• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Vaccinarea animalelor de companie principii si scheme de Vaccinare
 

Vaccinarea animalelor de companie principii si scheme de Vaccinare

on

  • 665 views

Bazele si principiile vaccinarii animalelor de companie, efecte adverse si indicatii privind vaccinarea cainilor si pisicilor

Bazele si principiile vaccinarii animalelor de companie, efecte adverse si indicatii privind vaccinarea cainilor si pisicilor

Statistics

Views

Total Views
665
Views on SlideShare
661
Embed Views
4

Actions

Likes
0
Downloads
31
Comments
0

1 Embed 4

http://www.slideee.com 4

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Vaccinarea animalelor de companie principii si scheme de Vaccinare Vaccinarea animalelor de companie principii si scheme de Vaccinare Presentation Transcript

    • Dr.DVM PhD Dragos Cobzariu dragoscobzariu@gmail.com 2014 VACCINAREA ANIMALELOR DE COMPANIE CURS AN 5/5
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni  Următoarele definiții sunt oferite pentru a ajuta studentii si medicii veterinari asemeni mie, care au absolvit acum 20 de ani și nu au avut un curs de imunologie-aplicat practic, destinat intelegerii principiilor vaccinarii.  Mare parte din procesele ce stau la baza imunizarii /raspunsului imun inca sunt supozitii /teorii fapt ce lasa loc dumneavoastra in a le cerceta.
    • Scurt Istoric al Imunizarii  1796 - Edward Jenner a pus bazele stiintifice ale procesului de vaccinare (218ani)  1879 - Louis Pasteur a dezvoltat un vaccin împotriva Pasteurella multocida (134 ani)  Transferul de anticorpi s-a dezvoltat atunci când a fost descoperit faptul ca vaccinurile protejeza prin acțiunea anticorpilor determinati in organism de catre acestea
    • Scurt Istoric al Imunizarii  Acum sute de ani in urma Chinezii au observat ca trecerea prin boala denumita Variola (H.Pox) determina rezistenta la aceea boala iar copii nu o vor mai contracta.  Ei infectau copii cu material patologic: cruste de variola provenite de la copiii bolnavi pentru a induce boala si imunizarea celor sanatosi  Acest proces a fost cunoscut sub numele de: Variolizare  Variolizare ce mai apoi a fost raspindita în Anglia și America, dar a fost oprita din cauza riscului de deces postinfectios.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeniAdjuvant  Un stimulator nespecific al sistemului imun, încorporat într-un vaccin pentru a crește răspunsul imun. Adjuvantul se combină cu antigenul pentru a-i încetini eliberarea, provocând un răspuns imun prelungit, și mai puternic. De asemenea, crește răspunsul imun prin producerea unui proces inflamator ridicat.  Formula chimica a unui adjuvant este, în general, un secret bine păzit de producătorii de vaccinuri. Mulți adjuvanți sunt compuși care conțin aluminiu.  Vaccinuri Inactivate (Rabia), unele vaccinuri sub-unitate (FeLV), și chiar unele vaccinuri vii (FIV) au nevoie de adjuvanti, în scopul de a produce un răspuns imun eficient. Vaccinurile adjuvantate prezinta un risc mai mare de producere a reactiilor adverse localizate si celor generalizate cum ar fi producerea de sarcoame in diverse tesuturi si organe. Inactivarea Fenomenul prin care un antigen Ag este omorat cu ajutorul factorilor biologici, fizici si chimici, unii din cei din urma prezentand un grad mare de toxicitate Ex. Tiomersal-produs ce are in compozitie Hg-mercur 45%
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Anticorp  O moleculă proteica complexa produsă de celulele plasmatice, ce interacționează cu un antigen specific, pentru al distruge sau stimula distrugerea antigenului de către macrofag. Anticorpii sunt specifici antigenului pentru care au fost sintetizati.  Anticorpii sunt clasificati în funcție de modul de răspuns imun care sunt specializate pentru.  Ex. IgM = precoce sistemic, IgG = târziu sistemic, IgA = de suprafață, IgE = alergice.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Antigen  Un non self pe care organismul il recunoaște ca fiind străin și reacționează cu producția de anticorpi specifici pentru a respinge.  Ex. Ag corpuscular: bacterii, viruși, protozoare, parazit; Ag molecular:polen, toxina.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Imunitatea celulară (imunitatea mediată de celule)  Imunitatea mediată de limfocitele T, sau un răspuns imun în care celulele fagocitare joaca rolul predominant.  Imunitatea împotriva unei celule care este infectata cu un organism străin ex. un virus. Acest lucru este mai eficient atunci cand imunitatii celulare se alatura imunitatea umorala sau anticorpi Ac, deoarece Ac previn replicarea virusului.  Imunitatea celulară nu poate fi ușor măsurata. Se poate demonstra prin studii.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Celulele de memorie  Limfocitele T si B. Odată programate să producă anticorpi, celule de memorie, si clonele lor păstrează informațiile și persistă pentru toata viața animalului.  Celule de memorie sistemice pot reacționa si produce anticorpi, suficient de rapid pentru a preveni infecția sau prevenirea bolilor, chiar și în absența unui titru de anticorpi protector.  Celule de memorie prezente pe mucoase nu pot răspunde suficient de repede pentru a preveni infectia, dar răspund rapid pentru a minimiza simptomele.  Celulele de memorie nu poat fi ușor numarate. Singura modalitate de a demonstra prezenta si actiunea celulelor de memorie este cu ajutorul studiilor de provocare
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Vaccinare = (?) PROTECTIE Vaccinarea = interactiune imunogen = VACCIN manopera = ex. clinic + inoculare subiectul (animal supus vaccinarii) { Subiectul (animal supus vaccinarii) Ontogenia sistemului imun la mamifere Timus Organe limfoide secundare limfonoduri splina Ig 23 - 33 45 - 50 50 - 55 55 - 60 toleranta imunologica limfocite sange ++ Ph 2 x ½ gestatie (zile) Sistem imun matur neinitiat
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Vaccinare = (?) PROTECTIE
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Studiu de provocare –(scopul de a evalua eficacitatea unui vaccin)  1. Un grup de animale este desemnat ca control și nu este vaccinat.  2. Un al doilea grup de animale este vaccinat.  3. Toate animalele sunt expuse agentului patogen.  4. Se determină procentajul de animale protejate. Aceasta se numește fracțiunea de protecție.  Desi studiile de provocare nu pot fi realizate pe subiecți umani, în Medicină Veterinară acest studiu este considerat Metoda standard pentru a testa eficacitatea unui vaccin. Vaccinurile umane se bazeaza pe titrarea Ac pentru a indica eficacitatea.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Postulatele lui Koch - necesare pentru a dovedi științific că un organism este cauza unei boli specifice.  1. Microrganismul trebuie să fie prezent-izolat de fiecare dată cand un set specific de simptome sunt prezente.  2. Microorganismul cultivat , inoculat animalelor receptive să reproduca simptomatologia .  3. De la animalele inoculate microrganismul sa fie izolat recuperat. * Rezultatele trebuie să fie reproductibile. Ex. Corona virus-ul canin nu îndeplineste postulatele lui Koch la câini adulți, nici nu a fost vreodată dovedit a fi o cauza de boala la câini peste vârsta de 8 săptămâni
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni  Clase Categorii de virusuri care sunt subdivizate. Grupuri similare dar nu identice. Protecția asigurata de vaccinuri între virusuri apartinand claselor diferite este slabă.  Serotipuri Categorii prin care bacteriile sunt clasificate. Protecție încrucișată între bacterii de diferite serotipuri este slabă.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Titrul de Ac IgM/IgG  Măsură a cantității de anticorpi.Cantitatea de anticorpi necesara pentru a neutraliza o cantitate măsurată de antigen, exprimată a fi cea mai mare diluție necesară pentru neutralizare. Ex 1:10, 1:160  Un titru de mare de Ac este o corelație inexacta cu imunitate inalta pentru anumite boli.  Un titru negativ nu indică neapărat lipsa de imunitate, in realizarea imunitatatii fiind implicata si imunitatea celulară, celule de memorie B si T, care poat răspunde cu producerea de anticorpi atunci când este nevoie.  Titrul de Ac nu măsoară sau ia în considerare celule de memorie sau imunitatea celulară.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Vaccinul Un preparat biologic care conține antigene Ag, organisme vii, organisme iactivate( formol si caldura), sau ADN, care va stimula sistemul imunitar al pacientului pentru a produce anticorpi Ac, imunitatea celulară, precum și celule de memorie programate pentru a oferi protecție împotriva bolilor. Un vaccin nu oferă imunitate, ci doar stimuleaza organismul sa produca imunitate. Un vaccin interactioneaza cu si depinde de răspunsul organismului in a oferi protecție.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Tipuri de vaccinuri: Vaccinuri Ag- (inactivate)  Pentru siguranță, pentru a preveni revenirea la virulență-capacitatea infectanta, Ag-nul, microorganismul este inactivat -ucis( caldura,formol)  Adjuvanții sunt, în general, necesar pentru a stimula un răspuns imun suficient. În funcție de antigen și adjuvant, aceste vaccinuri pot sau nu produce imunitate celulară. Durata imunității nu este, în general, mai redusa ca timp decat cea a vacccinurilor vii modificate.  Exemple vacc.: Rabia, Leptospiroza, și Bordetella.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Vaccinuri cu virusuri vii modificate - (atenuate) Patogenitatea virusului a fost slăbită sau atenuată, astfel încât să nu producă boala. Aceste vaccinuri produc o stimulare puternică a sistemului imunitar, deoarece Ag –nul vaccinal se reproduce în interiorul celulelor gazdă. In general aceste vaccinuri nu necesita adjuvant. Datorita reproducerii în interiorul celulelor gazdă, aceste vaccinuri stimuleaza raspunsul imun de tip celular. Imunitate îndreptată spre celule viitoare ce vor fi infectate cu particule virale, fapt pozitiv ce previne replicarea virala. Durata imunității este în general mare . Deși orice vaccin poate provoca fibrosarcom, lipsa adjuvantilor in cazul vaccinurilor vii atenuate, reduce riscul de a provoca fibrosarcom.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Vaccinuri Subunitare  O portiune de ADN viral a fost eliminata, astfel că nu este un vaccin cu virus întreg.  Acest fragment de ADN va stimula în continuare sistemul imun pentru a oferi imunitate împotriva acestui virus  Ex: FeLV- portiunea de ADN a virusului care suprima sistemul imun al pisicii a fost eliminata.  Cele mai multe vaccinuri FeLV insa sunt adjuvantate. Doar doi producători, mondiali au vaccinurile non-adjuvantate.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Definitii si termeni Vaccinuri Subunitare Vector  Ex - o portiune a ADN-ului virusului rabic este îmbinata pe un pox virus canar. Virusul variolei canarilor nu provoca o boala la pisica. Virusul variolei canarilor insa va permite antigenului să fie prezentat sistemul imunitar în așa fel încât sa genereze imunitate celulară fără a fi nevoie de un adjuvant.  Acest vaccin fără adjuvant a fost dezvoltată datorită faptului ca vaccinurile antirabice adjuvantate sunt mai susceptibile de a provoca fibrosarcoame.  Vaccinurilor antirabice vii modificate au fost eliminate de pe piață, pentru că dacă se administrează la organisme imunosupresate( FeLV), acestea ar putea reveni la virulență și cauza rabia.  Vaccinurile antirabice adjuvantate au fost incriminate in producerea de mii de fibrosarcoame în ultimii 10 ani.
    • Bazele Imunologice ale Vaccinarii Tipuri de vaccinuri Subunitare
    • Vaccinarea pe baza Fiziologiei/ Imunologiei: Bolile cainilor Imunopreventia Recomandata  Rabia ( R) O infecție virală fatală a sistemului nervos central, care poate afecta toate mamifere, inclusiv oameni. Virusul se transmite prin muscatura animalului infectat si prezenta in saliva acestuia a virusului  Boala Carre-Distemper (CDV) O boala frecventa și de multe ori fatala, care poate provoca varsaturi, diaree pneumonie și probleme neurologice grave, inclusiv convulsii. Aceasta boala este dificil de tratat și suferința se prelungește.  Hepatita Infectioasa (CAV-1) si Tusea de canisa CAV-2 O boala virala rară care poate duce afectiuni grave ale ficatului, rinichilor, splinei și plămânilor. CAV-2 infectii respiratorii + patogeni de asociatie poate fi letala complicata; nu imunitate incrucisata.  Parvoviroza canina(CPV) O boala foarte contagioasa frecventa si potential letala, care poate provoca vărsături severe și diaree cu sânge. Este deosebit de periculoasa în câinii tineri, dar toți câinii nevaccinate pana la un an prezinta riscul de a contracta această boală gravă. Parainfluenta canina (PI) Boala contagioasa virala ; infectii respiratorii + patogeni de asociatie poate fi letala complicata
    • Nu se recomandă Imunopreventia  Corona Virus canin ( CCV ) O infectie virala contagioasa a tractului gastro-intestinal care cauzeaza diaree usoara . Numai pui mai mici de opt săptămâni de viată sunt predispusi la aceasta boala . Aceasta este o boală rară . Vaccinarea nu este recomandată . Eficacitatea vaccinului este îndoielnică .  Vaccinul anti leptospiric O infecție bacteriană care poate duce la lezarea permanenta rinichiului și ficatului . Este contagioasa la om prin contactul cu apa contaminata cu urina de animale sălbatice,si rozatoare. Cainii de vanatoare sunt mai expusi. Tulpinile vaccinale nu acopera patologia existenta. Vaccinarea cu vaccinuri inactivate genereaza imunitate de scurta durata- 6luni Sansele de reacții postvaccinale , iar șansele de a contracta această boală sunt reduse.  Boala Lyme O boală cu transmitere prin capuse care infecteaza oameni și câini Aceasta boala afecteaza articulațiile și rinichii . Trebuie intervenit in intreruperea lantului Ixodes/ rezervor/ vector/animal. O relație temporală între vaccin și poliartrite a fost remarcata . Persoanele care călătoresc în zone contaminate cu Ixodide impreuna cu animalele lor de companie ar trebui să utilizeze controlul efectiv al căpușelor și ia în considerare beneficiile vaccinarii vs riscuri .
    • Boli care pot fi prevenite prin imunoprofilaxie Feline  Rabia  Panleucopenia felina ( FPV ) O boala relativ prezenta, potential fatala , care poate provoca un debut brusc cu vărsături severe și diaree . Este deosebit de periculoasa la pisoi, dar decese pot aparea si la pisici adulte nevaccinate .  Rinotraheita virala ( FHV ) Infectie comuna respiratoriie, care poate fi fatala la pisoi. Strănut, scăderea apetitului și febra , urmate de catar respirator. Ca și în alte herpes viroze unele pisici purtatoare pot aprezenta o infectie latenta , ce poate recidiva. Sinuzita cronica poate fi una dintre sechele .  Caliciviroza felina ( FCV ) O infectie a tractului respirator superior , cu semne similare la FHV . In plus , ulcere pot fi văzute pe limba si in gura . FHV și FCV până la 90 % din toate infectiile respiratorii la pisici. Există peste 65 clase de calici virusuri feline astfel de protecția prin vaccinare este incompletă.  Leucemia felina ( FeLV ) Infectia cu acest virus poate provoca boli grave și moartea . Virusul scade capacitatea sistemului imun de a răspunde la infecții și poate duce la dezvoltarea de diferite tipuri de cancer
    • NERECOMANDATE  Chlamydia ,Pneumonia felina ( FPN ) FPN este o infecție respiratorie rară produce strănut, febră și catar ocular. Vaccinul produce numai o imunitate scurta de două luni. Efectele secundare includ poliartrita .  Bordetella bronchiseptica ( BBS) Bordetella genereaza afectiuni ale cailor respiratorii superioare la pisoi < 6 săptămâni , aceasta este o flora normală de pisici adulte, si nu genereaza probleme la pisici sanatoase.( Fara FeLV, FIV)  Peritonita Infecțioasă Felina ( FIP ) Aceasta este o boala rara de pisici . De 16 săptămâni de vârstă , 80% dintre pisicile adulte au FCoV ca flora normala a intestinelor lor . Numai rareori virusul sufera mutatii - FIP. Fiecare mutație este un virus unic, astfel un vaccin nu poate oferi, protecție. Ineficacitatea vaccinului a fost susținută de studii independente.  Imunodeficienta Virala Felina ( FIV ) Numita SIDA felina este un virus care suprima sistemul imunitar. Pisicile infectate în cele din urmă mor de boli secundare. Există 5 încrengături sau " tipuri" de virusi FIV . Vaccinul conține clasele A si D. Tipul predominantă de virus care provoaca boala este de clasa B, protectia incrucisata este redusa. Acest unui vaccin cu adjuvant, deci prezinta risc de a provoca fibrosarcom . Vaccinarea va interfera cu testarea-diagnosticul
    • Locul administrarii SC al vaccinului
    • Rectii adverse GRAVE Tipuri de cancere aparute ca efect al vaccinarilor Fenomenul aparitiei formatiunii tumorale la locul de administrare al vaccinului poate dura de la 2 luni, și pana la 10 ani. In timp ce cele mai multe tumori sunt fibrosarcoame, alte tipuri de tumori care se pot dezvolta prin acest fenomen se numără:  • histiocitom fibros malign  • osteosarcom  • rabdomiosarcom  • liposarcom  • condrosarcom  • sarcom nediferențiat Toate sunt tumori de mușchi, oase, cartilagii sau grăsime.
    • Rectii adverse GRAVE Tipuri de cancere aparute ca efect al vaccinarilor Un alt tip de fenomene ingrijoratoare ce au incidenta crescuta pe toata durata vietii animalelor sunt: Limfomul Malign si Tumorile Splenice ce au ca si cauza hiperstimularea imunitara prin vaccinari repetate pe un status imun umoral si celular inalt protector, fapt ce duce la aparitia de celule tine imature de tip T si B , de tip limfoblastic ce se acumuleaza in limfocentri si duc la decesul animalului. Desi cu terapie citostatica si de sustinere din momentul aparitiei limfadenitei generalizate, decesul apare in 14-16 saptamani. Splenectomia aplicata precoce prelungeste viata animalului. Nu in cele din urma urmarea administrarii vaccinurilor in decursul vietii au fost descrise ca si potentiale urmari ale vaccinarilor: Hipotiroidismul, Insuficienta Renala Cronica, Osteodistrofii, Foliculite Reactiile Alergice si Anemia Hemolitica Imun Mediata.
    • Rectii adverse MODERATE /GRAVE Aparute in urma vaccinarii MODERATE:  Durere si disconfort la locul unde a fost vaccinat  Stare subfebrila sau febră ușoară  Scaderea poftei de mancare si reducerea activitatii  Articulații dureroase temporar și șchiopătat după vaccinare  Dezvoltarea de noduli sau tumefiere nedureroasă sub piele, la locul unde a fost administrat vaccinul. GRAVE: Reactia alergica de la cateva minute la cateva ore de la administrarea vaccinului ca si reactie la antibioticele folosite in vederea conservarii liofilizatului.
    • ELIMINAREA TULPINII VACCINALE CPV in fecale CAV1 in urina CAV2 in jetaj tulpini vaccinale nereversibile EFECTE ASUPRA GESTATIEI Modified Live Vaccins AVORT, PRODUSI NORMALI NU SE ADMINISTREAZA NICIODATA VACCINURI VII LA ANIMALELE GESTANTE, INAINTE, SI IMEDIAT DUPA ESTRU; NU SE ADMINISTREAZA NICIODATA VACCINURI VII LA CATEII SUB 4-5 SAPTAMANI → BOALA datorita neimunizarii prin: imaturitate a sistemului imun si interactiunea cu Ac maternali NU se administreaza vaccinuri animalelor ce necesita manopere chirurgicale ,sau care se afla in stari avansate de boala.
    • REACTII POSTVACCINALE ANAFILAXIA (<24 ore) SOC, COLAPS CARDIORESPIRATOR, MOARTE 1 caz/15.000 dz. vaccinale ASOCIATA VACCINURILOR INACTIVATE (RABIE, CORONA, LEPTO) (TITRU>ADJUVANTI) DIAREE BRUSCA, VOMA, TUMEFIEREA FETEI Rectii adverse MODERATE /GRAVE Aparute in urma vaccinarii
    • REACTII POSTVACCINALE TULBURARI NERVOASE SI OCULARE CONSECUTIV VACCINARII ANTI-CARRE Catei < 5 sapt. CU VACCIN VIU MODIFICAT CAV1 UVEITA ALERGICA “ OCHI ALBASTRU” ALTE TULBURARI Abcese; Hipertermie; Inapetenta; Abatere 1-2 zile SEMNE RESPIRATORII VACCINURI INTRANAZALE SCHIOPATURI: R. Akita – Inu – anumite linii -poliartrita imun-mediata Osteodistrofie hipertrofianta 2-5 luni + tulburari respiratorii + tumefiere lnn. + diaree
    • DEBUTUL VACCINARII PENTRU un Animal NOU NASCUT PROTEJAT - IgG – traverseaza cca.5-10% functie de tipul placentei (endoteliocoriala-catea, pisica) -Ig colostrale: 6-24 ore post-partum; -dupa 24 ore gasim numai IgA (rezistente la proteoliza) (mg/dl) IgA IgM IgG colostru 500-2200 14-57 120-300 lapte 110-620 10-54 1-3 - Ig lapte (10-30% serice, Ig secretate in glanda mamara) - Leucocite (2,5 x 106/ml, din care 25% limfocite T) Anticorpii maternali impiedica imunizarea activa PERIOADA REFRACTARA – durata cantitatea deAc ingerata si timpul de injumatatire (CDV – 84 zile, CPV – 95zile)[
    • DEBUTUL VACCINARII PENTRU un Animal NOU NASCUT PROTEJAT
    • DEBUTUL VACCINARII PENTRU un Animal NOU NASCUT PROTEJAT
    • CAND? CU CE? DE CATE ORI ?  Prin calcule matematice simple cu recomandările în vigoare, un câine de 12 ani primeste pe durata vietii vaccinari –Ag ce insumeaza intre 90 si 157 de antigeni. Prin omiterea vaccinurilor inutile, cum ar fi Lyme, Corona și Lepto numărul de antigene se poate reduce la 32.  De asemenea, numărul de antigene administrate pe durata de viață a unei pisici de 12 ani se pot reduce de la 107 -135 - 32 urmând recomandările Asociației Americane a Practicienilor de Feline.  Aceste noi protocoale vor oferi aceeași protecție, dar cu un risc mult mai mic de reacții adverse.  Graficele următoare ilustrează aceste reduceri de Ag-ne si implicit reducerea efectelor secundare ce apar.
    • CAND? CU CE? DE CATE ORI ?
    • Protocol de vaccinare Caini
    • Protocol de vaccinare Pisici 6 wks 8wks 12 wks 16 wks Plp RhCv C Plp RhCv C FeLV FIV Plp Rh Cv C FeLV FIV Plp Rh Cv C FeLV FIV R Plp Rh Cv Plp Rh Cv Plp Rh Cv FeLV Plp Rh Cv Fe LV R 1yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R Plp Rh Cv FeLV R 2yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R 3yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R 4yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R Rh Cv FeLV R 5yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R 6yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R 7yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R Rh Cv FeLV R 8yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R 9yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R 10yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R Rh Cv FeLV R 11yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R 12yr Plp Rh Cv C FeLV FIV R Total Antigens 107 antigens 32 antigens 135 if FIP and Bordetella added Plp = Panleukopenia Rh = Rhinotracheitis CV = Calicivirus C= Chlamydia or pneumonitis FeLV = Feline Leukemia virus FIV = Feline immunosuppressive virus or Feline Aids R = Rabies
    • VACCINARILE: prea multe? prea frecvente? Robert Snyder – Consilier “ Center for Diseases Control” “… cu cat stimulam mai mult sistemul imun cu atat va lucra mai bine” Cristina Chambrean (Spartis, Maryland) “… injectand vaccinurile depasim barierele naturale ale organismului si i se prezinta materialul strain de o maniera nenaturala…”
    • Titrarea Anticorpilor Postvaccinali Metoda ELISA -VACCICHECK  In lipsa unor metode palpabile de a cuantifica statusul imun, titrarea anticorpilor postvaccinali ramane singura metoda practica si utila in evitarea malpraxisului.  Titrarea Ac-lor si vaccinarile conform unui plan cat mai redus de administrare a Ag-nilor vaccinali previne efectele nedorite-grave ce apar in urma hiperimunizarilor.  http://www.youtube.com/watch?v=wQ4o6gFzqiw
    • RECOMANDARIALE PRIMEI CONFERINTE INTERNATIONALE DESPREVACCINURI VETERINARE SI REAGENTI DE DIAGNOSTIC MADISON,WISCONSIN,IULIE 1997  cateii trebuiesc vaccinati impotriva bolilor infectioase grave precum Parvoviroza, boala Carre si Rabia;  a nu se vaccina inaintea varstei de 6 saptamani;  a se administra 2 pana la 4 doze de vaccin la distanta de 2-4 saptamani;  rapelul la varsta de 1 an, dupa aceasta rapelurile se recomanda la fiecare trei ani, exceptand cele impuse prin lege;  se vor monitoriza anual intre rapeluri nivelurile anticorpilor;  animalele varstnice nu necesita rapel ci numai titrari de Ac in functie de presiunea virala a mediului in care traiesc
    • Bibliografie www.vetmed.wsu.edu cliented/vaccines.html University of Washington, College of Veterinary Medicine 2001 Canine Vaccination Guidelines, Richard Ford, DVM Diplomat ACVIM Guidelines to help Veterinarians to develop a vaccination protocol www.vmth.ucdavis.edu The University of California at Davis, Veterinary Medical Teaching Hospital Click on information for clients and visitors + Click on information brochures 1. General Medical Concerns: VMTH Vaccination Protocol for Dogs and Cats 2. Oncology Services: Feline Vaccination Associated Fibrosarcomas www.vet.cornell.edu Cornell Feline Health Center Click on: Site map, + Animal Health, + Feline Health Center + Cat Owner Resources + Feline Health Information + Client Information Brochures 1.Feline Vaccines: Benefits and Risks 2. Vaccines and Sarcomas: A Concern for Cat Owners www.IVIS.org International Veterinary Information Service This web site is Free- Registration is required Do a search for Dr Ron Schultz and you will find two excellent peer reviewed articles: 1. Duration of Immunity to canine vaccines: What we know and what we don’t know. 8/14/99 2. Considerations in Designing effective and Safe Vaccination Programs for Dogs www.catshots.net An extensive bibliography of scientific articles on Vaccine Associated Fibrosarcomas VAS or Injection Site Fibrosarcomas “Education before vaccination “ Highly awarded web site! in memory of Sylvia
    • Va Multumesc !