• Like
  • Save
Povestea scolii mele(1)
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Povestea scolii mele(1)

on

  • 3,183 views

Proeict de istorie orala, care reconstruieste istoria Liceului Teoretic "Aurel Lazar"din Oradea

Proeict de istorie orala, care reconstruieste istoria Liceului Teoretic "Aurel Lazar"din Oradea

Statistics

Views

Total Views
3,183
Views on SlideShare
964
Embed Views
2,219

Actions

Likes
0
Downloads
3
Comments
0

19 Embeds 2,219

http://www.istorielocala.ro 1204
http://bibliotecibihorene.blogspot.ro 471
http://istorielocala.ro 245
http://www.bibliotecibihorene.blogspot.ro 189
http://bibliotecibihorene.blogspot.com 82
http://webcache.googleusercontent.com 5
http://193.22.95.55 4
http://bibliotecibihorene.blogspot.fr 4
http://bibliotecibihorene.blogspot.ru 3
http://bibliotecibihorene.blogspot.ca 2
http://bibliotecibihorene.blogspot.it 2
http://bibliotecibihorene.blogspot.sg 1
http://bibliotecibihorene.blogspot.de 1
http://bibliotecibihorene.blogspot.fi 1
http://bibliotecibihorene.blogspot.co.il 1
http://istorielocala.bjbraila.ro 1
http://draft.blogger.com 1
http://bibliotecibihorene.blogspot.hu 1
http://bibliotecibihorene.blogspot.nl 1
More...

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

CC Attribution-NonCommercial-ShareAlike LicenseCC Attribution-NonCommercial-ShareAlike LicenseCC Attribution-NonCommercial-ShareAlike License

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Povestea scolii mele(1) Povestea scolii mele(1) Document Transcript

    • UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI DIN CLUJ FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE INSTITUTUL DE ISTORIE POVESTEA ŞCOLII MELE 1990-2012Coordonator ştiinţific:Conf.dr. Ionuţ Costea Autor: Livia Ghiurcuţa (Mogoş) 2012
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea CUPRINSÎn loc de introducere.........................................................................................................p. 3 1. Scurt istoric al fondării liceului şi motivaţia alegerii temei 2. Contextul teoretic: Istoriografia temei 3. Structura lucrăriiCap. I. Descrierea proiectului de cercetare..................................................................p. 11 I.1. Metodologie şi elemente de noutate aduse de cercetare...................................p. 11 I.2. Descrierea grupului ţintă....................................................................................p. 14 I.3. Ghidul de interviu...............................................................................................p. 15 I.4. Diseminarea proiectului......................................................................................p. 16Cap. II. Spiritul lăzărist..................................................................................................p. 18Cap.III.Particularităţile vieţii lăzăriste în internat şi în afara acestuia....................p. 24Cap. IV. Oamenii de lângă noi.......................................................................................p. 27Dincolo de cuvinte (Concluzii) .......................................................................................p. 35Bibliografie........................................................................................................................p. 38Anexe.................................................................................................................................p. 41 2
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea ÎN LOC DE INTRODUCERE... „Rădăcinile nu reprezintă doar trecutul arborelui, ci factorii de supravieţuire”. (PF Cristodoulos, vol. Europa nostra, p. 18) 1. Scurt istoric al fondării şiceului şi motivaţia alegerii temei. Şcoala este unul dintre cele mai importante panacee de cultură, „locul în care nu putem şinici nu trebuie să învăţăm totul. Dar unde va trebui să învăţăm, să înţelegem, să apreciem, săacceptăm şi să asumăm, dacă este cazul, provocările cu care ne confruntăm zi de zi” 1. Însămodificările politice, care se produc adesea în societate, nu ocolesc nici învăţământul care de celemai multe ori are de suferit fără voia sa. Astfel, în municipiul Oradea, în urma evenimentelor din 1989, secţiile cu predare în limbaromână, care au funcţionat până atunci împreună cu cele ale minorităţilor, au fost nevoite să seconstituie în unităţi şcolare separate. Această schimbare a fost posibilă datorită drepturilorrevendicate de minorităţile naţionale de a-şi crea propriile instituţii de învăţământ deşi, conformcreştinismului, Mântuitorul responsabilizează actul pedagogic şi urmăreşte desăvârşireapersoanei, dar nu în mod izolat, ci în comuniune unii cu alţii, întrucât învăţământul creştin nu esteunul omenesc, ci dumnezeiesc. Dar, conform aceloraşi precepte creştine, nu putem judeca penimeni pentru că „oricine ai fi tu, care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi; căci prin faptul căjudeci pe altul, te osândeşti singur; fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri” (Sf.Augustin). În contextul dat, prin lucrarea de faţă ne propunem să prezentăm scurta istorie a liceuluiprin interviuri luate profesorilor şi foştilor elevi care şi-au legat destinele de instituţie, încercândsă desprindem sentimentele, trăirile şi motivaţia care i-a determinat să-şi dorească o şcoală a lorşi a copiilor pe care-i coordonase până la acea dată. Ca urmare, lucrarea intitulată „Povestea şcolii mele 1990 - 2012”, îşi propune aducereacât mai aproape a foştilor şi actualilor dascăli, a foştilor şi actualilor elevi, un arc peste timp întregeneraţiile de profesori şi elevi, pentru cunoaşterea istoriei trecute şi a oamenilor care şi-au legat1 Băluţoiu Valentin, s.a., Istoria secolului al XX-lea şi educaţia pentru cetăţenie democratică, Centrul Educaţia2000+, Bucure;ti, 2006, p. 6 3
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeadestinele de evoluţia Liceului Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea, o punte de legătură între trecut,prezent şi viitor. Este meritul celor care, în vremuri tulburi create de evenimentele anului 1989,au avut tăria să meargă mai departe şi să pună piatra de temelie unei unităţi şcolare în limbaromână, cu deschidere spre toţi cei care venind aproape de fondatorii săi, începând cu anul 1990,să parcurgă, la bine şi la rău, drumul sinuos ce-i fusese hărăzit. Pornind de la aceste considerente, argumentele, motivele sunt atât de natură ştiinţificăcât şi de natură pedagogică şi metodică. Din punct de vedere ştiinţific, lucrarea de faţă doreşte săintroducă cititorul în lumea anilor 1989-1990 când, datorităevenimentelor prin care trecea ţara noastră, toate domeniile de activitatesufereau modificări majore, inclusiv învăţământul, educaţia. Înconsecinţă, lucrarea este un studiu de caz care doreşte şi, cred că a şireuşit, să vină în continuarea Monografiei Liceului Teoretic „AurelLazăr” din Oradea, apărută la Tipografia de Vest Oradea, în anul 2005. Pe baza istoriei orale, ainformaţiilor obţinute de grupul ţintă, istoria liceului poate deveni o lectură alternativă la trecut, oistorie a trecutului în prezent, o punte de legătură între generaţiile de ieri şi de astăzi, un trecutmereu prezent în memoria colectivă a celor care-şi leagă sau şi-au legat activitatea de aceastăunitate şcolară. Născut ca şi pasărea Phoenix, liceul merită a fi supus unui studiu în care să fie antrenaţiactorii principali ai fondării sale în anul 1990 dar şi, foştii educatori, mentori şi învăţăcei care aupăşit, cândva, pragul acestei instituţii situte la graniţa de vest a României Conform deciziei nr. 28 din 1 februarie 1990, emisă de Consiliul Judeţean Bihor alFrontului Salvării Naţionale, se înfiinţa Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea constituit dinsecţia română de la Liceul „Ady Endre” (fostul Liceu Industrial nr. 5) şi din secţia română de laŞcoala Generală nr. 9. Data naşterii acestei instituţii şcolare este 12 februarie 1990. „Sălile de clasă erau la vremea aceea pentru instituţia care era proiectată în regimulrespectiv, adică (...) erau săli de clasă de până în 20 de locuri, care erau pentru seminarii, şi erausăli de clasă pentru amfiteatru, pentru săli de curs, care aveau până în 60 de locuri, deci nu era oclădire care sa corespundă învăţământului preuniversitar, de aceea intrarea noastră acolo a fost o 4
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeasoluţie de moment şi pentru care au luptat oameni şi din afara şcolii, şi care au manifestat foartemultă înţelegere, sentiment patriotic şi bun- simţ, umanitate pentru cei care erau pe stradă”2. Acest lucru ne-a fost relatat şi de d-na Sfîrlea Doina, primul director adjunct al tânăruluiliceu: „Am intrat pe 12 februarie 1990, ca dată a începerii cursurilor. Dar, cunoştinţa noastră cuviitorul Liceu” Aurel Lazăr ” a fost ceva mai devreme, de prin decembrie, ianuarie. Decembrie1989, când vremurile erau foarte tulburi şi ianuarie 1990, când se încerca limpezirea unorevenimente, mai ales a urmărilor unor evenimente. Dar, în vremurile tulburi, oamenii aucomportamentul unor rozătoare. Mulţi dispar când e primejdie, aşa ca de pe vapor, (…) şi rămânde obicei oamenii de sacrificiu şi, lipsind modestia pentru un moment, oamenii de demnitate” 3. Clădirea actualului liceu, aşa cum deja s-a amintit, nu a fost proiectată de la început pentru a funcţiona ca instituţie şcolară preuniversitară însă, pe parcursul anilor, prin practicarea unui management performant, spaţiile şcolare au fost adaptate şi optimizate spre a permite o mai bună desfăşurare a procesului instructiv- educativ. Unitatea şcolară este amplasată în zonăcentrală, în apropierea Primăriei, rezervorul de populaţie şcolară constituindu-l şcolile generaledin municipiu şi din alte oraşe ale judetului, din comunele limitrofe municipiului Oradea. Liceul îşi începea activitatea 4 cu un număr de 865 elevi, dintre care 540 la cursul de zi şi325 la cursul seral, cu 46 de cadre didactice: 30 profesori, 8 ingineri şi 8 maiştri, având laconducerea sa pe profesorul de istorie Gheorghe Turdean-director şi pe d-na profesoară de limbaşi literatura română, Doina Sfîrlea-director adjunct care, preciza cu ocazia împlinirii a 15 ani deexistenţă ai liceului, că aceast aşezămând de cultură este:. „Născut din durerea mută a uneidemnităţi ofensate nedrept după vremurile tulburi din decembrie 1989. Tributul lacrimilorzdrobite s-a răsucit în torţa vie a trudei în faptă şi cuvânt ca şcoala românească să fie stăpână la eaacasă în Patria Română. Durerea, amărăciunea, dorul de dreptate şi izbândă se torceau în fuiorul2 Sfîrlea Doina, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 16 octombrie 2012, caseta nr. 1, f. 13 Ibidem4 „Crişana liberă-cotidian democratic al judeţului Bihor”, an II, nr. 55/25 februarie 1990, articolul „Florile de pecatedră” de Gabriel Georgescu, p. 1 5
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeazilelor şi nopţilor în care făceam cărare pe la stăpânii vremelnici ca să te avem sălaş deînvăţătură. Am simţit atunci mirosul trădăriii, subţirimea solidarităţii sufletelor mici speriate derisc, dar şi puterea caracterelor mari care ştiu să se dăruiască pentru cauzele drepte ale neamuluiromânesc”5. Clădirea liceului nu era una adecvată funcţionării unei şcoli. Cum arăta clădirea nu eraprincipala prioritate a cadrelor didactice şi a elevilor obligaţi să-şi desfăşoare activitatea subsemnul incertitudinii. Cu toate acestea, profesorii fondatori au şi astăzi prezentă, în memoriavizuală, imaginea clădirii din anii 90. Printre aceştia şi doamna profesoară Vînturache LuminiţaZamfira care menţionează în interviul acordat grupului ţintă că: „Ce conta cum arăta atunci ? Principalul a fost că am primit-o ca sediu pentru şcoală...Clădirea arăta bine, dar nu era în acel moment, adecvată cerinţelor. Erau doar câteva săli de curs,mici, cu o catedră şi câteva scaune, insuficient pentru procesul instructiv-educativ care urma săaibă loc aici. Ţin minte că eram singura şcoală care avea soldaţi la poartă. De ce? Pentru că întimpul mişcărilor din decembrie 1989, armata a pus stăpânire pe această clădire şi a durat osăptămână, după ce ni s-a atribuit acest spaţiu, până să se facă predarea-preluarea clădirii şi să sescoată toate liniile telefonice speciale din clădire. Sâmbătă am aflat că am primit această clădire şi m-am dus s-o văd. Delegaţia noastră,alcătuită din cei doi directori Gh. Turdeanu, Doina Sfîrlea şi Ştefan Popa (professor de fizică-n.n.) discutau în fosta direcţiune, cu cei de la armată stabilind ce-şi ia armata din bunurile deacolo şi ce lasă noii şcoli. Am dat telefoane să adun colegii, elevii, părinţii, pentru curăţenie şi,mai ales, să anunţ elevii că luni vom intra la ore. La ora 16,00 a început treaba care s-a încheiat, impropriu spus, a doua zi, duminecă seara.Unii erau cu munca de sus, directorii îşi vedeau de organizarea activităţii de luni încolo; DorinChifor şi Ravaru Gabriela, ajutaţi din când în când şi de Rodica Sabău (care bântuia, ca şi mine,peste tot, neştiind ce să mai facem) au lucrat la orar într-o cameră de internat. Alţii cu munca dejos, adică de la parter unde inginerii şi maiştrii, profesorii Ştefan Popa, Petru Budiuri, NicolaeOrăviceanu au dărâmat zidul dintre două birouri pentru a face o sală de clasă, actuala sală 14. Amcărat de la etajul IV la parter paturile soldaţilor, pentru a elibera o altă sală. Greu. Ne-au ajutat şidoi soldaţi. Ne-am înţeles bine cu ei. Am măturat, am aspirat (4 ore numai mocheta din actualaSală festivă), am stat în genunchi să frecăm parchetul, caloriferele, am spălat zeci de geamuri, pe5 Monografia Liceului Teoretic “Aurel Lazăr” Oradea, Editura Imprimeriei de Vest Oradea, 2005, p. 138 6
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeajos în clase, prin toalete, am mutat birouri, scaune, dulapuri (...). Cum termina ce avea de făcut,fiecare căuta altceva de lucru. Nimeni n-a stat degeaba. Totul ca să putem intra la ore. La unmoment dat le-am spus să ţină minte momentele acestea că acum noi facem istorie. L-am chematurgent pe fotograf, pe domnul Nagy, şi aşa avem azi atâtea fotografii chiar de dinainte de a seintra la oră. A fost greu în sâmbăta şi duminica aceea, dar am lucrat împreună, am mâncatîmpreună, am spus bancuri împreună (...). Ce-mi plăcea când ieşeam pe hol şi auzeam hohote derâs. Simţeam cum, încet-încet, şcoala prinde viaţă (...). Luni au venit elevii (...). Toată lumea era fericită (...). Nu conta că în clase nu erau destulescaune, stăteau trei elevi pe două scaune sau băieţii, şmecheri, profitau de situaţie să ţină fetele înbraţe, nu conta că nu aveam table. Eram împreună noi cu elevii noştri sau invers, elevii cu colegiişi diriginţii lor. Nici săli nu erau destule. De exemplu, în actuala Sală festivă, fiind mai mare, eraudouă clase. În faţă, o clasă a XII-a unde Petre Budiuri, profesor de istorie, le vorbea elevilordespre personalitatea lui Aurel Lazăr, ales patron spiritual al noului liceu şi în spate, clasa mea, aX-a, cărora le vorbeam despre triunghiul amoros în comedia „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale. Vorbeam încet, să nu ne deranjăm unii pe ceilalţi. Şi era o linişte de mormânt”6. Numele liceului, Aurel Lazăr, a fost ales de unul dintre profesorii care a funcţionat în şcoală încă de la începuturile sale, Petru Budiuri, profesor de istorie şi ştiinţe socio-umane. Deşi în arhiva liceului nu există nici un document care să susţină acest lucru, cele 7 cadre didactice care predau în această instituţie încă de la naşterea sa susţin această ipoteză (Luminiţa Vînturache - profesor de limba română, Liana Popa - profesor de limba engleză, Carmen Chira –profesor de limba engleză, Ana Tuduce - profesor de biologie, Rodica Turcaş - prof. de chimie,Rodica Sabău - profesor de chimie, Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - profesor de istorie).6 Vînturache Luminiţa Zamfira, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 iulie 2012, caseta nr. 1, f. 1 şi 2 7
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea În prezent, institutia funcţionează doar cu clase de gimnaziu şi liceu, într-un singurschimb: 4 clase de gimnaziu şi 17 clase de liceu. Cele mai frumoase cuvinte, inserate în ziarele locale în anul 1990, le regăsim dupăaproape două decenii şi jumătate, în articolul „Florile de pe catedră” a lui Gabriel Georgescu7:„Atunci era 12 februarie 1990 – începutul de săptămână şi începutul de drum, totodată, pentruLiceul Teoretic “Aurel Lazăr” din Oradea care a intrat în reţeaua şcolii româneşti de dupăRevoluţia din 22 decembrie 1989. Un act de naştere inedit am putea spune, deschizând o filă deistorie nouă ce va rămâne în memoria timpului”. Din punct de vedere pedagogic şi metodic, lucrarea doreşte o apropiere a elevilor dedisciplina istorie, de multe ori ocolită datorită multitudinilor de fapte, procese, evenimente carefac dificilă înţelegerea sa dar, mai ales, de istoria orală prin care elevul devine actorul principal alpropriei sale istorii. O incursiune în trecutul istoriei liceului la care elevul învaţă reprezintă omodalitate accesibilă oricărui elev din clasele a X-a şi a XI-a (viitoare clase a XI-a şi a XII-a înanul şcolar 2012-2013), o familiarizare cu surse inedite de documentare, metode moderne decercetare şi, nu în ultimul rând, cu un nou tip de istorie, cea orală. De asemenea, prin această lucrare, dorim să împlinim legământul primei promoţii,reprezentată printre alţii de elevul Adrian Perţe, Brigitta Codus şi Robert Ionescu „de a învăţaînvăţând ce înseamnă democraţia şi libertatea în România liberă şi democratică. Iar în clase, pecatedre, flori. Flori pentru sărbătoarea de fiecare zi a acestui liceu, a elevilor şi dascălilor lor” 8.Este bine să nu ne uităm trecutul, să nu uităm pe cei care au îndeplinit această misiune dificilă, pecei care au păstorit, în decursul existenţei sale, destinele atâtor şi atâtor mii de elevi şi şi-au pusîntreaga viaţă în slujba învăţământului românesc orădean. Ne plecăm frunţile şi vă salutăm, acum pe voi, cei care aţi reuşit să aduceţi zâmbete şilumină în ochii elevilor şi părinţilor lor, în momente de cumpănă şi cotitură pentru secţia românăa fostului Liceu Industrial nr. 5 din Oradea. Un pios omagiu vouă! Aduc elevii care au alcătuitgrupul ţintă a acestui proeict educativ. Pedagogul ideal, suprem, este însuşi Hristos: ...învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şismerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre (Matei 11, 29). Întăreşte această afirmaţie şi7 „Crişana liberă-cotidian democratic al judeţului Bihor,” an II, nr. 55/25 februarie 1990, p. 1 şi 38 Ibidem, p. 3 8
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaClement Alexandrinul când afirmă că (...) numai El, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu poate investicalitatea de pedagog cu atributele desăvârşirii. 2. Contextul teoretic: Istoriografia temei Din punct de vedere istoriografic, lucrarea se încadrează în discursul istoriograficcontemporan care aduce istoria trecută în istoria recentă prin experienţe de viaţă individuale şicolective. Ea se limitează la un studiu de caz, nu se vrea a fi o monografie a şcolii ci doar oreaducere în prezent a rolului pe care l-au avut anumite persoane în creşterea prestigiului liceului. Pornind de la premisa că „identitatea individuală intră în ceea ce se numeşte istorieumană, caldă”9, tema istoriei unei instituţii, circumscrisă istorie locale, deschide o perspectivănouă de cercetare istorică. Aici regăsim, poveşti de viaţă, scrieri memorialistice, istoriamentalităţilor, istoria conflictelor dintre generaţii, modele de natură practică, elocvente pentru acunoaşte istoricul, spiritul şi cultura unei instituţii, în cazul acesta, unei instituţii de învăţământpreuniversitar. Publicaţiile provenite din sfera istoriei orale, din mediul ştiinţific occidental şi românesc,care au lansat teme de dicuţie în jurul problematicii instituţiilor, problemei socialului sau aproblemei culturii, ne permit identificarea perspectivelor teoretice şo metodologice. Considerate „pilule împotriva uitării”, documentele arhivistice sunt dovezi incontestabileale existenţei noastre, „arme împotriva uitării”, după cum spunea cercetătorul german HelmutMuller-Enbergs, prezent la cea de-a XV-a ediţie a Şcolii de vară de la Sighetul Marmaţiei, dinintervalu 16-23 iulie 2012. Însă, deosebit de important este şi punctul de vedere al AneiBlandiana care susţine ipoteza conform căreia: „Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă amemoriei, memoria singură poate fi o formă a justiţiei”. Ideea tratării istoriei şcolii pe baza istoriei orale nu este o noutate. Recent, la Cluj-Napocaa fost lansată lucrarea Poveste de licean - 90 de ani de învăţământ românesc, ediţia a II-a, f.e.,Cluj-Napoca, iunie 2012. Şi atunci, pe bună dreptate ne-am pus întrebarea de ce să nu facem şinoi acest „arc peste timp” prin intermediul căruia să retrăim momentele frumoase ale naşteriiinstituţiei. Referindu-ne strict la tema tratată de noi, „Povestea şcolii mele”, cu excepţia surseloristorice deja menţionate, Monografia Liceului Teoretic “Aurel Lazăr” Oradea şi unele articole9 Radosav Doru, Istoria orală – metodă, concept, şcoli, note de curs, 9 aprilie 2012 9
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeadin presa locală, nu există lucrări edite care să prezinte modalitatea de formare, evoluţie şiexistenţă a acestui liceu. Cu toate acestea, pe baza documentelor primare, arhivistice, existente înArhiva liceului, a publicaţiilor şcolare, destul de numeroase din 1990 încoace, printre eleamintim: „Lăzăriştii”, „Jurnaliştii”, „Foaie de istorie”, „Orizonturi”, „As”, „Olimpus”, „1 iunie”,le-a fost deschisă elevilor perspectiva spre cercetarea istorică, o integrare a poveştilor de viaţă, amemoriei individuale în istoria şi memoria comunitară. 3. Structura lucrării Lucrarea a fost gândită şi structurată pornind de la materialul bibliografic edit, precum şi de la interviurile realizate de grupul ţintă al proiectului. Dacă prima parte a lucrării, În loc de introducere, abordează problema, pe scurt istoricului Liceului Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea însă, îmbinat cu motivaţia alegerii temei, a istoriografiei generale şi a acelei particulare a problemei, după această parte pur introductivă, în primul capitol a fost abordată Descrierea proiectului de cercetare. Acest capitol este structurat pe patru paliere care tratează: Metodologia şi elemente de noutate aduse de cercetare, Descrierea grupului ţintă, Ghidul de interviu: Cum a fost construit, care sunt temele şi întrebările principale şi Diseminarea proiectului. Capitolul al II-lea, intitulat Spiritul lăzărist, îşi doreşte să aducă generaţiile de profesori şi a foştilor elevi lăzărişti cât mai aproape de cei de azi, pentru a descoperi împreună „marea familie lăzăristă”, pentru a o menţine şi o adapta noilor mutaţii, pentru a elimina individualismul şi egoismul şi pentru a ne face pe fiecare dintre noi, atunci când vorbim de această familie să ne referim la „Noi”, toţi cei care am contribuit direct sau indirect la cultura organizaţională a acestei unităţi de învăţământ. Cel de-al III-lea capitol, Particularităţile vieţii lăzăriste în internat şi în afara acestuia, a apărut în momentul în care, foştii absolventi din anii 90, care au locuit în internatul şcolii, au la rândul lor copii care locuiesc în acelaşi internat dar modernizat după ultimele standarde. A doua casă a devenit, în acest context, obiectul şi, în acelaşi timp, subiectul discuţiilor prezentei lucrări. Vechea „meditaţie”, prin care foştii „internişti lăzărişti” se pregăteau pentru orele de curs din ziua următoare, a fost înlocuită cu pregătirea „în cameră”, iar televizorul din cantină a fost înlocuit cu laptop-uri şi aparate moderne audio-video cu ajutorul cărora elevii îşi petrec o bună parte din timpul liber. 10
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea Capitolul al IV-lea, Oamenii de lângă noi, tratează, pe baza interviurilor realizate deelevi, trăirile, sentimentele, implicarea şi devotamentul pe care l-au avut şi îl au cadrele didacticeşi elevii faţă de liceu şi faţă de cultura organizaţională. Finalul lucrării are, în loc de concluzii, o parte intitulată Dincolo de cuvinte denumirecare ni s-a părut mai potrivită pentru o astfel de temă şi metodă de cercetare. Lucrarea cuprinde,de asemenea, Bibliografie şi Anexe, acestea din urmă evidenţiind aspectele mai importante aleactivităţilor care au fost demarate în intervalul mai-noiembrie 2012. O bună educaţie este izvorul întregului bine din lume, spunea Immanuel Kant, în timpce, patronul spiritual al liceului, marele patriot orădean şi naţional Aurel Lazăr, spunea la 25aprilie 1923: Aici se cere suflet…, iar sufletul trebuie cultivat, trebuie întărit cu culturăromânească, cu cât mai multă carte10. CAP. I. DESCRIEREA PROIECTULUI DE CERCETARE „Acolo unde eşti se află lumea întreagă”. (WiIliam Shakespeare)I.1. Metodologie şi elemente de noutate aduse de cercetare Lucrarea „Povestea şcolii mele în perioada 1990-2012”, dincolo de a fi un studiu de caz, otemă cu implicaţii sociale, culturale şi educaţionale, lucrarea este rezultatul direct al implicăriielevilor în cercetarea istorie, într-o altfel de cercetare care să le permită înţelegerea trecutului prinprisma prezentului. Din punct de vedere metodologic, conţinutul lucrării a necesitat munca în echipă, pe de oparte, şi studiul individual, pe de altă parte, îmbinându-se perfect studiul în bibliotecă cu muncade teren. Dincolo de simpla expunere şi explicare a proiectului, de prezentarea structurii sale,interviul a devenit principalul mijloc de cercetare al elevului din două puncte de vedere: în primulrând, din punctul de vedere al stabilirii tipologiei întrebărilor care alcătuiesc „Ghidul de interviu”care să nu creeze probleme nici intervievatului nici intervievatorului, iar în al doilea rînd, din10 Zainea Ion, 1999, Aurel Lazăr (1872-1930) viaţa şi activitatea, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,p.339 11
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeapunct de vedere al transcrierii şi interpretării interviului cu toate aspectele „auxiliare” pe careacesta le impune: starea de spirit a intervievatului, locaţia desfăşurării interviului, receptivitatea,empatizarea cu intervieviatorul, mimica şi gesturile celui intervievat. Îmbinând munca de bibliotecă şi arhivă cu cea practică, de teren, grupul ţintă a fostpermanent implicat în activitatea de construcţie şi redactarea întregului program care faceobiectul acestui proiect educativ. De altfel, lucrarea se pliază foarte bine pe proiectul lansat înanul 2008 şi intitulat Oradea – centru cultural şi spiritual european. Cultură şi civilizaţie princare, în anul 2010, cu finanţare din partea Primăriei Municipiului Oradea, patru cadre didactice şi18 elevi lansau lucrarea „Raze de lumină în cultura orădeană interbelică”. Motivaţia a fost una puternică, pornindu-se de la dorinţa de atragere a elevilor înstudierea trecutului istoriei liceului până la dorinţa de a completa, cu noi date, MonografiaLiceului Teoretic „Aurel Lazăr”, apărută în anul 2005. Este vorba de o altfel de abordare aacestei probleme văzută prin ochii celor care într-un fel sau altul şi-au legat destinul de aceastăinstituţie. Fixarea prezentului în extensiile trecutului şi viitorului vine dinspre imperativelerefondării succesive a identităţii. Este vorba de o „secreţie voluntară şi organizată” în faţa uneimemorii ce tinde mereu să fie pierdută în tasările temporale, în aplatizările pe care timpul le faceasupra istoriei trăite, asupra unui trecut „care se subţiază în permanenţă” 11. Pliate pe motivaţie, obiectivele proiectului au vizat: dezvoltarea capacităţilor decomunicare între generaţii şi medii de viaţă diferite; valorificarea propriei cercetări prin realizareaunei lucrări şi a unei expoziţii cu mărturii ale celor care au fost profesori şi elevi în liceu, laînceputurile acestuia şi nu numai; identificarea spiritului de a fi profesor şi elev în liceul nostrufolosind metodele de investigare specifice istoriei orale. Am avut în vedere selectarea acelor metode de cercetare care să asigure o coerenţălogică şi susţinere acestui subiect. De aceea, am integrat permanent aceste comportamente într-uncadru mai larg, pentru a avea o imagine complexă şi completă a perioadei în care s-au produsschimbările suprinse de acest studiu de caz. Ca urmare, sursele de informare au mers, aşa cumdeja s-a amintit şi anterior, de la lucrările edite (monografia şcolii, presa, fotografii, albume,jurnale, alte obiecte personale etc.), la documente de arhivă, interviuri şi studii de caz.11 Anuarul de istorie orală nr. XI, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011, articolul dlui DoruRadosav „ De la locurile memoriei la memoria locurilor”, p. 6 12
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea „Dimensiunea calitativă a metodelor interdisciplinare din domeniul socio-umanului seregăseşte plenar în cercetarea istorică, unde, prin intrarea ireversibilă în scenă a istoriei orale,abordarea multiperspectivală dobândeşte noi semnificaţii – atât prin plusul cognitiv şi deproblematizare aduse cercetării istorice, cât şi prin potenţarea rolului educativ pe care, ca nicioaltă ştiinţă, Istoria îl are în societate”12. Elementele de noutate aduse de această lucrarea faţă de monografia anterioară dedicatăliceului nostru, pot fi aranjate pe o axă care să meargă de la subiectiv spre obiectiv, de la dorinţăspre concretizare, de la general spre particular. În acest sens, merită să amintim: implicarea directă a unor cadre didactice şi elevi (sau foşti elevi) în stabilirea celor mai importante etape pe care le-a parcurs liceul în decursul existenţei sale; reliefarea “spiritului lăzărist” făcând apel la memoria individuală integrată însă celei colective; importanţa apariţiei pe harta reţelei de licee şi şcoli orădene a acestui liceu în timpuri tulburi pentru educaţia românească (evenimentele din 1989); ce ar trebui şi cum ar trebui să acţionăm, noi cei de astăzi, pentru ca instituţia să se menţină în ierarhia şcolilor de prestigiu din municipiu şi judeţ.„Învăţarea în grup exersează capacitatea de decizie şi de iniţiativă, dă o notă mai personalămuncii, dar şi o complementaritate mai mare aptitudinilor şi talentelor, ceea ce asigură oparticipare mai vie, mai activă, susţinută de foarte multe elemente de emulaţie, de stimularereciprocă, de cooperare fructuoasă”13. Cultura educaţională pertinentă şi mereu adaptată schimbărilor, în spiritual şcoliloreuropene, este un element fundamental al acestei unităţi de învăţământ bihorean. De aceea,considerăm că a meritat aplecarea noastră asupra acestui tip de temă dintr-o altă perspectivădecât cea a unei simple monografii. Această trecere de la memoie la istorie impune fiecărui grup să se redefinească identitarprin activitatea propriei sale istorii, memorii şi a memorializărilor. Această activare (...) face dinfiecare „propriul său istoric”14.12 Cf. Coroi Livia, articolul „O experienţă de cercetare” în Anuarul de isrorie orală nr. XII, Editura Presa UniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2010, p. 4313 Cerghit Ioan, Metode de învăţământ,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997, p. 5414 Anuarul de istorie orală nr. XI, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011, articolul dlui DoruRadosav „ De la locurile memoriei la memoria locurilor”, p. 6 13
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaI.2. Descrierea grupului ţintă Pentru realizarea acestui studiu de caz şi a continuării sale prin proiectul amintit anterior,s-a creat grupul ţintă. El cuprinde o parte a elevilor care alcătuiesc grupul ţintă al proiectului, estevorba doar de un număr de 13 elevi ( 4 elevi din clasa a XI-a C, 4 din clasa a XI-a D şi 5 elevi dinclasa a XII-a B). Pentru o selecţie riguroasă s-au avut în vedere două aspecte:1. Motivaţia elevilor (gradul de implicare în studierea temei) dar şi experienţa pe care unii dintreaceştia o au în folosirea interviului ca modalitate de alcătuire a unei lucrări ştiinţifice;2. Utilitatea temei propuse de coordonator în pregătirea ulterioară a elevului. Pentru aceasta, a fost aplicat un chestionar strucrurat pe un număr de 14 întrebări, partedintre acestea presupunând doar plasarea răspunsului pe o scală valorică, iar cealaltă partesolicitând formularea unei păreri, opinii, impresii despre tema propusă spre a fi cercetată. Prinaplicarea chestionarului nu s-a urmărit atragerea unui anumit tipar de elev ci, doar pe acei elevidispuşi să efectueze o muncă de voluntariat fără a aştepta o recompensă în schimbul acestuiefort. De asemenea, s-a mai avut în vedere gradul în care elevii sunt dispuşi să renunţe la o partedin vacanţa lor pentru a merge pe teren în vederea aplicării şi apoi a interpretării interviurilorobţinute de la persoanele selectate. Reunind elevi cu vârste cuprinse între 17 şi 18 ani, grupul care s-a ocupat deintervievarea celor mai importante persoane care şi-au legat sau îşi leagă, în continuare, numelede această instituţie, dispun şi de o mică experienţă în ceea ce priveşte interviul ca metodă derealizare e unei lucrări ştiinţifice deoarece, până în prezent, interviul uzitat a fost cel scris şifilmat, nu înregistrat Pentru o eficienţă maximă, grupul ţintă a fost organizat în mini-grupuri formate din doielevi, urmând ca prin rotaţie, fiecare să intervieveze cel puţin o persoană. Aceeaşi metodă a fostfolosită şi în cazul transcrierii fiecărui interviu. Pentru o cât mai corectă relatare a poveştilor deviaţă, a mediului în care a fost făcut interviul, a gesturilor persoanei cu care elevul a intrat încontact, a intensităţii trăirilor şi sentimentelor acestora, cei doi elevi componenţi ai unui mini-grup au lucrat împreună şi în acest sens. Ca urmare, în intervalul iunie-octombrie 2012, cei 13 elevi care au format grupul ţintă, aufot instruiţi în legătură cu etapele derulării proiectului, a fost alcătuit ghidul de interviu (profesori 14
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeaşi absolvenţi), s-au stabilit persoanele care trebuiau intervievate şi s-au stabilit regulile detranscriere a interviurilor (vezi Anexa nr. 2). De asemenea, grupul ţintă a fost permanent înlegătură cu persoanele care au dorit să-şi spună povestea legată de şcoală, să-şi exprimesentimentele, trăirile, impresiile dar şi modul în care activitatea desfăşurată în liceu le-au marcatpersonalitatea şi evoluţia ulterioară a carierei. Transcrierea fiecărui interviu va fi realizată de către elevii implicaţi în proiect conformunui protocol stabilit prealabil, îmbinându-se calea tradiţională cu cea a mijloacelor audio-video. Stocarea informaţiilor se va realiza în format electronic, iar prelucrarea lor se va face înscopul redactării unei broşuri/lucrări despre viaţa în liceul nostru de la înfiinţare şi până înprezent.I.3. Ghidul de interviu A fost conceput împreună cu elevii care formează grupul ţintă antrenat în derulareaproiectului. Întrebările complexe, merg de la date generale despre persoana/persoaneleintervievată/intervievate, la colegii de clasă, de liceu sau alături de cei alături de care şi-audesfăşurat activitatea, în cazul profesorilor şi al foştilor directori ai şcolii. Informaţii despre profesori, persoanele angajate în cadrul aparatului didactic auxiliar şi nunumai, au reprezentat un alt domeniu de interes pentru intervievatori. Nu puteau lipsi întrebăridespre activităţile şcolare şi extracurriculare ale foştilor elevi, despre conţinutul materiilorstudiate, despre rezultatele obţinute pe parcursul anilor de şcoală, atitudinea pe care au adoptat-ofaţă de problemele adolescenţei, precum şi despre responsabilităţile şi ataşamentul pe care foştiidascăli şi absolvenţi îl au în continuare faţă de această instituţie. Toate deopotrivă au reprezentatinteres şi curiozitate din partea grupului ţintă, o oglindă a modului în care elevii văd şi înţelegistoria liceului în care învaţă. Prin ochii generaţiilor de elevi şi dascăli, care au păstorit destinele şcolii în etape deexistenţă diferite, actuala generaţie poate reconstitui mental, vizual, imaginar dar, paradoxal, înacelaşi timp şi realist, viaţa de odinioară a şcolii. Totodată, prin întrebările cuprinse în ghidul de interviu am dorit să surprindem şielementele care au caracterizat şi caracterizează „spiritul lăzărist” (vezi Anexa nr. 1, Ghidul deinterviu-pentru foşti şi actuali profesori şi pentru absolvenţi). Prin numai trei cuvinte-cheie, 15
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeafiecare dintre cei intervievaţi au redat esenţa politicii educaţionale prezentă în această unitateşcolară. Prin tot ceea ce am scris, dorim să se confirme că: „Istoria orală schimbă scrierea istorieitot aşa cum romanul modern a transformat scrierea ficţiunilor literare: cea mai importantăschimbare este aceea că naratorul este acum introdus în poveste şi devine parte a ei” 15.I.4. Diseminarea proiectului Pornind de la ideile lui Ritchie A. Donald în lucrarea sa din anul 1995, intitulată „DoingOral History”16 conform cărora, valorificarea şi diseminarea proiectelor de istorie orală, suntconsiderate „obiective de lungă durată”, proiectul pe care-l propunem nu se va încheia odată cufinalizarea teoretică a lucrării. Cercetarea de faţă, pe lângă diseminarea iniţială la nivelul şcolii şi la nivel de municipiu şijudeţ, ea va fi cunoscută şi prin Simpozionul Naţional Oradea – centru cultural şi spiritualeuropean. Cultură şi civilizaţie, în partea de deschidere a lucrărilor acestuia, de ziua şcolii, pe 12februarie 2013 când va fi lansată lucrarea „Povestea şcolii mele” precum şi pe site-urile de istorielocală, cel realizat împreună cu Bibliteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea şi cel al şcolii,intitulat simbolic, „File de istorie”. Simpozionul, care va fi cuprins în anul acesta şcolar şi în graficul activităţilor MECTS,este o oportunitate de a face cunoscută activitatea extracurriculară desfăşurată de grupul ţintă alproiectului. Această activitate nu se va opri aici. Activitatea de colectare a noi date de la alţi foştiprofesori şi elevi ai liceului va continua şi după etapa de evaluare din luna noiembrie 2012 cuaceeaşi elevi pentru a se finaliza lucrarea „Povestea şcolii mele” pe care sperăm să o lansăm deziua şcolii – 12 februarie 2013. Apariţia articolelor despre proiect în „Foaia de istorie” şi „Lăzăriştii”, organizareaexpoziţiei de desene şi fotografii intitulată sugestiv „Povestea şcolii mele în oglindă”, articole depresă (presa locală), alcătuirea unei mape cu cele mai importante etape ale proiectului,prezentarea proiectului şi a lucrării cu diferite ocazii-concursuri naţionale şi internaţionale,sesiuni de comunicări ştiinţifice pentru elevi şi profesori, alcătuirea unor pliante şi postere cuimagini din perioada derulării activităţii, sunt doar câteva dintre modalităţile de diseminare ale15 Anuarul de isrorie orală nr. XII, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010, apud Alessandro Portelliîn „Ce face ca istoria orală să fie diferită”, pp. 242-24316 Ritchie A. Ronald, Doing Oral History, New York, p. 191 16
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeaprezentului proiect. Proiectul va fi făcut cunoscut elevilor şi cadrelor didactice din şcoală şiexterior şi prin pliante, afişe şi un scurt filmuleţ de prezentare, materiale necesare pentru a ne faceauziţi şi văzuţi de toţi cei care simt sau doresc să simtă în „spirit lăzărist”. Cea mai mare ralizare a proiectului şi a lucrării de faţă constă în implicarea directă aelevilor în teme de cercetare a istoriei. Nu este pentru prima dată când la liceul nostru se face oastfel de activitate. Ea vine în continuarea activităţilor demarate încă din anul 2009 când, în urmaunui protocol încheiat cu Arhivele Naţionale-Direcţia Judeţeană Bihor, un număr de 18 elevi audesfăşurat un stagiu de practică în cadrul acestei instituţii, rezultatul fiind lucrarea Raze de luminăîn cultura orădeană interbelică, lansată în 12 februarie 2010 cu ocazia Zilei şcolii. Implicareaelevilor într-o mini-cercetare istorică reprezintă o reuşită nu numai cu caracter didactic, ci şi denatură sociologică. Activităţile proiectului se vor derularea pe parcursul unei perioade mai îndelungate detimp, perioadă ce va acoperi semestrul I al anului şcolar 2012-2013 şi parţial semestrul al II-lea.Derularea activităţilor proiectului, începute în luna mai 2012, se poate evidenţia într-o statistică,astfel: Nr. Activitate desfăşurată Responsabil Termen crt. 1. Prezentarea structurată a proiectului şi Prof.coordonator mai 2012 formarea grupului ţintă Profesori colaboratori 2. Ghidul de interviu şi stabilirea Grupul ţintă iunie 2012 intervievaţilor Profesor coordonator 3. Efectuarea interviurilor şi transcrierea Grupul ţintă iulie-15 octombrie acestora 2012 4. Expoziţie-prezentarea produselor finale: Prof.coordonator septembrie- fotografie, prezentări, pliante, desene Profesori colaboratori noiembrie 2012 Grupul ţintă 5. Articole „Foaia de istorie” şi Prof.coordonator decembrie 2012- „Lăzăriştii” Profesori colaboratori ianuarie 2013 Grupul ţintă 17
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea 6. Lansarea lucrării „Povestea şcolii mele” Prof.coordonator februarie 2013 Profesori colaboratori Masă rotundă- „Întâlnirea generaţiilor” Grupul ţintă 7. Simpozion Naţional Oradea-centru Prof.coordonator martie 2013 cultural şi spiritual european. Cultură Profesori colaboratori şi civilizaţie Grupul ţintă În funcţie de timpul pe care-l vom avea la dispoziţie, acest grafic va fi completat şi cu alteactivităţi. Este meritul elevilor implicaţi în derularea acestei cercetări de a face cunoscut opinieipublice, comunităţii locale istoria liceului prin ochii generaţiilor trecute, a sentimentelor profundecare i-au încercat pe cei care în anul 1990 şi-au dat mâna pentru a pune piatra de temelie unei noiinstituţii de învăţământ. CAP. II. SPIRITUL LĂZĂRIST „...nu timpul te învaţă să gândeşti, ci firea şi educaţia timpurie”. (Democrit) Una dintre cele mai importanterealizări ale acestui liceu tânăr, este cea a„spiritului lăzărist”. Dorind să se plaseze înrândul liceelor de elită orădene, instituţia, prindascălii, elevii şi părinţii săi, a reuşit,deopotrivă, să impună un model etic, demn deinvidiat şi de alte unităţi şcolare din municipiu,judeţ sau din ţară. Prin noul statut de şcoală europeană,instituţia a demonstrat şi demonstrează, încontinuare, că este o instuţie de prestigiu pe 18
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeaharta reţelei de unităţi şcolare din judeţ şi din ţară. Inimoşi, apropiaţi de elevi, punând accent pecalitatea procesului instructiv-educativ şi receptivi la orice transformare inovatoare, cadreledidactice se individualizează, fiind unici, din acest punct de vedere, în municipiu şi judeţ. Numai „Noi”, împreună, vom reuşi să eliminăm individualismul, să ne axăm pereciprocitate, ajutor în caz de nevoie, să ne implicăm ori de câte ori este nevoie pentru formareaunei culturi şi a unui model etic lăzărist. Iată cum am putea, pe scurt, să conturăm câteva dintreprincipiile care stau la baza spiritului lăzărist orădean, a marii familii lăzăriste. Aşa se explică şi faptul că foarte mulţi dintre absolvenţii acestei unităţi şcolare, ajunşi lavârsta maturităţii şi-au îndrumat proprii copii să urmeze cursurile şcolii în care au învăţat odată şiei sau povestesc acestora despre liceu. La rândul lor, cadre didactice ale acestei şcoli şi-au adus nepoţii, cunoştinţele, prieteniipentru a studia la şcoala unde altădată au fost educatori, „părinţi” şi mentori generaţie degeneraţie sau împărtăşesc celor apropiaţi cele mai frumoase clipe petrecute în şcoală. „Nu am rude – spune profesor Blaj Nicoleta, [însă – n.n.] am cunostinţe, prieteni şiprintre toti cei care au copii ce urmează să devină liceeni eu intotdeauna i-am indemnat să vină laşcoala [noastra – n.n.] pentru că este o şcoală serioasă, există reguli şi atunci cănd există regulicopiii nu au libertatea intotdeauna să facă numai ce doresc; există foarte multe activităţiextraşcolare ceea ce copiilor le place (...) şi şcoala este de calitate, se face învăţământ decalitate”17. Vînturache Luminiţa Zamfira, de asemenea, susţine că: „Categoric! Povestesc de câte oriam ocazia, despre şcoala mea, cum îmi place să spun, le arăt poze, i-am adus la şcoală încă decând erau în vacanţe, aici la Oradea, să vadă şcoala unde lucrez. Au participat nepoţii mei laactivităţi organizate în şcoală, la excursii prin ţară, organizate cu elevii mei, s-au împrietenit cu eişi nu numai nepoţii mei. De câte ori am ocazia mă întâlnesc la olimpiadele şcolare, am însoţitlotul Bihorului patru ani la faza naţională a olimpiadei de limba şi literatura română, de atâtea orivorbesc cu mândrie de şcoala mea şi chiar invit alţi profesori să facă schimb de experinţă cuşcoala noastră. Este ceea ce i-am învăţat pe copiii mei, zic eu, de la Consiliul elevilor şi aşa seexplică schimbul de experinţă pe care le-am făcut cu elevii din Botoşani, cu elevii din Blaj şi dinalte părţi ale ţării”18.17 Blaj Nicoleta, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 418 Vînturache Luminiţa Zamfira, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 iulie 2012, caseta nr. 1, f. 6 19
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea „Eu nu sunt nici orădeancă şi nici bihoreancă – spune cu zâmbet, dar nu de bucurie, JuncuRodica Angela, directorul adjunct al liceului - şi de aceea nu am rude în acest oraş şi nici măcarîn judeţ, dar dacă aş avea şi dacă mi-ar cere părerea, pe locul întâi le-aş recomanda acest liceudintre liceele orădene chiar şi dintre cele din judeţ datorită profesionalismului cu care-şidesfăşoară activitatea personalul acestui liceu” 19. Aşadar, cu sufletul mereu prezent pe holurile sau sălile de clasă, în curtea şcolii sau însala de lectură a bibliotecii, absolvenţi ai liceului nostru se întorc spre dascălii care odinioară le-au conturat personalităţile, le-au îndrumat paşii spre viitorul ales şi şi-au încredinţat proprii copiiiîn mâinile aceloraşi dascăli pe care i-au avut şi ei atunci când au fost elevi. Este o dovadă derespect faţă de valorile, cunoştinţele şi cultura dobândită pe băncile unei şcoli care se năştea odatăcu democraţia românească a anilor 90. „Sursele orale ne spun nu doar ce au făcut nişte oameni, dar şi ceea ce doreau ei să facă,ce credeau ei că fac şi ceea ce cred ei acum că au făcut”20. Pornind de la acest mic citat despre oameni, în general, dar particularizându-l pentru ceicu ajutorul cărora vom realiza lucrarea, am avut bucuria şi onoarea, în acelaşi timp, ca fiecaredintre persoanele intervievate de elevii grupului ţintă să ne indice cel puţin trei cuvinte- cheiepentru a defini ceea ce a reprezentat şi încă reprezintă „spiritul lăzărist” pentru ei. Astfel, chiar dacă la intrarea în liceu, după cum avea să relateze unul dintre absolvenţi, este vorba de Monenciu Alexandru, „ne-am speriat de ei [face referire la profesori - n.n.], va daţi seama la trecerea de la şcoala generală la liceu erau mult mai exigenţi mult mai (…) ni se păreau nouă mult mai răi, dar cu timpul am învăţat ce le place, cum le place să îi tratăm, să le caştigăm respectul (…)”, astăzi, când face o retrospectivă a anilor petrecuţi pe băncile liceului nostru, identifică „spiritul lăzărist” cu: învăţătură,distracţie şi seriozitate21.19 Juncu Rodica Angela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 29 august 2012, caseta nr. 1, f. 320 Cf. Alessandro Portelli, articolul „Ce face ca istoria orală să fie diferită” în Anuarul de isrorie orală nr. XII, EdituraPresa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010, p. 23521 Monenciu Alexandru, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 5 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 2 20
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea Pentru alţi foşti elevi ai liceului, şi am avut aici în vedere pe Costa Traian Lucian, unadintre expresiile care s-ar potrivi, cel mai bine, după părerea sa, pentru a defini „spiritul lăzărist”ar fi: „distracţie (...) întrajutorare şi (...) în mod cert, o piatră de temelie pentru viaţă”22. Fostă elevă a liceului, Biriş Mihaela, vede la anii maturităţii, prin ochii fostului elev,„spriritul lăzărist” ca fiind seriozitate, muncă şi satisfacţii mari apoi23. La rândul său, Oros Florin, actualmente profesor de istorie, consideră că „spiritul lăzărist”„înseamnă așa în trei cuvinte: viitor, al doilea cuvânt ar fi dezvoltarea personalității și un altreilea cuvânt (...) dezvoltarea profesională deci, alegerea unei meserii” 24. Absolventă a liceului nostru, profil istorie-ştiinţe sociale, Koosa Emese-actualmentestudentă la a doua facultate, consideră că „spiritul lăzărist” se poate defini prin: „Punctualitate,ordine şi respect”25. Fiecare dintre foştii absolvenţi, au relatat cât mai realist ceea ce reprezintă educaţia şispiritul lăzărist. Astfel, pentru Suciu Alina, “spiritul lăzărist” a reprezentat şi reprezintă“inovație, ambiție și multă hotărâre” 26. Având o relaţie strict profesională cu liceul unde a absolvit, pentru fostul elev Egri Adrian“spiritul lăzărit” reprezintă mult mai mult: „nu era așa de puternic ca și acum din ce-am văzut șiacuma anul acesta și pe parcursul anilor aceștia ultimii, când am avut contact cu profesorii și cuunitatea de învățământ (...) îmi dau seama că reprezintă o unitate de referință în învățământulorădean și bihorean. Să-l descriu în trei cuvinte...inovație, plăcere de a fi elev al acestui liceu și(...) nu știu ce să zic mai mult, cam astea ar fi, ar fi multe cuvinte de fapt de spus, dar așa să lespui în câteva cuvinte cred că-i prea puțin”27. Dar ce a ]nsemnat pentru foştii şi actualii dascăli sintagma de „spirit lăzărist”? Făcând oanaliză a interviului-discurs pe care unul dintre dascălii fondatori ai liceului, prof. VînturacheLuminiţa Zamfira, l-a acordat elevilor, acest lucru care ne-a individualizat pe parcursul existenţeinoastre este mai profund. Pentru doamna profesoară, a fi lăzărist înseamnă totul: „Doar câţivaştiu că eu sunt autoarea spiritului lăzărist. Am crezut în el şi i-am făcut şi pe alţii să creadă. Dar22 Costa Traian Lucian, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 5 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 223 Biriş Mihaela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 20 iunie 2012, caseta nr. 1, f. 224 Oros Florin, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 2 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 225 Koosa Emese, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 iulie 2012, caseta nr. 1, f. 226 Suciu Alina, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 22 august 2012, f. 227 Egri Adrian, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 29 august 2012, caseta nr. 1, f. 3 21
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeacare sunt cele trei cuvinte cheie prin care pot să-l descriu? Unitate, altruism, trăire. De ce? Pentrucă împreună înseamnă mai mult decât eu. Aşa simt eu”28. Faptul că suntem un liceu mic, că am trăit clipe memorabile pe care nu le putem trece cuvederea sau şterge cu buretele, ne determină să ne simţim în liceu ca într-o familie, în „mareafamilie lăzăristă”. Formarea deprinderilor de colaborare şi cooperare, dezvoltarea spiritului de toleranţă faţăde opiniile şi părerile celorlalţi, valorizarea calităţilor umane, au devenit pe parcursul anilorprincipiile pe care s-a bazat şi se bazează, în continuare, formarea personalităţii lăzăriştilor. La rândul său, d-na Sfîrlea Doina, preciza că „spiritul lăzărist” înseamnă „demnitate,înseamnă performanţă şi o bună impresie în afara şcolii şi nu numai în şcoală”29. Pentru că şi-a petrecut aproape o viaţă de om alături de copiii nevoiţi să înveţe carte însăla distanţă de familie, de cei dragi, pedagogul liceului Manole Gabriela, la rândul său, precizeazăcă „spiritul lăzărist” înseamnă „Entuziasm, seriozitate, decență (...) educaţie serioasă” 30. Turcaş Rodica, profesor de chimie, este de părere că „spiritul lăzărist” reprezintăOrganizare, competitivitate şi competenţă 31 iar contribuţia acestuia în formarea personalităţii salea fost „dezvoltată pe perioada a celor 16 ani de şcoală anteriori, plus 3 ani dincolo, dar (…) poatecă firea mea aşa să fac de toate şi să (…) să mă implic în orice. Cariera: d-apoi nu m-oi lăsa maiprejos dacă mă duce mintea şi sufletul, de ce să mă las mai prejos? Am făcut între timp un masterîn management educaţional, sunt în corpul de experţi, în corpul de experţi ai corpului de controlai Ministrului Învăţământului (…) am fost firea puternică şi caracterul care îl ai (…) nu deci tedezvolţi oricum dacă doreşti. Numai dacă doreşti îţi dezvolţi personalitatea şi te dezvolţi pe linieprofesională”32. Profesoara Blaj Nicoleta, fost profesor coordonator al activităţilor „Consiliului Elevilordin Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”, care şi-a început activitatea în această instituţie ceva maitârziu (1998), consideră „Spiritul lăzărist” ca: „ceva care m-a impresionat incă de la inceput. Am28 Vînturache Luminiţa Zamfira, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 iulie 2012, caseta nr. 1, f. 429 Sfîrlea Doina, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 16 octombrie 2012, caseta nr. 1, f. 230 Manole Gabriela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 8 octombrie 2012, caseta nr. 1, f. 331 Turcaş Rodica Mihaela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 30 octombrie 2012, caseta nr. 1, f. 432 Ibidem 22
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeavăzut în spiritul lăzărist încrederea, prietenia (…), colegialitatea” 33. Însă, pentru ConsiliulElevilor, „ (…) spiritul lăzărist a fost ceva care ne-a călăuzit drumul”34. Liceul a reprezentat, pentru majoritatea celor care i-au păşit pragul, o etapă importantă îndezvoltarea personalităţii lor, după cum avea să mărturisească şi profesor Vînturache LuminiţaZamfira: „M-a ajutat foarte mult. M-am ataşat foarte mult de această şcoală. Am avut aici ocaziasă demonstrez de ce sunt capabilă. Adică să-i fac pe elevi să le placă această disciplină şi să dauacestui oraş mulţi profesori de limba română de care, la rândul meu sunt mândră. Am înfiinţatConsiliul elevilor care, timp de patru ani a fost apreciat al doilea Consiliu al elevilor pe ţară. Amorganizat o sumedenie de excursii de studii şi nu numai. Am organizat un schimb de experienţă alprofesorilor orădeni cu Cercul pedagogic al profesorilor de limba şi literatura română din Bistriţa,sau apoi cu Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Gyula, Ungaria, unde am mers cu unautocar de profesori de limba română şi unul de elevi. Nu se mai făcuse aşa ceva în Oradea.Consider că am făcut cinste şcolii prin toate acţiunile mele, pentru că tot sufletul meu a fost aici,este aici şi va fi în continuare. Cât o mai vrea Dumnezeu (...). Doar este şcoala mea (...). A douamea familie (...)”35. Dar atunci când vorbim de „spiritul lăzărist” trebuie să avem în veder e şi faptul că eleviiliceului nostru au de ani buni o unifromă care îi individualizează la nivelul comunităţii. Îmbinânddouă culori, galbenul cu albastru, piesele care compun uniforma liceului (blugi albastrii sau negri,sacou albastru cu sigla şcolii inscripţionată cu culoarea galbenă şi camasa sau tricou de culoarealbă sau albastră) dau o notă aparte celor care au ales să-şi desăvârşească formarea la acest liceu,să-şi contureze şi consolideze personalitatea, principiile de viaţă pe care să se ghideze şi în viitor. Prestigiul unei şcoli îl formează profesorii şi spiritul în care aceştia îşi desfăşoarăactivitatea; rodul ei sunt, fără îndoială, elevii. „Precum pomul se cunoaşte din fructele ce le produce, astfel o şcoală e vrednică de laudăsau blamă după elevii ce-i scoate în viaţă”36.33 Blaj Nicoleta, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 234 Ibidem35 Vînturache Luminiţa Zamfira, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 iulie 2012, caseta nr. 1, f. 436 Vestitorul, an X/ 1927, nr. 11-12, p. 17 23
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea CAP.III. Particularităţile vieţii lăzăriste în internat şi în afara acestuia „Eu cred că este şcoala pe care noi o merităm. Are şi bune şi rele că şi noi. Suntem şi buni şi răi, uneori buni, uneori răi”. (Juncu Rodica, director adjunct al liceului) 37 Situat în aripa B a clădirii liceului, internatul şi cantina sunt astăzi un fel de mini-hotel curestaurant în care elevii liceului nostru şi nu numai îţi desfăşoară o bună parte din activităţilezilnice fără a simţi prea mult lipsa celor care i-au născut, crescut şi îndrumat primii paşi în viaţă. Cum clădirea, iniţial, a aparţinut Şcolii Interjudeţene de Partid, camerele au avut pentruînceput mobilierul anilor 70, un mobilier destul de bun în anii 90, comparând cu situaţiaexistentă în alte internate şcolare din municipiu, judeţ sau din ţară. Este adevărat că, până lapreluarea clădirii şi transformarea sa în instituţie de învăţământ, armata a fost cea care şi-astabilit cartierul general şi a distrus o bună parte din ceea ce reprezentase anterior fosta şcoală departid. Să nu uităm că aceste camere deserviseră, totuşi, drept culcuş viitoarelor cadre de partidşi de stat. „Sălile de clasă erau la vremea aceea – îşi aduce aminte domna profesoară Sfîrlea Doina -pentru instituţia care era proiectată în regimul respectiv, adică (...) erau săli de clasă de până în 20de locuri, care erau pentru seminarii şi erau săli de clasă pentru amfiteatru, pentru săli de curs,care aveau până în 60 de locuri, deci nu era o clădire care sa corespundă învăţământuluipreuniversitar, de aceea intrarea noastră acolo a fost o soluţie de moment şi pentru care au luptatoameni şi din afara şcolii, şi care au manifestat foarte multă înţelegere, sentiment patriotic şi bun-simţ, umanitate pentru cei care erau pe stradă”38. Cele mai multe detalii despre „viaţa” interniştilor şi aspectul iniţial al internatului ni le-afurnizat doamna profesoară Vînturache Luminiţa Zamfira, fostă directoare adjunctă, responsabilăcu elevii înainte de anul 1989, care a făcut parte din delegaţia care a preluat clădirea de la armatăîn anul 1990, după ce s-au obţinut aprobările necesare pentru înfiinţarea acestei şcoli. Sunt lucruri37 Juncu Rodica Angela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 29 august 2012, caseta nr. 1, f. 438 Sfîrlea Doina, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 16 octombrie 2012, caseta nr. 1, f. 1 24
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeape care numai ea le ştie şi pe care a ţinut neaparat să le împărtăşească şi elevilor implicaţi în acestproiect, pentru a nu uita prin ce au trecut elevii şi profesorii în anul 1990. „La momentul intrării noastre în acest spaţiu, nu exista o bucătărie, ci doar o sală de meseşi un bufet cu câteva mese, bufet foarte bine aprovizionat (actuala bucătărie): salamuri, pui,fructe, lactate, dulciuri. Găseam aici ce nu se găsea în oraş. În primele săptămâni, elevii îşicumpărau în pauză 100 gr. de salam, un iaurt şi două felii de pâine. Unii stăteau în bufet, alţiiieşeau în curte, stând pe bănci, printre tufele de trandafiri. Era foarte frumos. Un mic părculeţ lacare a trebuit să renunţăm pentru orele de educaţie fizică deoarece nu exista sală de sport. Amrenunţat şi la bufet ca să ne facem bucătăria. Mare păcat, dar era mai importantă bucătăria. Cu internatul a fost altă poveste. În primele zile, (...) elevii noştri au rămas în internatulliceului “Ady Endre”, până s-ar fi făcut predarea – preluarea camerelor de internat care erauînchise. La sfârşitul primei săptămâni, sper că-mi aduc bine aminte, i-am găsit dimineaţa peinterni cu bagajele în hol. M-au chemat să-mi spună să-i ajut, să facem ceva, că ei nu se maiîntorc la vechea şcoală. Plângând, au spus că nu mai primesc mâncare decât jumătate de porţie, căpedagoga Jouffy le face viaţa un calvar şi-i tot întreabă când pleacă din internat. S-au simţit încăo dată daţi afară. Au spus că preferă să doarmă pe jos în şcoala lor, decât să se mai întoarcă acolo. Imediat am mers la domnul Ile, administratorul de atunci al clădirii, şi i-am cerut sădeschidă camerele de internat că altfel eu sparg toate uşile de la camere. Spunea că nu suntpregătite camerele, nu au aşternuturi. Nu m-a interesat nimic şi eram în stare de orice în acelmoment, fapt de care şi-a dat şi dânsul seama. Nu vă pot spune cum se uitau elevii la noi, cu câtăsperanţă la mine şi cu câtă disperare la domnul administrator. În zece minute au fost deschisetoate camerele. Unii copii plângeau, alţii urlau de bucurie. Nu le venea să creadă ce văd: camerede trei paturi, cu toaletă şi duş în cameră, cu balcon. Au uitat imediat umilinţa pe care au suferit-ode atâtea zile (...). Şi ei şi noi (...)”39. O altă persoană care ne-a furnizat informaţii utile despre activitatea interniştilor esteactualul pedagog al liceului, Manole Gabriela. Ea îşi aduce aminte că „la început, în camere aulocuiat câte 5 elevi, nu ca în prezent 3, iar parte din mobilier, destul de sărăcăcios” 40 însă, o datăcu trecerea anilor s-a distrus [mobilierul-n.n.], astfel încât, „în loc de picioare paturile au ajuns să39 Vînturache Luminiţa Zamfira, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 iulie 2012, caseta nr. 1, f. 2-340 Manole Gabriela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 8 octombrie 2012, caseta nr. 1, f. 2 25
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeaaibă cărămizi”41. Însă, nimic nu ne-a împiedecat să sperăm, să muncim şi să demonstrăm căsuntem capabili să transformăm o clădire totalmente neadecvată într-o şcoală modernă,europeană. Nimic nu era lăsat la voia întâmplării. Şeful de internat era desemnat acel elev care dădeadovadă de iniţiativă, seriozitate, care se implica în viaţa internatului şi empatiza cu toateproblemele pe care elevii le aveau. Existau şi recompense pentru cei mai cuminţi elevi dininternat. Conform relatărilor celei care le-a fost ca şi o „a doua mamă” în acele momente, elevulcu un comportament exemplar primea „2-3 zile in plus pe lună in oraș, [existând-n.n.] unprogram foarte sever [şi – n.n.] o dată pe săptămână [pentru –n.n.] cel care invăța foarte bine”42. La rândul său, actualul director adjunct, domna Juncu Rodica Angela (fostă Sabău), ţinesă precizeze faptul că, în decursul anilor care s-au scurs de la evenimentele din 1989: „Unele sălide clasă au fost făcute prin dărâmarea unor pereţi, dintre două birouri sau dintre două camere deinternat sau unele erau foste săli de conferinţă, cu scaune tapiţate, despărţite doar printr-unparavan de placaj. În sala din spate se intra prin sala din faţă. Cantina era formată doar din sala demese, bucătăria fiind amenajată mai târziu, mâncarea elevilor era adusă de la o cantină din oraş.În internatul liceului la începutul anilor 90 erau în jur de 250 de elevi, erau căte 5 elevi încameră”43. Anii au trecut, societatea post-decembristă a evoluat şi, după mai bine de 20 de ani de laînfiinţarea sa, liceul se poate lăuda cu un internat modern, cu mobilier nou în fiecare cameră, cubăi moderne şi cu o cantină reamenajată care dă impresia unui living în care toţi cei care-i trecpragul sunt întâmpinaţi cu multă dragoste şi bucurie de personalul angajat pentru a deservi acestsector al şcolii. Se încearcă, tot mai mult, o apropiere a condiţiilor pe care şcoala le oferă decondiţiile moderne pe care elevii, cei mai mulţi dintre ei, le au acasă. Meditaţiile de demult, organizate pe ore de studiu, de la ora 16,00 la 19,00, în fiecare zide şcoală, mai puţin vinerea când interniştii părăsesc locaţia mergând fiecare în localitatea dedomiciliu, sub supravegherea strictă a unui responsabil desemnat de pedagog sau de elevi, au fostînlocuite cu pregătirea orelor de curs de către fiecare elev în cameră. Programul este mai lejerrămânând la latitudinea fiecăruia timpul pe care-l acordă pentru pregătirea temelor şi a cursurilor41 Ibidem42 Ibidem, f. 343 Juncu Rodica Angela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 29 august 2012, caseta nr. 1, f. 1 26
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeapentru ziua următoare. Singurii care fac notă discordantă sunt „boboceii”, cei intraţi în clasa a IX-a, care se pregătesc pentru orele de curs după un program stabilit de conducerea liceului, subforma vechilor ore de meditaţie, de luni până joi, în fiecare saptămână. Viaţa în internat nu este la fel de palpitantă ca a celor din oraş. Totuşi, în ultimii ani seorganizează diferite activităţi precum „Balul bobocilor” la nivel de internat, discoteci atunci cândeste posibil, Cerc de literatură, Cerc de desen, concursuri de fotbal, ore de igienă însă, acesteforme de distracţie şi de socializare, în acelaşi timp, sunt tot mai adesea înlocuite cu programepersonalizate, fiecare elev având un program al său în funcţie de interesele, gusturile şi grupul deprieteni. Clubul a luat locul discotecii iar internetul a devenit cea mai la îndemână modalitate desocializare. În ceea ce priveşte activităţile extracurriculare, în funcţie de generaţie, acestea au fostmultiple şi într-o permanentă adaptare la nou antrenând deopotrivă elevii din oraş şi pe cei dininternat. „Timpul liber ori cu activităţi extracuriculare cu consiliul elevilor ori cu prietenii pe carei-am cunoscut şi care rămân pe o viaţă prieteni (...) şi ne întâlneam seara sau ieşeam în oraş”44, îşiaduce aminte cu drag fostul elev al liceului Costa Traian Lucian. Şi tot el continuă: „Cea mai frumoasă întâmplare (...) dacă stau să mă gândesc bine (...)excursia organizată în a XII-a cu elevii veniţi de la liceul din Italia, la schimbul de experienţă. Afost o excursie puţin mai ieşită din tiparele unei excursii de liceu, da [dar –n.n.] trezeşte foartemulte amintiri şi multă nostalgie” 45. CAP.IV. OAMENII DE LÂNGĂ NOI „Poate că pentru lume eşti o singură persoană, dar pentru o anumită persoană, eşti întreaga lume”. (Gabriel Garcia Marquez) Atunci când realizezi o lucrare bazată pe istorie orală, este imposibil să nu prezinţipersoanele cărora, de fapt, le datorezi realizarea acesteia. De aceea, rândurile care urmează suntconsacrate, în totalitate, celor cu ajutorul cărora am reuşit, eu şi grupul ţintă, să surprindem istoria44 Costa Traian Lucian, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 5 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 245 Ibidem, f. 3 27
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeatrăită a liceului nostru, o parte din istoria zbuciumată prin care liceul s-a născut şi, ulterior,dezvoltat. Deşi aveau vârste diferite, reprezentau generaţii diferite, oamenii aceştia au fost călăuziţide acelaşi entuziasm, de aceeaşi dorinţă de a nu fi dispersaţi în întregul municipiu sau judeţ dupăce au fost obligaţi să părăsească clădirea vechii şcoli în care activaseră până atunci. „Toţi doreau continuarea activităţilor în aceleaşi formaţii indiferent de spaţiul dedesfăşurare. Nu am regretat niciodată alegerea făcută”46. Confrom chestionarului aplicat elevilor care alcătuiesc grupul-ţintă, această experienţăeste considerată benefică nu numai pentru că le-a dat posibilitatea celor implicaţi să afle despreistoria liceului, ci şi pentru că au fost principalii actori, reuşind să intervieveze persoanedeosebite, implicate trup şi suflet în apariţia şi evoluţia şcolii la care învaţă în prezent. Cine sunt aceşti oameni care şi-au legat propriile destine de destinul acestui liceu? Cei pecare grupul ţintă i-a intervievat reprezintă o parte importantă a celor care au făcut şi trăit istorialiceului. Doamna Doina Sfîrlea, născută năla 6 martie 1946 la Oradea, profesor de limba şi literatura română, fost director şi director adjunct al liceului, a fost şi este un simbol al liceului. Contribuţia sa, la crearea acestui liceu, este una importantă, fapt recunoscut şi de domnia sa: „mi- am dovedit că pot să am încredere în forțele mele. Nu le bănuiam atât de puternice, să reziste în situații aproape dramatice prin care am trecut, ca persoană fizică. Și (...) în carieră mi-au dovedit că proverbul creștin: Nici un profet nu e bine-venit în țara lui se adeverește”. Deşi au trecut peste doua decenii de la înfiinţarea liceului şi de ceva ani buni domnaSfîrlea Doina este pensionară, îşi aduce şi astăzi aminte cu drag de foştii colegi alături de care apetrecut clipe frumoase din activitatea sa de dascăl: „domnul profesor (...) Gheorghe Turdeanu,46 Juncu Rodica Angela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 29 august 2012, caseta nr. 1, f. 1 28
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeacare pe fosta secție de română a Liceului Industrial era director adjunct, îmi amintesc de doamnaprofesoară Ana Tuduce, de doamnele profesoare Doina Beleanu, Doina Ile, de profesoareleNatalia Gârba, Elena Pereș, Valeria Vereș, Augustin Drăgan, Romulus Pleșa, Cornel Bandici,Luminița Vînturache, Rodica Turcaș, Rodica Sabău, Livia Ghiurcuța și soțul dumneaei, actualiidumneavoastră profesori, și de Gheorhe Dărăban, și de actualul director, și de doamna profesoaraEcaterina Benea, de domnii maiștri Costel Chiriac și Bejan. Îmi amintesc de mai mulți așa, larepezeală. (...) Da, îmi amintesc cu plăcere de colegi” 47. Vînturache Luminiţa Zamfira, născută la 25 martie 1959, Şimleu-Silvaniei, profesor delimba şi literatura română, membru fondator al liceului, îşi aduce aminte şi în prezent că:„Imediat după mişcările din decembrie, în ianuarie, au avut loc la şcoală două şedinţe în careprofesorii de la secţia maghiară a Liceului Industrial Nr. 5 au hotărât că trebuie să ne despărţin îndouă şcoli, pentru că altfel ei nu au libertatea necesară pentru a-şi dezvolta cultura şi a semanifesta. Nu au acceptat nici măcar să funcţionăm în aripi diferite ale aceleiaşi clădiri. Trebuianeapărat să plecăm, ei rămânând în clădirea de pe strada Moscovei care, susţineau că le aparţinedin 1700 de pe vremea Ursulinelor, iar noi, secţia română, să ne împrăştiem pe la alte şcoli. Au fost şedinţe tensionate care au durat multe ore. Am refuzat categoric să fim despărţiţide elevii noştri şi nici elevii nu vroiau să se despartă de noi, de profesori. Au plecat împreună laBucureşti delegaţiile celor două secţii. Secţia română a fost reprezentată de Gheorghe Turdeanu,Doina Sfârlea şi de Ştefan Popa. S-au întors cu decizia de constituire a două licee. Din acel moment toţi elevii de la secţia română au stat în sala festivă a liceului, aşteptând să primească o clădire pentru noul liceu. Acolo nu mai erau săli, pentru noi. Fiind liceu industrial, am considerat toată secţia română în practică. Mi s-a cerut de către secţia maghiară să rămân la ei, fiind acolo prin repartiţie guvernamentală încă de când nu era secţia română. Am refuzat spunând că dacă elevii români şi colegii mei nu au loc acolo, nu am nici eu. Şi eu nu mă despart de elevii mei. Am riscat mult în acele momente, dar nu am47 Sfîrlea Doina, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 16 octombrie 2012, caseta nr. 1, f. 2 29
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradearegretat nicio clipă alegerea făcută. Am plecat împreună şi am rămas împreună de atâta timp” 48. Actualul director adjunct al liceului, Juncu Rodica Angela (Sabău), născută la 29 Iulie1964, localitatea Lupşa, judeţul Alba, profesor de chimie este de părere că toate persoanele careau trecut pragul acestui liceu, au contribuit într-un fel sau altul la prestigiul liceului: „Indiferentde timpul cât au lucrat în această şcoală, eu consider că toţi au contribuit la ceea ce suntem noiazi”49. Născută în Oradea, Blaj Nicoleta, profesor de limba engleză, a mărturisit elevilor care auintervievat-o că: „Motivele alegerii liceului Lazar au fost, in primul rând locatia. [În anul 1998 -n.n.] am (...) luat concursul de titularizare, prima pe judeţ şi doamna inspectoare de engleza deatunci îmi spunea că pot sa alerg orice-mi doresc în oraş (...). Întâmplător, m-am întânit cudomnul profesor Micu, atunci ca şi acum, directorul liceului, care mi-a spus ca nu poate să mălase să merg la un alt liceu [şi că trebuie – n.n.] să ajung la Lazăr. Aşa am ajuns la liceul Lazăr.N-am regretat nicio clipă alegerea făcută şi dacă ar fi să mai aleg încă odată, probabil că, tot peacest liceul l-aş alege”50. Născut la 9 Mai 1950, Micu Ioan-Vasile,profesor de fizică şi director al liceului în prezent,lucrează în această şcoală din toamna anului 1990:„Din toamna anului 1990 am venit titular în aceastăunitate de învăţământ, (...) deci lucrez practic de laînfiinţare aproape”51. Consideră că experienţadobândită ca dascăl şi manager al acestei şcoli l-ainfluenţat pozitiv, „posibilitatea afirmării mele şi dacămă refer la carieră de manager, pot să spun că aici amîntâlnit un mediu propice, un câmp prolific în care amputut să îmi mainifest cu multă plenitudine calităţilemanageriale, dealtminteri dacă îmi amintesc bine întoamna anului când am venit în liceul Lazăr, am aflat cu surprindere că am fost numit, de cătreInspectoratul şcolar, director adjunct. În acel timp, în acea vreme eram trei directori în şcoală:48 Vînturache Luminiţa Zamfira, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 iulie 2012, caseta nr. 1, f. 349 Juncu Rodica Angela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 29 august 2012, caseta nr. 1, f. 350 Blaj Nicoleta, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 10 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 151 Micu Ioan-Vasile, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 19 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 1 30
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaDoamna prof. Sfîrlea Doina, profesoară de română, care a fost directorul plin al şcolii şi doiadjuncţi, unul era dl. prof. Şereş Ioan, profesor de matematică care a predat la noi în şcoală pânăanul trecut când s-a pensionat, care apoi a promovat şi el la Inspectoratul şcolar, rămănând întimp un director şi un director adjunct”52. Om devotat şcolii, bun organizator şi cu iniţiativă, actualul director al şcolii şi-a pusamprenta asupra modului în care a evoluat această şcoală astfel încât, la mai puţin de un sfert desecol de la înfiinţare, să fie primul liceu din municipiu cu rezultate şcolare, extraşcolare şidisciplină: „(…) şcoala, pentru mine, a fost o a doua casă, o a doua familie. Am investit enorm demult timp în şcoală, enorm de mult timp am fost ore, multe-n şir în şcoală. Am muncit efectivfizic cu mâinile, am cărat moloz, am spart pereţi, împreună cu personalul, firesc. Eu sunt depărere că un conducător trebuie să dea exemplu personal în toate cele necesare în unitatea deînvăţământ, drept pentru care am şi consimţit să ne facem şi uniforme (…) şi eu şi doamnadirectoare pentru a vă arăta că nu e o constrângere ar trebui să fie o mândrie că avem şi că lumeane apreciază ca atare, sunt foarte încântaţi oamenii, locuitorii oraşului, toţi vizitatorii din ţăristrăine au fost impresionaţi pozitiv despre calitatea inclusiv a voastra sau în primul rând a voastrăşi a uniformei despre aspectul şcolii îngrijit, ordonat deşi sunt multe lucruri, ştiţi voi, care ar maiputea suferi îmbunătăţiri dar mă rog, toate astea presupun evoluţia şi a noastră în atitudinea civicăprecum şi cultura noastră care mai are loc de îmbunătăţiri” 53. Membru fondator al liceului, profesor Turcaş Rodica Mihaela, născută în judeţul Vaslui, Bârlad, la 19 decembrie 1963, îşi aduce aminte şi astăzi cu drag despre persoane care au marcat destinele acestei instituţii: „foştii directori ai liceului, pentru care recunosc: am (…) sentimente de respect şi la ora actuală, probabil că aşa am fost şi educaţi şi educată. Este doamna Sfârlea care s-a zbătut şi a făcut nenumărate drumuri la Bucureşti, pe polei, pe iarnă cumplită de ianuarie, da? Ianuarie 1990 când noi ne duceam la Minister cu hârţoage la semnat şi (...) să52 Ibidem, f. 253 Ibidem, f. 6 31
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeaînfiinţăm liceul. Este domnul Popa Ştefan care iarăşi a fost. Era o trupă de oameni în vârstă, cuadevarat patrioţi care şi-au dorit înfiinţarea acestui liceu, oamnei care erau bihoreni, orădeni şi autrăit; ştiau mai multe de la bunici de la părinţi despre istoria acestor locuri şi care chiar au doritînfiinţarea acestui liceu şi de asta i-am şi dat numele de „Aurel Lazăr”: (...) şi domnul Turdeanu,care [se gândeşte] tot aşa primii directori,vorbesc de primii directori ai acestui liceu, care veneauîn control, având internat, şi la 10 noaptea şi la 12 noaptea pentru că responsabilitatea lor erafoarte mare şi toată lumea era cu ochii pe noi. Eram cel mai tânăr liceu la vremea respectivă” 54. Dar despre oamenii care au format personalităţi, au marcat destine, care au fostpermanent prezente lângă elevi, îşi aduc aminte cu drag şi foştii elevi. Oameni maturi, formatoride personalităţi şi destine, apreciază şi astăzi efortul cadrelor didactive din liceu. Oros Florin, născut la 2 august 1984, în localitatea Oradea, actualmente profesor de istorie şi geografie la un liceu orădean este de părere că: „Aș putea vorbi vreo doua sau trei ceasuri (...) începând cu doamna dirigintă, cu domnii profesori de română, despre doamna Vînturache, mai aveam un profesor care din păcate a murit, domnul Moș, era tot așa de română și (...) am rămas cu cele mai frumoase amintiri despre dânsul, despre doamnele profesoare de geografie, în clasa a IX- a doamna Brădău, după care din clasa a X-a doamna Trif, iarăși țin minte orele de geografie care erau extrem de interesante și interesante și pentru că-miplăcea geografia, din cauza aceasta, apoi de domnul Benea de educație fizică, mi se pare că s-apensionat acuma, iarăși țin minte când urla la noi eram drepți în fața lui ca la armată. Nu maispun de domnul director, când îl vedeam pe domnul director (...) normal că toți eram drepți,frumos, salutam, şi-acuma când îl vad (...) îmi inspiră, cum sa zic, ordine și seriozitate iar despredoamna dirigintă, e dânsa, doamna Ghiurcuța, este cea care a fost un mentor pentru mine pentrucă şi eu la rândul meu am ajuns profesor ca și dânsa și-acuma sunt colegul dânsei. Alți profesori(...) ar mai fi (...) culmea e că după ani de zile am ajuns să fiu coleg la alte școli cu profesori care54 Turcaş Rodica Mihaela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 30 octombrie 2012, caseta nr. 1, f. 7 32
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeami-au predat mie, doamna Marian de la Eminescu sau doamna Voinea, doamna profesoară dechimie. Deci pot să vorbesc vreo doua ceasuri despre ei” 55. Pentru Biriş Mihaela, născută la 2 martie 1977, în Oradea, oamenii care i-au fost aproapeşi i-au marcat drumul în viaţă, au fost: „domnul profesor Moş, domnul profesor de limba română,(...) care încerca tot timpul să scoată de la noi tot mai mult, îmi amintesc de doamna profesoarăPârvulescu, era doamna profesoară de ştiinţe socio-umane, aşa, de doamna dirigintă, doamnaGhiurcuţa Livia, de doamna de geografie, doamna Darna Voichiţa, de doamna de matematică,Benea Roxana, care mi-a fost şi dirigintă în primul an, în clasa a IX-a”56. Născut la data de 9 septembrie 1991, la Oradea,Costa Traian Lucian, deşi pentru el liceul nostru nu areprezentat prima opţiune la finalizarea cicluluigimnazial, nu a regretat niciodată admiterea la LiceulTeoretic „Aurel Lazăr”. Aici, în sânul marii „familiilăzăriste” şi-a format şi consolidat personalitateadeoarece a devenit: „(...) mult mai încrezător,[a dobândit – n.n.] curaj de a vorbi în public” 57, iar înceea ce priveşte profilul ales şi activitatea desfăşurată laConsiliul Elevilor, susţine cu mândrie că „(...) m-aajutat foarte mult să fiu şi mai sigur că doresc o carieră în zona umanistă şi activităţile din cadrulconsiliului au pus o bază mult mai solidă asupra oricărei alegeri pe care am făcut-o dupăabsolvirea liceului”58. Suciu Alina, născută la data de 29 ianuarie 1980, în Oradea, actualmente agent de polițiea finalizat liceul în anul 1998, îşi aduce aminte că dascălii alcătuiau pe atunci „un colectiv (...)relativ tânăr, în jurul vârstei de 40 de ani, mare majoritate erau bine pregătiți profesional și (...)exigenți, dar nu exagerat”59. Exigenţa profesorilor a fost una costructivă deoarece, generaţia dincare a făcut parte se poate mândri cu locuri de muncă onorabile, parte din ele în alte ţări alecontinentului european, parte pe continentul american.55 Oros Florin, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 2 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 556 Biriş Mihaela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 20 iunie 2012, caseta nr. 1, f. 457 Costa Traian Lucian, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 5 septembrie 2012, caseta nr. 1, f. 258 Ibidem59 Suciu Alina, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 22 august 2012, f. 4 33
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea Pentru fostul elev lăzărist, Egri Adrian, născut la data de 27 iunie 1974, în localitateaOradea, este de părere că : „Şcoala în general, eu consider că are locul ei în orice orânduire înorice perioadă de timp în primul rând trebuie să ridice nivelul de cultură al populaţiei (.. .) şi să teajute să gândeşti pe mai departe pozitiv săte ştii organiza şi de ce nu, până la urmă, săpoţi să transmiţi ceva mai departe atâtsocietăţii, cât şi (...) celor din jur” 60.Iar despre profesorii care i-au rămasîntipăriţi în minte susţine că: „țin minteprima întâlnire pe care am avut-o, cu fostadoamnă director de atunci, doamna Sfârlea.Care era o persoană destul, de dură și mărog în vremea aceea de temut în școală,(…)dar nu, n-am avut o relație cu dânsa casă zic așa. De asemenea o relație specialăam avut-o cu fostul nostru diriginte, domnul Drăgan, profesor de matematică, (…) cu care aminteracționat cel mai mult, bineînțeles ca și diriginte și ca și profesor,(…) aveam multe ore dematematică și ținea neaparat să-nvățăm ca să ne realizăm în viață, (…) dar am avut (...) o seriede profesori care mulți și i-ar fi dorit în momentul respectiv, am avut profesori tineri cu o altăabordare față de învățătură, față de viață, față de relațiile cu elevul, care ne-au ajutat, (…) cumsă zic?! Să trecem peste anumite bariere psihologice, poate și noi, poate și profesorii și care ne-auajutat pe mai departe să ne deschidă ochii, să vedem ce vrem de fapt de la viață și de la ce neoferă viitorul”61. Astăzi, făcând un bilanţ a ceea ce au suţinut cei intervievaţi, putem spune că şcoala,căreia încercăm să-i conturăm adevărata istorie prin intermediul istoriei orale, a reprezentat şireprezintă în continuare un model de urmat pentru generaţiile viitoare.60 Egri Adrian, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 29 august 2012, caseta nr. 1, f. 10 şi 1161 Ibidem, f. 5 34
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea DINCOLO DE CUVINTE ...Şi acum în final, chiar dacă nu am reuşit să realizăm foarte multe interviuri, consider căne-am atins scopul şi obiectivele pe care ni le-am propus prin acest proiect. Cel mai bun lucru pe care îl pot face acum, la final, eu împreună cu elevii mei, în urmainformaţiilor obţinute despre şcoala în care ne desfăşurăm activitate şi la fondarea căreia, lăsândla o parte modestia, mi-am adus şi eu aportul, fiind în anul 1989 o tânără dăscălită care „debuta laliceul de unde în scurt timp trebuia să plece” fără a putea să-şi explice „de ce?”, este ca parteafinală să o intitulăm Dincolo de cuvinte. De aceea, lucrarea de faţă este doar un studiu de caz, deoarece cuprinde informaţii doar dela o parte mică dintre profesorii şi absolvenţii care şi-au desfăşurat activitatea la acest liceu şicare în comun au contribuit la prestigiul acestuia peste timp. „Eu întotdeauna spun că liceul Lazăreste cel mai bun liceu din oraş, celelalte două sunt colegii [face referire la Colegiul Naţional„Emanuil Gojdu” şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, ambele din Oradea şi cele care se aflăpe primele două poziţii înaintea liceului nostru – n.n.]”62. Ea va fi completată cu noi informaţii culese de la foşti profesori şi de la cât mai mulţiabsolvenţi ai liceului nostru. O parte a cadrelor didactice care au contribuit la formarea şi dezvoltarea acestei şcoli eraucadre tinere la acea dată care, aşa cum precizează şi prof. Juncu Rodica Angela (fostă Sabău) au„crescut odată cu acest liceu, atunci când am înfiiţat acest liceu aveam doar o vechime de 3 ani înînvăţământ, eram în al patrulea an deci am crescut odată cu el, liceu care se situează de câţiva anibuni pe un bine meritat loc trei într-o ierarhie a liceelor oradene” 63. Prin folosirea interviului ca modalitate principală pentru identificarea aspectelor ce aumarcat viaţa şi activitatea unor cadre didactice ale liceului sau a unor foşti elevi, actualmenteparte dintre ei cadre didactice de diferite specialităţi, am putut descoperi sentimentele, trăirile,dorinţele, speranţele şi nu în ultimul rând, hotărârea şi dăruirea pe care le-au nutrit în momente derăstrişte o parte dintre cei care au contribuit la înfiinţarea şcolii. În faţa acestor oameni „eroi”,cuvintele par de prisos, mult prea puţine şi sărăcăcioase pentru a înţelege că acasă înseamnă în62 Juncu Rodica Angela, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 29 august 2012, caseta nr. 1, f. 463 Ibidem, f. 2 35
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeaţara ta, că educaţia nu are culoare politică, rasă, religie, apartenenţă etnică şi că, indiferent deetnie elevii au aceleaşi drepturi de a învăţa şi deveni persoane responsabile în viitor. Momentele de cumpănă, perioadele de stres, incertitudinea i-au unit mai mult şi mai multşi-au dorit pentru copiii lor, pentru cei obligaţi să plece de la şcoala în care învăţaseră pânăatunci, să lupte să aibă un loc al lor, un statut bine definit şi meritat în comunitatea orădeană. Nimic din ceea ce trebuia înfăptuit nu a fost abandonat şi printr-o promisiune făcută celorde atunci dar şi generaţiilor care vor urma, noul liceeu a devenit şi va rămâne, să sperăm, multtimp de aici înainte un liceu model situat pe primele poziţii ale învăţământului bihorean. De aceea, pentru a păstra vie în memoria colectivă trauma pe care au trăit-o generaţia1989-1990 de la Liceul Industrial nr.5, mai precis secţia română de la fostul liceu amintit, ne-ampropus să continuăm investigaţia începută prin prezenta lucrare, să colectăm noi date prin metodainterviului de la toţi cei care şi-au legat numele de Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea.Chiar dacă unii dintre profesori au dispărut mult prea devreme dintre noi, cei rămaşi avemobligaţia morală de a împărtşi experienţa noastră de viaţă şi celor tineri pentru a învăţa din istoriatrăită atunci. Oportunitatea de care am beneficiat, ne-a permis nouă, celor antrenaţi direct în realizareaacestei lucrări, să aflăm lucruri inedite care s-au întâmplat în trecutul nu foarte îndepărtat şi carear fi ramas doar într-un „colţ al sufletultui”, într-un „con de umbră”, ştiute doar de pomotorii lor. Pentru a concluziona, cele mai potrivite cuvinte ni s-au părut cele spuse de prof. DoinaSfîrlea în încheierea interviului acordat: „vă doresc să fiți cu spirit lăzărist în continuare, să facețiun bun renume școlii și după absolvire și să vă îndreptați toate rudele, prietenii să frecventezeacest liceu care este de spirit românesc și foarte democratic. Pentru că trebuie să vă mărturisesccă dacă în răposatul Liceu Industrial 5, ni s-a impus cunoașterea limbii maghiare, sau celor careveneau, profesori sau elevi, li se cerea imperios să cunoască limba maghiară, noi nu am cerutliceului Lazăr să vină numai etnici români, la noi vin etnici de toate neamurile. Și atunci au venitcopii de absolut toate naționalitățile, ceea ce mi se pare absolut moral, normal creștinesc șiromânesc. Așa este o școală românească adevărată care (...) știe să-și deschidă porțile pentruabsolut toți copiii și pentru toate conștiințele care respectă țara românească și vor să înveţe școalăromânească. Sunt bine-veniți acolo, și-i iubim, şi-i dorim întotdeauna. Vă doresc șidumneavoastră să aveți parte de succes, în câmpul activității școlare, să vă bucurați de sănătate, 36
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradeasă vă împliniți, și dacă destinul vă va purta departe de Patria română, să nu vă fie rușine săspuneți că sunteți români, pentru că toate neamurile au uscături. Noi păcătuim prin a ni le arătaprea mult uscăturile, noi trebuie să ne arătăm valorile, și ale trecutului și ale prezentului, noi amavut un trecut în care n- am făcut imperii asuprind pe alții, n-am făcut imperii (...) luând bogațiilealtora și ghiftuindu-ne noi. Noi am trăit la noi acasă, avem păcatele noastre pe care le știe șiDumnezeu și pentru care mai plătim, dar asta nu înseamnă să nu ne scoatem în față ceea ce avembun în noi. Nici Dumnezeu nu ne poate ierta dacă nu ne scoatem darurile pe care ni le- a dat înfață și nu ne folosim talanții cu care ne-a înzestrat”64. Şi în loc de încheiere.... „Avem foarte multe fotografii şi am încercat să le adunăm toate, într-un spaţiu pe care l-am numit ,,Cartea de aur” a şcolii, unde sunt poze cu clasele, diriginţii cu clasele de absolvenţi,poze din momentul în care am intrat în şcoală şi se desfăşurau activităţi administrative, decurăţenie, de spălare, de zugrăvire, de organizare a spaţiului şcolar, de mutare de mobilier. Avemamintiri frumoase”65.64 Sfîrlea Doina, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 16 octombrie 2012, caseta nr. 1, f. 665 Micu Ioan-Vasile, interviu „Povestea şcolii mele” din data de 19 septembrie 2012, caseta nr. 1, f..3 37
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea BIBLIOGRFIEI Documnte arhivisticeArhivele Liceului Teoretic “Aurel Lazăr” din Oradea, Decizia nr. 28 din 1 februarie 1990, emisăde Consiliul Judeţean Bihor al Frontului Salvării NaţionaleII. PresăCrişana liberă-cotidian democratic al judeţului Bihor, an II, nr. 55/25 februarie 1990III. Lucrări generaleAnuarul de istorie orală nr. XI, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011, articoluldlui Doru Radosav „ De la locurile memoriei la memoria locurilor”Anuarul de isrorie orală nr. XII, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010,articolul „O experienţă de cercetare” de Livia CoroiBăluţoiu Valentin, s.a., Istoria secolului al XX-lea şi educaţia pentru cetăţenie democratică,Centrul Educaţia 2000+, Bucure;ti, 2006Cerghit Ioan, Metode de învăţământ,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997Petrencu Anatol, Isoria contemporană: Studii, Materiale, Atitudini, Editura Cartdidact, Chişinău,2011***Poveste de licean-90 de ani de învăţământ românesc, ediţia a II-a, f.e., Cluj-Napoca, iunie2012Radosav Doru, Istoria orală – metodă, concept, şcoli, note de curs, 9 aprilie 2012 38
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaZainea Ion, 1999, Aurel Lazăr (1872-1930) viaţa şi activitatea, Editura Presa UniversitarăClujeană, Cluj-NapocaIV. Lucrări specialeGhiurcuţa Livia, Ioan-Vasile Micu, Monografia Liceului Teoretic “Aurel Lazăr” Oradea, EdituraImprimeriei de Vest Oradea, 2005V. Interviuri-istorie oralăProfesori:Blaj Nicoleta, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 10 septembrie 2012, caseta nr. 1Juncu Rodica Angela, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 29 august 2012, caseta nr. 1Manole Gabriela, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 8 octombrie 2012, caseta nr. 1Micu Ioan-Vasile, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 30 august 2012, caseta nr. 1Sfîrlea Doina, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 16 octombrie 2012, caseta nr. 1Turcaş Rodica Mihaela, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 30 octombrie 2012,caseta nr. 1Vînturache Luminiţa Zamfira, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 10 iulie 2012,caseta nr. 1Absolvenţi:Biriş Mihaela, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 20 iunie 2012 ,caseta nr. 1Costa Traian Lucian, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 5 septembrie 2012, caseta nr. 1 39
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaEgri Adrian, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 25 septembrie 2012, caseta nr. 1Koosa Emese, , interviu „Poveste şcolii mele” din data de 10 iulie 2012 , caseta nr. 1Monenciu Alexandru, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 5 septembrie 2012, caseta nr. 1Oros Florin, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 2 septembrie 2012, caseta nr. 1Suciu Alina, interviu „Poveste şcolii mele” din data de 22 august 2012, caseta nr. 1 40
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea ANEXE 41
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaAnexa nr. 1 POVESTEA ŞCOLII MELE - PROIECT EDUCATIV – A. Motivaţia alegerii temei: 1. Atragerea elevilor în studierea trecutului istoriei liceului la care îşi desfăşoară activitatea; 2. Dorinţa de a completa Monografia Liceului Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea scrisă în anul 2005, cu ocazia Zilei şcolii – împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea sa. B. Obiective: Dezvoltarea capacităţilor de comunicare între generaţii şi medii de viaţă diferite; Valorificarea propriei cercetări prin realizarea unei lucrări ştiinţifice şi a unei expoziţii cu mărturii ale celor care şi-au legat destinele de apariţia şi consolidarea culturii instituţiei pe parcursul timpului; Identificarea spiritului de a fi lăzărist, atât ca profesor cât şi ca elev, folosind metodele de investigare specifice istoriei orale. C. Surse şi metodologie: 1. Lucrări edite: Monografia Liceului Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea Articole de presă Fotografii, albume, pliante, reviste şcolare, alte obiecte, etc. 2. Lucrări inedite: Documente din Arhiva liceului – procese-verbale, adrese, tabele 3. Metode de lucru: interviul, studiul de caz D. Ghid de interviuPentru absolvenţiDate ale intervievatorului:Nume, prenume:Vârsta:Clasa:Data/ora înregistrării:Tipul înregistrării: 42
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaLocul înreistrării:Date personale ale persoanei intervievateNumele şi prenumele:Data şi locul naşterii:Profesia (ultima şcoală absolvită):Naţionalitatea (opţional):Religia (opţional): I. Date generale 1. Acum, după ce mi-aţi spus câteva lucruri despre dumneavoastră, îmi puteţi spune anul în care aţi intrat în Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”? 2. Cum arăta clădirea? Puteţi să descrieţi o sală de clasă? Cantina, internatul? 3. Cum arăta Oradea atunci când s-a pus piatra de temelie a liceului? (pentru absolvenţii primei promoţii) 4. Aţi ales această şcoală sau părinţii v-au determinat să o urmaţi? Vă mai amintiţi care au fost motivele acestei alegeri? Aţi regretat vreodată această alegere? 5. Cîţi ani aţi fost elev în această şcoală? 6. Cum v-aţi simţit în primul an de activitate în această şcoală? 7. În ce mod v-a ajutat să vă dezvoltaţi personalitatea şi cariera alegerea făcută? 8. Ce reprezintă pentru dmneavoastră „spiritul lăzărist”? Îl puteţi descrie în trei cuvinte cheie? II. Aspecte referitoare la oamenii din şcoală: a. Colegii 1. Vă amintiţi colegii dumneavoastră? 2. Câţi copii erau într-o clasă? 3. Aveţi fotografii cu clasa/şcoala unde aţi învăţat? 4. Cine era liderul clasei? Exista un criteriu anume pentru selectarea acestuiua? 5. Din ce fel de familii proveneau colegii? Religios, etnic, social? 6. Cum se îmbrăcau elevii/profesorii? Ce era la modă atunci? 7. Organizaţi sau participaţi la întâlniri cu colegii şi în afara şcolii? Dacă da, cum le-aţi putea descrie? 8. Cum vă petreceaţi timpul liber? Dar viaţa în internat? 43
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea9. Care este cea mai frumoasă sau mai puţin frumoasă întâmplare din acest liceu?10. Aţi păstrăt legătura cu colegii după ce aţi terminat activitatea şcolară? b. Profesorii 1. Îmi puteţi povesti despre profesorii dumneavoastră din şcoală? 2. Vă amintiţi de careva în mod deosebit? 3. Cine v-a influenţat, în mod special, viaţa? 4. Care era cea mai mare recompensă pe care un profesor putea să o acorde? 5. Cum erau pedepsite greşelile sau abaterile şcolare sau de disciplină? 6. Vă amintiţi de diriginte? Dar de profesori? 7. Aţi mai păstrat legătura cu profesorii şi dirigintele după terminarea şcolii? 8. Aţi participat la întâlnirile succesive de cîte 10 ani? Ce aţi simţit în momentul revederii colegilor şi a cadrelor didactice? c. Personalul auxiliar1. Vă amintiţi secretarele şcolii?2. Care erau problemele care vă duceau la ele?3. Dar personalul de serviciu şi portarii liceului? Ce amintiri aveţi în legătură cu aceştia?4. Care sunt celelalte persoane care şi-au legat numele de această instituţie şcolară?III. Conţinutul materiilor, rezultate, atitudini, responsabilităţi 1. Cum arătau manualele? 2. Aveaţi o materie preferată? 3. Aţi învăţat la toate materiile sau aveaţi o anume materie la care excelaţi? 4. Cum au fost rezultatele dumneavoastră la învăţătură? 5. Participaţi la olimpiade sau concursuri şcolare? 6. Îmi puteţi descrie o oră de curs? Cum se defăşura aceasta? 7. Aţi chiulit de la şcoală? Ce făceaţi în acel interval de timp? 8. Care erau motivele pe care le invocaţi atunci când nu vă pregăteaţi pentru orele de curs sau când absentaţi? 44
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea IV. Activităţi extracurriculare 1. Cum vă petreceaţi timpul liber? 2. Ce făceaţi în pauzele dintre cursuri? 3. Cum a fost la Balul bobocilor, la balul majoratului sau la banchet? 4. Aveaţi revista şcolii? Care era tematica abordată de aceasta în general? 5. Exista Consiliul elevilor în liceu? Care era implicarea sa în cultura organizaţională? 6. Organizaţi discoteci, excursii, drumeţii? Unde se organizau acestea? Care era scopul lor? 7. Părinţii participau la activitatea şcolii? În ce fel? 8. Aţi fost îndrăgostit în timpul liceului? Ne puteţi descrie povestea de dragoste pe care aţi trăit-o atunci? V. Şcoala urmaşilor 1. Aveţi rude care au frecventat sau frecventează cursurile acestei şcoli? Ce v-a determinat să-i încurajaţi să vină la această şcoală? 2. Povestiţi copiilor, nepoţilor, prietenilor despre timpul petrecut în această şcoală? 3. Dacă ar fi să ierarhizaţi unităţile şcolare din judeţ şi municipiu, pe ce loc aţi plasa liceul Lazăr? 4. Cum vi se pare şcoala la început de secol şi mileniu? Puteţi să-i faceţi o succintă prezentare?Pentru profesoriDate ale intervievatorului:Nume, prenume:Vârsta:Clasa:Data/ora înregistrării:Tipul înregistrării:Locul înreistrării:Date personale ale persoanei intervievateNumele şi prenumele:Data şi locul naşterii:Profesia (ultima şcoală absolvită):Naţionalitatea (opţional):Religia (opţional): 45
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaI. Date generale 1. Acum, după ce mi-aţi spus câteva lucruri despre dumneavoastră, îmi puteţi spune anul în care aţi intrat în Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”? 2. Cum arăta clădirea? 3. Puteţi să descrieţi o sală de clasă? Cantina, internatul? 4. Cum arăta Oradea atunci când s-a pus piatra de temelie a liceului? (profesorii fondatori) 5. Vă mai amintiţi care au fost motivele acestei alegeri? Aţi regretat vreodată această alegere? 6. Cîţi ani aţi lucrat în această şcoală? 7. Cum v-aţi simţit în primul an de activitate în această şcoală? 8. În ce mod v-a ajutat să vă dezvoltaţi personalitatea şi cariera alegerea făcută? 9. Ce reprezintă pentru dmneavoastră „spiritul lăzărist”? Îl puteţi descrie în trei cuvinte cheie?II. Aspecte referitoare la oamenii din şcoală: a. Colegii 10. Vă amintiţi colegii dumneavoastră? 11.Câţi copii erau într-o clasă? 12. Aveţi fotografii cu clasele la care aţi fost diriginte? 13. Cine era liderul clasei? Exista un criteriu anume pentru selectarea acestuiua? 14. Cum se îmbrăcau elevii? Ce era la modă atunci? 15. Care era cea mai mare recompensă pe care un profesor putea să o acorde? 16. Cum erau pedepsite greşelile sau abaterile şcolare sau de disciplină? b. Personalul auxiliar 17. Vă amintiţi secretarele şcolii? 18. Care erau problemele care vă duceau la ele? 19. Dar personalul de serviciu şi portarii liceului? Ce amintiri aveţi în legătură cu aceştia? 20. Care sunt celelalte persoane care şi-au legat numele de această instituţie şcolară?III. Conţinutul materiilor, rezultate, atitudini, responsabilităţi 46
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea 21. Cum arătau manualele? 22. Participaţi cu elevii la olimpiade sau concursuri şcolare? 23. Îmi puteţi descrie o oră de curs? Cum se defăşura aceasta? IV. Şcoala urmaşilor 24..Aveţi rude care au frecventat sau frecventează cursurile acestei şcoli? Ce v-a determinat să-i încurajaţi să vină la această şcoală? 25. Povestiţi copiilor, nepoţilor, prietenilor despre timpul petrecut în această şcoală? 26. Dacă ar fi să ierarhizaţi unităţile şcolare din judeţ şi municipiu, pe ce loc aţi plasa liceul Lazăr? 27. Cum vi se pare şcoala la început de secol şi mileniu? Puteţi să-i faceţi o succintă prezentare? E. Transcrierea interviului: Va fi realizată de către elevii implicaţi în proiect, adică de grupul ţintă, conform unuiprotocol stabilit prealabil (grupul ţintă a fost organizat în minigrupe formate din câte doi elevicare vor lucra împreună atât la realizarea interviurilor cât şi la transcrierea şi prelucrareaacestora). Ea se va realize conform regulilor de transcriere precizate la Anexa nr. 2 din prezentalucrare.Stocarea interviurilor realizate se va face în format electronic. Prelucrarea fiecărui interviu înparte va contribui la redactarea unei broşuri/lucrări despre viaţa în liceu, intitulată sugestiv“Poveste şcolii mele”. F. Diseminare: Proiectul va fi realizat în mai multe etape. De aceea, modul în care el se va derula, modulîn care vor fi atinse obiectivele sale de către cadre didactice şi grupul ţintă prin activităţilesusţinute şi implicarea în susţinerea activităţilor, diseminarea se va face prin: - - lectorate cu părinţii; - cercul metodic al cadrelor didactice din municipiul Oradea – masă rotundă; - expoziţie de desene, documente şi fotografii; - completarea sălii “Cartea de Aur a şcolii” ; 47
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea - articole de presă; - site-ul de istorie locală “File de istorie” şi site-ul de istorie loclă al Bibliotecii Judeţene“Gheorghe Şincai” din Oradea; - lansarea lucrării “Poveste şcolii mele în oglindă”.Anexa nr. 2 TRANSCRIEREA UNUI INTERVIU - Reguli - 1. Numele intervievatorului şi al intervievatului se scriu complet la începutul primei întrebări şi respective, al primului răspuns; 2. În cazul anonimizării, se utilizează iniţialele stabilite; 3. Iniţialele se boldează; 4. Pauzele mai mici de 5 secunde, se trec puncte de suspensie; cele de peste 5 secunde se trec între paranteze drepte: exemplu [8 sec.]; 5. Transcrierea trebuie să fie fidelă; 6. Întreruperile se trec între linii paralele // cu specificarea numelui celui care face întreruperea; 7. Discuţiile suprapuse se notează între ## cu specificarea numelui care face suprapunerea; 8. Se menţin greşelile de exprimare şi nuanţa locală a limbajului; 9. Arhaismele şi regionalismele se trec între paranteze drepte [ ] varianta contemporană, acolo unde se poate afla; 10. Termenii neclari sau cei în altă limbă se trec între paranteze drepte, exemplu [ neclar, l. maghiară]; 11. Zgomotele de fond, dacă sunt episodice se trec între paranteze drepte [ ]; 12. Plans, râs- între paranteze drepte –exemplu [plânge], similar şi pentru alte gesture; 13. Orice altă intervenţie se trece, de asemenea, între paranteze drepte [ ]. 48
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaAnexele nr. 3 - 4 Crişana liberă, articol „Florile de pe catedră” referitoare la deshiderea cursurilor la Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea, februarie 1990 49
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea CHESTIONAR1. De unde ai aflat de această activitate organizată de Liceul Teoretic “Aurel Lazăr” din Oradea ? ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………….2. Care a fost rolul tău la activitate:3. Menţionează două motive care te-au determinat să intri în acest proiect?: ……………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………4. Cum ţi s-a părut tema proiectului ? Puţin accesibilă Accesibilă Dificilă Foarte dificilă5. Cum apreciezi, din punct de vedere organizatoric, activitatea desfăşurată: Foarte slab Slab Bine Foarte bine Excelent6. Cum apreciezi, din punct de vedere ştiinţific, activitatea desfăşurată: Foarte slabă Slabă Bună Foarte bună Excelentă7. La ce crezi că te ajută participarea la această activitate? …………………………………………………………………….……………………… ................................................................................................................................................ 50
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea8. Ai dori să se mai participi la asemenea activităţi? Da Nu Nu ştiu9. Ai recomanda-o şi altora? a. Da. De ce ?………………………………………………………………….………….. b. Nu. De ce ?.......................................................................................................................10. Dacă ar fi să schimbi ceva la activitate, ce anume ai schimba ? ……………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………11. Vărsta:12. Sexul: F B13. Religia: a. ortodoxă b. greco-catolică c. romano-catolică d. reformată e. iudaică a. alta……………….14. Impresii ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… 51
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea Aşa am început…Cartea de aur - sala de lucru a grupului ţintă “Povestea şcolii mele” 52
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaLa munca şi în week-end 53
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, OradeaO parte a grupului ţintă-cei mai mici 54
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea 55
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea 56
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea Oamenii de lângă noi 57
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea 58
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea 59
    • Livia Ghiurcuţa (Mogoş) - Liceul Teoretic “Aurel Lazăr”, Oradea 60