Your SlideShare is downloading. ×
Parasind Craciunul
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Parasind Craciunul

632
views

Published on

Published in: Spiritual

4 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • @georgeion7712

    Din pacate noi nu putem lumina pe om ci numai Duhul lui Dumnezeu . Noi putem doar spune punctul nostru de vedere , cat priveste lumina o da un Altul.
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Da, acesta este un fenomen uimitor, o minunăţie (Psalmul 118:22-23), o realitate încă actuală. Si ceea ce este scris că se va întâmpla în zilele din urma, aceste lucruri se petrec în zilele noastre. Câți ascultă de adevăr, și-l pune în practică, deoarece este scris că, trebuie să ne depărtam de astfel de oameni?
    Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia. (2 Timotei 3:1-5; 4:3).
    Sunt atât de mulţi oameni care pretind a crede Biblia (şi pretind de asemeni că iubesc adevărul), totuşi găsesc convenabil să asculte de minciuni, având atât de multe erori, spre deosebire de ceea ce învață Biblia:
    Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc orice cale a minciunii.
    de aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii. (Psalmul 119:104; 128).
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Da din pacate multi sarbatoresc aceasta sarbatoare si o dau ca si poruncita de Domnul.
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Crăciunul, sigur nu este o sărbătoare biblică. Aceasta sărbătoare, ca și altele, care nu sunt menționate în Biblie, sunt sărbători păgâne. Prin urmare, Hristos-ul sărbătorit de crăciun nu este adevărat. Este vorba de un Hristos fals mai degrabă şi o închinare falsă lui Dumnezeu, decât în adevăr (Ioan 4:24).

    Pentru mai multe info: https://sites.google.com/site/crestinadevarat/mai-multe-controverse---poligamia/diverse---craciunul
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
632
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
4
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Părăsind Crăciunul De ce nu mai sărbătoresc Crăciunul sau Sărbătoarea Naşterii Domnului Mărturie personalăL a fel ca mulţi alţi creştini, am fost şi eu mâhnit şi indignat de secularizarea crescândă a sărbătorilor deiarnă, care devin cu fiecare an care trece tot maisuperficiale, pierzând tot mai mult din valorile lor tradi-ţionale. Comercialul pare să înghită aceste valori şi să sefolosească de ele doar pentru a-şi spori profiturile. Aveam şi eu, asemenea multora, o nostalgie şi o tânjiredupă vremurile de demult, când tradiţiile erau respectate,când Crăciunul era evenimentul cu cea mai mare încărcă-tură sufletească din toate zilele anului. Eram printre vocilecare strigau: „Să îl aducem pe Cristos înapoi în Crăciun”. Voiam ca Cristos să fie readus în centrul sărbătorii, şisă primească închinare la fel cum a primit odată din parteapăstorilor şi magilor. Ba eram chiar dintre cei ce insistau cănu sărbătoresc Crăciunul, care îl avea în centru pe Moşul,ci Naşterea Domnului Isus. Colindele pe care le cântamvorbeau întotdeauna de Cristos. Îmi doream din toatăinima un Crăciun cu adevărat creştin. Dar pentru aceastaştiam că trebuie ca tot ceea ce fac să fie după Scriptură, şisă elimin orice nu se potrivea cu Scriptura. Aşa că am început să studiez, să văd ce spune Bibliadespre Sărbătoarea Naşterii Domnului. Am găsit că NoulTestament nu porunceşte o sărbătoare în cinstea NaşteriiMântuitorului şi că nici un creştin de atunci nu ţinea osărbătoare închinată naşterii Domnului. Acest lucru e puţinciudat, mai ales că în Vechiul Testament, când Domnul adat Israelului Legea, le-a dat porunci clare să ţină anumitesărbători.
  • 2. Nu doar că nu am găsit vreo poruncă sau exemplu înNoul Testament pentru sărbătoarea Naşterii, dar nu amgăsit nici măcar o dată exactă în care să se fi născut Isus.După tot studiul, nu am reuşit să găsesc decât o perioadăaproximativă, undeva între sfârşitul lui septembrie şiînceputul lui octombrie. Naşterea lui Isus nu putea fi înniciun caz în decembrie, căci păstorii nu mai sunt cuturmele afară în câmp în această lună (Luca, 2:8), iar unrecensământ ar fi fost imposibil pe timp de iarnă, în toiulsezonului ploios din Israel, când condiţiile de călătorie ar fifost cele mai vitrege (Luca, 2:1-3). Ceea ce am aflat în continuare m-a neliniştit şi maimult. Biblia nu vorbeşte nici de colind, nici de pomul deCrăciun, nici de schimbul de cadouri, nici de programespeciale la biserică, nici de gătitul de mese îmbelşugate încinstea naşterii Mântuitorului. Prin urmare, nu există niciporuncă, nici exemplu în Biblie pentru nimic din ceea cefacem la Crăciun. Am început să mă întreb: Cum pot oareavea un Crăciun creştin, scriptural, dacă nimic dinceea ce fac nu este poruncit de Scriptură? Cum amajuns noi, creştinii, să ţinem o sărbătoare pe careBiblia nu o porunceşte? De ce am ales o dată evidentgreşită şi obiceiuri care nu seamănă cu nimic dinScriptură? Şi dacă tot ce ţine de Crăciun, lucruri pecare le credeam creştine, nu vin din Noul Testament,atunci de unde vin? Am avut parte de mari surprize carăspunsuri la ultima întrebare. Orice enciclopedie am citit îmi arăta că origineasărbătorii nu era una biblică, ci păgână. La fel făceau toatecărţile de mitologie şi de istorie a religiilor. Materialeleortodoxe şi catolice recunosc deschis originile păgâne alesărbătorii. Astfel, am aflat că popoarele păgâne anticeaveau o mare sărbătoare închinată naşterii zeului Soare, alcărui nume diferea de la popor la popor. Egiptenii îispuneau Osiris, babilonienii Tammuz, persanii Mithra iar 2
  • 3. romanii Saturn, căruia îi mai spuneau Sol Invictis, Neînvinsul Soare. Era peste tot acelaşi zeu, dar cu nume diferite. Toate aceste popoare sărbă- toreau naşterea zeului Soare iarna, după sol- stiţiu (21 decembrie), căci atunci ziua începe din nou să crească.Acest mozaic din Pompeii, ilustrând sărbătorireaSaturnaliilor, prezintă un număr considerabil de Romanii sărbătoreauelemente prezente în sărbătorirea Crăciunului. în această perioadă Saturnalia, sărbătoa- rea lui Saturn. Era untimp în care abundau mâncărurile, băutura, distracţiile şiorgiile. 25 decembrie era punctul culminant al„spiritualităţii” păgâne. Legate strict de sărbătoarea păgână sunt şi colindele,cuvânt care vine din latinescul calendae. Tot sezonulsărbătorilor de iarnă era numit de romani „calendae”.Obiceiul era să se meargă din casă în casă şi să se aducăurări de noroc, fericire şi fertilitate gazdelor. „Pluguşorul” şi„Sorcova” astăzi reprezintăexact acest fel de colinde.Pomul împodobit este şi elun străvechi simbol păgân.Schimbul de cadouri deCrăciun îşi are originea înobiceiul numit de romani„sigillaria”, când copiilor lise dădeau figurine mici delut sau ceară ca şi dar deSaturnalii. Tineri păgâni colindând de Saturnalii 3
  • 4. Cum am ajuns noi, creştinii, să ţinem o sărbătoare pe care Biblia nu o porunceşte, o sărbătoare care este păgână până în măduva ei? Am găsit în istorie că creştinii au ales să sărbătorească naşterea Domnului, chiar dacă Scriptura nu o porunceşte, atunci când au început să se depărteze de Scriptură şi să îşi dea legi şi reguli după cum credeau ei de cuviinţă. După Constantin cel Mare, Copil primind sigilllaria, cadoul Împărat peste Imperiul Roman din de Saturnalii 306 până în 337, când creşti- nismul a devenit religie oficială aImperiului făcând compromisul mortal cu Statul, o mulţimede păgâni au fost „creştinaţi”, dar ei încă erau devotaţizeităţilor lor. Pentru că nu îi puteau despărţi de aceşti idoli,Biserica a ales să păstreze data şi obiceiurile păgâne, darsă le dea nume creştine. Ioan Gură de Aur (347-407),printre mulţi alţii, asociază sărbătoarea păgână cu Cristos.El spune: „Ei [păgânii] o numesc[sărbătoarea] ‚Naşterea celuiNeînvins’. Dar cine este la fel deneînvins precum Domnul nostru?...Sau dacă ei spun că este naştereaSoarelui, El este Soarele Nepri-hănirii.” Astfel, păgânii creştinaţierau mulţumiţi. Pentru ei nu contacum îi spuneau zeului, căci oricumera cunoscut prin mai multe nume,atât timp cât puteau să îşi păstrezeînchinarea şi obiceiurile păgâne. Einu se închinau lui Isus Cristos, ciSoarelui, căruia puteau să îi spunăşi Isus. Închinători păgâni la zeul Soare 4
  • 5. Aflând aceste lucruri tulburătoare, am început să întrebpe alţii de ce ţinem sărbătoarea, de ce la o dată şi cuobiceiuri păgâne, gândindu-mă că poate voi găsi lumină înrăspunsurile lor. La întrebarea „de ce sărbătorim naştereaDomnului?” am primit o mulţime de răspunsuri, unele de-adreptul copilăreşti. Aici însă includ doar câteva, care mi-audat de gândit. 1. „E bine să ne amintim că Isus s-a născut pentru aaduce mântuire oamenilor”. „E bine să punem o zi saudouă deoparte să ne amintim de naşterea Domnului.” Pe mine aceste răspunsuri nu m-au mulţumit, căcimi-am pus întrebarea: Cine hotărăşte ce este binepentru mine, ca şi creştin? Dumnezeu sau oamenii? Eucred că Dumnezeu, Tatăl meu, ştie mai bine ca oricine ceîmi face bine şi ce nu. El doreşte ce este mai bun pentrumine, iar acest bine mi l-a făcut de cunoscut în SfântaScriptură. Deoarece în Biblie nu suntem învăţaţi să avem osărbătoare în cinstea naşterii Domnului, înseamnă că nuam nevoie de o astfel de sărbătoare pentru binele meuspiritual. Îi întreb pe toţi cei care spun că este bine sau enevoie să avem o astfel de sărbătoare: credeţi căDumnezeu a omis sau a ascuns de noi ceva bun? DacăCrăciunul e ceva bun, şiDumnezeu nu ne-a spus să îlţinem, înseamnă că a ascuns cevabun de noi. Ideea aceastamonstruoasă nu e altceva decâtsâmburele de îndoială pe careSatan l-a sădit în inima Evei, căDumnezeu nu ne vrea completbinele, că ascunde ceva bun denoi. Dacă Crăciunul ne-ar fi bun Şarpele Aesculap, răsucindu-sesau necesar, Domnul Însuşi şi în jurul butucului tăiat (Nimrod) dă naştere lăstarului verde invin-apostolii Săi ne-ar fi învăţat să-l cibil, Tammuz 5
  • 6. ţinem. Apostolul Pavel a spus celor din Efes: „nu amascuns nimic din ce vă era de folos…” „nu m-am ferit să văvestesc tot planul lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor,20:20, 27). Dar Pavel nu învaţă nimic despre sărbătoareaNaşterii Domnului. De ce? Pentru că nu ne este de folosspiritual. A spune altceva înseamnă a pune sub semnulîndoielii sinceritatea apostolului, şi mai mult, a luiDumnezeu Însuşi. 2. „Avem nevoie de o zi specială, dedicată naşteriiMântuitorului. Nu contează care, 25 decembrie e la fel debună ca oricare altă zi. Intenţia sărbătoririi este ceea cecontează.” Dar eu mă întreb, dacă suntem sinceri îndorinţa noastră de a omagia naşterea Mântuitorului, de cenu am ales o dată apropiată totuşi zilei în care a venit pelume (sfârşitul lui septembrie, începutul lui octombrie)? Dece, dintre toate zilele anului, s-a ales cea mai păgânădintre toate, 25 decembrie? Este o coincidenţă? Nu cred. 3. „Ceea ce nu este explicit şi implicit interzis înScriptură este permis. Biblia nici nu aprobă, nici nuinterzice o astfel de sărbătoare, deci rămâne la latitudineanoastră.” Se poate oare percepe tăcerea Scripturii capermisivitate în acest caz? Sau tăcerea Scripturii este celmai puternic argument împotriva sărbătoririi? Să neamintim că toate aceste obiceiuri pe care le practicămastăzi de 25 decembrie existau în timpul Domnului şi alapostolilor. Dar nu la creştini, ci la păgâni!!! Data,sărbătoarea naşterii, colindul, masa şi pomul de Crăciunprecum şi multe alte detalii erau toate practicate în vremeaîn care Domnul a trăit pe pământ. S-a identificat El cuvreunele din acestea? Şi-a învăţat El apostolii să meargăla păgâni şi să le spună că de fapt El este InvincibilulSoare sărbătorit de ei? Că pomul împodobit îl reprezintă peEl? Răspunsul este evident: NU! Toate analogiile între 6
  • 7. Cristos şi sărbătoarea Naşterii au fost făcute mult maitârziu, de „creştini” care credeau că pot aduce schimbări şiîmbunătăţiri Bibliei şi care căutau scuze pentru dezertarealor din graniţele Scripturii! Sărbătoarea Naşterii nu poate fi disociată de originea eipăgână. Insistenţa încăpăţânată a creştinilor de a osărbători pe 25 decembrie, cu colinde, pom de Crăciun,schimb de cadouri, program special la biserică şi meseîmbelşugate acasă – exact cum îşi sărbătoreau păgâniiZeul – ne plasează pe terenul identificării cu păgânismul şial împrumutului din păgânism în închinarea la Dumnezeuladevărat. Şi aici Scriptura nu mai tace, ci este în modrepetat categorică în ce priveşte „ruperea cu păgânătatea”,despărţirea de idoli şi de închinarea la ei. Identificarea cupăgânismul, preluarea de idoli sau modele de închinare dinpăgânism sunt în mod expres condamnate de Biblie, atâtîn Vechiul cât şi în Noul Testament. Biserica Ortodoxă şi cea Catolică admit deschis şi nuau o problemă că sărbătoarea şi obiceiurile sunt păgâne laorigini, căci, spun ei, au fost „creştinate”. În concepţia lor,Biserica are putere sfinţitoare, şi o poate extinde şi asuprapăgânismului, care, odată creştinat, Îl slujeşte peDumnezeul adevărat. Această pretenţie este falsă,nebiblică şi ilogică. Este respinsă de oricine crede cuadevărat Sola Scriptura (Scriptura ca autoritate supremăpentru tot ce credem şi practicăm). Oricine este fidel Scripturii, însă, nu îşi poate permiteluxul şi aroganţa unei astfel de pretenţii. Cum răspundematunci faptului că încercăm să transformăm o sărbătoarepăgână într-una creştină, schimbând doar numele celui pecare îl adorăm? Asocierea în închinare cu păgânismul nuface deloc parte din acele lucruri pe care Biblia nici nu lecondamnă, nici nu le aprobă, ci le lasă la atitudineanoastră. Scriptura spune: „Cum se împacă Templul luiDumnezeu cu idolii?... Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-văde ei, zice Domnul. Nu vă atingeţi de ce este necurat şi vă 7
  • 8. voi primi” (2 Corinteni, 6:16-17). Aceasta este pe deplinvalabil şi în cazul sărbătoririi Crăciunului. 4. „E bine să profităm de faptul că lumea nemântuită segândeşte în zilele acestea la Cristos şi naşterea Lui, şi să îlvestim pe Cristos acestor oameni.” Însă ce fel de Cristosau şi îşi doresc aceşti oameni? Nu este ciudat că deşilumea Îl urăşte pe Cristos, iubeşte Crăciunul? De ce oare?Pentru că ei nu se închină lui Cristos! Ei se închină de faptzeului soare pe care s-au obişnuit să Îl numească IsusCristos, şi căruia îi spuneau înainte de secolul 5 într-omulţime de alte feluri. Dar ei nu sunt dispuşi să îl acceptepe adevăratul Isus Cristos, Domnul cerului şi alpământului! Faptul că ne identificăm cu ei în aceastăsărbătoare nu ne ajută să Îl comunicăm pe adevăratul Isuslor, ci le întăreşte convingerea că şi noi ne închinămaceleiaşi zeităţi pe care ei o numesc în mod fals Isus. 5. „Nu avem voie să judecăm pe cineva care ţineCrăciunul, căci ‚unul socoteşte o zi mai presus decât alta;pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplinîncredinţat în mintea lui. Cine face deosebire între zile,pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile,pentru Domnul n-o face.’” (Romani, 14:5-6). Încercarea dea justifica adoptarea unei sărbători păgâne cu acest texteste copilărească şi arată că oamenii iubesc atât de multaceastă sărbătoare încât sunt gata să răstălmăceascăSfânta Scriptură pentru a păstra Crăciunul. Textul dinRomani 14 nu vorbeşte despre sărbători păgâne, ci despresărbătorile vechi testamentare, sărbători care au fostporuncite de Domnul Israelului. 6. În fine, când cei pe care îi întrebam recunoşteau cănu există o bază biblică pentru această sărbătoare,întrebau de obicei: „Dar ce este rău în faptul că sărbătorimnaşterea Domnului, căci noi ne închinăm la adevăratulIsus, şi despre El cântăm în colindele noastre? Chiar dacă 8
  • 9. obiceiurile vin din păgânism, noi le-am modificat aşa încâtacum Cristos este în centrul sărbătorii.” Mi-am pus şi eu această întrebare. Când nu am maiavut argumente, a fost ultima întrebare aruncată în luptă,ultimul bastion de apărare a Crăciunului. Inima meaîncerca cu disperare să ţină de sărbătoare, în vreme ceasupra minţii acţionau argumentele convingătoare aleScripturii, logicii şi bunului simţ. Şi iată la ce răspuns amajuns: Ţinerea sărbătorii este greşită şi dăunătoare căci:1. Înseamnă a trece peste Scriptură, a nega autoritatea ei,a mă îndoi că Dumnezeu mi-a descoperit în ea tot ce îmieste mai bine. Este o respingere a dictonului „SolaScriptura”, „Numai Scriptura”.2. Mă identifică pe mine cu lumea nemântuită, nu pe ei cumine. Natura creştinismului e de aşa fel că atunci când sealiază cu păgânismul, nu păgânismul devine creştin, cicreştinismul este cel ce pierde şi devine păgân.3. Închinarea adevărată este „în duh şi adevăr” (Ioan, 4:23-24). Închinarea falsă este în fire şi minciună. Atunci cândcântăm colindul „Astăzi s-a născut Cristos/ Mesia, chipluminos/ Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi”, spunem adevărulsau minţim? S-a născut Cristos pe 25 decembrie?Bineînţeles că nu. Dar cuvintele colindului tocmai astaspun. Şi prin orice colind cântat în această perioadă, şi prinorice spunem şi facem în această perioadă care transmitedirect sau indirect ideea că Cristos s-a născut pe 25decembrie noi minţim. Adevărul e că Cristosul Bibliei nus-a născut atunci! Cum poate închinarea noastră să fieacceptată de Dumnezeu dacă este bazată pe minciună şipăgânism? Eu unul am cedat în final argumentelor pe care le-amvăzut şi le văd copleşitoare. De peste 10 ani nu mai 9
  • 10. sărbătoresc Crăciunul. Unii mă numesc fanatic şi îngust.Alţii se îndoiesc că sunt un bun creştin sau chiar creştinpentru că nu ţin Crăciunul. Eu unul nu am simţit decâteliberare. Nu am ratat nicio binecuvântare spirituală decând nu mai cred în Crăciun. Ba din contră. A-L sluji peDumnezeu departe de păgânism, în libertate şi în graniţeleScripturii este o experienţă incomparabil mai bună decât aîncerca să Îl slujesc după cum cred oamenii de cuviinţă. Crăciunul este o sărbătoare de origine păgână. Totceea ce se face la Crăciun îşi are originea în păgânism.Păgânismul este drastic condamnat de Biblie şi închinareapăgână este o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Daroamenii vor să o păstreze, crezând că pot scoate ceva bunpentru noi şi plăcut lui Dumnezeu şi mă condamnă că numai practic Crăciunul şi că vorbesc împotriva lui. Darjudecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeusă ascult mai mult de oameni decât de Dumnezeu! 10 Grafică: Aurel Miclea jr.
  • 11. Pentru informaţii suplimentare şi catalogul publicaţiilor noastre gratuite contactaţi-ne la următoarea adresă: Adunarea baptistă „Harul Suveran” str. Izvor nr. 3 Bocşa, Caraş-Severin 325300 România sau e-mail: raule@xnet.ro tel. 0721 262 013 adunareaharulsuveran.wordpress.com www.abaptistvoice.com EXEMPLAR GRATUIT

×