C3 EvoluţIa Sistemului

4,133 views
4,241 views

Published on

Published in: Technology, Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
4,133
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3,227
Actions
Shares
0
Downloads
24
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

C3 EvoluţIa Sistemului

  1. 1. Curs 3 Evolu ţ ia S istemului de A sistenţă S ocială <ul><li>factori de natură istorică, administrativă, legislativă, politică, economică </li></ul><ul><li>acte ale cancelariilor domneşti - hotărâri, acte administrative, statute de breaslă </li></ul><ul><li>influenţa bizantină - instituţii religioase </li></ul><ul><li>Bolniţe construite în preajma mănăstirilor </li></ul><ul><li>practică a Occidentului european </li></ul><ul><li>- comunităţi religioase : spital, biserică, cimitir </li></ul>
  2. 2. <ul><li>boieri epitropi - se ocupau de beneficiarii asistenţei sociale; existau instituţii, servicii, prestaţii şi cadru organizatoric </li></ul><ul><li>prinţul era garantul legii (doctrina domnului - principele ideal) </li></ul><ul><li>dreptatea şi justiţia socială funcţiona </li></ul><ul><li>toate activităţile de asistenţă socială ar trebui </li></ul><ul><li>analizate în contextul istoric în care s-au dezvoltat, </li></ul><ul><li>integrându-le judecăţii globale a vremurilor în </li></ul><ul><li>care au existat </li></ul>
  3. 3. <ul><li>EXEMPLE </li></ul><ul><li>- s ec . XVII - se acorda s ă racilor ora ş ului o para pe zi din bugetul V isterie i </li></ul><ul><li>- sec.XVIII - scutirea de taxe şi impozite pt. orbi, şchiopi, ciungi fără familie şi a celor care nu puteau să se hrănească ( obicei specific domnilor luminaţi din Creştinătate ) </li></ul><ul><li>1792, Mihail Şuţu poruncea boierilor epitropi ai Cutiei Milelor </li></ul><ul><li>(instituţie publică, un fel de buget al DGASPC) să </li></ul><ul><li>acorde cerşetorilor câte un taler şi jumătate pe lună </li></ul><ul><li>bani de mâncare - ţara fiind cuprinsă de epidemie </li></ul><ul><li>de ciumă. </li></ul>
  4. 4. <ul><li>L ege a Protecţiei C opil ului ( 1775 ) - perioada fanariotă când plăteam tribut la Înalta Poartă pentru a avea domni pământeni </li></ul><ul><li>aşezămintele, serviciile şi prestaţiile de asistenţă socială s-au dezvoltat în special în perioada despoţilor luminaţi (Mavrocordat, Ghica, Ipsilanti) când are loc şi abolirea servajului (d ependenţ a totală a ţăranului de stăpânul feudal ) </li></ul><ul><li>1775 - Departamentul Epitropiei Obşteşti (instituţie administrativă de utilitate publică, un fel de consiliu local ) </li></ul><ul><li>Regulamentel e Organice (1831 -1832 ) din Valahia şi Moldova - asisten ţ a social ă a dobândit un caracter organizat </li></ul>
  5. 5. <ul><li>Perioada D omnitorilor </li></ul><ul><li>implicarea v oievozi lor în dezvoltarea operei de asisten ţă a s ă r ă ciei (mizeriei) </li></ul><ul><li>instituţii de asistenţă socială - construite şi susţinute financiar de către autorităţi </li></ul><ul><li>voievozii cre ş tini ai provinciilor române ş ti erau conecta ţ i la ideile de protec ţ ie </li></ul><ul><li>social ă care circulau la acea vreme în întreaga C re ş tin ă tate (Europa) </li></ul><ul><li>alini ere a provinciilor românești d . p . v . al politicilor sociale la tendin ţ ele europene </li></ul><ul><li>ale acelor vremuri </li></ul><ul><li>La sfârşitul feudalismului s-a resimţit nevoia la nivel european a unui </li></ul><ul><li>sistem organizat de asistare a săracilor </li></ul>
  6. 6. <ul><li>sec. al XVI - măsuri explicite în politica de asistenţă a săracilor </li></ul><ul><li>controlul administrativ al săracilor şi vagabonzilor </li></ul><ul><li>interzicerea cerşitului în cazul cerşetorilor valizi (înşelători, răi creştini) </li></ul><ul><li>- eliberarea autorizaţilor (“cărţi de pace”) de cerşit pentru cei invalizi </li></ul><ul><li>plasarea copiilor cerşetori ca ucenici pentru a învăţa o meserie </li></ul><ul><li>ajutorul social era destinat săracilor bolnavi sau invalizi, </li></ul><ul><li>săracii valizi (care puteau să muncească) primeau ajutoare dacă dovedeau că muncesc iar salariul obţinut nu este suficient pentru întreţinerea familiei </li></ul><ul><li>- organizarea funeraliilor celor săraci </li></ul>
  7. 7. <ul><li>EXEMPLE: </li></ul><ul><li>u n document din feudalism (1365) atestă crearea </li></ul><ul><li>de către Radu Negru (de la Afumaţi) lângă Câmpulung , </li></ul><ul><li>la Măţăul de Jos, a unui sat special destinat adăpostirii </li></ul><ul><li>persoanelor aflate în situaţi e de dificultate </li></ul><ul><li>(orbi, gârbovi, şchiopi, ologi) din zona respectivă. </li></ul><ul><li>referiri la acest sat întâlnim şi într-un document din 1639 prin care Matei Basarab scuteşte satul respectiv de obligaţiile faţă de domnie </li></ul>
  8. 8. Negru-Vodă - caliciil e (bresle sociale , asociaţii cu funcţie sindicală) , una la Câmpulung şi alta la Bucureşti sub mlaştina Dâmboviţei (lângă dealul Mitropoliei) ce aveau în fruntea lor un staroste de calici E rau susţinute din taxele vamale, taxele de divorţ şi C utia M ile lor În Bucureşti, găsim referiri şi în sec. XIX (1828) la Podul Calicilor (zona Rahovei) Mahalaua Caliciilor
  9. 9. <ul><li>Caliciile - rol de asanare a locului public; Domnul asigura locaţia pentru construcţia bordeelor şi 10 lei pe lună din vama domnească. Calicii erau colonizaţi de regulă în Uliţa Mare, o intersecţie a mai multor drumuri dintr-un sat ca măsură de integrare socială dar şi de limitare a cerşetoriei fie ea şi profesionistă. </li></ul><ul><li>calici (mişei) - săraci invalizi, bolnavi fără familie, oameni aflaţi la marginea societăţii urbane, beneficiari ai milei publice (cerşetori, leproşi) </li></ul><ul><li>N. Iorga - mutilaţii de război proveniţi din luptele purtate în perioada lui Mihai Viteazul şi care erau încredinţaţi Bisericii pentru a fi îngrijiţi - sec.XV </li></ul>
  10. 10. <ul><li>intrarea era condiţionată de existenţa unei boli (şchiop, orb, ciung, fulgerat, olog, surd, gură stricată, beteag, gură puţintea, nevolnic, stricat, cel ce are acea nevoie) </li></ul><ul><li>numărul membrilor diferă de la 11 la 29 (11 în timpul lui Petru Rareş) </li></ul><ul><li>aveau în fruntea lor un Staroste ales pe viaţă dintre ei şi aprobat de Mitropolit </li></ul><ul><li>Vlad Ţepeş i-a închis într-o casă şi le-a dat foc pentru c ă se înmulţiseră prea mult . Se încăierau între ei şi deveniseră delincvenţi </li></ul>
  11. 11. <ul><li>î n Moldova, Ştefan cel Mare începe în 1480 marea operă de asistenţă a mizeriei ( sărăciei ) prin colonizarea calicilor . Aceştia au primit din partea domnitorului anumite privilegii ( servicii sociale) </li></ul><ul><li>Vlad Vo e vod (1524) săracii erau asistaţi la Curtea de Argeş , primeau locuinţă, hrană, îmbrăcăminte şi bani </li></ul><ul><li>1686 - Protopopul d e Bucureşti trebuia să prezinte Vistieriei lista săracilor oraşului care primeau zilnic şi în mod individual câte o para </li></ul>
  12. 12. <ul><li>Spitalul-azil (“casa săracului”) : instituţie urbană destinată adăpostirii săracilor infirmi sau bolnavi, unde stăteau până la sfârşitul vieţii (“ casa unde zac calicii şi oamenii bolnavi ”) </li></ul><ul><li>Ex. Fiul care-şi trimitea tatăl la spital era pedepsit ca un “ucigătoriu ce face ucidere grabnică” iar părintele ce-şi trimitea fiul bolnav la spital era decăzut din drepturile părinteşti </li></ul><ul><li>1695 - primele două mari instituţii complexe de asistenţă : mănăstirile-spital Colţea ( foto ) şi Pantelimon care deţineau “spitale” pentru săraci iar Colţea deţinea şi o şcoală </li></ul><ul><li>săracii bolnavi primeau hrană şi cazare, iar medicul </li></ul><ul><li>era trimis periodic de către domn pentru evaluare şi </li></ul><ul><li>intervenţii pe măsura vremurilor respective </li></ul>
  13. 13. - ulterior (sec. XIX) a fost înfiinţat şi aşezământul Filantropia (200 de paturi) care avea medic primar, medic chirurg şi farmacist - în 1832 gen. Kiseleff înfiinţează Eforia Spitalelor care unea d.p.v. administrativ cele trei aşezăminte
  14. 14. <ul><li>Perioada modern ă </li></ul><ul><li>organizare administrativă, instituţii cu atribuţii de asistenţa socială, servicii susţinute de taxe şi impozite, dezvoltarea unui cadru legislativ. </li></ul><ul><li>construcţia modernă a sistemului de asistenţă socială favorizată şi de alți factori negativi: cataclisme naturale, recolte proaste, lipsuri alimentare, epidemii de ciumă şi holeră, foamete, accidente climatice-invazii de lăcuste, operaţiuni militare. </li></ul><ul><li>proliferează criminalitatea, jaful şi tâlhăriile, furtul, haiducia – insecuritate socială. </li></ul>
  15. 15. <ul><li>i niţiative domneşti materializate prin acte şi hotărâri ale </li></ul><ul><li>Curţii Domnești: </li></ul><ul><li>interzicerea cerşitului şi vagabondajului, </li></ul><ul><li>obligativitatea muncii pentru cei capabili să muncească, </li></ul><ul><li>instrucţie gratuită pentru copiii săraci ca mijloc de combatere a sărăciei, </li></ul><ul><li>acordarea ajutoarelor sociale pe baza testării mijloacelor, </li></ul><ul><li>acordarea şi ierarhizarea ajutorului în funcţie de statutul solicitantului, </li></ul><ul><li>- acordarea ajutorului fie de la Epitropie, fie din “cămara Domnului” - dacă dorea </li></ul>
  16. 16. <ul><li>un sistem de asistenţă socială structurat, susţinut legislativ şi instituţi onal - Regulament ele Organic e (1831-1832) - referiri explicite la organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială </li></ul><ul><li>după Unirea Principatelor Române ( 1859 ) apar e un cadru legislativ care fixează chiar atribuţii concrete pentru serviciile de asistenţă socială la nivelul judeţelor şi comunelor </li></ul>
  17. 17. <ul><li>EXEMPLE </li></ul><ul><li>Alex. Ipsilanti - 1775 dijma pentru copiii săraci </li></ul><ul><li>1782-1785 Ale x. Mavrocordat înfiinţeaz ă în Moldova Casa Milei iar Mihail Şuţu în principatul vecin Cutia Milelor ce depindea u de Obşteasca Epitropie </li></ul><ul><li>Cutia Milelor (“ Lada de Milostire ”) - suporta alături de Visterie toate ajutoarele sociale (pensii, ajutor pentru “şomaj”, ajutor pentru măritat fetele, ajutor de înmormântare, “marea pomană” acordată din mila domnului celor nevrednici) </li></ul><ul><li>a limentat a de diverse taxe : de la mitropoliţi , episcopi, boieri , arendaşi ai poştei, cumpărători de păşuni, crâşm ari; amenzi pentru desfrâu, divorţ, răpiri de fete </li></ul>
  18. 18. <ul><li>“ jeluitorul” primea ajutor numai după ce epitropul “cerceta” solicitarea şi înainta cererea Domnului care semna şi pecetluia actul sau o respingea </li></ul><ul><li>era interzisă favorizarea solicitanţilor precum şi acordarea ajutorului fără acordul Domnului </li></ul><ul><li>beneficiari ai Cutiei Milelor : bătrâni, bolnavi, văduve, orfani, familii nevoiaşe cu ocazia măritişului fetelor </li></ul><ul><li>solicitări de ajutor pe baza milei domnului - “marea pomană” </li></ul><ul><li>dacă solicitantul era tânăr şi sănătos, atunci domnul poruncea să fie “pus în slujbă” </li></ul>
  19. 19. <ul><li>Copilul în dificultate - supravieţuirea fizică, instrucţie şi formare profesională </li></ul><ul><li>- nou-născuţii şi copiii foarte mici abandonați erau încredinţaţi doicilor </li></ul><ul><li>- copiii săraci erau plasaţi ca servitori în mediul rural sau ca ucenici la oraş </li></ul><ul><li>copiii orfani erau înfiaţi sau încredințați numai cu acordul Comisiei Epitropiceşti - să ajute copilul să ajungă “cinstit şi vrednic cetăţean”, să-i dea “creştere după a lui stare” ceea ce însemna hrană, îmbrăcăminte şi “căutare de boală”. Aceştia primeau “leafă” de la Cutia Milelor. Comisia păstra inventarierea şi supraveghea administrarea averii copilului. </li></ul><ul><li>- ex: cazul copiilor preluaţi de un epitrop cu acordul Comisiei întrucât mama văduvă îşi risipea averea după moartea soţului </li></ul>
  20. 20. <ul><li>Se înfiinţează instituţii moderne de asistenţă socială: </li></ul><ul><li>a zilul Elena Doamna (1862, iniţiativa privată a dr. Carol Davilla) </li></ul><ul><li>o rfelinatul Sf. Pantelimon cu o secţie pentru persoanele surdo-mu te (1867) </li></ul><ul><li>căminul-a zil Manea Brutaru ( 1798 ) ce adăpostea 80 de copii (centru de plasament ce funcţiona lângă biserica cu acelaşi nume) </li></ul><ul><li>Societatea Tibişorul şi Casa Muncii CFR care asigura asistenţ ă funcţionarilor c ă ilor ferate (1883) </li></ul>
  21. 21. <ul><li>1881 - un serviciu de asistenţă socială în cadrul Primăriei Bucureşti </li></ul><ul><li>- 1894 - Legea de reorganizare a comunelor urbane se deleagă judeţelor şi comunelor responsabilitatea protejării copiilor abandonaţi, infirmi dar şi de a înfiinţa azile de noapte şi ospătării comunale pentru şomeri </li></ul><ul><li>1897 sunt înfiinţate Leagănul Sf. Ecaterina din iniţiativa d-nei Ecaterina Cantacuzino şi Societatea Materna </li></ul><ul><li>alte organizaţii formale de ajutorare: Societatea de Binefacere Regina Elisabeta, Societatea Principele Mircea, Societatea Cercurile de gospodine. </li></ul>
  22. 22. <ul><li>Perioada contemporan ă </li></ul><ul><li>a) p rima etapă - intervalul în care sistemul de asistenţ ă socială a cunoscut o dezvoltare deosebită d.p.v. administrativ şi organizatoric , dezvoltare susţinută atât de consecinţele celor două războaie mondiale cât şi iniţiativele anterioare promulgate timp de secole de către Curţile domneşti </li></ul><ul><li>b) a doua etapă - perioada comunistă când sistemul de asistenţă socială este distrus aproape în întregime întrucât ideologia de partid şi de stat respingea nevoia de asistenţă socială </li></ul><ul><li>c) a treia etapă - reconstrucţia sistemului de asistenţă socială după Revoluţia din 1989 </li></ul>
  23. 23. <ul><li>a). Prima etapă </li></ul><ul><li>se dezvoltă un cadru legislativ specific sistemelor de asistenţă socială, </li></ul><ul><li>apar instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în sfera asistenţei sociale precum şi instituţii specializate, </li></ul><ul><li>se dezvoltă reţeaua de asistenţă socială la nivel rural, </li></ul><ul><li>sunt create servicii specializate pentru persoanele în dificultate, </li></ul><ul><li>sunt formaţi la nivel universitar specialiştii în asistenţa socială, </li></ul><ul><li>se dezvoltă cercetări sociologice de către Şcoala Sociologică de la Bucureşti (D. Gusti) care fundamentează intervenţiile practice de asistenţă socială, </li></ul><ul><li>reprezintă perioada în care sistemul naţional de asistenţă socială era considerat un model la nivel european şi internaţional. </li></ul>
  24. 24. <ul><li>EXEMPLE </li></ul><ul><li>1920 este înfiinţat Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale - coordona şi activitatea de asistenţă socială prin Direcţia Asistenţei </li></ul><ul><li>C omitetul judeţean - s-au constituit birourile judeţene şi comunale ce coordonau asistenţa socială la nivel local </li></ul><ul><li>1929 se înfiinţează Şcoala Superioară de Asistenţă Socială Principesa Ileana din Bucureşti, coordonat ă de Institutul Social Român </li></ul>
  25. 25. <ul><li>Legea sanitară şi de ocrotire socială din 1930 - oficii de ocrotire la nivel judeţean şi case de ocrotire la nivel rural </li></ul><ul><li>1929-1936 revista Asistenţa Socială (“Buletinul Școalei de Asistenta Socială Principesa Ileana”) </li></ul><ul><li>1936 - Asociaţia pentru Progresul Asistenţei Sociale </li></ul><ul><li>1952 are loc reducerea învăţământului la nivel postliceal iar în 1969 este desfiinţat definitiv de către regimul comunist </li></ul><ul><li>Şc oa l a S ociologic a – D. Gusti </li></ul><ul><li>Henri Stahl, Veturia Manuilă, Xenia Costa-Foru, Iuliu Moldovan </li></ul>
  26. 26. <ul><li>b. Etapa comunistă </li></ul><ul><li>a fost distrusă reţeaua de asistenţă socială comunitară, </li></ul><ul><li>au fost desfiinţate serviciile de specialitate, </li></ul><ul><li>profesia a fost eliminată din nomenclatorul profesiilor, </li></ul><ul><li>a fost desfiinţat învăţământul de specialitate, </li></ul><ul><li>specialiştii formaţi în asistenţa socială au fost obligaţi să se reintegreze profesional în alte domenii, </li></ul><ul><li>noul cadru legislativ adoptat elimina complet sistemul de asisten ţă social ă. </li></ul><ul><li>s-au înfiinţat instituţii de dimensiuni mari pentru copii abandonaţi şi care funcţionau în condiţii improprii </li></ul><ul><li>se acordau câteva prestaţii universaliste (alocaţia pentru copii, ajutor lunar pentru mamele cu mulţi copii) </li></ul>
  27. 27. <ul><li>C) Etapa de după Revoluţia din ’89 </li></ul><ul><li>se pun bazele unei noi arhitectur i a sistemului de asisten ţă social ă </li></ul><ul><li>s e înfiin ţ eaz ă facult ăţ i de asisten ţă social ă </li></ul><ul><li>apare treptat un nou cadru legislativ </li></ul><ul><li>se reînfiinţează reţeaua instituţională de asistenţă socială </li></ul><ul><li>autorit ăţ ile locale ini ţ iaz ă ş i dezvolt ă servicii sociale, </li></ul><ul><li>prestaţii pentru toate categoriile sociale aflate în situaţie de dificultate, </li></ul><ul><li>colaborările cu institu ţ iile ş i agen ţ iile interna ţ ionale (UNICEF, UNDP, Banca Mondial ă ) </li></ul>
  28. 28. <ul><li>EXEMPLE: </li></ul><ul><li>cadrul legislativ necesar dezvolt ă rii sistemului de asisten ţă social ă (legea privind sistemul na ţ ional de asisten ţă social ă , legea privind venitul minim garantat, legea împotriva marginaliz ă rii sociale, lege a administra ţ iei publice locale, legea privind sistemul asigur ă rilor pentru ş omaj ş i stimularea ocup ă rii for ţ ei de munc ă , legea privind protec ţ ia ş i promovarea drepturilor copilului) </li></ul><ul><li>câteva mii de speciali ş ti cu diplom ă universitar ă în asisten ţă social ă </li></ul><ul><li>descentralizarea administrativă a sistemului </li></ul><ul><li>instituţii moderne de asistenţă socială </li></ul><ul><li>deficitari la servicii de asistenţă socială </li></ul><ul><li>o gamă largă de prestaţii sociale </li></ul>

×