Drept administrativ unitatea iv

1,766 views
1,649 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,766
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
29
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Drept administrativ unitatea iv

  1. 1. 4. ADMNISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 4.1. Noţiuni introductive 57 4.2. Autorităţile administraţiei publice locale 62 4.3. Consiliul Judeţean şi Prefectul 68 Obiectivele specifice unităţii de învăţare Rezumat 73 Teste de autoevaluare 75 Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 75 Lucrare de verificare 76 Bibliografie minimală 76Obiective specifice: La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea: • să analizezi dispoziţiile constituţionale şi ale legii organice referitoare la administraţia publică locală; • să identifici caracteristicile administraţiei publice locale; • să caracterizezi principiile administraţiei publice locale. Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 oreDrept administrativ - I 56
  2. 2. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publică4.1. Noţiuni introductive4.1.1. Caracteristicile administraţiei publice locale administra Analiza dispoziţiilor constituţionale referitoare la administraţia public locală1, ţiilor constitu ţia publică a prevederilor legii administraţiei publice locale, ale legii alegerilor locale2 administra iei pune în evidenţă principalele caracteristici ale administraţiei publice locale, ţă administra iei astfel: - administraţia publică locală se organizează şi funcţionează în temeiul administraţ ionează principiilor descen descentralizării, rii, autonomiei locale, deconcentr deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administra eligi ilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor legalit ionarea locale de interes deosebit; - administraţia publică locală cuprinde în sfera sa: consiliile locale şi administraţ primarii, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora; jude - raporturile dintre administra locală organizată la nivelul comunelor şi administraţia oraşelor şi cea de la nivelul jude elor judeţului au la bază principiul autonomiei, legalităţii, responsabilit ăţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea ăţii problemelor întregului judeţ. or jude Din cele menţionate se poate aprecia că rolul administraţiei publice locale ţionate c ţiei constă în a rezolva treburile publice şi a asigura interesele colectivit i colectivităţilor locale, în conformitate cu nevoile acestora, strâns legate de specificul unit unităţii administrativ - teritoriale de care aparţin. apar4.1.2. Principiile administraţiei publice locale ţieiPrecizări prealabile Principiile de drept sunt ideile conducătoare (prescripţiile fundamentale) ale conduc iile conţinutului tuturor normelor juridice. inutului Cuvântul principiu vine din latinescul „principium”, care înseamn început, vin înseamnă obârşie, având şi sensul de element fundamental. Un principiu se poate prezenta sub diferite forme: axiome, deduc dar în deducţii, special ca o generalizare de fapte experimentale. Atunci când ge generalizarea acoperă o totalitate a acestor fapte experimentale, suntem în prezen unui prezenţa principiu general (Popa, Eremia, & Cristea, 2005, p. 100). Existenţa unor principii generale se impune ca necesară, întrucât, principiile a necesar , generale ale dreptului dau măsura sistemului. Principiile generale nu exist în m sura există mod abstract, fără legătură cu reglementările din ramurile de drept. Ele rile constituie, în acest sens, fundamentul principiilor specifice ramurilor de drept. sens, Reţine Principiile administra iei publice locale (în sensul de idei, abstractiz sintetice administraţiei abstractizări principiile prin care se redau trăsăturile comune generale, proprii unui fenomen sau grup tr turile administra de fenomene ) sunt: ţiei publice locale! - principiul descentralizării; de1 Secţiunea a II-a a Capitolului V din Titlul III al Constituţiei României, art. 120-123. a Constitu2 Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, autorităţPartea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificată şi completată.Drept administrativ - I 57
  3. 3. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publică - principiul autonomiei locale; - principiul deconcentrării serviciilor publice; deconcentr - principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice; eligibilit - principiul legalităţii; legalit - principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de consult ionarea interes deosebit. nteresA. Principiul descentralizării Principiul descentralizării a fost consacrat în mod expres în art. 120 alin. (1) descentraliz rii din Constituţia României, în urma revizuirii acesteia. Principiul a fost definit ia ulterior prin Legea descentraliz descentralizării nr. 339/2004, abrogată de Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006. Dacă Legea nr. 339/2004 definea descentralizarea ca fiind „procesul transferului de autoritate şi responsabilitate administrativă şi financiar de la i financiară nivel central la nivel local”, actuala lege a descentralizării prevede că descentralizării c descentralizarea reprezintă „transferul de competenţă administrativ şi administrativă financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administra iei administraţiei publice locale sau către sectorul privat”. iei c Din analiza definiţiei se constată că noţiunea de descentralizare reprezi definiţ iunea reprezintă, de 3 fapt, descentralizarea administrativ-teritorială , respectiv, recunoa administrativ recunoaşterea în cadrul teritoriului statului a unităţilor administrativ-teritoriale cu personalitate unit teritoriale juridică proprie şi cu statut de subiecte de drept distincte. Unităţile administrativ-teritoriale au patrimoniu şi buget propriu, precum şi ile administrati i organe proprii de conducere. Descentralizarea nu poate fi concepută în mod absolut, înţ conceput înţeleasă ca o independenţă totală a autorităţilor publice autonome faţă de organele statale. În acest fel se justifică „dreptul de tutelă” al guvernanţilor asupra deciziilor justif ilor luate de colectivităţile descentralizate. colectivităţB. Principiul autonomiei locale Conţinutul, precum şi regimul juridic al autonomiei locale rezultă din inutul, rezult prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică local respectiv administra ă locală, art. 4 alin. (1) şi (2). Conform acestor dispoziţii, autonomia locală este numai dispozi ii, administrativă şi financiară şi se exercită pe baza şi în limitele prev ă financiar i prevăzute de lege. Totodată, autonomia local priveşte organizarea, func ă, locală te funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, atribu i aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz. in ora Potrivit art. 3 al (1), autonomia locală reprezintă dreptul şi capacitatea alin. efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a autorităţ iei gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezint ilor reprezintă, treburile publice, în condi condiţiile legii. Din analiza dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 rezultă că: dispoziţ3 Sunt şi autori care consideră că noţiunea de descentralizare consacrată de Constituţie are în vedere dimensiunea tehnică, iunea consa ie tehnicfuncţională a acesteia, făcând trimitere la serviciile publice. cândDrept administrativ - I 58
  4. 4. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publică - autonomia locală reprezintă nu numai un drept, ci şi o obliga local i obligaţie, pentru autorităţile publice locale, reprezentante ale colectivităţilor locale; ăţile colectivităţilor - fiind desemnate de colectivităţile locale, autorităţile locale (consilii colectivit ile locale, primari, consilii judeţene, preşedinţi ai consiliilor jude jude i judeţene) exercită autonomia local în numele şi în interesul acestor colectivit ă locală i colectivităţi; - competenţele autorităţilor administraţiei publice locale se stabilesc numai autorit iei prin lege; Acordă atenţie - competenţele autoritautorităţilor locale sunt depline şi exclusive, excep i excepţie sporită făcând anumite cazuri prev când prevăzute de lege; concluziilor - în virtutea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au autorit iei ce rezultă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres iative excep t din analiza în competenţa altor autorităţi publice; competenţ Legii nr. 215/2001! - dreptul de a soluţiona şi gestiona al autorităţilor locale prive solu ilor priveşte toate problemele din unitatea administrativ-teritorială, stabilite de lege atunci administrativ , când reglementează atribuţiile autorităţilor locale (şi nu doar o parte reglementeaz i importantă a acestor treburi, aşa cum se menţiona în vechea lege a a iona administraţiei publice locale nr. 69/1991). administraţ Prevederile art. 3 din Legea nr. 215/2001 referitoare la definiţia autonomiei defini locale sunt foarte apropiate de cele ale art. 3 (1) din Carta european pentru europeană autonomia locală.4 Sarcina de lucru 1 Identifică elementele autonomiei locale după analiza prevederilor ă dup Legii nr. 215/2001.C. Principiul deconcentrării serviciilor publice rii Deconcentrarea serviciilor publice reprezintă, de fapt, o împuternicire a , serviciilor care îşi au sediul în unit unităţile administrativ-teritoriale, să realizeze, la teritoriale, acest nivel, atribuţiile şi competenţele ce le revin din acelea pe care le au atribuţ ele ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale i special iei ale căror servicii publice sunt (Prisăcaru, 1993, p. 517). ror Potrivit Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea, deconcentrarea se realizează prin redistribuirea de competenţe administrative şi financiare de competen către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administra i administraţiei publice centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu. tre4 Carta europeană a autonomiei locale, elaborată de Consiliul Europei şi adoptată de acesta sub forma unei Conven elaborat Convenţiideschise pentru semnare de către statele sale membre la data de 15 oct. 1985 la Strasbourg, a fost ratificat de Parlamentul tre ratificatăRomâniei prin Legea nr. 197/1997, publicată în Monitorul Oficial al Romîniei, Partea I, nr. 33/1997.Drept administrativ - I 59
  5. 5. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică localăD. Principiul eligibilităţii Potrivit acestui principiu, consiliile locale şi primarii, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, autorităţi ale administraţiei publice locale, sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Potrivit actelor normative în vigoare, drepturile electorale sunt recunoscute tuturor cetăţenilor români care au cel puţin 18 ani sau vor împlini această vârstă cel mai târziu în ziua alegerilor, fără deosebire de naţionalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie. De asemenea, Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, modificată şi completată, stabileşte dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii romăni, pentru cetăţenii Uniunii Europene5 care au domicilul sau reşedinţa în România. Aceştia au dreptul de a fi aleşi numai în funcţia de consilier local şi consilier judeţean. Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene se propun de partidele politice sau de alianţele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr.14/2003. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaturi independente (art.6 alin. (1) din Legea nr. 67/2004). Data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării. Pentru alegerea consiliilor judeţene, a preşedintelui consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală, iar numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului. Listele electorale permanente sunt puse la dipoziţia primarilor de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Listele electorale complementare au caracter permanent şi îi cuprind pe toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul ori subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi are domiciliul alegătorul.5 În sensul Legii nr. 67/2004, prin cetăţenii Uniunii Europene se înţeleg cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene,altele decât România.Drept administrativ - I 60
  6. 6. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publicăE. Principiul legalităţii Principiul legalităţ constă, în esenţă, în necesitatea ca întreaga activitate a legalităţii autorităţilor administraţiei publice să se desfăşoare pe baza legilor şi în ilor administra oare conformitate cu acestea, urmărindu-se punerea lor în executare. urm Introdus în legislaţia noastră pentru prima dată prin Legea nr. 69/1991 privind legislaţ administraţia public locală (abrogată), principiul legalităţ publică ), legalităţii priveşte organizarea şi funcţionarea tuturor autorităţilor administraţiei publice locale. i funcţ iei Principiul legalităţ se aplică în administraţia publică locală privit în toată legalităţii ă privită complexitatea sa. Astfel, aspectele constituirii, componenţa, atribu le atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, competenţele şi modul lor de ilor administra i funcţionare, actele pe care le adoptă, dar şi raporturile acestora cu alte ionare, adopt i autorităţi publice, trebuie să fie conforme cu legea. i s Totodată, principiul legalităţii este garantat prin consacrarea răspunderii rincipiul legalit ii r juridice (administrativă, civilă sau penală) a autorităţilor locale pentru faptele (administrativ ilor săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii (art. 128 din ite atribu iile Legea nr. 215/2001).F. Principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes deosebit ăţenilor solu ionarea După definirea autonomiei locale, Legea nr. 215/2001 precizeaz prin precizează, dispoziţiile art. 3 alin. (3) că dreptul autorităţilor administraţiei publice locale iile c ţiei de a soluţiona şi gestiona treburile publice nu aduce atingere posibilit gestiona posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de alt participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii. cet iile Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi Legea desfăşurarea referendumului, problemele supuse referendumului local se urarea stabilesc de consiliile locale sau judeţene după caz, la propunerea primarului, jude respectiv a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi di numărul şedintelui jude ean din consilierilor locali, respectiv a consilierilor judeţeni. jude Potrivit aceleiaşi legi [art.13 alin. (2)] , referendumul local se poate organiza în şi toate satele şi localit i localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în şului unele dintre acestea . În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate jude ean, desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre ura acestea, care sunt direct interesate. Organizarea referendumului este obligatorie atunci când se urm urmăreşte Reţine locul şi modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor sau jude ora elor judeţelor. condiţiile în Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor care se poate teritoriale ale localităţilor sau judeţelor se înaintează Parlamentului spre localit organiza adoptare numai dup consultarea cetăţenilor din unităţile administ după ile administrativ - referendumul teritoriale respective [art.13 alin.(3)]. [ local! Acţiunea de organizare şi desfăşurare a referendumului local este iunea supravegheată de prefect care are obligaţia de a informa Ministerul Internelor ă obliga ia şi Reformei Administrative în termen de 24 de ore de la primirea hot i Administra hotărârii consiliului local sau judeţean prin care se stabileşte organizarea referendu jude te referendumului (art. 46 din Legea nr. 3/2000).Drept administrativ - I 61
  7. 7. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală Termeni cheie: principiu de drept, principiul descentralizării, principiul autonomiei locale, principiul deconcentrării serviciilor publice, principiul eligibilităţii, principiul legalităţii, principiul consultării cetăţenilor. Sarcina de lucru 2 Stabileşte deosebirile dintre: descentralizare; deconcentrare; subsidiaritate.4.2. Autorităţile administraţiei publice locale4.2.1. Consiliul localConsiliul local. Consideraţii generale Constituţia, în art. 121 alin. (1), precizează că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale şi primarii aleşi în condiţiile legii. Consiliile locale sunt autorităţi deliderative şi hotărăsc asupra modului de rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condiţiile legii.Constituirea consiliilor locale Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prevăzute de legea privind alegerile locale, iar numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului raportată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile. Consiliile locale se constituie în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. Dacă nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. În cazul în care nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va face o nouă convocare, de către prefect, peste alte trei zile, în aceleaşi condiţii. În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele trei convocări anterioare, dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile legii. Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.Drept administrativ - I 62
  8. 8. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală În vederea validării mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri. După validarea mandatelor, consilierii locali depun jurământul prevăzut de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. Consilierii care refuză să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept. Tot în şedinţa de constituire, consiliul local alege dintre membrii săi, prin votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult trei luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta. Mandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. Mandatul consiliului local poate înceta ca urmare a dizolvării de drept sau prin referendum local. Dizolvarea de drept a consiliului local intervine: a. în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutive; b. în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o hotărâre; c. în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi. Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local în condiţiile legii, ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii administrativ-teritoriale. Calitatea de consilier local încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele situaţii: - demisie; - incompatibilitate; - schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; - imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; - condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o Reţine aceste pedeapsă privativă de libertate; aspecte! - punerea sub interdicţie judecătorească; - pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales; - pierderea drepturilor electorale; - lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului local; - deces.Atribuţiile consiliilor locale Problemele pe care consiliul local este chemat să le rezolve sunt extrem de numeroase şi diverse, fapt ce impune o grupare pe categorii a atribuţiilor, după cum urmează:Drept administrativ - I 63
  9. 9. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publică - Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al ţii ionarea primarului, ale institu instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale i societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; ăţilor i - Atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de med a comunei, ţii economico i mediu oraşului sau municipiului; ului - Atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, ţii i com oraşului sau municipiului; ului - Atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţ ţii c tre cetăţeni; - Atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. ţii interinstituFuncţionarea consiliilor locale Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organic în caz de război sau catastrofă. Consiliul local se organică, . întruneşte lunar, în şedinţe ordinare, la convocarea primarului, cu cel pu 5 te area puţin zile înaintea şedin şedinţelor. Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, iar convocarea se e face prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale cu cel pu 3 unit teritoriale puţin zile înainte de şedinţe. şedin Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor ş ştinţă comunei sau oraşului prin presa locală sau prin orice alt mijloc de publicitate. local Şedinţele consiliului local sunt publice şi se desfăşoară în limba român ele română. Dezbaterile din cadrul şedinţelor, precum şi modul în care fiecare consilier şi-a i exercitat votul se consemnează într-un proces-verbal, care se semneaz de consemneaz verbal, semnează consilierul care conduce şedinţele de consiliu şi de secretarul unităţii i unit administrativ-teritoriale. teritoriale. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotă atribu hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau ii prezen regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local cere o alt ionare altă majoritate. Hotărârile consiliului se semnează de consilierul care conduce ş rârile semneaz ierul şedinţa şi se contrasemnează, pentru legalitate, de secretar. Hotărârile cu caracter normativ ă, rârile devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoş ş cunoştinţă publică, iar hotărârile individuale, de la data comunicării. Hotărârile cu caracter rârile comunic e normativ se aduc la cunoştinţa publică în termen de 5 zile de la data cuno comunicării oficiale către prefect. rii c Sarcina de lucru 3 Precizează, în câteva fraze, când intervine dizolvarea de drept a , ă, consiliului local. localDrept administrativ - I 64
  10. 10. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală4.2.2. PrimarulPrimarul. Statutul şi răspunderile acestuia Primarul ales al cărui mandat a fost validat6 şi a depus jurământul în faţa consiliului local îşi exercită drepturile şi atribuţiile pe o perioadă de 4 ani. Primarul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de primarul nou- ales şi se poate prelungi, prin lege organică, în caz de război, de catastrofă sau sinistru deosebit de grav. Mandatul primarului încetează de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în unul din următoarele cazuri: demisie, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea Reţine sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale;condiţiile în incompatibilitate; pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului care politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales; dacă mandatul primarului se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate,încetează de care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pedrept înainte parcursul unui an calendaristic; dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat,de expirarea mandatul timp de 45 de zile consecutiv; deces.mandatului! Mandatul primarului poate înceta, de asemenea, înainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum, organizat în condiţiile legii. Legea prevede şi posibilitatea suspendării de drept a primarului în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată prefectului (de către instanţa de judecată) care constată, prin ordin, suspendarea mandatului. Pe timpul suspendării din funcţie a primarului sau până la alegerea unui nou primar, atribuţiile acestuia se exercită de viceprimar. Conform reglementărilor în vigoare, comunele, oraşele şi municipiile au câte un viceprimar, iar oraşele reşedinţă de judeţ, câte 2 viceprimari. Viceprimarii se aleg din rândul membrilor consilierilor, de către consiliul local, cu votul majorităţii consilierilor în funcţie.Atribuţiile primarului Ca autoritate administrativă executivă, primarul este investit cu drepturi şi obligaţii (atribuţii) stabilite în scopul soluţionării treburilor publice locale. Analizând structura atribuţiilor primarului se constată, pe de o parte, atribuţii prin a căror îndeplinire rezolvă treburile de interes local, iar pe de altă parte, atribuţii pentru realizarea intereselor generale ale statului. Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: a. atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;6 Validarea mandatului primarului se face potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, modificată. Conformacestor prevederi, validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera deconsiliu a judecătoriei în raza căreia se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei.Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituirea consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei (art.59 alin. (1) din Legea nr. 215/2001).Drept administrativ - I 65
  11. 11. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală b. atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; c. atribuţii referitoare la bugetul local; d. atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e. alte atribuţii stabilite prin lege.Actele primarului În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. Controlul legalităţii actelor emise de primar se realizează, conform regulii generale prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 215/2001, de către prefect. În acest scop, dispoziţiile primarului se comunică, în mod obligatoriu prefectului judeţului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor. Sarcina de lucru 4 Descrie în trei fraze procedura de validare a mandatului primarului.4.2.3. Secretarul, serviciile publice de interes local, aparatul de specialitate al primaruluiSecretarii unităţilor administrativ-teritoriale Conform legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, care este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Acesta se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii şi se supune regulilor cuprinse în Statutul funcţionarului public. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie. Totodată, secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie. Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, conform legii, următoarele atribuţii: - participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean; - avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;Drept administrativ - I 66
  12. 12. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală - asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, dintre consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect; - organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean; - asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute de lege, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; - asigură procedurile de convocare a consiliului local, a consiliului judeţean şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi judeţean şi redactează hotărârile acestora; - pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local şi ale consiliului judeţean, precum şi comisiilor de specialitate ale celor două autorităţi publice; - alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.Instituţiile, serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al primarului Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun. Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora în condiţiile legii. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa potrivit legii, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de specialitate al primarului se fac de primar, în condiţiile legii. Funcţionarii din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii. Legea administraţiei publice locale consacră o noţiune care nu este prevăzută de Constituţie, dar care este folosită în limbajul uzual, anume aceea de primărie. Astfel, conform dispoziţiilor art.77 din Legea nr. 215/2001, primăria reprezintă o structură funcţională cu activitate permanentă, formată din primar, viceprimar, secretar şi aparatul de specialitate al primarului. Primăria duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Termeni cheie: consiliu local, primar, instituţie, serviciu public de interes local, aparat de specialitate al primarului.Drept administrativ - I 67
  13. 13. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publică Sarcina de lucru 5 Identifică situaţiile de incompatibilitate în exercitarea func ă situa iile funcţiei de secretar al unit unităţii administrativ-teritoriale.4.3. Consiliul Judeţean şi Prefectul şi4.3.1. Consiliul judeţeanConstituirea şi componenţa consiliului judeţean a jude Potrivit prevederilor art. 87 din Legea administraţiei publice locale, consiliul administra iei judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituit la nivel ean administra iei constituită judeţean, în scopul coordon ean, coordonării activităţii consiliilor comunale, or ii orăşeneşti şi municipale, în vederea rea le, realizării serviciilor publice de interes jude ciilor judeţean. Consiliul judeţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, ţean jude i egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii. ş Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al rul fiec şte prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, raportat de Institutul func ului, Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dup caz, la ional Statistic după data de 1 iulie a anului care precede alegerile. La constituirea consiliului judeţean se aplică, în mod corespunzător, procedura jude , prevăzută la art. 30 din Legea nr. 215/2001, instanţa competent fiind instan a competentă tribunalul. Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, ean ţean prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. Acesta îşi exercită mandatul r i exercit de la data constituirii până la declararea ca legal constituit a consiliului nou - pân ales.Atribuţiile consiliului judeţean Sfera atribuţiilor consiliului jude ţiilor judeţean raportată la consiliile locale este delimitată de lege numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale, ge activit ii orăşeneşti şi municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru i stabile te realizarea unor servicii de interes judeţean. jude Atribuţiile conferite de legea organică consiliului judeţean se pot grupa, în iile organic ean funcţie de domeniile şi serviciile pe care le realizează, în următoarele categorii: ie ătoarele a. atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate ţii ionarea al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes jude i judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes ţean ş i judeţean; b. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului; ţii economico ţului; c. atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului; ţii judeDrept administrativ - I 68
  14. 14. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală d. atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine; e. atribuţii privind cooperarea interinstituţională; f. alte atribuţii prevăzute de lege.Funcţionarea consiliului judeţean Consiliul judeţean îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ordinare, în fiecare lună. Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea unor măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmelor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice. Şedinţele ordinare sunt convocate de preşedintele consiliului judeţean, iar cele extraordinare la cererea preşedintelui consiliului judeţean sau a cel puţin o Acordă treime din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată atenţie modului în preşedintelui consiliului judeţean. care Convocarea consiliului judeţean se face în formă scrisă, cu cel puţin 5 zile funcţionează Consiliul înaintea Judeţean! Şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie. Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedintele desemnat în condiţiile legii. În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea ori regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează de secretarul judeţului.Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Preşedintele consiliului judeţean se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Totodată, preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Pe durata exercitării mandatului, consiliul judeţean alege dintre membrii săi, cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie, 2 vicepreşedinţi. Eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face prin votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi Reţine din numărul acestora. princpalelecategorii de Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii pe categorii principale de atribuţii: care le a. atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliuluiîndeplineştePreşedintele judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a Consiliului societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean; Judeţean! b. atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;Drept administrativ - I 69
  15. 15. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală c. atribuţii privind bugetul propriu al judeţului; d. atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice; e. atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean; f. alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean. În realizarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţă publică ori după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.Administratorul public Potrivit prevederilor art. 112 din Legea nr. 215/2001, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs. Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local. De asemenea, primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite. Funcţia de administrator public se poate înfiinţa şi la nivelul judeţelor, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară7, pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii. Sarcina de lucru 6 Defineşte Consiliul Judeţean.4.3.2. PrefectulConsideraţii generale privind instituţia prefectului Statutul prefectului, autoritate statală în judeţ (Vedinaş, 2004, p. 258), este prevăzut de Constituţia României în art. 123 alin. (3), conform căruia:„Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publicedeconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale dinunităţile administrativ-teritoriale”.7 Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară reprezintă structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat,înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare deinteres zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.Asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de gradul Işi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată constituie zona metropolitană.Drept administrativ - I 70
  16. 16. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publică Preluând practicile administrative interbelice, Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului evidenţiază un aspect subliniat în literatura de specialitate ia eviden şi anume, profesionalizarea acestei funcţii. Astfel, prefectul devine o institu i func ii. instituţie importantă a procesului de reformă a administraţiei publice, conform cu reform iei conformă exigenţele şi normele europene, orientată către cetăţean. i orientat Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu ia institu juridic patrimoniu şi buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectura, i i este în municipiul re reşedinţă de judeţ. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, atribu i prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucure este subprefec i. Bucureşti ajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi subprefectul fac parte din categoria subprefec i înalţilor funcţionari publici. ionariNumirea şi eliberarea din funcţ a prefectului i funcţie Potrivit prevederilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 340/2004, prefectul este numit în funcţie de către Guvern, la propunerea ministrului internelor şi reformei ătre administrative. Activitatea prefectului se întemeiază pe următoarele principii: întemeiaz - legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii; ăţii, impar - transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public; transparenţ iile - eficienţei; - responsabilit sponsabilităţii; - profesionalizării; profesionaliz - orientării că cetăţean. ării către Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului iilor se realizează de că prefect sau de către o persoană anume desemnat prin către desemnată ordin al acestuia. La numirea în funcţie, prefectul şi subprefectul depun în fa i faţa Guvernului jurământul prev ământul prevăzut de lege. Ca reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor vegheaz locale, primarilor, consiliilor judeţene şi a preşedinţilor consiliilor jude jude ilor judeţene să se realizeze în conformitate cu legea. Deşi urmăreşte şi verifică legalitatea alizeze De i actelor autorităţilor menţionate, legea precizează că între prefecţi, pe de o parte, ăţilor men ţi, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedin acestora, şedinţii pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare. rte, existAtribuţiile prefectului Prefectul îndeplineş următoarele atribuţii: îndeplineşte - asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucure ă, jude Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonan ş iei, ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii rârilor publice; - acţionează pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de ionează Reţine Guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în ş surile atribuţiile prefectului! conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii; competen iile - acţionează pentru men inerea climatului de pace socială menţinerea ionează menţinerea socială, unui contact continuu cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, institu ionale acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale; aten siunilorDrept administrativ - I 71
  17. 17. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală - colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială; - verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene; - dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie; - dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate; - asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană; - dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană; - hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune; - asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile cu cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%. Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însărcinările date de Guvern.Actele prefectului În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea prevede că prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii. Atunci când prin ordinele sale se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, prefectul este obligat să consulte, în prealabil, serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale.Aparatul de specialitate al prefectului Potrivit prevederilor art. (2) alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1844/2004, prefectul exercită atribuţiile prin aparatul de specialitate care este o structură funcţională cu activitate permanentă. Atribuţiile aparatului de specialitate al prefectului pot fi grupate după cum urmează: a. atribuţii cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a celorlalte acte normative, la realizarea intereselor naţionale, precum şi la realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare; b. atribuţii cu privire la conducerea activităţii serviciilor publiceAcordă atenţie sporită deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei clasificării publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul atribuţiilor unităţilor administrativ-teritorial;:aparatului de c. atribuţii cu privire la verificarea legalităţii actelor administrativespecialitate al adoptate sau emise de consiliul judeţean, de consiliul local sau de prefectului! primar şi contenciosul administrativ;Drept administrativ - I 72
  18. 18. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publică d. atribuţii cu privire la realizarea politicilor naţionale, a celor de integrare ţii na ionale, europeană ş a planului de măsuri pentru integrare european şi ă şi suri europeană intensificarea relaţiilor externe; rela e. atribuţii cu privire la buna organizare şi desfăşurare a activit ţii organizar urare activităţii pentru situaţii de urgenţă, precum şi la pregătirea şi ducerea la îndeplinire a ii urgen i măsurilor de apărare care nu au caracter militar; surilor ap f. atribuţii cu privire la activitatea de eliberare şi de eviden a ţii i evidenţă paşapoartelor simple: apoartelor g. atribuţii cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor ii de înmatriculare a autovehiculelor şi al plăcilor cu numere de ilor înmatriculare. Termeni cheie: consiliu judeţean, administrator public, prefect, aparat de ean, specialitate. Sarcina de lucru 7 Selectează atribuţiile pe care le îndeplineşte prefectul pentru ă atribu te realizarea controlului de tutelă administrativă. tutel Rezumat Consiliile locale sunt autorităţi deliberative şi hotărăsc asupra modului de autorit sc rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condi i condiţiile legii. Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prev ale ţiile prevăzute de legea privind alegerile locale, iar numnumărul membrilor fiecărui consiliu local se rui stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, te func rul oraşului sau municipiului raportată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ului raportat ional ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care preced dup precedă alegerile. Mandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. În exercitarea atribu , r . atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezen în adopt ii prezenţi, afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local cere o altă majoritate. Hotărârile consiliului se semneaz de alt rârile semnează consilierul care conduce şedinţa şi se contrasemnează, pentru legalitate, de , secretar. Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la rârile i data aducerii lor la cuno ata cunoştinţă publică, iar hotărârile individuale, de la data rârile comunicării. Hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţ publică în cunoştinţa termen de 5 zile de la data comuniccomunicării oficiale către prefect. Ca autoritate administrativă executivă, primarul este investit cu drepturi şi obliga (atribuţii) execu i obligaţii stabilite în scopul soluţionării treburilor publice locale. Analizând structura solu atribuţiilor primarului se constată, pe de o parte, atribuţii prin a căror îndeplinire iilor constat ii rezolvă treburile de ininteres local, iar pe de altă parte, atribuţii pentru realizarea iiDrept administrativ - I 73
  19. 19. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică locală intereselor generale ale statului. Conform legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, care este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici. Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa potrivit legii, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, în scopul coordonării activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.Sfera atribuţiilor consiliului judeţean raportată la consiliile locale este delimitată de lege numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru realizarea unor servicii de interes judeţean. În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea ori regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează de secretarul judeţului. Preşedintele consiliului judeţean se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Totodată, preşedintele consiliului judeţean răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene. Potrivit prevederilor art.112 din Legea nr. 215/2001, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs. Funcţia de administrator public se poate înfiinţa şi la nivelul judeţelor, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii. Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectura, este în municipiul reşedinţă de judeţ. Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici. În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea prevede că prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii. Prefectul exercită atribuţiile prin aparatul de specialitate care este o structură funcţională cu activitate permanentă.Drept administrativ - I 74
  20. 20. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publică Teste de autoevaluare 1. Autonomia local este exercitată de către: locală a) consilii locale şi consilii judeţene; b) consilii locale, primari şi consilii judeţene; c) consilii locale, primării şi consilii judeţene. prim 2. Calitatea de consilier este compatibilă cu: compatibil a) funcţia de prefect sau subprefect; ţia b) calitatea de primar; c) calitatea de viceprimar; d) calitatea de deputat, senator, ministru, secretar sau subsecretar de stat; e) funcţia de manager sau de membru în consiliul de administra al ia ţia administraţie regiilor autonome; iilor f) funcţia de conducător al societăţilor comerciale înfiin ţia conduc ilor înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene; jude g) calitatea de cadru didactic. 3. . În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite: atribu a) decizii cu caracter normativ sau individual; b) dispoziţ cu caracter normativ sau individual; dispoziţii c) ordine. 4. Prefectura este: a) instituţ publică cu personalitate juridică; instituţie b) organ de specialitate al administraţiei publice centrale constituit în administra iei fiecare judeţ; jude c) denumirea sediului prefectului. 5. Activitatea prefectului se întemeiază pe următoarele principii: întemeiaz toarele a) legalităţ legalităţii; b) oportunit oportunităţii; c) imparţialit imparţialităţii; d) continuit continuităţii; e) obiectivit obiectivităţii; f) transparen transparenţei; g) eficienţ eficienţei; h) responsabilit responsabilităţii; i) orientă către cetăţean. orientării Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 1. b); 2. g); 3. b); 4. c); 5. a), c), d), e), f), g), h), i).Drept administrativ - I 75
  21. 21. Vasilica Negruţ Admnistraţia public locală ia publică Lucrare de verificare aferentă capitolelor 3 şi 4 aferent 1. Analizează răspunderea politică şi juridică a Preşedintelui României. ă edintelui 2. Rezumă într-o pagină caracteristicile autonomiei locale. o pagin Nota Bene. Lucrarea va fi transmisă tutorelui în termen de 7 zile de la data transmis anunţului de executare a ei, iar rezultatul evaluării îţi va fi comunicat prin ului evalu i acesta sau prin platforma eLearning. Bibliografie minimal minimală Alexandru, Ioan; CăCărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ. Ediţia a III-a, Bucure Universul Juridic, pp. 218-242. , Bucureşti: Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administraţia public în ţia publică România. Bucureşti: C.H. Beck, pp. 218-256. Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, edi , ediţia 4-a, Bucureşti: All Beck, pp. 536 şi urm. ti: Manda, Corneliu; Manda, Cezar (2008). Dreptul colectivităţilor locale. Edi a ilor Ediţia IV-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp. 64-336. ti: Negruţ, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura Didactică şi , ti: D Pedagogică, pp. 100 100-164. Petrescu, Rodica- -Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti Hamangiu, Bucureşti: pp. 131-225. Vedinaş, Verginia (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic pp. Juridic, 380-456.Drept administrativ - I 76
  22. 22. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică localăBibliografie (de elaborare a cursului)Albu, Emilian (2005). Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, Partea I. Bucureşti:Editura Fundaţiei România de Mâine.Alexandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ. Ediţia a III-a,Bucureşti: Universul Juridic.Apostol, Tofan, Dana (2008). Drept administrativ. Bucureşti: C. H. Beck.Bălan, Emil (2005). Procedura administrativă. Bucureşti: Editura Universitară.Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administraţia publică în România. Bucureşti:C.H. Beck.Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, ediţia 4-a, Bucureşti: AllBeck.Manda, Corneliu; Manda, Cezar (2008). Dreptul colectivităţilor locale. Ediţia a IV-a.Bucureşti: Universul Juridic.Negruţ, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.Petrescu, Rodica-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Hamangiu.Vedinaş, Verginia (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic.Drept administrativ - I 77
  23. 23. Vasilica Negruţ Admnistraţia publică localăDrept administrativ - I 78

×