1CE ESTE LINUX?
MARIUS M|RU{TERI, SABIN BURAGA,
DRAGO{ ACOST|CHIOAIE
Primii pa[i `n Linux
Inteligen] artificial [i web sem...
ADMINISTRAREA [I CONFIGURAREA SISTEMELOR LINUX2
Seria Web este coordonat de Sabin Buraga
(Facultatea de Informatic, Univer...
3CE ESTE LINUX?
POLIROM
2006
Primii pa[i
`n LINUX
MARIUS M|RU{TERI,
SABIN BURAGA,
DRAGO{ ACOST|CHIOAIE
ADMINISTRAREA [I CONFIGURAREA SISTEMELOR LINUX4
5CE ESTE LINUX?
Tabl de materii
Prefa] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....
ADMINISTRAREA [I CONFIGURAREA SISTEMELOR LINUX6
5.1. Conectarea la Internet prin intermediul re]elei locale (LAN)
a instit...
7CE ESTE LINUX?
9.1. Ce este Wine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
9.2. Wine...
ADMINISTRAREA [I CONFIGURAREA SISTEMELOR LINUX8
2. Apelarea comenzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....
Prefaţă
Cartea de faţă o considerăm a fi o invitaţie de a începe – alături de noi, cei trei pinguini de
pe copertă – o căl...
Prefaţă10
Pe parcursul celui de-al şaptelea capitol, Dragoş Acostăchioaie oferă detalii de interes cu
privire la utilizato...
Primii paşi în Linux 11
Simbolul # reprezintă prompterul implicit al interpretorului de comenzi pentru utilizatorul
root, ...
Preambul
CE ESTE LINUX?
Linux este un sistem de operare gratuit (open source), compatibil UNIX. UNIX este un
sistem multi-...
Ce este Linux?14
În acest moment intervine în scenă sistemul Linux.
Linux a apărut iniţial ca un proiect al lui Linus Torv...
Primii paşi în Linux 15
numeroase companii, îndeosebi cele care comercializează distribuţii, ce oferă consultanţă şi
supor...
Capitolul 1
PRIMUL CONTACT CU ROSLIMS
ROSLIMS (Romanian Simple Linux for Medical Students) (http://www.umftgm.ro/roslims),...
Primii paşi în Linux18
Figura 1. Arhitectura ROSLIMS Live CD 1.2, bazată pe Knoppix 3.8.1
1.2. Scenarii de utilizare
Distr...
Primul contact cu ROSLIMS 19
În vederea asigurării acestui larg portofoliu de aplicaţii, ROSLIMS conţine peste 2 GB
de sof...
Primii paşi în Linux20
Desigur, aşa cum veţi vedea în capitolul 9, ROSLIMS poate fi instalat şi pe hard disk,
moment în ca...
Primul contact cu ROSLIMS 21
Pentru a putea porni ROSLIMS cu interfaţa cu utilizatorul implicită (KDE în limba
română) est...
Primii paşi în Linux22
Deoarece unele dintre aceste opţiuni de pornire pot fi importante pentru buna
funcţionare a ROSLIMS...
Primul contact cu ROSLIMS 23
mem = 128 M
Specifică dimensiunea memoriei în MBytes.
modules-disk
Permite folosirea unei dis...
Primii paşi în Linux24
knoppix_name = KNOPPIX
Numele fişierului de tip Cloop-File (fişierul conţinând imaginea comprimată)...
Primul contact cu ROSLIMS 25
Este lansată astfel o fereastră de dialog unde utilizatorul va introduce doar adresele IP
pen...
Primii paşi în Linux26
Intrarea în sistemul grafic X Window va conduce la încărcarea mediului desktop preferat
de utilizat...
Primul contact cu ROSLIMS 27
Dacă se utilizează sistemul X Window, o sesiune de lucru (însoţită în mod evident de
lansarea...
Capitolul 2
MEDIUL GRAFIC -&'
1. Preambul. Concepte de bază
Înainte de a descrie interfaţa grafică a sistemului Linux, vom...
Mediul grafic KDE 29
Ferestrele reprezintă zone – de cele mai multe ori, rectangulare – de pe ecranul
computerului, utiliz...
Primii paşi în Linux30
Rolul managerului de ferestre este şi acela de a media acţiunile utilizatorului privind
ferestrele ...
Mediul grafic KDE 31
2. Prezentarea mediului KDE
2.1. Caracterizare
Mediu grafic KDE reprezintă unul dintre cele mai cupri...
Primii paşi în Linux32
În general, interfaţa grafică KDE este compusă din următoarele elemente principale:
• Meniul princi...
Mediul grafic KDE 33
butonul de acces la meniul principal KDE (vezi infra);
butonul de configurare a distribuţiei ROSLIMS;...
Primii paşi în Linux34
Figura 5. Meniul sistem asociat unei ferestre în KDE
Aşa cum am menţionat anterior, fiecărei ferest...
Mediul grafic KDE 35
Meniul principal -&'
Meniul principal KDE este ilustrat în imaginea următoare, în care se observă – g...
Primii paşi în Linux36
Figura 7. Obţinerea de ajutor despre KDE via KDE Help Center
• vizualizatoare/editoare grafice (opţ...
Mediul grafic KDE 37
Figura 8. Interfaţa managerului de proiecte Imendio Planner
Figura 9. Un calculator ştiinţific – KCal...
Primii paşi în Linux38
• configurarea mediului KDE (opţiunea Settings/Setări): de aici, se poate lansa un
asistent pentru ...
Mediul grafic KDE 39
În meniul din partea stângă pot fi selectate diverse categorii de configurări, dintre care
menţionăm:...
Primii paşi în Linux40
– Theme Manager/Managerul de tematică – permite gestionarea temelor pentru desktop
(temele sunt gru...
Mediul grafic KDE 41
– Plugins/Module – oferă posibilităţi de management al plugin-urilor, astfel încât să
poată fi redate...
Primii paşi în Linux42
• Security & Privacy/Securitate şi intimitate – stabileşte modul de afişare a parolelor şi
algoritm...
Mediul grafic KDE 43
3. Alţi manageri de ferestre
Distribuţia ROSLIMS, ca şi alte distribuţii, pune la dispoziţie şi alţi ...
Capitolul 3
CUM SĂ FAC?
Până acum aţi descoperit cum poate fi folosit sistemul de operare Linux, respectiv una
dintre vari...
Cum să fac? 45
Figura 1. Unul dintre meniurile contextuale ale Konqueror, oferind în acest caz
operaţii uzuale cu un set d...
Primii paşi în Linux46
/QPVCTGC read-write 
EKVKTGUETKGTG C WPWK FKUE
Desigur, nu este întotdeauna convenabil să montăm un...
Cum să fac? 47
Navigaţi în directorul-destinaţie, alegeţi opţiunea Paste/Lipeşte din meniul Edit/Editare
al Konqueror şi f...
Primii paşi în Linux48
În ultimul timp însă se poate constata tendinţa de a dezvolta programe de
arhivare/dezarhivare capa...
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'

2,165 views
2,078 views

Published on

Varianta electronică a volumului "Primii pași în Linux" de Marius Mărușteri, Sabin Buraga și Dragoş Acostăchioaie. Cartea (ISBN 973-46-0210-1, Polirom, 2006) realizează o incursiune practică în universul Linux.

Alte detalii la http://profs.info.uaic.ro/~busaco/books/pasi/

Published in: Technology
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,165
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
6
Actions
Shares
0
Downloads
73
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

M. Mărușteri, S. Buraga, D. Acostăchioaie: 'Primii pași în Linux'

  1. 1. 1CE ESTE LINUX? MARIUS M|RU{TERI, SABIN BURAGA, DRAGO{ ACOST|CHIOAIE Primii pa[i `n Linux Inteligen] artificial [i web semantic
  2. 2. ADMINISTRAREA [I CONFIGURAREA SISTEMELOR LINUX2 Seria Web este coordonat de Sabin Buraga (Facultatea de Informatic, Universitatea „Al.I. Cuza”, Ia[i) Bruna Zani, Augusto Palmonari (a cura di), Manuale di psicologia di comunitŕ © 1996 by Societŕ editrice il Mulino, Bologna © 2006 by Editura POLIROM www.polirom.ro Editura POLIROM Ia[i, B-dul Carol I nr. 4, P.O. BOX 266, 700506 Bucure[ti, B-dul I.C. Brtianu nr. 6, et. 7, ap. 33, O.P. 37; P.O. BOX 1-728, 030174 Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României: M|RU{TERI, MARIUS Primii pa[i `n Linux / Marius Mru[teri, Sabin Buraga, Drago[ Acostchioaie; – Ia[i: Polirom, 2006 ISBN: 973-46-0210-1 978-973-46-0210-0 Printed in ROMANIA Seria Linux este coordonat de dr. Gabriel Ciobanu – coordonator [iin]ific [i ing. Drago[ Acostchioaie – coordonator executiv. Marius Mru[teri este [ef de lucrri în cadrul Universit]ii de Medicin [i Farmacie din Târgu Mure[, [eful Disciplinei de Informatic Medical. Conduce echipa de dezvoltatori ai primelor distribu]ii live Linux din România: ROSLIMS (Romanian Simple Linux for Medical Students), o distribu]ie de uz general, respectiv RoBioCluster, o distribu]ie dedicat cercetrii biomedicale, cu suport pentru HPC (High Performance Computing) – clustere Linux. Domenii de interes: solu]ii open source în domeniul medical, e-learning medical, aplica]ii ale bazelor de date moleculare în domeniul cercetrii medicale [i farmaceutice, simulare [i modelare în domeniul biomedical. Sabin Buraga este lector doctor la Facultatea de Informatic a Universit]ii „Al.I. Cuza” din Ia[i, fiind titularul cursurilor „Tehnologii Web”, „Semantic Web”, „Interac]iune om-calculator” [i „Re]ele de calculatoare”. Este laureat al premiului „Gheorghe Cârtianu” al Academiei Române (2005). Mai multe amnunte privitoare la activit]ile sale sunt disponibile pe Web la adresa http://www.infoiasi.ro/ ~busaco. La Editura Polirom a mai publicat: Atelier de programare în re]ele de calculatoare (în colaborare, 2001), Programare Web în bash [i Perl (în colaborare, 2002), Proiectarea siturilor Web. Design [i func]ionalitate + CD (2002), Aplica]ii Web la cheie (coord., 2003), Utilizare Linux (în colaborare, 2004), Situri Web la cheie. Solu]ii profesionale de implementare (coord., 2004) [i Proiectarea siturilor Web. Design [i func]ionalitate + CD (edi]ia a II-a, 2005). Drago[ Acostchioaie este programator de sistem [i aplica]ii Linux, administrator de re]ea la firma BIOSFARM din Ia[i. Este autorul a numeroase articole despre sistemul de operare Linux, având [i o serie de contribu]ii la nucleu [i utilitare Linux. La Editura Polirom a mai publicat: Administrarea [i configurarea sistemelor Linux (2002, 2003, 2006), Programare C [i C++ pentru Linux (2002), Securitatea sistemelor Linux (2003), Utilizare Linux. No]iuni de baz [i practic (`n colaborare, 2004) [i FreeBSD. Utilizare, administrare, configurare (`n colaborare, 2005). Este titularul cursului „Administrarea sistemelor Linux” la Facultatea de Informatic a Universit]ii „Al.I. Cuza” din Ia[i. Informa]ii despre activitatea sa pot fi gsite pe situl Web aflat la adresa http://www.adt.ro. Domenii principale de interes: sistemele deschise, programarea orientat pe obiect, aplica]iile client- server [i securitatea sistemelor UNIX.
  3. 3. 3CE ESTE LINUX? POLIROM 2006 Primii pa[i `n LINUX MARIUS M|RU{TERI, SABIN BURAGA, DRAGO{ ACOST|CHIOAIE
  4. 4. ADMINISTRAREA [I CONFIGURAREA SISTEMELOR LINUX4
  5. 5. 5CE ESTE LINUX? Tabl de materii Prefa] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Preambul – Ce este Linux? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Capitolul 1 – Primul contact cu ROSLIMS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 1.1. ROSLIMS Live CD – o distribu]ie bazat pe Knoppix Live CD . . . . 17 1.2. Scenarii de utilizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 1.3. Pornirea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 1.4. No]iuni de baz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 1.4.1. Intrarea [i ie[irea din sistem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 1.4.2. Consola sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Capitolul 2 – Mediul grafic KDE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 1. Preambul. Concepte de baz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 2. Prezentarea mediului KDE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 2.1. Caracterizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 2.2. Configurarea KDE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 3. Al]i manageri de ferestre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Capitolul 3 – Cum s fac? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 1. Cum s gestionez fi[ierele? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 1.1. Preliminarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 1.2. Konqueror – utilitar grafic pentru managementul fi[ierelor . . . . . . . 44 2. Cum s arhivez fi[iere? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 2.1. Arhivarea unor fi[iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 2.2. Dezarhivarea unor fi[iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 3. Cum s folosesc facilit]ile multimedia ale sistemului Linux? . . . . . . . . . . 49 3.1. Cum s ascult/creez muzic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 3.2. Cum s vizionez filme? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 3.3. Cum s descarc fotografii de pe o camer foto digital? . . . . . . . . . 51 3.4. Cum s scanez fotografii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 3.5. Cum s modific fotografii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 4. Cum s citesc documenta]ii?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 5. Cum s m conectez la re]ea/Internet? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
  6. 6. ADMINISTRAREA [I CONFIGURAREA SISTEMELOR LINUX6 5.1. Conectarea la Internet prin intermediul re]elei locale (LAN) a institu]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 5.2. Conectarea la Internet prin intermediul re]elei de cablu TV . . . . . . . 59 5.3. Conectarea la Internet prin intermediul re]elei de telefonie (prin modem) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 5.4. Conectarea la Internet prin intermediul ISDN . . . . . . . . . . . . . . . . 62 6. Cum s folosesc eficient serviciile Internet? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 6.1. Navigarea pe Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 6.2. Po[ta electronic (e-mail). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 6.3. Realizarea de conversa]ii interactive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 6.4. Descrcarea fi[ierelor de pe Internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 6.5. Transferul fi[ierelor via re]eaua local (LAN) . . . . . . . . . . . . . . . . 73 7. Cum s parti]ionez [i s formatez un disc fix (hard disk)? . . . . . . . . . . . . 76 7.1. Pu]in „teorie” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 7.2. Cum parti]ionez un disc fix? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 7.3. Cum s formatez un disc fix? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 8. Cum s inscrip]ionez CD/DVD-uri?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 9. Cum s termin un program care nu rspunde? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 9.1. Terminarea unui proces în mediul grafic KDE . . . . . . . . . . . . . . . . 84 9.2. Terminarea unui proces în mod consol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Capitolul 4 – Scenarii de utilizare a distribu]iei ROSLIMS Linux . . . . . . . . . 87 1. Platform de înv]are a sistemului de operare Linux . . . . . . . . . . . . . . . . 87 2. Platform de înv]are [i/sau utilizare a suitelor de birou, DTP (desktop publishing), respectiv grafic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 2.1. Suite de birou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 2.2. Software pentru DTP (desktop publishing) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 2.3. Software pentru vizualizarea [i editarea de imagini. . . . . . . . . . . . . 93 2.4. Alte tipuri de software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 2.5. Editoare speciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 3. Solu]ie complet pentru acces la Internet de la domiciliu sau în firme mici . . . 95 4. Solu]ie de colaborare (groupware) în cadrul firmelor mici sau medii . . . . . 96 5. Solu]ie pentru programatori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 5.1. Limbaje de programare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 5.2. Baze de date . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 5.3. Suportul acordat dezvoltatorilor Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 6. Solu]ie pentru salvarea/recuperarea datelor de pe disc, sub diferite sisteme de operare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 7. Testarea la cumprare a unui sistem (verificarea componentelor hardware din punctul de vedere al func]ionalit]ii). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 8. ROSLIMS – platform educa]ional open source . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 8.1. Ce este un terminal server (TS)? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 9. Windows în Linux? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
  7. 7. 7CE ESTE LINUX? 9.1. Ce este Wine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 9.2. Wine în ROSLIMS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 Capitolul 5 – Aproape totul despre fi[iere... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 1. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 2. Moduri de organizare a fi[ierelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 2.1. Tipuri de fi[iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 2.2. Structura standard de directoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112 2.3. Utilizarea managerului de fi[iere Konqueror . . . . . . . . . . . . . . . . . 114 2.4. Managerul de fi[iere Midnight Commander . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 3. Accesul la fi[iere prin intermediul comenzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 3.1. Specificatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 3.2. Informa]ii despre fi[iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 3.3. Opera]ii cu fi[iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 4. Montarea [i demontarea sistemelor de fi[iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 4.1. Informa]ii de baz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 4.2. Accesul la dispozitivele montate în managerul de ferestre . . . . . . . 128 4.3. Comenzile mount [i umount . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 5. Opera]ii asupra discurilor [i parti]iilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 5.1. Managementul discului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 5.2. Inscrip]ionarea de CD/DVD-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132 5.3. Realizarea de copii de siguran]. Arhivarea datelor . . . . . . . . . . . 133 6. Consultarea [i editarea con]inutului fi[ierelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 6.1. Consultarea [i editarea fi[ierelor text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 6.2. Manipularea con]inutului grafic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 6.3. Redarea con]inutului multimedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139 Capitolul 6 – Procese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143 1. No]iuni fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143 1.1. Conceptul de proces . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143 1.2. Planificarea proceselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143 1.3. Atribute esen]iale ale proceselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 1.4. Comunicarea între procese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 2. Utilitare grafice privitoare la procese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146 3. Comenzi referitoare la procese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148 Capitolul 7 – Utilizatorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 1. Generalit]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 2. Utilizatorul root . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 3. Identitatea utilizatorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 4. Comenzi referitoare la utilizatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Capitolul 8 – Interpretorul de comenzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 1. Generalit]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
  8. 8. ADMINISTRAREA [I CONFIGURAREA SISTEMELOR LINUX8 2. Apelarea comenzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 3. Redirec]ionarea intrrilor [i ie[irilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 4. Mecanismul pipe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 5. Variabile de sistem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 6. Asisten]a oferit utilizatorilor (help) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 6.1. Programul KDE Help Center . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 6.2. Sistemul de asisten] man . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 6.3. Sistemul de asisten] info. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163 6.4. Alte comenzi utile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165 6.5. Alte documenta]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165 Capitolul 9 – Instalarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 1. Salvarea configura]iei ROSLIMS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 1.1. Crearea unui director persistent pe discul fix . . . . . . . . . . . . . . . 166 1.2. Salvarea configura]iei curente a distribu]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . 168 2. Instalarea distribu]iei ROSLIMS pe discul fix . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 2.1. Instalarea pe un calculator fr sistem de operare . . . . . . . . . . . . 170 2.2. Instalarea pe un sistem cu mai multe sisteme de operare . . . . . . . . 172 3. Gestiunea pachetelor. Instalarea de programe sub Linux. . . . . . . . . . . . . 173 3.1. Scurt istoric [i „pu]in teorie”... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 3.2. Scurt prezentare a dpkg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 3.3. Scurt prezentare a APT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 3.4. Câteva exemple practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181 3.4. Suportul pentru instalare point-and-click . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 Anexe Anexa 1 – Ce este open source? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 Anexa 2 – Reprezentan]i ai lumilor UNIX, Linux [i Internet . . . . . . . . . . . 189 Anexa 3 – Linux în afaceri [i administra]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198 Anexa 4 – Principalele aplica]ii disponibile pe CD-ul ROSLIMS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 Anexa 5 – Categorii de aplica]ii disponibile în Windows [i echivalentele Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 Anexa 6 – Comenzi, utilitare [i programe folositoare . . . . . . . . . . . . . . . . 208 Anexa 7 – Glosar de termeni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220 Acronime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235 Resurse bibliografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
  9. 9. Prefaţă Cartea de faţă o considerăm a fi o invitaţie de a începe – alături de noi, cei trei pinguini de pe copertă – o călătorie, sperăm interesantă, în utilizarea sistemului Linux. Materialul realizează o incursiune practică în universul Linux, unul dintre cele mai fascinante sisteme de operare open source, notoriu prin stabilitatea, setul cuprinzător de aplicaţii disponibile şi, totodată, cvasi- exotismul său. Spre deosebire de alte lucrări, volumul include pe CD-ul ataşat distribuţia live autohtonă ROSLIMS, având interfaţă grafică în limba română, principalele sale aspecte şi arii de utilizare fiind detaliate pe parcursul a nouă capitole. Distribuţia ROSLIMS a fost dezvoltată de Marius Măruşteri şi se bazează în mare măsură pe larg răspânditul sistem Knoppix Linux. Cititorul nu va instala nimic pe calculatorul propriu, ci doar va trebui să încarce sistemul Linux disponibil pe CD, experimentând programele, studiile de caz şi scenariile de utilizare expuse de materialul tipărit. Am încercat să-i îndrumăm pe cei interesaţi, cu ajutorul unui ghid pas cu pas, prin noţiunile de bază de utilizare a sistemului Linux, „condimentând” incursiunea cu numeroase capturi de ecran (să le considerăm un gen de indicatoare de drum?). Sperăm că soluţiile furnizate pentru problemele mai frecvente în practică (reunite într-un capitol „Cum să fac?”) să răspundă primelor întrebări – fireşti – ale călătoriei. De asemenea, scenariile de utilizare prezentate vor forma posibililor sceptici o idee concretă despre ceea ce se poate realiza folosind Linux, graţie versatilelor instrumente open source disponibile fără restricţii – ca să prelungim metafora, pe parcursul voiajului nu vor fi întâlnite semafoare, ci se vor „materializa” uneori asistenţii/vrăjitorii de la bordul sistemului. Nu în ultimul rând, în carte sunt prezentate conceptele de bază ale acestui popular sistem de operare: fişierele, procesele, utilizatorii, interpretorul de comenzi, pachetele software. Mai mult decât atât, am împărtăşit din experienţele proprii în ceea ce priveşte folosirea aplicaţiilor, programelor şi utilitarelor gratuite incluse de ROSLIMS Linux, în diverse circumstanţe şi domenii: lucrul la birou şi acasă, redarea conţinutului audio/video şi procesarea computerizată de documente, accesul la popularele servicii ale Internetului (Web, e-mail, FTP, IRC, conversaţii în timp real etc.), instruirea bazată pe calculator, salvarea şi recuperarea datelor şi multe altele. Structura lucrării În continuare, vom ilustra succint structura materialului tipărit: Primul capitol – „Primul contact cu ROSLIMS” –, avându-l drept principal autor pe Marius Măruşteri, prezintă distribuţia live ROSLIMS şi modalităţile de pornire a acesteia. Cel de-al doilea capitol, redactat de Sabin Buraga, descrie mediul KDE, punând accent pe explicarea caracteristicilor interfeţei grafice cu utilizatorul şi a particularităţilor ROSLIMS. În al treilea capitol – „Cum să fac?” –, Marius Măruşteri răspunde cititorilor la un număr de nouă întrebări concrete, propunând rezolvări rapide la probleme întâlnite în practica utilizării Linux. Cel de-al patrulea capitol – „Scenarii de utilizare ROSLIMS” – prezintă o serie de posibile scenarii de utilizare de zi cu zi a sistemului Linux, în general, şi a distribuţiei ROSLIMS Live CD, în special. În cadrul celui de-al cincilea capitol – „Aproape totul despre fişiere...” –, Sabin Buraga descrie conceptele şi operaţiile de bază privind manipularea fişierelor şi directoarelor în Linux (UNIX). Al şaselea capitol realizează o prezentare a conceptelor de bază referitoare la procese şi gestionarea acestora, fiind conceput de Sabin Buraga.
  10. 10. Prefaţă10 Pe parcursul celui de-al şaptelea capitol, Dragoş Acostăchioaie oferă detalii de interes cu privire la utilizatori şi managementul acestora. Cel de-al optulea capitol – „Interpretorul de comenzi” –, redactat în principal de Dragoş Acostăchioaie, expune principalele caracteristici ale interpretorului de comenzi (shell-ul), inclusiv posibilităţile de ajutor acordat utilizatorilor. Nu în ultimul rând, cel din urmă capitol – denumit „Instalarea sistemului” şi conceput esenţialmente de Marius Măruşteri – descrie posibilităţile de instalare sau de salvare a configuraţiilor ROSLIMS, precum şi facilităţile de management al pachetelor de programe. Volumul continuă cu un număr de şapte anexe, enumerate în continuare: Anexa 1 („Ce este open source?”) este scrisă de Dragoş Acostăchioaie şi prezintă filosofia open source referitoare la programele de calculator fără restricţii de distribuţie, cum este şi sistemul de operare Linux. Anexa 2 („Reprezentanţi ai lumilor UNIX, Linux şi Internet”) conţine o listă a celor mai importante persoane care au contribuit la dezvoltarea lumii UNIX şi a Internetului, fiind alcătuită de Sabin Buraga. Anexa 3 („Linux în afaceri şi administraţie”) reliefează principalele avantaje ale utilizării sistemului Linux în cadrul companiilor şi al instituţiilor de administraţie publică şi îl are drept autor pe Dragoş Acostăchioaie. Anexa 4 („Principalele aplicaţii disponibile pe CD-ul ROSLIMS”) descrie principalele aplicaţii şi utilitare disponibile pe CD-ul ataşat cărţii, fiind concepută de Marius Măruşteri şi Sabin Buraga. Anexa 5 („Categorii de aplicaţii disponibile în Windows şi echivalentele Linux”) este redactată de Sabin Buraga, realizând o paralelă între categoriile de aplicaţii existente în sistemele Windows şi corespondentele lor din Linux. Anexa 6 („Comenzi, utilitare şi programe folositoare”) enumeră cele mai des utilizate comenzi Linux, fiind alcătuită de Sabin Buraga. Anexa 7 („Glosar de termeni şi acronime”) pune la dispoziţie un „dicţionar” al principalilor termeni folosiţi în mediul UNIX şi îl are drept autor pe Sabin Buraga. Lucrarea se încheie cu o colecţie cuprinzătoare de referinţe bibliografice, necesare în călăuzirea următorilor paşi pe care sperăm că-i va face cititorul pe drumul Linux. Convenţii utilizate Acest tip de secţiune are rolul de a atrage atenţia cititorului asupra unor aspecte importante, a căror neînţelegere poate cauza efecte nedorite, cum ar fi deteriorarea sistemului Linux. Caracterele îngroşate sunt utilizate pentru opţiuni, cuvinte-cheie etc., pentru a fi scoase în evidenţă, sau desemnează textul introdus de utilizator în cadrul unei sesiuni interactive a interpretorului de comenzi. Textul scris cu italice este folosit pentru a indica nume de fişiere, utilizatori, opţiuni de meniu, cuvinte-cheie şi altele. Fontul Courier este adoptat în special pentru caracterele speciale şi textele care trebuie tastate efectiv de către utilizator. Este, de asemenea, utilizat în cadrul exemplelor pentru a desemna conţinutul unui fişier sau rezultatul afişat de unele comenzi. Caracterul | (dacă este folosit în cadrul prezentării sintaxei unei comenzi) semnifică SAU logic. Astfel, opţiune1 | opţiune2 înseamnă „fie opţiune1, fie opţiune2”. Construcţia [ ... ] specifică un text opţional, deci care nu este obligatoriu de folosit. Caracterele ... semnifică o porţiune de text care a fost omisă pentru a nu îngreuna lizibilitatea sau pentru a reduce din spaţiul utilizat.
  11. 11. Primii paşi în Linux 11 Simbolul # reprezintă prompterul implicit al interpretorului de comenzi pentru utilizatorul root, iar caracterul $ desemnează prompterul implicit al shell-ului în cazul utilizatorilor obişnuiţi. Mulţumiri şi contact Dorim să ne exprimăm gratitudinea în primul rând părinţilor noştri, pentru ajutorul permanent primit din partea lor, precum şi echipei redacţionale a Editurii Polirom, pentru buna colaborare avută nu doar pe parcursul editării acestei lucrări, ci şi în timpul elaborării colecţiei Linux. Aşteptăm cu interes părerile şi sugestiile cititorilor la adresa pasi@adt.ro. Situl Web dedicat volumului este disponibil la una dintre adresele http://www.adt.ro/pasi/, http://www.umftgm.ro/pasi/ sau http://www.infoiasi.ro/~busaco/books/pasi/. Autorii pot fi contactaţi la adresele mmarusteri@rdslink.ro, busaco@infoiasi.ro şi, respectiv, dragos@adt.ro. Autorii, 3 februarie 2006
  12. 12. Preambul CE ESTE LINUX? Linux este un sistem de operare gratuit (open source), compatibil UNIX. UNIX este un sistem multi-tasking – putând executa în mod concurent un număr nedeterminat de programe – şi multi-utilizator – utilizatorii având acces la resursele calculatorului de la diferite terminale plasate local sau la distanţă. Linux respectă standardele POSIX, suportă toată gama de aplicaţii GNU şi posedă o interfaţă grafică X Window System. Scurt istoric În anul 1969, cercetătorii Kenneth Thompson şi Dennis Ritchie de la AT&T Bell Laboratories au început dezvoltarea unui sistem de operare numit UNIX, pe un calculator PDP-7. Multe idei din UNIX au fost preluate dintr-un sistem anterior, MULTICS. În 1972, sistemul a fost rescris în proaspăt-născutul limbaj de programare C. Astfel, UNIX a devenit portabil şi pe alte maşini, deoarece doar o mică parte a sa mai era realizată în limbaj de asamblare. Sistemul a fost lansat în curând în comunitatea academică, putând astfel învăţa de la utilizatorii săi. În 1979, a fost lansată versiunea V7 de UNIX, care a constituit ulterior „părintele” celorlalte implementări. O serie de profesori de la Universitatea Berkeley a dezvoltat propria variantă de UNIX, denumită BSD (Berkeley Software Distribution), în timp ce AT&T continua în paralel dezvoltarea propriei variante, culminând cu UNIX System V. În anii care au urmat, BSD a fost preluat şi de alte organizaţii, rezultând ale variante derivate din acesta, cum ar fi una proprietară, realizată de Sun Microsystems şi denumită Solaris, şi trei open source, denumite FreeBSD, NetBSD şi OpenBSD. De asemenea, System V a determinat şi el o serie întreagă de „clonări” şi versiuni derivate. Alt pas important în evoluţia UNIX-ului a fost înfiinţarea, în 1984, de către Richard Stallman (cercetător pe atunci la celebrele MIT AI Labs), a fundaţiei FSF (Free Software Foundation), care apără interesele autorilor de programe gratuite (pentru informaţii suplimentare, a se vizita situl http://www.gnu.org). Acesta a iniţiat proiectul GNU (denumire recursivă, dată în spiritul hackerilor anilor ’80, însemnând GNU is Not Unix), cu scopul de a crea o versiune gratuită (open source) a sistemului UNIX, din considerentul că toate cunoştinţele înglobate într-un program trebuie să fie publice. Prima aplicaţie realizată de către Richard Stallman în cadrul proiectului GNU a fost Emacs, care a devenit operaţională în anul 1985. Editorul de texte Emacs a fost făcut disponibil pe serverul ftp.prep.ai.mit.edu. Deoarece multe persoane erau interesate de acesta, dar nu aveau acces la Internet, Stallman a pus la dispoziţia publicului o bandă (tape) conţinând programul, contra sumei de 150 $. În acest mod a început prima afacere de distribuţie de free software. În anul 1990, proiectul conţinea deja o serie completă de aplicaţii (cum ar fi compilatorul GCC, editorul Emacs, precum şi un număr impresionant de alte programe), singura componentă majoră care lipsea fiind nucleul sistemului de operare.
  13. 13. Ce este Linux?14 În acest moment intervine în scenă sistemul Linux. Linux a apărut iniţial ca un proiect al lui Linus Torvalds, student pe atunci la Universitatea din Helsinki. Prima versiune funcţională a nucleului Linux a fost lansată pe 5 octombrie 1991. Acest nucleu a fost combinat cu programele GNU, o serie de utilitare BSD, precum şi cu sistemul grafic X Window provenit de la MIT, pentru a forma un sistem de operare complet, denumit GNU/Linux. Linux a cunoscut începând cu lansarea sa un succes crescând, ajungând în acest moment pe locul al doilea din punctul de vedere al numărului de utilizatori. În momentul de faţă se estimează că există circa 18 milioane de utilizatori de Linux (pentru detalii, a se vedea situl http://counter.li.org). Un studiu recent efectuat de IDC relevă faptul că Linux este privit ca având avantaje semnificative faţă de alte sisteme de operare în ceea ce priveşte preţul, costul de administrare, stabilitatea şi performanţa. Spre deosebire de alte sisteme de operare, nici o firmă nu este proprietara sistemului Linux. Mai mult decât atât, el este protejat de Licenţa Publică GNU, care stipulează faptul că se poate copia şi utiliza gratuit codul programelor, cu condiţia de a se permite şi altora să facă acelaşi lucru. Linux şi toate programele distribuite împreună cu distribuţia Linux sunt gratuite şi, permis de licenţa mai sus menţionată, poate fi copiat sau redistribuit fără nici un fel de restricţii. Sistemul Linux este alcătuit propriu-zis dintr-un nucleu (kernel) şi un număr uriaş de programe şi utilitare. Este un sistem de operare complet, care conţine practic orice tip de aplicaţie, putând astfel juca o varietate de roluri, printre care: • Server. Sistemul Linux conţine un suport excepţional pentru reţea, putând oferi atât serviciile specifice Internetului, cum ar fi WWW, FTP, poştă electronică, grupuri de discuţii etc., precum şi alte servicii de reţea, cum ar fi server de imprimante, server de fişiere (NFS) etc. De asemenea, el poate substitui un server Windows sau Novell Netware. Stabilitatea, fiabilitatea şi securitatea sa sporite îi conferă posibilitatea de a fi utilizat pe servere high-end şi în medii critice. • Sistem personal. Linux poate fi utilizat pentru redactarea de texte, conectarea şi navigarea pe Internet, citirea corespondenţei, tipărirea la imprimantă etc. În plus, este o platformă multimedia perfectă pentru vizionarea de filme sau audiţia de piese muzicale, pentru jocuri şi multe altele, după cum veţi putea remarca parcurgând cartea de faţă. • Sistem utilizat la serviciu. Sistemul Linux conţine o suită completă de programe pentru birou, cum ar fi programe de calcul tabelar, de redactare profesionistă de texte, realizarea de prezentări, planificarea timpului etc. Instrumentele pentru accesul la Internet şi serviciile sale de bază (WWW, e-mail, FTP, IRC etc.) reprezintă şi ele un punct forte al acestui sistem. • Sistem educaţional. Atuul principal este costul practic nul al sistemului. Instalarea de sisteme proprietare pe multe calculatoare poate fi extrem de costisitoare. Linux include aplicaţii, compilatoare şi medii integrate de dezvoltare a căror calitate este, în general, superioară celei a programelor comerciale. Contrar opiniei generale, suportul tehnic pentru programele open source are de cele mai multe ori o calitate superioară comparativ cu cel oferit pentru aplicaţiile comerciale. Prin formularea unei întrebări sau unei cereri de ajutor pe o listă de discuţie ori pe un forum Web se poate obţine un răspuns la orice problemă, în câteva ore. De asemenea, există
  14. 14. Primii paşi în Linux 15 numeroase companii, îndeosebi cele care comercializează distribuţii, ce oferă consultanţă şi suport tehnic profesional, contra cost. Nucleul Linux a fost adaptat (portat) pe foarte multe platforme, începând cu Intel şi continând cu SUN Sparc, PowerPC, Motorola 68000 (Atari şi Amiga), MIPS (SGI), DEC Alpha, ARM etc. Situl oficial al sistemului de operare Linux este http://www.linux.org. Linux a devenit foarte răspândit în ultimii ani şi în România. Fiind gratuit, nu există posibilitatea de a intra în conflict cu legea dreptului de autor, ceea ce va conduce cu siguranţă la utilizarea sa şi în cadrul companiilor, precum şi în mediile tehnologice deţinând reţele de calculatoare cu răspândire naţională. În majoritatea centrelor universitare din ţară Linux este extrem de popular, multe materii folosindu-l ca platformă de referinţă (Sisteme de operare, Programarea calculatoarelor, Reţele de calculatoare, Tehnologii Web şi altele). Cei mai mulţi furnizori de servicii Internet recurg la sistemul Linux datorită capabilităţilor sale excelente de reţea, flexibilităţii în configurare şi stabilităţii sale. De asemenea, profesioniştii ştiinţei calculatoarelor îl utilizează pentru instrumentele puternice de programare, procesare de texte, cercetare etc. de care dispune. Un sistem Linux alcătuit dintr-un program de instalare, nucleu şi aplicaţii gata compilate se numeşte distribuţie Linux. Numeroase companii şi organizaţii au realizat asemenea distribuţii. Majoritatea sunt disponibile gratuit pe Internet, dar pot fi achiziţionate şi contra cost ca pachete formate din CD-ROM-uri şi manuale de utilizare. Asistăm în ultima perioadă la o adevărată explozie de distribuţii Linux, înregistrându-se peste 300 (a se vizita şi http://distrowatch.com). Acest fapt este, pe de o parte, pozitiv, dovedind succesul extraordinar de care se bucură sistemul de operare Linux, dar, pe de altă parte, îngreunează învăţarea sistemului deoarece diferenţele dintre distribuţii pot fi notabile. Astfel, principalele diferenţe constau în programul de instalare, sistemul de management al pachetelor şi instrumentele pentru administrarea şi configurarea sistemului. Ce este o distribuţie NKXG? Majoritatea distribuţiilor Linux solicită instalarea, în cadrul unor partiţii separate, a sistemului Linux. Există şi o altă categorie de distribuţii, numite distribuţii live (Live CD), care pot fi folosite prin pornirea directă de pe CD, nefiind necesară instalarea acestora pe discul fix. Aceste distribuţii bootează direct de pe CD şi folosesc o parte din memoria RAM ca disc virtual pentru sistemul de fişiere, fără a necesita spaţiu liber pe hard disk. La pornirea sistemului, vor fi detectate şi configurate componentele hardware din calculator (sunt incluse drivere pentru majoritatea componentelor uzuale) şi generat în mod automat un set de configuraţii implicite. Configurările şi toate fişierele generate pe perioada utilizării sistemului Linux pot fi salvate pe o partiţie existentă fie pe un hard disk, fie pe un mediu detaşabil, cum ar fi un USB stick, şi folosite ulterior. Este oferită, de asemenea, şi posibilitatea de a instala distribuţia Linux pe o partiţie a discului fix din sistem. O distribuţie live va rula cu o viteză mai redusă decât una instalată, în primul rând deoarece aplicaţiile trebuie să fie citite de pe CD-ROM şi decomprimate înainte de a putea fi executate şi, în al doilea rând, pentru că necesarul de memorie este mai ridicat. O asemenea distribuţie live este şi ROSLIMS, pe care o puteţi găsi pe CD-ul ataşat cărţii şi la care ne vom referi pe întreg parcursul lucrării.
  15. 15. Capitolul 1 PRIMUL CONTACT CU ROSLIMS ROSLIMS (Romanian Simple Linux for Medical Students) (http://www.umftgm.ro/roslims), este o distribuţie Linux live, bazată pe Knoppix şi aflată la versiunea 1.2, dezvoltată cu scopul de a constitui o primă platformă educaţională românească open source, respectiv de a aduce în peisajul IT autohton o soluţie viabilă de tip Linux desktop, similară ca funcţionalitate sistemelor de operare proprietare consacrate (Windows, Mac OS) şi, totodată, la fel de uşor de utilizat. Principalele ei atuuri, ce o deosebesc de multe alte distribuţii Linux existente, sunt, de fapt, încercări de rezolvare a unor inconveniente reproşate acestui sistem de operare. Astfel, distribuţia ROSLIMS se caracterizează prin: − simplitatea în utilizare (datorită facilităţilor de detecţie hardware şi autoconfigurare, respectiv interfeţei cu utilizatorul clasice); − suportul complet pentru România (interfaţa cu utilizatorul, maparea tastaturii româneşti în stil Windows, o serie de fonturi True-Type pentru Europa Centrală etc.); − compatibilitate foarte bună cu suitele de birou consacrate; − instalare facilă a unor softuri noi prin asigurarea în premieră a suportului local pentru fişiere cmg (http://klik.atekon.de), tehnologie ce exclude posibilitatea unor incompatibilităţi la nivelul bibliotecilor între anumite versiuni de programe şi asigură o instalare simplă, de tip point-and-click, a unor noi versiuni; − o largă varietate de software preinstalat, inclusiv suite educaţionale complexe (KDE Educa) sau emulatoare ale altor sisteme de operare – Wine (peste 2,2 GB comprimaţi într-o imagine de aproximativ 700 MB); − interfaţă cu utilizatorul la alegere în română (implicit) şi engleză etc. 1.1. ROSLIMS Live CD – o distribuţie bazată pe Knoppix Live CD ROSLIMS Live CD, versiunea 1.2, este o distribuţie Live CD bazată pe Knoppix 3.8.1. De ce nu am dezvoltat o distribuţie de Linux de la zero, cum este, de pildă, Linux from scratch? Răspunsul este simplu: distribuţia ROSLISMS trebuie imaginată ca un puzzle. Ea conţine un nucleu bazat pe Knoppix, o distribuţie Live CD de uz general cu impact major, testată permanent de milioane de utilizatori din întreaga lume, căreia i s-au adăugat/ optimizat o serie de funcţionalităţi specifice unei platforme educaţionale cu suport pentru o anumită limbă (limba română, în acest caz), precum şi o serie de tehnologii nou apărute în lumea Linux (suportul pentru fişiere installer de tip cmg, aplicaţii pentru învăţământ la distanţă etc.). Principalul nostru scop a fost „nu să reinventăm roata, ci să facem căruţa să meargă mai bine”.
  16. 16. Primii paşi în Linux18 Figura 1. Arhitectura ROSLIMS Live CD 1.2, bazată pe Knoppix 3.8.1 1.2. Scenarii de utilizare Distribuţia ROSLIMS este gândită în aşa fel încât să permită folosirea sa conform mai multor scenarii de utilizare: 1. Platformă de învăţare a sistemului de operare Linux. 2. Platformă de învăţare şi/sau utilizare a suitelor de birou, DTP (Desktop Publishing), respectiv grafică (raster şi vectorială). 3. Soluţie completă pentru acces la Internet la domiciliu sau în firme mici şi medii, cu utilitare pentru administrare, monitorizarea traficului etc. 4. Soluţie de groupware pentru firme mici sau medii. 5. Soluţie pentru programatori. 6. Soluţie pentru salvare/recuperare de date de pe PC, sub diferite sisteme de operare etc. 7. Testarea la cumpărare a unui sistem (verificarea componentelor hardware din punctul de vedere a funcţionalităţii şi versiunii de firmware a acestora). 8. Platformă educaţională românească open source. Aceste scenarii de utilizare vor fi prezentate în cadrul capitolului 4.
  17. 17. Primul contact cu ROSLIMS 19 În vederea asigurării acestui larg portofoliu de aplicaţii, ROSLIMS conţine peste 2 GB de software, comprimaţi pe un CD de 700 MB. Puteţi avea acces la aproape toate tipurile de aplicaţii uzuale, toate gratuite: • suita de birou OpenOffice, editorul de text Abiword, programul de calcul tabelar Gnumeric. Aceste aplicaţii asigură o compatibilitate foarte bună, la nivel de formate de fişier, cu suitele consacrate (Microsoft Office, Lotus SmartSuite); • aplicaţii de grafică: GIMP şi Inkscape; • software multimedia: Audacity, Xine etc.; • instrumente pentru administrarea sistemului: ethereal, tcpdump ş.a.m.d.; • servicii Internet: HTTP (Apache), FTP, SMTP, POP3; • programe pentru accesul la Internet: – navigatoare Web: suita Mozilla, Konqueror, Lynx; – IRC: XChat; – videoconferinţă: GnomeMeeting; – poştă electronică (e-mail): Kmail, Thunderbird etc. 1.3. Pornirea sistemului Poate rula ROSLIMS pe calculatorul meu? Credem că aceasta ar trebui să fie prima întrebare pe care să o puneţi în acest moment... Suntem siguri că vă putem da un răspuns afirmativ şi aceasta deoarece ROSLIMS are nevoie de o configuraţie hardware relativ modestă pentru a putea rula în bune condiţii. Cerinţe minimale de sistem pentru ROSLIMS Cerinţele de sistem ale distribuţiei ROSLIMS sunt, în general, identice cu cele ale distribuţiei Knoppix: procesor Intel sau compatibil (Pentium II sau superior), cu minimum 20 MB RAM pentru modul text, respectiv minimum 96 MB RAM pentru modul grafic (interfaţa KDE). Cum era de aşteptat, mai sunt necesare o unitate de CD-ROM standard ce poate fi setată ca prim dispozitiv de pornire sau măcar o unitate de dischetă pentru a putea porni sistemul de operare de pe dischetă. Nu în ultimul rând, este necesară o placă video compatibilă SVGA, precum şi un mouse (conectat la portul serial, PS/2 sau USB). Trebuie menţionat însă că utilizarea intensivă a programe de grafică 2D (GIMP, Inkscape, Dia) sau 3D (Blender) implică anumite cerinţe de sistem ceva mai pretenţioase. Astfel, pentru acest caz, recomandăm o configuraţie de tipul Intel Pentium III sau compatibil, cu cel puţin 256 MB RAM, respectiv o placă video XGA cu minimum 8 MB de memorie video. Cum rulează ROSLIMS? Aceasta ar fi o a doua întrebare, cu un răspuns la fel de simplu: în mod implicit, direct de pe CD, fără a fi necesar explicit aportul utilizatorului în vederea realizării vreunei configurări sofisticate, despre care probabil că aţi auzit că ar fi necesare pentru a putea rula Linux.
  18. 18. Primii paşi în Linux20 Desigur, aşa cum veţi vedea în capitolul 9, ROSLIMS poate fi instalat şi pe hard disk, moment în care va porni şi va rula ca orice alt sistem de operare pe care l-aţi întâlnit până în prezent. Pentru cititorii interesaţi de anumite detalii, eventual şi pentru aceia care duc dorul unor formulări sofisticate, presărate cu acronime şi termeni tehnici specifici cărţilor din domeniul informaticii, vom prezenta în următoarele câteva rânduri o descriere pe scurt a ceea ce se întâmplă la pornirea ROSLIMS (sau a unei distribuţii live Linux, în general). Procesul de pornire este similar unei distribuţii Linux standard, însă foloseşte, în locul discului fix, discuri virtuale create în memoria RAM. Sistemul de operare poate porni fie în mod text, fie în mod grafic (acesta din urmă necesită mai multă memorie RAM). Sistemul de fişiere al sistemului de operare Linux se află comprimat într-un singur fişier-imagine, din care aplicaţiile/utilitarele sunt decomprimate după nevoie (de exemplu, în momentul lansării lor de la prompterul interpretorului de comenzi sau din meniu). Restul CD-ului conţine documentaţii, precum şi nucleul Linux pentru pornirea sistemului. Încărcătorul de boot (IsoLinux pentru ROSLIMS 1.1 şi versiunile ulterioare) permite introducerea de argumente pentru nucleu. Aceste aşa-numite cheatcodes pot controla aproape orice, de la detectarea componentelor hardware până la stabilirea localizării sistemului de operare (limbă/tastatură), iar opţiunile pot fi vizualizate tastând F2 sau F3 la prompterul de boot) . Pe măsură ce procesul de bootare evoluează, este creat discul virtual în RAM, operaţiune urmată apoi de procesul de autoconfigurare (hotplug). O serie de programe (scripturi shell) intră în acţiune pentru setarea corectă a serviciilor necesare, odată ce componentele hardware au fost corect identificate. Acest aspect permite, de exemplu, ca – în cazul în care în reţeaua instituţiei există un server DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) –, la terminarea procesului de pornire utilizatorul să constate că toate setările legate de accesul la reţea au fost efectuate şi că poate accesa fără probleme reţeaua intranet/Internet. Interfaţa cu utilizatorul grafică implicită este KDE (The K Desktop Environment), fiind însă disponibile şi altele, mai puţin cunoscute (fluxbox, icewm, larswm, twm, wmaker, xfce). Din fericire pentru utilizatorul obişnuit, toate etapele descrise mai sus se desfăşoară transparent, astfel că pornirea sistemului şi rularea distribuţiei ROSLIMS este extrem de simplă şi presupune următorii paşi: Pasul 1. Setarea unităţii de CD-ROM a calculatorului ca prim dispozitiv de încărcare (DQQVKPI) Aceasta se realizează la pornirea sistemului, prin accesarea BIOS-ului (Basic Input/Output System), în mod obişnuit prin apăsarea tastei DEL la pornire, respectiv a tastei F10 pentru sisteme Compaq/HP sau F1 pentru sisteme IBM. Odată ajunşi în BIOS, va trebui să căutaţi opţiunea Boot Sequence şi să aveţi grijă ca unitatea de CD-ROM să figureze ca prima variantă în lista cu dispozitive de bootare. Salvaţi modificările făcute şi părăsiţi BIOS-ul. În acest moment, calculatorul va reporni şi veţi putea vedea, în câteva secunde, ecranul de pornire a ROSLIMS, respectiv prompterul de boot, de forma: boot:
  19. 19. Primul contact cu ROSLIMS 21 Pentru a putea porni ROSLIMS cu interfaţa cu utilizatorul implicită (KDE în limba română) este suficient să apăsaţi tasta ENTER în acest moment. Utilizatorii care vor dori să pornească ROSLIMS cu interfaţa grafică implicită într-o altă limbă (engleză) sau vor dori să configureze în detaliu anumite componente hardware vor putea introduce (opţional) la prompterul de boot menţionat anterior o serie de parametri de pornire. Pasul 2 (opţional). Stabilirea parametrilor de pornire la prompterul de boot În acest moment, se poate stabili o multitudine de parametri responsabili pentru funcţio- narea optimă a sistemului, pentru detecţia corectă a componentelor hardware, pentru ale- gerea interfeţei cu utilizatorul dorite etc. Pentru a simplifica înţelegerea de către utilizator a acestor parametri, acesta are la dispoziţie două ecrane de ajutor, accesibile cu ajutorul tastelor F2, respectiv F3. La apăsarea tastei F2 sunt disponibile următoarele opţiuni: − roslims – bootarea sistemului folosind nucleul Linux 2.6.11 (nucleele din seria 2.6.x sunt considerate variante stabile); opţiunile posibile de pornire cu acest nucleu pot fi vizualizate în acest moment apăsând tasta F3; − memtest – apelarea utilitarului Memtest-86, ce permite verificarea memoriei RAM a sistemului prin teste succesive de scriere/citire; − expert – pornire/setare interactivă, folosind nucleul 2.6.11; − failsafe – pornire (aproape) fără autodetecţia componentelor hardware. La apăsarea tastei F3 sunt disponibile mult mai multe opţiuni, cunoscute sub numele de cheatcodes. Acestea sunt folosite pentru a transmite sistemului de operare o serie de parametri care permit folosirea distribuţiei pe sisteme a căror configuraţie hardware fie este dificil de detectat şi configurat, fie este mai deosebită (plăci video sau plăci de sunet din seriile profesionale, adaptoare SCSI etc.). Formatul general al unor astfel de comenzi, pentru o distribuţie Linux Live CD, este: boot: nucleu opţiune opţiune opţiune... Pentru ROSLIMS, formatul va fi deci: boot: roslims opţiune opţiune opţiune... De exemplu: boot: roslims lang=ro screen=800x600 no{pcmcia|scsi} va porni sistemul de operare cu următoarele opţiuni: − setările de limbă/tastatură pentru limba română; − rezoluţia monitorului setată la 800×600 (SVGA); − fără detectarea şi configurarea magistralelor SCSI, respectiv PCMCIA.
  20. 20. Primii paşi în Linux22 Deoarece unele dintre aceste opţiuni de pornire pot fi importante pentru buna funcţionare a ROSLIMS pe sisteme cu diferite configuraţii hardware, vom explica mai jos, pe lângă opţiunile deja afişate la apăsarea tastei F3, cele mai importante opţiuni de încăr- care disponibile. lang = ro|us Specifică limba/tastatura aleasă. Notă: dacă nu se specifică aici nici un parametru, încărcătorul de boot va iniţializa sistemul de operare cu localizarea implicită de limbă şi tastatură, în cazul acestui CD ea fiind cea pentru limba română. keyboard = ro|us Specifică tastatura folosită pentru modul consolă. xkeyboard = ro|us Specifică tastatura pentru mediul grafic X Window. desktop = fluxbox|icewm|kde|larswm|twm|wmaker|xfce Foloseşte o altă interfaţă cu utilizatorul preinstalată, în locul KDE. screen = 1280×1024 Foloseşte o anumită rezoluţie a ecranului pentru sistemul X Window. xmodule = ati|radeon|fbdev|vesa|savage|s3|nv|i810|mga|svga|tseng Stabileşte driverul pentru placa video a sistemului. wheelmouse Oferă suport pentru mouse-uri cu scroll. myconfig = scan sau floppyconfig sau floppyconf Rulează knoppix.sh de pe o dischetă. Opţiunea floppyconfig vă permite reconfigurarea sistemului (setări de reţea, fonturi KDE, meniuri KDE etc.) de pe o dischetă creată anterior folosind opţiunea Salvarea configuraţiei ROSLIMS a submeniului Configurare disponibil în meniul ROSLIMS (cfg). myconf = /dev/sda1 Rulează scriptul knoppix.sh (script de iniţializare) de pe o partiţie a discului fix. myconf = scan (sau config = scan) Încearcă să găsească scriptul knoppix.sh automat, prin scanarea discurilor disponibile. noapic noagp noapm nodma nomce nofirewire nopcmcia noscsi noswap nousb nosmp noaudio Sare peste autodetecţia componentelor hardware specificate. Formatul alternativ al comenzii este no{apic|agp|pcmcia|scsi|audio}.
  21. 21. Primul contact cu ROSLIMS 23 mem = 128 M Specifică dimensiunea memoriei în MBytes. modules-disk Permite folosirea unei dischete conţinând module adiţionale, de pildă drivere pentru USB stick etc. bootfrom = /dev/hda1 Dacă există o copie a imaginii CD-ului (fişierul Knoppix ce conţine imaginea comprimată) pe hard disk, permite rularea acelei imagini. bootfrom = /dev/hda1/KNX.iso Dacă există o copie a imaginii în format ISO a CD-ului pe hard disk, permite rularea acelei imagini. Notă: opţiunea bootfrom necesită accesul la un sistem ROSLIMS/Knoppix rulând aceeaşi versiune de nucleu ca şi nucleul de boot. home = scan Setează un director home. Opţiunea scan va căuta fişierul knoppix.img în directorul- -rădăcină (root) a tuturor partiţiilor. Notă: pentru a crea un director home se va utiliza opţiunea Creează o imagine pe disc persistentă a ROSLIMS din submeniul Configurare al meniului ROSLIMS (cfg). Atenţie! pentru a crea un director home NU folosiţi întreaga partiţie decât dacă sunteţi în deplină cunoştinţă de cauză privind consecinţele. Posibile opţiuni de salvare a imaginii knoppix.img sunt: home=/dev/hda1/knoppix.img home=/mnt/hda1/knoppix.img Dacă doriţi să folosiţi un USB memory stick, tastaţi: home=/dev/sda1/knoppix.img sau folosiţi, pur şi simplu, home=scan. acpi = off Dezactivează complet setările ACPI (Advanced Configuration and Power Interface) ale BIOS-ului. pci = bios Rezolvarea unor probleme legate de controllere PCI ce funcţionează impropriu. knoppix_dir = KNOPPIX Directorul în care se află pe CD imaginea comprimată. Din directorul specificat va decomprima şi încărca sistemul de operare şi fişierele necesare rulării. Implicit numele directorului este KNOPPIX.
  22. 22. Primii paşi în Linux24 knoppix_name = KNOPPIX Numele fişierului de tip Cloop-File (fişierul conţinând imaginea comprimată). Implicit numele fişierului este Knoppix. Odată specificate acele setări de tip cheatcodes la prompterul de boot, se apasă tasta ENTER. Pornirea sistemului Încărcătorul de boot va citi imaginea nucleului Linux şi îi va ceda controlul. Nucleul identifică echipamentele cunoscute din sistem şi încarcă în mod automat driverele pentru ele. Este creat discul virtual în memoria RAM a calculatorului şi este montat în cadrul acestuia sistemul de fişiere-rădăcină. Sunt pornite o serie de scripturi shell care pregătesc mediul Linux şi pornesc serviciile care vor rula. Acest lucru permite, de exemplu, ca, dacă în reţeaua instituţiei există un server DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol), la terminarea procesului de bootare utilizatorul să constate că toate setările legate de accesul la reţea au fost efectuate şi că poate accesa fără probleme reţeaua intranet/Internet. În timpul pornirii sistemului Linux pot fi remarcate o serie de mesaje care, de obicei, se derulează cu viteză pe ecran. Nu vă speriaţi! Acestea sunt normale şi – nu în ultimul rând – utile. Primele mesaje sunt cele generate de nucleu (folositoare, spre exemplu, pentru diagnosticarea funcţionării componentelor hardware instalate), după care urmează mesajele determinate de iniţializările sistemului de fişiere şi de pornirea serviciilor, despre care am discutat mai devreme. Ca ultim pas, va fi pornit mediul grafic sau, dacă s-a solicitat pornirea în mod consolă (text), un prompter care permite autentificarea şi acceptarea utilizatorilor în sistem. Pasul 3. Setări şi configurări ROSLIMS după bootare şi pornirea -&'. Asistenţi de configurare (YKCTFU) Unul dintre principalele reproşuri adresate sistemului de operare Linux este legat de faptul că majoritatea setărilor şi configurărilor trebuie făcute prin comenzi date în consolă de administrare, în mod text. Într-adevăr, chiar şi lucrurile simple, cum ar fi configurarea interfeţei de reţea, presupun comenzi mai mult sau mai puţin complexe, date la prompterul interpretorului de comenzi cu utilizatorul root (administrator). Este evident că necesitatea de a învăţa o multitudine de astfel de comenzi poate descuraja uşor orice viitor utilizator de Linux. De aceea, ROSLIMS, ca o distribuţie ce pune pe primul plan simplitatea în utilizare, permite setarea/configurarea sa vizuală, prin intermediul unor asistenţi (wizards), accesibili din meniul de configurare ROSLIMS (cfg). În fapt, aceşti asistenţi nu sunt altceva decât programe (scripturi) ce prezintă utiliza- torului o serie de ferestre de dialog ce îi permit acestuia să aleagă o serie de parametri de setare într-o manieră familiară, similară oarecum sistemului de operare Windows. În această manieră, configurarea reţelei în ROSLIMS presupune navigarea în meniul ROSLIMS (cfg) al meniului principal KDE, selectarea submeniului Reţea/Internet şi alegerea opţiunii Configurare reţea.
  23. 23. Primul contact cu ROSLIMS 25 Este lansată astfel o fereastră de dialog unde utilizatorul va introduce doar adresele IP pentru calculatorul respectiv, gateway şi serverul DNS. În final, scriptul respectiv va face automat toate setările necesare, fără a fi necesar ca utilizatorul să înveţe vreo comandă. Figura 2. Configurarea interfeţei de reţea prin intermediul unui asistent dedicat Sunt disponibili o serie de asistenţi pentru configurarea diferitelor interfeţe de reţea (clasice sau wireless), a conexiunilor pentru modem, ISDN etc., pornirea unor servicii (Samba, SSH, Apache, servicii de tipărire etc.), precum şi o serie de alte aplicaţii a căror utilizare o vom discuta ulterior. De asemenea, prin intermediul Centrului de Control KDE (foarte asemănător ca funcţionalitate cu echivalentul său din Windows – Control Panel) pot fi făcute o mulţime de alte configurări într-o manieră similară celei din Windows (schimbarea fundalului, schimbarea fonturilor de sistem, configurarea imprimantelor, setări legate de limbă etc.) – detalii în capitolul 2. Folosirea acestor asistenţi permite utilizatorului să îşi configureze automat mediul de lucru dorit, după parcurgerea acestor etape de configurare, ROSLIMS funcţionând ca orice sistem de operare modern cu interfaţă cu utilizatorul grafică, permiţând gestiunea fişierelor, comunicarea cu alte calculatoare din reţeaua locală, accesul la Internet etc. 1.4. Noţiuni de bază 1.4.1. Intrarea şi ieşirea din sistem Fiecare persoană căreia îi este permis să lucreze pe un sistem UNIX trebuie să posede un cont de utilizator pe respectivul calculator. Fiecare utilizator are asociat un set de drepturi, având astfel acces la o anumită serie de resurse ale sistemului. Acesta deţine un director propriu, în care sunt stocate fişierele personale, inclusiv configurările aplicaţiilor etc. Orice sesiune de lucru UNIX începe cu autentificarea şi acceptarea utilizatorului în sistem. Pentru a a-i fi permis accesul, acesta trebuie să furnizeze numele său de utilizator şi parola. După pornirea ROSLIMS, există creat un singur utilizator, cu numele knoppix, fiind disponibil, de asemenea, şi contul de administrator (denumit root pe sistemele UNIX). Nici unul dintre aceşti doi utilizatori nu au stabilită o parolă de acces.
  24. 24. Primii paşi în Linux26 Intrarea în sistemul grafic X Window va conduce la încărcarea mediului desktop preferat de utilizator (în cazul implicit ROSLIMS, mediul KDE), în configuraţia specifică acestuia, însoţit de programele configurate a fi pornite automat. Distribuţia ROSLIMS porneşte mediul KDE în mod automat, sub utilizatorul knoppix. Ieşirea din sistem, în cazul utilizării X Window, se face prin selectarea opţiunii Logout/Închidere sesiune, controlul fiind cedat sistemului de autentificare grafic sau consolei virtuale (vezi infra) din care a fost lansat în execuţie, după caz. Intrarea la consolă se realizează în mod normal prin solicitarea numelui de utilizator şi parolei, însă în cadrul ROSLIMS terminalele virtuale sunt deja iniţializate cu sesiuni ale utilizatorului root, având aspectul următor: root@tty4[/]# Ieşirea din sistem (echivalând cu încheierea execuţiei interpretorului de comenzi) se face prin comanda exit sau logout. Poate fi folosită şi combinaţia de taste CTRL + D, care generează în UNIX/Linux codul pentru sfârşit de fişier (End Of File). 1.4.2. Consola sistemului Din perspectiva UNIX clasică, accesul la sistem se face prin intermediul terminalelor, aflate local sau la distanţă. Linux implementează un sistem care permite deschiderea mai multor sesiuni de lucru la consolă, concept care poartă numele de terminal virtual. La pornirea sistemului în mod text (consolă), controlul este predat terminalului virtual cu numărul 1. Comutarea între terminalele virtuale se efectuează cu ajutorul combinaţiei de taste Alt + Fn, unde n reprezintă numărul terminalului. O excepţie notabilă o face sistemul X Window, căruia în momentul pornirii i se alocă un terminal virtual, şi anume cel având numărul egal cu numărul maxim de terminale virtuale alocate plus unu. Spre exemplu, dacă numărul maxim de terminale virtuale este 6 (configuraţia standard după instalare), atunci sistemul X Window va utiliza terminalul 7. Comutarea din mod grafic în mod text se va putea face prin intermediul combinaţiei de taste Ctrl + Alt + Fn. În ROSLIMS, sunt definite patru asemenea terminale virtuale. Ca urmare, combinaţia de taste Ctrl + Alt + F1…F4 va determina comutarea în mod text, iar combinaţia Alt + F5 va trece înapoi în mediul grafic. Pe cele patru terminale virtuale sunt deschise implicit sesiuni de lucru aparţinând utilizatorului root. Sesiunile de lucru clasice se desfăşoară în mod text, de aceea acest mod mai este cunoscut şi sub numele de mod consolă. Aşa cum menţionam şi mai devreme, sesiunea de lucru începe odată cu autentificarea corectă a utilizatorului în sistem şi pornirea execuţiei interpretorului de comenzi (shell). Terminarea execuţiei interpretorului determină şi încheierea sesiunii curente de lucru. Istoricul informaţiilor afişate pe ecranul terminalului virtual (în limita dimensiunii spaţiului de memorie alocat pentru aceasta) poate fi accesat via combinaţiile de taste Shift + PgUp (pagina precedentă), respectiv Shift + PgDn (pagina următoare). Această operaţiune poate fi realizată numai pentru informaţiile afişate după ultima schimbare a terminalului. Terminalele virtuale permit şi utilizarea mouse-ului. Astfel, selecţia efectuată cu ajutorul cursorului mouse-ului poate fi copiată la locaţia curentă a cursorului prin apăsarea butonului drept.
  25. 25. Primul contact cu ROSLIMS 27 Dacă se utilizează sistemul X Window, o sesiune de lucru (însoţită în mod evident de lansarea interpretorului de comenzi) poate fi deschisă prin intermediul aplicaţiilor konsole, gnome-terminal sau xterm. Neîndoielnic, utilizatorul care deţine sesiunea este cel care a pornit mediul X Window.
  26. 26. Capitolul 2 MEDIUL GRAFIC -&' 1. Preambul. Concepte de bază Înainte de a descrie interfaţa grafică a sistemului Linux, vom descrie principalele caracteristici ale unei interfeţe cu utilizatorul (user interface). Interfaţa cu utilizatorul reprezintă acea parte a unui program de calculator care facilitează interacţiunea dintre utilizator şi maşină. O interfaţă grafică este compusă din patru elemente esenţiale: fereastra (window), pictograma (icon), meniul (menu) şi dispozitivul utilizat pentru manevrarea interfeţei (pointing device). Acest model mai este referit şi prin acronimul WIMP – Window, Icon, Menu, Pointer –, fiind adoptat de timpuriu în lumea calculatoarelor. Figura 1. Interacţiunea între utilizator şi o aplicaţie grafică via distribuţie Linux, nucleu, X Window System, mediul desktop, managerul de fişiere şi componentele de interfaţă
  27. 27. Mediul grafic KDE 29 Ferestrele reprezintă zone – de cele mai multe ori, rectangulare – de pe ecranul computerului, utilizate pentru interacţiunea cu utilizatorul, pictogramele desemnează simboluri (metafore sau idiomuri) asociate anumitor acţiuni (de exemplu, rularea unui procesor de text sau imprimarea unui grafic), iar meniurile oferă liste structurate de acţiuni pe care le poate realiza utilizatorul. Dispozitivul de selecţie este reprezentat frecvent de mouse, rolul lui esenţial fiind acela de a oferi utilizatorului un mijloc de a muta un cursor în cadrul ferestrelor interfeţei şi de a selecta anumite elemente (opţiuni de meniu, picto- grame). Spre deosebire de alte sisteme, implementarea unei interfeţe grafice în cazul Linux (UNIX) se realizează independent de sistemul de operare – funcţionalităţile privitoare la interfaţa cu utilizatorul nu sunt implementate în cadrul nucleului Linux (vezi figura 1). Sistemul de ferestre utilizat este X Window System (versiunea X11R6 fiind utilizată în mod frecvent, ultima – numită X11R7 – apărând la începutul anului 2006) şi reprezintă un standard industrial bazat pe modelul client/server. Interfaţa este compusă dintr-un server oferind accesul la resursele hardware şi din clienţi (manageri de ferestre pe care îi vom detalia mai jos), într-un mod flexibil şi portabil. Mai mult, sistemul X Window are posibilitatea operării prin reţea. Serverul X gestionează comunicaţia cu echipamentele din sistem (placa video, monitorul, tastatura, mouse-ul, alte echipamente etc.). Acest server acceptă conexiuni de la clienţi (sau aplicaţii) X, prin reţea sau local. Astfel, o aplicaţie X Window poate rula pe o anumită maşină şi interacţiona cu utilizatorul pe o altă maşină (într-o manieră similară Terminal Services din Windows). Pe sistemele Linux este utilizată implementarea numită XFree86, în ultimele versiuni ale distribuţiilor, inclusiv ROSLIMS, fiind utilizată varianta 4. Programele de aplicaţie sunt rulate în cadrul unei ferestre principale, eventual pentru interacţiunea cu utilizatorul creându-se, prin program sau de către sistem, ferestre suplimentare (precum ferestre de dialog sau ferestre de proprietăţi); acestea pot fi modale sau nemodale, conform modului de interacţiune cu utilizatorul: • apariţia unei ferestre modale determină utilizatorul să interacţioneze exclusiv cu această fereastră (este cazul listării unui fişier dintr-un editor de text precum Kate, când trebuie să indicăm în cadrul unei ferestre modale ce imprimantă folosim, câte copii realizăm sau care marjă de pagini ale documentului intenţionăm să listăm); • o fereastră nemodală oferă utilizatorului posibilitatea de a interacţiona şi cu alte elemente ale interfeţei, aflate în alte ferestre (de exemplu, programul GIMP re- curge aproape întotdeauna la ferestre nemodale pentru interacţiunea cu utiliza- torul). În ambele cazuri, utilizatorul poate realiza anumite acţiuni standard asupra ferestrelor, cum ar fi închiderea, mutarea ori redimensionarea acestora, prin meniul sistem sau unele butoane (pictograme) ataşate fiecărei ferestre – pentru amănunte, consultaţi secţiunea 2.1 a capitolului de faţă. Ferestrele ocupă zone pe suprafaţa desktop-ului, la rândul său conţinând pictogramele (icon-urile) celor mai utilizate programe ori ale dispozitivelor care pot fi sau au fost montate. Managerul de ferestre (window manager) oferă mai multe astfel de desktop-uri virtuale, utilizatorul putând alege în care dintre ele să fie afişată o anumită fereastră. Aceste desktop-uri virtuale sunt folositoare atunci când sunt deschise numeroase ferestre, iar utili- zatorul doreşte să descongestioneze ecranul, transferând o parte dintre ferestre în alt desktop.
  28. 28. Primii paşi în Linux30 Rolul managerului de ferestre este şi acela de a media acţiunile utilizatorului privind ferestrele aplicaţiilor şi, în modelul adoptat, X Window, este un client care defineşte comportamentul sistemului de ferestre (e.g., modul de suprapunere a ferestrelor sau controlul focus-ului) şi permite utilizatorului – printre altele – să manipuleze ferestrele şi să lanseze noi aplicaţii. În cadrul distribuţiei ROSLIMS (Knoppix) poate fi folosit implicit mediul grafic KDE (The K Desktop Environment), reprezentând atât un mediu desktop, cât şi o infrastructură pentru dezvoltarea de aplicaţii grafice. Un mediu desktop grupează mai mulţi clienţi X, construiţi după o structură comună (păstrându-se acelaşi look & feel al tuturor componentelor de interfaţă), care pot interacţiona între ei. De asemenea, mediul desktop include şi un manager de ferestre. În cazul ROSLIMS, sistemul de ferestre X Window este pornit automat la iniţializarea sistemului Linux. Execuţia serverului X Window poate fi întreruptă – spre exemplu, atunci când modul video este incorect setat, iar imaginea nu este lizibilă – utilizând combinaţia de taste Ctrl + Alt + Backspace. Alte combinaţii utile sunt Ctrl + Alt + Plus şi Ctrl + Alt + Minus, care cresc, respectiv scad rezoluţia de afişare. Figura 2. Mediul KDE
  29. 29. Mediul grafic KDE 31 2. Prezentarea mediului KDE 2.1. Caracterizare Mediu grafic KDE reprezintă unul dintre cele mai cuprinzătoare şi flexibile medii disponibile pe platforma Linux şi pe altele înrudite (e.g., FreeBSD). Asemănător cu Windows, dar mult mai versatil şi capabil, KDE oferă diverse programe utile, de la un manager de fişiere cuprinzător până la editoare de text sau grafică, utilitare de inscripţionare a CD/DVD-urilor, programe de management al resurselor (arhivatoare, monitoare de sistem, configuratoare etc.) şi jocuri. De asemenea, KDE pune la dispoziţie şi diverse alte utilitare şi programe auxiliare, o parte dintre ele fiind descrise în cadrul acestei lucrări. Mediul KDE poate fi configurat în întregime (vezi infra), astfel încât – în funcţie de persoana care-l foloseşte, de distribuţie sau de platformă – poate prezenta diferite interfeţe cu utilizatorul şi comportamente. Principalele componente ale interfeţei -&' Figura 3. Fragment din desktop-ul KDE, cuprinzând pictogramele asociate coşului de gunoi (Trash/Gunoi), unităţilor de CD şi dischetă (Floppy disk), partiţiilor de disc (Hard Disk Partition) şi unui fişier obişnuit (chemtool.cmg)
  30. 30. Primii paşi în Linux32 În general, interfaţa grafică KDE este compusă din următoarele elemente principale: • Meniul principal KDE oferă posibilitatea lansării diverselor aplicaţii ale sistemului, proprii KDE sau nu (de exemplu, în cazul distribuţiei ROSLIMS, apar unele opţiuni noi de meniu) – vezi mai jos. • Desktop-ul reprezintă „biroul” virtual pe care putem aşeza diverse foi (fişiere), dosare (numite şi foldere ori directoare) sau pictograme (icon-uri), simbolizând aplicaţii, documente ori dispozitive (dischetă, CD, memory stick USB etc.). Pictogramele dispuse pe desktop pot fi activate printr-un singur clic de mouse, fiind executată acţiunea implicită asociată (de exemplu, pentru un icon corespunzător unui CD se va lansa managerul de fişiere, iar pentru o imagine se va invoca vizualizatorul stabilit implicit). Butonul drept va avea drept efect afişarea unui meniu contextual cuprinzând opţiunile referitoare la resursa respectivă (o opţiune aproape tot timpul prezentă va fi Properties/Proprietăţi). Ca şi la Windows, acţionând butonul drept al mouse-ului asupra unei zone libere a desktop-ului, vom avea acces la un meniu contextual cuprinzând opţiuni pentru crearea de directoare (folders) şi documente, acces la semnele de carte (bookmark-uri, locaţii favorite) sau stabilirea modului de aranjare a ferestrelor (de exemplu, o opţiune utilă este Cascade windows care dispune toate ferestrele aliniate una faţă de alta, astfel încât să fie toate uşor accesibile). Adăugarea de aplicaţii spre a fi rulate direct de pe desktop se realizează urmând paşii: – Se face clic de dreapta pe desktop, pentru a avea acces la meniul contextual. – Se selectează opţiunea Link to Application a submeniului File afişat de opţiunea Create New. – În fereastra de proprietăţi ce va apărea, se dă clic pe tab-ul General şi se introduce numele aplicaţiei, se alege apoi pictograma ce va fi asociată acesteia. – Tot în cadrul acestei ferestre, se activează tab-ul Application, pentru a introduce o descriere a aplicaţiei şi, eventual, un comentariu. – În câmpul Command se scrie numele comenzii ce va invoca aplicaţia sau se poate acţiona butonul Browse pentru a alege o aplicaţie din lista de fişiere afişată. – Se acţionează butonul Ok al ferestrei. Ştergerea unei pictograme se realizează prin intermediul meniului contextual redat la apăsarea butonului drept al mouse-ului plasat peste acea pictogramă, via opţiunile Delete (ştergere definitivă) sau Move to Trash (mutarea fişierului respectiv la coşul de gunoi, de unde ulterior poate fi eliminat sau restaurat, după dorinţă). De asemenea, avem posibilitatea să modificăm diverse caracteristici, precum imaginea/culoarea de fundal, aranjamentul pictogramelor etc. (vezi mai jos). • Bara sau barele de acţiuni (panels) care pot conţine meniul principal KDE, pictogramele asociate programelor favorite (e.g., navigatorul Web, sistemul de asistenţă, terminalul etc.), mici aplicaţii (denumite şi KDE applets), sistemul de notificare etc. O astfel de bară poate include şi bara de activităţi (task bar) care grupează informaţii privind aplicaţiile rulate (numele aplicaţiei precedat de icon-ul ei). În cazul distribuţiei ROSLIMS, panoul principal implicit este cel ilustrat de figura 4, cuprinzând – de la stânga la dreapta – următoarele: un buton de ascundere (temporară) a panoului, la apăsarea căruia panoul va fi ascuns printr-o alunecare în partea stângă a ecranului;
  31. 31. Mediul grafic KDE 33 butonul de acces la meniul principal KDE (vezi infra); butonul de configurare a distribuţiei ROSLIMS; butonul de accesare a listei ferestrelor deschise; pictograma de afişare a desktop-ului (acţiune similară cu Show Desktop din Windows); pictograma de rulare a managerului de fişiere grafic pentru a avea acces la fişierele proprii, stocate în directorul home; pictograma corespunzătoare programului Konsole, care deschide o consolă (terminal virtual) cu interfaţă text în cadrul unei ferestre; pictogramele programelor de navigare Web Konqueror şi, respectiv, Mozilla Firefox; pictograma asociată suitei de birou OpenOffice; zona desktop-urilor virtuale, înfăţişând miniatural modul de dispunere a ferestrelor deschise în fiecare desktop; bara de activităţi (task bar) ce oferă informaţii privitoare la aplicaţiile rulate în cadrul ferestrelor. Un clic obişnuit va avea drept efect comutarea pe acea fereastră, cu focalizarea interacţiunii asupra componentelor de interfaţă afişate. Încă un clic va conduce la minimizarea acelei ferestre. La acţionarea butonului drept al mouse-ului va apărea un meniu contextual, similar meniului sistem asociat fiecărei ferestre; zona alocată mini-aplicaţiilor – în figură, se observă applet-ul privitor la localizare (setarea limbii/tastaturii; implicit, ROSLIMS configurează sistemul pentru limba română, inclusiv asocierile tastelor conform modelului tastaturii româneşti), programul de management al modului de afişare pe ecran, controlul volumului sonor şi applet-ul KNotes responsabil cu notiţele personale; zona de notificare, afişând ceasul şi data curentă – printr-un clic dublu aveţi acces la un calendar, iar acţionarea butonului drept al mouse-ului conduce la apariţia unui meniu contextual prin care puteţi seta un timp/o dată calendaristică nouă, schimba formatul de afişare a timpului sau a tipului de ceas (digital, analogic) sau copia în clipboard data curentă. Figura 4. Panoul KDE oferit implicit de ROSLIMS • Ferestrele asociate aplicaţiilor rulate (în regim grafic sau text), conţinând interfaţa fiecărui program în parte. O fereastră va fi afişată într-un anumit desktop (numit şi desktop virtual), mediul permiţând folosirea unui anumit număr de astfel de desktop-uri (uzual, sunt utilizate patru, dar se poate stabili şi un alt număr, în funcţie de preferinţe şi necesităţi).
  32. 32. Primii paşi în Linux34 Figura 5. Meniul sistem asociat unei ferestre în KDE Aşa cum am menţionat anterior, fiecărei ferestre i se asociază un meniu sistem prin intermediul căruia o fereastră poate fi: • mutată – opţiunea Move; • minimizată, adică redusă la o pictogramă precedând titlul ferestrei în cadrul task bar-ului – opţiunea Minimize; • maximizată, dimensiunile ferestrei ocupând întreaga zonă a desktop-ului – opţiunea Maximize; • redimensionată – opţiunea Resize; • redusă, adică reprezentată doar de titlu, păstrându-şi locul pe ecran – opţiunea Shade; • închisă – opţiunea Close (combinaţia de taste asociată acestei acţiuni este similară celei din Windows: ALT + F4). De asemenea, o fereastră poate fi trimisă într-un alt desktop dintre cele disponibile sau poate să apară figurată în toate desktop-urile – vezi opţiunea To Desktop. Mai mult, comportamentul ferestrei poate fi configurat prin intermediul opţiunii Configure Window Behavior. O serie de setări avansate sunt disponibile via opţiunea Advanced (de exemplu, se poate stabili ca o fereastră să fie întotdeauna amplasată deasupra celorlalte). O serie dintre cele mai uzuale combinaţii de taste privitoare la ferestre pe care le pune la dispoziţie KDE este rezumată în tabelul următor. Combinaţie de taste Efect ALT + TAB baleiază prin lista ferestrelor din cadrul desktop-ului curent ALT + F3 deschide meniul sistem al unei ferestre, permiţând operaţii cu ferestre şi în cazul ferestrelor lipsite de chenar ALT + F4 închide fereastra curentă CTRL + ALT + ESC permite închiderea unei ferestre (se acţionează combinaţia de taste, se poziţionează cursorul mouse-ului pe fereastra dorită, apoi se dă clic) CTRL + F1/F2/F3/F4 comută asupra desktop-ului virtual cu numărul 1/2/3/4, respectiv CTRL + TAB baleiază desktop-urile virtuale ALT + F2 permite rularea unei comenzi, deschizând o mini-fereastră în care se introduce numele comenzii, eventual urmat de parametri (similar cu Run...)
  33. 33. Mediul grafic KDE 35 Meniul principal -&' Meniul principal KDE este ilustrat în imaginea următoare, în care se observă – grupate de categorii – aplicaţiile disponibile, fiecare organizate în submeniuri. De asemenea, meniul principal mai poate afişa lista aplicaţiilor frecvent folosite şi opţiunile de părăsire a mediului sau de oprire a calculatorului. Nu în ultimul rând, există posibilitatea folosirii sistemului de asistenţă. Pentru ROSLIMS, există un submeniu dedicat configurării distribuţiei. Figura 6. Meniul principal KDE în cazul distribuţiei ROSLIMS (în stânga, varianta implicită în limba română; în dreapta, varianta în limba engleză) Din cele ilustrate de figura 6 se poate observa că printre cele mai importante categorii de aplicaţii se numără cele privitoare la: • accesul la directorul home, conţinând fişierele personale (opţiunea Home/Acasă); • sistemele de acordare a ajutorului (opţiunea Help): aici se distinge centrul de ajutor KDE Help Center, ilustrat în figura 7; • editoare de text (opţiunea Editors/Editoare): cu interfaţă grafică (KWrite, Kate) sau textuală (joe, vim, zile);
  34. 34. Primii paşi în Linux36 Figura 7. Obţinerea de ajutor despre KDE via KDE Help Center • vizualizatoare/editoare grafice (opţiunea Graphics/Grafică): de la vizualizatoarele KView şi Kuickshow până la editoarele de grafică raster KPaint şi GIMP şi de grafică vectorială Dia, XFig şi Inkscape – a se vedea cele descrise în capitolele 3 şi 5; • multimedia (opţiunea Multimedia): aici sunt grupate programe referitoare la redarea şi editarea sunetului (KMix, XMMS, Audacity), conţinutului video (Xine) şi a altor tipuri de documente (Acrobat Reader, Ghostview etc.); • aplicaţii de birou (opţiunea Office/Aplicaţii de birou): suita de birou OpenOffice, editorul Abiword, programul Scribus de tip desktop publishing, managerul de proiecte Imendio Planner (ilustrat în figura 8) şi altele; • Internet (opţiunea Internet): browserele Web Mozilla Firefox, Konqueror şi links, programele de citire şi redactare a mesajelor de poştă electronică Mozilla Thunderbird, KMail şi Mutt, managerul de download-uri KGet, programele de realizat conversaţii instantanee Gaim şi XChat IRC, clientul pentru conectarea la un sistem aflat la distanţă (Remote Desktop Connection) şi multe alte programe folositoare – detalii şi în capitolele 3 şi 4; • managementul resurselor sistemului (opţiunea System/Sistem): aici sunt disponibile programe de management general (KDE System Guard, Info Center), de partiţionare a discurilor (QTParted, Partition Image), de management al proceselor şi serviciilor (KCron, top, pstree, Sys-V Init Editor), de acces la terminal (Konsole, Root Terminal), de realizat alte configurări variate etc.;
  35. 35. Mediul grafic KDE 37 Figura 8. Interfaţa managerului de proiecte Imendio Planner Figura 9. Un calculator ştiinţific – KCalc • alte utilitare (opţiunea Utilities/Utilitare): se oferă acces la o serie de programe KDE precum calculatorul de buzunar KCalc, vizualizatorul de clipboard Klipper, editorul de notiţe personale KNotes, formatatorul de dischete KFloppy, arhivatorul Ark, selectorul de caractere (KCharSelect), planificatorul de alarme personale (KAlarm), cronometrul (KTimer), managerul activităţilor de tipărire (Print Jobs) etc.; de asemenea, sunt disponibile şi numeroase instrumente utile; • amuzament (opţiunea Games/Jocuri): se pot rula diverse tipuri de jocuri (în număr de peste 20), de exemplu cele cu cărţi, strategice, tactice, de tip arcade etc.; mai mult, se poate juca şah, fie cu calculatorul, fie în reţea cu alţi oponenţi;
  36. 36. Primii paşi în Linux38 • configurarea mediului KDE (opţiunea Settings/Setări): de aici, se poate lansa un asistent pentru configurarea desktop-ului (Desktop Settings Wizard), se pot configura panoul (Configure Panel) şi meniul principal (Menu Editor) sau se poate realiza managementul modului de tipărire (Printing Manager); • configurarea distribuţiei ROSLIMS via opţiunea ROSLIMS (cfg) – detalii în capitolele 3, 4 şi 9. Acest meniu poate fi configurat în întregime, numele aplicaţiilor şi opţiunilor putând diferi de la utilizator la utilizator şi de la o distribuţie la alta (vezi mai jos). 2.2. Configurarea -&' Programul KDE Control Center/Centrul de control permite configurarea mediului grafic şi a unei serii de aplicaţii KDE. Trebuie remarcat aici că această aplicaţie configurează doar mediul desktop KDE. Dacă utilizatorul curent nu este root, parola acestuia va fi solicitată pentru a putea modifica diversele configuraţii din cadrul programului. Figura 10. Programul KDE Control Center
  37. 37. Mediul grafic KDE 39 În meniul din partea stângă pot fi selectate diverse categorii de configurări, dintre care menţionăm: • Appearance & Themes/Aspect şi tematici – permite configurarea aspectului mediului KDE: – Background/Fundal – modifică setările fundalului (vezi şi figura 11); – Colors/Culori – stabileşte tema cromatică utilizată, cu posibilitatea alegerii dintr-o serie predefinită; – Fonts/Fonturi – schimbă fonturile (corpurile de literă); – Icons/Iconiţe – modifică pictogramele (icon-urile) utilizate de sistem pentru diferite entităţi (e.g., directoare, coş de gunoi, documente etc.); Figura 11. Configurarea fundalului desktop-ului KDE – Launch Feedback/Indicator de execuţie – configurează comportamentul sistemului la pornirea aplicaţiilor (de exemplu, o setare implicită este aceea a realizării unei animaţii alăturate cursorului mouse-ului până când un program e încărcat complet şi e gata de rulare); – Screen Saver/Protecţie de ecran – configurează screensaver-ul; – Style/Stil – stabileşte modul de manipulare a obiectelor şi stilul acestora (e.g., modul de vizualizare a elementelor de interfaţă precum diverse tipuri de butoane, bare de defilare etc.);
  38. 38. Primii paşi în Linux40 – Theme Manager/Managerul de tematică – permite gestionarea temelor pentru desktop (temele sunt grupuri de configurări globale privind aspectul obiectelor, imaginea de fundal, maniera de afişare a pictogramelor etc.); se dă posibilitatea obţinerii de teme via Internet; – Window Decorations/Decorări – configurează aspectul titlurilor ferestrelor, inclusiv modul de dispunere a butoanelor privind acţiunile exercitate asupra ferestrelor. • Desktop/Ecran – schimbă diverse proprietăţi asociate desktop-ului sau desktop-urilor folosite – Behavior/Comportament – se referă la comportamentul general al mediului: afişarea sau nu a icon-urilor pe desktop, acţiunile întreprinse cu mouse-ul, modul de previzualizare a unor documente/dispozitive etc.; – Window Behavior/Comportament fereastră – priveşte modul de comportament al ferestrelor, vizând controlul focus-ului, acţiunile asupra ferestrelor întreprinse cu mouse-ul (pe titlu, în interior etc.), maniera de mutare şi alte proprietăţi; – Panels/Panouri – modifică aspectul şi comportamentul panourilor KDE (această acţiune poate fi realizată şi dând clic de dreapta asupra unei zone libere a panoului principal şi apoi alegând Configure Panel); o opţiune utilă este cea referitoare la ascunderea automată a panoului (Hiding), iar alta priveşte stabilirea locului de afişare a acestuia (Arrangement); – Task Bar/Bara de procese – permite configurarea task bar-ului (de exemplu, se pot stabili: politica de grupare a ferestrelor, acţiunile desfăşurate cu mouse-ul, modul de afişare a pictogramelor asociate aplicaţiilor etc.). • Internet & Network/Internet şi reţea – permite stabilirea opţiunilor referitoare la conexiunea de reţea (e.g., utilizarea unui server proxy, accesarea reţelelor Windows, partajarea desktop-ului); una dintre opţiunile utile este Web Browser/Navigator de Web, care pune la dispoziţie setări legate de navigatorul Web încorporat, dintre care se pot menţiona: – Web Behavior/Comportament Web – configurează modul de comportament al navigatorului (e.g., completarea automată a câmpurilor formularelor Web, dezactivarea animaţiilor etc.); – Web Shortcuts/Acceleratori de Web – afişează lista cuvintelor ce pot fi introduse în locul adreselor Web, pentru a accesa o serie de situri preferate (de exemplu, dm în loc de http://dmoz.org); – History Sidebar/Bară laterală de istoric – modifică politica de memorare a istoricului vizitelor efectuate, cu posibilitatea ştergerii tuturor adreselor Web deja stocate; – Cookies/Cookie-uri – realizează managementul cookie-urilor plasate de unele situri Web (politică de acces şi administrare); – Browser Identification/Identificare navigator Web – schimbă modul de identificare a navigatorului (astfel, Konqueror poate pretinde că este un alt tip de browser, în cazul în care unele situri îi verifică identitatea);
  39. 39. Mediul grafic KDE 41 – Plugins/Module – oferă posibilităţi de management al plugin-urilor, astfel încât să poată fi redate direct în browser diverse tipuri de conţinut; – Cache – stabileşte modul de utilizare şi mărimea memoriei cache. Tot în cadrul acestui meniu, o altă opţiune folositoare este Proxy, oferind setări privitoare la folosirea unui intermediar (proxy) Web sau a unei conexiuni directe. • KDE Components permite configurarea unui set de bază al unor componente KDE precum: – Component Chooser/Selector de componente – permite stabilirea unor aplicaţii utilizate în mod implicit în KDE, şi anume clientul de e-mail, editorul de text şi emula- torul de terminal; – File Associations/Asociere fişiere – permite configurarea asocierilor de tipuri ale fişierelor (pe baza tipului de fişier, se poate stabili aplicaţia ce va fi lansată implicit de către managerul de fişiere atunci când utilizatorul va da clic pe pictograma unei resurse); – File Manager/Managerul de fişiere – permite configurarea managerului de fişiere; o opţiune utilă este Previews & Meta-data/Previzualizări şi metainformaţii care stabi- leşte modul de previzualizare a conţinutului unor fişiere de anumite tipuri (de exemplu, se poate stabili ca pentru o imagine JPEG să se afişeze o miniatură a acesteia doar dacă dimensiunea fişierului este de maximum un 1 MB); – Spell Checker/Verificatorul ortografic – stabileşte programele folosite pentru corecţiile gramaticale şi modul lor de operare; – KDE Performance/Performanţă KDE – priveşte unele configurări îmbunătăţind performanţa mediului KDE. • Peripherals/Periferice – permite configurarea echipamentelor periferice: – Keyboard/Tastatură – oferă diverse setări legate de tastatură; – Mouse – setează parametrii referitori la mouse; – Display/Monitor – oferă opţiuni de configurare a display-ului (rezoluţie, adâncime de culoare, orientare, modul de economisire a energiei etc.); – Printers/Imprimante – specifică imprimantele; – Digital Camera/Aparat foto digital – configurează camera digitală conectată la calculator. • Power Control – oferă setări legate de controlul consumului de energie, util pentru laptopuri. • Regional & Accessibility/Regional şi accesibilitate – permite modificarea setărilor de ţară, a tipului tastaturii şi a combinaţiilor de taste (shortcut-urile) definite pentru tastatură, plus o serie de opţiuni referitoare la utilizarea sistemului de către persoane cu anumite dizabilităţi.
  40. 40. Primii paşi în Linux42 • Security & Privacy/Securitate şi intimitate – stabileşte modul de afişare a parolelor şi algoritmilor criptografici folosiţi la codarea acestora. • Sound & Multimedia/Sunet şi multimedia – permite consultarea şi modificarea diverselor setări privitoare la componentele multimedia: – Sound System/Sistemul de sunet – configurează serverul de sunet utilizat de KDE; – System Bell/Sunet de difuzor – configurează maniera de atenţionare prin beep-uri asupra unor evenimente survenite; – System Notifications/Notificări de sistem – stabileşte modul de notificare asupra evenimentelor ce se petrec în sistem (e.g., rularea unei melodii atunci când survine un anumit eveniment precum deschiderea unei ferestre). Pentru a adăuga la meniul KDE şi alte aplicaţii instalate, care nu fac parte din mediul KDE, ne putem folosi de programul KAppFinder. Acesta poate fi rulat dintr-o consolă prin kappfinder. Editarea meniului principal KDE şi a submeniurilor sale se poate realiza prin intermediul utilitarului KMenuEdit, invocat cu kmenuedit – a se vedea figura 12. Figura 12. Consultarea/modificarea meniului KDE via KMenuEdit
  41. 41. Mediul grafic KDE 43 3. Alţi manageri de ferestre Distribuţia ROSLIMS, ca şi alte distribuţii, pune la dispoziţie şi alţi manageri de ferestre, utili atunci când configuraţia hardware a calculatorului este mai modestă sau când se doreşte un maximum de viteză. În afară de mediul KDE, distribuţia ROSLIMS oferă managerii de ferestre Fluxbox (o captură de ecran a acestuia se poate găsi în figura 13), Ice Window Manager, Lars Window Manager şi twm (Tab Window Manager). Figura 13. Interfaţa oferită de una dintre temele vizuale puse la dispoziţie de Fluxbox Pentru a realiza trecerea la alt manager de ferestre, acţionaţi opţiunea Choose/Restart ROSLIMS Desktop a submeniului Utilitare/Utilities al meniului ROSLIMS (cfg), ce poate fi accesat din meniul principal al mediului KDE. Va apărea o fereastră din care puteţi alege managerul de ferestre preferat, după care mediul X Window va fi repornit cu încărcarea acestuia.
  42. 42. Capitolul 3 CUM SĂ FAC? Până acum aţi descoperit cum poate fi folosit sistemul de operare Linux, respectiv una dintre variantele lui – ROSLIMS Live CD –, în conformitate cu anumite scenarii de utilizare. Dacă nu sunteţi convinşi că Linux poate funcţiona cu succes ca un sistem de operare de tip desktop, în acest capitol veţi putea observa cât de simplu pot fi rezolvate, cu ajutorul unor programe rulând sub Linux, o serie de lucruri pe care le facem zilnic sub Windows sau alte sisteme de operare: gestiunea fişierelor şi directoarelor, arhivarea unor fişiere de dimensiuni mari, inscripţionarea de CD/DVD-uri, accesarea conţinutului multimedia, citirea de documentaţii în format electronic, conectarea la Internet, redactarea mesajelor de poştă electronică şi multe altele. 1. Cum să gestionez fişierele? 1.1. Preliminarii Pentru aceasta folosim un utilitar special, numit generic File Manager (File Explorer). În Windows, acest program poartă numele de Windows Explorer. În Linux însă, dată fiind bogăţia de programe gratuite, putem avea la un moment dat mai multe astfel de programe de „explorare” a fişierelor şi directoarelor, unele dintre ele disponibile în cadrul interfeţei grafice pentru utilizatori (GUI – Graphical User Interface), altele în mod text, aşa cum eram obişnuiţi în vechiul sistem de operare DOS. În versiunea ROSLIMS ataşată acestei cărţi veţi descoperi două astfel de programe: unul cu interfaţă grafică, Konqueror – similar ca funcţionalitate programului Windows Explorer –, respectiv Midnight Commander, foarte asemănător programului comercial Norton Commander, extrem de utilizat cu ani în urmă sub DOS. Evident, există şi posibilitatea gestionării fişierelor direct din linia de comandă a unui terminal (a se vedea capitolul 5). 1.2. -QPSWGTQT – utilitar grafic pentru managementul fişierelor Utilitar similar ca funcţionalitate programului Windows Explorer, Konqueror poate fi lansat fie din meniul ROSLIMS (vezi opţiunea Konqueror a submeniului Internet al meniului principal), fie acţionând pictograma marcată Home/Acasă (Fişiere personale).
  43. 43. Cum să fac? 45 Figura 1. Unul dintre meniurile contextuale ale Konqueror, oferind în acest caz operaţii uzuale cu un set de fişiere selectate Unul dintre principalele atuuri ale unui program modern de management al fişierelor este integrarea sa în cadrul mediului grafic, prin intermediul aşa-numitelor meniuri contextuale ce pot fi apelate în diferite zone ale ecranului (e.g., desktop) via un clic cu butonul drept al mouse-ului. Aceste meniuri se numesc astfel deoarece, în funcţie de zona de ecran în care efectuăm operaţia (adică tocmai contextul), opţiunile (operaţiile) disponibile în meniul apărut sunt diferite – a se consulta şi figura 1. Utilizarea în cunoştinţă de cauză a meniurilor contextuale permite utilizatorului să lucreze rapid. Konqueror foloseşte din plin această facilitate, după cum vom vedea în cele ce urmează. Montarea în mod grafic a discurilor /QPVCTGC read-only PWOCK RGPVTW EQPUWNVCTG C WPWK FKUE Datorită facilităţilor de detecţie şi autoconfigurare existente în ROSLIMS, atât discurile fixe, cât şi unităţile optice sau detaşabile existente sunt detectate automat, pe desktop-ul KDE existând câte o pictogramă (shortcut) pentru fiecare dintre ele. Un clic cu butonul stâng al mouse-ului este suficient pentru montarea read-only (numai citire) a acestor dispozitive, moment în care pictograma asociată dispozitivului va fi modificată, apărând o zonă verde ce indică faptul că discul este montat (din motive de securitate, modul read-only de montare este implicit în ROSLIMS). În figura alăturată, hda7 nu este încă montat, dar hda8 – afişat sub el –, da.
  44. 44. Primii paşi în Linux46 /QPVCTGC read-write EKVKTGUETKGTG C WPWK FKUE Desigur, nu este întotdeauna convenabil să montăm unităţile de disc în regim read-only. Mult mai multe opţiuni ne sunt însă disponibile dacă vom face un clic cu butonul drept al mouse-ului pe pictograma unui anumit disc. Apare astfel un meniu contextual ce are în submeniul Actions/Acţiuni o serie de opţiuni, cum ar fi schimbarea modului de montare din read-only în read-write. De asemenea, putem monta/demonta un anumit disc, respectiv prin alegerea opţiunii Properties/Proprietăţi, putem schimba, din butonul Device/Dispozitiv, modul de montare implicit al unui anumit disc (read-write, prin debifarea căsuţei Read-only/Numai citire marcate cu „×”). Gestiunea fişierelor şi directoarelor Ca orice alt manager de fişiere performant, Konqueror oferă utilizatorului obişnuit posibilitatea de a crea, şterge, copia fişiere sau directoare prin doar câteva clicuri de mouse. Pentru a gestiona fişierele şi directoarele trebuie să avem drepturi de root sau administrator (în cazul ROSLIMS, utilizatorul implicit knoppix posedă anumite drepturi de root). Pentru a vă asigura că aveţi aceste drepturi, după pornirea ROSLIMS, deschideţi o consolă de root şi tastaţi comanda passwd. Introduceţi o parolă şi confirmaţi-o. Aceasta va fi noua parolă de administrator (root). În acest moment puteţi porni managerul de fişiere Konqueror având toate drepturile de administrator al sistemului via submeniul System/Sistem → More applications/Mai multe aplicaţii → Manager de fişiere – mod superutilizator. Vi se va cere confirmarea parolei de administrator înainte de a porni Konqueror. %TGCTGC WPWK FKTGEVQT PQW Veţi putea naviga prin arborele de directoare, din directorul „/” până în directorul dorit. Odată ajunşi acolo, va fi suficient să faceţi un clic de dreapta cu mouse-ul pentru a avea disponibil un meniu contextual, din care veţi alege opţiunea Folder a submeniului Create New/Creează nou. Vi se va solicita specificarea unui nume pentru noul director (folder) şi apoi acesta va fi creat. %QRKGTGC WPQT HKĩKGTGFKTGEVQCTG Selectaţi fişierele/directoarele dorite printr-un clic de mouse (prin apăsarea tastei CTRL în timpul selecţiei, puteţi selecta mai multe fişiere simultan). Similar cu Windows Explorer, puteţi alege opţiunea Copy/Copiază din meniul Edit/Editare al Konqueror. Sau puteţi face un clic cu butonul drept al mouse-ului pe fişierele selectate şi să alegeţi opţiunea Copy/Copiază din meniul apărut. De asemenea, sunt disponibile combinaţiile de taste (shortcut-urile) cunoscute din Windows.
  45. 45. Cum să fac? 47 Navigaţi în directorul-destinaţie, alegeţi opţiunea Paste/Lipeşte din meniul Edit/Editare al Konqueror şi fişierele vor fi copiate în noua destinaţie. Figura 2. Opţiunea de copiere sau de realizare de shortcut-uri (legături) spre fişiere oferită de Konqueror ĨVGTIGTGC WPQT HKĩKGTGFKTGEVQCTG Selectaţi fişierele/directoarele dorite în maniera arătată mai sus. În final, alegeţi opţiunea Delete/Şterge din meniul Edit/Editare al Konqueror. 2. Cum să arhivez fişiere? Uneori, fişierele create de utilizatori au dimensiuni mult prea mari pentru a putea fi ataşate unui e-mail, copiate pe o dischetă ori stick USB. Astfel, au apărut o serie de programe de compresie/arhivare a fişierelor/directoarelor, precum şi o serie de formate comprimate de fişier. Dacă sub Windows cele mai cunoscute sunt formatele RAR (rar), ZIP (zip), respectiv ACE (ace), sub Linux/UNIX au apărut o serie de alte formate, cum ar fi: Tar (tar), Gzip (gz), BZIP2 (bz2). Diversitatea acestor formate necesită, în mod obişnuit, instalarea unui număr mare de programe de arhivare/dezarhivare, fiecare specific unui anumit format.
  46. 46. Primii paşi în Linux48 În ultimul timp însă se poate constata tendinţa de a dezvolta programe de arhivare/dezarhivare capabile să gestioneze cu succes mai multe formate simultan. În ROSLIMS este disponibil un astfel de program, numit Ark, ce poate fi lansat din submeniul Utilities/Utilitare. Acesta este capabil să gestioneze arhive în toate formatele menţionate anterior. Mai mult, este complet integrat în KDE/Konqueror, astfel încât funcţiile sale sunt disponibile via meniuri contextuale. 2.1. Arhivarea unor fişiere Pentru a arhiva anumite fişiere, este suficient să le selectaţi în maniera menţionată anterior în cadrul acestui capitol. Faceţi clic cu butonul drept al mouse-ului asupra fişierelor selectate şi va apărea un meniu contextual, unde veţi găsi opţiunea Compress/Comprimă, ce vă va permite alegerea unui anumit format de fişier-arhivă dintre cele menţionate anterior. Tot în cadrul acestui meniu veţi găsi, în dreptul opţiunii Actions/Acţiuni o serie de alte facilităţi „avansate”, cum ar fi Zip and e-mail files, ce vă permite să arhivaţi fişierele selectate şi să trimiteţi automat fişierul spre clientul de poştă electronică KMail. Desigur, aceste operaţii pot fi efectuate şi în modul clasic, prin intermediul opţiunii Add file/Adaugă fişier din meniul Action/Acţiune al programului Ark. 2.2. Dezarhivarea unor fişiere Această operaţie se realizează în mod similar, prin intermediul meniului contextual. Pentru aceasta, veţi selecta fişierul şi veţi face clic cu butonul drept al mouse-ului asupra acestuia. În meniul Extract/Extrage apărut puteţi selecta opţiunile Extrage aici pentru a dezarhiva fişierul în directorul curent, respectiv Extrage în... pentru a selecta directorul-destinaţie dorit pentru fişierele extrase. Desigur, aceste operaţii pot fi efectuate şi în modul clasic, prin intermediul opţiunii Extract/Extrage din meniul Action/Acţiune al programului Ark. Figura 3. Extragerea via Ark a unor fişiere dintr-o arhivă

×