a cetăţeanului sau a mediului de integrare a proceselor şi de furnizare a serviciului. afaceri) cu serviciile publice on-line. Metodele şi În anul 2007 [1] studiul CapGemini arată că nivelul de rezultatele obţinute sunt utilizate cu preponderenţă în rafinare on-line a furnizării serviciilor publice în ţările UE 125

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 este situat între nivelul 3 (interacţiune bi-direcţională) şi Pentru evaluarea de ansamblu. utilizatorii au fost solicitaţi nivelul 4 (tranzacţie complet electronică), o medie de 76% să evalueze serviciile pe o scală de la unu la şase. Cei mai din nivelul maxim de maturitate. Dacă se ia în considerare importanţi factori ai acestei evaluări sunt satisfacţia indicatorul „serviciu disponibil complet on-line”, generală a utilizatorului faţă de serviciu şi modalitatea în măsurătorile au condus la un scor mediu general de 58% care aşteptările utilizatorului sunt îndeplinite sau nu. pentru cele 20 servicii publice în 31 ţări. Dacă rezultatele Criterii de calitate ale serviciilor publice on-line (proiectul sunt analizate separat pe grupurile ţintă, cetăţeni şi mediu MF Finlanda) de afaceri, rezultatele pentru mediul de afaceri sunt Criteriile de calitate ale serviciilor publice on-line sensibil mai mari, 70% faţă de 50% pentru cetăţeni. elaborate în cadrul proiectului „Quality Criteria of Public Conform aceleiaşi anchete defăşurate de CapGemini, 35% Online Services” [3] sunt grupate în cinci arii de evaluare: din serviciile în România sunt complet disponibile on-line. utilizare, conţinut, management, producţie şi beneficii. Indicatorul „nivelul de sofisticare on-line” este 57% (sub Calitatea utilizării serviciului on-line include media de 76% la nivelul Uniunii Europene). Serviciile on- accesibilitatea serviciului, uşurinţa şi flexibilitatea line pentru cetăţeni sunt la un nivel extrem de scăzut utilizării sale, precum şi conţinutul informaţiei rezultate şi (39%, ultima poziţie în ierarhizarea elaborată de structura serviciului. Calitatea conţinutului include nivelul CapGemini), iar serviciile on-line pentru afaceri au o conţinutului informaţional şi al interacţiunii. Calitatea medie de 84% (poziţia 19 din 31 de state incluse în managementului include planificarea strategică a anchetă) [1,2]. serviciului, precum şi organizarea şi monitorizarea Evaluarea satisfacţiei utilizatorilor cu serviciile publice realizării serviciului. Calitatea realizării este evaluată din (studiul Top of the Web) mai multe perspective: dezvoltarea serviciului, orientarea În 2002, Directoratul General pentru Societatea pe utilizator, producerea conţinutului, întreţinerea, Informaţională a comandat un studiu, denumit „Top of monitorizarea şi dezvoltarea conţinutului, securitatea şi The Web”, referitor la satisfacţia utilizatorului şi la funcţionalitatea serviciului. Beneficiile includ avantajele folosirea serviciilor publice on-line în statele membre ale aduse utilizatorului şi organizaţiei. Sunt definite 40 de Uniunii Europene, Norvegia şi Islanda. În lucrarea de faţă criterii de calitate şi fiecare criteriu cuprinde între două şi se prezintă abordarea utilizată în 2004 [4]. şapte caracteristici. Obiectivele cercetării statistice au fost măsurarea Abordări specifice indicatorilor de utilizare a ofertei de servicii e- În [13, 15, 16] sunt evidenţiate diferite modalităţi de government, stabilirea tipurilor de servicii publice care măsurare şi evaluare a calităţii serviciilor on-line. Se pot sunt folosite de cetăţeni / mediul de afaceri şi identificarea identifica două categorii: metode elaborate dintr-o modului în care acestea îndeplinesc necesităţile şi perspectivă comportamentală şi metode elaborate dintr-o aşteptările cetăţenilor / mediului de afaceri. perspectivă atitudinală. Cercetarea s-a concentat atât pe aspectele cantitative cât şi Metodele din prima categorie sunt focalizate pe măsurarea pe cele calitative: colectarea de informaţii asupra gradului activităţii (audienţei) comerciale a unui site web (de de utilizare a serviciilor publice, măsurat prin procentajul exemplu: numărul de vizitatori, rata de modificare a de tranzacţii on-line din numărul total de tranzacţii; vizitatorilor, numărul paginilor vizitate, timpul consumat analiza satisfacţiei utilizatorului serviciilor publice on- pe site ş.a.). În metodele din a doua categorie se utilizează line, în funcţie de necesităţi şi de aşteptări. scalele tradiţionale de măsurare prin care sunt evaluate Pentru măsurarea gradului de utilizare a serviciilor publice percepţiile clienţilor sau se folosesc experţi în domeniu on-line s-a folosit un chestionar pentru administratori de pentru măsurarea percepţiilor clienţilor asupra calităţii site-uri web / furnizori de servicii electronice şi care serviciului. măsoară doi indicatori principali: gradul de utilizare şi În domeniul serviciilor publice on-line sunt încercări în beneficiile. direcţia elaborării unor metode de măsurare şi evaluare a Gradul de utilizare se referă la măsurarea nivelului de calităţii, cum sunt [5, 9, 11, 18]. Majoritatea metodelor de utilizare a serviciilor publice on-line şi compararea evaluare a calităţii serviciilor electronice elaborate şi acestuia cu nivelul de utilizare a canalelor tradiţionale în publicate se bazează pe modele conceptuale ale calităţii scopul de a calcula procentajul on-line. Acesta indică serviciilor. Din punct de vedere structural metodele sunt stadiul curent de dezvoltare precum şi potenţialul pentru similare: se propune o structură ierarhică a caracteristicilor viitoare dezvoltări. calităţii serviciului (dimensiuni şi atribute), proceduri de măsurare, algoritmi pentru determinarea şi calculul Pentru măsurarea satisfacţiei utilizatorului cu serviciile indicatorilor calităţii serviciului. publice electronice şi a percepţiei asupra calităţii s-a folosit un chestionar on-line. În cadrul cercetării s-au MODELUL E-SERVEVAL DE EVALUARE A CALITĂŢII măsurat trei elemente care indică satisfacţia utilizatorului SERVICIILOR PUBLICE ON-LINE şi calitatea percepută a serviciului on-line: utilizabilitatea, Modelul e-ServEval este dezvoltat în cadrul unui proiect beneficiile şi evaluarea de ansamblu. naţional de cercetare [7] şi va fi aplicat la evaluarea calităţii serviciilor publice de bază care au o utilizare mai Utilizabilitatea a fost măsurată prin eficacitatea serviciului largă şi care sunt dezvoltate, implementate şi disponibile (gradul în care utilizatorii sunt capabili să îndeplinească on-line în România. sarcinile şi să realizeze scopul dorit) şi satisfacţie (dacă Modelul elaborat (v. Figura 1) are la bază următoarele utilizatorii găsesc serviciul uşor de folosit). fundamente teoretice şi conceptuale: 126

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 − modelul calităţii software din standardul SR ISO/IEC eU2 1 1 USAB02 1 9126 [12]; eU3 1 USAB03 eU6 USAB06 USAB − cadrul conceptual al calităţii informaţiilor din eU7 1 USAB07 1 perspectiva consumatorului de informaţie CIQF – eU9 USAB09 Categorical Information Quality Framework [14]; − modelul general al calităţii serviciilor elaborat de eD1 1 DISP01 1 Brady şi Cronin [8]; eQ eS1 eS2 1 1 1 1 eD2 DISP02 DISP 1 SAT01 SAT02 QGEN − eD3 DISP03 1 1 modelul calităţii serviciilor furnizate prin mijloace SAT 1 eSat QES electronice e-SERVQUAL [19]. eF1 1 INFO01 1 1 eF2 INFO02 1 1 eF3 INFO03 INFO INT eInt 1 Calitatea 1 eF4 INFO04 1 Interfeţei eF5 INFO05 INT01 1 INT03 1 eI1 eI3 1 H1 eR1 UTIL01 1 1 eR3 UTIL03 UTIL 1 Calitatea H4 eR4 UTIL04 H2 Satisfacţie Calitatea serviciului public interacţiunii on-line Figura 2 Modelul e-ServEval (validat) H3 H5 Analiza rezultatelor obţinute din estimarea modelului cu AMOS 16.0 rezultă că ipotezele formulate au fost Calitatea Intenţie de acceptate (Tabelul 1) şi modelul e-ServEval a fost bine rezultatului utilizare conceptualizat: (1) dimensiunile calităţii serviciului cuprind factori Figura 1 Modelul de evaluare e-ServEval relevanţi ai calităţii serviciului. Evaluarea factorilor Calitatea interfeţei (a site-ului web prin care este furnizat relevanţi precede evaluarea calităţii generale a serviciului. serviciul) a fost conceptualizată prin două dimensiuni: Cu alte cuvinte, calitatea serviciului este o consecinţă a “Utilizabilitate” şi “Atractivitate”. Calitatea interacţiunii factorilor relevanţi, iar aceştia sunt „antecedente” ale (a procesului de furnizare a serviciului) a fost calităţii serviciului şi nu „componente” ale calităţii conceptualizată prin următoarele dimensiuni: serviciului. “Disponibilitate”, “Eficienţă”, “Calitatea informaţiilor (2) constructul „calitatea serviciului” este diferit de furnizate”, “Personalizare” şi “Receptivitate”. Calitatea constructul „satisfacţia clientului (utilizatorului)” şi între rezultatului interacţiunii (a beneficiilor funcţionale cele două constructe există o corelaţie ridicată. obţinute din utilizarea serviciului” a fost conceptualizată (3) legătura cauzală între constructe este de la calitatea prin dimensiunea “Utilitatea percepută”. serviciului la satisfacţie (calitatea serviciului precede satisfacţia, satisfacţia este o consecinţă a calităţii În scopul asigurării datelor necesare analizei mai serviciului). complexe a serviciilor publice on-line şi a validării externe (4) constructul „satisfacţie” mediază efectul calităţii a modelului de măsurare, acesta a fost extins cu 9 variabile serviciului asupra intenţiilor comportamentale ale din modelul UTAUT de acceptanţă a tehnologiilor [17] şi cetăţeanului referitoare la utilizarea serviciului. 3 variabile pentru conceptele „Satisfacţia utilizatorului” şi „Aprecierea în ansamblu a serviciului furnizat”. Tabelul 1 Rezultatele testării ipotezelor modelului Datele au fost colectate prin experimentarea modelului pe Nr. Ipoteza Coeficienţii P Rezultatul un eşantion de 197 observaţii. Analizele şi testele de regresie testării efectuate au arătat că eşantionul îndeplineşte la un nivel standardizaţi ipotezei acceptabil condiţiile de aplicare a metodelor de analiză H1 Calitatea interfeţei 0,263 ,013 acceptată multivariată de interdependenţă. S-au evaluat două servicii influenţează pozitiv de bază pentru cetăţeni: “servicii legate de sănătate” şi calitatea serviciului (*) “servicii de căutare locuri de muncă”. public on-line Dezvoltarea, testarea, rafinarea şi validarea modelului au UTILIZABILITATE --- >CALITATEA fost realizate prin aplicarea metodelor de analiză factorială SERVICIULUI exploratorie (EFA) utilizând produsul SPSS 16.0 for Windows şi analiză factorială confirmatorie (CFA) H2 Calitatea interacţiunii acceptată utilizând produsul AMOS 16.0. influenţează pozitiv calitatea serviciului Îmbunătăţirile succesive ale modelului au condus, în fnal, public on-line la modelul prezentat în Figura 2. DISPONIBILITATE --- 0,207 ,011 >CALITATEA Indicii de adecvare a modelului arată că modelul este bun. SERVICIULUI (*) CALITATEA ,001 RMR SRMR GFI AGFI TLI CFI RMSEA 0,332 INFORMATIEI--- >CALITATEA (**) 0,033 0,045 0,887 0,854 0,966 0,971 0,049 SERVICIULUI 127

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 H3 Calitatea rezultatului acceptată 5. Ancarani, A. Towards quality e-service in the public interacţiunii influenţează sector. Managing Service Quality vol.15, no.1, 2005, pozitiv calitatea 0,319 ,004 pp. 6-23. serviciului public on-line (**) 6. Balog, Al. şi col. CEEX Contractul 30/2005, Faza 1 – UTILITATEA Studii şi analize privind calitatea serviciilor publice on- PERCEPUTĂ --- >CALITATEA line, decembrie 2005. SERVICIULUI 7. Balog, Al., Ivan, I. Cercetări privind evaluarea calităţii serviciilor publice on-line. în: Revista Română de H4 Calitatea serviciului public acceptată online influenţează Informatică şi Automatică, vol. 16, nr. 4, 2006, pag. pozitiv satisfacţia 0,904 (***) 39-48. cetăţeanului cu serviciul public on-line 8. Brady, M.K., Cronin, J.C. Some new thoughts on conceptualizing perceived service quality: a CALITATEA hierarchical approach. Journal of Marketing vol. 65, SERVICIULUI --- >SATISFACTIE IN July 2001, pp. 34-49. UTILIZARE 9. Carbo, T., Williams, J.G. Models and Metrics for Evaluating Local Electronic Government Systems and H5 Satisfacţia cetăţeanului 0,695 (***) acceptată influenţează pozitiv Services, Electronic J. of e-Gov. 2 (2), 2004, pp. 95- intenţia de utilizarea 10.Halaris, C., Magoutas, B., Papadomichelaki, X., serviciului public on-line Mentzas, G. Classification and synthesis of quality SATISFACTIE --- approaches in e-government services. Internet >INTENTIE DE UTILIZARE Research vol. 17, no. 4, 2007, pp. 378-401. 11.Horan, T.A., Abhichandani, T, Raylau, R. Assessing Semnificaţie la nivel 0,001 (***), 0,01 (**), 0,05 (*) user satisfaction of e-government services: development and testing of quality-in-use satisfaction with advanced traveler information systems (ATIS). CONCLUZII Proceedings of the 39th Hawaii International În această lucrare s-au prezentat câteva abordări privind Conference on System Sciences, Hawaii, 2006. evaluarea calităţii serviciilor publice on-line. 12.ISO/IEC 9126-1, Software Engineering – Product Modelul e-ServEval prezentat constituie o contribuţie la Quality – Part 1: Quality Model. First edition 2001. dezvoltarea domeniului evaluării calităţii serviciilor publice on-line. Rezultatele arată că modelul de evaluare 13.Jansen, A., Ølnes, S. Quality Assessment and e-ServEval este riguros şi a fost conceptualizat cu un nivel Benchmarking of Norwegian Public Web Sites. 4th ridicat de acurateţe. European Conference on E-Government, Dublin, 17- 18.6.2004. CONFIRMARE (MULŢUMIRI) Rezultatele cercetărilor prezentate în această lucrare au 14.Kahn, B.K., Strong, D.M., Wang, R.Y. Information fost obţinute în cadrul contractului C30/2005 Sistem de quality benchmarks: product and service performance. evaluare a calităţii serviciilor publice online pentru Comm. of the ACM vol. 45, no. 4, 2002, pp.184-192. cetăţeni şi mediul de afaceri (e-ServEval), 2005-2008, 15.Santos, J. E-Services Quality: A Model of Virtual Programul “Cercetare de excelenţă” finanţat de Ministerul Service Quality Dimensions, Managing Service Educaţiei şi Cercetării. Quality, vol. 13, No. 3, 2003, pp. 233-246. REFERINŢE 16.Surjadjaja, H. Determining And Assessing The 1. *** eGovernment Progress in EU27+: Reaping the Determinants Of E-Services Operations. Managing benefits. 19 sept. 2007. http://ec.europa.eu/information Services Quality vol. 13, no.1, 2003, pp.39-53. _society/newsroom/cf/document.cfm?action=display& 17.Venkatesh, V., M.G. Morris, G.B. Davis & F.D. Davis. doc_id=391 (accesat 12 noiembrie 2007). User Acceptance of Information Technology: Toward 2. *** eGovernment in Romania. EGovernment a Unified View. MIS Quarterly, Vol. 27, No. 3, pp. Factsheets, v3.0, oct. 2007 http://www.epractice.eu/ 479-501. document/3090 (accesat 12 noiembrie 2007). 18.Wang, L., Bretschneider, S., Gant, J. Evaluating web- 3. * * * Quality criteria of Public Online Services. based e-government services with a citizen-centric Ministry of Finance, Public Management Department, approach. Proceedings HICSS-38, 2005. Finland, 22.11.2004. 19.Zeithaml, V.A., Parasuraman, A.. Malhotra, A. Service 4. * * * Top of the web. User Satisfaction and Usage Quality Delivery Through Web Sites. Journal of the Survey of eGovernment services. Prepared by Ramboll Academy of Marketing Science, vol. 30, no. 4, 2002, Management, Denmark for the eGovernment Unit, DG pp. 362-375. Information Society, European Comm., Dec. 2004. 128

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Atribute hedonice şi pragmatice în determinarea experienţei utilizatorului de telefonie mobilă Onacă Daniela-Maria Mureşan Andreia Daniela Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Republicii nr. 37, Cluj-Napoca Republicii nr. 37, Cluj-Napoca Daniela.onaca@apio.ro deiado@yahoo.com Horia D. Pitariu Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Republicii nr. 37, Cluj-Napoca Horia_pitariu@yahoo.com nivelul emoţional, atât de important în determinarea REZUMAT Lucrarea de faţă reprezintă o abordare integrativă a experienţei subiective, a fost mai mult sau mai putin conceptului de experienţa utilizatorului pornind de la ignorat [12]. Ca urmare, se poate observa o mutaţie modelul propus de Hassenzahl în 2003. Dimensiunile paradigmatică a domeniului interacţiunii om-calculator, integrate în modelul nostru sunt: caracteristicile dinspre calităţi intrinsece tehnologiei, cum era cazul produsului, atributele pragmatice (uşurinţa în utilizare, utilizabilităţii, înspre calităţi ale interacţiunii, în special utilizabilitate), atribute hedonice (stimulare, identificare, experienţa utilizatorului. Noua paradigmă a experienţei evocare), consecinţe (satisfacţie, plăcere, atractivitate utilizatorului pune accent tocmai pe rolul emoţiilor, vizuală) şi contextul (action vs. goal mode). Acest model respectiv ţine cont de experienţa subiectivǎ a este testat empiric în domeniul tehnologiei mobile, utilizatorului. Cercetătorii încep să abordeze problemele respectiv în utilizarea telefoanelor mobile. Rezultatele specifice aspectelor emoţionale ale interacţiunii, fiind obţinute au dus la concluzia că toate aspectele experienţei propuse anumite modele explicative în literatura de contribuie în mod semnificativ la satisfacţia generală a specialitate. Practic se încearcǎ luarea în considerare a utilizatorului de telefonie mobilă, atributele pragmatice şi nivelului emoţional în vederea determinǎrii unei hedonice nefiind percepute ca două elemente experienţe generale pentru utilizator şi nu doar o independente. Satisfacţia percepută în utilizare este văzută experienţǎ limitatǎ la aspectele fizice şi informaţionale[3]. de utilizatori ca un mediator între utilizabilitate şi MODELE ALE EXPERIENŢEI UTILIZATORULUI atractivitate vizuală. Atât atributele pragmatice, cât şi cele Experienţa utilizatorului (user experience-UX) este un hedonice influenţează în mod semnificativ satisfacţia şi fenomen foarte controversat în comunitatea HCI: în atractivitatea vizuală, iar diferenţele în ceea ce priveşte acelaşi timp a fost foarte repede adoptat de aceastǎ experienţa utilizatorului sunt influenţate semnificativ de comunitate, dar şi foarte criticat pentru cǎ era prea vag, context. efemer. Cuvinte cheie Primele scrieri privind UX au fost mai ales pragmatice [2, Experienţa utilizatorilor, utilizabilitate, atribute hedonice, 9,14], cu scopul de a convinge comunitatea HCI sǎ ia în atribute pragmatice, contextul utilizării considerare şi alte aspecte decât cele relaţionate numai cu sarcina. În mod gradual, aceastǎ literaturǎ a fost înlocuitǎ Clasificare ACM cu una de facturǎ mai conceptualǎ [3,18] careîncearcǎ sǎ H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): stabileascǎ o bazǎ comunǎ, o perspectivǎ împǎrtǎşitǎ User centered design. despre ce constituie o „adevǎratǎ” experienţǎ a INTRODUCERE utilizatorului. Multă vreme, conceptul central cu care s-a operat în domeniul interacţiunii om-calculator a fost cel de utilizabilitate, aceasta fiind acea calitate a sistemului care reprezenta ţinta unui design de calitate [1]. Prin utilizabilitate se înţelegea, conform definiţiei clasice, uşurinţa în utilizare, uşurinţa de învăţare a sistemului, flexibilitatea sistemului, toate acestea ducând la o atitudine pozitivă faţă de sistem [1]. Pe măsură ce complexitatea sistemelor a crescut, împreună cu diversitatea utilizatorilor, a activităţilor în care aceştia integrează sisteme interactive, a contextelor în care le utilizează, această definiţie clasică nu mai acoperă suficient toate problemele. Figura 1. Modelul propus de Hazzenzahl în 2003 În vreme ce ergonomia clasicǎ are în vedere nivelul Modelul care stă la baza lucrării noastre este cel propus de biologic, iar cel cognitiv este tratat de utilizabilitate, M. Hazzenzahl, în 2003 [3], redat în Figura 1. Acest 129

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 model orientează obiectivele stabilite şi derivarea METODA DE CERCETARE ipotezelor de cercetare în analiza experienţei utilizatorului Participanţi în telefonia mobilă. La studiul pilot de faţǎ au participat 100 subiecţi (62% Obiectivele lucrării femei, 38%bărbaţi). Vârsta medie este de 23 ani (AS – In demersul nostru am încercat tocmai să contribuim la 6.91).Toţi participanţii la studiul pilot sunt utilizatori de testarea acestui model teoretic aflat în construcţie, telefoane mobile şi au fost selectaţi pe bazǎ de voluntariat. aducând date empirice ca să susţină elementele acestuia. Instrumentul de lucru Cercetarea de faţǎ îşi propune să exploreze natura Datele pentru studiul pilot de faţǎ au fost culese cu experienţei utilizatorului de telefonie mobilă, pornind de ajutorul unui chestionar eclectic compus din 70 itemi care la modelele existente în literatura de specialitate [2,3,11]. se numeşte „Chestionar de evaluare a experienţei Rezultatele acestei cercetări vor reprezenta un punct de utilizatorului” (UXQ) Chestionarul mǎsoarǎ natura plecare în designul produselor interactive astfel încât să experienţa utilizatorului şi rolul contextului în perceperea înglobeze utilizatorul, împreună cu trebuinţele şi valorile caracteristicilor aparente ale telefonului asupra sale. Totodatǎ, lucrarea de faţă doreşte sǎ evidenţieze consecinţelor care rezultǎ în urma utilizǎrii acestuia. impactului pe care atributele pragmatice şi hedonice Pornind de la instrumentele de măsurare a experienţei influenţează evaluarea produselor. În vederea atingerii utilizatorului existente în literatura de specialitate în acestui obiectiv major se vor parcurge mai mulţi paşi: momentul actual [10,11] am recurs la realizarea acestui chestionar eclectic care măsoară nouǎ variabile: Obiective specifice: Manipulare, Stimulare, Identificare, Evocare, Atractivitate • Investigarea structurii corelaţionale dintre percepţia şi vizualǎ perceputǎ, Satisfacţie, Plǎcere, Uşurinţa perceputǎ evaluarea telefonului mobil; în utilizare, Caracteristicile telefonului . • Investigarea rolului mediator al satisfacţiei (goodness) Toate variabilele incluse în studiul de faţă cu excepţia în relaţia dintre utilizabilitate (manipulare) şi atractivitate uşurinţei percepute în utilizare reprezintă aspecte ale (beauty); experienţei utilizatorului incluse în modelul lui • Investigarea rolului pe care contextul (action vs. goal Hassenzahl [3]. Introducerea variabilei uşurinţa percepută mode) îl are asupra relaţiei dintre percepţia şi evaluarea în utilizare se justifică prin prisma cercetărilor realizate de telefonului mobil (sau produsului). Mahlke [11] care afirmă că această variabilă reprezintă un Ipotezele cecetǎrii: predictor pentru intenţia de a utiliza site-urile web. Ipoteza 1: Atributele hedonice (stimulare, identificare, Procedura evocare) nu se relaţionează semnificativ cu atributele Chestionarul a fost aplicat individual celor 100 de subiecţi pragmatice (manipulare) care au participat voluntar la studiul de faţǎ. Ipoteza 2: Atributele hedonice se relaţionează REZULTATE semnificativ numai cu atractivitatea vizuală, devenind Fidelitatea instrumentului predictori pentru apariţia acesteia; Întrucât am construit chestionarul eclectic UXQ a fost Ipoteza 3: Atât atributele hedonice, cât şi cele pragmatice necesară calcularea coeficienţilor de consistenţă internă se relaţionează pozitiv semnificativ cu satisfacţia, fiind Alpha-Cronbach. Coeficienţii obţinuţi variază între 0.55- predictori pentru apariţia acesteia; 0.86. Dimensiunea Caracteristicile telefonului prezintă cel Ipoteza 4: Satisfacţia mediază relaţia dintre utilizabilitate mai mic coeficient de fidelitate din totalul de variabile. (manipulare) şi atractivitate vizuală percepută; măsurate de chestionar (α=0.44), fapt ce se poate datora unei corelaţii mici între anumiţi itemi ai dimensiunii şi Ipoteza 5: Identificarea reprezintă un predictor pentru această dimensiune necesită revizuire. atractivitatea percepută a telefonului ; Intercorelaţii Ipoteza 6: Uşurinţa percepută în utilizare se relaţionează Dimensiunile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 pozitiv cu manipularea şi satisfacţia, încadrându-se astfel în categoria atributelor pragmatice; 1. Manipulare 1 Ipoteza 7: Cacteristicile telefonului influenţează percepţia, 2. Stimulare .58** 1 respectiv atât atributele pragmatice, cât şi cele hedonice; 3. Identificare .57** .66** 1 Ipoteza 8: În modul de utilizare determinat de activitate 4. Evocare .43** .61** .53** 1 corelaţia dintre atributele hedonice şi satisfacţia generală va fi mai mare decât cea dintre atributele pragmatice şi 5.Atract. viz. .50** .46** .50** .41** 1 satisfacţia generală; 6. Satisfacţie .66** .55** .44** .40** .61** 1 Ipoteza 9: În modul de utilizare care e determinat de scop 7. Plăcere .60** .66** .50** .43** .44** .59** 1 corelaţia dintre atributele pragmatice şi satisfacţia generală 8.Uşurinţa perc 59** .36** .28** .35** .37** .51** .36** 1 va fi mai mare decât cea dintre atributele hedonice şi 9. Caract. tel .47** .38** .40** .26** .42** .51** .36** .50** 1 satisfacţia generală 10.Action/goal .22* .40** .40** .31** .27** .26* .28** .18 .018 Tabelul 1. Matricea de intercorelaţii (N=100) 130

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Analizând tabelul de mai sus observăm că între atributele corelaţia dintre atributele hedonice şi satisfacţia generală. pragmatice şi cele hedonice există relaţii semnificative, în În activitatea de utilizare determinată de acţiune corelaţia contradicţie cu datele din literatura de specialitate [3,4,5] dintre atributele hedonice şi satisfacţia generală a fost mai şi cu Ipoteza 1. Atributele pragmatice se referă la mare în comparaţie cu atributele pragmatice şi satisfacţia îndeplinirea cu eficienţă a scopurilor pe care utilizatorul se generală. Astfel, ipotezele avansate în acest studiu privind aşteaptă să le îndeplinească prin utilizarea produsului. Ele rolul contextului în relaţia dintre atributele pragmatice, se deosebesc de atributele hedonice îndeplinite de produs, hedonice şi satisfacţia generală se confirmă (Ipoteza 8 şi acestea vizând exprimarea identităţii utilizatorului, 9). Hassenzahl şi Mahlke [11] au presupus aceleaşi stimularea dezvoltării personale. Se observă corelaţii predicţii în studiile pe care le-au întreprins vizavi de semnificative între atributele pragmatice şi hedonice şi contextul de utilizare. Rezultatele obţinute au confirmat satisfacţie (ipoteza 3). doar ipoteza pentru modul de utilizare determinat de scop, Atributele hedonice se relaţionează pozitiv atât cu în timp ce satisfacţia utilizatorilor aflaţi în contextul de satisfacţia, cât şi cu atractivitatea vizuală, infirmând utilizare determinat de acţiune a fost relaţionată atât cu ipoteza 2. Astfel, stimularea corelează pozitiv cu atributele pragmatice, cât şi cu cele hedonice. satisfacţia (r=.55, p<.01) şi cu atractivitatea vizuală (r=.46, Goal mode Action p<.01), identificarea se relaţionează pozitiv atât cu mode satisfacţia, cât şi cu atractivitatea vizuală, având un Pragmatic - .583¹ .334¹ coeficient de corelaţie r=.44, respectiv r=.50 semnificativi Satisfacţie la un prag de p<.01. La rândul ei, capacitatea de evocare Hedonic - .199² .660² Satisfacţie se relaţionează pozitiv cu ambele consecinţe rezultate din ¹ atribute hedonice controlate urma utilizării telefonului mobil având un coeficient de ² atribute pragmatice controlate corelaţie cu satisfacţia de r=.40 şi cu atractivitatea vizuală Tabelul 2. Coeficienţii corelaţiilor parţiale dintre percepţie şi de r=.41, ambii coeficienţi fiind semnificativi la p<.01. evalure (satisfacţie, plăcere, atractivitate vizuală) în funcţie de contextul de utilizare Observăm astfel că atât variabila satisfacţie cât şi variabila atractivitate depind într-o măsură semnificativă de ambele Mediere tipuri de atribute (hedonice şi pragmatice). Această relaţie Relaţia de mediere postulată în ipoteza 4 a fost testată existentă între aceste variabile contravine rezultatelor recurgând la un algoritm clasic de testare care presupus obţinute de Hassenzahl [6,7] care a afirmat că în evaluarea trei etape. Rezultatele obţinute în prima etapă arată că produsului ca fiind atractiv ponderea cea mai mare este estimarea satisfacţiei pe baza utilizabilităţii oferite de reprezentată de atributele hedonice, iar atunci când telefon este semnificativă (R² = 0.432, F (1,98) =74.546, utilizatorii evaluează produsul ca satisfăcător ambele p<0.000; Beta standardizat= 0.657, t = 8.634, p=0.000). categorii de atribute contribuie la această evaluare a A doua etapă efectuată a fost regresia dintre variabila satisfacţiei. În schimb, există o altă linie de cercetări [13] dependente, atractivitate, şi variabila independentă, care atestă influenţa atributelor pragmatice, a satisfacţie. Rezultatele obţinute arată că predicţia utilizabilităţii în evaluarea atractivităţii unui produs. atractivităţii telefonului mobil pe baza manipulării Se poate observa în Tabelul 1 că uşurinţa percepută în (utilizabilităţii) este semnificativă (R² = 0.248, F (1,98) utilizare corelează puternic cu variabila manipulare (r=.59, =32.243, p<0.000). Contribuţia variabilei independente la p<.01) şi cu variabila satisfacţie (r=.51, p<.01) confirmând explicarea criteriului este semnificativă (Beta = 0.498, t = ipoteza 6. 5.678, p=0.000). Aceste corelaţii sunt în acord cu rezultatele cercetării lui În etapa a treia s-au introdus în ecuaţia de regresie atât Mahlke din 2002 [11] care a demonstrat existenţa unei variabila manipulare, cât şi variabila satisfacţie. relaţii puternice între intenţia de a folosi un produs şi Rezultatele arată că modelul de predicţie bazat pe cei doi uşurinţa percepută în utilizare, alături de utilizabilizate. predictori nu se îmbunătăţeşte faţă de situaţia în care Conform modelului propus de Hassenzahl, caracterul aveam doar variabila independentă (R² = 0.390, F (2,97) produsului îngloba urmǎtoarele componente: conţinut, =30.965, p<0.000), dar aportul adus de variabila prezentare, funcţionalitate şi interacţiune. În studiul de faţǎ independentă la predicţia criteriului este mai redus şi am utilizat acest construct sub denumirea de nesemnificativ din punct de vedere statistic (Beta = 0.169, caracteristicile telefonului. Conform cercetărilor în t=1.603, p=0.112) atunci când introducem în ecuaţia de domeniu [3,11] caracteristicile telefonului influenţează regresie şi variabila mediatoare. percepţia telefonului mobil, sub aspectul atributelor În concluzie putem afirma că satisfacţia mediază relaţia pragmatice şi hedonice, afirmaţii susţinute şi de rezultatele dintre utilizabilitate şi atractivitatea percepută. Acest lucru noastre, caracteristicile corelând puternic şi cu atributele înseamnă că satisfacţia utilizatorului faţă de un anumit hedonice (r=.43, p<.01) şi cu atributele pragmatice (r=.47, produs influenţează evaluarea acestuia sub aspectul p<.01) – Ipoteza 6. atractivităţii vizuale percepute. Cu cât produsul are un grad de utilizabilitate mai mare, cu atât utilizatorul este Corelaţii parţiale mai satisfăcut, ceea ce determină ca acesta să considere În ceea ce priveşte influenţa contextului de utilizare asupra acel produs mult mai atractiv. percepţiei şi evaluării produsului se poate observa în Tabelul 2 că în contextul de utilizare determinat de scop Regresii liniare simple corelaţia atributelor pragmatice cu satisfacţia generală Rezultatele referitoare la regresiile liniare simple au ca determinată de utilizarea produsului este mai mare decât scop să scoată în evidenţă relaţiile postulate în ipotezele 2, 131

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 3, 5 şi 7. Consultând rezultatele obţinute s-a putut observa REFERINŢE că prezenţa atributelor hedonice explică 28,7% (R²=.287) 1. Benyon, D., Turner, P. & Turner, S., Designing din varianţa satisfacţiei percepute în urma utilizării Interactive Systems, People, Activities, Context and telefonului mobil, în timp ce atributele pragmatice şi Technology. Addison-Wesley, Edinburgh, 2005. uşurinţa percepută în utilizare explică 69,1% (R²=.432, 2. Desmet, P.M.A., Hehkkert, P., & Hillen, M.G. R²=.259) din această varianţă confirmând ipoteza 2. Values and emotions; an empirical investigation in the Cu alte cuvinte, dacă am încerca să explicăm diferenţele relationship between emotional responses to products and constatate între utilizatori cu privire la gradul de satisfacţie human values. Proceedings of the 5th European academy înregistrat în urma interacţiunii cu telefonul mobil, putem of design conference, Barcelona, in press. spune că o mare parte se datorează atributelor pragmatice 3. Hassenzahl, M. The thing and I: understanding the şi uşurinţei percepute în utilizare, respectiv a relation ship between user and product. In Mark, A., utilizabilităţii, dar şi atributelor hedonice. Blythe, A., Monk, F., Overbeeke, K., & Wright, P. (Eds.), În cadrul a atractivităţii vizuale, atributele hedonice Funology: From usability to enjoyment,31 – 42. explică 29% (R²=.290) şi atributele pragmatice explică Dordrecht: Kluver, 2003. 24,8% (R²=.248) din varianţa totală a atractivităţii 4. Hassenzahl, M. Emotions can be quite ephemeral. We percepute de utilizatori în raport cu telefonul mobil cannot design them. Interactions, September – October, personal. Ipoteza 2 avansată în studiu nu se confirmă 46- 48, 2004. deoarece diferenţa de 4,2% dintre cei doi predictori nu este foarte mare. 5. Hassenzahl, M. The interplay of beauty, goodness and usability in interactive products. Human – Computer Identificarea, atribut hedonic, explică 25,1% (R²=.251) din Interaction, 19,319-349, 2004. varianţa atractivităţii vizuale confirmând ipoteza 5 şi datele existente în literatura de specialitate [5]. 6. Hassenzahl, M. Aesthetics in interctive products: Correlates and conseguences of beauty (in press). CONCLUZII 7. Hassenzahl, M. Doing and being: A perspective on Cercetarea de faţă a investigat modul în care experienţa User Experience and its measurement (in press). utilizatorului se manifestă la utilizatorii de telefoane mobile. Rezultatele cercetării au pus în evidenţă faptul că 8. Hassenzahl, M. Hedonic, emotional and experiential atributele pragmatice şi cele hedonice nu reprezintă două perspectives on product quality. Encyclopedia of human constructe independente în viziunea participanţilor incluşi computer interaction, Ideea Group Inc. (Eds.), 266-272, în studiu. Ei definesc utilizabilitatea ca punct central în 2006. manifestarea funcţiilor non-instrumentale, deşi în 9. Hassenzahl, M., Beu, A.,& Burmester, M. literatura de specialitate aceste două concepte sunt diferite Engineering Joy. IEEE Software, January/February, 2-8., şi servesc scopuri comune. Pentru utilizatorii incluşi în 2001 studiu funcţia de identificare, stimulare şi evocare se manifestă prin cât de eficient poate să funcţioneze 10. Hassenzahl, M., Kekez, R., & Burmester, M.. The importance of a software’s pragmatic quality depends on telefonul mobil. usage modes. In H. Luczack, A. E. Cakir, &G. Cakir De asemenea, s-a constatat faptul că utilizabilitatea şi (Eds.), Proceedings of the 6th international conference on atributle hedonice contribuie atât la evalurea satisfacţiei, Work With Disply Units (WWDU 2002), 275-276. cât şi a atractivităţii vizuale de către utilizator a telefonului mobil. Această contribuţie a utilizabilităţii la aprecierea 11. Mahlke, S. Mark Hassenzahl on User Experience . HOT Topics, 6 (2), 2007 atractivităţii telefonului scade atunci când introducem satisfacţia ca factor mediator. Utilizatorii consideră 12. Pitariu, H.D., Ed. Ergonomie cognitivă – teorii, atractiv telefonul pe care îl au prin prisma satisfacţiei pe modele, aplicaţii. Bucureşti, Editura Matrix Rom, 2004. care o resimt în urma utilizării acestuia. 13. Tractinsky, N., & Hassenzahl, M. Arguing for Uşurinţa percepută în utilizare contribuie semnificativ la aesthetics in Human – Computer Interaction. I – com, 3, satisfacţia utilizatorului, fiind o dimensiune care se 66-68, 2005. integrează atributelor pragmatice, alături de utilizabilitate. 14. Wright, P., McCarthy, J., & Meekison, L. Making S-a constatat totodată că factorul context influenţează sense of experience. In Mark, A., Blythe, A., Monk, F., modul în care satisfacţia este relaţionată cu atributele Overbeeke, K., & Wright, P. (Eds.), Funology: From hedonice şi cele pragmatice. usability to enjoyment,31 – 42. Dordrecht: Kluver, 2003. Rezultatele obţinute oferă un suport empiric important pentru design şi construirea produselor interactive astfel încât să ofere utilizatorilor produse care să declanşeze experienţe veritabile. 132

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Colaborarea în mediile de e-learning – aspecte psihologice şi tehnologii actuale Alexandru D. Iordan Institutul de Filosofie şi Psihologie „C. Rădulescu-Motru”, Departamentul de Psihologie Casa Academiei, Calea 13 Septembrie nr.13, 050711 Bucureşti, Sector 5 alex.iordan@cognition.ro REZUMAT afectată de divergenţele între participanţi şi înţelegerea Studiul realizează o sinteză a principalelor aspecte greşită a intenţiei celuilalt; verificarea – afectată de teoretice şi aplicative privind colaborarea în mediile criticismul sau indulgenţa exagerată a participanţilor şi actuale de e-learning. Lucrarea porneşte, pe de o parte, de argumentarea – afectată de acceptarea prea rapidă sau prea la bazele psihologice şi educaţionale ale învăţării în dificilă a ideilor altora [5]. colaborare şi, pe de altă parte, de la nivelul actual al Odată cu solidificarea suportului teoretic psihopedagogic, tehnologiei Web. Sunt tratate apoi conceptele, premisele şi pe de o parte, şi cu progresul tehnologic, pe de altă parte, tipologia abordărilor care susţin învăţarea în colaborare şi-au făcut apariţia şi primele încercări de implementare a mediată de calculator. În fine, sunt prezentate principalele unor soluţii de învăţare în colaborare asistate de calculator. tehnologii şi aplicaţii care implementează învăţarea prin Actual, nivelul de evoluţie atins de tehnologia Web colaborare în mediile de e-learning permite stocarea distribuită a informaţiei, comunicarea text/audio/video realizată sincron sau asincron, dar şi Cuvinte cheie realizarea unor medii virtuale colaborative. Pentru ultimul Învăţare, colaborare, e-learning. deceniu, principalele direcţii de cercetare privind Web-ul Clasificare ACM au fost stabilite ca fiind: evidenţierea modelor H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): utilizatorului cu privire la Web, navigarea în cantităţi mari Miscellaneous. de informaţie şi design-ul documentelor pentru Web [10], INTRODUCERE la care a fost adăugată mai recent şi componenta de design De-a lungul timpului, o serie de autori au documentat a mediilor colaborative bazate pe Web, ca o recunoaştere a faptul că, în anumite circumstanţe, elevii par să înveţe mai potenţialului social al Web-ului [15]. mult de la colegii lor de clasă decât de la profesori, iar În continuare vom trata conceptele, premisele şi tipologia cooperarea între elevi pare să cultive dezvoltarea lor abordărilor care susţin învăţarea în colaborare mediată de socială şi atitudinile interpersonale pozitive în clasă. În calculator. consecinţă, învăţarea poate fi definită ca un proces COLABORARE ŞI COOPERARE ÎN SARCINĂ interactiv de construire a cunoaşterii, în care atât elevul Colaborarea implică o sarcină comună de realizat şi cel cât şi ceilalţi actori contribuie şi negociază. Învăţarea este puţin un canal pentru comunicarea directă între membrii astfel reformulată ca un proces social de enculturaţie, în unui grup, pentru a facilita interacţiunea complexă între conformitate cu abordările constructiviste şi situaţionale strategiile specifice sarcinii şi procesele de comunicare. asupra învăţării şi cogniţiei [de ex., 24, 12, 21]. Dintr-o Pentru a fi eficientă, colaborarea necesită ca subiecţii atare perspectivă, colaborarea între egali constituie un implicaţi să dobândească un referenţial comun (engl. stadiu intermediar în procesul ontogenetic de internalizare common ground) cu privire la acea situaţie. Putem a activităţilor sociale, iar mediul de învăţare, prin identifica o situaţie de învăţare cooperativă atunci când excelenţă social, trebuie să ajute şi să sprijine elevul să-şi doi sau mai studenţi lucrează împreună pentru a îndeplini construiască propria cunoaştere şi propriile abilităţi. o sarcină într-un anumit domeniu al învăţării, în vederea O serie de studii relativ recente au evidenţiat trăsături atingerii unui scop comun. Dacă interesul trebuie să fie importante ale învăţării în colaborare, precum: rezolvarea comun pentru reuşita sarcinii, abilităţile sau informaţia pe colectivă a problemelor; îndeplinirea unor roluri multiple care le implică fiecare dintre participanţi ar trebui să fie de către participanţi; confruntarea strategiilor ineficiente şi complementare. Chiar dacă, în general, termenii de a concepţiilor greşite; dobândirea unor abilităţi de lucru în cooperare şi colaborare sunt folosiţi interschimbabil, colaborare; co-construirea semnificaţiilor [3, 22]. De menţionăm că primul pune mai degrabă accent pe roluri şi asemenea, au fost deosebite mai multe faze în rezolvarea diviziunea sarcinilor, în timp ce al doilea accentuează colaborativă a problemelor: atenţionarea; iniţierea unui faptul că partenerii lucrează împreună. subiect prin schimb sau solicitare de informaţie; Putem considera că o aplicaţie Web care sprijină confirmarea, acceptarea sau verificarea informaţiei colaborarea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii transferate; confirmarea, acceptarea sau (contra-) minimale: să furnizeze o reprezentare a sarcinii argumentarea şi discuţia elaborată; închiderea subiectului colaborative şi a artefactelor sale; să facă posibilă atât prin concluzionare, notarea unei soluţii sau iniţierea unui interacţionarea utilizatorilor cu aceste artefacte cât şi alt subiect [5]. S-a constatat că procesele care pot înclina manipularea lor; să faciliteze comunicarea utilizatorilor balanţa spre soluţionarea sau nesoluţionarea problemelor între ei cu privire la sarcină. abordate colaborativ ar fi: concentrarea (engl. focusing) – 133

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Realizând o privire de ansamblul asupra formelor modificarea textului, evaluarea calităţii sale de a fi adecvat particulare pe care le poate lua învăţarea în colaborare ideii originale şi reorganizarea structurilor mentale iniţiale. sprijinită de calculator (engl. Computer Supported Dacă este să adăugăm dimensiunea colaborativă, vor Collaborative Learning – CSCL), deosebim următoarele interveni de asemenea idei şi feedback de la partener, forme: eventuale negocieri cu acesta cu privire la conţinut [2]. • sarcini colaborative bazate pe calculator (engl. În timpul procesului de citire/scriere sunt activate Computer Based Collaborative Tasks – CBCT), în concepte şi relaţii între concepte, conducând la formarea care calculatorul reprezintă un mediu al sarcinii care unei reprezentări a conţinutului. Procesul de scriere în promovează colaborarea între studenţi; colaborare este un proces de construire colectivă (co- construcţie) a cunoaşterii, formându-se un peisaj colectiv • instrumente cooperative (engl. Cooperative Tools – [23]. Acest peisaj este situat în afara subiecţilor care CT), unde calculatorul este folosit ca un instrument de participă la dialog dar se presupune că el reprezintă cooperare auxiliar, un partener care preia sarcini de concepte de care fiecare dintre aceştia sunt conştienţi în nivel scăzut; diferite grade şi, de asemenea, ilustrează modificările de • comunicare mediată de calculator (engl. Computer accent (Figura 1). Mediated Communication – CMC), care sprijină colaborarea între reţelele electronice, calculatorul fiind privit ca o interfaţă de comunicare sincronă sau asincronă; • sisteme cooperative inteligente (engl. Inteligent Cooperative Systems – ICS), unde calculatorul funcţionează ca un partener de colaborare inteligent. Două concepte esenţiale pentru cercetările şi aplicaţiile privind munca în colaborare sprijinită de calculator (engl. Computer Supported Collaborative Working – CSCW) sunt cele de conştientizare (engl. awareness) şi referenţial comun (engl. common ground). Conştientizarea se referă la abilitatea colaboratorilor de a percepe şi înţelege activităţile altora ca un context pentru propria lor muncă. Întrucât Web-ul nu sprijină în sine conştiinţa de celălalt a Figura 1 Activarea conceptelor într-un utilizatorului, au fost dezvoltate medii virtuale Web în peisaj colectiv [apud 5]. care utilizatorii dispun de o reprezentare explicită în formă de avatar [cf. 1]. Acest fapt pare că sprijină interacţiunea În concluzie, scrisul în colaborare este un proces de sincronă la nivel de grup şi conştiinţa de celălalt. construire colectivă a cunoaşterii, în care dispoziţiile de Referenţialul comun constituie fondul comun de cunoaştere individuale se combină prin externalizare informaţii împărtăşit de subiecţi în timpul interacţiunii. lingvistică în chat şi text într-un peisaj de concepte cu Acesta se stabileşte prin acord între subiecţii care niveluri fluctuante de activare. Aceste concepte sunt parte interacţionează. a referenţialului comun al participanţilor. TEHNOLOGII ŞI INSTANŢE Există anumite provocări în ce priveşte crearea unui mediu În această secţiune vom prezenta principalele tehnologii şi cognitiv comun. În primul rând, absenţa unor informaţii aplicaţii care implementează învăţarea prin colaborare în vizuale (cum ar fi, de exemplu, expresia facială sau indicii mediile de e-learning: scrierea în colaborare, nonverbali) reduce bogăţia indicilor sociali şi sporeşte videoconferinţa şi mediile colaborative virtuale. distanţa socială. De asemenea, subiecţii trebuie să rezolve problema referenţialului comun (engl. mutual knowledge Scrierea în colaborare problem), anume formularea contribuţiilor având Scrierea este în mod cert o sarcină deschisă. Scrierea în conştiinţa fondului de cunoştinţe a colaboratorilor. Din colaborare oferă un spaţiu de lucru în care autorii pot toate acestea, rezultă importanţa înţelegerii reciproce. primi un feedback imediat de la ceilalţi. Discuţiile generate de activitate oferă prilejul colaboratorilor să O serie de studii psihologice subliniază importanţa comunice şi să negocieze multe aspecte: reprezentări, cogniţiei sociale sau a adoptării perspectivei celuilalt scopuri, planuri, îndoieli etc. Acest fapt poate spori (engl. perspective taking) în construirea spaţiilor cognitive conştientizarea şi controlul asupra procesului [2, 8, cf. 17]. comune între colaboratori. Se consideră că, pe măsură ce creşte gradul de adoptare a perspectivei celorlalţi în În scrierea individuală pot fi deosebite trei activităţi discuţiile asincrone, progresează atât interacţiunea cât şi majore: planificarea, traducerea şi revizuirea. Planificarea, învăţarea între studenţi [14, 7, 16, 19]. care poate fi conceptuală sau referenţială, presupune generarea, selectarea, evaluarea şi organizarea ideilor Pornind de la teoria dezvoltării abilităţilor social-cognitive pentru a produce ca output structuri presintactice sau a lui Selman [19], pot fi delimitate mai multe niveluri ale reţele mentale de relaţii. Urmează faza de traducere a discuţiilor electronice: acestor structuri presintactice, ordonarea secvenţială a • stadiul 0: nediferenţiat şi egocentric; informaţiei (linearizare) şi codarea lingvistică a secvenţei • stadiul 1: diferenţiat şi adoptare subiectivă a rolurilor; rezultante. În fine, faza de revizuire presupune 134

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 • stadiul 2: exprimare la persoana a doua şi colaborare au vizat modul în care învaţă studenţii în reciprocitatea perspectivei; colaborare prin conferinţe video, modul în care condiţiile de interacţiune din videoconferinţă influenţează procesul • stadiul 3: exprimare la persoana a treia şi adoptarea construirii colaborative a cunoaşterii şi cum poate fi mutuală a perspectivei; facilitat acest proces. • stadiul 4: profunzime şi adoptarea perspectivei la Studiul lui Fischer şi Mandl [6] a investigat comparativ nivel societal-simbolic. diade care interacţionau prin videoconferinţă versus faţă în Järvelä şi Häkkinen [11] au realizat un studiu având ca faţă în sarcini de rezolvare de probleme în colaborare. participanţi 70 de profesori stagiari din SUA şi Finlanda, Ipotezele de la care au pornit aceşti autori pentru condiţia care au folosit un instrument de comunicare asincronă videoconferinţă au fost următoarele: studenţii sunt forţaţi Web. Obiectivul acestui studiu a fost examinarea nivelului să investească mai mult efort în coordonarea explicită a discuţiilor Web, cu accent asupra adoptării perspectivei activităţilor lor de învăţare; discursul de învăţare fiind între colaboratori. Ca procedură, au fost folosite discuţii afectat, poate fi discutat mai puţin conţinut important; bazate pe studii de caz, axate pe domeniile motivaţiei, calitatea procesului de construire colaborativă a educaţiei multiculturale, tehnologiei în educaţie şi cunoaşterii fiind mai mică, rezultatele învăţării sunt mai modificării practicilor. scăzute; negocierea semnificaţiilor şi perspectivelor Studiul a relevat că discuţiile Web se poartă la niveluri comune fiind mai dificilă, convergenţa cunoaşterii poate fi diferite (Figura 2). În general, totuşi, stadiul de adoptare a mai redusă; pentru a cultiva bune rezultate ale învăţării şi perspectivei în discuţiile electronice a fost scăzut. Niciuna convergenţa cunoaşterii, graficele interactive sunt dintre discuţii nu a atins stadiul cel mai înalt, societal- instrumente adecvate [6]. simbolic (Figura 3a). Cele mai multe discuţii au indicat Studiul a relevat o serie de rezultate interesante. Cu privire adoptarea reciprocă sau mutuală a perspectivei sau chiar la coordonare, au fost evidenţiate două aspecte: efortul de adoptarea subiectivă a rolurilor (Figura 3b). coordonare legat de sarcină este corelat pozitiv cu rezultatul individual al învăţării iar efortul de coordonare legat de tehnologia utilizată este corelat negativ cu rezultatele colaborării. Totuşi, ipoteza privind efortul de coordonare crescut s-a verificat numai în situaţii foarte scurte de învăţare cooperativă (cu o durată sub 60 de minute). S-a observat că odată cu creşterea duratei de colaborare şi a experienţei studenţilor, efortul de coordonare scade. În ce priveşte construirea colaborativă a cunoaşterii, analiza a fost realizată în funcţie de patru procese ale construirii acesteia: externalizarea, declanşarea (engl. elicitation), negocierea orientată pe conflict şi construirea consensului orientat pe integrare. Cu privire la externalizare, exprimată prin faptul că studenţii aduc în Figura 2 Exemplu de grafic folosit pentru organizarea datelor detaliate [apud 11]. situaţie informaţii pe care le deţin deja, s-a observat că odată cu creşterea expunerii la tehnologie şi a experienţei cu ceilalţi membri ai grupului, structura şi conţinutul se aseamănă tot mai mult cu comunicarea faţă în faţă. Cu privire la declanşare, definită ca provocarea partenerilor de învăţare să exernalizeze cunoştinţe legate de sarcină, s- a observat că efortul de declanşare crescut poate fi atribuit mai degrabă unor aspecte irelevante pentru sarcină, cum ar fi dificultăţi de utilizare a tehnologiei de comunicare. Din punct de vedere al cunoaşterii relevante pentru sarcină, nu au existat diferenţe între cele două situaţii (videconferinţă vs. faţă în faţă). Negocierea orientată pe conflict este legată de faptul că învăţarea în cooperare îi determină pe studenţi să ajungă la o soluţie sau evaluare comună a faptelor date. Nu au existat diferenţe semnificative între cele două condiţii (faţă în faţă vs. videoconferinţă) în ce Figura 3 (a) Distribuţia nivelurilor de discuţie; priveşte cultivarea negocierii orientate pe conflict. De (b) Distribuţia discuţiilor pe categorii de adoptare a asemenea, nu s-a negociat mai mult în cazul perspectivei [apud 11]. videoconferinţei. În fine, construirea consensului orientat pe integrare a vizat integrarea diferitelor perspective individuale într-o interpretare sau soluţie comună a Videoconferinţa şi învăţarea în colaborare sarcinii date, ca un alt mod de a ajunge la un consens. Nici Întrebările principale care au fost puse în legătură cu în acest din urmă caz nu au existat diferenţe între cele valorificarea videoconferinţelor pentru învăţarea în două condiţii. 135

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 În ce priveşte calitatea rezultatelor învăţării, nu au fost participant. În plus, chat-ul necesită prestabilirea unor observat diferenţe semnificative între cele două condiţii. reguli (de ex., trebuie urmat un singur fir de discuţie, care Diadele din mediul videoconferinţă au obţinut rezultate este ordinea în care vorbesc participanţii etc.). CVE-ul a colaborative similare cu cele din mediul faţă în faţă, fost considerat mai relaxat din punctul de vedere al neproducând soluţii de calitate mai scăzută. Studenţii din disciplinei şi regulilor, poziţia şi relaţiile spaţiale dintre cele două condiţii nu au prezentat diferenţe în ce priveşte avataruri fiind un ajutor în acest sens. Per ansamblu, CVE- rezultatele individuale (reprezentarea cunoştinţelor şi ul a fost preferat chat-ului, dar satisfacţia pentru ambele se transferul cunoaşterii). diminuează considerabil în timp, chiar şi numai după o Nici pentru convergenţa cunoaşterii nu au existat primă întâlnire. diferenţe. Interesant, convergenţa globală a cunoaşterii În concluzie, mediile faţă în faţă sunt necesare pentru a (reprezentare şi transfer) a fost foarte scăzută în ambele facilita învăţarea şi a dezvolta competenţe (de ex., condiţii – în multe diade un partener profita de pe urma brainstorming). Chiar dacă folosesc medii virtuale, colaborării, în sensul transferului individual de cunoaştere, participanţii ar prefera totuşi să se cunoască în viaţa reală în timp ce celălalt participant nu învăţa aproape nimic. În înainte de a începe să comunice. Design-ul unui CVE concluzie, studenţii din ambele condiţii au avut probleme trebuie axat şi pe promovarea interacţiunii sociale şi nu severe de a construi cunoaşterea comună şi de a dobândi doar pe navigabilitate, capacitatea de prezentare a convergenţa cunoaşterii. informaţiei şi estetică. Referitor la contribuţia graficii interactive, instrumentele Câteva elemente de design ale unui CVE au fost care facilitează colaborarea (de tip shared whiteboards) considerate ca fiind foarte importante, anume: facilităţi pot fi clasificate în: nespecifice pe domeniu – cele care nu îmbunătăţite de comunicare (interfaţă audio, suport pentru includ constrângeri şi nu implică un set redus de comunicarea secvenţială – engl. turn-taking), suport posibilităţi predefinite de acţiune (engl. affordances) pentru contribuţii comune [de ex., documente, cf. 9] şi specifice unui domeniu sau unei sarcini din acel domeniu; suport pentru activităţi paralele (de ex., scris şi vorbit) şi specifice pe domeniu – cele care susţin din punct de [20]. vedere calitativ procesarea sarcinii [de ex., instrumente de Un alt studiu, realizat de Sällnas şi Hedman [18] a încercat cartare a conceptelor (engl. concept mapping), cf. 4]. S-a să determine în ce măsură colaborarea într-un CVE este observat că un instrument specific pe domeniu cultivă afectată de o legătură audio sau video în comparaţie cu eficient procesele de colaborare în videoconferinţă dar doar text chat-ul. S-a observat că există un cuantum al într-o mai mică măsură decât în condiţia faţă în faţă. comunicării mai mic în cazul text chat-ului decât în Interesant, o convergenţă înaltă a cunoaşterii a fost celelalte două condiţii şi că nu au existat diferenţe între observată numai în diadele care se bazează pe producţia de condiţiile voce şi video. În aceste din urmă două condiţii, text. Se pare că, în sine, instrumentele grafice interactive au fost solicitate şi furnizate mai multe informaţii, mai specifice pe domeniu nu promovează convergenţa multe opinii, a fost implicată mai multă negociere, mai cunoaşterii. În schimb, instrumentele de reprezentare mult acord şi a fost exprimat mai mult comportament de textuală simple pot conduce la o convergenţă sporită. O eliberare a tensiunii decât în cazul text chat-ului. Totuşi, în explicaţie posibilă ar fi aceea că, în cazul utilizării graficii, cazul text chat-ului, o parte substanţială a comunicării a poate interveni un efect de supraîncărcare a memoriei de fost axată pe rezolvarea problemei. S-a concluzionat că, în lucru imagistice [6]. condiţiile audio şi video, comunicarea este în mai mare În concluzie, cu referire la videoconferinţă, putem susţine măsură orientată social. că procesele de învăţare colaborativă au fost în general Interesant, s-a observat că o cumulare a canalelor audio şi similare şi au condus la rezultate ale învăţării comparabile video versus numai canal audio nu adaugă mult în direcţia cu cadrul faţă în faţă. Totuşi, există indicii potrivit cărora comunicării. Totuşi, canalul video a fost folosit cu videoconferinţa poate avea unele efecte negative asupra predilecţie pentru structurarea conversaţiei, stabilirea şi învăţării în colaborare atunci când se realizează pe menţinerea conştiinţei de celălalt şi a sporit interacţiunea perioade foarte scurte de timp. Pe de altă parte, socială. instrumentele grafice interactive specifice pe domeniu pot să nu ofere aceleaşi avantaje în videoconferinţă în raport CONCLUZII cu situaţia faţă în faţă. Un curent predominant în învăţarea mediată de calculator vizează dezvoltarea de medii complexe de învăţare care 3.3. Medii colaborative virtuale Web utilizează sarcini diferite şi mixaje media/multimedia, Cu privire la mediile colaborative virtuale (engl. comunicare sincronă şi asincronă, bazată pe text, medii Collaborative Virtual Environments – CVE) Web-based virtuale colaborative şi videoconferinţă. merită citat un studiu interesant realizat de Lantz [13]. Acest studiu a implicat un grup de lucru format din patru O abordare utilă a învăţării este din perspectiva sa de cercetători şi care a fost observat interacţionând în trei proces social de enculturaţie, aşa cum exprimă teoriile condiţii diferite: faţă în faţă, chat şi un CVE [cf. 1]. constructiviste şi situaţionale asupra învăţării. În acest sens, colaborarea între egali este privită ca un stadiu Chat-ul şi CVE-ul au fost resimţite de către participanţi ca intermediar în procesul ontogenetic de internalizare a fiind prea lente. CVE-ul a fost considerat de ca fiind mai activităţilor sociale. Concepte importante legate de acest eficient şi mai orientat pe sarcină decât întâlnirile faţă în fapt sunt conştiinţa de celălalt şi referenţialul comun. faţă. Chat-ul a fost considerat ca fiind foarte dificil pentru comunicarea şi reprezentarea mentală a fiecărui Diferitele tehnologii folosite sprijinul învăţării în colaborare prezintă avantaje şi dezavantaje specifice. 136

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Astfel, pentru scrierea în colaborare, desfăşurată sincron 12. Johnson, D. W., Johnson, R. T. (1975). Learning sau asincron, avantajul principal în constituie concentrarea together and allone. Englewood Cliffs, NJ: Prentice- rapidă pe rezolvarea problemei. Totuşi, există un grad Hall. scăzut de adoptare a perspectivei celuilalt, este un mediu 13. Lantz, A. (2001). Meetings in a distributed group of lent, care impune dificultăţi de reprezentare, iar cuantumul experts: Comparing face-to-face, chat and a de comunicare este redus. Pentru videoconferinţă, collaborative virtual environment. Behavior and avantajele principale sunt reprezentate de faptul că Information Technology, 20(2), pp. 111-118. procesele de învăţare colaborativă sunt similare şi determină rezultate ale învăţării comparabile cu situaţia 14. Mead, G. H. (1934). Mind, self, and society. Chicago: faţă în faţă şi, de asemenea, promovează o bună University of Chicago Press. interacţiune socială. Totuşi, ele sunt relativ neproductive atunci când timpul de interacţiune este scurt. În fine, 15. Munro, A., Hook, K., Benyon, D. (1999) Footprints in mediile colaborative virtuale permit o bună orientare pe the snow. În: A. J. Munro, Hook, K., Benyon, D. sarcină, facilitează relaţionarea socială dar sunt totuşi (Eds.) Social Navigation of Information Space. percepute ca fiind prea lente de către utilizatori. London: Springer (pp. 1-14). 16. Newman, D., Griffin, P., Cole, M. (1989). The construction zone: Working for cognitive change in REFERINŢE school. New York: Clambridge University Press. 1. ActiveWorlds: http://www.activeworlds.com 17. NewWorlds: http://rpgnewworlds.net 2. Alamargot, D., Chanquoy, L. (2001). Through the models of text production. Amsterdam: Amsterdam 18. Sällnas, E.-L., Hedman, A. (2001). Exploring University Press. communicative modes for a virtual environment: A social psychological analysis. Sweden: Department of 3. Brown, J., Collins, A., Duguid, P. (1989). Situated Numerical Analysis and Computer Science, Royal cognition and the culture of learning, Educational Institute of Technology. Researcher, 18, 32-41. 19. Selman, R. L, ( 1980). The growth of interpersonal 4. Cmap Tools: http://cmap.ihmc.us understanding. New York: Academic Press. 5. Erkens, G., Andriessen, J. E. B., Peters, N. (2003). 20. Severinson-Eklundh, K., Lantz, A., Groth, K. Interaction and performance in computer supported Hedman, A., Rodriguez, H., Sallnäs, E-L. (2003). The collaborative tasks. In: H. van Oostendorp (Ed.), World Wide Web as a social infrastructure for Cognition in a digital world (pp. 225-251). Mahwah, knowledge-oriented work. În H. van Oostendorp NJ: Erlbaum. (Ed.), Cognition in a digital world, ( pp 97-126). 6. Fischer, F., Mandl, H. (2003). Being there or being Mahwah, New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates. where? Videoconferencing and cooperative learning. 21. Slavin, R. E. (1983). Cooperative learning. New În H. v. Oostendorp (Ed.), Cognition in a digital York: Longman. world (pp. 205-223). Mahwah, NJ: Erlbaum. 22. Teasley, S., Rochelle, J. (1993). Constructing a joint 7. Flavell, J. H., Botkin, P. I., Fry, C. L., Jr., Wright, J. problem space: The computer as tool for sharing W., Jarvis, P. E. (Eds.) (1968). The development of knowledge. In S. P. Lajoie , S. J. Derry (Eds.) role-taking and communication skills in children. Computers as cognitive tools (pp.229-257). Hillsdale, New York: Wiley. NJ: Lawrence Erlbaum Associates. 8. Gere A., Stevens, R. S. (1989). The language of 23. Van den Broek, P. W., Young, M., Tzeng, Y., writing groups: How oral response shapes revision. În Linderholm, T. (1999). The landscape model of S. W. Freedman (Ed.), The acquisition of written reading: Inferences and the online construction of a Ianpage: Response and revision (pp. 85-105). memory representation. În H. van Oostendorp, S. Norwood, NJ: Ablex. Goldman (Eds.), The construction of mental 9. Google Docs: http://docs.google.com representations during reading (pp. 71-98). Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates. 10. Instone. K. (1996). HCI and the Web. SIGCHI Bulletin, 28(4), 42-45. 24. Vygotsky, L. S. (1978). Mind in society. The development of higher psychological processes. 11. Järvelä, S., Häkkinen, P. (2002). Web-based cases in Cambridge, MA: Harvard University Press. teaching and learning-the quality of discussions and a stage of perspective taking in asynchronous communication. Interactive Learning Environments, 10(1), l-22. 137

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 138

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Creşterea eficienţei didactice a jocului pe calculator prin procesarea informaţiei la nivel acţional, iconic şi verbal Verginia Creţu Universitatea din Bucureşti Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei cretuverginia@yahoo.fr Rezumat au demonstrat importanţa şi eficienţa procesării Comunicarea demonstreaza ca avantajele jocului pe conţinutului procesului de învăţământ la nivel acţional, calculator sunt sporite în condiţiile realizării şi integrării iconic şi verbal precum şi a orientării întregului proces sale într-un sistem didactic bazat pe procesarea de învăţământ, spre identificarea şi antrenarea informaţiei la nivel acţional, iconic şi verbal . Jocul microoperaţiilor gândirii, în plan acţional, iconic şi didactic poate asigura reproduceri fidele ale elementelor verbal. Cercetarea este fundamentată de mari principii şi realităţii , la care elevii nu au acces prin contact direct, achiziţii ale psihologiei şi pedagogiei contemporane: dar şi o activitate dirijată intrinsec , placută cu acestea, 1. Celebrele sintagme “Agenda agendo discantur”/ cu paşi mici şi numeroase feed-backuri; poate deveni pentru a acţiona se învaţă acţionând (Comenius) şi complementar tuturor celor trei planuri, oferă un model “Learning by doing” (JohnDewey) au căpătat importante de acţiune pentru a descoperi relaţiile complexe fundamentări ştiinţifice. Activitatea este modul de existente din natură; declanşează activitatea perceptivă existenţă a psihicului uman, condiţia echilibrării şi şi crearea unei imagini mintale care prelungeste existenţei individului în lume. Omul nu există decât în şi activitatea exterioară. Principalele argumente sunt prin activitate; el nu este numai reacţie ci şi acţiune” oferite de cercetarea efectuată în clasele I-IV - elevi cu (Paul Popescu Neveanu). Relaţiile între operaţiile deficienţă mintală , care a demonstrat că, antrenarea efective şi operaţiile mintale sunt mult mai strânse decât acelorasi microoperaţii ale gandirii, la nivelul acţiunii s-ar putea crede numai pe baza analizei conduitei adulte. directe în natură, cu lucruri şi fiinţe, apoi prin imagini Gândirea este un sistem de operaţii logice, fizice (spaţio- (care permit detaşarea unor scheme constante ce se temporale) şi numerice. Operaţiile mintale pot fi implică în reflectarea selectivă a esenţialului) şi apoi în înţelese ca nişte forme interiorizate ale operaţiilor plan verbal, contribuie la creşterea eficienţei formative a concrete. Operaţia este elementul activ al gândirii care procesului de învăţământ. asigură progresele esenţiale ale inteligenţei. Cuvinte –cheie: joc didactic pe calculator; 2. Dezvoltarea operaţiilor gândirii este pregătită de microoperaţii ale gândirii; procesarea informaţiei la antrenarea şi educarea tuturor proceselor psihice şi a nivel acţional, iconic şi verbal. microoperaţiilor . ,,Nici o conduită nouă nu răsare, ex A. Importanţa procesării conţinutului lecţiei la nivel abrupto fără pregătire; în toate domeniile vieţii psihice, acţional, ionic şi verbal pentru dezvoltarea gândirii ea este totdeauna pregătită de un şir lung de conduite elevului cu handicap mintal. anterioare, mai primitive, faţă de care aceasta nu Una dintre realităţile vizibile ale timpului nostru este constituie decât o diferenţiere nouă şi o coordonare prezenţa jocului pe calculator în viaţa copiilor noştri nouă" (Aebli, H. 1974). care-şi petrec o bună parte din timp în faţa Orice operaţie se compune din operaţii parţiale, calculatorului, captivaţi de această formă/modalitate pe coordonate continuu unele cu altele şi constituie cu alte care o îmbracă cea mai importantă activitate umană operaţii sisteme de ansamblu coerente şi solide. Când fundamentală, specifică copilăriei. Jocurile didactice pe spun microoperaţii ale gândirii, psihologii se gândesc la calculator, care ţin cont de particularităţile de vârstă ale similitudini, sortări simple, trieri, grupări, asocieri, copilului sunt o importantă resursă educaţională, care a clasificări şi preclasificări, serieri-ordonări, comparare şi pătruns şi în învăţământul românesc. Sunt importante, apreciere globală, corespondenţă termen cu termen, din perspectiva cercetării, observaţiile cadrelor didactice intersecţie de clase, incluziuni, transformări si conservari care lucrează cu elevi cu handicap mintal, cu manifestări ş.a. Fiecare copil se îndreaptă , în ritmul său propriu spre de tulburări ale atenţiei şi hiperactivitate pe care, jocul stadiile superioare ale operativităţii gândirii, iar pe calculator îi ajută în procesul de recuperare şi activitatea de antrenarea a microoperaţiilor gândirii compensare, mai ales prin mărirea timpului petrecut cu facilitează formarea marilor operaţii. resursa informatională, la alegerea lor. Dar, din păcate În psihopedagogia specială s-a utilizat termenul de cercetările psihologice şi pedagogice orientate spre operator logic, considerat funcţional pentru a face fundamentarea ştiinţifică a jocului pe calculator şi , distincţia între planul exterior al organizării realităţii şi realizarea , pe această bază, a unor complexe de jocuri al materiei de predat şi operaţiile interioare care se for- didactice şi a metodologiei de utilizare a acestora în mează în timp, pentru a scoate în evidenţă o structură şi procesul de învăţământ sunt cu totul sporadice. un potenţial de antrenare a operaţiilor gândirii şi a Cercetarea noastră desfăşurată în clase cu elevi cu schemelor de acţiune,. În matematică, operatorii sunt deficienţă mintală, în anii 1993-1996 şi reluate în 2oo6 semne ce indică operaţia de îndeplinit, iar în psihologie 139

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 operatorul logic reprezintă „modelul sau schema adaptare la transformările mediului, el trebuie să includă funcţională prin care se efectuează o anumită operaţie". şi dezvoltarea unui metalimbaj şi a unor priceperi care să 3. Jerome S. Bruner (1970), în cartea sa „ Pentru o ofere formele şi modelele cu ajutorul cărora să înţelegem teorie a instruirii”, demonstrează că există trei moduri regularităţile din natură. În natură există similitudini, în care copilul realizează eliberarea de stimulii prezenţi există serieri în ordine crescătoare sau descrescătoare, şi conservarea, într-un model, a experienţei trecute; succesiuni temporale sau logice, elementele se grupează, apoi, caută care sunt regulile ce guvernează depozitarea sunt legate solidar prin aspecte comune, se aseamănă sau şi regăsirea informaţiilor din acest model. După Bruner, se deosebesc, sunt identice, se transformă, etc. Dincolo transpunerea experienţei într-un model despre lume, se de diversitate există configuraţii şi caracteristici realizează, mai întâi, prin acţiune („reprezentare constante, iar pentru a le desprinde trebuie organizat activă”). Reprezentarea activă se bazează pe învăţarea mediul şi conţinutul învăţământului pentru ale unor răspunsuri şi pe formarea unor obişnuinţe. Există desprinde. şi un al doilea sistem de reprezentare, care se bazează b. Mijloace ce permit antrenarea operatorilor logici în pe organizarea vizuală sau pe alt fel de organizare plan acţional: trusa Dienes ce cuprinde seturi de figuri senzorială şi pe folosirea unor imagini schematice geometrice (mari, mijlocii, mici, fiecare figura fiind de („reprezentare iconică”). Reprezentarea iconică este diferite culori), corpuri geometrice, modele ale guvernată mai ales de “principiile şi de transformările elementelor realităţii, jocuri, jucării; Elevul poate economice ale organizării perceptuale “. acţiona direct, efectuând suprapuneri, alăturări, “Reprezentarea prin limbaj” sau prin cuvinte este comparaţii pentru a desprinde dimensiunea culoare caracterizată de faptul că e de natură simbolică, având (figurile geometrice pot fi roşii, galbene, albe), mărime anumite trăsături comune sistemelor simbolice. ( mare, mică , mijlocie) şi pentru a realiza grupări după „Simbolurile (cuvintele) sunt arbitrare, au legături de mărime şi apoi, în urma activităţilor educative, gruparea referinţă îndepărtate şi sunt aproape întotdeauna deosebit figurilor geometrice de acelaşi fel ( făcând abstracţie de de productive ori generatoare, în sensul că un limbaj sau culoarea şi mărimea acestora. orice sistem simbolic are anumite reguli de formare şi c. Mijloace ce permit antrenarea operatorilor logici în transformare a frazelor, de natură să interpreteze plan iconic şi anume imagini special concepute pentru a realitatea într-un grad care nu e atins niciodată prin antrena: corespondenţele (vaca stă în staul, găinile stau acţiuni sau imagini”. în coteţ, oamenii în casă , creioanele în penar, oile la Cercetarea experimentală desfăşurată a confirmat stână) ; serierile în ordine crecătoare şi descrescătoare ipoteza “Se prezumă că, şi în condiţiile (iarba, arbuşti, arbori); grupările (fructe, legume , educării/antrenării dezvoltării microoperatiilor gândirii jucării, unelte); trierile (scoate ceea ce nu se potriveste la nivel acţional, iconic şi verbal se obţin mai multe din următoarele...; complementarităţile (mătură –făraş, răspunsuri adaptative esenţiale, dar se menţine corelaţia ciocan-cui, tablă-cretă) s. a . existentă, în condiţii obişnuite, între coeficientul de d. Mijloace ce permit antrenarea aceluiaşi operator inteligenţă al elevilor din şcoala specială şi nivelul logic în plan verbal; Au fost utilizate fişe de activitate dezvoltării microoperaţiilor”. independentă, exerciţii de completare şi de transformare Sistemul didactic conceput cuprinde: de propoziţii , poezii şi ghicitori. - Evaluarea nivelului de dezvoltare a unor microoperaţii Ipoteza a fost confirmată. Antrenarea unei microoperaţii ale gândirii. şi luarea în considerare a acestuia în a gândirii pe un conţinut informaţional din zona centrarea pe elev a demersului didactic. adaptativă esenţială, la nivel acţional, iconic şi verbal, a - Definirea obiectivelor operationale ale lecţiilor; au fost condus la utilizarea microoperaţiei respective în stabilite comportamentele observabile şi măsurabile rezolvarea de probleme în contexte diferite. Probele de aşteptate, condiţiile asigurate pentru realizarea acestora achiziţii şcolare au arătat că un copil care a fost învăţat si reuşitele minimale. să stabilească asemănări şi deosebiri manipulând două - Microoperaţiile gândirii care pot fi formate la o fructe (pară, măr) sau două păsări domestice (raţă, anumită vârstă, la o anumită categorie de copii/elevi; Pe găină), apoi două imagini, va reuşi să rezolve exerciţii şi baza identificării acestora şi cunoaşterii elevilor s-au probleme în cadrul aceleaşi categorizări. Dacă această definit obiectivele operaţionale ale lecţiilor. activitate se produce sistematic, va interioriza schemele - Conţinutul procesului de învăţământ care permite, cu de acţiune folosite (stabileşte asemănări şi deosebiri prin prioritate antrenarea microoperaţiilor gândirii. contrapunerea fiecărei părţi a corpului, făcând referire la - Procesarea conţinutului procesului de învăţământ forme, culoare, mărime, aspecte deosebite etc.) şi le va corelat cu stabilirea şi elaborarea modalităţilor de folosi în situaţii cu totul noi, pentru a compara organizare a mediului instructiv, a metodelor şi elemente cu care nu au mai fost în contact. mijoacelor de învăţământ pentru a asigura antrenarea B. Avantajele realizării şi integrării jocului pe microoperaţiilor gândirii la nivel acţional, iconic şi calculator într-un sistem didactic bazat pe verbal . procesarea informaţiei la nivel acţional, iconic şi Am utilizat: verbal a. Contactul direct cu aspecte din natură, (animale , În desfăşurarea cotidiană a procesului de învăţământ, plante, ape curgătoare din orizontul local) precum şi cu multe dintre exerciţiile şi problemele propuse orientate mulţimi de elemente din natură ( legume şi fructe, spre formarea operatorilor logici/microoperaţiilor diferiţi arbori ş.a. ) şi antrenarea operatorilor logici gândirii, s-au transformat în jocuri desfăşurate prin adecvaţi; J. Bruner arăta că dacă există vreun mod de acţiune directă cu elemente ale lumii înconjuratoare, cu 140

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 jucării sau diferite materiale didactice, iar apoi, pentru stimulării efortului de asociere, punere în corespondenţă, realizarea aceloraşi obiective operaţionale, în jocuri cu de reprezentare a întregului, de ordonare temporală ş. a. imagini şi în plan verbal. Desenul interior "nu prelungeşte percepţia pură, ci A reieşit şi necesitatea conceperii şi studierii unui tocmai ansamblul mişcărilor, al comparaţiilor etc, care complex de jocuri pe calculator, orientate spre însoţesc percepţia şi pe care noi le numim activitate antrenarea aceloraşi microoperaţii ale gândirii. perceptivă". Imaginea mintală este definită drept Necesitatea jocurilor pe calculator a reieşit din reproducerea interiorizată a mişcărilor de explorare observaţii, probleme întâmpinate în procesarea perceptivă. informaţiei (aceleaşi), pe cele trei nivele dar şi din luarea e. Calculatorul oferă posibilitatea prezentării de imagini în considerare a virtuţilor pe care le poate dezvolta având toate aparenţele relităţii sensibile care ne activitatea pe calculator şi obiectivele educaţionale înconjoară, dar şi a relaţiilor complexe existente în specifice la care poate contribui. Vom prezenta câteva natură; în plus un model de acţiune pentru a descoperi exemple. aceste relaţii . Pe această bază se construieşte treptat şi a. Exerciţiile şi problemele care implică activitatea cu se interiorizează un model organizare a informaţiei. elementele lumii reale nu acoperă toate ariile Marea problemă a cunoaşterii în general, este crearea informaţionale. În aceste condiţii se impune trecerea unităţii în multiplicitatea exorbitantă a datelor realităţii directă la activitate cu substitute ale realităţii (mulaje, şi elaborarea de forme categoriale diferite. Calculatorul imagini ş.a), pentru a realiza corespondenţe termen cu oferă corelarea la nivel superior a planului iconic cu cel termen, stabilire de asemanări, deosebiri, identităţi. Dar conceptual şi menţinerea contactului cu realul concret în imaginea este o condiţie necesară dar nu suficientă vederea desoperirii invarianţiilor şi trecerii de la pentru dezvoltarea gândirii copilului; intuiţia nu este corespondenţa de tipul: planta care se înmulţeşte prin este esenţialmente activă. Jocul pe calculator poate polenizare, albina care vizitează planta pentru polen, la asigura reproduceri fidele ale elementelor realităţii , dar cea din matematică care indică relaţia între două şi o activitate dirijată , placută cu acestea, cu paşi mici mulţimi, conform căreia fiecare element al unei mulţimi (deci o accesibilitate crescută) şi numeroase feed- este pus în legătură cu unul sau mai multe elemente din backuri pe care nu le poate asigura profesorul în clasă; cealaltă mulţime. Jean Piaget arata că ,,principalele jocul pe calculator înseamnă activitate individuală şi categorii" de care se foloseşte inteligenţa spre a se angajare conform propriei hotărâri, implicit adapta la lumea exterioară corespund unui anumit responsabilitate, dirijare discretă , neconştientizată de aspect al realităţii, aşa cum fiecare organ este în legătură utilizator, satisfacţia autonomiei. cu un caracter special al mediului. „Gândirea se b. Jocul pe calculator stimulează formarea unor organizează adaptându-se la lucruri şi, adaptându-se, se obiective care ţin de dezvoltarea personală, de învăţarea structurează ea însăşi" (Piaget, J., 1973, pag. 15). Jocul perceptive şi metacognitie. Astfel, stimulează pe calculator permite reunirea activităţii din natură a capacitatea de explorare în câmpul vizual şi concentrarea copilului , cu cea de rezolvare de probleme şi exerciţii atenţiei, coordonarea oculo-motorie. Îi oferă copilului având la dispoziţie imagini(“alege sămanţa din care a posibilitatea de autoevaluare şi de intrare în competiţie crescut această plantă“) şi cea de la nivelul reprezentării cu el însuşi, pentru a obţine rezultate mai bune. S-a prin limbaj (“Dintr-o prună, creşte un prun, /Din alună – constatat că, într-o anumită masură calculatorul un alun/ Dintr-o ghindă-un stejar/ “Dumitru contribuie la formarea unei imagini de sine pozitive, mai Matcovschi), într- o sinteză sui-generis care are drept ales în cazul copiilor care au probleme de exprimare în rezultat formarea unei importante microoperaţii. Se faţa întregii clase asigură valorizarea senzorialului, dar şi a sferei şi c. Jocul pe calculator oferă posibilitatea de regăsire a conţinutului noţiunilor, a relaţiilor existente în natură, a informaţiei în situaţii oarecum schimbate. El poate căror cunoaştere are un mare rol adaptativ prin detaşarea deveni complementar planului verbal şi a trainingurilor unor scheme constante ce se implică în reflectarea anterioare în natură şi în plan iconic, de exemplu, pentru selectivă a esenţialului şi apoi la nivelul treptelor a conştientiza existenţa şi marea diversitate a contrariilor intermediare operaţional-concrete (Piaget, J., Inhelder, existente în natură. Prin jocul pe calculator, se pot găsi B., -1964). soluţii creative pentru vizualizarea antonimelor dintr-o f. Calculatorul şi jocul pe calculator facilitează poezie( „Muntele din zare / De nu-i mic e mare. Norul reversibilitatea microoperaţiilor şi operaţiilor gândirii. În ce s-a dus/ De nu-i jos e sus / Ursul greu la pas/ De nu-i construcţia intelectuală, conform teoriei piagetiene, slab e gras . Mierea care curge/ Nu-i amară-i dulce.”), operaţia constituie un mod de lucru neuropsihic, dar şi pentru alte exemple, care favorizează transferul dispoziţie instrumentală, acţiune interiorizată, specific şi nespecific . transformare senzorio-motorie sau mintală care se d. Calculatorul oferă posibilitatea realizării dezideratului defineşte nu izolat sau de sine stătător, ci prin educaţional ca fiecare imagine în parte şi succesiunea de apartenenţa la o structură de ansamblu, dotată cu imagini să nu lase în mintea copilului "o fotografie reversibilitate. Mobilitatea operaţiei exprimă caracterul misterioasă" (1) un "reziduu senzorial al obiectelor ei reversibil; o operaţie inversă a inteligenţei este percepute, ci să determine executarea unui desen înţeleasă psihologic odată cu operaţia directă. interior", să declanşeze activitatea perceptivă. Imaginile Calculatorul permite efectarea de reversibilitati şi de vizuale pot fi astfel concepute încât să vină în sprijinul transformări: de a grupa, dar şi de a tria dintr-o mulţime, analizei detaliate a elementelor şi aspectelor realităţii, de a seria în ordine crescătoare dar şi descrescătoare, de comparării elementelor, fenomenelor şi proceselor, a stabili asemănări dar şi deosebiri, de a include 141

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 elemente în structura corespunzătoare şi invers, stabilind devin un model de depozitare, de structurare a consecinţele, de a transforma o realitate pentru a da alta informaţiei pentru regăsirea ei ulterioară cu uşurinţă.. bine stabilită , de a stabili identitatea/conservarea masei Tratarea, „procesarea" sarcinilor intelectuale după o indiferent de forma în care se prezintă, etc. Cu puţină structură logică implicită efectuată în clasă este preluată imaginaţie ne dăm sema că un joc pe calculator de calculator în jocuri care configurează interrelaţiile şi facilitează conştientizarea incluziunii şi reversibilitatea structurile specifice ale viitoarelor operaţii ale gândirii, în cadrul unor mulţimi. Incluziunea presupune structuri de ansamblu dotate cu reversibilitate ce se vor cuprindere, înglobare, dar şi proprietatea care constă în forma şi interioriza în timp. Psihopedagogia faptul că orice element al unei mulţimi date aparţine şi contemporană a demonstrat că o bună parte din altei mulţimi. O vacă aparţine mulţimii mamiferelor, configuraţiile interne sau externe ale stimulilor se animalelor domestice, cornutelor, erbivorelor, celor de reflectă în comportamentul interiorizat sau exteriorizat al culoare roşcată sau albă, după caz etc. Un om aparţine subiectului, asigură îmbogăţirea instrumentală bazată pe unei familii, unei comunităţi, unei naţiuni. Intersecţia folosirea sistematică a funcţiilor premergătoare vizează totalitatea elementelor comune a două mulţimi. operaţiilor cognitive şi determină, în ultimă instanţă La intersecţia între mulţimea plantelor folositoare şi "modificabilitatea cognitivă structurală”( 5 ). mulţimea plantelor sălbatice se află plantele medicinale din flora spontană; ele aparţin ambelor mulţimi. În concepţia lui Z. Dienes şi E. Fischbein conştientizarea Bibliografie selectivă : apartenenţei unor elemente la două mulţimi care se 1.Aebli H., (1974), Didactica psihologică, Bucureşti, intersectează constituie un moment crucial în E.D.P., pag. 42, pag. 129 dezvoltarea gândirii şcolarului mic. 2. Bruner S, Jerome. (1970), Pentru o teorie a instruirii, Un important argument pe care-l supunem atenţiei, trad., Bucuresti, Editura Didactică şi Pedagogică. pentru a demonstra avantajele realizării şi integrării 3. Creţu Verginia,(1995), Formarea operatorilor logici la jocului pe calculator într-un sistem didactic bazat pe elevii cu handicap mintal, I si II. Revista “Recuperarea procesarea informaţiei la nivel acţional, iconic şi verbal şi integrarea persoanelor cu handicap”, nr. 1-2/1995 şi este dat de cercetările lui Gheorghe losif (5), care arată 1/1996 că modelul mintal care se formează pe baza 4. Agheană V. , Cretu V. Procesarea conţinutului lecţiei proprietăţilor sistemelor cu care subiectul vine în contact la nivel acţional, iconic şi verbal pentru dezvoltarea în activitate este mai aproape de acţiunea concretă şi are gândirii elevului cu handicap mintal. Constatări şi structuri de control direct utilizabile în realizarea soluţii ameliorative ( II ) În Revista de Psihopedagogie acţiunii. nr. 1/2008 Dacă, prin conţinut şi strategii jocul didactic se corelează 5. Feuerstein, R., Rand, Y., Hoffman M., (1979), The cu activitatea concretă a copilului în planul acţiunii dynamic assesment of retarded performers. Learning directe cu diferite elemente, cu imagini ale acestora şi potential assesment device - Instrument and apoi cu simbolurile verbale corespunzătoare sub technique, Baltimore University, Park Press. îndrumarea cadrului didactic atunci se obţine o creştere a 5. Iosif, Ghe., Unele precizări privind relaţiile dintre eficienţei jocului didactic, dar şi de realizare a tuturor modelul mental, reprezentare şi modelul cognitiv, în obiectivelor operaţionale ale lecţiilor respective. Jocul Revista de psihologie nr. 4/1993, Bucureşti. potenţează valoarea educogenă a modelului de procesare 6. Piaget, J., (1973), Naşterea inteligenţei la copil, a informaţiei la nivel acţional, iconic şi verbal. Împreună Bucureşti, E.D.P. 142

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Tehnici de adnotare grafică în eLearning Teodor Ştefănuţ Dorian Gorgan Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Str. G.Bariţiu, Nr. 26, Cluj-Napoca Str. G.Bariţiu, Nr. 26, Cluj-Napoca teodor.stefanut@cs.utcluj.ro dorian.gorgan@cs.utcluj.ro Această lucrare prezintă experimentele realizate în cadrul REZUMAT Platformei de eLearning eTrace [4] care implementează ca Lucrarea prezintă rezultatele unor experimente realizate principală tehnică de interacţiune cu utilizatorul adnotarea asupra tehnicilor de interacţiune prin adnotare grafică 2D cu ajutorul creionului grafic sau al mouse-ului. şi 3D în cadrul unei platforme eLearning numită eTrace. ALTE REALIZĂRI ÎN DOMENIU Codificarea şi gestiunea adnotărilor este independentă de Avansul tehnologic din domeniul graficii pe calculator a tipul şi formatul documentelor 2D sau al obiectelor 3D permis dezvoltarea unor noi modalităţi de reprezentare a adnotate. Utilizatorul realizează adnotarea 3D prin informaţiei vizuale şi implementarea unor noi tipuri de desenare, direct pe suprafaţa obiectelor. Tehnicile de interacţiune cu utilizatorul. Spaţiile virtuale 3D sunt adnotare sunt experimentate şi exemplificate în cadrul folosite tot mai des în realizarea unor modalităţi naturale unor lecţii din diferite domenii (mecanică, fizică, medicină de a afişa informaţia şi a interacţiona cu utilizatorii. aeronautică etc.) Prin precizia şi abilitatea de control a mişcării pe care le Cuvinte cheie pune la dispoziţie, creionul grafic poate oferi numeroase şi eLearning, adnotare grafică, adnotare 3D, evaluare interesante tehnici de interacţiune cu utilizatorul. Wuthrich adnotare [5] şi mai apoi Aliakseyeu [6] au identificat patru tipuri de Clasificare ACM acţiuni elementare care pot fi realizate cu creionul grafic: H.5.2 User Interfaces - Graphical user interfaces (GUI), selecţie/prindere, poziţionare cu n grade de libertate, H.5.3 Group and Organization Interfaces - Evaluation/ deformare şi schiţare/scriere ca şi acţiune atomică methodology, K.3.1 Computer Uses in Education. Prin comparaţie cu mouse-ul, creionul grafic oferă un INTRODUCERE control mult mai fin asupra adnotării şi posibilitatea de Adnotarea este una dintre cele mai naturale activităţi pe detectare a mai multor grade de libertate (ex: presiune, care le realizează oamenii în viaţa de zi cu zi, înclinaţie). În [7] Mackenzie prezintă rezultate care interacţionând cu documente, imagini, obiecte etc. Atunci demonstrează precizia şi rapiditatea superioare în utilizare când încercuim sau subliniem cuvinte într-un text sau a creionului grafic în comparaţie cu mouse-ul. Există în elemente ale unei imagini, când facem schiţe cu ajutorul prezent numeroase interfeţe realizate pentru creionul liniilor sau trasăm pe hârtie legături între diverse elemente grafic [8], [9], care oferă suport pentru două moduri grafice cu ajutorul săgeţilor, realizăm în fapt adnotări distincte de lucru: simplu desen şi gestică. Pentru cazul grafice. În încercarea de a aduce această eficienţă şi desenului simplu, sarcina este similară cu a unui utilizator naturaleţe a interacţiunii în lumea virtuală, în cadrul care adnotează un document sau o imagine utilizând platformei eTrace au fost dezvoltate unelte de bază care primitive grafice cum sunt: linia, dreptunghiul etc. În permit studierea celor mai bune modalităţi de realizare, cazul gesticii, sarcina este identică celei de activare a unei codificare şi prelucrare a adnotărilor realizate cu creionul comenzi [10]. grafic. În ultimii ani, mai ales în domeniul arhitectural, Până în prezent au fost dezvoltate numeroase aplicaţii programele de tip CAD au cunoscut o foarte mare eLearning care oferă suport pentru crearea, gestionarea şi răspândire, fiind utilizate mai ales în reprezentările 3D. De vizualizarea lecţiilor, gestiunea utilizatorilor şi evaluarea asemenea, în domeniul medical, proiecte similare cu on-line a cunoştinţelor [1], [2]. Cele mai uzuale modalităţi „Omul Vizibil” [11] sunt axate pe dezvoltarea unor noi de interacţiune cu utilizatorul folosite în aceste aplicaţii modalităţi de pregătire, experimentare şi învăţare, care să sunt formularele, alcătuite din seturi de controale cum necesite costuri scăzute de implementare şi, în acelaşi sunt: listele, butoanele, căsuţele de text etc. Deşi aplicabilă timp, să asigure un grad cât mai ridicat de eficienţă. în numeroase situaţii, acest tip de interacţiune se În paralel cu dezvoltarea noilor modalităţi de reprezentare dovedeşte a fi foarte limitativă atunci când este necesară 3D, specialiştii şi-au îndreptat eforturile spre a implementa efectuarea unei analize asupra unor imagini, documente în noi metode de interacţionare cu acestea, mai eficiente şi diferite formate sau alte obiecte reprezentate în 2D sau mai naturale decât cele existente în prezent. Pe parcursul 3D. În astfel de cazuri, realizarea unui dialog între ultimilor ani, adnotarea realizată în spaţiul virtual 3D s-a profesor şi studenţi numai prin intermediul schimbului de constituit într-o tehnică de interacţiune cu un mare mesaje în forma text (chat sau email) se poate dovedi potenţial, intrând în atenţia mai multor colective de foarte dificilă şi poate conduce la apariţia a numeroase cercetare din diferite domenii. Au fost dezvoltate erori în comunicare, datorate unor descrieri incomplete din numeroase tipuri de adnotări pentru a răspunde necesităţii cauza timpului scurt (teste on-line) sau a necunoaşterii de reprezentare a acestora în diferite formate, cum sunt: limbii (lecţii într-o limbă străină, din punct de vedere al audio, video, text sau semne grafice plasate pe suprafaţa utilizatorului) [3]. obiectelor 3D sau independent în spaţiul virtual 3D [12]. 143

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 De asemenea, numeroase eforturi de cercetare au fost îndreptate înspre implementarea unor modalităţi mai eficiente de analiză a documentelor prin utilizarea adnotării, rezultate notabile în acest domeniu fiind descrise de către Lichan Hong în [13]. În [14] şi [15] sunt prezentate proiecte care utilizează adnotarea 3D în sesiuni de lucru colaborative pe Internet, fiind menţionate şi principalele avantaje oferite de utilizarea acestui tip de comunicaţie: prin comparaţie cu comunicarea bazată pe text, adnotarea oferă posibilitatea transmiterii unor informaţii şi forme grafice complexe într-o manieră naturală şi facilă şi previne în acelaşi timp apariţia a numeroase erori de comunicare, fără un efort suplimentar din partea utilizatorului (ex. erori de scriere, de exprimare într-o limbă străină etc.). Figura 1. Lecţie în sistemul eTrace PLATFORMA ETRACE aplicaţia le pune la dispoziţie. Lecţiile pot fi alcătuite din Platforma eLearning eTrace este în prezent una dintre orice tip de fişiere acceptate pe Internet: imagini, sunete, primele aplicaţii din domeniul eLearning care utilizează ca prezentări Flash, fişiere video, obiecte 3D etc. (Figura 1) principală tehnică de interacţiune cu utilizatorul adnotarea grafică. Aplicaţia a fost realizată utilizând arhitectura În prezent eTrace permite adnotarea resurselor de tip: client-server care înglobează modelele şi tehnicile • HTML şi alte documente – cu orice elemente necesare pentru implementarea unei platforme eLearning. multimedia conţin acestea. eTrace, în modul Printre principalele avantaje rezultate în urma utilizării adnotare, va considera aceste resurse ca fiind acestei arhitecturi amintim: atomice şi va permite adnotarea 2D asupra lor, fără • scalabilitatea – aplicaţia poate fi uşor extinsă de la a face distincţia între diferitele tipuri ale un număr restrâns la un număr mare de utilizatori, elementelor (flash, imagini, scene 3D, video etc.) prin intermediul Internetului. Oricine poate accesa • Imagini – JPG, BMP, GIF, TIFF, PNG etc. – toate sistemul, de oriunde, dacă dispune de o conexiune formatele recunoscute de aplicaţia Internet Explorer la Internet, un nume de utilizator şi o parolă care • VRML/OBJ – fişiere care descriu scene de obiecte sunt acceptate de către platformă. 3D. Asupra acestor resurse pot fi create atât • controlul centralizat al informaţiilor – toate adnotări 2D cât şi 3D. informaţiile sunt salvate şi gestionate într-un singur Marcarea unui element astfel încât acesta să fie recunoscut loc şi de către un singur sistem – serverul eTrace de către eTrace ca fiind adnotabil se realizează foarte uşor, • salvarea informaţiilor utilizator independent de prin adăugarea unor atribute HTML specifice fiecăruia locaţie – orice utilizator va putea să-şi dintre aceste obiecte. Pentru aceasta se poate utiliza orice îndeplinească sarcinile indiferent de locaţia sa, dacă editor text care se găseşte la dispoziţia profesorului. are acces la sistem, deoarece toate datele sale sunt Încărcarea lecţiilor în sistem se realizează sub formatul salvate la nivel de server şi pot fi accesate prin unei arhive .zip, care cuprinde toate elementele intermediul Internetului componente ale lecţiei. Sistemul va genera pentru fiecare • independenţa tehnologică – aplicaţiile client şi resursă adnotabilă un ID unic, şi va publica aceste resurse aplicaţia server pot fi dezvoltate independent, în pentru a putea fi accesate de către utilizatori. orice limbaj care este considerat adecvat. Singurele Organizarea didactică a informaţiei în cadrul lecţiei este restricţii aplicate sunt implementarea corectă a responsabilitatea profesorului. Sistemul eTrace nu impune protocolului de comunicaţie şi implementarea la nici un fel de restricţii cu privire la formatarea informaţiei nivel de server a suportului pentru funcţionalităţile sau realizarea navigaţiei între diferitele secţiuni ale necesare în aplicaţiile client. aceleiaşi lecţii. Fişierele CSS şi formatările inline pot fi Accesul la resursele gestionate de către eTrace se utilizate pentru a controla modul de afişare iar tehnologii realizează prin intermediul unui nume de utilizator şi al cum sunt JavaScript, Flash etc. pot fi folosite pentru a crea unei parole. Aceste măsuri de securitate sunt necesare meniurile necesare navigării. Atunci când este necesar, pot pentru asigurarea confidenţialităţii şi a persistenţei datelor fi de asemenea incluse legături către resurse externe utilizatorilor între diferitele sesiuni de lucru. Orice sistemului, însă acestea nu vor putea fi adnotate deoarece utilizator poate fi identificat în mod unic de către sistem şi eTrace nu deţine suficiente informaţii pentru a menţine toate adnotările şi alte date ale acestuia pot fi accesate consistenţa adnotării în contextul resursei. numai de către utilizatorii autorizaţi în acest sens: CODIFICAREA ADNOTĂRILOR profesori, administratori şi utilizatorul însuşi. Majoritatea aplicaţiilor din prezent care implementează REALIZAREA LECŢIILOR interacţiuni cu utilizatorul prin intermediul adnotării eTrace pune la dispoziţia profesorilor o modalitate uşoară grafice utilizează fie o fotografie a unei instanţe a de a încărca în sistem informaţiile necesare lecţiilor şi de a documentului în care înglobează adnotările utilizatorului, folosi în cadrul acestora tehnicile de adnotare pe care fie o nouă copie a documentului. Această modalitate de 144

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 stocare a informaţiilor prezintă următoarele dezavantaje majore: • modificarea adnotărilor într-o sesiune de lucru ulterioară realizării lor este o operaţiune foarte dificilă • este necesar foarte mult spaţiu de stocare a informaţiei la nivel de server deoarece sistemul salvează numeroase informaţii suplimentare pentru fiecare set de adnotări şi pentru fiecare utilizator în parte • transmiterea unui volum mare de date între server şi fiecare utilizator va duce la creşterea semnificativă a timpului necesar comunicării şi chiar la blocarea serverului Figura 2. Adnotare 2D pe documente 2D Pentru a evita problemele descrise mai sus, în cadrul platformei eTrace adnotările sunt codificate şi gestionate fi deplasat în jurul scenei 3D, sau în spaţiul 3D – plasată separat de resursa pe care acestea au fost create. Sistemul pe suprafaţa obiectelor care compun scena. utilizează o serie de numere unice de identificare a Adnotarea resurselor 2D resurselor pentru a menţine legătura dintre adnotare şi După cum a fost menţionat anterior, cele mai multe dintre resursă şi a păstra astfel nealterată semnificaţia adnotării. aplicaţiile din prezent care au implementat această tehnică Toate informaţiile necesare identificării trebuie să fie de interacţiune realizează adnotările în conţinutul accesibile sistemului la momentul creării adnotării, şi vor documentului, care este reprezentat de obicei în format fi folosite ulterior pentru a identifica în mod unic fiecare imagine (captură de ecran) şi salvează toate aceste adnotare a fiecărui utilizator în parte, asigurându-se astfel informaţii pentru fiecare utilizator, grup de adnotări şi securizarea accesării informaţiilor (numai utilizatorii cu instanţă diferită a documentului. Editările ulterioare drepturile de acces corespunzătoare vor putea accesa (stergere, modificare atribute – culoare, formă, tip linie adnotările) şi corectitudinea afişării acestora. Prin etc.) ale adnotărilor deja realizate nu mai sunt posibile. utilizarea acestei metode, fiecare resursă din sistem are o Tehnica studiată în cadrul eTrace pune accent pe singură instanţă pe server, indiferent de numărul codificarea adnotărilor independent de resursă, între cele adnotărilor realizate asupra ei sau a utilizatorilor care le-au două entităţi existând numai o legătură de context. Odată realizat, iar adnotările sunt salvate, în format XML, în cu adnotarea se salvează numai informaţiile necesare cadrul unei baze de date. pentru ca aceasta să îşi menţină semnificaţia în legătură cu În prezent, formatul XML utilizat pentru codificarea documentul şi cu utilizatorul care a creat-o (Figura 2). adnotării şi a informaţiilor de identificare a acesteia este Adnotare 2D pentru scene de obiecte 3D un format specific, dezvoltat special în acest scop, situaţie impusă de lipsa unui standard care să corespundă Adnotarea 2D în cazul scenelor de obiecte 3D se cerinţelor aplicaţiei. Cel mai apropiat standard existent în realizează pe un plan tangent la o sferă imaginară care prezent este InkML care însă nu oferă uneltele necesare înconjură scena (Figura 3). Utilizatorul poate controla pentru codificarea informaţiilor 3D, el fiind creat pentru a modul de vizualizare al obiectelor din scenă (scalare, gestiona adnotări realizate în spaţiul virtual 2D. În măsura rotaţie, translaţie etc.). Atunci când operaţia de adnotare în care modificarea acestui standard va fi posibilă, el va fi începe, scena este blocată la instanţa curentă care va fi adoptat pentru codificarea informaţiilor astfel încât salvată împreună cu adnotarea pentru a menţine platforma eTrace să ofere posibilitatea de comunicare cu semnificaţia acesteia. alte aplicaţii Adnotarea este independentă de formatul şi limbajul Prin utilizarea unei codificări standardizate, schimbul de informaţii între eTrace şi alte programe poate fi implementat mult mai uşor şi fără a necesita cunoştinţe despre sistemul intern de gestiune a informaţiilor. Spre exemplu, recunoaşterea automată a scrisului de mână sau a gesturilor realizate cu creionul grafic poate fi delegată unor aplicaţii externe, specializate în acest tip de procesare, platforma eTrace fiind responsabilă doar cu captarea şi codificarea corectă a adnotării. TEHNICI DE ADNOTARE REALIZATE CU CREIONUL GRAFIC Resursele care sunt adnotabile utilizând mediul eTrace pot Figura 3. Adnotare 2D pe scenă de obiecte 3D fi grupate în două categorii principale: elemente 2D (imagini, text, documente în diferite formate) şi elemente descriptiv al scenei de obiecte (obj, wrl, 3DS etc.), fiind 3D (obiecte 3D care sunt plasate în spaţiul virtual). În legată de aceasta numai prin informaţiile de context funcţie de acestea, adnotarea poate fi realizată în spaţiul necesare. 2D – pe o fereastră transparentă care este plasată peste document sau pe un plan de proiecţie transparent ce poate Adnotare 3D pentru scene de obiecte 3D 145

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Figura 5. Reprezentarea obiectelor 3D în platforma eTrace [8] a) fără textură; b) numai cu material; c) cu textură. Există numeroase situaţii în care nivelul de detaliere a obiectelor 3D este foarte important. Pentru obţinerea celor mai bune rezultate, profesorii trebuie să combine modelarea 3D cu generarea unor texturi de foarte bună calitate astfel încât să obţină o reprezentare cu un înalt grad de realism fără a necesita resurse hardware excepţionale. Texturile pot simula numeroase detalii 3D ale obiectelor prezentate prin afişarea unor umbre sau a unor deformări 3D false, care nu sunt calculate matematic de către acceleratorul grafic. Aceste probleme influenţează semnificativ şi dimensiunea Figura 4. Adnotare 3D pe obiecte 3D. fişierelor care descriu scenele de obiecte 3D. În cazul în care toate detaliile scenei ar fi realizate prin modelarea Adnotarea 3D se realizează pe suprafaţa obiectelor din suprafeţelor, vârfurile şi poligoanele necesare trasării cadrul scenei, devenind obiect separat în cadrul acesteia. obiectelor ar fi mult mai numeroase, ceea ce ar conduce de Utilizatorul poate opera asupra modului de vizualizare asemenea spre fişiere de dimensiuni mari. O astfel de prin modificarea poziţiei scenei (scalare, translaţie, rotaţie) situaţie nu este însă recomandată în cazul sistemelor şi a vizibilităţii componentelor, adnotarea fiind în eLearning deoarece poate cauza supra-încărcarea permanenţă plasată pe obiect şi vizibilă (dacă nu este serverului şi a liniilor de comunicaţie dintre acesta şi acoperită de părţi ale obiectului) (Figura 4). Şi în acest utilizatori. Astfel, timpii de transmitere a informaţiilor ar caz, deşi la afişare adnotarea devine parte componentă a creşte foarte mult şi ar determina imposibilitatea utilizării scenei, ea este de fapt salvată şi gestionată independent de sistemului în situaţii în care utilizatorii au un timp limitat resursă, evitându-se redundanţa salvării informaţiilor de realizare a unor sarcini (teste online, sesiuni de scenei pentru fiecare utilizator în parte. prezentare, sesiuni de lucru colaborative etc.). Prin posibilităţile mai extinse pe care le pune la dispoziţie În vederea evitării şi optimizării acestor probleme de în ceea ce priveşte complexitatea informaţiilor afişate şi trafic, în cadrul platformei eTrace fiecare resursă calitatea afişării, spaţiul virtual 3D oferă utilizatorilor (imagine, document, scenă 3D) este descărcată de pe posibilitatea unei abordări mult mai naturale a informaţiei server o singură dată, la prima utilizare. Cu ajutorul unui decât în cazul spaţiilor 2D. Adnotările realizate de către sistem de gestiune locală care rulează pe calculatorul utilizatori pot fi de asemenea îmbunătăţite prin utilizatorului, eTrace verifică dacă între fişierele salvate introducerea unor atribute cum sunt: texturi, lumini şi local şi cele de pe server există diferenţe, iar în cazul în umbre, diferite secţiuni 3D etc., obţinându-se astfel un care acestea sunt identice aplicaţia renunţă la transferul efect mult mai realist care are o mare contribuţie în informaţiilor şi utilizează versiunile locale. înţelegerea informaţiilor prezentate (Figura 5) Numărul de vârfuri necesare pentru a codifica un obiect Texturile sunt fişiere imagine indiferent de format (TGA, 3D ridică de asemenea probleme în ceea ce priveşte HPG, BMP, PNG etc.) care pot conţine reprezentări de cerinţele hardware minime de care trebuie să dispună materiale sau obiecte mult mai complexe şi care sunt utilizatorul pentru a putea interacţiona cu scena într-un mapate pe suprafaţa unui model 3D. În urma unei mapări mod natural şi în timp real. Dacă acceleratorul grafic de pe corecte, textura ar trebui să fie sincronizată cu suprafaţa staţia utilizatorului nu poate afişa scena 3D într-un timp obiectului 3D contribuind astfel foarte mult la realismul foarte scurt (de ordinul milisecundelor) fiecare intervenţie reprezentării şi la simularea modelării în detaliu. Prin asupra obiectelor 3D se va desfăşura într-un interval mare utilizarea acestei tehnici, numeroase părţi ale obiectului de timp, răspunsurile utilizatorului fiind grav afectate. În pot prezentate cu un grad mare de detaliere fără a modifica aceste condiţii, rezolvarea exerciţiilor devine foarte efectiv suprafaţa obiectului (Figura 5). dificilă iar timpii înregistraţi de către server în primirea Folosind reprezentările 3D profesorul are posibilitatea de a răspunsului nu corespund realităţii deoarece în cea mai include în cadrul lecţiei, cu minimum de efort, interacţiuni mare parte a timpului utilizatorul aşteaptă actualizarea cu un grad ridicat de complexitate şi exerciţii referitoare la scenei de obiecte conform acţiunilor sale: rotaţii, translaţii, materiale specifice anumitor exerciţii (sticlă, oţel, plastic, scalări etc. lemn etc.) sau la forma specifică a unor instrumente Formatul utilizat la codificarea scenei 3D (obj, 3ds etc.) nu (secţiune circulară, rectangulară, pătrată etc.) influenţează modalitatea de reprezentare a adnotării la 146

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 nivel de server. Aceasta din urmă este codificată şi trebuie să aibă abilitatea de a realiza evaluarea în mod gestionată separat având un număr unic de identificare automat; necesar pentru a conserva legătura dintre aceasta şi resursa Interpretarea rezultatelor – platforma eTrace procesează adnotată şi implicit semnificaţia informaţiilor reprezentate rezultatele în contextul lecţiei curente şi stabileşte calitatea de către adnotare. răspunsului. MODELUL ADNOTĂRII Cercetarea este focalizată pe trei tehnici de interacţiune în În prezent, evaluarea cunoştinţelor în aplicaţiile eLearning contextul lecţiei: desenare, selecţie şi marcare a se realizează prin utilizarea formularelor şi a unor elementelor. Deşi au la bază aceeaşi tehnică de adnotare, constrângeri de timp impuse utilizatorului în completarea cele trei tipuri de interacţiune au o semnificaţie şi o acestora. Acest tip de interacţiune este foarte limitativă şi interpretare diferite, specifice fiecărui exerciţiu în parte. oferă în fapt două soluţii, atât pentru profesor cât şi pentru Adnotarea poate fi realizată pentru a desena o anumită student: formă grafică, pentru a delimita o zonă specifică sau (a) Completarea unei căsuţe de text – utilizatorul care pentru a grupa vizual o serie de elemente. Prin desenare răspunde la întrebare utilizând acest tip de interacţiune utilizatorul creează o anumită formă care are o trebuie să dea dovadă de abilităţi cât mai bune în semnificaţie specifică în contextul lecţiei sau a exprimarea scrisă în limba impusă pentru răspuns, care exerciţiului. Sistemul preia această formă grafică şi o poate fi o limbă străină pentru utilizator. De asemenea, la evaluează conform criteriilor specificate de către profesor analizarea unor materiale cum sunt imaginile, fişierele în modelul de evaluare, la crearea lecţiei. Marcarea unui video, scenele de obiecte 3D etc., răspunsurile bazate pe element se poate realiza prin efectuarea unor adnotări comunicarea în format text pot fi foarte dificil de formulat specifice în cadrul suprafeţei active a acestuia. iar apariţia erorilor în exprimarea sau înţelegerea Profesorul are posibilitatea de a descrie modelul de mesajului este foarte probabilă. evaluare prin specificarea unor constrângeri utilizând (b) Testul grilă – utilizează tipurile de interacţiune contururi, puncte cheie, limite de timp şi şabloane de specifice formularelor şi reprezintă o metodă de examinare formă relativ simplu de evaluat. Crearea unui astfel de test este ADNOTAREA GRAFICĂ ÎN EDUCAŢIA TEHNICĂ însă foarte solicitantă pentru profesor, care este nevoit să eTrace poate reprezenta un mediu eLearning foarte util în conceapă multiple răspunsuri greşite, dar apropiate de cel domeniul tehnic (mecanică, aeronautică etc.) oferind corect, pentru fiecare întrebare. De asemenea, în posibilitatea realizării a numeroase tipuri de adnotări pe numeroase situaţii acest gen de teste nu poate fi aplicat cu diferite resurse. Orice suport de curs în format HTML succes deoarece, într-o oarecare măsură, el sugerează poate fi utilizat cu modificări minime ca lecţie în cadrul utilizatorului răspunsul corect şi nu permite evaluatorului sistemului eTrace, care va permite interactivitate prin să analizeze raţionamentul care a condus spre acesta. intermediul adnotării cu imagini, scene de obiecte 3D, Prin înlocuirea sau completarea acestor metode de documente şi chiar cu lecţia însăşi, în format HTML. interacţiune cu adnotarea grafică, profesorii vor avea Utilizatorul va putea realiza adnotări utilizând modul de posibilitatea de a crea noi exerciţii în cadrul materialelor desenare liberă sau primitive grafice (linii, cercuri, didactice pentru eLearning. Prin intermediul adnotării, triunghiuri, dreptunghiuri etc.). utilizatorii vor avea abilitatea de a-şi dezvolta propriile Prezentarea bazată pe adnotare soluţii şi de a prezenta noi modalităţi de abordare a Sesiunile de prezentare presupun transmiterea informaţiei problemelor având o mai mare libertate în conceperea de la o singură sursă (profesorul) către toţi participanţii la unor soluţii originale. În acelaşi timp, analizarea unor sesiune (studenţii). Acest lucru poate fi realizat în timp materiale multimedia cum sunt imaginile, fişierele video, real – atunci când profesorul şi studenţii sunt conectaţi la o scenele de obiecte 3D etc., va deveni o sarcină uşor de sesiune de lucru în acelaşi timp şi participă la un schimb rezolvat din punct de vedere al descrierii soluţiei, iar imediat de informaţii, sau într-un mod de lucru individual aceasta va reduce semnificativ timpul de răspuns. Prin – atunci când studentul poate accesa oricând o lecţie utilizarea adnotării în anumite contexte bine definite şi a pregătită de către profesor şi încărcată de acesta pe server. atributelor acesteia, utilizatorii pot să exprime concepte Această din urmă modalitate este specifică sistemelor complexe într-o manieră naturală, cu foarte puţin efort (ex. eLearning. trasarea unei incizii pe suprafaţa inimii). Spre exemplu, profesorul poate crea materialele necesare Una dintre principalele direcţii de cercetare din prezent pentru cursuri şi le poate încărca pe serverul eTrace. La este îndreptată înspre evaluarea automată a adnotărilor momentul prezentării, el poate realiza pe resursele realizate în spaţiul virtual 3D, în contextul unor lecţii menţionate adnotări care vor fi transmise în timp real eLearning [4]. Pentru a putea realiza acest obiectiv este tuturor participanţilor la sesiunea de lucru. Aceste adnotări necesară: pot fi însă salvate şi pe server, pentru a putea fi consultate Definirea modelului de evaluare a adnotării – prin ulterior de către studenţi. intermediul căruia profesorul va furniza sistemului toate informaţiile necesare evaluării automate a cunoştinţelor în contextul lecţiei Învăţarea prin colaborare Evaluarea adnotării în timp real la momentul execuţiei lecţiei – prin utilizarea modelului de evaluare descris Există numeroase situaţii în viaţa reală când este necesară anterior şi a adnotării realizate de către utilizator, sistemul comunicarea între doi sau mai mulţi participanţi la 147

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 realizarea unei sarcini, în cadrul unei sesiuni de lucru, Eurographics Workshop on Virtual Environments, Barcelona, pentru a putea fi îndeplinite cerinţele stabilite. Prin pp. 179-188, May 2002. utilizarea adnotărilor în aceste situaţii, eTrace permite un 7.Mackenzie, I. S., Sellen, A., And Buxton, W. A. S.: A schimb de informaţii mult mai bogat decât ar putea fi comparison of input devices in elemental pointing and realizat numai pe baza unei comunicări textuale. dragging tasks. In Proceedings of the Conference on Human Factors in Computing Systems: Reaching through Technology Utilizatorii care colaborează utilizând adnotările grafice (CHI ’91, New Orleans, LA, Apr. 27–May 2), S. P. Robertson, nu interschimbă numai informaţii vizuale care le permit G. M. Olson, and J. S. Olson, Eds. ACM Press, New York, înţelegerea unor concepte foarte dificil de exprimat în NY, 1991, pp.161–166. scris, dar ei ar putea obţine o analiză exactă a schimbului 8. Lin, J., et al., DENIM: finding a tighter fit between tools and de informaţii prin analiza complet sau parţial automată a practice for Web site design. In CHI'00, CHI Letters, 2000. adnotărilor ce au fost transmise. 2(1): pp. 510–517. 9.Moran, T.P., Chiu, P., and Melle, W.v. Pen-based interaction CONCLUZII techniques for organizing material on an electronic whiteboard. Experimentele dezvoltate în cadrul sistemului eTrace au UIST'97. Banff, Alberta. pp. 45–54. dovedit utilizabilitatea ridicată şi eficienţa tehnicilor de 10.Kurtenbach, G. and Buxton, W. User learning and adnotare bazate pe creionul grafic. În continuare, performance with marking menus. In CHI'94. pp. 258–264. cercetările vor fi îndreptate înspre tehnicile de evaluare 11.Visible Human Project, automată, introducerea unor noi primitive grafice 2D ca http://www.nlm.nih.gov/research/visible/ adnotări în scenele de obiecte 3D, dezvoltarea 12. Karim Osman, Francois Malric, Shervin Shirmohammadi, modalităţilor de formatare a adnotărilor 3D – diferite “A 3D Annotation Interface Using the DIVINE Visual secţiuni ale adnotării, texturare, iluminare etc. Display”, HAVE'2006 - IEEE International Workshop on REFERINŢE Haptic Audio Visual Environments and their Applications Ottawa, Canada 4-5 November 2006 1.E-Learning solutions, 13. Lichan Hong, Ed H. Chi, Stuart K. Card, “Annotating 3D http://www.elearning-forum.ro/solutii/index.html Electronic Books”, Proceedings of ACM Conference on 2.AEL Siveco e-Learning Platform, Human Factors in Computing Systems (CHI 2005)- http://www.siveco.ro/products_ael.jsp Conference Companion; 2005 April 2-5; Portland OR. NY: ACM Press; 2005; 1463-1466. 3.Moodle - A Free, Open Source Course Management System for Online Learning, http://moodle .org/ 14. Thomas Jung, Mark D. Gross, Ellen Yi-Luen Do, “Annotating and Sketching on 3D Web models”, Proceedings 4.Gorgan, D., Baciu, B., Pop, T., Stefanut, T., Boitor, R. Pen of the 7th international conference on Intelligent user Based Annotation in e-Learning Applications. Research Report interfaces; 2002; San Francisco, California, USA; pp. 95-102 in I-Trace Project. http://www.itrace.ing.unict.it/i-trace 15. Goddard T., Sunderam V. S., “ToolSpace: Web Based 3D 5.Wuthrich, C.A.: An Analysis and a Model of 3D Interaction Collaboration”, Proceedings of the 1999 International Methods and Devices for Virtual Reality, Proceedings of the Conference on Intelligent User Interfaces, January 5-8, 1999, Eurographics Workshop, pp 18-29, 1999. Redondo Beach, CA, USA, pp. 161- 165 6.Aliakseyeu, D., Martens, J-B., Subramanian, S., Rauterberg, M.: Interaction Techniques for Navigation through and Manipulation of 2D and 3D Data. In proc. of Eigth 148

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor în sprijinul persoanelor cu nevoi speciale Elena Jitaru Aurelia Băndilă Adriana Reveiu ICI Bucureşti INPCSPH Bucureşti ASE Bucureşti Bd. Mareşal Averescu nr. 8-10 Str. Cezar Boliac Nr. 42 Piaţa Romană nr. 6 jitaru@ici.ro aureliabandi@yahoo.com reveiua@ase.ro Al şaptelea Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare REZUMAT Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiei (TIC) joacă un Tehnologică (FP7) a stabilit pentru direcţia de cercetare rol major în vieţile noastre, contribuind la o creştere şi “TIC pentru viaţă independentă şi incluziune” două mari dezvoltare durabilă în deceniile care urmează. Aceste obiective [3,4]: tehnologii constituie un mijloc important pentru • TIC şi îmbătrânirea populaţiei; asigurarea egalităţii de şanse, a demnităţii, activităţii şi • TIC accesibil şi inclusiv. participării persoanelor cu nevoi speciale în societate. În cadrul acestui atelier de lucru se vor prezenta Acest atelier de lucru îşi propune să se constituie într-un rezultatele obţinute în proiectul CEEX “Metode şi spaţiu de informare şi dezbatere a noilor tendinţe în instrumente pentru crearea de interfeţe multimodale, domeniul TIC şi a prezentării atât a unor rezultate cât şi a necesare dezvoltării sistemelor informatice inclusive, cu unor intenţii în vederea construirii unei abordări grad ridicat de accesibilitate – PRO-INCLUSIV“. coordonate şi de calitate în dezvoltarea sistemelor pentru Proiectul se derulează într-un consorţiu interdisciplinar, persoanele cu nevoi speciale. care reuneşte specialişti din Institutul Naţional pentru Termeni generali Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti, Human Factors Academia de Studii Economice – ASE Bucureşti şi Institutul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Cuvinte-cheie Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap – TIC, accesibilitate, aspecte sociale şi psihologice ale INPCESPH Bucureşti. utilizării calculatoarelor. În anul 2006 în cadrul proiectului au fost organizate două INTRODUCERE ateliere de lucru: În ultimii ani, progresele realizate în domeniul • atelier de lucru cu tema „Interfeţe utilizator pentru tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiei (TIC) precum şi persoane cu handicap vizual”, în cadrul celei de a în cel al tehnologiilor asistive (AT) au influenţat în mod treia ediţii a Conferinţei Naţionale de Interacţiune semnificativ viaţa persoanelor cu nevoi speciale. Cu cât Om-Calculator – RoCHI 2006, Bucureşti, septembrie TIC şi AT măresc potenţialul acestora de a participa 2006; aproape în toate domeniile vieţii, cu atât mai mult • atelier de lucru PRO-INCLUSIV, în colaborare cu eIncluziunea şi eAccesibilitatea devin o responsabilitate INPCESPH Bucureşti şi fundaţia “Cartea călătoare” comună a tuturor de a furniza informaţii şi/sau tehnici. din Focşani, Focşani, octombrie 2006. Accesul şi oportunităţile egale în societate depind de În anul 2007 au fost organizate, de asemenea, un atelier de calitatea sistemelor şi serviciilor care trebuie să ţină cont lucru şi o masă rotundă: de necesităţile tuturor utilizatorilor posibili. eIncluziunea într-o societate globală trebuie văzută ca o provocare • atelier de lucru cu tema „Sisteme informatice globală. inclusive”, în cadrul celei de a patra ediţii a Utilizarea activă a TIC ameliorează perspectivele Conferinţei Naţionale de Interacţiune Om-Calculator individuale în materie de muncă, informare şi relaţii – RoCHI 2007, Constanţa, septembrie 2007; sociale şi contribuie la realizarea unor progrese • masă rotundă PRO-INCLUSIV, în colaborare cu semnificative în domeniul serviciilor sociale, al sănătăţii şi INPCESPH Bucureşti – Bucureşti, 4 mai 2007. al educaţiei, favorizând din plin creşterea productivităţii şi Prezentul atelier de lucru îşi propune să se constituie într- oferind noi oportunităţi de afaceri [1]. un spaţiu de informare şi dezbatere a noilor tendinţe în Totuşi, dezvoltarea TIC care nu ţine cont de problemele domeniul TIC şi a prezentării atât a unor rezultate cât şi a incluziunii sociale poate ridica bariere mari şi creşte unor intenţii în vederea construirii unei abordări diferenţele între utilizatorii obişnuiţi şi cei cu nevoi coordonate şi de calitate în dezvoltarea sistemelor pentru speciale, în loc să promoveze eliminarea decalajelor persoanele cu nevoi speciale. existente şi să promoveze drepturile şi oportunităţile egale Atelierul de lucru îşi propune să abordeze mai multe pentru toţi. topici, dintre care menţionăm: Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile • accesibilitatea şi utilizabilitatea ca soluţii pentru Persoanelor cu Dizabilităţi, proiectarea tehnologică înlăturarea barierelor pentru utilizarea TIC de către trebuie să ia în consideraţie în toate politicile şi persoanele cu nevoi speciale; programele caracteristicile de accesibilitate şi • abordări metodologice pentru proiectarea şi utilizabilitate pentru protecţia şi promovarea drepturilor evaluarea sistemelor informatice inclusive; umane ale persoanelor cu dizabilităţi [2]. 149

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 • concepte şi tehnici pentru evaluarea necesităţilor de calculatorului, înainte priveşte zona de interes, pentru ca informare şi a posibilităţilor de comunicare prin TIC mai apoi să execute manual operaţia. Utilizarea ale persoanelor cu nevoi speciale; tehnologiilor de interacţiune cu calculatorul bazate pe • aspecte sociale şi psihologice ale comunicării şi mişcarea oculară ar putea creşte gradul de interactivitate informării inclusive; dintre utilizator (creierul uman) şi calculator. Lucrarea „Controlul dispozitivelor multimedia pentru • eLearning special şi/sau inclusiv: noile dimensiuni accesibilizarea documentelor” prezintă o arhitectură de deschise de TIC/AT pentru abordări didactice şi sistem software dezvoltat pentru redarea vocală a metodologice; documentelor existente pe suport hârtie. Utilitatea • eGuvernare şi eServicii, cu accent pe rolul sistemului este dată de faptul că, în acest mod, persoanele accesibilităţii în serviciile bazate pe Internet în cu dizabilităţi de vedere pot accesa conţinutul special în administraţia publică. documentelor fără ca acestea să fie tipărite în Braille. PROBLEMATICA ABORDATĂ CONCLUZII Prima categorie de lucrări va fi dedicată contribuţiei TIC Construirea unei societăţi inclusive este o cerinţă cheie a la creşterea gradului de integrare socială, respectiv strategiei i2010. Acest lucru nu se poate realiza decât prin familială a persoanelor cu handicap şi la importanţa unor maximizarea contribuţiei TIC la incluziunea economică şi tehnologii/ dispozitive destinate persoanelor cu handicap socială şi stimularea oportunităţilor de participare a tuturor sau persoanelor în vârstã, în scopul integrării lor în în acest context. societate. CONFIRMARE A doua categorie de lucrări va fi dedicată prezentării unor Cercetările au fost finanţate din Proiectul CEEX noutăţi în domeniul sistemelor informatice inclusive, 111/2005. problemelor legate de evaluarea accesibilităţii aplicaţiilor Web şi a prezentării unei aplicaţii pentru persoanele în REFERINŢE 1. CCE - Iniţiativa europeană i2010 privind e-incluziunea - vârstă. „Participarea la societatea informaţională”, Bruxelles, 8.11.2007. Echipa Pro-Inclusiv de la ASE va participa în cadrul 2. Convention on the Rights of Persons with Disabilities Atelierului de lucru cu două lucrări: „Elemente critice în http://www.un.org/disabilities/convention/conventionfull.shtml folosirea mişcării oculare în interacţiunea om-calculator” (accesat mai 2008). şi „Controlul dispozitivelor multimedia pentru 3. ICT & Ageing research în FP7, accesibilizarea documentelor”. http://cordis.europa.eu/fp7/ict/programme/challenge7_en.html În prima lucrare se vor prezenta şi discuta principalele (accesat mai 2008). componente care concură la creşterea interactivităţii şi 4. ICT and Inclusion policy development, metrici şi perspective ale utilizării tehnologiilor bazate pe http://ec.europa.eu/information_society/soccul/eincl/index_en.ht m (accesat mai 2008). mişcările oculare în interacţiunea om calculator. În 5. Miesenberger,K., Klaus,J., Zagle,W., Karshmer,A.(Ed) ultimele decenii interacţiunea dintre om şi calculator Computers Helping People with Special Needs, 10th folosind mişcările ochiului a intrat din ce în ce mai mult în Int.Conf.ICCHP 2006 Proceeding, Springer, Berlin. atenţia cercetătorilor. Este evident că, spre exemplu, atunci când utilizatorul mută cursorul pe ecranul 150

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Tehnologia de acces, un „instrument” central în comunicare şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere George Gojgar INPCSPH Bucureşti Str. Cezar Boliac Nr. 42, Bucureşti e-mail: ggojgar@yahoo.com tehnologia de acces. Acest proces de relaţionare între REZUMAT Cunoscând beneficiile tehnologiei nu ne mai rămâne factorii responsabili şi nevoile persoanelor cu deficienţă decât să o folosim, astfel că accesul la informaţie şi de vedere se poate îmbunătăţi atât prin a pune la mijlocirea comunicării prin intermediul sistemelor dispoziţia celor implicaţi efectele pozitive ce decurg din informatice poate constitui un drept fundamental al accesibilizare dar mai ales consecinţele devastatoare ce omului. emerg din neimplicarea şi asumarea responsabilităţii Asigurarea egalităţii de şanse privind informarea şi profesionale. comunicarea prin accesibilizarea tehnologicului, în TEHNOLOGIA DE ACCES ŞI ASUMAREA special prin intermediul tehnologiilor de acces pentru RESPONSABILITĂŢII PRIN DIMENSIUNEA MORALĂ persoane cu deficienţă de vedere, reprezintă scopul Relaţia dintre tehnologia de acces şi responsabilitatea ce demersului nostru. revine factorilor implicaţi în accesibilizare este una Pentru persoanele cu deficienţă de vedere, tehnologia de directă. Asumarea responsabilităţii presupune atât acces reprezintă o necesitate în comunicare şi informare, implicarea unor factori sociali privind obligaţia legală a mijlocind astfel posibilităţile acestora de accesare a instituţiilor abilitate cât şi dimensiunea morală a tuturor domeniilor sociale (servicii, muncă, relaţii cu acestora. Este destul de dificil ca o instituţie să-şi ceilalţi etc.). integreze, în acţiunile pe care le întreprinde, această dimensiune, însă prin intermediul personalului din Termeni generali cadrul acesteia o poate face. Când vorbim de integrarea Human Factors. dimensiunii morale la nivelul personalului ne referim la Cuvinte-cheie conştientizarea de fiecare în parte a propriei implicaţii în TIC, accesibilitate, responsabilitate morală. viaţa fiecărei persoane cu dizabilităţi. Fără o implicare a dimensiunii morale în tot acest proces INTRODUCERE al responsabilităţii accesibilitatea se va afla mai mult în Necesitatea folosirii informaţiei pentru adaptare la toate zona discuţiilor şi a reglementărilor legale decât în domeniile vieţii este cunoscută. Modul cum facem acest aplicabilitatea practică. lucru şi mijloacele pe care le folosim depinde de gradul În momentul în care fiecare persoană va conştientiza ca de dezvoltare a societăţii în care trăim. Sistemele de prin ceea ce „nu face” este direct implicată în comunicare şi informare în societatea modernă au accentuarea suferinţei persoanelor cu dizabilităţi, ba mai cunoscut o dezvoltare impresionantă în ultimii ani astfel mult, lucrează împotriva lor, împotriva unor drepturi pe că este dificil să ne imaginăm cum ar arăta lumea dacă ar care acestea le au. De exemplu, dacă un angajat al unei fi lipsită pentru un timp de aceste sisteme. instituţii ce are ca responsabilitate dezvoltarea Conectarea la acest sistem informaţional a creat o accesibilităţii prin intermediul tehnologiei de acces dependenţă atât de mare încât, nu de puţine ori ne pentru persoanele nevăzătoare, priveşte contribuţia sa întrebăm dacă nu cumva devenim pe zi ce trece unealta doar prin prisma activităţilor pe care le realizează, atunci propriei creaţii. Nu sunt de neglijat derapajele sau avem de-a face doar cu o responsabilitate pe care şi-o anumite riscuri ce le implică tehnologizarea la scară asumă în virtutea obligaţiilor profesionale. Rezultatele largă, însă de noi depinde dacă vom controla acest pe care le obţine, chiar dacă sunt mici sunt „ceva” şi sistem sau ne vom lăsa controlaţi de el. astfel apare mulţumirea prin contribuţia personală şi Înclinăm să credem că beneficiile sunt mult mai mari sentimentul că s-a achitat de sarcină, şi de ce nu, o pentru umanitate dezvoltând tehnologie, însă, contribuţie la bunăstarea vieţii unui om. Dar este concomitent, să ne ocupăm şi de o educaţie privind suficient? utilizarea raţională a ei. În momentul când angajatul respectiv se confruntă nu cu Persoanele cu deficienţă de vedere pot participa la viaţa binele pe care îl face prin implicare ci prin răul pe care îl socială fără a întâmpina prea multe bariere atunci când generează prin ignoranţă, în acel moment intră în ecuaţie societatea, prin intermediul instituţiilor abilitate, ia dimensiunea morală a acţiunii sale. Or, fără aceasta, măsurile ce se impun în domeniul accesibilizării. Aceste responsabilitatea nu se enunţă în rigoarea ei. măsuri ţin în primul rând de respectarea drepturilor fundamentale ale omului (consimţite şi recunoscute prin lege) şi nu în ultimul rând de obligaţia persoanelor responsabile de a pune la dispoziţie serviciile privind 151

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 ATITUDINEA PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ DE morală şi odată cu aceasta sentimentul de vinovăţie. VEDERE CA MIJLOC DE COMUNICARE A Nevoia de a-l compensa conduce la un act reparatoriu şi RESPONSABILITĂŢII FACTORILOR COMPETENŢI implicit la asumarea responsabilităţii morale. Privind accesibilitatea prin prisma conştientizării răului pe care îl pot face factorii responsabili persoanelor cu CONCLUZII ŞI PROPUNERI deficienţă de vedere, se creează premisa unei Dacă recunoaştem că există un tratament egal pentru toţi responsabilităţi morale pe care aceştia o pot resimţi la şi acceptăm că trăim într-o eră unde internetul ne poate nivel personal depăşind astfel graniţa instituţiei unde îşi facilita accesarea unor servicii ce vizează îmbunătăţirea desfăşoară activitatea. calităţii vieţii atunci să recunoaştem că fără a pune la Una din modalităţile ce poate conduce la o schimbare de dispoziţia unei persoane nevăzătoare un calculator optică este atitudinea persoanelor cu deficienţă de echipat cu tehnologie de acces şi cu legătură la internet, vedere ce ar trebui orientată nu pe cererea drepturilor ce nu realizăm mare lucru, ba dimpotrivă, facem orice dar le revin, ci pe despăgubirile materiale şi morale ce nu accesibilizare. Tehnologia de acces rămâne astfel un decurg din limitarea drepturilor de care ar trebui să „instrument” central în comunicare şi informare pentru beneficieze. Practic îi privezi de un drept ce poate fi nu persoanele cu deficienţă de vedere. de puţine ori fatal pentru persoana cu deficienţă de Propunem ca instituţiile abilitate să pună la dispoziţia vedere. De exemplu dacă nu i se pune la dispoziţie unei persoanelor nevăzătoare un calculator echipat cu persoane nevăzătoare un calculator şi tehnologie de tehnologie de acces, nu neapărat pentru a oferi un mijloc acces aferentă aceasta poate fi condamnată la o izolare dar mai ales de a nu încălca un drept fundamental: care să-i afecteze sănătatea şi, de ce nu, să-i pericliteze dreptul de a fi egali şi a trăi o viaţă demnă. viaţa. El poate să ia act prin intermediul internetului de REFERINŢE serviciile ce îi revin, de mijlocele de accesare a acestora 1. CCE - Iniţiativa europeană i2010 privind e-incluziunea - şi de posibilitatea de a anunţa o urgenţă. Această „Participarea la societatea informaţională”, Bruxelles, limitare se datorează în primul rând necunoaşterii cu 8.11.2007. adevărat a impactului negativ pe care îl poate avea 2. Dârdală,M., Pribeanu,C., Bandilă,A., Popovici,D.-V. Ed. obstrucţionarea unui drept în viaţa unei persoane cu „Prima Conferinta Nationala de Tehnologii Informatice Inclusive ProInclusiv 2008, Academia de Studii Economice deficienţă de vedere. din Bucuresti, 17-18 aprilie 2008, Editura ASE, Bucuresti, Lipsa de informare ne conduce la ignoranţă, iar 2008. ignoranţa la nonacţiune şi lipsă de responsabilitate. A 3. ICT and Inclusion policy development, confrunta o persoană cu propria ignoranţă şi tot ce http://ec.europa.eu/information_society/soccul/eincl/index_en. decurge din aceasta, mai ales când responsabilitatea htm. profesională este alta, trezeşte în aceasta conştiinţa 152

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Controlul dispozitivelor multimedia pentru accesibilizarea documentelor Dârdală Marian Smeureanu Ion Ioniţă Cristian Academia de Studii Academia de Studii Economice Academia de Studii Economice Economice Piaţa Romană nr. 6 Piaţa Romană nr. 6 Piaţa Romană nr. 6 smeurean@ase.ro Cristian.Ionita@softmentor.ro dardala@ase.ro faptul că acesta utilizează diferite periferice şi multiple REZUMAT Obiectivul acestui articol constă în prezentarea modului în medii de comunicare. Pentru a îndeplini aceste obiective care se controlează dispozitivele multimedia utilizate la privind accesibilitatea, pe lângă echipamente periferice, accesibilizarea documentelor tipărite pe suport de hârtie. sistemul de calcul trebuie să aibă şi software-ul Din punctul de vedere al persoanelor cu deficienţe de corespunzător. vedere, o modalitate de accesibilizare a documentelor DISPOZITIVE PERIFERICE PENTRU ACCESIBILIZAREA constă în redarea vocală a acestora. Legat de sistemul de DOCUMENTELOR calcul, din ce în ce mai folosit ca mijloc de informare La construirea unui sistem de redare vocală a datorită accesului la un volum uriaş de informaţii prin documentelor existente pe suport hârtie este necesară intermediul Internetului, dispozitivele necesare pentru a utilizarea de dispozitive hardware cât şi de componente accesibiliza conţinutul documentelor nu determină costuri software. semnificative pentru achiziţia lor, iar pe de altă parte sunt Din punct de vedere hardware, un sistem de redare vocală şi uşor de manipulat. Ne referim aici la dispozitivul de trebuie sa utilizeze următoarele dispozitive periferice: scanare şi la placa de sunet care, la sistemele de calcul • scaner pentru preluarea în cadrul sistemului de calcul actuale, este integrată pe placa de bază. Construirea de a informaţiei tipărite pe hârtie; şi aplicaţii software necesită cunoaşterea şi utilizarea de • placa de sunet pentru redarea vocală a conţinutului interfeţe de programare pentru a controla aceste documentelor şi pentru recepţionarea de comenzi dispozitive precum şi motoare de sinteză vocală pentru vocale de la un microfon. redarea vocală a conţinutului lor. Schema bloc a unui astfel de sistem este redată în figura 1. Cuvinte cheie documente tipărite pe Accesibilitate, TWAIN, WIA, TTS, SAPI suport hîrtie Aplicaţie de redare Clasificare ACM redare vocală a vocală H.5 [INFORMATION INTERFACES AND documentelor comenzi PRESENTATION]: User Interfaces - Interaction styles, vocale Screen design Figura 1 – Echipamente periferice utilizate la accesibilizarea INTRODUCERE documentelor Accesul la informaţie pentru persoanele cu dizabilităţi de CONTROLUL DISPOZITIVELOR MULTIMEDIA vedere a preocupat societatea pe măsura dezvoltării ei şi a Controlul dispozitivului de scanare căpătat noi valenţe odată cu apariţia societăţii Dezvoltatorii de dispozitive specializate pentru achiziţia informaţionale. Astfel, abordarea clasică constă în de imagini fixe cum ar scanarele, aparate foto digitale, tipărirea documentelor în Braille, adică reprezentarea precum şi programatorii de aplicaţii care utilizează astfel caracterelor se realizează în mod tridimensional (ele au şi de dispozitive au simţit nevoia de a standardiza componentă de înălţime), persoana nevăzătoare le percepe comunicaţia între dispozitive şi aplicaţii. prin simţul tactil. Perfecţionarea tehnologiilor de redare şi TWAIN a fost dezvoltat ca protocol standard de înregistrare audio a determinat apariţia şi standardizarea comunicaţie şi interfaţă de programare între dispozitivele unor formate şi dispozitive pentru redarea informaţiilor în de achiziţie şi programele de aplicaţie. Principalele entităţi format audio. Un exemplu sugestiv în acest sens este dat incluse într-o aplicaţie ce foloseşte TWAIN sunt de cititorul DAISY (Digital Accessible Information prezentate în figura 2. Se poate observa că TWAIN System) care permite lectura romanelor, revistelor etc. de mijloceşte comunicaţia dintre programele de aplicaţie şi către persoanele cu dizabilităţi de vedere, conţinutul perifericele de achiziţie a imaginilor fixe. informaţional fiind redat audio; echipamentul este Utilizarea interfeţei TWAIN are multiple avantaje. Din capabil de a oferi utilizatorului posibilitatea să navigheze punctul de vedere al programatorilor de aplicaţii software prin conţinutul informaţional. Din gama echipamentelor se asigură, prin intermediul ei, independenţa dintre care redau informaţia vocal pornind de la existenţa ei în programele de aplicaţie şi diversele tipuri de periferice format tipărit (pe hârtie) face parte dispozitivul POET. specializate în achiziţia imaginilor fixe. Este bine cunoscut Acesta permite nevăzătorului să scaneze foaia tipărită şi să faptul că există pe piaţă numeroase firme producătoare de primească informaţia audio. Luând în considerare aceste astfel de dispozitive (Canon, Epson, HP etc.), în aceste elemente, se poate utiliza sistemul de calcul ca mijloc condiţii aplicaţiile sunt scrise independent de alternativ şi complex de accesibilizare a informaţiilor, prin 153

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 particularităţile dispozitivelor tocmai datorită acestei prin metoda concatenării de foneme preînregistrate. interfeţe. TWAIN permite proprietarilor de dispozitive să- Această modalitate presupune formarea cuvântului prin şi construiască propria interfaţă de control pentru alipirea sunetelor elementare care-l formează şi apoi periferice nemaifiind necesară construirea unei interfeţe emiterea lui. Sunetele elementare (fonemele) sunt în personalizate în cadrul aplicaţiei de utilizator. prealabil stocate şi formează aşa numita bază de date de Aplicaţie software foneme. În baza de date se memorează şi corespondenţa între o fonemă ce există ca sunet şi simbolul ei grafic. Această metodă este avantajoasă datorită faptului că sunt Interfaţa TWAIN relativ puţine foneme în cadrul unei limbi de origine latină. Însă, pentru a obţine un sunet sintetizat cât mai Software pentru controlul perifericului apropiat de limbajul natural trebuie luate în considerare şi (driver) sunetele de tranziţie numite difoneme. O difonemă este alcătuită din două foneme iar aceste sunete există într-un Periferic hardware număr foarte mare în cadrul unei limbi. Figura 2 – Locul interfeţei TWAIN în fluxul de comunicare aplicaţie - periferic Diferenţa principală între cele două motoare de sinteză vocală se referă la faptul că, în timp ce MBROLA a fost O aplicaţie care utilizează astfel de dispozitive trebuie să dezvoltat independent de componentele de text to speech aibă în interfaţă cel puţin două opţiuni: ale sistemului de operare, cei de la IVO au creat voci • selectarea sursei care permite utilizatorului alegerea pentru diferite limbi care odată instalate apar înregistrate dispozitivului prin intermediul căruia se în aplicaţia Speech din Control Panel. Adăugarea de noi achiziţionează imaginea; voci în sistem este deosebit de avantajoasă pentru că oferă • achiziţia imaginii care determină startarea procesului suport pentru diferite produse software cunoscute sub de transfer a imaginii de la dispozitiv către aplicaţie. numele de cititoare de ecran (de exemplu Narrator). În În cadrul sistemului de operare Windows interfaţa de acest fel, prin selectarea vocii care sintetizează textul în programare a aplicaţiilor –TWAIN este disponibilă prin limba română (de exemplu Vocea Carmen a celor de la intermediul unei biblioteci cu legare dinamică numită IVO), persoana nevăzătoare poate utiliza cititorul de ecran twain32.dll. şi pentru o interfaţă definită în limba română. Pentru O interfaţă alternativă de programare a aplicaţiilor care programarea aplicaţiilor folosind voci instalate în sistem vizează controlul dispozitivelor de scanare este WIA se utilizează interfaţa de programare SAPI (Speech (Windows Image Acquisition). Spre deosebire de Application Programming Interface). TWAIN, WIA este mai flexibilă pentru că este o interfaţă Programarea aplicaţiilor utilizând sintetizatorul MBROLA standardizată care nu necesită un pachet de software se face prin includerea în cadrul proiectului a bibliotecilor pentru scanare şi drivere. specializate şi referirea unei baze de date de foneme corespunzătoare limbii de interacţiune cu utilizatorul. Sinteza vocală Sinteza vocală a unui text presupune redarea acestuia în CONCLUZII format audio ca o alternativă la prezentarea lui vizuală. Produsele software dezvoltate pentru a realiza Această formă de redare este deosebit de utilă persoanelor accesibilitatea prin conversia conţinutului documentelor cu dizabilităţi de vedere. Sinteza vocală se realizează prin sunt deosebit de utile pentru persoanele cu dizabilităţi, sisteme, cunoscute sub numele de TTS (Text To Speech). care nu pot utiliza calculatorul prin interfeţele clasice. Complexitatea acestor sisteme este dată de faptul că, pe de Aceste sisteme trebuie proiectate în sistem deschis pentru o parte, ele realizează conversia textului în semnal vocal a permite localizarea interfeţelor în funcţie de specificul iar pe de altă parte, sintetizatorul controlează şi regional al limbii utilizate în comunicare. dispozitivul multimedia de redare a semnalului vocal. REFERINŢE În lume există multe produse software de tip TTS. 1. Situl proiectului MBROLA: http://tcts.fpms.ac.be/syntesis/ Principalul lor neajuns se referă la faptul că aceste sisteme mbrola.html, Faculte Polytechnique de Mons. se dezvoltă în strânsă legătură cu limba folosită la redarea 2. www.microsoft.com textului. Din cauza faptului că limba română are o arie 3. IVO Software, http://www.icosoftware.com/products/ ivona mică de răspândire, interesul pentru dezvoltarea de professional.html, IVONA Professional Presentation; motoare de sinteză vocală adaptate pentru ea este destul de 4. Reveiu, A., Dârdală, M., Designing of accessible software for economic and social inclusion. The Proceedings of the 6th mic. Preocupări privind includerea fonemelor limbii Bieniial International Symosium, SIMPEC 2006, Braşov; române în motoare de sinteză vocală au avut cercetătorii 5. Pădure, M., Metode şi tehnici de accesibilizare a manualelor care au lucrat la proiectul MBROLA şi de asemenea cei de şi cursurilor pentru persoanele cu deficienţe de vedere, Volumul la IVO Software care au lansat pe piaţă produsul software de lucrări a Primei Conferinţe Naţională de Tehnologii Expressivo ce permite redarea vocală a documentelor în Informatice Inclusive – ProInclusiv 2008, ASE Bucureşti, 17-18 diverse formate (txt, pdf, doc etc.). Aprilie 2008, Editura ASE. Între cele două motoare de sinteză vocală există atât asemănări cât şi deosebiri; astfel ambele realizează sinteza 154

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Elemente critice în folosirea mişcării oculare în interacţiunea om-calculator Asistent drd. Alexandru Bărbulescu Academia de Studii Economice Bucureşti – S1, Piaţa Romană nr. 6 alexbarbulescu@ie.ase.ro ochiului montat pe cap. O altă tehnică studiată în trecut se REZUMAT În ultimele decenii interacţiunea dintre om şi calculator bazează pe studiul fotografic. În jurul anilor 1970 s-au folosind mişcările ochiului a intrat din ce în ce mai mult în făcut paşi importanţi în acest domeniu, pe de o parte în atenţia cercetătorilor. Este evident că, spre exemplu, tehnologiile urmăririi mişcărilor, iar pe de altă parte în atunci când utilizatorul mută cursorul pe ecranul domeniul psihologic strâns legat de domeniul discutat. calculatorului, înainte priveşte zona de interes, pentru ca Aşa cum aminteam anterior un factor important în mai apoi să execute manual operaţia. Utilizarea interacţiunea cu calculatorul folosind mişcările ochiului tehnologiilor de interacţiune cu calculatorul bazate pe este important să cunoaştem ce reprezintă fiecare mişcare mişcarea oculară ar putea creşte gradul de interactivitate sau set de mişcări sau poziţionare. După îmbunătăţirea dintre utilizator (creierul uman) şi calculator. În această tehnologiei de urmărire a mişcărilor oculare au fost lucrare se vor prezenta şi discuta principalele componente studiate relaţiile dintre mişcări şi fixare a unei imagini şi care concură la creşterea interactivităţii şi metrici şi mişcările cognitive. Primele utilizări ale tehnologiei au perspective ale utilizării tehnologiilor bazate pe mişcările fost direcţionate către persoane cu diferite dizabilităţi, însă oculare în interacţiunea om calculator. ulterior s-a constatat că anumite funcţionalităţi sunt utile şi aduc beneficii şi pentru persoanele fără dizabilităţi. Aceste Cuvinte cheie funcţionalităţi se referă la acţionarea unui meniu sau Metrici, mişcare oculară, interacţiune om calculator creşterea rezoluţiei acolo unde utilizatorul fixează Clasificare ACM privirea. Începând din anii 1990 în acelaşi timp cu avansul H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): tehnologic referitor la calculatoare, email, internet, etc. a Miscellaneous. revenit ca subiect de interes folosirea mişcărilor oculare pentru un dispozitiv de intrare al calculatorului. INTRODUCERE Până în prezent s-au conturat mai multe abordări în INTERPRETAREA DATELOR utilizarea mişcărilor oculare în interacţiunea dintre om şi Datele rezultate de la sistemele de urmărire a mişcărilor calculator. Cercetări în domeniu consideră pe de o parte că oculare se referă în principal la orientarea ochiului, poziţia folosirea tehnologiilor de interacţiune prin mişcărilor (în coordonate) la care priveşte subiectul pe un ecran la o oculare pot contribui la realizarea unui ecran grafic mult anumită frecvenţă. Deşi vorbim de relativ puţine date, mai facil, iar pe de altă parte că există o îmbunătăţire informaţiile sunt multe şi destul de greu de obţinut şi semnificativă a dialogului între om şi interfaţa interpretat. De exemplu este important să delimităm calculatorului. Pentru a răspunde în timp real la mişcările fixarea privirii într-un anumit punct de privirea de ochiului este important să cunoaştem două aspecte: ansamblu asupra unui ecran sau fixarea mai multor poziţii poziţionarea sau mişcarea ochiului şi interpretarea acestei la intervale scurte de timp. Producătorii de echipamente de poziţionări pentru a putea răspunde. Deşi perspectivele urmărire a mişcării ochiului furnizează împreună cu utilizării tehnologiilor de interacţiune cu calculatorul echipamentul şi software pentru analiza datelor rezultate analizând mişcările ochiului sunt foarte bune, utilizarea ce permit interpretarea şi identificarea momentelor de lor pe scară largă în practică nu se găseşte la un nivel fixare a privirii. Aceste componente software analizează foarte avansat. Metodele de urmărire a mişcărilor oculare poziţia ochiului şi schimbarea poziţiei în timp. Astfel ştim iniţial se bazau pe mecanisme mecanice fixate pe cornee cu exactitate care au fost mişcările ochiului, când s-a fixat care transmiteau către un receptor mişcarea făcută. un punct cu privirea etc. Concluzii ale mai multor studii Aceasta este considerată o metodă invazivă deoarece efectuate de specialişti ai domeniului nu au fost similare ochiul este atins de un aparat mecanic, iar prin mişcare, în cu privire la parametrii ce reprezintă fixarea privirii. timp îndelungat se pot produce leziuni. Pe de o altă parte Analiza datelor rezultate din sistemele de urmărire a acest contact fizic deranjează ochiul şi mişcările lui mişcărilor ochiului se poate realiza în trei abordări normale. Ulterior în studiile efectuate au fost dezvoltate (Goldberg, Stimson, Lewenstein, Scott & Wichansky, mecanisme de urmărire a mişcărilor oculare ce se bazau 2002), toate utilizate în practică: pe reflexia luminii pe cornee. Acest sistem nu este • De sus în jos bazat pe teoria cognitivă. Fixarea cu invaziv, deoarece nu există practic nici un contact fizic privirea a unui obiect din ecran arată dificultăţi în a între un mecanism şi ochi, însă un mare dezavantaj este interpreta imaginea acelui obiect. legat de faptul că mişcările înregistrate se bazau pe • De sus în jos bazat pe teoria ipotezei. Controalele de presupunerea că persoana analizată ţine capul fix şi mişcă pe ecran din partea de jos sunt mai fixate cu privirea doar ochiul. Pentru evitarea acestui neajuns în jurul anilor decât cele din partea de sus. 1950 a fost inventat dispozitivul de urmărire a mişcărilor 155

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 • De jos în sus. Se referă la situaţia când nu se CONTROLAREA PROGRAMELOR FOLOSIND cunoaşte intenţia persoanei şi luarea deciziei. Fixarea MIŞCĂRILE OCHIULUI cu privirea nu va presupune nimic şi nu se va referi la Una dintre cele mai accesibile variante este utilizarea un proces cognitiv. urmăririi mişcării oculare pentru dirijarea cursorului pe ecran aşa cum este folosit pe scară mult mai largă mouse- METRICI DE UTILIZABILITATE ul. Cel mai important avantaj este viteza de reacţie mult Funcţie de contextul utilizării trebuie alese metricile mai mare decât în varianta manuală. Diferenţele între cele relevante. Înainte de discuţia metricilor se detaliază mai două variante de mişcare a cursorului sunt: jos o listă a elementelor luate în calcul metricilor: • Mişcarea ochiului este mult mai rapidă decât a • Fixarea privirii – reprezintă o lipsă a mişcării mouse-ului şi dă mult mai multe informaţii despre ochiului pentru o perioadă scurtă de timp (150-200 zona de interes a persoanei. Când atenţia este ms) cu o viteză de 30-100 grade pe secundă. Viteza îndreptată pe o anumită arie înseamnă nu doar o variază însă funcţie de distanţa faţă de ecran. poziţie x,y ca în cazul mouse-ului manual ci şi că • Durata fixării – poate fi compusă din mai multe fixări persoana este interesată de acea arie fixată cu privirea. succesive pentru o anumită zonă de pe ecran de • Trainingul pentru utilizare este mult mai redus în interes. cazul utilizării mişcărilor ochiului decât al utilizării • Zona de interes – zona de pe ecran care se află în mouse-ului. interes vizual. • Acurateţea mişcărilor este mult mai bună în cazul • Calea urmărită – reprezintă mai multe puncte de mişcării cursorului prin urmărirea ochiului decât în interes fixate în ordine. cazul manual. • Metricile cele mai des folosite în domeniu sunt: Acurateţea sistemelor ce se bazează pe urmărirea • Numărul de fixări de privire – un număr mare de mişcărilor nu este foarte bună pentru aplicaţii în timp real. fixări de privire ne arată o căutare relativ ineficientă. Deoarece utilizatorul nu trebuie să fixeze cu privirea Însă aceasta rezoluţie trebuie foarte bine corelată cu foarte exact un obiect pentru a-l vedea rezultă devieri de specificul ecranului şi al aranjamentului obiectelor pe 1-2 grade funcţie de distanţa până la ecran. Nu este însă ecran. Dacă este vorba de un ecran de monitorizare cazul pentru aplicaţiile care nu sunt în timp real. această rezoluţie nu mai este adevărată. Însă dacă CONCLUZII vorbim de o interfaţă de navigare pe internet atunci După cum am prezentat anterior, sistemele de interacţiune constatăm că fixarea privirii foarte des ne duce către între om şi calculator bazate pe mişcările oculare sunt afirmaţia făcută. studiate de foarte mult timp. Progresele făcute în domeniu • Procentul de timp pentru care este fixată fiecare zonă au durat destul de mult. Aplicaţiile studiilor au fost puse în de interes. practică abia în ultimele două decenii. Deşi sisteme bazate • Media duratei de fixare a privirii - valori mai mari pe mişcarea ochiului există, ele nu sunt foarte utilizate pe indică dificultatea persoanei în extragerea informaţiei scară largă. Metricile discutate sunt puncte foarte sensibile necesare de pe ecran. şi interesante ale aplicării acestor tehnologii în lumea reală. Este foarte important ca în viitor să existe mai multe • Numărul de fixări de privire în fiecare arie de interes statistici cu privire la aceste metrici şi la modul în care ele – acesta reflectă un interes crescut pentru aria de au fost ajustate pentru diversele situaţii practice. interes. Valori mari se vor regăsi pentru cele mai importante zone de pe ecran. REFERINŢE 1. Albert, W. (2002). Do web users actually look at ads? A case • Rata generală a fixărilor de privire – se referă la study of banner ads and eye-tracking technology. In Proceedings numărul de fixări de privire într-o secundă. of the 11th Annual Conference of the Usability Professionals’ • Secvenţa de fixări succesive – sugerează eficienţa sau Association. ineficienţa organizării interfeţei. Viteza mare de 2. Goldberg, J.H., Stimson, M.J., Lewenstein, M. Scott, N. & parcurgere a secvenţei indică o foarte bună Wichansky, A.M. (2002). Eye tracking in web search tasks: organizare. Cu cât este mai predictibilă cu atât mai design implications. In Proceedings of the Eye Tracking Research & Applications Symposium 2002. New York, ACM. mult poate fi crescut şi gradul de organizare. 3. Jacob, R.J.K. (1991). The Use of Eye Movements in Human- • Numărul de fixări succesive pe fiecare zonă de Computer Interaction Techniques: What You Look At is What interes. You Get, ACM Transactions on Information Systems, 9152-169. • Numărul de fixări de privire voluntare şi involuntare. 4. Jacob, R.J.K., Deligiannidis, L., & Morrison, S. (1999). A Software Model and Specification Language for Non-WIMP • În 2002 Wooding a propus o altă variantă pentru User Interfaces, ACM Transactions on Computer-Human prezentarea metricilor numită „Harta fixărilor” pentru Interaction. organizarea celor mai fixate cu privirea zone într-o 5. Wooding, D.S. (2002). Fixation Maps: quantifying eye- imagine. movement traces. In Proceedings of the Eye Tracking Research & Applications Symposium 2002.New York, ACM 156

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Un cadru de lucru pentru interfeţele grafice destinate persoanelor nevăzătoare Adriana Alexandru Cristina-Adriana Alexandru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Academia de Studii Economice-Bucureşti în Informatică B-dul Dacia nr. 41, sector 1 Bd. Averescu nr. 8-10, sector 1, Bucureşti cristinutza0107@yahoo.com adriana@ici.ro persoanele nevăzătoare şi cele văzătoare utilizează scheme REZUMAT Articolul descrie cerinţele de utilizabilitate pentru de acces diferit dimensionate. Pentru văzători, este vorba interfeţele grafice destinate persoanelor nevăzătoare. Sunt de o schemă 2+1, deoarece elementele de interfaţă sunt prezentate cadrul FBLIND (Framework for BLind user distribuite în regiuni bidimensionale (ecranul, fereastra) şi Interface Development) destinat creării unei intefe e poziţia lor asigură o semantică diferită pentru fiecare grafice duale şi SBIO (Speech Braille and Input/Output). obiect, iar “+1” reprezintă tranziţia de la o regiune 2D la alta (navigare), realizată prin acţiuni ale utilizatorilor. Pe Cuvinte cheie de altă parte, nevăzătorii au o schemă de acces de tipul Intefețe grafice utilizator, utilizabilitate. 1+1. Dispozitivele pentru aceștia (displayuri Braille) sunt Clasificare ACM unidimensionale, ceea ce înseamnă că obiectele din H5.2. Information interfaces and presentation. interfaţa utilizator sunt prezentate printr-o structură de tip listă şi că navigarea se face către o altă listă. Această INTRODUCERE cerinţă poartă denumirea de tranziţie dimensională. În al A dezvolta interfeţe om-calculator care să respecte nevoile treilea rând, apare necesitatea menţinerii unei echivalenţe şi abilităţile utilizatorilor constituie o mare provocare. comportamentale. Procesul de interacţiune ar trebui să Pentru facilitarea unei interacţiuni între persoane definească modul în care fiecare obiect ar putea deveni nevăzătoare şi entităţi ale spaţiului informaţional, noile accesibil persoanelor nevăzătoare. Trebuie adăugate tehnologii ar trebui să fie bazate pe metafore şi paradigme acţiuni suplimentare realizabile de fiecare obiect, inerente şi intuitive pentru utilizatorul nevăzător. Acesta incluzând mesajele care trebuie transmise către are nevoie de un design bun al interfeţei, design care va tehnologiile de asistare, mecanismul pentru accesarea diferi cu siguranţă de soluţiile deja existente, care au fost fiecărei părţi a obiectului şi orice funcţie de navigare destinate, spre exemplu, persoanelor cu deficienţe de suplimentară care poate fi desfăşurată. În al patrulea rând, vedere şi nu propriu-zis celor nevăzătoare. nu trebuie uitată funcţia de evitare a pierderilor semantice, care asigură transmiterea necesarului de Interfeţele grafice au fost proiectate pentru a creşte informaţie persoanelor nevăzătoare, fără pierderea de utilizabilitatea şi pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea informaţii care altfel ar fi fost asigurate pe cale vizuală. În aplicaţiilor [1, 2]. Cu toate acestea, o interfaţă grafică este ultimul rând, tehnologiile de asistare nu sunt o barieră pentru persoanele nevăzătoare, deşi dispozitivele standardizate, diferind mult în ceea ce priveşte de asistare (sintetizatoarele de vorbire, displayurile funcţionalitatea şi interfeţele de programare de care Braille, tastaturile Braille şi Qwerty, recunoaşterea vocii şi trebuie însoţite. De aceea, este foarte importantă cerinţa de cititoarele de ecrane [3,4]) ar putea soluţiona multe dintre independenţă a dispozitivelor. problemele cu care acestea se confruntă. Utilizarea tehnologiilor de asistare nu garantează prin ele însele că persoanele nevăzătoare vor putea accesa aplicaţia. UN CADRU PENTRU CREAREA UNEI INTERFEŢE GRAFICE DUALE Conform recomandărilor spaniole şi internaţionale privind CERINȚE DE UTILIZABILITATE standardele de accesibilitate, Facultatea de Informatică a Universităţii Politehnica din Madrid a dezvoltat un cadru pentru crearea unei interfeţe grafice duale pentru persoane Gradul de adecvare a unei interfeţe grafice destinate văzătoare şi nevăzătoare numit FBLIND (Framework for persoanelor nevăzătoare implică nişte cerinţe de BLind user Interface Development). Acest cadru are trei utilizabilitate adecvate. În primul rând, trebuie avut în mari componente: un set de îndrumări pentru designul vedere care sunt tehnologiile care pot fi adaptate pentru interfeţei, un set de instrumente alcătuit din obiecte aceste persoane, cerinţele de utilizabilitate diferind între adaptate automatic (BVCL) şi o bibliotecă care facilitează acestea şi persoanele văzătoare (de exemplu, un nevăzător intrările şi ieşirile Braille. nu poate conduce o maşină). Această întrebare este Setul de îndrumări afectează într-o mai mică sau mai mare referită drept adecvarea proiectului. În al doilea rând, măsură interfaţarea om-calculator şi cuprinde informaţii 157

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 utile pentru toate stagiile de design şi implementare a cursorului, tipului codului Braille, etc.) şi nivelul de interfeţei. Un aspect foarte important al acestor îndrumări ajutor (pentru utilizatori începători, intermediari sau îl constituie faptul că se subliniază importanţa ca aplicaţia avansaţi). să fie compatibilă cu cititoarele de ecran şi cu alte BVCL încorporează obiecte de interfaţă cu prezentare tehnologii de asistenţă utilizate de nevăzători pentru automată în mod verbal sau Braille (modelul de accesarea interfeţelor grafice. prezentare), ceea ce economiseşte timp. De asemenea, În ceea ce priveşte modelul taskului, este accentuată facilitează programarea mesajelor adiţionale de tip verbal necesitatea respectării cerinţei de adecvare a proiectului, sau Braille (modelul de platformă). Mesajele specifice în sensul verificării compatibilităţii interfeţei cu generate în mod verbal sau Braille pentru fiecare obiect al capabilităţile utilizatorului. interfeţei utilizator pot fi cu uşurinţă configurate prin Modelul domeniului este afectat de tranziţia dimensională BVCL, care conţine de asemenea şi elementele de layout şi de echivalenţa comportamentală. Pentru a se soluţiona care dimensionează obiectele în funcţie de preferinţele problema tranziţiei dimensionale, secvenţa de ferestre şi utilizatorului privind mărimea fontului, culoarea, etc. conţinutul lor trebuie să fie definite ierarhic ca o serie de (modelul utilizator). arbori legaţi de tranziţii între ferestre pentru a fi SBIO (Speech Braille and Input/Output) este alcătuit compatibile cu modelul 1+1. În ceea ce priveşte dintr-o serie de componente de programare care echivalenţa comportamentală, designerul trebuie să îmbunătăţesc intrările şi ieşirile de tip verbal şi Braille. definească ceea ce se petrece între nivelurile arborelui şi Este un pachet pentru Microsoft Windows, acesta fiind între arbori pentru utilizatorul nevăzător, pe cale vorbită platforma utilizată de majoritatea persoanelor nevăzătoare. sau prin Braille. A fost dezvoltat de Microsoft, Once (Organizaţia Modelul de dialog este afectat de echivalenţa Naţională pentru Persoane Nevăzătoare a Spaniei) şi UPM comportamentală şi de cerinţele de evitare a pierderilor (Universitatea Tehnică din Madrid). SBIO cuprinde patru semantice. Soluţionarea problemelor de echivalenţă componente: API pentru vorbire al Microsoft, un API de comportamentală implică definirea interacţiunilor dintre tip Braille, un set de ActiveX, componente pentru o fiecare obiect al interfeţei şi celelalte obiecte, avându-se în interfaţă simplificată de vorbire şi Braille (SBIO- Core) şi vedere faptul că dispozitivul de intrare de bază este o bibliotecă dinamică (SBIO-Lib) care facilitează tastatura (sau un echivalent al său). Evitarea pierderilor utilizarea IOSB. semantice se realizează prin comenzi de interacţiune adiţionale, încorporate pentru a îmbunătăţi operaţiunile utilizatorilor, cum ar fi informarea utilizatorilor despre CONCLUZII locul unde se află într-o aplicaţie, repetarea sau silabisirea De peste zece ani de studiu în interfeţele om-calculator, ultimului mesaj. interacţiunea şi integrarea dintre utilizatorii nevăzători sau Modelul de prezentare răspunde cerinţelor de echivalenţă cu deficienţe de vedere şi utilizatorii văzători sunt comportamentală şi de evitare a pierderilor semantice. În elemente cheie pentru accesul la informaţii şi servicii. ceea ce priveşte echivalenţa comportamentală, sunt Accesul către conţinutul informaţional în variatele sale definite obiectele special destinate utilizatorilor nevăzători forme este scopul final al oricărui utilizator. Navigarea, şi standardele aplicaţiei. Pentru evitarea pierderilor pointarea şi selectarea nu sunt scopul, ci doar unele dintre semantice, s-a apelat la niveluri de detaliere care vor mijloacele care ar putea fi corespunzătoare sau nu, în trebui implementate astfel încât aplicaţia să fie adaptabilă funcţie de metodele utilizate, instrumente şi cerinţă. atât începătorilor cât şi utilizatorilor experimentaţi. De Lucrarea a încercat să stabilească care sunt cerin ele de asemenea, se acordă o atenţie deosebită obiectelor non- utilizabilitate care ar face ca interfeţele grafice utilizator să standard şi obiectelor cu un înalt caracter grafic care ar nu mai fie nepotrivite în scopul utilizării de către putea conţine informaţii suplimentare. persoane nevăzătoare. Modelul de platformă este afectat de cerinţa de independenţă a dispozitivelor. Aplicaţiile cu interfeţe REFERINŢE duale ar trebui să asigure ieşiri de tip verbal, Braille sau, 1. Alonso, F., Fuertes, J.L., Gonzáles, Á.L., Martínez, L., “A preferabil, ambele ieşiri. Pentru a se asigura independenţa Framework for Blind User Interfacing”, Proc. of „Computers dispozitivelor, ar trebui să ofere API standardizat pentru Helping People with Special Needs”, Springer-Verlag Berlin dispozitive Braille şi de vorbire şi informaţii despre Heilderberg 2006, 1031-1038 capabilităţile API. 2. Cox, K., Walker, D.: „User Interface Design”, Prentice Hall În ultimul rând, modelul utilizator trebuie să facă faţă (1993) 3. Baum Engineering SRL: “Welcome to Gnopernicus!”, cerinţelor de evitare a pierderilor semantice şi de available at URL: http://www.baum.ro/gnopernicus.html independenţă a dispozitivelor. În particular, ar trebui să (consulted January 10, 2006) reprezinte parametri de configuraţie pentru 4. Freedom Scientific BLV Group: JAWS® for Windows® funcţionalitatea implicată pentru a soluţiona ambele Quick Start Guide, 11800 31st. probleme, cum ar fi parametri de vorbire (viteză, tonul vocii, volum, etc.), parametri Braille (tipul 158

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Interfeţe utilizator aging-friendly – o necesitate a sistemelor informatice moderne. Studiu de caz: AgingNice Ianculescu Marilena Pârvan Monica Alecu Simona Cristina I.C.I. Bucureşti I.C.I. Bucureşti I.C.I. Bucureşti Bd. Mareşal Averescu 8-10, Bd. Mareşal Averescu 8-10, Bd. Mareşal Averescu 8-10, sect.1 Bucureşti sect.1 Bucureşti sect.1 Bucureşti manina@ici.ro parvan@ici.ro simmex@yahoo.com REZUMAT TIC ŞI VÂRSTNICII Acest articol abordează problematica interfeţelor utilizator Piaţa produselor şi serviciilor pentru TIC şi vârstnici este aging-friendly, din perspectiva necesităţii adaptării încă în fază incipientă. Gradul redus de cunoaştere şi proiectării acestora la cerinţele speciale ale utilizatorilor, transparenţă a pieţei, lipsa standardelor şi a în contextul îmbătrânirii accentuate a populaţiei. interoperabilităţii, nesiguranţa privind viabilitatea AgingNice este un sistem informatic care evidenţiază felul modelelor de afaceri constituie obstacole în calea în care un management eficient al vârstei se poate face dezvoltării acesteia. Pentru a înlătura aceste obstacole şi a respectând principiile enunţate. exploata oportunităţile, este necesar ca utilizatorii să se afle în centrul preocupărilor şi să se acorde o importanţă Cuvinte cheie Interfeţe utilizator aging-friendly, proiectare web, mărită regulilor de proiectare a interfeţelor utilizator cu o accesibilitate, utilizabilitate, îmbătrânire puternică caracteristică aging-friendly. Websiturile tind să fi proiectate de către tineri care deseori Clasificare ACM presupun că toţi utilizatorii au un control motor şi o H5.2. User Interfaces. vedere perfectă şi cunosc totul despre internet. Aceste INTRODUCERE presupuneri nu se adeveresc decât rareori, chiar şi în Accesul, accesibilitatea şi uşurinţa în utilizare a situaţiile în care utilizatorii nu sunt în vârstă. În plus, cei echipamentelor şi serviciilor sunt condiţii preliminare care de-a lungul perioadei active nu au utilizat în mod necesare pentru furnizarea de servicii avansate pentru curent calculatoarele nu au modele conceptuale care să-i societatea în curs de îmbătrânire. ajute să înveţe cum funcţionează noile tehnologii. În Îmbătrânirea populaţiei, care rezultă din ratele scăzute de concluzie, cei în vârstă sunt mai afectaţi decât cei tineri de natalitate şi dintr-o creştere a speranţei de viaţă, reprezintă problemele legate de utilizabilitate. un fenomen bine cunoscut în prezent. Până în anul 2050, Într-un studiu realizat de Redish and Chisnell în 2005 [4] numărul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani va creşte s-a evidenţiat faptul că adulţii în vârstă sunt mai puţin cu 70% în UE. Grupa de vârstă de peste 80 de ani va omogeni ca grupă de vârstă decât cei tineri. Drept care, au creşte cu 170%. Îmbătrânirea sănătoasă este sprijinită de fost accentuate patru aspecte ale proiectării interfeţelor acţiuni menite să încurajeze adoptarea unor moduri de utilizator aging-friendy: proiectarea interacţiunilor, a viaţă sănătoase şi să reducă comportamentele nocive. arhitecturii informaţiilor, a părţii vizuale şi a informaţiei. Sprijinirea unui mod sănătos de îmbătrânire înseamnă atât GREŞELI ÎN PROIECTAREA INTERFEŢELOR promovarea sănătăţii pe toată durata vieţii, urmărind UTILIZATOR AGING-FRIENDLY prevenirea problemelor de sănătate şi a dizabilităţilor de la • Funcţia de căutare este dificilă. o vârstă fragedă, precum şi combaterea inegalităţilor în • Sunt folosite fişiere PDF pentru citirea online. materie de sănătate, asociate factorilor sociali, economici • Link-urile vizitate nu-şi modifică culoarea. şi de mediu. [1] Îmbătrânirea rapidă a societăţii şi decalajul tineri-bătrâni • Texul nu este scanabil, concis şi obiectiv. sunt elemente larg recunoscute şi care motivează obţinerea • Mărimea fonturilor este fixă. unei accesibilităţi universale la TIC. [2] • Titlurile paginilor au o vizibilitate scăzută pentru Se aşteaptă ca persoanele în vârstă de mâine să aibă o motoarele de căutare. durată de viaţă mult mai lungă, să fie mult mai sănătoase, • Totul seamănă cu o reclamă. mai bine educate, având cunoştinţe mult mai solide în ceea ce priveşte lucrul cu calculatorul. În ciuda ultimului • Nu se respectară convenţiile de proiectare. argument, deoarece o îmbătrânire normală este • Se deschid multiple ferestre de browser. acompaniată de un declin semnificativ al funcţiilor • Nu se răspunde la întrebările utilizatorilor. senzoriale, cognitive şi motorii, dezvoltarea unor noi tehnologii informatice va adânci inevitabil decalajul RECOMANDĂRI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA digital între generaţii dacă nu se fac eforturi pentru UTILIZABILITĂŢII PAGINILOR WEB realizarea unei accesibilităţi universale. [3] • Proiectanţii de interfeţe utilizator aging-friendly trebuie să semnalizeze faptul că o pagină nu s-a terminat şi că este nevoie de scrolling. 159

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 • Termenii tehnici trebuie să fie evitaţi pe cât posibil, Proiectarea paginilor web este făcută ţinând cont de iar în cazul în care este necesar să fie folosiţi, o posibilităţile de cuprindere ale utilizatorului în aşa fel explicaţie clară trebuie să fie uşor accesibilă (inclusiv încât cantitatea de informaţii cuprinsă într-o pagină să nu-l exemple dacă este cazul). copleşeaşcă pe vizitatorul sau să mărească timpul ei de • Link-urile trebuie să fie identificate într-un mod încărcare. De asemenea, modul de fragmentare al evident şi consistent (de ex. colorate în albastru, informaţiei a fost conceput ca să focalizeze atenţia îngroşate, subliniate şi devin roşii atunci când mouse- utilizatorului asupra principalelor subiecte abordate în ul este poziţionat pe ele). pagină şi să îl ajute să ia cunoştinţă în mod gradat de subiectul prezentat. Pentru facilitarea accesului la • Caracteristicile care atrag atenţia pe o pagină (cum ar informaţii indiferent de abilităţile utilizatorului, sunt fi heading-urile, pozele, icon-urile, instrucţiunile şi prevăzute elemente de navigaţie clare, perfect adaptate marcatorii) trebuie să fie înlănţuite. modului în care sunt create legăturile dintre pagini, care • Pe cât posibil tot conţinutul trebuie să fie furnizat ca oferă indicii vizuale asupra funcţiei lor şi care ajută la HTML (utilizatorilor nu trebuie să li se ceară să orientare. instaleze nici un software, nici chiar Adobe Reader). Produsul final cuprinde un sistem de baze de date • Conţinutul trebuie făcut cât se poate de concis şi clar interconectate privind metode şi strategii anti-aging, (trebuie luată în considerare furnizarea de două investigaţii clinice şi paraclinice pentru prevenirea versiuni – “simplă” şi “detaliată” – iar utilizatorilor îmbătrânirii, modificări anatomice, modele educaţionale, trebuie să li se permită să aleagă între ele). teste de auto-evaluare, definirea unei conduite • Siturile trebuie să furnizeze o funcţie “măreşte personalizate, tendinţe în biomedicina anti-aging, scrisul” atunci când un text însoţeşte o imagine/icon campanii anti-aging, precum şi aplicaţii pentru facilitarea şi întotdeauna să folosească un contrast ridicat pentru diseminării protocolului terapeutic, a studiilor de caz şi a afişarea textului (de ex. text negru pe un fundal cercetărilor recente între specialişti dintr-o gamă largă de alburiu (se preferă utilizarea unui fundal alburiu faţă domenii medicale de unul alb deoarece reduce forţarea ochilor pentru CONCLUZII cei care citesc cu dificultate). Soluţiile tehnologice pentru utilizatorii finali impun • Instrucţiunile trebuie date într-un mod explicit prin deseori reunirea şi interconectarea unei game variate de folosirea imperativului (de ex. “Găseşte un...”). servicii şi instrumente într-o mod care depăşeşte • Utilizatorii în vârstă ar trebui să aibă la dispoziţie o aptitudinile majorităţii acestora. Soluţiile pot produce doar modalitate evidentă pentru mărirea textului, cum ar fi avantaje dacă utilizatorii au acces la echipamente TIC un buton. simple, au o educaţie corespunzătoare, sunt suficient de motivaţi şi dacă problemele de natură etică şi psihologică STUDIU DE CAZ: “SISTEM COMPLEX sunt abordate în mod corespunzător. MULTIDISCIPLINAR PENTRU EFICIENTIZAREA Îmbătrânirea accentuată a populaţiei şi creşterea cererii de MANAGEMENTULUI INFORMAŢIILOR ANTI-AGING informaţii duce la o necesitate a dezvoltării de noi ghiduri, (AGINGNICE)” recomandări, tehnologii, produse informatice şi materiale AgingNice este un proiect de cercetare dezvoltat în cadrul educaţionale care să deservească mai bine cerinţele Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare specifice ale acestui grup de utilizatori. pentru perioada 2007- 2013. AgingNice este un sistem complex multidisciplinar care, REFERINŢE în contextul îmbătrânirii accentuate şi constante a 1. Comisia Comunităţilor Europene Bruxelles, 23.10.2007 populaţiei, creează un mediu pentru dezvoltarea unui COM(2007) 630 final Carte Albă Împreună pentru sănătate: O abordare strategică pentru UE 2008-2013 management eficient al vârstei, îmbunătăţirea corelării 2. Shneiderman, B. Designing the User Interface: Strategies for cunoştinţelor multidisciplinare în domeniul anti-aging, Effective Human-Computer Interaction, Third Edition. Addison promovarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice specifice, Wesley, Reading, MA, 2000 optimizarea metodelor şi strategiilor de prevenţie pentru 3. Craik & T. A. Salthouse (Eds.), Handbook of aging and creşterea calităţii vieţii şi a prelungirii perioadei active, cognition (2nd ed.). Mahwah, NJ: Erlbaum, 2000 consolidarea legăturii dintre personalul medical şi pacient 4. Chisnell, D. and Redish, J. (2005). Designing Web Sites for prin creşterea gradului de informare a cetăţeanului. [5] Older Adults: Expert Review of Usability for Older Adults at 50 Un astfel de instrument informatic acoperă utilizarea Web Sites. Prepared for AARP February 2005 PDF available at nesemnificativă a TIC în domeniul anti-aging de până http://assets.aarp.org/www.aarp.org_/articles acum, punând accent pe prezentarea informaţiei cât mai pe /research/oww/AARP-50Sites.pdf 5. Ianculescu M., Parvan M. ş.a.: “Sistem complex înţeles şi adaptarea strategiei de comunicare, în functie de multidisciplinar pentru eficientizarea managementului răspunsul şi nevoile beneficiarului căruia i se adresează. informaţiilor anti-aging”, Raport ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, 2007. 160

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Eficienţa şi satisfacţia utilizării tehnologiilor de sprijin de către persoanele cu deficienţe vizuale Marian Pădure Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Str. Sindicatelor nr. 7 cam. 28 mpadure@yahoo.com REZUMAT • Identificarea eficienţei tehnologiilor de sprijin, în În cadrul cercetării am dorit să identificăm gradul de diferite contexte sociale. satisfacţie/mulţumire al utilizatorilor cu deficienţe vizuale, • Identificarea frecvenţei de utilizare a serviciilor de referitoare la tehnologiile de acces/sprijin. În chestionarul Internet. aplicat celor 23 de participanţi, am analizat şi aspecte • Identificarea domeniilor de interes, mediate de referitoare la eficienţa în utilizare a tehnologiilor de tehnologiile de sprijin. sprijin. • Identificarea nivelului de eficienţă şi satisfacţie în Cuvinte cheie ceea ce priveşte utilizarea telefonului mobil. Tehnologii de sprijin, deficienţă vizuală, eficienţă în • Identificarea nevoilor utilizatorilor de tehnologii de utilizare, utilizabilitate, satisfacţie/mulţumire. acces / sprijin. Clasificare ACM Instrumentar utilizat H5.2. Information interfaces and presentation (e.g., HCI): A fost construit un chestionar cu 29 de întrebări, cu Miscellaneous. variante de răspuns pe scala Likert (1-5) şi întrebări EFICIENŢA ÎN UTILIZARE deschise. Structura chestionarului a ţinut cont de Eficienţa în utilizare, „usability”, denotă uşurinţa cu care obiectivele generale şi specifice propuse la începutul poate fi utilizat un mecanism / instrument sau alt obiect, cercetării. În construcţia chestionarului am utilizat un de către un grup specific de utilizatori, pentru îndeplinirea termen apropiat de cel de eficienţă în utilizare, utilitate, unor obiective specifice cu eficacitate, eficienţă şi pentru a putea răspunde la nevoile de informare, specifice satisfacţie [1]. În interacţiunea om calculator, termenul se persoanei cu deficienţe de vedere care utilizează un referă în general la uşurinţa şi claritatea cu care este computer prevăzut cu tehnologii de sprijin. Utilitatea realizată interacţiunea cu un produs soft sau un sit web. reprezintă măsura în care un obiect îi este de ajutor unei Cel mai frecvent, eficienţa în utilizare este definită de trei persoane. Utilitatea este un concept generic, caracterizând factori [2]; aceştia sunt: posibilitatea de a satisface o necesitate, în cazul nostru • eficacitatea – cât de bine poate fi îndeplinită o sarcină necesitatea persoanei cu deficienţe de vedere de a avea sau o acţiune pe un sit sau într-un program software; acces la informaţii şi la tot ce decurge din aceasta, în mod • eficienţa – cât de uşor şi cât de repede poate fi dusă independent. la îndeplinire o sarcină de lucru; Participanţi la studiu • satisfacţia utilizatorului – percepţia asupra facilităţii La studiu au participat 23 de persoane (2 elevi, 7 studenţi, cu care s-a realizat sarcina respectivă. 4 cu studii medii, 10 cu studii superioare; 9 persoane de Testele de evaluare a eficienţei în utilizare au ca scop gen feminin şi 14 de gen masculin), vârsta medie a fost de evaluarea acestor celor trei factori, în vederea 26 ani, în intervalul de vârstă 18 ani – 40 ani. În selecţia îmbunătăţirii unui sit web sau program software, pentru a participanţilor s-a ţinut cont de două criterii: participanţii efectua, recomanda adaptări şi a-l face mai accesibil şi mai să fie persoane cu deficienţe vizuale şi utilizatori de uşor de utilizat. computer cu tehnologii de sprijin. REZULTATE ŞI CONCLUZII METODOLOGIA CERCETĂRII Obiectivul general al cercetării constă în identificarea Computerul ocupă un loc esenţial în activităţile de gradului de utilitate şi satisfacţie a utilizatorilor cu informare şi comunicare a persoanelor chestionate. Astfel, deficienţe de vedere. Gradul de utilitate şi satisfacţie poate 43% utilizează calculatorul mai mult de 7 ore pe zi, fi operaţionalizat în următorii parametri esenţiali: nivelul accesând informaţii din domenii foarte largi. de utilizare a principalelor activităţi desfăşurate pe Comunicarea reprezintă principala activitate zilnică, computer, nivelul de utilizare a diferitelor tehnologii de desfăşurată de către participanţii la studiu. Astfel 91% acces/sprijin, frecvenţa de utilizare a diferitelor servicii de utilizează poşta electronică zilnic, iar 78% dintre aceştia, internet, identificarea domeniilor de interes în raport cu mesageria instant, Timpul acordat zilnic pentru accesarea utilizarea tehnologiilor de acces/sprijin, frecvenţa de Internetului în scopul comunicării şi documentării utilizare a programelor de sprijin, nivelul de accesibilitate depăşeşte în medie peste 3 ore. şi utilizare a telefonului mobil şi a facilităţilor oferite. Principalele tehnologii de sprijin utilizate de participanţii Obiectivele specifice: la studiu sunt: cititorul de ecran 41%, programe de recunoaştere de text 32% şi programe de mărit 16%. • Identificarea nivelului şi principalelor activităţi Foarte puţini dintre participanţii chestionaţi folosesc desfăşurate cu ajutorul unui computer. 161

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 display-ul braille sau programe de recunoaştere a vocii, • posibilitatea de a efectua plăţi prin intermediul acest lucru datorându-se fie lipsei acestor echipamente în telefonului mobil (13% total dezacord, 31% acord primul caz fie calităţii slabe a produsului în cel de-al parţial, 39% acord total, 17% nu au răspuns); doilea caz. Referitor la accesibilitatea informaţiilor • posibilitatea de a asculta conţinutul unui mesaj SMS, disponibile pe Internet spre a fi descărcate, participanţii la primirea acestuia (4% total dezacord, 22% acord cred că ar trebui găsită o alternativă la fişierele .pdf parţial, 52% acord total, 22% nu au răspuns). encriptate şi transpunerea într-un format alternativ a Gradul de satisfacţie/mulţumire al celor chestionaţi, informaţiilor incluse în structuri grafice complexe şi referitor la dezvoltarea unei sinteze în limba română, clipuri Flash. relevă o atitudine de totală nemulţumire. Utilizatorii au Referindu-se la accesul la bibliotecile publice, păreri împărţite în ceea ce priveşte acordul şi dezacordul, participanţii au dificultăţi în a accesa informaţii despre performanţele şi calitatea sintezelor precum WinTalker fondul de carte (online sau offline), posibilităţi limitate de (RosaSoft – Cehia), Carmen cu Expressivo (IVO – completare a fişelor de împrumut şi numărul foarte mic de Polonia), versiunea hardware Appolo2 (Dolphin – UK) şi materiale în format electronic. Ancuţa (Baum – România). Un număr foarte mic de cei chestionaţi au testat şi alte Alte informaţii obţinute în urma analizei cantitative a cititoare de ecran, programe de recunoaştere a vocii/ răspunsurilor oferite de către participanţi: comenzi vocale, programe de mărit sau display-uri braille. • mulţumirea privind nivelul de cercetare în domeniul Referitor la satisfacţia în utilizarea tehnologiilor de sprijin, tehnologiilor de acces (17% total nemulţumiţi, 30% părerile celor chestionaţi sunt împărţite după cum parţial mulţumiţi, 22% mulţumiţi, 9% total mulţumiţi, urmează: 35% sunt în totalitate satisfăcuţi/mulţumiţi de 22% nu au răspuns); performanţele şi caracteristicile unui cititor de ecran, 26% parţial satisfăcuţi/mulţumiţi de performanţele unui • accesibilitatea informaţiilor pe siturile program de mărit şi 52% parţial satisfăcuţi / mulţumiţi de guvernamentale (13% total nemulţumiţi, 17% parţial programele de recunoaştere de text. Exprimarea mulţumiţi, 31% mulţumiţi, 13% în totalitate nemulţumirii a fost aproape categorică în cazul mulţumiţi, 26% nu au răspuns); programelor de recunoaştere a vocii şi la display-ul • accesul la biblioteci publice (26% total nemulţumiţi, braille, dar trebuie să menţionăm faptul că majoritatea 31% parţial mulţumiţi, 17% mulţumiţi, 9% în celor chestionaţi au oferit ca răspuns, la întrebarea totalitate mulţumiţi, 17% nu au răspuns); referitoare la aceste programe, varianta de mijloc: nu ştiu. • locuri de muncă accesibile (35% total nemulţumiţi, În cadrul chestionarului am pus accent pe identificarea 26% parţial mulţumiţi, 13% mulţumiţi, 9% în nevoilor şi problemelor întâmpinate de utilizatori în totalitate mulţumiţi, 17% nu au răspuns). manipularea tehnologiilor de sprijin. Una dintre cele mai Limitele cercetării: numărul mic al celor chestionaţi – 23; evidente probleme cu care se confruntă persoanele cu grupa de vârstă foarte largă - 18-40 ani; lipsa unor deficienţe de vedere o reprezintă lipsa unei sinteze vocale întrebări care să evalueze cunoştinţele participanţilor pentru limba română. despre echipamente hardware si software, în general şi în Opinia participanţilor, referitoare la utilitatea special despre tehnologiile de sprijin. O parte din documentaţiei (HELP) programelor de sprijin, este că rezultatele studiului nu poate fi extrapolată la populaţia cu acestea fie nu oferă toate informaţiile necesare, fie nu sunt deficienţe de vedere utilizatoare de tehnologii de sprijin. bine organizate şi structurate. Majoritatea participanţilor la Un număr mai mare de participanţi, grupaţi pe niveluri de studiu nu au răspuns la această întrebare. vârstă, situat într-un interval nu mai mare de 4 ani, Mijloacele de comunicarea nu includ numai serviciile integrarea unor întrebări mai clare despre eficienţă în oferite de Internet, ci şi cele oferite de telefonia mobilă. utilizarea tehnologiilor de sprijin şi întrebări referitoare la Astfel, un procent semnificativ (73%) utilizează telefoane elemente hardware şi software ar putea oferi o imagine de din gama Nokia, peste 50% dintre acestea având instalate ansamblu mult mai largă asupra eficienţei şi satisfacţiei în cititoare de ecran. În general, participanţii sunt de părere utilizarea tehnologiilor de sprijin. Chestionarul utilizat în că telefonul le este accesibil pentru realizarea de apeluri şi cadrul cercetării a permis extragerea unor informaţii doar 52% consideră că serviciile de SMS şi WAP le sunt importante cu privire la utilitatea şi satisfacţia utilizării total accesibile. tehnologiilor de sprijin, de către persoanele cu deficienţe Opinia participanţilor referitoare la diverse proiecte sau de vedere. servicii de telefonie mobilă se prezintă astfel: • posibilitatea de ascultare a costului consumului de REFERINŢE servicii telefonice la zi (22% acord parţial, 69% acord 1. Ardito, C., Costabile, M. F., De Marsico, M., Lanzilotti, et al. (2006). An approach to usability evaluation of e-learning total, 9% nu au răspuns); applications. Universal Access in the Information Society, 4(3), • posibilitatea de ascultare a datelor de facturare (30% 270 – 283 acord parţial, 70% acord total); 2. * * *, WebServator – www.webservator. 162

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Şabloane de interacţiune Ecaterina Valică Facultatea de Informatică, Universitatea “A.I.Cuza” din Iaşi Str. Berthelot, nr. 16, Iaşi 700483 evalica@infoiasi.ro Proiectarea de software orientat obiect, reutilizabil şi REZUMAT Şabloanele au apărut ca un mijloc de documentare şi de flexibil a ridicat probleme programatorilor. Proiectarea comunicare a soluţiilor de succes pentru problemele care trebuie să fie specifică problemei în cauză, dar de apar frecvent într-un anumit domeniu. Fiecare şablon asemenea suficient de generală pentru a putea rezolva descrie sistematic experienţa acumulată în rezolvarea probleme şi cerinţe viitoare. respectivei probleme. Lucrarea urmăreşte evoluţia Un lucru pe care programatorii experţi îl ştiu că nu trebuie şabloanelor şi se concentrează asupra acelora întâlnite în să-l facă este acela de a rezolva orice problemă pornind de Design-ul de Interacţiune. la zero. Ei utilizează soluţii despre care ştiu că au funcţionat în trecut, crescând astfel productivitatea. Cuvinte cheie Şabloane de proiectare, şabloane de interacţiune. Christopher Alexander spunea: „Orice şablon descrie o problemă care apare în mod repetat în mediul nostru şi Clasificare ACM apoi descrie esenţa soluţiei respectivei probleme într-un H.5.2. [Information Interfaces and Presentation]: User asemenea mod încât puteţi utiliza soluţia de un milion de Interfaces - Theory and methods; Interaction styles (e.g., ori fără să faceţi vreodată de două ori acelaşi lucru” [2]. commands, menus, forms, direct manipulation). Chiar dacă Alexander vorbea despre şabloane pentru INTRODUCERE clădiri şi oraşe, ceea ce a spus rămâne adevărat şi pentru Toate arhitecturile orientate spre obiecte, bine structurate, şabloane de proiectare orientate obiect. Soluţiile în acest sunt pline de şabloane. Concentrarea asupra unor astfel de caz sunt exprimate în termeni de obiecte şi interfeţe în loc mecanisme în timpul dezvoltării unui sistem poate de pereţi şi uşi, dar, în esenţă, ambele tipuri de şabloane produce o arhitectură care să fie mai mică, mai simplă şi reprezintă o soluţie la o problemă într-un context. mult mai uşor de înţeles decât în cazul în care aceste şabloane sunt ignorate. ŞABLOANE DE INTERACŢIUNE Eforturi au fost făcute pentru a codifica şabloanele de Importanţa şabloanelor în construirea sistemelor complexe proiectare în domenii particulare. Astfel de exemple sunt a fost de mult recunoscută în alte discipline. În particular, întâlnite în şabloanele pentru interfeţele utilizator, Christopher Alexander şi colegii săi au fost probabil Vizualizarea Informaţiei [14] sau Design Web. primii care au propus ideea de utilizare a unui limbaj de şabloane (1960) în arhitectura clădirilor şi a oraşelor [1]. Aceste domenii sunt mult mai apropiate [4] de conceptele Observând structurile arhitecturale ale mai multor culturi, iniţiale ale lui Alexander, care descriau aspecte ale Alexander a concluzionat că acestea sunt construite în mediului fizic în care oamenii convieţuiau, deoarece au conformitate cu nişte „şabloane universale” (e.g., mai multă legătură cu conceptele de relaţionare spaţială necesitatea unei intrări principale). sau estetică vizuală. Arhitectul, în acest caz, devine designer-ul şi locuitorii devin utilizatorii. Artefactul Şabloanele nu sunt de sine stătătoare, ci sunt componente construit de arhitect va fi utilizat de către locuitori, care ale unui limbaj, astfel încât un şablon poate fi de fapt vor interacţiona şi vor locui în cadrul lui. Locuitorii compus din sub-şabloane, sau poate face parte dintr-o manipulează artefactul fără a şti cum acesta funcţionează clasă de şabloane. Limbajul este o gramatică informală intern, sau cum a fost realizat. Dacă arhitectul transformă pentru a descrie obiectele şi relaţiile dintre acestea. clădirile în medii care definesc anumite comportamente Proiectarea, indiferent de mediul în care aceasta se pentru cei care le locuiesc, designer-ul de interacţiune se realizează, reprezintă comunicarea şi punerea în practică a concentrează asupra şabloanelor comportamentale şi problemelor ce trebuiesc rezolvate. Şabloanele comunică asupra modului în care acestea modelează experienţa din experienţa celorlalţi. De fapt, unul dintre motivele utilizatorilor. pentru care Alexander a făcut public limbajul de şabloane Ghidurile de stil (style guides), recomandările şi pentru arhitectura urbană, a fost acela de a încuraja standardele au scopul de a facilita conceperea unui design contribuţia habitanţilor în conceperea mediului în care vor de interacţiune. Recomandările (guidelines) sunt folosite trăi. pentru a descrie reguli, în timp ce şabloanele sunt ŞABLOANE DE PROIECTARE folositoare atunci când dorim să translatăm respectivele Ideile lui Christopher Alexander şi contribuţiile celorlalţi reguli în soluţii software. Recomandările sunt folositoare au prins rădăcini şi în comunitatea programatorilor de pentru a ne asigura că o anumită aplicaţie este consistentă aplicaţii software orientate spre obiecte. Erich Gamma, cu o anume platformă sau companie. Recomandările şi Richard Helm, Ralph Johnson şi John Vlissides sunt cei şabloanele pot fi folosite în conjuncţie pentru a identifica care au adus popularitate şabloanelor de proiectare (design problema şi pentru a crea o soluţie validă [15]. patterns) în software [3]. 163

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Printre primele colecţii de şabloane de interacţiune au fost CONCLUZII cele ale lui Jenifer Tidwell [5]. Acestea s-au dezvoltat Pentru a putea dezvolta aplicaţii este nevoie ca cuprinzând şabloane de interacţiune atât pentru aplicaţii dezvoltatorii să vorbească acelaşi limbaj. În momentul în desktop, cât şi pentru site-uri Web, aplicaţii Web sau care aceştia se vor confrunta cu o problemă este indicat să dispozitive mobile [13]. se aplice o rezolvare cunoscută. Şabloanele de interacţiune oferă o modalitate de a comunica standarde pentru a creşte Pentru a putea crea un şablon este nevoie de o abordare consistenţa, predictibilitatea şi uşurinţa în realizarea distructivă, care va investiga procesele, le va reduce la aplicaţiilor actuale. componentele de bază, va recunoaşte similarităţi sau diferenţe între ele şi le va închega într-o soluţie particulă. REFERINŢE În momentul în care se ia în considerare şi perspectiva 1. * * *, Site-ul oficial Christopher Alexander: utilizatorului, se ţine cont în primul rând de uşurinţa cu http://www.patternlanguage.com/ care acesta utilizează produsul. Cel mai bun mod de a 2. Christopher Alexander, Sara Ishikawa, Murray asigura acest lucru este acela de a considera factorii umani Silverstein, Max Jacobson, Ingrid Fiksdahl-King, ca date de intrare pentru proiectare. Shlomo Angel, “A Pattern Language”, Oxford Şabloanele descriu modalităţi de rezolvare a unei anumite University Press, 1977 probleme, de aceea acestea sunt caracterizate de: 3. Gamma et al., „Design Patterns: Elements of Reusable • un nume, care să fie cât mai descriptiv posibil; Object-Oriented Software”, Addison-Wesley, 1994 4. Jan O. Borchers, “Interaction Design Patterns: Twelve • o problemă pe care şablonul o rezolvă; Theses”, BHCIWorkshop, 2000 • un context în care şablonul respectiv poate fi aplicat; 5. Jenifer Tidwell, “COMMON GROUND: A Pattern • o soluţie, care trebuie să fie descrisă; Language for Human-Computer Interface Design”: • exemple de aplicări cu succes ale şablonului; http://www.mit.edu/~jtidwell/interaction_patterns.html • referinţe, anumite şabloane se pot folosi împreună cu 6. Erin Malone, Matt Leacock, Bill Scott, „Yahoo! altele. Design Pattern Library”: http://developer.yahoo.com/ypatterns/index.php Şabloanele conţin aspecte legate de funcţionalitate, ergonomie şi integrare a aplicaţiei cu mediul. 7. Anders Toxboe, “User Interface Design Patterns Library”: http://ui-patterns.com/ Există numeroase biblioteci care conţin şabloane de interacţiune [6], [7], [8], [9], [10], [11], [12], etc. 8. Martijn van Welie, “Welie.com – Patterns in Interaction Design”: http://www.welie.com/index.php Yahoo! Design Pattern Library [6] a fost făcută public pentru prima dată în 2005 de către echipa Yahoo!, cu 9. Jenifer Tidwell, “Designing Interfaces: Patterns for scopul de a împărtăşi experienţa lor despre proiectarea Effective Interaction Design”: aplicaţiilor cu AJAX (Asynchronous JavaScript and http://designinginterfaces.com/ XML). 10. Florian Grassle, “Open Design Patterns”: Pe măsură ce tehnologia a avansat, au apărut noi idiomuri http://patterns.holehan.org/Main/HomePage de interacţiune. Unele au rămas aceleaşi ca în sistemele 11. *, „Web Patterns”: desktop (e.g., drag&drop), altele s-au dezvoltat ca http://groups.ischool.berkeley.edu/ui_designpatterns/w şabloane unice pentru interacţiunea Web, sau ca o ebpatterns2/webpatterns/home.php combinaţie între cele două medii (e.g., auto-complete, 12. Sari A. Laakso, “User Interface Design Patterns”: breadcrumbs, pagination, etc.). http://www.cs.helsinki.fi/u/salaakso/patterns/index.htm l 13. *, „Mobile User Interface Design Patterns”: http://patterns.littlespringsdesign.com/index.php/Main _Page 14. Christian Behrens, „Information Design Patterns”: http://niceone.org/infodesign/ 15. Michael J. Mahemoff, Lorraine J. Johnston, “Principles for a Usability-Oriented Pattern Language”: http://mahemoff.com/paper/principles/ Figura 1. Exemple din cadrul Yahoo! Design Pattern Library 164

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Consideraţii privind accesibilitatea Web Sabin-Corneliu Buraga Facultatea de Informatică, Universitatea „A.I.Cuza” din Iaşi Str. Berthelot, nr. 16, Iaşi 700483 – Romania http://www.infoiasi.ro/~busaco/ REZUMAT Estimările efectuate consideră că 20% din populaţia Lucrarea realizează o privire de ansamblu asupra planetei prezintă o anumită categorie de dizabilitate [14]. problematicilor vizând accesibilitatea siturilor Web, în Dizabilităţile pot fi temporare – de scurtă sau lungă durată contextul ingineriei Web. Sunt descrise diverse studii de – ori permanente (unele pot proveni de la naştere). caz originale. Spaţiul WWW oferă mijloacele necesare accesului la informaţie şi categoriilor defavorizate de utilizatori, cu Categorii şi descriptori ai subiectelor condiţia ca siturile/aplicaţiile Web să fie proiectate corespunzător. Fiecare categorie de dizabilităţi necesită H.5.4 [Hypertext/Hypermedia]: User issues. anumite adaptări şi/sau modificări ale designului interfeţei Termeni generali cu utilizatorul şi a conţinutului oferit. Majoritatea acestor Design, Human Factors, Experimentation. schimbări vor avea impact asupra oricărui tip de audienţe, conducând la o bună arhitectură informaţională – e.g., Cuvinte-cheie structurare judicioasă a conţinutului, navigare clară, Interacţiune Web, accesibilitate, inginerie Web. alternative textuale la resursele multimedia. PREAMBUL STUDII DE CAZ Putem considera proiectarea unui sit Web ca fiind un Trebuie menţionat faptul că nu toţi utilizatorii sitului vor proces de proiectare a unei interfeţe cu utilizatorul pentru putea profita de posibila bogăţie grafică oferită de paginile un produs software de sine stătător, principalele probleme Web. Unii vizitatori ar putea parcurge situl folosind un care trebuie rezolvate în ambele cazuri fiind similare. navigator text sau ar putea avea diverse handicapuri fizice. Suplimentar, apar noi cerinţe specifice [5] vizând: Un mare avantaj al limbajului XHTML este abilitatea de a caracterul multidisciplinar, necunoaşterea publicului-ţintă oferi mesaje alternative fiecărui obiect multimedia – de real, volatilitatea cerinţelor şi constrângerilor, impactul exemplu, atributul alt pentru elementul <img>, summary sistemelor tradiţionale (legacy), inexperienţa vizitatorilor şi pentru tabele ori title pentru majoritatea marcatorilor. relevanţa termenului de lansare în exploatare. Persoanele care nu au posibilitatea vizualizării grafice a Găsirea şi adoptarea celor mai adecvate maniere de a conţinutului sitului vor putea aşadar înţelege realiza interfeţe utilizabile, prietenoase (user-friendly) şi funcţionalitatea elementelor grafice sau multimedia din personalizabile (i.e. adaptabile fiecărui utilizator sau paginile vizitate. fiecărei categorii de utilizatori în parte) fac obiectul Folosind navigatoare Web audio, utilizatorii nevăzători pot ergonomiei interfeţelor. auzi (prin intermediul vorbirii sintetizate) mesajele În contextul accesului larg la informaţiile disponibile pe alternative furnizate, astfel încât nu vor pierde în totalitate Web, o importanţă majoră o are asigurarea suportului conţinutul imaginilor şi al butoanelor grafice de navigare. acordat persoanelor cu dizabilităţi. Lucrarea de faţă Dacă se va recurge la meniuri grafice pentru navigare, realizează un studiu referitor la accesibilitatea siturilor şi meniurile alternative bazate pe text vor oferi un ajutor aplicaţiilor Web, oferindu-se şi o serie de studii de caz. important acestei categorii speciale de utilizatori. Desigur, este foarte important ce text alternativ va fi ACCESIBILITATEA WEB menţionat pentru fiecare element grafic în parte ori pentru Accesibilitatea vizează accesul cu succes la informaţii şi fiecare legătură hipertext. tehnologia informaţiei de către persoanele cu nevoi speciale: vizuale, auditive, motorii şi/sau cognitive. Un exemplu pozitiv este următorul, preluat din [2]. Conţinutul textual va fi de folos şi motoarelor de căutare; Esenţialmente, trebuie oferite mijloace alternative facilitând se poate remarca şi numele – sugestiv – al fişierului grafic: activităţile utilizatorilor, conform punctelor acestora de vedere şi stilului de lucru al acestor persoane. <img src="Sinaia_Peles_iunie04.jpg" class="foto" Există următoarele tipuri de dizabilităţi: vizuale (visual alt="Excursia la Sinaia din iunie 2004, împreună cu disabilities), auditive (hearing), legate de mobilitate (motor Loredana şi Ştefan, lângă Peleş. Loredana zâmbeşte, iar disabilities), cognitive, privitoare la factori afectivi. Ştefan are un buchet de flori." /> 165

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 CONCLUZII Lucrarea de faţă a realizat o principalelor problematici vizând utilizabilitatea siturilor Web, în general, şi accesibilitatea Web, în special. De asemenea, au fost furnizate studii de caz originale, menite a puncta unele aspecte de interes şi a enumera diversele tehnologii, instrumente şi metodologii existente, focalizate asupra accesibilităţii Web. REFERINŢE [1] S. Bouikidis, Creating Accessible Section 508 Compliant Content, NetReach Presentation, 2007. [2] S. Buraga, Proiectarea siturilor Web (ediţia a doua), Polirom, 2005. Figura 1. Varianta originală a unui document Web al sitului dedicat unui curs academic („Tehnologii Web”) [3] S. Buraga (coord.), Programarea în Web 2.0, Polirom, 2007. [4] B. Caldwell et al. (eds.), Web Content Accessibility Guidelines 2.0, W3C, 2008: www.w3.org/TR/WCAG20/ [5] G. Kappel et al. (eds.), Web Engineering, Wiley & Sons, 2006. [6] P. Plessers et al., „Accessibility: A Web Engineering Approach”, Proceedings of the International World Wide Web Conference – WWW 2005, ACM Press, 2005. [7] C. Pribeanu (coord.), Introducere în interacţiunea om- calculator, Matrix Rom, 2003. [8] R. Weakley, „Accessibility and the Importance of User Testing”, Sydney Web Accessibility Forum, Web Accessibility Network for Australian Universities, 2007. Figura 2. Varianta liniară, redată fără proprietăţi CSS. [9] Y. Yesilada, R. Stevens, C. Goble, „A Foundation for Conţinutul poate fi parcurs facil via un browser Web vocal Tool based Mobility Support for Visually Impaired Web Folosind extensii precum WebDeveloper şi Firebug pentru Users”, Proceedings of the International World Wide Web navigatorul Firefox, poate fi studiată varianta liniară a Conference – WWW 2003, ACM Press, 2003. conţinutului unei pagini Web, eventual inhibând utilizarea [10] Y. Yesilada et al., „Screen Readers Cannot See proprietăţilor de stil CSS. În figurile 1 şi 2 se pot observa (Ontology Based Semantic Annotation for Visually versiunile cu şi fără stiluri CSS ale aceleiaşi pagini Web. Impaired Web Travellers)”, ICWE 2004 Proceedings, Suplimentar, testarea siturilor Web poate fi realizată şi via 2004. extensia Selenium pentru navigatorul Firefox – diverse [11] * * *, Web Accesibility Initiative, 2008: exemple sunt disponibile în [3]. www.w3.org/WAI/. De asemenea, au fost propuse diverse metodologii, dintre [12] * * *, WAI-ARIA Primer, 2008: www.w3.org/TR/wai- care o menţionăm pe WSDM – Web Site Design Method, prezentată în [6] şi bazată pe instrumentul Dante [9] şi pe aria-primer./ ontologia WAfA – Web Authoring for Accessibility [10]. În [13] * * *, Web Accessibility Evaluation Tool, 2008: această manieră pot fi detectate automat diverse probleme http://wave.webaim.org/. privind suportul acordat persoanelor cu nevoi speciale. [14] * * *, WebAIM – Web Accesibility in Mind, 2008: http://webaim.org/. 166

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Șabloane de interacțiune colaborativă în Web-ul social Anca Paula Luca Facultatea de Informatică, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi lucaa@info.uaic.ro REZUMAT orice moment poate solicita orice resursă implicată in În lucrarea de faţă vom caracteriza sistemele colaborative procesul de colaborare. pe web şi vom trece in revistă problematica asociată Pentru acest motiv, vom concentra analiza din lucrarea de acestora din punct de vedere al proiectării interfeţelor cu faţă pe această ultimă subcategorie, care introduce modele utilizatorul, discutând abordările standard care tind, odată noi de interacţiune între utilizatori, prin intermediul cu tipurile de aplicaţii, să devină şabloane în materie de programelor. tratare a interacţiunii colaborative. Exemple Cuvinte cheie Între aceste sisteme se numără sistemele de partajare de Şabloane de interacţiune, Sisteme colaborative, Web itemi: fotografii (flickr [4], Picasa web [11], Facebook social [3]), documente, semne de carte (del.icio.us [2]), Clasificare ACM evenimente (google calendar [5]), preferinţe muzicale H.4.3 [Information systems application] – (last.fm [8]). Acestea reprezintă sisteme relativ simple, din Communications Applications punct de vedere al gestiunii colaborării şi a diversităţii INTRODUCERE interacţiunii. O categorie avansată de sisteme o reprezintă În cadrul aplicaţiilor web colaborative apar paradigme de sistemele în care se pune problema creării de conţinut de operare noi, determinate atât de modelul datelor ce către mai mulţi utilizatori simultan (colaborarea în timp necesită a fi manipulate, dar mai ales de dinamica acestora real): sisteme de desenare colaborativă (imagination datorată parţial mediului online şi parţial accesului şi a cubed [7]), sistemele de editare de documente de tip acţionării colaborative asupra acestora. “office” colaborative (suita de birou Google [14], zoho [17]), sistemele de tip wiki (MediaWiki [9], XWiki [16], Odată cu aceste noi paradigme de interacţiune cu Confluence [1], socialtext [13]). Vârful este reprezentat de sistemele au apărut şi o serie de problematici conexe sistemele care îşi propun să fie o platformă de aplicaţii recurente, caracteristice majorităţii sistemelor, impreună colaborative, anume de a oferi suport pentru dezvoltarea cu o serie de soluţii consacrate fie pentru implementarea de aplicaţii colaborative (XWiki , twiki [15]). facilă, fie pentru calitatea lor, fie pentru un bun echilibru între cele două. ŞABLOANE DE INTERACŢIUNE ÎN SISTEME COLABORATIVE Vom prezenta în cele ce urmează caracteristicile acestor Cum un şablon nu poate fi definit fără a defini problema sisteme urmând a detalia apoi problemele apărute şi care stă la baza acestuia, el neexistând decât ca soluţie a abordările existente, discutând implicaţiile acestor soluţii unei probleme, vom discuta în cele ce urmează o serie de şi exemplificând cu cazuri practice. probleme şablon în aplicaţiile colaborative împreună cu SISTEME COLABORATIVE soluţiile consacrate pentru rezolvarea acestora. Una dintre categoriile web-ului social o reprezintă Accesul la date aplicaţiile online colaborative, aparute ca răspuns la În sistemele colaborative publice, se pune problema nevoia de a comunica în cadrul unui grup pentru realizarea accesului la date, majoritatea acestor sisteme folosind de sarcini comune și înlesnite de evoluţia mijloacelor de noţiunea de utilizator pentru a identifica o entitate în comunicare în medii electronice. sistem şi pentru a putea asocia acţiunile efectuate asupra În această categorie de aplicaţii se încadrează variantele sistemului cu un utilizator. bazate pe internet ale sistemelor de comunicare “standard” Pentru gestionarea accesului la date, câteva dintre (mesagerie (instantă sau nu), telefonie, videoconferinţă, abordările des folosite, devenite șablon, sunt: etc), şi sisteme de management colaborativ: calendare colaborative, sisteme de gestiune a proiectelor, sistemele • Accesul de tip boolean: public / privat (cu varianta de tip wiki [12], sisteme de management al informaţiei, partajat): conţinutul disponibil în cadrul sistemului, foile de date colaborative, cele din această a doua creat de un anumit utilizator, poate fi declarat ca categorie fiind caracterizate de editarea unui set de date în public sau privat, cel public putând fi accesat şi, mod asincron de către un grup de utilizatori. eventual, modificat de orice utilizator. În unele sisteme, este necesară partajarea explicită a Dacă în cazul primelor, interacţiunea cu sistemul nu conţinutului între doi utilizatori pentru a putea fi reprezintă altceva decât translatarea pe web a interacţiunii editat de ambii. Exemple pentru astfel de sisteme sunt cu sistemele standard din care provin aplicaţiile online, în serviciile Google: calendarele Google [5], hărţile cazul celei de-a doua categorii avem de-a face cu o serie Google [6], serviciul Picasa web de partajare de de paradigme noi, provenite în principal din faptul că imagini [11], în care partajarea datelor se face pe entitatea care operează asupra datelor la un moment dat baza de invitații expediate prin poșta electronică. este un grup și nu un individ și din transparenţa accesului Modelul invitaţiilor reprezintă o soluţie consacrată de utilizatorilor la obiectele colaborării: orice utilizator, în definire a drepturilor asupra datelor, fiind utilizat de 167

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 multe sisteme cum ar fi mindmeister [10], sau ceilalţi utilizatori care doar vizualizează resursele. În imagination cubed [7]. sistemele în care analiza datelor de către utilizator este una • Accesul pe baza modelului sistemelor de fişiere Unix: de lungă durată (de exemplu, a documentelor într-un utilizatorii pot fi organizaţi în grupuri, resursele au un sistem wiki), se preferă ca modificările sa fie aplicate set de drepturi asociate (în general corespunzătoare numai la cererea utilizatorului, pentru consistența datelor acţiunilor posibile) putând fi și ele grupate la rândul pe parcursul analizei acestora. În sistemele în care lor, cei care gestionează organizarea fiind colaborarea în timp real primează (de exemplu, sistemele superutilizatorii. Este cazul pricipalelor sisteme wiki, de desenare, sistemele de hărți colaborative) și în care pentru gestiunea accesului la documentele wiki: modificările nu afectează datele din punct de vedere al MediaWiki, XWiki, Confluence. coerenței, acestea sunt reflectate, uneori, în timp real, argumentele hotărâtoare fiind, în general, de natură • În sistemele bazate pe o rețea socială, accesul se face tehnică. pe baza acestei rețele, folosind cercul de contacte ca grup de access la date. Unelte statistice Este o practică frecventă, în sistemele colaborative, Accesul concurent afişarea de date statistice ca: numărul de utilizatori Această problemă descrie situaţia în care doi sau mai mulţi conectaţi într-un anumit moment, numărul de utilizatori utilizatori doresc să modifice o resursă în acelaşi timp. În care editează concurent o anumită resursă, ultimele general, pentru sistemele în care operaţia de editare a modificări făcute şi autorii acestora, măsurarea activităţii datelor nu reprezintă un proces de durată sau cantităţile de utilizatorilor, prezentarea acestor date având rolul de a date de editat nu sunt mari, problema este ignorată, plasa utilizatorul în contextul grupului din care face parte considerându-se întotdeauna ultima salvare. În schimb, în și de a-i oferi o imagine asupra dinamicii resurselor în cazul sistemelor în care editarea este de lungă durată (cum cadrul grupului de colaborare. este cazul sistemelor de tip wiki sau a sistemelor de desenare colaborativă), problema este abordată astfel: CONCLUZII În cele de mai sus am trecut în revistă sistemele • se admite editarea simultană, prezentându-se fiecărui colaborative clasice pe web, împreună cu problematica participant modificările celorlalți în timp real. asociată acestor sisteme din punct de vedere al Aceasta este mai ales situaţia sistemelor de desenare, interacţiunii sistemului cu utilizatorii, ca mijlocitor pentru în care modificările concurente pot fi uşor gestionate interacţiunea dintre utilizatori la distanţă. conţinutul fiind stratificabil: modificările fiecărui Se observă că, deşi relativ tinere, aceste sisteme capătă o utilizator rezidă într-un strat, iar rezultatul final este importanţă sporită şi odată cu trecerea lor dinspre un reprezentat de suprapunerea straturilor fiecarui public de nişă către utilizarea la scară largă, se crează utilizator. Soluţia poate fi aplicată însă şi în cazul şabloane la nivelul aşteptărilor utilizatorilor, al căror conţinutului într-un singur strat (cum este textul unui răspuns, de partea proiectanţilor de sisteme, se document într-un sistem de tip wiki) însă conflictele materializează în şabloane de interacţiune colaborativă. de editare trebuie gestionate de utilizatori. REFERINŢE • Nu se admite editarea colaborativă: atunci când un 1.* * *, Confluence wiki: utilizator începe editarea unei resurse se consideră că http://www.atlassian.com/software/confluence/ utilizatorul a pus un “lacăt” pe resursa respectivă, şi, până când edtitarea nu se încheie, nici un alt utilizator 2.* * *, del.icio.us: http://delicious.com/ nu poate modifica resursa (însă o poate vizualiza). 3.* * *, Facebook: http://www.facebook.com Din punct de vedere al interacțiunii, varianta a doua 4.* * *, flickr: http://flickr.com/ introduce o viziune mai clară a utilizatorului asupra stării resursei, însă se pierde mult din capacitatea de colaborare. 5.* * *, Google calendar: http://calendar.google.com/ Prima variantă este preferată pentru a nu îngreuna în nici 6.* * *, Google maps: http://maps.google.com/ un fel accesul la resurse însă poate cauza probleme de 7.* * *, imagination cubed: percepție a stării datelor. http://www.imaginationcubed.com/ Gestiunea versiunilor 8.* * *, last.fm: http://www.last.fm În general, în sistemele cu conţinut structurat, orice modificare asupra datelor este ireversibilă. În sistemele în 9.* * *, MediaWiki: http://www.mediawiki.org care conţinutul editabil de către utilizator este nestructurat 10.* * *, mindmeister: http://www.mindmeister.com/ (prin excelenţă sistemele de tip wiki), toate versiunile unui 11.* * *, Picasa web: http://picasaweb.google.com document sunt păstrate (folosind noțiunea de “istoric”), diferenţele dintre doua versiuni sunt prezentate 12.* * *, Sisteme wiki: http://wiki.org/ utilizatorului în maniera fişierelor .diff fiind posibilă 13.* * *, social text: http://www.socialtext.com/ revenirea la o versiune anterioară a unui document în mod 14.* * *, Suita de birou google: http://docs.google.com/ automat. 15.* * *, twiki: http://twiki.org/ Notificarea schimbărilor Această problemă se referă la modalitatea în care 16.* * *, XWiki: http://www.xwiki.org schimbările efectuate de un utilizator sunt anunţate către 17.* * *, zoho: http://www.zoho.com/ 168

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Abstracts of the papers presented at RoCHI 2008 Model-Driven Engineering of User Interfaces: application, using a tool for evaluation of the accessibility and Promises, Successes, Failures, and Challenges usability during the development of this application. Jean Vanderdonckt Université Catholique de Louvain, Belgium Evaluation of the Usability and Pedagogical jean.vanderdonckt@uclouvain.be Effectiveness of an Augmented Reality Learning Scenario Model-driven engineering (MDE) of user interfaces consists in Costin Pribeanu, Dragoş Daniel Iordache describing a user interface and aspects involved in it (e.g., task, ICI Bucureşti domain, context of use) in models from which a final interface {iordache, pribeanu}@ici.ro is produced. With one big win in mind: when the user’s Vincentas Lamanauskas, Rytis Vilkonis requirements or the context of use change, the models change Siauliai University, Lithuania accordingly and so does the supporting user interface. Models {vincentas, vilkonis}@yahoo.com and a method for developing user interfaces based on MDE are presented in this tutorial supporting forward engineering (a Although several evaluation methods for e-learning interactive new interface is produced), reverse engineering (an existing systems exist, few of them have been adapted for the interface is improved), and lateral engineering (an existing evaluation of the pedagogical effectiveness and usability of interface is adapted to a new context of use). Software augmented reality (AR) systems. In this paper we present and supporting this method will be used based on UsiXML (User analyze the results obtained in the evaluation of a learning Interface eXtensible Markup Language), a XML-compliant scenario for Biology that has been developed in the framework user interface description language. of the ARiSE (Augmented Reality for School Environments) research project. The scenario has been tested with users Equality of Chances by Promoting the Accessibility during a summer school that has been held in Bucharest, 2007. in the Development of Interactive Systems Constantin-Gelu Apostol MovieRatings: Web 2.0 Usability Bucharest University of Economics Adrian Buzgar, Simona Lazarovici apostolc@ase.ro “Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi Faculty of Computer Science The equality of rights and chances for all citizens is one of the {adrian.buzgar, simona.lazarovici}@infoiasi.ro most discussed and supported issues in the international public opinion. This issue has a special value also in projects started The following paper presents the results of the MovieRatings by the European Union. Particularly for interactive systems the (MOVR) project, a Rich Internet Application developed using challenge of ensuring the access represents a way to progress the current generation of Web technologies, with an emphasis towards a real equality of chances for all people who live in on Web 2.0 principles and usability aspects. The application unprivileged circumstances, especially for the ones with was meant to provide cinephiles with an interactive disabilities. Thus this article aims to investigate the social environment for exchanging movie related information and consequences of this movement depending on the type of rating the top movies in the database. We have used external disability, the impact of disability on the interaction of the web services from Flickr and YouTube, as well as the persons in question and the European initiatives to promote the International Movie Database (IMDB) as data sources. “electronic accessibility” (e-Accessibility). New Approaches in Automatic Usability Evaluation Accessibility Evaluation of a Web Application for Adriana-Mihaela Guran Visually Impaired People adriana@cs.ubbcluj.ro Cristina Simona Alecu Daniela-Maria Onacă, Horia D. Pitariu ICI Bucharest Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca simmex@yahoo.com {Daniela.Onaca, Horia.Pitariu}@apio.ro Currently the Internet is the most important source of In this paper two new approaches in automatic usability information for more and more people. An important evaluation are described. These approaches use modern requirement is to ensure equal access to information for all programming techniques as Aspect Oriented Programming and citizens, including persons with special needs. Agent Based Programming in order to identify usability The goal of ProInclusiv application is to inform the people problems. with special needs (elderly and people with disabilities) on matters that may be of interest, and also the organizations, associations, health units etc. which provides services for such Ontology-based Collaborative Applications persons. The application promotes initiatives related to social, Vlad Posea, Ovidiu Mara cultural and professional integration of people with special Politehnica University of Bucharest needs. To come to their aid, particularly to visually impaired vladposea@yahoo.com, ovidiu.mara@gmail.com people, at the design and implementation of the application has been taken into account the accessibility guidelines offered by This paper proposes a method to extend a collaborative WCAG (Web Content Accessibility Guidelines). The aim of application with semantic web technologies in order to provide the paper is to present how can be realize an accessible web advanced functionalities for searching and classification of 181

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 messages based on the semantics of the terms identified in the simply and useful communication for people with visual messages exchanged by the user. The paper also describes a disabilities. It is able to supply, in particular circumstances, specific extension to a forum that offers an improved interface more sophisticated and expensive technologies; for instance for defining semantic ontology based querying. vocal synthesis. The paper contains a theoretical part that presents used Java technologies (Java Sound Application Management of the Temporal Maps within a Programming Interface) and network programming aspects Collaborative Environment using the UDP protocol- and an applicative part that presents Cosmin Vârlan the elements of proposal software solution – the application architecture and significant sequences of source code. Faculty of Computer Science “Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi DAISY – Digital Audio Books Accessible for Persons vcosmin@info.uaic.ro with Visual Impairment and with Reading Difficulties GPS are usually built by only one company that provides the software and the maps as a single solution. Because the maps Marian Pădure are made especially for that kind of software and because the Babeş Bolyai University of Cluj-Napoca format is not made public, to update such a map additional mpadure@psiedu.ubbcluj.ro files (from the producer) are needed. Even though, the producer is not always updating all the roads as fast as they Synchronizing the text and audio files according to the DAISY appear or as fast as their properties are changing. This paper is standards, allows visually impaired persons to read a scientific proposing a new method of creating maps which provide the book in similar conditions as a person with no disability. In dynamism needed by every GPS: the maps are created by this paper, we present the DAISY standard and the advantages every driver, collected on the same website, parsed and of using it for visually impaired persons. modified and redistributed to the other users that are interested in vectorized maps. This way the maps are refreshed every day Distributed Multimedia System for Human and that could be done even in real time. Computer Interaction Adriana Reveiu Comparative Evaluation of Two Augmented Reality Academy of Economic Studies Bucharest Learning Scenarios reveiua@ase.ro Alexandru Balog, Dragoş Daniel Iordache, Costin Pribeanu The aim of the paper is to provide some software components ICI Bucureşti developed for acquisition, controlling and management of multimedia streams, of multimedia devices and for human {alexb, iordache, pribeanu}@ici.ro computer interaction. Implemented software components are integrated in a multimedia system that allows the unitary Augmented reality is featuring a new type of human-computer management of multimedia data, solution which cover the interaction that is based on the integration of the real and whole channel of multimedia services distribution: from the virtual within a single interaction space. More recently, these multimedia content acquisition to the transmission, processing, systems have been used to implement learning scenarios data warehouse and until the usage in various forms by the intended to support new teaching methods in secondary final users. The technology used for software components schools. This paper presents a comparative usability evaluation development is the component based .NET technology. This is of two augmented reality learning scenarios. The evaluation is an appropriate technology for distributed systems development carried on the basis of the quantitative and qualitative and for components reusing in Web and Windows measures provided by a usability questionnaire that is based on applications. a technology acceptance model. Interactive Augmented Reality-based Access Point Visual Communication through Infographics Mihai Polceanu, Dorin-Mircea Popovici Ecaterina Valică OVIDIUS University of Constanţa Faculty of Computer Science mythalic@gmail.com, dmpopovici@univ-ovidius.ro A.I. Cuza University of Iaşi evalica@info.uaic.ro We introduce BIIBAR system, an interactive augmented reality (AR) based access point. After a brief presentation of Interaction techniques and visual representations allow users to the Augmented Reality Toolkit API, and its theoretical view, explore and understand large amounts of information. background, the possible solutions are discussed. The selected The research made in Information Visualization area has solution is then presented from both the perspectives of its focused on finding ways to render the abstract information in facilities and future developments. an more intuitive way. Infographics allows you to filter the information, establish relations between its components, find patterns and represent them in a manner that allows the Java Solutions for Real Time Vocal Signal consumer to assimilate knowledge in a faster and easier way. Transmission using the UDP Protocol As infographics enter the on-line environment, the line Titus Felix Furtună, Marian Dârdală between infography and software begins to blur. The ease of Academy of Economic Studies, Bucharest interpretation of information within an infographic is based on {titus, dardala}@ase.ro the fact that it uses a universal visual language. Lately we can use various tools for automatic representation and visualization Java technologies cover at this moment all aspects concerning of data. These tools facilitate the creation and distribution of software developing. This paper proposes a software solution infographics and make the transition from presentational to for real time vocal signal transmission using Java technologies. interactive graphics. The proposed solution can be an alternative way for directly, 182

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 Ignoring Irrelevant Information on Displays A Microformats-based Tool for Personal Data Ion Juvină Management Department of Psychology, Carnegie Mellon University Marius Butuc, Sabin-Corneliu Buraga ijuvina@cmu.edu Faculty of Computer Science, A.I. Cuza University of Iaşi This paper presents empirical and modeling work aiming to {mbutuc, busaco}@info.uaic.ro contribute toward a coherent theory of how humans select relevant information and discharge irrelevant information We found ourselves in a time when we experience a real presented on displays. Two empirical studies are presented. blooming of the social side of the Web, by having more and The first study investigated how previously attended more (apparently) separated entities communicate together. In information is prevented from interfering with currently order to be able to communicate easily and to be able to processed information. A theoretical account together with two understand each other, we need standards that describe what different implementations of this account are put forward in we say, what we listen, what we store in our data. That is why order to explain the empirical data. A second study was the development of semantic markup doesn’t only enrich the designed in order to disentangle between these two meaning for the humans, but also the meaning of the human- implementations. The second study generated new questions defined semantic for the machines. The purpose of this paper is and hypotheses regarding the balance between automatic and to introduce a Web application – Microwler – that is capable of controlled discharge of irrelevant information. helping people enrich their social experience on the Web. Microwler enables the user to search and retrieve the personal A User Centered Approach in Designing a Career data that anyone made available, regardless of the rest of the Decision Making Assistant content. It also enables the user to visualize the connections Daniela-Maria Onacă that person has in his/hers XHTML Friends Network (XFN). Faculty of Psychology and Educational Sciences Daniela.Onaca@apio.ro The Analysis of Imaginary in Texts Adriana-Mihaela Guran Lidia Trăuşan-Matu, Valentin-Andrei Canciu, Faculty of Mathematics and Informatics Ştefan Trăuşan-Matu Babes-Bolyai University of Cluj-Napoca “Politehnica” University of Bucharest adriana@cs.ubbcluj.ro trausan@cs.pub.ro The present paper analyses the results of a user need research The paper presents an approach and an implemented system during the development of an intelligent assistant to support for analyzing the imaginary in texts. This problem is very decisions in choosing the specialty in higher education. Our important because its resolution allows the identification of research was composed of multiple research projects focused connotations in texts, with major implications on textual on different categories of possible users. The methodology was interaction. The approach starts from the theory of imaginary mostly qualitative. The results allowed us to reach a model of introduced by the historian Lucian Boia. Natural language the decisional process as well as to identify the main processing techniques are used. The results of analysis on difficulties and opportunities during this process. The several known books are presented and commented. identified opportunities were then associated with proposals regarding the form and functionalities that should be imbedded Social and Affective Presence in Online in an intelligent decision support system. Communication Ana Maria Marhan News Web Portal based on Natural Language Institute of Philosophy and Psychology „C. Radulescu- Processing Motru” – Romanian Academy of Sciences Traian Rebedea, Costin-Gabriel Chiru, amarhan@acm.org Ştefan Trăuşan-Matu “Politehnica” University of Bucharest New communication technologies demand users to creatively trebedea@gmail.com, chirucos@gmail.com, adjust emotion expression strategies to the constrains of a new trausan@cs.pub.ro environment. The paper provides a brief analysis of the most frequent emotion representation modalities users employ in The paper presents an autonomous text classification module various text-based communication environments (like chat, for a news web portal for the Romanian language. Statistical email, SMS, discussion forums, etc.), as well as the main cues natural language processing techniques are combined in order they rely on in order to interpret the emotional state of persons to achieve a completely autonomous functionality of the portal. they are engaging in a computer mediated interaction. The news items are automatically collected from a large number of news sources using web syndication. Afterward, Online Communities: Approaches, Principles, machine-learning techniques are used for achieving an Dilemmas automatic classification of the news stream. Firstly, the items Irina Cristescu are clustered using an agglomerative algorithm and the ICI Bucureşti resulting groups correspond to the main news topics. Thus, irina.cristescu@ici.ro more in-formation about each of the main topics is acquired from various news sources. Secondly, text classification Online communities mediated by computer facilitate the algorithms are applied to automatically label each cluster of gathering and the group interaction throughout social support, news items in a predetermined number of classes. More than a information and the feeling of belonging. The social thou-sand news items were employed for both the training and interaction areas created by technologies that allow users to the evaluation of the classifiers. The paper presents a complete interact with other groups assure the consolidation of social comparison of the results obtained for each method. networks. The design and the development of interactive 183

S. Buraga, I. Juvină (eds.), Interacţiune Om-Calculator 2008 systems should be concerned with two important aspects: Our results indicate that all the aspects of the experience usability and sociability. When the group interest is in contribute significantly to the overall satisfaction of the mobile contradiction with the personal interest a new tension is phone user, the pragmatic and hedonic attributes not being created, a tension whose negative effects can not be neglected perceived as two different elements. Perceived user satisfaction due to their implications on the group level. In the present is seen as a mediator between usability and visual attraction. article we analyze the design principles of online communities Both pragmatic and hedonic attributes influences significantly on grounds concerning the usability and sociability requests. satisfaction and visual attraction and the differences regarding the user experience are significantly influenced by context. Using Web Services from Mobile Devices. Software Application for Academic Environment Collaboration in E-learning Environments – Emil Stănescu, Ileana Stănescu Psychological Aspects and Current Technologies ICI Bucharest Alexandru D. Iordan {stanescu, ileanas}@ici.ro Institute of Philosophy and Psychology Răzvan Zota, Laura Stănescu alex.iordan@cognition.ro Bucharest University of Economics zota@ase.ro, arual@yahoo.com This review synthesizes the main theoretical and applicative approaches regarding collaboration in current e-learning In our paper we depict two modes of accessing Web services environments. The paper sets off from the psychological and from mobile devices. These modalities correspond to different educational foundations of collaborative learning, on the one types of mobile devices, and, as a consequence, we use hand, and from the current level of Web technology, on the adapted client modules for each type. The software application other hand. The concepts, premises and typology of the depicted in our paper represents an easy way for informing of approaches that support computer mediated collaborative the members of an academic environment. It offers the learning are treated next. Finally, the main technologies and possibility of an easy adaptation of user interface, so as to applications that implement collaborative e-learning are access the information faster, in concordance with user profile presented. and his context. The architecture of this information system includes a common support at data level and at application Increasing Efficiency of the Didactic Computer level, on the server, but, at the client level, we developed Games through Processing Information on Action, distinct software components: for PocketPC mobile devices, Iconic and Verbal Level which use Microsoft .NET Compact Edition, and, on the other Verginia Cretu part, for mobile phones incorporating Java 2 Platform Micro University of Bucharest Edition. cretuverginia@yahoo.fr Approaches on the Quality Evaluation of the On-line The author prove that the advantages of computer games are Public Services (e-ServEval) increased if they are part of didactic system based on Alexandru Balog processing information at action, iconic and verbal level. ICI Bucureşti Didactic game could reproduce trustily the reality elements at alexb@ici.ro which students do not have direct access, but also an inherent directed activity, loved by those, with small steps and many This paper describes two categories of approach (general and feedbacks; could become complementary to all three plans, specific) regarding the quality evaluation of the on-line public gives an action model for discover complex relationships from services. The specific approach presents the e-ServEval model, nature; starts cognition activity and mental image creation designed and experimented in a national research project. The which extends outside activity. The most important arguments model takes into consideration characteristics regarding the are given by research made in primary school (pupils 7-11 quality of the interface, the quality of the interaction and of the years old with mental impairment) which proved that, training result (outcome). The model is validated in relation to external the same thinking micro operations, at direct action level in factors (the user’s satisfaction and the intention of using the nature, with things and creatures, than through images (which service). permit to detach stabile patterns for selective reflection of essential) and then at verbal level, contributes to increase Hedonic and pragmatic attributes in determining the formative efficiency of the teaching-learning process. mobile phone user experience Daniela-Maria Onacă, Andreia Daniela Mureşan, Graphics Annotation Techniques in E-learning Horia D. Pitariu Teodor Ştefănuţ, Dorian Gorgan Babes-Bolyai University of Cluj-Napoca Technical University of Cluj-Napoca Daniela.Oaca@apio.ro, deiado@yahoo.com, {teodor.stefanut, dorian.gorgan}@cs.utcluj.ro horia_pitariu@yahoo.com This paper presents the experiments on the user interaction techniques based on the 2D and 3D graphics annotation, The present research represents an integrative approach of the developed in eTrace eLearning Environment. The 2D user experience notion having the Hassenzahl model (2003) as annotation technique does not depend on the type of a starting point. The integrative dimensions of our model are the 2D documents and 3D objects. The user has the ability to represented by: product characteristics, pragmatic attributes make 3D annotations by drawing directly on the surface of the (ease of use, usability), hedonic attributes (stimulation, 3D objects. eTrace has been developed and experimented the identification, evocation), consequences (satisfaction, pleasure annotation techniques in the context of lessons from different and visual attraction) and the context of use (action vs. goal domains such as mechanics, physics, and aeronautics. mode). This model is empirically tested in the field of mobile technology, more specifically in the field of mobile phone use. 184

Volumul de lucrari ale Conferintei Nationale de Interactiune Om-Calculator -- RoCHI 2008

by Sabin Buraga on Aug 12, 2009

Accessibility

Categories

Tags

Upload Details

Usage Rights

Statistics

Volumul de lucrari ale Conferintei Nationale de Interactiune Om-Calculator -- RoCHI 2008 — Document Transcript