Modelul IntervenţIei îN Criză

5,134 views
5,008 views

Published on

Published in: Business, Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
5,134
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1,438
Actions
Shares
0
Downloads
71
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Modelul IntervenţIei îN Criză

  1. 1. Modelul intervenţiei în criză <ul><li>Cum definim situaţia de criză? </li></ul><ul><li>este dificil de stabilit ce înseamnă o situaţie de criză. </li></ul><ul><li>persoanele reacţionează în mod diferit la situaţiile de criză. </li></ul>
  2. 2. <ul><li>Criza - o tulburare emoţională acută a individului </li></ul><ul><li>determinată de anumite evenimente de viaţă, asociată </li></ul><ul><li>cu lipsa abilităţilor de a face faţă </li></ul><ul><li>acesteia, cu pierderea </li></ul><ul><li>controlului asupra situaţiei </li></ul><ul><li>respective. </li></ul>
  3. 3. <ul><li>se manifestă la nivel fizic, psihologic, cognitiv şi relaţional . </li></ul><ul><li>experimentată la nivel individual, de grup sau comunitar . </li></ul><ul><li>precedată de evenimente stresante de viaţă (naştere prematură, diverse boli) care induc sentimentul pierderii, suferinţă şi schimbare. </li></ul><ul><li>limitată în timp la câteva săptămâni sau luni, după care apare o rezolvare adaptativă sau în cel mai rău caz o rezolvare maladaptativă. </li></ul>
  4. 4. <ul><li>D ouă categorii de evenimente de viaţă determină o criză (Baldwin, 1978): </li></ul><ul><li>- experienţe universale de viaţă (copilăria, adolescenţa, admitere la facultate, căsătoria, prima angajare), </li></ul><ul><li>- experienţe d ramatice de viaţă (deces, abuz sexual, violenta, crimă). </li></ul>
  5. 5. Ce reprezintă intervenţia în criză ? <ul><li>acţiunea de întrerupere a unei serii de evenimente care conduc la disfuncţionalităţi socio-comportamentale. </li></ul><ul><li>asociată cu ideea de echipă multidisciplinară (asistent social, psiholog, medic, etc.) </li></ul>
  6. 6. Reprezentanţi <ul><li>Caplan (1964), Carkhuff (1969), Rapoport (1970), </li></ul><ul><li>Golan (1974), Baldwin (1981) şi Coulshed (1998) . </li></ul><ul><li>consideră că printr-o intervenţie </li></ul><ul><li>minimală în timpul perioadei de </li></ul><ul><li>criză se pot obţine efecte maxime </li></ul>
  7. 7. Caracteristici ale intervenţiei în criză <ul><li>este o interventie de scurtă durata </li></ul><ul><li>este o intervenţie rapidă </li></ul><ul><li>literatura de specialitate diferă în funcţie de crizele asupra cărora se axează : suicid, victimele violenţei, consumatori de drog şi alcool, etc. </li></ul>
  8. 8. Cele trei faze ale crizei ( Caplan ): <ul><li>stadiul de impact : evenimentele neaşteptate creează şoc, confuzie şi dezorientare; apar efecte in plan fizic, psihic si relaţional. </li></ul><ul><li>stadiul de retragere : se folosesc mecanisme obişnuite de depăşire a crizei dar care eşuează. </li></ul><ul><li>ajustare şi adaptare : stadiu de “inovare” , de integrare a crizei , de acceptare a situaţiei, de adaptare . </li></ul>
  9. 9. Roberts (1990) identifică şapte stadii ale intervenţiei în criză: <ul><li>stabilirea unei relaţii cu beneficiarul; </li></ul><ul><li>evaluarea crizei; </li></ul><ul><li>identificarea problemelor majore si a evenimentelor care au declanșat criza precum şi a metodelor obişnuite dar ineficiente de depăşire a situației crizei; </li></ul>
  10. 10. <ul><li>analiza sentimentelor şi oferirea de suport emoțional; </li></ul><ul><li>explorarea alternativelor posibile </li></ul><ul><li>formularea unui plan de acţiune </li></ul><ul><li>asigurarea disponibilităţii de a lucra şi în alte situaţii de criză în viitor. </li></ul>
  11. 11. Golan ( 1978) sintetizează teoria intervenţiei în criză : <ul><li>orice persoană, grup sau organizaţie se confruntă cu diverse crize de-a lungul exist enţe i </li></ul><ul><li>evenimentele problematice sau o serie de dificultăţi sunt cele care determină apariţia crizelor </li></ul><ul><li>evenimentele pot fi anticipate (criza din adolescenţă) sau neanticipate (decesul, divorţul, apariţia unor boli cronice) </li></ul>
  12. 12. <ul><li>există situaţii percepute de către beneficiar ca fiind o criză, in fapt acestea reprezintă doar evenimente minore cărora li s-au asociat emoţii intense </li></ul><ul><li>răspunsurile la situațiile de criza sunt diferite </li></ul><ul><li>crizele sunt soluţionate în 6 - 8 săptămâni </li></ul>
  13. 13. Principii ale intervenţiei în criză : <ul><li>intervenţia se realizează cât mai repede posibil, </li></ul><ul><li>intervenţiile sunt limitate în timp, </li></ul><ul><li>rolul practicianului este unul activ, </li></ul><ul><li>reducerea simptomelor reprezintă principalul scop, </li></ul><ul><li>se acordă sprijin concret cat și psihosocial , </li></ul><ul><li>se încurajează experimentarea sentimentelor. </li></ul>
  14. 14. Etapele procesului de reintegrare : <ul><li>percepţie cognitivă corectă din partea beneficiarului in legătura cu evenimentele care-l afectează, </li></ul><ul><li>analiza sentimentelor generate de situaţiile de criză, </li></ul><ul><li>dezvoltarea unor răspunsuri comportamentale . </li></ul>
  15. 15. Rapoport (1970) defineşte două niveluri ale intervenţiei <ul><li>Primul nivel - activităţi : </li></ul><ul><li>eliminarea simptomelor, </li></ul><ul><li>sprijinirea beneficiarului în înţelegerea crizei, </li></ul><ul><li>implicarea familiei şi a comunităţii , </li></ul>
  16. 16. <ul><li>Nivelul doi - activităţi: </li></ul><ul><li>înţelegerea legăturii dintre situaţia prezentă şi crizele trecute , </li></ul><ul><li>căutarea unor modalităţi de soluţionare , </li></ul><ul><li>dezvoltarea capac it ăţ i lor de a face faţă situaţiilor </li></ul><ul><li>de criză </li></ul>

×