Biserica Densus

1,342 views
1,262 views

Published on

Published in: Art & Photos
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,342
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
9
Actions
Shares
0
Downloads
16
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Biserica Densus

  1. 1. Densuş
  2. 2. <ul><li>BISERICA - TEMPLU ROM Â NESC </li></ul><ul><li>Biserica Sf â ntul Nicolae din Densu ş se afl ă î n jude ţ ul Hunedoara, fiind cea mai veche biserica rom â neasc ă î n care ş i ast ă zi au loc slujbe religioase. Datorit ă particularit ăţ ilor acesteia, biserica este cunoscut ă drept cel mai ciudat edificiu din Tara Ha ţ egului. </li></ul>DENSUŞ
  3. 3. Localitatea Densuş este situată la o distan ţă de aproape 10 kilometri fa ţă d e ora ş ul Ha ţ eg , în apropierea fostei capitale a Daciei - Sarmisegetusa Regia.
  4. 4. Povestea bisericii, la care au contribuit ş i unii istorici, autori a diferite supozi ţ ii, ar î ncepe î nainte de ocuparea Daciei de c ă tre romani. O alt ă variant ă ar fi aceea c ă pe locul actualei biserici ar fi existat un templu î nchinat Zeului Marte (al r ă zboiului) de c ă tre urma ş i i generalului roman Longinus Maximus , c ă zut î n lupt ă î n timpul r ă zboiului daco-roman. Destule fe ţ e biserice ş ti sus ţ in c ă la Densu ş ar fi existat un l ă ca ţ de cult cre ş tin cu multi ani î nainte de sosirea legiunilor lui Traian.
  5. 6. In sus ţ inerea p ă rerii cum c ă aceasta ar fi fost la î nceput un templu p ă g â n, vine argument ul că altarul bisericii este mai aproape de direc ţ ia sud , dec â t de cea de est . Alte indicii ar fi forma acoperi ş ului, care privit din lateral, are forma unei p ă s ă ri, mai precis porumbel, iar deasupra altarului se afla doi lei de piatr ă , situa ţ i coad ă î n coad ă . Cea mai vehiculat ă p ă rere este cea care sus ţ ine c ă actuala biseric ă din Densu ş a fost un templu roman cre ş tinizat, adic ă o biseric ă paleocre ş tin ă construit ă î ntre secolele IV-VI, fiind ş i prima biseric ă de pe teritoriul Daciei. Cert este faptul c ă biserica a fost ridicat ă pe ruinele unei construc ţ ii din antichitatea secolului al IV-lea .
  6. 7. In interiorul bisericii , c â t ş i î n î mprejurimi s-au f ă cut numeroase investiga ţ ii, dar, cu toate acestea, biserica monument continu ă s ă - ş i p ă streze taina. Cercet ă rile efectuate î ndrept ăţ esc ipoteza conform c ă reia biserica a suferit mari modific ă ri de-a lungul timpului, î n special la sf â r ş itul secolului al XIII-lea.
  7. 8. Din punct de vedere al arhitecturii, biserica prezint ă un plan p ă trat cu latura de 6 metri. Naosul acesteia este str ă puns de un turn î n jurul c ă ruia se afl ă un spa ţ iu î ngust acoperit cu o bolt ă de sprijin. Spre est se afl ă o ad â nc ă absid ă semicircular ă , at â t la interior c â t ş i la exterior, av â nd pe latura sudic ă un diaconicon de mari dimensiuni. La diferite nivele ale zidurilor se observ ă motivul arhitectonic î n din ţ i de ferastr ă u.
  8. 9. Construit ă din blocuri, bolovani de r â u ş i din materiale luate din fosta capital ă roman ă a provinciei Dacia - c ă r ă mizi cu inscrip ţ ii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare - biserica are un aspect neobisnuit, st â rnind admira ţ ie ş i uimire. Valoroasele fragmente de pictur ă mural ă , dat â nd din 1443, opera unei echipe de mae ş trii, î n frunte cu Stefan, unul din primii zugravi rom â ni cunoscu ţ i, v ă desc str â nse leg ă turi stilistice cu picturile de epoc ă din Tara Rom â neasc ă .
  9. 10. Dintre elementele decorative, cel mai mult atrag atenţia doi lei aşezaţi chiar deasupra absidei altarului. Specialiştii au afirmat iniţial că doar romanii ar fi putut folosi aceste simboluri, pentru că dacii nu aveau de unde să cunoască un asemenea animal.
  10. 11. D escoperirea unui scut dacic pe care era reprezentat un leu ridică alte multe semne de întrebare. Chiar şi masa altarului pe care slujeşte preotul este o piatră funerară romană dat î nd din secolele II-III d.H. Noile descoperiri arheologice din zonă (o piatră pe care se află o inscripţie în limba latină, dar care vesteşte o sărbătoare dacică) par a adînci şi mai mult misterele acestei zone.
  11. 13. Lăcaşul a fost folosit ca biserică de către românii care au îmbrăţişat calvinismul , iar după unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei a devenit biserică greco-catolică. În 1948 , odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma , lăcaşul a fost trecut de autorităţi în folosinţa Bisericii Ortodoxe Române .
  12. 14. Biserica Sf â ntul Nicolae din Densu ş figureaz ă pe lista de monumente d in patrimoniul UNESCO, iar acum, după restaurare, frumuseţea ei impresionea z ă.
  13. 15. The church of Densus , a village in Tara Hategului (Hateg County), located few kilometers far from Ulpia Traiana Sarmisegetusa is still keeping its secrets so that no one can certainly say when it was built. Historians have different opinions. Some of them say that it was built on the ruins of a pre – Christian edifice in Dacia, others believe that it was built on the foundation of a temple dedicated to god Mars, many say that the church was initially a mausoleum dedicated to general Longinus Maximus that was killed by the Dacians, Nicolae Iorga places it in the 16th century, while art historian Vataseanu believes that it dates from the last quarter of the 13th century. What is certain is this: at this point, it is the oldest church in Romania in which services are still officiated . The walls were built of bricks with Roman inscriptions, capitals, tombstones, sewerage pipes, blocks, marble, columns and sculptures taken from Ulpia Traiana. The pronaos, under the form of an “L”, is uncovered, and guarded by four thick pillars covered with tombstones. The altar table is also made of a tombstone whose letters were deleted. Above, there are two lions that stay back on back. The naos is pierced by a tower around which there is a narrow space covered by a prop vault, and at East there is a semicircular niche.
  14. 16. <ul><li>Realizare – Felicia ( feliciapop @gmail.com ) </li></ul><ul><li>Fotografii - internet </li></ul><ul><li>Muzica – Gheorghe Zamfir - Memory </li></ul>

×