C4 5 Ue, Sua, Asia, Africa

5,480 views

Published on

Published in: Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
5,480
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3,237
Actions
Shares
0
Downloads
49
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

C4 5 Ue, Sua, Asia, Africa

  1. 1. <ul><li>S isteme le de asistenţă socială din </li></ul><ul><li>UE, SUA, Asia și Africa </li></ul><ul><li>UE - 27 de state : Austria, Belgia , Bulgaria, Cehia , </li></ul><ul><li>Cipru , Danemarca , Estonia, Finlanda , Franţa , </li></ul><ul><li>Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, </li></ul><ul><li>Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, </li></ul><ul><li>Portugalia, Rom ânia , Slovacia, Slovenia, Spania, </li></ul><ul><li>Suedia, Ungaria . </li></ul><ul><li>un spa ţiu de peste 4 milioane kmp, cu o populație de 500 milioane de locuitori </li></ul><ul><li>putem discuta de un model social european? </li></ul><ul><li>dar de un model european de asistenţă socială? </li></ul>
  2. 2. <ul><li>Modelul Social European ? </li></ul><ul><li>o sumă de principii şi idei comune ale sistemelor soc. din cadrul UE </li></ul><ul><li>un răspuns unitar la problema inegalităţilor economice şi sociale </li></ul><ul><li>o viziune comună în privinţa diferitelor aspecte ale vieţii sociale </li></ul><ul><li>un set de standarde şi servicii de calitate </li></ul><ul><li>solidaritate şi responsabilitate socială </li></ul>
  3. 3. <ul><li>Priorităţi în domeniul social </li></ul><ul><li>promovarea coeziunii economice şi sociale </li></ul><ul><li>- Tratatul de la Maastricht (1992): combaterea excluziunii sociale şi întărirea coeziunii sociale , </li></ul><ul><li>- Agenda de la Lisabona (2000): până în 2010 în cadrul UE să existe o înaltă coeziune socială , </li></ul><ul><li>promovarea incluziunii sociale </li></ul>
  4. 4. <ul><li>asigurarea accesului egal la servicii de calitate (sănătate, educaţie, asistenţă socială) </li></ul><ul><li>promovarea egalităţii de şansă </li></ul><ul><li>combaterea oricărei forme de discriminare </li></ul><ul><li>garantarea unui venit adecvat pentru o viaţă demnă </li></ul>
  5. 5. <ul><li>educaţia pe toată durata vieţii </li></ul><ul><li>economia bazată pe cunoaştere </li></ul><ul><li>egalitatea dintre bărbaţi şi femei </li></ul><ul><li>ocuparea forţei de muncă şi egalitatea în muncă </li></ul><ul><li>coordonarea şi protejarea drepturilor sociale ale persoanelor care circulă în UE (pensii, prestaţii sociale, indemnizatie şomaj, VMG, asigurări de sănătate), </li></ul>
  6. 6. <ul><li>grija faţă de reţelele de solidaritate socială </li></ul><ul><li>Exemple: 2003 – Anul european al persoanelor cu dizabilităţi </li></ul><ul><li> 2006 – Anul european al mobilităţii lucrătorilor </li></ul><ul><li> 2007 – Anul european al oportunităţilor egale pentru toţi </li></ul><ul><li> 2008 – Anul european al dialogului intercultural </li></ul><ul><li>- existenţa fondurilor structurale </li></ul>
  7. 7. <ul><li>egalitatea de tratament </li></ul><ul><li>totalizarea perioadelor de asigurare, de activitate salarială sau de munca independentă </li></ul><ul><li>exportabilitatea beneficiilor sociale (prestaţii) </li></ul>
  8. 8. <ul><li>participare şi responsabilitate </li></ul><ul><li>informare şi consultare </li></ul><ul><li>parteneriat social şi implicarea societăţii civile </li></ul><ul><li>salarii decente şi echitabile </li></ul><ul><li>politici sociale transnaţionale </li></ul>
  9. 9. <ul><li>Filosofia ce stă la baza Sistemelor de Protecţie Socială </li></ul><ul><li>sisteme de prot. soc. - inspiraţie Bismarck (Germania, Franţa, Italia): fond separat de bugetul de stat; administrare în sistem tripartit (ex. șomaj: stat-sindicate-patronat); beneficiile se acorda in funcție de mărimea contribuției si sunt condiționate de venituri. </li></ul><ul><li>(b) sisteme de prot. soc. - inspiraţie Beveridge (UK, Danemarca, Suedia): beneficii din bugetul de stat; statul este administratorul sistemului; beneficii constante dar la niveluri modeste; universalitatea prestațiilor. </li></ul>
  10. 10. <ul><li>Observaţii: </li></ul><ul><li>ţările UE nu au modele pure ale uneia sau alteia dintre aceste două mari tendinţe. </li></ul><ul><li>diferenţe: organizarea şi funcţionarea sistemului de protecţie socială, modalitatea şi nivelul de finanţare, nivelul prestaţiilor acordate, rolul autorităţilor publice şi al partenerilor locali, cadrul legislativ. </li></ul>
  11. 11. <ul><li>similitudini : instituţii de specialitate, tipologia serviciilor şi prestaţiilor (protecţia copiilor, boli cronice, invaliditate, bătrâneţe). </li></ul><ul><li>UE se confruntă cu şomajul, excluderea socială a anumitor categorii sociale (persoane fără adăpost, refugiaţi şi imigranţi ilegal, persoane cu handicap grav), scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei, sărăcia, polarizarea socială, etc. </li></ul>
  12. 12. <ul><li>EXEMPLE </li></ul><ul><li>Germania - ajutorul social se acordă în baza Legii din 1961 şi presupune VMG si ajutoare speciale (graviditate, naştere, şcolarizare, încălzirea locuinţei). </li></ul><ul><li>serviciile sociale sunt organizate sub formă federativă, grupate în şase mari organizaţii care gestionează serviciile la nivel naţional. </li></ul><ul><li>voluntariatul joacă un rol important. </li></ul><ul><li>programele de asigurări introduse de cancelarul Bismarck. </li></ul>
  13. 13. Otto von Bismarck ( 1815 – 1898) Alice Salomon (1872-1948) Salomon a fondat în 1908, în Berlin una dintre primele şcoli de asistenţă socială, fiind şi primul preşedinte al IASSW.
  14. 14. <ul><li>Marea Britanie </li></ul><ul><li>Legea săracilor (Poor Law Act – 1601 ) o revizuire a unui act normativ din 1576 referitor la protecţia persoanelor sărace, promulgat de Regina Elisabeta I. </li></ul><ul><li>- o “taxă pentru sărăcie” plătită de către proprietarii de pământ pentru a sprijini persoanele care se confruntau cu dificultăţi majore (handicapuri severe, boli grave, copii abandonaţi). </li></ul>
  15. 15. <ul><li>Casele de muncă - cu un regulament bine pus la punct </li></ul><ul><li>Amendamentul Legii Săracilor (1834) reducea sprijinul acordat pentru a motiva pe cei apţi de muncă sa devină activi pe piaţa muncii </li></ul><ul><li>casele de muncă se înmulţiseră enorm - peste 1 800 cu o capacitate de 90 000 de locuri </li></ul>
  16. 16. Azil pentru femei Azil pentru copii Azil pentru barbati
  17. 17. <ul><li>raportul Lordului Beveridge ( 1942 ) - obiectivul central al statului este lupta împotriva celor cinci giganţi: lipsurile, boala, ignoranţa, mizeria şi inactivitatea. </li></ul><ul><li>- primele principii de constituire a statului </li></ul><ul><li>bunăstării sociale . </li></ul>
  18. 18. <ul><li>dominant în cadrul sistemului actual de asistenţă socială se află principiul universalităţii şi distribuirii diferenţiate a prestaţiilor. </li></ul><ul><li>prestaţii non-contributive independente de nivelul resurselor (pentru persoanele cu handicap) şi </li></ul><ul><li>prestaţii non-contributive dependente de nivelul resurselor (ajutor social ca formă de venit minim garantat). </li></ul>
  19. 19. <ul><li>serviciile sociale sunt gestionate la nivel local. Raportul Griffith (1988) - finanţarea serviciilor sociale să fie transferată de la nivel central la nivel local. </li></ul><ul><li>autorităţile locale nu au obligaţia de a oferi ele însele servicii ci de a încheia contracte cu furnizorii de servicii. </li></ul>
  20. 20. <ul><li>Franţa </li></ul><ul><li>- 1982 descentralizarea responsabilităţilor către autorităţile locale </li></ul><ul><li>ajutorul social ca formă de VMG a fost introdus în 1988 </li></ul><ul><li>nivelul ridicat al finanţării sistemului de asistenţă socială </li></ul>
  21. 21. <ul><li>Danemarca </li></ul><ul><li>reprezentant al modelului scandinav de “Welfare State” </li></ul><ul><li>drepturi sociale tuturor rezidenţilor </li></ul><ul><li>prestaţiile si serviciile sociale se acorda tuturor indiferent dacă au sau nu loc de muncă sau dacă cotizează la un fond de asigurare </li></ul>
  22. 22. <ul><li>Italia </li></ul><ul><li>reforma de la sfârşitul anilor ‘70 - descentralizarea serviciilor sociale </li></ul><ul><li>sistem de servicii sanitare şi sociale organizat la nivel de comune, provincii şi regiuni </li></ul><ul><li>serviciile de asistenţă socială (consiliere psiho-socio-pedadogică, sprijin financiar, ajutor la domiciliu, locuinţă socială) sunt mai dezvoltate în regiunile industrializate din nord </li></ul><ul><li>VMG diferenţiat de la o regiune la alta şi de la o municipalitate la alta </li></ul>
  23. 23. <ul><li>Sisteme Nord-Americane </li></ul><ul><li>- cele mai cunoscute state: SUA, Canada şi Mexic </li></ul><ul><li>- modelul nord-american de as. soc. = sistemele de asistenţă socială din SUA </li></ul><ul><li>SUA - dezvoltare spectaculoasă </li></ul><ul><li>d.p.v. democratic, economic, social, </li></ul><ul><li>politic, cultural şi religios. </li></ul>
  24. 24. <ul><li>a) Perioada voluntariatului (înainte de 1915) </li></ul><ul><li>vasta mişcare de voluntariat din perioada de început de istorie a SUA. </li></ul><ul><li>perioada colonială - oamenii din comunitate se ofereau ca voluntari </li></ul><ul><li>înfiinţarea organizaţiilor voluntare de asistenţă socială </li></ul>
  25. 25. <ul><li>1877: Charity Organisation Society în New York (COS - Mary Richmond) pentru combaterea şi prevenirea sărăciei </li></ul><ul><li>Mary Richmond (1861-1928) COS, New York, 1909  </li></ul><ul><li>voluntarii COS erau numiţi “friendly visitors” (vizitatori prietenoşi), </li></ul><ul><li>ulterior s-au înfiinţat asemenea COS în mai multe oraşe </li></ul>
  26. 26. <ul><li>înfiinţarea de azile concepute după modelul “London’s Toynbee Hall” </li></ul><ul><li>oamenii se ofereau voluntari pentru a locui în cartierele sărace, în “settlement houses” (case de asistenţă socială) pentru a putea înţelege mai bine problemele şi nevoile celor săraci </li></ul>
  27. 27. Settlement House Movement - Jane Addams Settlement House Jane Addams (1 860 –1935 ) Premiul Nobel pentru Pace
  28. 28. <ul><li>1889 - Jane Addams şi Ellen Gates Starr înfiinţează Hull House î n Chicago </li></ul><ul><li>până în 1910 se înfiinţează mai mult de 400 de asemenea case </li></ul><ul><li>Familie adăpostită la Hull House (1892) </li></ul>Ellen Gates Starr Hull House
  29. 29. <ul><li>multe din aceste slujbe/posturi au fost recunoscute şi plătite </li></ul><ul><li>angajaţii Departamentului Comisiei Sanitare erau plătiţi să acorde asistenţă soldaţilor unionişti şi familiilor în timpul Războiului Civil </li></ul><ul><li>în 1905 existau asistenţi sociali angajaţi într-un mare spital urban </li></ul><ul><li>activitatea de asistenţă socială s-a transformat din voluntariat în ocupaţie </li></ul>
  30. 30. <ul><li>b) Asistenţa socială ca ocupaţie (1915 - 1950) </li></ul><ul><li>asistenţii sociali erau interesaţi de dezvoltarea standardelor care ghidau activitatea practică, </li></ul><ul><li>doreau recunoaşterea oficială a profesiei de asistent social, </li></ul><ul><li>necesitatea elaborării unui cod etic al asistenţilor sociali, </li></ul><ul><li>înfiinţarea unei asociaţii profesionale. </li></ul>
  31. 31. <ul><li>Marea Depresiune din 1930 – accentuează rolul guvernului federal în dezvoltarea măsurilor de asistenţă socială. </li></ul><ul><li>Social Security Act ( 1935 ). </li></ul><ul><li>expansiunea academică a asistenţei sociale după al doilea război mondial. </li></ul>
  32. 32. <ul><li>au apărut grupuri profesionale de asistenţă socială : </li></ul><ul><li>- American Association of Hospital Social Workers , </li></ul><ul><li>- Visiting Teachers Association, </li></ul><ul><li>- Community Organization of Social Workers, </li></ul><ul><li>- Social Work Research Group. </li></ul><ul><li>profesioniştii s-au dezvoltat în mai multe direcţii/specializări. </li></ul>
  33. 33. <ul><li>c) Asistenţa socială ca profesie şi ştiinţă (1950 până în prezent) </li></ul><ul><li>s-a dezvoltat reţeaua de învăţământ de asistenţă socială </li></ul><ul><li>- 1951 - Consiliul pentru Învăţământul din Domeniul Asistenţei Sociale </li></ul><ul><li>organizaţiile asistenţilor sociali au devenit cunoscute </li></ul><ul><li>- 1955, National Association of Social Workers lua fiinţă prin unirea </li></ul><ul><li>a şapte organizaţii specializate în asistenţa socială </li></ul><ul><li>- International Federation of Social Workers a luat fiinţă în 1956 </li></ul>
  34. 34. <ul><li>începe modernizarea şi instituţionalizarea asistenţei sociale </li></ul><ul><li>majoritatea statelor au dezvoltat sisteme moderne de asistenţă socială cu multe similarităţi dar şi cu diferenţe evidente. </li></ul><ul><li>activitatea de asistenţă socială este puternic finanţată de către stat existând o diversitate de programe sociale ce se adresează nevoilor comunitare. </li></ul>
  35. 35. <ul><li>Sistemele de asistenţă socială din </li></ul><ul><li>Asia şi Africa </li></ul><ul><li>Asia - peste 52 de state, marea lor majoritate fiind ţări în curs de dezvoltare; continentul cu cele mai multe religii. </li></ul><ul><li>întâlnim fie giganţi ca Rusia, China, Japonia fie state active pe agenda publică ca Israel, Palestina, Irak, Iran, Siria dar şi state aparent neînsemnate ca Bhutan, Bangladesh, Sri Lanka. </li></ul><ul><li>- asistenţa socială este influenţată de sistemele din SUA şi UK. </li></ul>
  36. 36. <ul><li>cel mai dezvoltat sistem de as. soc. îl întâlnim în Japonia </li></ul><ul><li>restul statelor au insuficienţi specialişti, </li></ul><ul><li>slabă dezvoltare a infrastructurii </li></ul><ul><li>serviciilor de specialitate şi locuri </li></ul><ul><li>de muncă slab plătite </li></ul><ul><li>tradiţiile în administraţie: ex. </li></ul><ul><li>Singapore - politici sociale de orientare confucianistă care diminuează rolul asistentului social. </li></ul><ul><li>- ţări asiatice aflate sub dominaţia şi influenţa fostei URSS - la început de drum în configurarea sistemelor de asistenţă socială </li></ul>
  37. 37. <ul><li>Africa - 54 de ţări, cel mai vechi loc de pe pământ şi totodată locul în care îşi are originea rasa umană </li></ul><ul><li>- preponderent agrar </li></ul><ul><li>practicile culturale sunt total diferite comparativ cu alte regiuni ale lumii </li></ul><ul><li>triburi, familii inter-generaţionale, credinţe, superstiţii, practici şamanice dar și reţele sociale informale în care se practică ajutorul mutual inclusiv cel de natură materială şi financiară. </li></ul>
  38. 38. <ul><li>incidenţa ridicată a sărăciei, malnutriţie, mortalitate infantilă, HIV/SIDA, acces limitat la apă potabilă, foamete, analfabetism, boli contagioase, infrastructură precară </li></ul><ul><li>noi metode şi tehnici de intervenţie în asistenţa socială, diferite de cele utilizate în cadrul sistemelor occidentale </li></ul><ul><li>Ex. Departamentului Dezvoltării Comunitare din Ghana utilizează tehnici neortodoxe de sfătuire a persoanelor pentru utilizarea eficientă a resurselor ca: gătitul şi procesarea mâncării, colectarea de combustibil şi lemne, schimburi comerciale între gospodării, adolescenții sunt sfătuiţi cum să se implice în transportul bunurilor pentru a facilita activităţile comerciale ale părinţilor şi bunicilor, etc. </li></ul>
  39. 39. Asistent social în comunităţile africane/ Asistent social sprijină un copil etiopian intervenție umanitară victimă a poliomelitei
  40. 40. - cercetătorii autohtoni au propus modelul “ developmental social work ” (Gray, 2000) - încorporarea punctelor tari ale persoanei în cadrul modelelor de intervenție - renunţarea la adversitate, conştientizarea şi utilizarea voinţei şi a talentelor personale în depăşirea dificultăţilor, consolidarea aşteptărilor şi aspiraţiilor personale
  41. 41. <ul><li>intervenții adaptate la contextul cultural al comunităţilor respective - training-uri vocaţionale de scurtă durată pe teme diverse: tranzacţiile micro-financiare, literatură didactică, burse şcolare, transfer tehnologic </li></ul><ul><li>Avem două sisteme globale de asistenţă socială: </li></ul><ul><li>modelul anglo-american prezent în Europa şi SUA </li></ul><ul><li>modelul african sau chiar afro-asiatic, prizonier al specificul socio-cultural al ţărilor respective </li></ul>

×