28620231 ampelo

474 views
399 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
474
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
7
Actions
Shares
0
Downloads
17
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

28620231 ampelo

  1. 1. UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ PROIECT AMPELOGRAFIEProfesor indrumător : Student :
  2. 2. Anca BABEŞ Daniel-Claudiu CHIŞ 2010 TEMA PROIECTULUI Infiinţarea unei plantaţii de viticole, in centrul viticolindependent Dej, pe o suprafaţă de 25 ha, cu panta de 9,89%. Destinaţia principal a plantaţiei este producerea de vinuri roşii decalitate superioare.
  3. 3. IMPORTANŢA VINULUI SI EFECTELE BENEFICE ALE ACESTUIA Pentru economia naţională, viticultura poate şi trebuie să fie analizată şiapreciată sub aspect social şi sub aspect economic. Sub aspect social viticultura trebuie apreciată ca sursă de îmbunătăţire ahranei şi de câştigare a existenţei umane, iar sub aspect economic, de apreciat căviţa de vie valorifică eficient şi terenurile cu fertilitate naturală mai scazută(terenuri în pantă, nisipuri), furnizează materie primă pentru ramuri ale industrieiprelucrătoare, stimulează dezvoltarea producţiei industriale, constituie izvor devenituri şi de stimulare a relaţiilor de schimb intern şi internaţional, modeleazăcondiţiile de mediu şi înfrumuseţează peisajul natural. Încă de la începutul existenţei sale omul a fost strâns legat de rodul plantelorcare să-i furnizeze hrana, printre care şi viţa de vie. Dacă la alte plante luate încultură a constituit o etapă în istoria omenirii, despre cultura viţei de vie nu se poatespune aşa ceva. Existenţa omului s-a împletit dintotdeauna cu existenţa viţei de vie,ea a evoluat odată cu dezvoltarea societăţii.
  4. 4. Din istoria culturii viţei de vie rezultă că este o plantă adaptabilă şi rezistentăla secetă, comparativ cu alte specii, folosind soluri slab productive de pe terenurileîn pantă, erodate, sărace în elemente nutritive, calcaroase, necorespunzatoare altorculturi, fixează şi valorifică economic nisipurile mobile şi terenurile nisipoase. În România terenurile în pantă şi deluroase deţin o pondere de cca. 85 % dinsuprafaţa cultivată cu viţă de vie. Aceste terenuri sunt amenajate antierozionalprintr-un arăbesc de terase, unde viţa de vie îmbracă toate faţadele dealurilor cughirlandele sale, constituind o adevarată oază de verdeaţă, bogăţie şi sănătate. Pe lângă podgoriile consacrate au aparut altele noi, de mii de hectare, careconstituie o revelaţie profesională- creaţii ale ştiinţei şi tehnologiei. Generaţii întregi de viticultori au dovedit cu veacuri si milenii în urmă căîn ţara noastră există condiţii prielnice culturii soiurilor de struguri pentru masă şide vin. Condiţiile de mediu favorabile existente şi măiestria viticultorilor au permisobţinerea celor mai renumite vinuri. Problemele nutriţiei, influenţate de numeroşi factori subiectivi şi obiectivi auconstituit întotdeauna o preocupare majoră a oamenilor. Ştiinţa modernă a stabilit că pentru o bună nutriţie omul are nevoie dealimente care să conţină: proteine, hidraţi de carbon, săruri minerale, lipide, glucideetc. Strugurii şi vinul obţinut din aceştia au o mare importanţă alimentară.Principalele elemente care intră în compoziţia pulpei şi în bob sunt: vitaminele,zaharurile, sărurile minerale, acizii organici, proteinele, substanţe azotate, substanţecolorante şi taninoase. Cantităţile în care se găsesc acestea în masa strugurilor variază foarte mult.Alături de struguri, în alimentaţia umană o importanţă deosebită o are vinul. Acestaeste prezent de foarte multă vreme în viaţa de fiecare zi a omului. Un litru de vin cu o tărie alcoolică de 10° aduce în bilanţul energiei cca. 600-700 calorii, ceea ce corespunde cu aproximativ 25 % din necesarul zilnic alorganismului uman.
  5. 5. Vinul are o acţiune terapeutică, fiind recomandat chiar şi în cazul anumitorafecţiuni. Pe langă acţiunea de activare a secreţiei gastrice şi salivare, de accelerarea circulaţiei şi de stimulare a activităţii creierului, vinul realizează şi mărireaproducţiei de hemoglobină şi leucocite. Valoarea alimentară a vinului şi astrugurilor precum şi actiunea lor terapeutică demonstrează importanţa pe care o auîn alimentaţia oamenilor şi în menţinerea sănătăţii lor. INFORMAŢII GENERALELocalizare geografică Municipiul Dej este situat în nord-vestul României, în Regiunea deDezvoltare Nord-Vest, în partea de nord-est al judeţului Cluj. Se înscrie între cele 6localităţi de acelaşi rang administrativ-teritorial ale judeţului, situându-se pe loculal treilea, ca număr de locuitori, după Cluj-Napoca şi Turda. Oraşul se află laconfluenţa Someşului Mic, care îşi adună apele din Munţii Apuseni, cu SomeşulMare, coborât din Munţii Rodnei, pe malul stâng al Someşului unit, în zona decontact a Câmpiei Transilvaniei cu Podişul Someşan. Este cuprins între paralela de 47 grade 5 şi 47 grade 10 latitudine nordicăşi meridianele de 23 grade 45 şi 23 grade 5230" longitudine estică. Vatra oraşuluise situează pe un relief variat, cu altitudini cuprinse între 220 şi 360 metri (excepţieface Dealul Rompas, cu o altitudine de 420 metri). Zona de confluenţă aSomeşurilor a dat posibilitatea formării unui bazin depresionar de eroziune încadrat
  6. 6. de dealuri. Aşadar, distingem dealuri terasate ce se încadrează în Podişul Someşanşi şesul aluvionar, larg încadrat în culoarul Someşului.Clima Zona Dejului are o climă temperat-continentală moderată, determinată decirculaţia maselor de aer din vest, dinspre nordul Oceanului Atlantic, fiind puţininfluenţată de masele de aer din partea de sud-vest, dinspre Marea Mediterană.Clima este plăcuta, fără oscilaţii mari de temperatură. Temperatura medie anuală aaerului este de 8,5 grade C. Variaţia temperaturilor este specifică tipului de climăcontinental moderat, cu maxima în luna iulie (temperatura medie de 18,7 grade C),iar minima în luna ianuarie (temperatura medie -5,3 grade C). Trecerea de la iarnăla primăvară se face lent, de obicei în a doua decadă a lunii aprilie. Verile suntplăcute, fără temperaturi caniculare. Toamna este caracterizată prin precipitaţiimoderate, ploi calde şi uneori se prelungeşte până în luna noiembrie. Iarna aparinversiuni de temperatură, datorită aşezării pe culoarul Someşului, fiind lipsită deviscole şi zăpezi care să perturbe circulaţia. Precipitaţiile medii multianualeprezintă valori în jur de 626 mm, cantitatea cea mai mare înregistrându-se, îngeneral în luna iunie.Reţeaua hidrografică Reţeaua de râuri este formată din Someş şi Someşul Mic, cu unităţilehidrografice afluente, remarcându-se în primul rand Valea Olpretului şi Salca,Ocna, Chiezd şi Bandăul (Măguraşul), precum şi lacurile Ocna Dej şi Mica. Laaproximativ 1,2 km de confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic a fost ridicatun baraj de tip deversor, formându-se astfel lacul Mica în lungime de aproximativde 3 km. Pe versantul nordic al Dealului Cabdicului sunt prezente doar câtevaochiuri de apă cu nămol curativ, apreciate pentru tratarea unor afecţiuni reumatice,precum şi un izvor cu apă minerală.Solurile Cuvertura de soluri a teritoriului municipiului se remarcă prin prezenţadominantă a claselor pluviometriilor, hidrosolurilor. Prin prezenţa sâmburelui de
  7. 7. sare de la Ocna Dejului s-a ajuns la apariţia clasei salsodiosurilor, cu deosebire înarealul cu resurse de apă sărată. Potenţialul agricol este favorabil în deosebi pentrucultura porumbului şi a legumelor, extinsă pe luncile Someşurilor.Vegetaţia Vegetaţia teritoriului aparţine etajului pădurii de gorun şi carpen. Pesuprafeţe restrânse, iar în condiţiile de diseminare apar şi alte specii: fag, ulm, plop,frasin, salcie, cireş, precum şi specii de măr şi păr sălbatic. În urma acţiunilor dedefrişare, locul pădurii a fost luat de pajiştile secundare.Fauna Unitatea de dealuri favorizează habitatul mai multor animale de interescinegetic: mistreţ, căprior şi iepure, la care se adaugă şi unele din categoria celor depradă: lup, vulpe, pisică sălbatică, viezure, etc. Faţă de fauna menţionată, pe dealurisunt prezente şi numeroase păsări: turturica, mierla neagră, piţigoiul,privighetoarea, ciocârlia, rândunica, cucul. Prezenţa acestora constituie importantefonduri de vânătoare. Piscicultura este reprezentată printr-o serie de peşti şicrustacee superioare: scobar, mreană, clean, crap şi ştiucă.
  8. 8. DESCRIEREA SOIURILOR MUSCAT OTTONELSINONIME Ottonel, Ottonel Frontingan, Muscat Ottonel blancORIGINE Muscat Ottonel este un soi originar din Franţa, obţinut în anul 1852 de cătreRobert Moreau, un horticultor din Angers. După ultimele cercetări se pare că soiulMuscat Ottonel este rezultatul hibridării dintre Chasselas doré şi Muscat deSaumur.AREALUL DE CULTURĂ Soiul Muscat Ottonel are o largă răspândire în cultură, fiind cultivat aproapeîn toate ţările viticole din Europa.
  9. 9. În România este răspândit în majoritatea podgoriilor, cu deosebire înTransilvania, Muntenia şi Moldova, în special în podgoriile Dealu Mare, Odobeştişi Drăgăşani. CARACTERE AMPELOGRAFICEÎn faza de dezmugurire La deschiderea mugurilor rozeta este scămoasă, de culoare verde-roşiatică,mai pronunţat colorată spre margini. În faza de înfrunzire şi creştere a lăstarului Vârful lăstarului şi prima frunză sunt scămoase, verzi, cu marginile roşcate. Frunzele a doua - a patra sunt roşii-arămii, lucioase, cu nervurile şi dinţii verzi, prezentând urme de scame. Frunza a cincea este verde, cu slabe nuanţe arămii, cu liziera roşie şi mucronii gălbui, având urme de scame şi perişori scurţi pe partea inferioară. În general, frunzele au 3 sau 5 lobi, sunt gofrate, iar pe masură ce cresc devin netede. Dinţii lobului terminal sunt simpli şi ascuţiţi, iar cei ai lobilor inferiori suntneuniformi şi rotunjiţi. Lăstarul este glabru, verde-castaniu, colorat mai intens lanoduri. Inserţia ciorchinilor se face mai frecvent pe nodurile 4/5 sau 5/6. Inflorescenţa este uniaxială, uneori aripată, de formă cilindrică sau cilindro-conică, având 7-10 cm lungime.În faza de înflorire Soiul Muscat Ottonel înfloreşte normal; nu manifestă fenomenul decleistogamie, frecvent întalnit la soiurile tămâioase. Floarea este hermafrodită normală, pe tipul 5 sau 6, cu staminele înclinatenormal, mai lungi decât pistilul. Ovarul este verde, cu 2-3 loji şi respectiv 4-6
  10. 10. ovule. Lungimea staminelor este de 3,5 mm, cea a pistilului de 2 mm si diametrulovarului de 1,5 mm. Glandele nectarifere sunt de culoare portocalie. Polenul are conformaţie normală şi este fertil, soiul fiind autofertil.În faza de creştere a bobului Lăstarul în iunie-iulie este glabru, verde-castaniu, cu primele trei frunzeverzi-arămii, uşor scămoase, care, pe măsură ce cresc, devin verzi şi glabre. Cârceiisunt bi- si trifurcaţi, verzi, cu urme de scame. Frunza normală are în general dimensiuni cuprinse între 14-18 cm lungimesi 14-16 cm lăţime, fiind glabră şi netedă, în mod frecvent cu 3 sau 5 lobi.Marginea frunzei prezintă dinţi mărunţi, rotunjiţi şi mucronaţi, asezaţi de regulăalternativ, un dinte mare şi unu-doi mici. Dinţii terminali ai lobilor sunt usor alungiţi şi ascuţiţi. Nervurile, de culoareverde-deschis, sunt proeminente, mai ales pe partea inferioară, pe care prezintă periscurţi. Sinusurile laterale superioare sunt adânci, de cele mai multe ori închise,elipsoidale, uneori deschise, liriforme, înguste şi ascuţite la bază. Sinusul peţiolareste închis complet, elipsoidal şi mai rar deschis în formă de liră sau V. Peţioluleste verde, cu dungi roşcate, glabru, cu lungimea destul de variabilă.În faza de maturare a strugurilor Strugurii sunt de formă cilindrică, uniaxiali, uneori aripaţi, cu boabele desesau batuţi, având în medie 12-14 cm lungime. Pedunculul este verde, subţire,incomplet lignificat, de 5-6 cm lungime. Bobul este sferic, de culoare galbenă-aurie, cu diametrul mediu de 12-14mm, având miezul zemos, cu gust discret de muscat şi caracteristic, foarte plăcut şimustul necolorat. Pedicelul are în medie 5 mm lungime. Pensula este incoloră de 4mm lungime. Pieliţa este potrivit de subţire, elastică, rezistentă.Sămânţa este de 5-6 mm lungime şi 4 mm lăţime, de culoare cafenie, cu chalazaovală, fosetele mici şi ciocul ascuţit, verde-gălbui.În faza de maturaţie a lemnului şi de cădere a frunzelor
  11. 11. Spre sfarşitul toamnei, pe frunze apar pete galbene neuniforme, iar dinţii seingălbenesc. Coarda este striată, cu caneluri superficiale, rotundă sau uşor turtită însecţiune, de culoare roşie-cafenie, cu nodurile vineţii. Culoarea roşie a coardei estecaracteristică pentru acest soi. Internodiile au lungimea medie de 6,5-11,5 cm, cudiametrele de 6,5/7,5-8/9 mm. Ochii au forma conică cu vârful ascuţit, sunt turtiţilateral, bine inveliţi în solzi de culoare castanie; prin poziţia lor faţă de coardă,formează un unghi ascuţit. Scoarţa lignificată se exfoliază în fâşii.CARACTERIZARE AGROBIOLOGICĂ Soiul Muscat Ottonel se adaptează bine la climatul temperat. Pentruîncheierea ciclului de vegetaţie activă necesită 2250-3650° temperatură, pe care opoate acumula în decurs de 166-210 zile.Fazele de vegetaţie. Dezmugurirea are loc în decursul lunii aprilie la ValeaCalugarească şi Drăgăşani iar la Bucureşti, Odobeşti şi Murfatlar poate întârziapână în prima decadă a lunii mai. Înflorirea se desfaşoară în general, la sfarşitul lunii mai şi în prima jumatate alunii iunie. În podgoria Dealul Mare, la Valea Calugarească, aceasta are loc deregulă, la sfarşitul lunii mai, iar la Murfatlar în prima jumatate a lunii iunie. Pârga începe în a doua jumatate a lunii iulie sau în prima jumatate a luniiaugust. Coacerea strugurilor se desăvârşeşte de obicei în cursul lunii septembrie sauîn prima decadă a lunii octombrie; la Bucureşti şi Valea Calugarească poate avealoc în unii ani, chiar în ultima decadă a lunii august. Soiul Muscat Ottonel are vigoare mijlocie. În condiţiile de la Bucureşti,lăstarii înaintaşi pot ajunge la înflorire la lungimea de 1,5 m, cu 18-21 frunze, iarpână la pargă pot atinge sau depăşi 2,5-3 m lungime. Coarda rămâne relativ subţire.Afinitate faţă de portaltoi. În general, soiul Muscat Ottonel are afinitate mica faţăde portaltoi. În condiţiile de la Drăgăşani procentul mediu de prindere la altoire este
  12. 12. de 24,1, variind între 16,9 pe portaltoiul Riparia Gloire şi 28,1 pe Berlandieri xRiparia Teleki selecţia Buftea. În condiţiile de la Crăciunel, procentul mediu deprindere la altoire este de 34,6, variind între 24,7 pe portaltoiul Chasselas xBerlandieri 41 B si 45,7 pe Berlandieri x Riparia Kober 5 BB selecţia Crăciunel 2.În plantaţii, pe soluri lipsite de calcar, se comportă bine pe Riparia Gloire,procentul butucilor productivi fiind de 68,4 la Istriţa şi de 82,0 la ValeaCalugarescă. Pe solurile care conţin mai mult calcar se comportă bine pe hibriziiBerlandieri x Riparia, Chasselas x Berlandieri 41 B şi Rupestris du Lot.Scuturarea florilor şi gradul de meiere-mărgeluire. La inflorescenţele în aerliber se înregistrează până la 76,1% flori scuturate, iar la inflorescenţele izolate înpungi, florile scuturate sunt numai de 22,3%. În condiţii de seră, inflorescenţelelăsate liber au 58,1% flori scuturate, iar cele ţinute în pungi 66,8%.Strugurii de Muscat Ottonel în general, nu meiază şi nu mărgeluiesc.Polenizatori. Soiul Muscat Ottonel este autofertil şi se cultivă în plantaţii pure, fărăsă necesite o fecundaţie încrucişată.Fertilitate şi productivitate. Procentul de lăstari fertili variază între 83 laBucureşti şi 75,7 la Odobeşti.Valoarea coeficientului de fertilitate absolut la soiul Muscat Ottonel, altoit pediferiţi portaltoi, în conditiile de la Murfatlar şi Odobeşti, variaza între 1,6 si 2,1,iar a celui relativ între 1,1 şi 1,7. Indicele de productivitate absolut variază între 92şi 279, iar cel relativ între 66 şi 211.Maturarea lemnului. Fiind un soi cu coacere mai timpurie, procesul de maturare alemnului are loc în bune condiţii, ceea ce îi asigură un grad de fertilitate mai mareşi o rezistenţă relativ bună la ger.Relaţiile cu factorii ecologici. Cultura soiului Muscat Ottonel reuşeşte în generalbine pe toate terenurile. În regiunile secetoase suferă mai ales când este altoit peportaltoi necorespunzători. În podgoria Murfatlar, în anii cu zile caniculare, işipierde frunzişul încă din vară. Pe dealuri cu expoziţii favorabile, struguriiacumulează cantităţi însemnate de zaharuri şi au aroma deosebit de pronunţată. În
  13. 13. podgoriile aşezate mai la nord, cu temperaturi mai scăzute, strugurii sunt foartearmonic constituiţi, fapt care influenţează în bine calitatea vinurilor.Rezistenţa la intemperii, boli şi dăunători. Soiul Muscat Ottonel rezistă îngeneral bine la ger şi brumă, dar suferă din cauza secetei. Strugurii nu rezistă laoidium, însa rezistă la putregaiul cenuşiu şi sunt puţin atacaţi de Cochilis, Eudemisşi Tetranychus.CARACTERISTICI AGROTEHNICE Sistemul de tăiere care se aplică soiului Muscat Ottonel este cel mixt, cucoardele la 10-14 ochi lungime.În condiţiile unui agrofond obişnuit, în podgoria Valea Calugarească, cea maipotrivită sarcină este de 40-50 ochi la butuc, respectiv 225000 ochi la hectar; peagrofond îmbunătăţit, sarcina poate fi marită.Producţia soiului Muscat Ottonel se mareşte şi prin aplicarea raţionala a lucrărilorsolului. Astfel, în condiţiile de la Crăciunel, două lucrări adânci ale soluluiexecutate la 15-20cm, una primavara şi alta toamna şi cinci lucrări superficialeexecutate la 5-8 cm au dus la obţinerea unui spor de producţie de 1745 kg strugurila hectar.Operaţiile în verde aplicate raţional contribuie de asemenea la mărireaproductivităţii.Distanţa de plantare recomandată pentru soiul Muscat Ottonel este de 1,60-1,80 mîntre rânduri pe dealuri, până la 2 m la şes şi de 1,40-1,60 m între butuci pe rând.CARACTERIZARE TEHNOLOGICĂEpoca de coacere. Strugurii soiului Muscat Ottonel intră în pârgă în a douajumatate a lunii iulie sau în primele zile ale lunii august. Procesul de maturareevoluează rapid, strugurii ajungând la maturitatea deplină aproape o data cu soiurileChasselas, adică în epocile a III-a ± a IV-a, atât în regiunile de stepă şi silvostepăasemănătoare Murfatlarului şi Bucureştiului, cât şi în podgoriile Valea
  14. 14. Calugarească, Pietroasa şi Silagiu. În celelalte podgorii strugurii ajung lamaturitatea deplină în epocile a IV-a ± a V-a, mai rar a VI-a. În anii deosebiţi dereci şi nefavorabili, maturitatea deplină a soiului Muscat Ottonel poate întârziapână în epocile a V-a ± a VII-a.Datorită gustului şi aromei deosebit de plăcute a strugurilor, cât şi faptului căaceştia ajung la maturitate destul de timpuriu, soiul Muscat Ottonel se foloseşte şipentru consumul în stare proaspătă.Structura strugurilor. Soiul Muscat Ottonel are strugurii mici,rareori mijlocii,greutatea lor variind între 60 şi 150 g, iar volumul între 55 şi 140 cm3.Pe categorii, 75 % din recolta acestui soi sunt struguri cu greutate medie de 132 g,iar 255 au greutatea medie de 65 g.Compoziţie mecanică şi însuşiri tehnologice. Muscat Ottonel are insuşiricaracteristice soiurilor de vin. Greutatea medie a unui bob la cules variază între0,86 si 2,7 g.Ciorchinii reprezintă în medie 2,4-5,8 % , iar boabele 94,2-97,6 % din greutateastrugurilor.Randamentul mediu în must variază între 60,2 % la Huşi şi 83,7 % la Crăciunel.Indicele de randament are valori medii de 1,5-1,7 la Huşi, Teremia şi Silagiu, fiindcaracteristic soiurilor de masă, ca de exemplu la Crăciunel.Compoziţia chimică a mustului. La maturitatea deplină, strugurii soiului MuscatOttonel conţin în medie 182-230 g/l zaharuri, echivalent cu 10°7 - 13°5 alcoolpotenţial, iar aciditatea totală este cuprinsă între 2,2 si 5,0 g/l. Cel mai ridicatconţinut în zaharuri, de 271 g/l, s-a înregistrat în anul 1950 la Drăgăşani. Acestevalori sunt caracteristice vinurilor superioare seci sau demiseci. Creşterea conţinutului în zaharuri după coacerea deplină, se datoreştesupramaturării strugurilor, aceştia pretându-se, în unii ani cu toamne lungi şiuscate, la putrezirea nobilă, care este însoţită în general şi de o scădere pronunţată aaciditaţii în struguri respectiv în must. Vinul rezultat din strugurii soiului Muscat Ottonel este un vin de calitatesuperioară, sec sau dulce, chiar licoros, mai ales în anii când acumularea
  15. 15. zaharurilor depaşeşte 300 g/l, ca de exemplu la Drăgăşani în anul 1950. Aciditateaînsă, destul de scazută la maturitatea deplină, devine prin supracoacere deficitară,trebuind să fie corectată pentru a se asigura un vin echilibrat, în cazul când sevinifică ca soi pur. Vinul are culoare galben-verzuie ce evoluează spre galben-pai cu gust plăcut,fructuos şi un buchet deosebit la învechire. Muscatul Ottonel obţinut în zonele mairăcoroase este de înaltă calitate, cu aroma placută de muscat. Soiul Muscat Ottonel se vinifică mai mult în amestec cu alte soiuri care au oaciditate mai ridicată, imprimându-le aromă placută de muscat.PRODUCŢIA Soiul Muscat Ottonel dă producţii variate. În condiţiile de la Odobeşti,producţia medie la butuc este de 4,890 kg, iar cea maximă de 5,780 kg, respectiv15092 şi 17848 kg struguri la hectar. În condiţiile de la Murfatlar, producţia mediela butuc este de 0,556 kg iar cea maximă de 0,680 kg, respectiv 2470 şi 3024 kgstruguri la hectar. În aceleaşi condiţii de mediu, dar altoit pe diverşi portaltoi, producţia soiuluiMuscat Ottonel înregistrează diferenţe însemnate. Astfel la Pietroasa diferenţa estede 2776 kg struguri, la Odobeşti de 5528 kg struguri, iar la Murfatlar de 1083 kgstruguri la hectar.VARIAŢIUNI ŞI CLONI În cadrul soiului Muscat Ottonel se întâlnesc variaţiuni care au fost fixateprin selecţie clonală la Staţiunea Crăciunel şi înmulţite în cultură. Dintre acesteacea mai reprezentativă este Muscat Ottonel 12 Blaj, care dă producţii mai mari şi cuconcentraţii superioare de zaharuri.
  16. 16. UTLIZARE ŞI CARACTERIZARE AGRO-ECONOMICĂ Muscat Ottonel este un soi cu întrebuinţare mixtă. Ca soi de masă esteapreciat mai ales datorită gustului şi aromei plăcute a strugurilor. Din strugurii soiului Muscat Ottonel se obţin vinuri aromate, superioare dinpunct de vedere calitativ, cu un conbţinut alcoolic ridicat. În podgoriile cu condiţiipodoclimatice potrivite acestui soi (Crăciunel, Pietroasa) se obţin vinuri tămâioasedulci sau chiar licoroase, de o fineţe deosebită. Prin cupajare cu vinul obţinut din alte soiuri, mai ales în anii când aciditateaeste deficitară, se obţin vinuri superioare, fin aromate şi foarte bine echilibrate. Datorită însuşirilor sale, cultura soiului Muscat Ottonel este indicată atât înmicile gospodării pentru acoperirea nevoilor de consum local, cat şi în gospodăriilemari producătoare de struguri-marfă pentru masa sau vinuri superioare.RAIONARE Soiul Muscat Ottonel este raionat în toate regiunile, cu urmatoarele direcţiide producţie: struguri de masă, vinuri curente de masă, vinuri superioare aromate,vinuri licoroase şi vinuri pentru şampanie.
  17. 17. CALCULUL SUPRAFEŢEI Suprafaţa totalăSe calculeaza prin impartirea suprafetei de pe schita in triunghiuri ࢈ൈࢎ ࡿο ൌ ૛Stc = S1+S2+S3Stc - suprafata totala calculateS1 ,S2 ,S3 ± aria triunghiurilorAB = 6 cmBC = 2,6 cmCD = 2,9 cmDE = 5,7 cmAE = 4,2 cm
  18. 18. CC¶ =1,3 cmBB¶ = 3,9 cmEE¶ = 3,2 cm ஺஽ൈ஻஻ᇱ ஻஽ൈ஼஼ᇱ ஺஽ൈாாᇱ ଻ǡ଺ൈଷǡଽ ସǡଷൈଵǡଷ ଻ǡ଺ൈଷǡଶStc = + + = + + = 14,82 + 2,795 + 12,16 ଶ ଶ ଶ ଶ ଶ ଶStc = 29,775 cm2 Calcularea coeficientului de transpunere ࡿࢀሺࢎࢇሻ ξ ࡿࢉሺࢉ࢓;ሻ K= × 100 ૞૙ST ± suprafata totalaSc ± suprafata calculateSc = Stc = 29,775 cm2ST = 25 haK = 1,8324 Calculul tolerantei ૚T= × ST ૝૙૙T = 0,0625 Calculul erorii
  19. 19. E = ST ± StST ± suprafata totalaSt ± suprafata transpusa ௌ௧௖ൈ௞;ൈହ଴;St = = 24,9938 ha ଵ଴଴଴଴E = 25 ± 24,9938 ֜ E = 0,0062ET Calculul pantei ࡯࢓ࢇ࢞ି࡯࢓࢏࢔I% = × 100 ࡰCmax ± cota maxima = 420Cmin ± cota minima = 381D = BD×K×50 = 4,3×1,8324×50D = 393,966BD = distanta de la cota maxima la cota minima ସଶ଴ିଷ଼ଵI% = × 100 ଷଽଷǡଽ଺଺I% = 9,89 Transpunerea laturilor pe foaie milimetricaL= l × KL ± lungimea laturilor pe foaia milimetrical ± lungimea laturilor de pe schita dataK ± coeficientul de transpunere
  20. 20. AB = 6 × 1,8324 = 10,99BC = 2,6 × 1,8324 = 4,76CD = 2,9 × 1,8324 = 5,31DE = 5,7 × 1,8324 = 10,44AE = 4,2 × 1,8324 = 7,69 ORGANIZAREA TERENULUI Suprafata ocupata de drumuriSdrumuri = Sdrum principal + Sdrum secundar + Salei + Szone de intoarcereSdrum = (L×l×50) : 10000L ± lungimea in plan a drumului (cm)l ± latimea drumului50 ± ridicarea la scara

×