Your SlideShare is downloading. ×
0


animale, de obicei solide,
saturate, conţinând
numai legături simple
între atomii de C; ex.
acidul palmitic (în
majorit...
Grăsimile sunt componente indispensabile
alimentaţiei umane; unui adult îi sunt necesare
aproximativ 100g de grăsimi zilni...
De ce avem nevoie de grasimi?
 Grăsimile oferă energie. Grăsimile ingerate gram cu gram
sunt cele mai eficiente surse de ...
 Grăsimile construiesc celule sănătoase. Grăsimile joacă
un rol vital în construirea membranei ce înveleşte fiecare
celul...
 Grăsimile ajută la dezvoltarea creierului. Grăsimile
furnizează componente structurale nu doar pentru
membranele celular...
 Grăsimile ajuta corpul să folosească vitaminele.A, D, E
şi KVitamine solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că
grăsimea d...
Există trei feluri de grăsime naturală:
. Mai există un tip de grăsime
care se găseşte în alimente dar nu este naturală: g...
…
Grăsimile saturate măresc colesterolul total şi colesterolul
LDL (colesterolul "rău”). Grăsimile saturate se găsesc în
p...
Ştiai că un meniu fast-food poate conţine peste 1.500
de calorii? Aceasta în condiţiile în care o femeie nu
trebuie să con...
Au realizat:

grupa AM-33
Importanta grasimilor
Importanta grasimilor
Importanta grasimilor
Importanta grasimilor
Importanta grasimilor
Importanta grasimilor
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Importanta grasimilor

4,610

Published on

1 Comment
5 Likes
Statistics
Notes
No Downloads
Views
Total Views
4,610
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
187
Comments
1
Likes
5
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Importanta grasimilor"

  1. 1.  animale, de obicei solide, saturate, conţinând numai legături simple între atomii de C; ex. acidul palmitic (în majoritatea grăsimilor de origine animală) • vegetale, de obicei lichide, conţinând şi leg. duble între atomii de C, ceea ce le conferă caracter nesaturat; ex. acidul oleic (în ulei de floarea-soarelui, in, porumb etc.)
  2. 2. Grăsimile sunt componente indispensabile alimentaţiei umane; unui adult îi sunt necesare aproximativ 100g de grăsimi zilnic. Dacă această cantitate se depăşeşte, se pot produce depuneri de grăsimi pe pereţii interiori ai vaselor sangvine, provocându-se astfel apariţia unor boli cardiovasculare.
  3. 3. De ce avem nevoie de grasimi?  Grăsimile oferă energie. Grăsimile ingerate gram cu gram sunt cele mai eficiente surse de energie. Fiecare gram de grăsime furnizează energie pentru corp (9 calorii), comparativ cu 4 calorii/gram de carbohidraţi şi proteine.
  4. 4.  Grăsimile construiesc celule sănătoase. Grăsimile joacă un rol vital în construirea membranei ce înveleşte fiecare celulă din corp. Fără o membrană celulară sănătoasă, restul celulei nu ar mai putea funcţiona.
  5. 5.  Grăsimile ajută la dezvoltarea creierului. Grăsimile furnizează componente structurale nu doar pentru membranele celulare ale creierului, dar şi pentru mielină, stratul de fosfolipide, electroizolant, care înconjoară axonii neuronilor şi care ajută la transmiterea cu rapiditate a mesajelor.
  6. 6.  Grăsimile ajuta corpul să folosească vitaminele.A, D, E şi KVitamine solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că grăsimea din alimente ajută intestinele să absoarbă aceste vitamine în corp.  Grăsimile produc hormoni. Grăsimile sunt componente structurale a unor substanţe importante din corp, incluzând prostaglandinele reglează multe din funcţiile corpului. Grăsimile reglează cantitatea de hormoni produsă în funcţie de sex.  Grăsimea oferă o piele mai sănătoasă. Unul din semnele cele mai eficiente a deficitului de grăsimi este aspectul unei pieli uscate, solzoase. Grăsimea subcutanata (cea aflată imediat sub piele) acţionează că un fel de izolator al corpului, reglând temperatură acestuia.  Grăsimile formează un înveliş protector pentru organe. Multe din organele vitale, în special rinichii, inimă şi intestinele sunt căptuşite de grăsime care ajută la protejarea lor împotriva rănilor. Ca un tribut pentru înţelepciune protectoare a corpului, grăsimea este utima folosită atunci când rezervele de energie ale corpului se termină.  Grăsimile au un gust bun. În afară de faptul că sunt o sursă valoroasă de energie, grăsimile adaugă un gust bun mâncării, texturii şi aspectului general al acesteia. Grăsimile dau aromă. Grăsimea este responsabilă pentru faptul că prăjiturile se topesc în gură, iar cartofii prăjiţi sunt crocanţi.
  7. 7. Există trei feluri de grăsime naturală: . Mai există un tip de grăsime care se găseşte în alimente dar nu este naturală: grăsimea hidrogenată (se mai numeşte şi grăsimea trans). Grăsimile “bune” pentru organism a) Grasimile mononesaturate micşorează colesterolul total şi colesterolul LDL (colesterolul “rău”) şi măresc colesterolul HDL (colesterolul “bun”). A fost constatat că grăsimile mononesaturate ajută la slăbit, în special la reducerea grăsimii din corp. Aceste grăsimi se găsesc în : alune, nuci, migdale, fistic, avocado, unt de arahide şi ulei de măsline. b) Grasimile polinesaturate de asemenea micşorează colesterolul total şi colesterolul LDL. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în aceste grăsimi. Aceste grăsimi se găsesc în: fructe de mare (ex. somonul), ulei de peste, porumb, soia şi ulei de floarea soarelui.
  8. 8. … Grăsimile saturate măresc colesterolul total şi colesterolul LDL (colesterolul "rău”). Grăsimile saturate se găsesc în produse de origine animală cum ar fi carnea, lactatele grase, ouă şi fructele de mare. Se mai găsesc în ulei de palmier şi ulei de cocos. Corpul are nevoie de o cantitate mică (20g) zilnic, de aceste grăsimi saturate. Grăsimile hidrogenate au fost inventate de către oamenii de ştiinţă prin "hidrogenarea” uleiului lichid, pentru a dezvolta varietatea produselor. Aceste grăsimi se găsesc în produsele preambalate (snacksuri, chipsuri), produsele prăjite (ex. cartofi prăjiţi de la fast food), popcorn preparat la microunde, etc. La temperatura camerei aceste grăsimi se află stare solidă, fiind uşor de depistat. Grăsimile trans sunt cele mai periculoase şi ar trebui evitate.
  9. 9. Ştiai că un meniu fast-food poate conţine peste 1.500 de calorii? Aceasta în condiţiile în care o femeie nu trebuie să consume mai mult de 1.900-2.000 de calorii zilnic, iar un bărbat, 2.200-2.500?  Nu doar caloriile sunt problema, ci şi modul în care sunt pregătite aceste alimente. Astfel, în procesul de prăjire, frecvent în fast-food-uri, se generează radicali liberi, care pot provoca boli de inimă, boli ale sistemului nervos, tulburări gastrointestinale, chiar cancer. În timpul prăjirii se produce de asemenea acrilamidă, o substanţă cancerigenă şi neurotoxică. Hamburgerii, pizza conţin cantităţi mari de grăsimi hidrogenate şi parţial hidrogenate (margarină). Aceste grăsimi sunt chiar mai periculoase decât (unt, slănină de porc). Produsele prăjite în ulei, sosurile, maioneză sunt foarte bogate în grăsimi şi au un conţinut ridicat de sodiu. O lingură de maioneză conţine 17 g grăsimi. Potrivit nutriţioniştilor, problemele cu greutatea pe care le au consumatorii de fast-food nu se datorează pâinii, prezentă în sandvişuri, ci grăsimilor în exces. Să nu uităm că 1 gram de grăsimi conţine 9 calorii!
  10. 10. Au realizat: grupa AM-33
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×