Consiliere Gr

Consilierea Grupurilor de Risc
Scop: creşterea personală a participanţilor ( emoţional, relaţional, intelectual şi chiar spiritual )
răspunde nevoilor specifice grupului respectiv,
nu se centrează pe probleme ci pe soluţii ,

păstrarea confidenţialităţii ,
păstrarea controlului grupului de către consilier, în mod special în cazul unor membrii necooperanţi sau dominatori,
- descurajarea atitudinilor critice , exagerărilor sau jignirilor din partea unor participanţi,

eficientă întrucât implică explorarea sentimentelor, ideilor şi experienţelor tuturor membrilor grupului ,
crează un climat optimist ,
descreşte r ea sentimentului de neajutorare şi singurătate ,

dezvoltarea abilităţilor de relaţionare ,
valorifică şi economiseşte timpul consilierului ,
cea mai productivă consiliere de scurtă durată .

Funcţiile consilierului
realizarea unui climat relaxant în cadrul grupului,
încurajarea unei comunicări libere ,
dezvoltarea oportunităţilor de participare a tuturor membrilor grupului ,
- dezvoltarea unei atmosfere centrate pe grup şi nu pe individ.

Tehnici de lucru cu grupul
R eprezintă acele proceduri care ajut ă consilierul să dea un sens, o direcţie întâlnirilor de grup.
interviul ini ţial (fiecare persoană va expune problemele personale şi aşteptările de la grup),
menţinerea contactului vizual într-o modalitate care să manifeste preocupare, înţelegere, respect, interes şi valorizare a beneficiarului ,

păstrarea unor momente de linişte , în mod special atunci când se discută aspecte dureroase ale problemei prezentate sau cân d situaţia impune acest lucru ( linişte terapeutică )
sugerarea unui nou comportament atunci când vechile patternuri comportamentale au generat probleme ,
explor area unui conflict ,

oferirea de feed-back,
interpretarea mesajelor şi a comportamentelor ,
jocuri de rol pentru anumite situaţii,
încurajarea beneficiarilor să sumarizeze ceea ce ei au învăţat de la sesiunile de grup,
schimbarea gândurilor şi a comportamentelor.

Rolul reţelelor şi sistemelor sociale în sprijinirea persoanelor și grupurilor aflate în dificultate

analiza reţelelor din cadrul sistemelor de suport social.
analiza se concentrează atât asupra sprijinului formal cât şi asupra sprijinului informal oferit persoanelor aflate în dificultate , de către prieteni, vecini şi membri familiali.
se pleacă de la premisa că orice persoană convieţuieşte în cadrul unor reţele formale sau informale.
gradul de conectivitate la aceste reţele asigură socializare, adaptabilitate , integrare şi funcţionare socială la parametrii optimi.

Un ansamblu de relaţii sociale ce variază de-a lungul vieţii în funcţie diverse statusuri şi roluri sociale, contexte socio-culturale, obiceiuri şi tradiţii, zonă de existenţă, tipul şi caracterul persoanei, migraţie, evenimente de viaţă, etc.

Reprezintă o parte a reţelei sociale a persoanei ce corespunde şi
satisface unele nevoi psihosociale ale acesteia în cursul vieţii
zilnice s-au în situaţii de criză , asigurând sprijin afectiv,
emoţional şi instrumental, concret
persoanei în cauză.

Nucleul reţelei
Reţeaua primară
Reţeaua secundară
Reţeaua terţiară

Reţeaua primară - formată din acele persoane care au contacte şi legături directe şi repetate, implicând de obicei un ataşament (rude, prieteni, vecini, parteneri de muncă).
Nucleul reţelei cuprinde persoanele aflate în legătură intimă cu subiectul.

Reţea secundară se referă la legăturile indirecte, realizate prin intermediul reţelei primare (ex. prietenii prietenilor),
Reţeaua terţiară cuprinde o reţea extinsă care leagă membri reţelei secundare într-o relaţie mai largă.

Pentru un om obişnuit, reţeaua de sprijin social cuprinde 25 - 40 persoane , dintre care doar 6 - 10 persoane se cunosc intim şi constant, având legături de durată .
O reţea puternică este protectivă iar una slabă sau absentă vulnerabilizează persoana la evenimente de viaţă negative.

funcţia de suport psihologic sau afectiv care asigură comunicare intimă, încredere, confidenţă, apreciere şi acceptare.
funcţia de suport instrumental care asigură rezolvarea unor probleme concrete, practice în viaţa de zi cu zi sau în situaţii de criză (boli cronice, pierderi, schimbări, divorţ, abandon).

numărul total al persoanelor prezente în reţea,
caracteristicile demografice ale membrilor reţelei,
pregnanţa contactelor (frecvenţa întâlnirilor şi a comunicărilor),
modalitatea legăturilor (simetrice, asimetrice),
intensitatea legăturilor reciproce,
gradul de accesibilitate al persoanei aflate în relaţie,
tipul de relaţie (prietenie, vecinătate, profesională),
stabilitatea şi durata legăturilor,
proporţia legăturilor multiple (economice, religioase, sexuale),
contextul în care se realizează legăturile.

la nivel personal (sprijin psihologic, dezvoltarea deprinderilor, dezvoltarea competenţei şi a abilităţilor în rezolvarea propriilor probleme),
la nivel social (educaţie şi informare pentru a stimula sistemele de sprijin ale beneficiarului).

intermediar între oameni , de a realiza o interdependenţă între beneficiar şi alte persoane şi mai puţin de a realiza independenţa beneficiarului.
consultant decât clinician, să realizeze mai degrabă abilitarea indivizilor decât o simplă acordare de servicii .

http://dorubuzducea.wordpress.com	795
url_unknown	2
http://www.slideshare.net	1

Consiliere Gr

by antropologie on Nov 12, 2009

Accessibility

Categories

Upload Details

Usage Rights

3 Embeds 798

Statistics

Consiliere Gr Presentation Transcript