Your SlideShare is downloading. ×
0
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Gazele de sist
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Gazele de sist

1,258

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
1,258
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
14
Actions
Shares
0
Downloads
23
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Gazele de sist in judetul Bihor campanie de informare
  • 2. Gazele de sist1. Ce sunt?2. Cum se exploateaza? De catre cine? Controverse.3. Situatia actuala (in Romania, jud. Bihor,Barlad)4. Exploatarea gazelor de sist in lume5. Noi ce putem face?
  • 3. 1. Ce sunt gazele de sist?Zacamintele conventionale de gaze suntstocate in anumite roci-rezervor care permitextractia cu usurinta a resurselor prin forarea deputuri care penetreaza aceste roci.Spre deosebire de aceste zacaminte, exista sigaze neconventionale, stocate in fisurile fine siin porii foarte mici ai unor roci numite “sisturi”,situate la adancimi foarte mari (peste 3 km).Acest tip de gaze sunt numite “de sist”.
  • 4. 2. Cum se extrag? Aceste roci avand o porozitate si o permeabilitate redusa, pentru a putea fi extrase este necesara folosirea unei metode numite fracturare hidraulica (fracking) ce presupune despicarea rocilor in care sunt stocate aceste gaze.• Este singura metoda folosita in acest moment. Se face un foraj vertical, in adancime, care, apoi, continua in plan orizontal, la adancimi de 3-6 km. Rocile in care sunt stocate gazele sunt despicate artificial prin introducerea sub presiuni enorme a unei mari cantitati de apa (intre 10.000-60.000 m3 la un singur foraj) amestecata cu substante chimice (260-600), dintre care sunt substante: toxice pentru organismele acvatice si om, cancerigene, mutagene.
  • 5. Pericolele fracturarii?• Contaminarea apei potabile si apelor subterane• Cutremure si alunecari de teren• Infrastructura distrusa de aprox. 1000 de camioane; poluare fonica• Soluri toxice si radioactive• Poluarea aerului (prin exploatari se pierde gaz in aer)• Cancer si boli incurabile (prin consumul apei din zona de exploatare)• Distrugerea florei si a faunei
  • 6. De catre cine?Mari companii: Chevron, Lukoil, MOL Hungarian Oil& Gas PLC and Expert Petroleum SRL, Avere EnegrzInc, Clara Petroleum Ltd, Universal Premium SA, AudaxResources LTD, Moesia Oil and Gas LTD
  • 7. Prin ce proceduri?Pentru acest tip de resursa nu se elibereaza de catre ANRM (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) licente de explorare sau exploatare (legislatia romana nu face deosebire intre resursele conventionale si neconventionale),1. ANRM semneaza acordul petrolier de concesionare care se desfasoara in urmatoarele etape: explorare, exploatare, dezvoltare.2. Se efectueaza prospectiuni seismice si geologice (agentii economici!) Se efectueaza studii de impact asupra mediului (agentii economici!)3. Se consulta populatia locala (cine?)Etape ideale. In Romania nu exista antecedente pentru elaborarea unor rapoarte de impact asupra mediului si nu exista nici acte de reglementare (acorduri de mediu).Sursa: Ministerul Mediului, http://mmediu.ro/file/2012-02-29_index_infgazesist.pdf - neactualizat de 1 an!Dar, pentru a putea face forajele, agentii economici trebuie sa obtina avize pentru lucrari de amenajare si foraje pentru sonde de explorare pe care le emit autoritatile locale.
  • 8. 3. Situatia actuala
  • 9. In BihorDecembrie 2012 – Victor Ponta, primul ministru al Romaniei, a semnat doua acorduri de concesionare pentru jud. Bihor: Tulca si Tria• Alte localitati amenintate sa intre in urmatoarea runda de ofertare: Voivozi, Baile Felix, Salacea, Otomani, Sudurau, Chislaz, Saniob
  • 10. BarladConsiliul Judetean (CJ) Vaslui a eliberat, în ultima lunã, trei certificate de urbanism pentru trei perimetre din judet unde compania americanã Chevron intentioneazã sã facã prospectiuni pentru o posibilã exploatare a gazelor de sist.Chevron detine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad si trei perimetre în judetul Constanta, respectiv Vama Veche, Adamclisi si Costinesti.Compania intentioneazã sã înceapã în a doua jumãtate a acestui an forarea unui put de explorare la perimetrul de gaze de sist de la Bârlad si va initia studii seismice pentru cele trei perimetre din judetul Constanta. Ieri, 27 februarie, la Barlad, a avut loc cea mai mare manifestare anti- Chevron si gaze de sist din România de pânã acum. Au participat peste 8.000 de persoane, inclusiv din Constanta si Bucuresti. Sursa: http://www.vrn.ro/revolutie
  • 11. 4. Experienta externa• SUA: interdictie temporara in peste 10 state si 60 de orase• Franta: prima tara unde fracking-ul este interzis prin lege• Bulgaria: a doua• Marea Britanie: interdictie temporara• Polonia: din dorinta de a deveni independenta de Rusia, acorda 111 acorduri pentru 30 de companii. Cea mari mare, Exxon paraseste tara pe motiv ca puturile nu au demonstrat sustenabilitate comerciala. Compania isi indreapta atentia spre Algeria• Moratoriu in mai multe state cu privire la gazele de sist
  • 12. 5. Noi ce putem face?• Ne putem INFORMA! (Internet, filme documentare – ex. Gasland, reportaje, studii, explicatii, etc.)• Putem ACTIONA! (distribuire de informatii, participare la evenimente pe tema exploatarii gazelor de sist, comunicare cu autoritatile locale, nationale si reprezentantii in Parlament solicitandu-le explicatii in baza Legii 544/2001 – accesul la informatii de interes public, incurajand autoritatile locale sa interzica prin HCL exploatarea prin fracturare hidraulica (cum au procedat peste sapte localitati din jud. Vaslui), iar cele judetene sa le sprijine)
  • 13. Ministerul Mediului din Romaniarecunoaste ca in momentul de fata (sinici in viitorul apropiat) nu existafracturare “curata”, exploatare farasubstante chimice sau biocide.
  • 14. surse• Asociatia Vira• Ministerul Mediului: mmediu.ro• http://www.psg.deloitte.com/NewsLicensingRounds_• http://nofrackingfrance.fr/• Vremea Noua: http://www.vrn.ro/

×