analiza economico finaniara la firma x

46,579 views
46,232 views

Published on

Published in: Economy & Finance
0 Comments
5 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
46,579
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
1,075
Comments
0
Likes
5
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

analiza economico finaniara la firma x

  1. 1. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Analiza economico - financiara a unei firme utilizand bilantul acesteia si contul de profit si pierderi CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETĂŢII “TOBIMAR” SRL ALBA IULIA SCURT ISTORIC Societatea comercială “TOBIMAR” SRL, cu sediul în Alba Iulia, str. Clujului nr.29A,telefon, fax 0258818191, având numărul de înregistrare la Registrul ComerţuluiJ01/542/1998, codul de înregistrare fiscală R11319570, cu cont curent deschis la BancaComerciala Romana SA Suc.Jud. Alba , cod IBAN RO24RNCB1100000004090001. Este osocietate cu capital integral privat, in suma de 10.000 mii lei , detinut de unicul asociat. Înfiinţată în anul 1998, firma este specializată în comertul cu ridicata si cu amanuntulal urmatoarelor grupe de marfuri : surse si corpuri de iluminat, aparataj electric, cablurielectrice. Este distribuitorul marfurilor electrice marca PHILIPS in judetele Alba, Mures,Hunedoara, Sibiu, castigandu-si o clientela stabila in aceste orase precum si in localitatileinvecinate. Desfacerea produselor catre populatie se face prin raionul de electrice de la parterulmagazinului universal UNIREA SA, intr-un spatiu inchiriat. Societatea a amenajat inperioada 2003-2004 birourile si depozitul propriu, situate in. Alba Iulia- Barabant, str.Clujului nr. 29 A. Într-o perioadă relativ scurtă, firma a reuşit să-şi constituie o echipă omogenă ,formata din 45 de persoane, cu o structură tehnico-funcţională adaptată meseriilor specifice înactivitatea de comerţ. Personalul firmei este calificat, cu o buna pregatire profesionala , cu experienţă înacest domeniu, marea majoritate a angajaţilor având o vechime de peste 6 ani. MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE FIRMEI Pagina 1 din 50
  2. 2. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Misiunea reprezintă concepţia managerilor privind ceea ce firma urmează să facă şi sădevină pe termen lung ; ea concretizează activităţile pe care firma le va desfăşura în viitor. O misiune corect fundamentată trebuie să răspundă la următoarele întrebări : Cine estefirma? Încotro se îndreaptă ? Misiunea arată de fapt prin ce se deosebeşte o organizaţie de alta, iar daca aceasta nu-şi stabileşte precis ce intenţii are pentru viitor nu va putea desfăşura o activitate performantă. În afara misiunii sale, organizaţia trebuie să stabilească misiuni pentru fiecare afacerepe care o iniţiază. După definirea acestor misiuni managerii le concretizează în obiective şistrategii. Obiectivele dau o imagine concretă asupra orientării generale a firmei în funcţie descopul urmărit şi misiunea stabilită. Strategia arată măsurile principale pe care manageriiplanifică să le întreprindă pentru a îndeplini unul sau mai multe obiective În cursul unei luni înregistrările contabile curente sunt : Încasări în numerar prin casa în lei , cum ar fi : încasări din vânzări magazin propriu en-detail; încasări creanţe clienţi şi debitori diverşi; ridicări numerar din conturi bancare în lei; restituiri avans decontare neutilizat; încasări sume creditate de asociaţi pe perioade determinate; Plăţi în numerar prin casa în lei, care cuprind : plata datoriilor la furnizori; depuneri de numerar în conturile bancare ; acordare de avansuri de trezorerie ; plată avans şi rest de plată salarii personal; restituiri sume avansate de asociaţi; plăţi în numerar prin trezorerie ; plăţi la furnizor a facturilor reprezentând nevoi proprii societate; plata chiriei pentru spaţiu şi mijloacele de transport luate cu chirie conformcontractelor de închiriere ; Prin nota contabilă, in jurnalul de cumparari se înregistrează lunar aprovizionările cumarfuri electrice , cât şi facturile de telefon, energie electrică şi apă, gaz, reclamă şipublicitate, facturi reprezentând majorări de întârziere plata facturilor de energie electrică şialtele. Pagina 2 din 50
  3. 3. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Centralizarea se face printr-o notă contabilă distinctă, pe feluri de venituri, adică dinvânzarea de marfa (produse electrice) catre populatie prin magazinul inchiriat si venituri dinactivitatea de distributie . Încasările şi plăţile prin contul bancar se contabilizează conform extrasului de cont şia anexelor. Din grupa încasărilor ca operaţiuni curente înregistrate amintim : încasări clienţi ; depuneri numerar din caseria în lei; transfer din alte conturi bancare şi depozite la termen; încasări bonificaţii – disponibilităţi în lei; Plăţile prin contul bancar pot fi concretizate: ordonanţările la plată a furnizorilor achitarea datoriilor la bugetul de stat şi alte bugete ; reţinerea comisioanelor bancare privind operaţiunile bancare cât şi comisioaneleprivind gestionarea contului şi ridicarea de extrase. Nota de salarii reflectă obligaţiile salariale ale unităţii către angajaţi precum şicontribuţiile aferente de salarii realizat la diverse bugete şi fonduri. Lunar, prin nota contabilă, conform bonurilor de consum, se descarcă gestiuneasortimentelor de marfuri , obiectelor de inventar şi a altor materiale. Lunar se înregistreazăratele de amortizare a mijloacelor fixe, conform scadenţarului. Conform cu fişa activităţii zilnice a mijloacelor de transport şi a foilor de parcurs sedau în consum carburanţi şi lubrifianţi pentru mijloacele de transport închiriate. În perioada supusa studiului, unitatea înregistrează scoaterea din evidenţă a unuimijloc fix prin casare. După operaţia de casare rezultă produse reziduale înscrise cantitativ şivaloric în procesul verbal de casare, produse care ulterior se valorifică. După înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor se stabilesc din punct devedere fiscal toate obligaţiile unităţii privind impozitul pe profit pe anul fiscal încheiat, cât şirecuperarea pierderilor din anii precedenţi. După stabilirea profitului net, se procedează şarepartizarea lui pe destinaţii astfel: acoperirea de pierderi deductibile ; repartizarea dividendelor cuvenite asociatului unic , din care se reţine la sursăimpozitul pe dividende ; Pe baza balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul contabil, care va sta la bazacalculării principalelor indicatorii economico financiari. Pagina 3 din 50
  4. 4. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 1.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SC “TOBIMAR” SRL Prin structura organizatorică a unei societăţi se înţelege modul de organizare aelementelor componente (mijloace materiale, personal, circuite informaţionale), felul în careacestea sunt corelate şi interacţionează reciproc. Principalele elemente ale unei structuri pot fi de natură economică, ceea cecorespunde unei folosiri eficiente a personalului, de natură dinamică, în care sens trebuie săpermită o rapidă şi fidelă circulaţie a informaţiilor de la conducere spre executanţi şi invers şide natură umană, care urmăresc să creeze satisfacţie morală şi materială a personalului. Modul de organizare a structurii organizatorice are o mare influenţă asupradesfăşurării activităţii în unitate, asupra eficienţei obţinute. Societatea “ TOBIMAR” SRL este organizată pe compartimente, birouri , depozit demarfa si magazin de desfacere. Coordonarea activităţii acestora se realizează de Comitetul Director, care are însubordine doua direcţii : Direcţia comerciala si Direcţia financiara . Direcţiile sunt alcătuitedin compartimente în cadrul cărora persoanele sunt strict şi bine definite. Depozitul demarfuri si magazinul de desfacere sunt conduse de cate un şef . Direcţia financiară este formată din două compartimente şi anume : Compartimentulfinanciar şi Compartimentul contabilitate. Compartimentul financiar este condus de o singură persoană care are calitate deexpert contabil şi ale cărei sarcini se rezumă la următoarele: verifică corectitudinea şi legalitatea notelor contabile înregistrate de compartimentulcontabilităţii ; verifică şi certifică corectitudinea şi legalitatea balanţelor de verificare lunare, aregistrului jurnal şi inventar ; verifică corectitudinea şi legalitatea întocmirii registrului de casă şi legalitateaoperaţiilor de încasări şi plăţi ; stabilirea impozitelor pe profit şi redactarea notelor contabile aferente precum şi anotelor contabile legate de repartizarea profitului anual ; dispune efectuarea inventarelor anuale şi emite deciziile de inventar, verificălegalitatea, corectitudinea inventarelor efectuate şi dispune măsuri necesare pentruvalorificarea acestora; Pagina 4 din 50
  5. 5. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. studiază şi face cunoscute compartimentelor contabile legile noi apărute în domeniuleconomic; face legătura dintre societate şi instituţiile statului D.G.F.P. Alba, Casa Naţională deSănătate, Bănci, Casa Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, etc. Activitatea Compartimentului contabil se realizează cu ajutorul a două persoane alecăror sarcini se rezumă la următoarele : înregistrarea facturilor de prestaţii, a operaţiilor bancare, a operaţiilor bancare, aoperaţiilor legate de vânzarea mărfurilor, a cec-urilor; evidenţa lunară a facturilor emise şi a situaţiei de lucrări; întocmirea proceselor verbale de compensare şi confruntarea soldurilor economico-financiari în vederea participării la licitaţie; verificarea registrului de TVA ; vericarea la sfârşit de lună a stocurilor de materii prime, materiale şi obiecte deinventar şi confruntarea acestora cu fişele de magazie întocmite de gestionar; calculul salariilor, calculul viramentelor, întocmirea declaraţiilor cuprinzând impoziteşi taxele datorate de societate către bugetul de stat şi bugetele locale; verificarea corelaţiei între venituri, cheltuieli şi clasa de conturi de gestiune; verificarea corelaţiei între gestiunea materialelor şi contabilitate în ceea ce priveştedatoriile către furnizori şi achitarea acestora . CAPITOLUL II ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE ALE ANALIZEI FINANCIARE 2.1 ANALIZA MICROECONOMICĂ CONŢINUT, NECESITATE, OBIECTIVE 2.1.1 CONŢINUTUL ANALIZEI MICROECONOMICE Conţinutul şi aria de cuprindere a analizei microeconomice se regăsesc în numeroaselucrări de specialitate. Astfel, Robert C. Higgins este de părere că ” analiza microeconomică trebuie săstabilească măsurile de întreprins pentru menţinerea firmei într-un echilibru financiarpermanent”1. Pagina 5 din 50
  6. 6. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Cercetătorul japonez Hiroynki Itani consideră că pe lângă obiectivele postfactum şicurente, analiza economică şi financiară trebuie să ofere soluţii privind strategia pe care o vaalege firma, prin mobilizarea unor factori mai puţin abordaţi în literatura economică cum ar fi: ” tehnologia know-how şi loialitatea clienţilor faţă de firmă” 2. D. Mărgulescu şi colaboartorii săi consideră că “într-o accepţiune sintetică analiza –diagnostic presupune reperarea simptomelor, a disfuncţionalităţilor unei firme, cercetarea şianaliza faptelor şi responsabilităţilor, identificarea cauzelor şi disfuncţionalităţilor elaborareaunor programe de actţiune prin a căror aplicare practică se asigură redresarea sau ameliorareaperformanţelor ”3. Analiza economico – financiară reprezintă în opinia Mariei Niculescu ” un asamblude concepte, tehnici şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, învederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situaţia unui agent economic, şanivelul şi calitatea performanţelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurenţial extrem dedinamic. Astfel definită, analiza economico-financiară integrează trei accepţiuni : analiza cadisciplină, analiza ca activitate de cercetare ştiinţifică, respectiv analiza ca activitate practică.În oricare din aceste accepţiuni, analiza economic-financiară este deosebit de complexă,deoarece în economie : acelaşi efect poate fi generat de cauze diferite ; efecte diferite se pot culmina dând o rezultantă a complexului de acţiuni sau forţe; complexitate şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenuluidat, ci şi calitatea lui; în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care anterior nu le avusese nici unul dinelementele fenomenului; în realitatea obiectivă însuşirile esenţiale se combină cu cele neesenţiale secundaresau întâmplătoare”4 1 Rober C. Higgims – Analysis for Financial Managent, Irvin m Homewood, H, Boston MA, USA, 1992, pag.1 2 Hidroyuki Itami Mibilizing Invisible Assets, Harvard University Press, Boston , USA1991,pag.2 3 D.Mărgulescu s.c.- Diagnostic economico-financiar , Editura Romcart, Bucureşti,1994, pag,2 4 M. Niculescu op.cit. , pag 22 Pagina 6 din 50
  7. 7. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Analiza microeconomică este aceea care “se desfăşoară la nivelul întreprinderii şielementelor ei ca sistem. Analiza microeconomică studiază comportamentul individual saucel al întreprinderilor în activitatea economică şi rezultatele obţinute, relevă factorii caredetermină orientarea în inventarierea capitalurilor în utilizarea resurselor şi a rezultatelorobţinute ”5. Analiza microeconomică cercetează cu ajutorul unui sistem de indicatori fenomeneleşi mecanismele specifice, care acţionează la nivelul agenţilor economici. Obiectivul central al analizei microeconomic îl constituie, în opinia neutră, sporuleficienţei comportamentului în afacere al firmelor. Aceasta se poate realiza prin cunoaştereaport facturilor numar, curentă şi previzională al sistemului cibernetic al firmei, pe de-o parteprin evoluarea resurselor interne ale acestuia, iar pe de altă parte prin evidenţierea cauzelorcare determină mecanismul de funcţionare al firmelor. 2.1.2 NECESITATEA ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE Necesitatea analizei economico-financiare a producătorului reiese din mai multeconsiderente. Sporirea eficienţei întregii activităţi economice constituie un obiectiv central alanalizei. Acest obiectiv se realizează prin cunoaşterea postfaptică, curentă şi previzională asistemului cibernetic al firmei, a rezervelor sale interne, precum şi a cauzelor ce determinăapariţia şi amplificarea acestora. În acest sens, putem spune că analiza factorială a cifrei deafaceri a producţiei de eficienţă a productivităţii muncii, a costurilor şi profitabilităţii permiteevaluarea şi valorificarea rezervelor privind creşterea eficienţei economice, direcţioneazăeforturile societăţilor comerciale spre domenii nevalorificate suficient, oferă soluţiireferitoare la menţinerea în afaceri a firmelor. Scopul analizei macroeconomice este de cunoaştere a esenţei fenomenelor şiproceselor care se desfăşoară în nucleul microeconomic, în vederea descoperirii legalităţilorcare guvernează dinamizarea portofoliului de afaceri al societăţii lor comerciale. Analiza microeconomică prin metodele şi procedeele sale constituie un instrumentindispensabil activităţii manageriale a societăţii comerciale, întrucât oferă soluţii practice învederea prevenirii şi înlăturarea factorilor cu acţiune distructivă şi crează pe acea bazăcondiţii prielnice pentru manifestarea neîngrădită a factorilor cu influenţă pozitivă. Pagina 7 din 50
  8. 8. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2.1.3 OBIECTIVELE ANALIZEI MICROECONOMICE În concordanţă cu consideraţiile teoretice ale conceptului, considerăm, în primul rând,ca analiza trebuie şi poate să ofere soluţii de descompunere a fenomenului scumpiriiprocesului economic în părţi componente, să studieze comportamentul acestora, independentşi corelat cu alte componente, să ofere soluţii practice de combinare şi substituţie a factorilorcare au un rol relevant în mecanismul cibernetic care au un rol relevant în mecanismulcibernetic de funcţionare al firmei, în scopul maximizării performanţelor acesteia. În al doilea rând , opinăm ca analog stării microeconomiei trebuie să cercetezemişcarea, transformarea fenomenelor şi proceselor economice din interiorul firmei , subaspect calitativ şi cantitativ, static şi dinamic ; să evidenţieze factorii endogeni şi exogeni,cauzele şi consecinţele influenţei acestora asupra mecanismului său cibernetic. 5 C. Stănescu A.Işfănescu, A.Băicuşi, op.cit. pag.15 În al treilea rând, analiza trebuie să ofere soluţii practice cuantificării, pe de-o parte, aefortului firmei, iar pe de altă parte, a efectului pe care aceasta îl va înregistra în economiacompetiţională. Nu în ultimul rând, constatăm că analiza microeconomiei studiază realitatea obiectivăprezentă sub forma stării fenomenelor şi proceselor sin mediul microeconomic, prin prismacorelaţiei cauză efect. Astfel, factorul care într-o ecuaţie de cercetare constituie cauzamodificării stării unui fenomen, într-o altă ecuaţie poate să se transforme în fenomen deinvestigat. 2.2 ANALIZA FINANCIARĂ A AGENŢILOR ECONOMICI 2.2.1 CONŢINUTUL ANALIZEI FINANCIARE Privită ca sistem analiza financiară se descompune în următoarele segmente: analiza structurii patrimoniale; analiza financiară a gestiunii resurselor; analiza lichidităţii şi solvabilităţii financiare; analiza rentabilităţii ; analiza fezabilităţii financiare; 2.2.2 TIPOLOGIA ANALIZEI FINANCIARE Pagina 8 din 50
  9. 9. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Analiza financiară cu ajutorul procedeelor şi tehnicilor sale vizează, după părereanoastră şi două obiective principale, anume: un prim obiectiv constă în transmiterea unor informaţii utile şi în timp realmanagerilor în vederea adoptării deciziilor financiare de investire şi de îndatorare. Un alte obiectiv este acela de prezentare a “ tabloului de bord”, ala activităţiifinanciare, necesar acţionarilor şi creditorilor societăţii comerciale. Realitatea informaţiilorfinanciare consemnate va mării încrederea acţionarilor în activitatea societăţii comerciale şiva atrage noi investitori şi clienţi dispuşi să intre în afaceri cu aceasta. Tipurile de analize financiare care se întâlnesc în activitatea practică sunt variate şi segrupează în funcţie de diverse criterii : după sfera de cercetare: analize financiare totale, exemplu : analiza patrimoniului analize financiare parţiale , exemplu : analiza financiară a activelor imobilizate înterenuri, mijloace fixe, active circulante; b) după perioada de raportare : analiza financiară curentă care descompune în : analiza financiară postoperatorie (postfactum) care împreună cu analiza financiarăprevizională formează analiza diagnostic financiară; analiza financiară operatorie; analiza financiară previzională sau prospectivă; c) după modul de urmărire în timp a fenomenelor: analiza financiară dinamică, care cercetează fenomenele financiare în continuămişcare, transformare. Această analiză scoate în evidenţă legătura dintre substraturilefenomenului financiar care s-au succedat, pe baza cercetării factorilor care determinăschimbările poziţionale. d) după orizontul de timp la care se referă analiza financiară : analiza financiară pe termen scurt, cu un orizont de timp legat de durata exerciţiuluifinanciar; analiza financiară pe termen lung, care vizează fenomenele financiare care se întindepe mai multe examene financiare. 2.2.3 FUNCŢIILE ANALIZEI STĂRII ECONOMICE ŞI FINANCIARE A FIRMEI Pagina 9 din 50
  10. 10. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. În comparaţie cu alte ştiinţe în nucleul economic experimentele de laborator înseamnăde fapt experimentarea “pe viu”a unei strategii care poate fi benefică sa nu pentru firmarespectivă . De aceea spre deosebire ştiinţele exacte cum ar fi fizica, chimia, experimentuleconomic nu se mai poate repeta atunci când firma a ajuns în stare de faliment. De aceeaanaliza economico- financiară are o serie de îndatorii : furnizarea unor informaţii utile şi operative în vederea evaluării deciziei de a investi şide a apela la credite financiare. În acest scop analiza economică şi financiară trebuie săsintetizeze starea atât pentru actualii investitori şi creditori, cât şi pentru noii clienţi caredoresc să intre în afaceri cu firma respectivă; prezentarea unor informaţii utile legate de perspectivele funcţionării fluxurilefinanciare. Astfel, cu ajutorul sistemului criteriile de performanţă, analiza va pune ladispoziţie investitorilor şi creditorilor firmei informaţii relevante privind: mărimea momentului şi riscului încasări dividende; câştigurile rezultate din vânzări şi răscumpărări ; maturitatea stocului de acţiuni de la bursă; oportunitatea împrumuturilor bancare; furnizarea de informaţii veridice despre resursele investite în afaceri, posesoriiresurselor şi modificările care intervin în mărimea şi dinamica alocării resurselor. În scopul realizării acestor terţe analiza economică şi financiară se bazează peurmătoarele funcţii: Funcţia de diagnoză – prin care analiza financiară trebuie să stabilească“diagnosticul” stării economice şi financiare a unei firme într-un timp şi spaţiu particular.Prin stabilirea unui diagnostic corect se va deschide calea administrării “terapiei”, impusă destarea economică şi financiară a firmei . Această terapie va mării credibilitatea pe care oacordă firmei investitorii actuali şi cei potenţiali. Funcţia de descoperire a rezervelor interne – acest principiu de care dispune o firmăeste o altă funcţie a analizei economice care are un impact favorabil asupra evaluării corecte astării firmelor. Pe acestă bază se va asigura protecţia economică a actualilor investitori,atragerea unor noi investitori, precum şi protejarea stocului de acţiuni ale firmei de la bursă Funcţia de sporire a eficienţei economice – prin aceasta, analiza are în vedere faptulcă orice acţiune sau activitate ce se derulează atât în interiorul cât şi în afara firmei trebuie săfie evaluată prin prisma principiului costului minim şi a profitului maxim Acest principiucare stă la baza estimării eficienţei ecnomice maxime, ar în vedere, pe de o parte progresul Pagina 10 din 50
  11. 11. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.evolutiv al firmei, iar pe de altă parte progresul evolutiv al firmei, iar pe de altă partedinamica societăţii. În acest sens acceptăm că relaţia cost – profit se regăseşte în fapt, pe de oparter, în cotaţia la bursă a firmei, iar pe de altă parte relaţia este implementată în societatesub forma preţurilor şi acţiunilor sociale ale firmei, relaţie care va reflecta alocareaeficientă(ineficientă ) a resurselor în funcţie de comportamentul clientelei faţă de ofertafirmei Funcţia de conservare a rezultatelor – presupunem că în perioada următoare firma săatingă cel puţin nivelul performanţelor exerciţiilor financiare precedente. Aceasta presupunemenţinerea patrimoniului, a rezultatelor fiind şi alte criterii de performanţă în aceeaşiparametri ca în exerciţiile financiare precedente. 2.2.4 ETAPELE PROCESULUI DE ANALIZĂ FINANCIARĂ Activitatea practică de analiză este strâns legată de activitatea de control şi deconducere a întreprinderilor. Fără o analiză economică şi financiară este de neconceput realizarea obiectivelordeciziilor privind planificare, urmărirea şi reglarea activităţilor economice a întreprinderii sebazează pe concluziile analizei economice şi financiare, legate de factorii şi cauzelemodificării rezultatelor economice şi financiare, de soluţiile oferite de analiză pentruprevenirea şi înlăturarea lor. Nivelul eficienţei economice a activităţilor de analiză decizie – control depinde de:metode de cercetare, de calităţile , experienţa, pregătirea profesională a personalelor, dar maiales de modul de agândi ala acestora. Principalele etape ale desfăşurării muncii practice de analiză financiară: Întocmirea planului de analiză – presupune precizarea scopului analizei financiare,obiectivele principale ce trebuie atinse, problemele cheie de cercetat pentru realizareascopului ordinea executării lui, locul desfăşurării analizei, perioada de timp analiza , perioadacât se desfăşoară analiza, baza informaţională a analizei , stabilirea echipei de analiză,eventualele colective mixte pentru probleme şi definirii planului de analiză, echipa deinformează asupra planului de analiză, echipa se informează asupra situaţiei financiare aîntreprinderii, asupra obiectivului activităţilor acesteia, asupra particularităţilor tehnologice şiorganizatorice. Pagina 11 din 50
  12. 12. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Culegerea şi selectarea informaţiilor – asigură baza de date necesare analizei .Purtătorii de informaţii economice, ale evidenţei economice sau alte informaţii constituieprincipalele surse informaţionale care pot fi folosite de analiză. Constatările directe, sesizările clienţilor, materialele de profil economice din presă,procesele verbale ale organelor de control, actele normative, instrucţiunile elaborate deMinisterul de Finanţe, corespondenţa cu ministerul de resort şi subunităţile întreprinderilorpot oferii informaţii care ajută la atingerea obiectivelor analizei. Selectarea informaţiilor economice în funcţie de scopul urmărit, utilizareainformaţiilor economice reprezentative, apelarea la mai multe surse de culegere ainformaţiilor economice, gruparea şi clasificarea informaţiilor financiare uşureazădesfăşurarea analizei financiare. Verificarea informaţiilor culese are menirea de a asigura baza informaţională înconcordanţă cu realităţile din economia întreprinderii. Verificarea formei de prezentare a purtătorilor de informaţie (planul economic, dări deseamă statistice, contabile) trebuie să concorde cu normele de întocmire şi înaintare a lor ca :termen de depunere, conţinut economic, semnăturile pe care le poartă, corecturile să fiecertificate. Verificarea calculelor indicatorilor economici comparativ cu normele legaleevidenţiază eventualele erori de calcul şi anomalii între diferiţi indicatori economici. Verificarea de fond a informaţiilor se referă la urmărirea veridicităţii acestora, laconcordanţa evidenţei economice cu realitatea practică din întreprindere, la verificărilefaptice pentru identificarea mijloacelor economice astfel încât, la evoluarea corectă a unorindicatori financiari din bilanţul contabil sau analizele acestuia, la sigurarea comparabilităţiidintre diferiţi indicatori financiari. Analiza propriu- zisă a informaţiilor financiare reprezintă preluarea informaţiilorfinanciare cu ajutorul proceselor, adică analiza postfaptică şi curentă. Prin analiza postfaptică şi curentă se urmăresc posibilităţile reale ale întreprinderiifaţă de rezultatele efectiv obţinute, evidenţiind şi valorificând rezervele interne din economiaîntreprinderii. Desfăşurarea unei astfel de analize presupune : Constatarea rezultatelor financiare ale întreprinderii la un moment dat sau o perioadpdată, compararea şi stabilirea abaterilor faţă de plan sau în dinamică faţă de bază pentruevidenţierea gradului de îndeplinire a planului şi a tendinţei fenomenului. Pagina 12 din 50
  13. 13. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Descompunerea rezultatelor financiare în elementele lor componente, în factori cuforţe motrice ale acestora în cauze care explică de fapt esenţa fenomenelor, a rezultateloreconomice şi financiare. Precizia formei dintre fenomenul sau rezultatul economic al analizei şi factorii deinfluenţă(legături funcţionale sau statice şi stabilirea ordinii de intercondiţionare analiză) afactorilor de influenţă. Prin calcul influenţei factorilor se evoluează mărimea rezervelor interne din economiaîntreprinderii privind creşterea rezultatelor economico- financiare, stabilindu-se priorităţi devalorificare a lor în funcţie de mărimea rezervelor, importanţa domeniului în care se găsesc,timpul disponibil pentru valorificare, eficienţa evidenţierii şi valorificării rezervelor, tendinţade evoluţie a lor. Întocmirea referatului de analiză oferă posibilitatea stabilirii concluziilor de asambluprivind laturile pozitive şi negative ale rezultatelor economice şi financiare ale întreprinderii.Pe baza cunoaşterii factorilor şi cauzelor abaterilor rezultatelor economico – financiare de lanivelul planificat sau faţă de o perioadă luată ca bază să elaboreze măsurile pentruîmbunătăţirea situaţiei. 2.2.5 UTILIZATORII RAPOARTELOR DE ANALIZĂ ECONOMICO –FINANCIARA Utilizatorii informaţiilor furnizate de analiză se împart în două categorii : Utilizatori interni, adică managerii firmei; Utilizatorii externi, adică creditorii, investitorii , partenerii comerciali ai firmei şistatul; Utilizatorii interni Managerii firmei, indiferent de nivelul lor ierarhic, monitorizează în permanenţăactivitatea firmei. Informaţiile furnizate de analiza economică şi financiară trebuie să stea labaza fundamentării deciziilor operative, curente şi strategice viitoare privind traiectoriile deurmat : expansiunea sau restrângerea portofoliului de afaceri, gestionarea serviciului datorieiîn parametrii proiectaţi. Resursele financiare pot fi obţinute de către o firmă în două modalităţi : prinîmprumuturi acordate de creditori (de regulă bănci) şi prin investiţii de capital (investitori Pagina 13 din 50
  14. 14. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.publici sau private). Ambele categorii de resurse financiară includ un anumit tip de risc şianume : Împrumuturile presupun riscul împrumuturilor neperformante ; Investiţiile de capital presupun riscul neîncasării dividendelor şi riscul scăderiicursului acţiunilor la bursă. Utilizatorii externi Creditorii firmei acordă împrumuturi pentru investiţii pentru activitatea curentă.Fundamentarea deciziei de creditare se face în mod diferit în funcţie de tipul împrumutului .Astfel: Pentru împrumuturile pe termen scurt, creditorul este interesat de lichiditatea firmei,adică de capacitatea acesteia de a face faţă plăţilor pe termen scurt ; Pentru împrumuturile pe termen lung, creditorul monitorizează starea de solvabilitatefinanciară şi de rentabilitate economică; Investitorii achiziţionează acţiuni ale firmei având un scop dublu : Să încaseze un dividend mai mare decât rata dobânzii pe piaţa financiară; Să speculeze valoarea titlului la Bursă . În acest sens, ei sunt interesaţi derentabilitatea finaciară a firmei şi de cotaţia titlului la Bursă Clienţii sunt interesaţi de viabilitatea firmei , adică de măsura în care aceasta poate sa-şi onoreze obligaţiile contractuale şi dacă firma va rămâne un potenţial furnizor în viitor .Riscul asumat de către clienţii este un risc comercial. Furnizorii sunt interesaţi pe de-o parte, de măsura în care firma îşi poate achitadatoriile conform clauzelor contractuale, iar pe de altă parte, de menţinerea firmei ca un clientfidel. Furnizorii îşi asump atât riscul comercial, cât şi riscul acordării de crediteneperformante. Statul, prin organele sale financiare specializate, este interesat de analiza corectă aactivităţii firmei în vederea încasării impozitelor şi taxelor în conformitate cu legislaţiafinanciar – fiscale ale agentului economic. Potenţialul viitor al unei firme poate fi evaluat cu ajutorul unor metode şi instrumentede predicţie a comportamentului în afaceri a firmei. În acest sens, cu ajutorul metodelor deactualizare la inflaţie a rezultatelor , a metodelor de analiză a cursurilor viitoare, a metodelorde predicţie a stării de creştere şi a stării de faliment se evaluează următoarele ţinte : Dacă creşterea economică a firmei poate fi susţinută, pe baza evoluţiei criteriilor deperformanţă : randamentul capitalurilor proprii, rata dividendelor şi rata profitului reinvestit ; Pagina 14 din 50
  15. 15. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. evoluţia cotaţiei la Bursă a acţiunilor firmei cu ajutorul următorilor indicatori : cursulacţiunii, câştigul pe acţiune ; riscul de faliment, care poate fi prognozat cu ajutorul ratelor îndatorării sau modelelorspecifice. CAPITOLUL III ANALIZA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII Lichiditatea şi solvabilitatea financiară exprimă capacitatea unei societăţi de a facefaţă plăţilor scadente (la termen). În timp ce lichiditatea financiară reflectă capacitatea deplată pe termen scurt a unei firme, solvabilitatea vizează coordonatele pe termen mediu şilung ale plăţilor unei firme. 3.1 ANALIZA LICHIDITĂŢII FINANCIARE Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor circulante de a se transforma îndisponibilităţi băneşti pentru a face faţă plăţilor scadente. 3.1.1 LICHIDITATEA GENERALĂ Lichiditatea generală reflectă capacitatea activelor circulante disponibile materializateîn stocuri, facturi neîncasate, plasamente pe termen scurt, de a se transforma în disponibilităţibăneşti cere să acopere datoriile scadente. a) Mărimi absolute : LG = AC* - DTS , unde : AC* - activele circulante + conturi de regularizare+prime privind rambursareaoperaţiunilor ; DTS – (total datorii financiare şi asimilate <1 an) +(alte datorii +Ttotal <1 an) b) Mărimi relative , calculate ca rată a lichidităţii generale (RLG) : * AC RLG = * 100 DTS 3.1.2 LICHIDITATEA INTERMEDIARĂ Pagina 15 din 50
  16. 16. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Lichiditatea intermediară evidenţiază capacitatea activelor circulante, altele decâtstocurile de a participa la finanţarea datoriilor scadente. Lichiditatea intermediară îmbracădouă forme şi anume : a) Forma absolută LI=(AC* - S ) –DTS unde: LI – lichiditatea intermediară S – stocurile AC*- activele circulante + conturile de regularizare + prime privind rambursareaoperaţiunilor DTS – (total datorii financiare şi asimilate <1 an ) + (alte datorii +Ttotal < 1 an) b) Forma relativă AC − S * RLI = * 100 DTS 3.1.3 LICHIDITATEA EFECTIVĂ Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care disponibilităţile băneşti acoperă plăţilescadente. Îmbracă şi ea două forme : Forma absolută LE = TR – DTS , unde : LE – lichiditatea efectivă; TR – trezoreria din activul bilanţier ; DTS – (total datorii financiare şi asimilate < 1 an) + (alte datorii . Ttotal <1 an); b) Forma relativă : TR RLI = * 100 DTS Exerciţiul practic la societatea “TOBIMAR ” SRL : Pagina 16 din 50
  17. 17. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. - LICHIDITATEA GENERALĂ a) Mărimi absolute : LG = AC* - DTS LG1 = (488.617 + 16.099)-741.371 = -236.655 LG2 = (566.633 + 0) -1.356.064 = -789.431 LG3 = (551.435 +0 ) – 1.529.260 = -977.825 b) Mărimi relative : * AC RLG = * 100 DTS 488.617 + 16.099 RLG1 = * 100 = 68.07% 741.371 566.633 + 0 RLG 2 = * 100 = 41.78% 135.064 551.435 + 0 RLG 3 = * 100 = 36.05% 1.529.260 - LICHIDITATEA INTERMEDIARĂ a) Forma absolută : LI=(AC* - S ) –DTS LI1 = (488.617 + 16.099 – 389.393) -741.371=-626.048 LI2 = (566.633 – 545.226) – 1.356.064 = - 1.334.657 LI3 = (551.435 – 497.723) – 1.529.260 = - 1.475.548 b) Forma relativă : AC − S * RLI = * 100 DTS (488.617 + 16.099) − 389.393 RLI1 = *100 = 15.55% 741.371 566.633 − 545.226RLI2 = *100 = 1.57% 1.356.064 551.435 − 497.723 RLI3 = * 100 = 3.51% 1.529.260 - LICHIDITATEA EFECTIVA a) Forma absolută: LE = TR – DTS LE1 = 78.749 – 741.371 =-662.622 Pagina 17 din 50
  18. 18. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. LE2 = 2.333 – 1.356.064 =-1.353.731 LE3 = 40.528 – 1.529.260 = -1.4888.732 b) Forma relativă : TR RLI = * 100 DTS 78.749 RLI1 = * 100 =10.62 741.371 2.333 RLI2 = * 100 = 0.17 1.356.064 40.528 RLI3 = * 100 = 2.65 1.529.260 Analiza lichidităţii Tabelul Nr.1 Cap III, Paragraf 3.1INDICATORI 2002 2003 2004Lichiditatea generală -236.655 -789.431 -977.825Rata lichidităţii generale 68,07% 41,78% 36,05%Lichiditate intermediară -626.048 -1.334.657 -1.475.548Rata lichidităţii intermediare 15,55% 1,57% 3,51%Lichiditatea imediată -662.622 -1.353.731 -1.488.732Rata lichidităţii imediate 10,62% 0,17% 2,65% EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII GERERALE Fig.1 Capitolul III, Paragraf 3.1.1 2002 2003 2004 EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII INTERMEDIARE Fig. 2 Capitolul III, Paragraf 3.1.2 Pagina 18 din 50
  19. 19. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2002 2003 2004 EVOLUŢIA RATEI LICHIDITĂŢII EFECTIVE Fig.3 Capitolul III, Paragraf 3.1.3 2002 2003 2004 Interpretare : 2003 faţă de 2002 - Rata lichiditatii generale : În 2003 se observă o scădere a ratei lichidităţii generale cu 0,61%, datorită creşteriidatoriilor pe termen scurt cu 614.693 în valori absolute, respectiv cu 82,91%, faţă de oscădere a activelor circulante cu 61.917 în valori absolute, respectiv cu 12,26% în valorirelative. -Rata lichiditatii intermediare : În 2003 faţă de 2002 se observă o scădere a ratei lichidităţii intermediare de 0,10%,datorită scăderii activelor circulante cu 619.917 lei în valori absolute şi creşterii lente a Pagina 19 din 50
  20. 20. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.stocurilor cu 155.833 în valori absolute respectiv cu 40,01% cât şi o creştere a datoriilor petermen scurt cu 614.693 lei în valori relative respectiv cu 82,91%. - Rata lichiditatii efective : În 2003 faţă de 2002 se observă o scădere bruscă a ratei lichidităţii efective cu 0,01%,datorită scăderii trezoriei cu 74.416 lei în valori absolute, respective cu 2,96% în mprimi , câtşi o creştere a datoriilor pe termen scurt cu 616.693 lei în valori absolute respectiv cu 82,91%mărimi relative. Interpretare : 2004 faţă de 2003 - Rata lichiditatii generale : În 2004 faţă de 2003 se observă o scădere a ratei lichidităţii generale cu 5,73%datorită scăderii uşoare a activelor circulante cu 15.195 lei în valori absolute, respectiv cu2.68% mărimi relative; cât şi o creştere uşoară a datoriilor pe termen scurt cu 173.196 lei ,respectiv 12,77% în mărimi relative. - Rata lichiditatii intermediare : În 2004 faţă de 2003 se observă o creştere a ratei lichidităţii intermediare cu 1,94%.Această creştere se datorează în principal scăderii lente a activelor circulante cu 15.199 lei învalori absolute, respectiv cu 2,68% în mărimi relative, scăderea lentă a stocurilor cu 47.503lei în valori absolute respectiv cu 8,71% şi creşterea datoriilor pe termen scurt cu 173.196 învalori absolute, respectiv cu 12,77 % mărimi relative. - Rata lichiditatii efective : În 2004 faţă de 2003 se observă o creştere cu 2,48%. Această creştere se datorează înmod special creşterii trezoreriei cu 38.195 lei în valori absolute şi creşterea totodată adatoriilor pe termen scurt cu 173.196 lei în valori absolute, respectiv cu 12,77% în mărimirelative. 3.2 ANALIZA SOLVABILITĂŢII FINANCIARE Solvabilitatea exprimă capacitatea unui agent economic de a rambursa la o scadenţămai mare de 1 an, ratele existente faţă de bănci şi alte instituţii financiare. Pagina 20 din 50
  21. 21. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 3.2.1 SOLVABILITATEA FINANCIARĂ GENERALĂ Solvabilitatea generală exprimă capacitatea de a rambursa la scadenţă ratele curente,creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat. Mărimi absolute > 0 excedent de solvabilitate  SG = ABr − RC= 0 echilibru de solvabilitate   < 0 insolvabilitate unde : ABr – activele totale rămase după deducerea DTS-urilor ABr=AI+LG AI – datorii imobilizate RC – datorii pe termen mediu şi lung rămase de rambursat RC = (total datorii financiare > 1 an ) + (alte datorii – total > 1 an) b) Mărimi relative :  > 0 grad de acoperire excedentara AB r  RGS = * 100= 0 solvabilitate integrala RC < 0 solvabilitate partiala  3.2.2 SOLVABILITATEA FINANCIARA PE TERMEN MEDIU Solvabilitatea financiară pe termen mediu exprimă capacitatea de a rambursa lascadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu rămase de achitat. a) Mărimi absolute :  0 excedent mediu de solvabilitate > SM =ABr −RCM  0 echilibru mediu de solvabilitate =  0 insolvabilitate pe termen mediu < unde: ABr* - active rămase după deducerea datoriilor pe termen scurt şi lung; ABr* =AI –RCL AI – active imobilizate Pagina 21 din 50
  22. 22. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. RCL – împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, credite pe termen lung rămase derambursat, provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii financiare,dobânzi aferente creditelor şi împrumuturilor pe termen lung ; RMC =( total datorii financiare şi asimilate 1 – 5 ani) +(alte datorii – total între 1-5ani) b) Mărimi relative :  > 0 grad de acoperire medie excedentara r  RGM = AB * 100= 0 solvabilitate medie integrala RCM < 0 solvabilitate medie partiala  3.2.3 SOLVABILITATEA FINANCIARA PE TERMEN LUNG Solvabilitatea financiară pe termen lung exprimă capacitatea de a rambursa lascadenţele ratele curente pentru credite pe termen lung rămase de achitat. a) Mărimi absolute :  0 excedent de solvabilitate pe termen lung > SL =( ABr −RCM) - RCL  0 echilibru de solvabilitate pe termen lung =   <0 insolvabilitate pe termen lung b) Mărimi relative : − RCM > 0 grad de acoperire excedentara pe termen lung r RSL = AB * 100= 0 solvabilitate pe termen lung integrala RCl < 0 solvabilitate pe termen lung partiala  Exerciţiul practic la societatea “TOBIMAR ” SRL : a) SG = ABr − RC SG2002=783.100-741.371-0=41.729 SG2003=1.278.286-1.356.064-369.941=-447.719 Pagina 22 din 50
  23. 23. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. SG2004=2.005.460-1.529.260-952.664=-476.646 r RGS = AB * 100 b) RC RGS2002=0 1.278.286 - 1.356.064 RGS 2001 = 369.941 * 100 = −29.02% 2.005.460 - 1.529.260 RGS 2002 = 952.664 *100 = 49.98% Analiza solvabilităţii Tabelul Nr.2 Cap. III Paragraf 3.2INDICATORI 2002 2003 2004Solvabilitate financiară 41.729 -447.719 -476.464generalăRata lichidităţii generale - -29.02% 49.98%Solvabilitate financiară pe 41.729 -447.719 -476.464termen mediuRata solvabilităţii medie - -29,02% 49.98%Solvabilitatea financiară - - -pe termen lungRata solvabilităţii pe - - -termen lung EVOLUŢIA RATEI SOLVABILITĂŢII GENERALE Fig. 3 2002 2003 2004 Pagina 23 din 50
  24. 24. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Interpretare: În anul 2004 faţă de 2003 rata solvabilităţii generale a scăzut extrem de mult cu20,96%, datorită creşterii datoriilor mai mari de un an cu 582.723 lei în valori absolute,respectiv cu 15,75% în mărimi relative. Datoriile pe termen scurt au crescut şi ele de la un anla altul cu 173.196 lei în valori absolute, respectiv cu 12,77% mărimi relative. Deoarece firmanu a apelat la credite pe termen lung (doar pe termen mediu) rezultă că rata solvabilităţiigenerale este egală cu rata solvabilităţii medii, iar solvabilitatea pe termen lung este nulă. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A FIRMEI “Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiarăa întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune sp stabilească punctele tari şipunctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii demenţinere şi dezvoltare într-un mediu concurenţial.” Principala sursă informaţională pe baza căruia se face analiza financiară este bilanţulcontabil; pentru exemplificare la firma “TOBIMAR ” SRL se vor folosi datele din bilanţurilecontabile pe anii 2002, 2003 şi 2004. Analiza echilibrului financiar are în vedere indicatorii care caracterizează activitateade ansamblu, rezultatele, rezultatele şi situaţia financiară. CAPITOLUL IV ANALIZA RENTABILITĂŢII Analiza rentabilităţii se realizează pe baza contului de profit şi pierderi şi se referă laurmătoarele aspecte : Analiza de asamblu a rentabilităţii pe baza contului de profit şi pierdere ; Analiza rentabilităţii pe baza ratelor de rentabilitate ; 4.1 ANALIZA DE ANSAMBLU A RENTABILITĂŢII PE BAZA CONTULUI DEPROFIT ŞI PIERDERE Pagina 24 din 50
  25. 25. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Presupune interpretarea contului de profit şi pierdere şi a structurii acestuia care reprezintă ponderea fiecărui indicator în venituri totale. Pentru a urmări modul în care ponderea diferiţilor indicatori din contul de profit şi pierdere s-a modificat faţă de perioadele precedente, analiza de asamblu trebuie să includă şi analiza structurii contului de profit şi pierdere. Ponderile se calculează ca raport între valoarea indicatorului analizat şi totalul veniturilor realizate de firmă. De exemplu pentru cifra de afaceri, relaţia de calcul este : cifra de afaceri G CA = x100 venituri totale , unde : G CA = ponderea cifrei de afaceri în totalul veniturilor. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE Tabelul Nr. 3 Capitolul IV, Paragraf 4.1DENUMIREA INDICATORILOR Nr 2002 2003 2004 .rd .Venituri din vânzarea mărfurilor(ct. 707) 01 9.539.014 12.369.803 11.375.275Producţia vândută 02 491.063 460.953 673.911(ct. 701+702+703+704+705+706+708)Cifra de afaceri 03 10.030.077 12.830.756 12.031.186Venituri din producţia Sold creditor 04 - - - Sold debitor 05 - - -stocatăVenituri din producţia de imobilizări 06 - - -(ct. 721+722 )Producţia exerciţiului (rd. 02+04+05+06) 07 491.063 460.953 -Venituri din subvenţii de exploatare(ct.741) 08 - - -Alte venituri din exploatare(ct. 754+758) 09 29.156 4.751 -I. VENITURI DIN EXPLOATARE 11 10.059.233 12.835.507 12.031.186-TOTAL(rd. 03+04-05+06+08 la 10)Cheltuieli privind mărfurile(ct. 607) 12 7.412.928 9.587.584 8.749.594Cheltuieli cu materiile prime(ct. 600) 13 - -Cheltuieli cu materiale consumabile(ct. 601) 14 266.109 143.253 100.803Cheltuieli cu energia şi apa(ct. 605) 15 140.663 239.609 290.181Alte cheltuieli materiale 16 20.527 12.584 36.317 Pagina 25 din 50
  26. 26. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.(ct. 602+603+604+606+608)Cheltuieli materiale –total(rd. 13 la 16) 17 427.299 395.446 9.176.895Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de 18 506.748 823.600 588.550terţi (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628)Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte 19 359.459 410.516 264.964asimilat (ct.635)Cheltuieli cu renumeraţiile personalului 20 791.733 1.391.056 1.331.087(ct. 641)Cheltuieli privind asigurările şi protecţia 21 341.365 510.734 467.097socială (ct. 645)Cheltuieli cu personalul –total (rd. 20+21) 22 1.133.098 1.901.790 1.798.184Alte cheltuieli de exploatare(ct. 654+658) 23 - -Cheltuieli cu amortizările şi previzionale 24 86.223 154.718 160.796(ct. 681 )II CHELTUIELI PENTRU 25 9.925.755 13.273.654 11.989.416EXPLOATARE – TOTAL(rd. 12+17 la 19+22 la 24)REZULTATUL DIN EXPLOATARE 26 133.478 - 41.770Profit (rd. 11-25)Pierdere(rd. 25-11) 27 - 438.147 -Venituri din participaţii, alte imobilizări 28 - - -financiare şi creanţe imobilizate(ct.761+762+763)Venituri din titluri de plasament (ct 764) 29 - - -Venituri din diferenţe de curs valutar 30 - - - (ct. 765)Venituri din dobânzi (ct. 766) 31 584 433 204Alte venituri financiare(ct 767+768) 32 - - -Venituri din provizionare(ct. 768) 33 - - -III VENITURI FINANCIARE – TOTAL 34 584 433 204(rd. 28 la 33)Pierderi din creanţe legate de participaţii 35 - -(ct. 633)Cheltuieli privind titlurile de plasament 36 - -cedate(ct. 664)Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 37 - 4.707 1.131(ct. 665)Cheltuieli privind bobânzile(ct. 666) 38 - - 18.819Alte cheltuieli financiare(ct. 667+668) 39 - - Pagina 26 din 50
  27. 27. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.Cheltuieli cu amortizările şi 40 - - -provizioanele(ct.686)IV CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 41 - 4.707 19.950(rd. 35 la 40)REZULTATUL FINANCIAR 42 584 -Profit(rd. 34-41)Pierdere(rd. 41-34) 43 - 4.274 19.746REZULTATUL CURENT AL 44 134.062 - 22.024EXERCIŢIULUIProfit(rd. 11+34-25-41)Pierdere(rd. 25+41-11-41) 45 - 442.421 -V VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL 46 29.970 36.626 154.149VI CHELTUIELI EXCEPŢIONALE – 47 14.814 83.653 204.918TOTAL(ct. 671+672+687)REZULTATUL EXCEPŢIONAL 48 15.156 - -Profit(rd. 46-47)Pierdere (rd. 47-46) 49 - 47.027 50.769VII VENITURI TOTALE 50 10.089.787 12.872.566 12.185.539(rd. 11+34+46)VIII CHELTUIELI TOTALE 51 9.940.569 13.362.014 12.214.284(rd. 25+41+47)REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUIProfit(rd. 50-51) 52 149.218 -Pierdere (rd. 51-50) 53 - 489.448 28.745Impozitul pe profit/venit (ct. 691) 54 38.643 - -REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 55 110.575 - -Profit (rd. 52-54)Pierdere(rd. 35+54) (rd. 54-52) 56 - 489.448 28.745 ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Tabelul Nr. 4, Cap IV, Paragraf 4.1 DENUMIREA INDICATORILOR 2002 2003 2004 Venituri din vânzarea mărfurilor 94,82 96,37 94,54 Producţia vândută 4,86 3,58 5,51 Cifra de afaceri 99,41 99,67 98,73 Producţia exerciţiului 4,86 3,58 0,00 Alte venituri 0,28 0,036 0,00 VENITURI DIN EXPLOATARE 99,61 99,72 98,73 Cheltuieli privind mărfurile 74,57 71,75 71,63 Cheltuieli cu materiale consumabile 2,67 1,07 0,82 Pagina 27 din 50
  28. 28. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.Cheltuieli cu energia şi apa 1,41 1,79 2,3Alte cheltuieli cu materiale 0,2 0,09 0,29Cheltuieli cu materiale –TOTAL 4,29 2,95 0,00Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate 5,09 6,16 4,81Cheltuieli cu impozite, taxe, vărsăminte asimilate 3,61 3,07 2,16Cheltuieli cu renumeraţiile personalului 7,96 10,41 70,89Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 3,43 3,82 3,82Cheltuieli cu amortizări şi provizionare 0,86 1,15 1,31CHELTUIELI PENTRU EXPLOATĂRI – 99,85 99,33 98,15TOTALRezultatul din exploatare 1,34 0,03 -Profit/PierdereVenituri din dobânzi 0,05 0,03 0,01VENITURI FINANCIARE – TOTAL 0,05 0,03 0,01Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 0,00 0,03 0,09Cheltuieli privind dobânzile 0,00 0,00 0,015CHELTUIELI FINANCIARE – TOTALE 0,00 0,03 0,16REZULTATUL FINANCIAR Profit/Pierdere 0,05 0,03 0,16REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 1,32 3,31 0,18Profit /PierdereVENITURI EXCEPŢIONALE – TOTALE 0,29 0,28 1,26CHELTUIELI EXCEPŢIONALE – TOTALE 0,14 0,62 1,67REZULTATUL EXCEPŢIONAL 0,15 0,36 0,41Profit /PierdereVENITURI TOTALE 100 100 100CHELTUIELI TOTALE 98,5 103,8 100,2REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 1,47 3,8 0,23Profit /PierdereImpozit pe profit 0,38 0,00 0,00REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 1,09 3,80 0,23Profit /Pierdere Pe ultimul an analizat, adică 2004, se pot concluziona următoarele : Activitatea de exploatare contribuie cu 98,73 % la obţinerea veniturilor, cea financiarăîn proporţie de 0,01% şi cea excepţională în proporţie de 1,26%. Din acest punct de vedere,activitatea firmei se desfăşoară normal deoarece veniturile trebuie obţinute, în cea mai maremăsură din activitatea ce face obiectul principal al firmei, în caz contrat îndemnând cădesfăşurarea activităţii firmei întâmpină deficienţe. Ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile de exploatare (98,15%), pondereacheltuielilor financiare (0,16%) înregistrând un nivel superior ponderii veniturilor financiare, Pagina 28 din 50
  29. 29. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.ceea ce înseamnă că firma înregistrează o pierdere financiară. Cheltuielile excepţionaleînregistrează o creştere (1,67 % în totalul cheltuielilor). Pentru interpretarea structurii veniturilor din exploatare raportate la veniturile totale: Fig 4. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii veniturilor din exploatare raportate la venituriletotale 2002 2003 2004 Fig 5. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii cheltuielilor din exploatare raportate la venituriletotale 2002 2003 2004 Fig 6. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii veniturilor excepţionale Pagina 29 din 50
  30. 30. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2002 2003 2004Fig 7. Cap 4.4.1, Evoluţia structurii cheltuielilor excepţionale 2002 2003 2004Fig 8. Cap 4.4.1, Evoluţia rezultatului execepţional al exerciţiului Pagina 30 din 50
  31. 31. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2002 2003 2004Fig 9. Cap 4.4.1, Evoluţia rezultatelor financiare 2002 2003 2004Fig 10. Cap 4.4.1, Evoluţia cheltuielilor financiare 2002 2003 2004 Pagina 31 din 50
  32. 32. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Din graficele de mai sus privind evoluţia ponderii indicatorilor din contul de profit şipierdere în total venituri, pe perioada analizată, se pot trage următoarele concluzii: Veniturile din exploatare au o uşoară tendinţă de creştere de la un an la altul în totalulvenituri, ceea ce nu este în favoarea veniturilor financiare care au o tendinţă de scădere de laun an la altul; aceasta înseamnă că ponderea activităţii financiare nu duce la realizareacreşterii veniturilor. Cheltuielile din exploatare în anul 2004 se observă o scădere cu 1,18% în valoriabsolute faţă de anul 2003 şi o scădere faţă de anul 2002 cu 1,7% uşoară faţă de 2003;ponderea cheltuielilor din exploatare rămâne relativ constantă în anul 2002 şi 2003, iar înanul 2004 se constată o scădere uşoară faţă de anul 2003, în timp ce variază foarte multponderea cheltuielilor excepţionale, în anul 2003 au crescut faţă de 2002 cu 0,48%.Constatăm şi în anul 2004 o creştere cu 1,05% faţă de anul 2003. O creştere a cheltuielilor financiare în anul 2004 faţă de anul 2003 ceea ce nureprezintă un aspect normal. Evoluţia ponderii rezultatelor în total venituri este deja pe baza analizei veniturilor şia cheltuielilor evidentă; rezultatul din exploatare înregistrează o tendinţă de creştere în anul2004 faţă de anul 2003 cu 2,33% iar faţă de anul 2002 înregistrează o tendinţă de scăderebruscă cu 3,57%, explicabilă prin reducerea veniturilor şi creşterea cheltuielilor. Pe baza contului de profit şi pierdere se pot constitui indicatori de rezultat parţiali şifinali pe următoarele nivele: Nivelul de exploatare 1.Cifra de afaceri (CA) evidenţiază dimensiunea portofoliuliu de afaceri realizate de osocietate comercială în relaţia cu diferiţi parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra deafaceri reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare, cât şi volumul activităţiidesfăşurate de o firmă axată pe vânzări. CA=VM+Qv VM – vânzările de mărfuri Qv – producţia vândută Pagina 32 din 50
  33. 33. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2.Producţia exerciţiului (QE) evidenţiază dimensiunile activităţii comerciale a uneifirme productivr atât în relaţia cu terţii prin producţia vândută şi variaţia producţiei stocate,pe de o parte, cât şi relaţia cu sine însăşi prin producţia de imobilizări pe de altă parte . QE=Qv+Qs+Qi Qs – producţia stocată Qi – producţia de imobilizări Variaţia producţiei stocate (Qs) cuprinde atât variaţia sistemului de produse finite(SPF), cât şi variaţia producţiei în curs de execuţie (SPCE) de la sfârşitul şi începutulexerciţiului financiar analizat. Qs=DSPCE +DSPF Producţia de imobilizări (Q) cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate pentruobţinerea activelor corporale şi necorporale necesare investiţiilor proprii. 3. Marja comercială (MC) reprezintă valoarea nou creată în sfera comerţului, desocietăţile de profil, cât şi de societăţile comerciale care desfăşoară activitatea de comerţ prinmagazinele proprii. MC=VM –Cmrf Cmrf – cheltuieli privind mărfurile 4. Marja industrială (MI) reprezintă valoarea nou creată în activitatea productivădesfăşurată de o societate comercială într-o perioadă determinată de timp. MI= QE – (CM+Lt) CM – cheltuieli materiale Lt – cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi 5. Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de o societate comercială îndecursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exerciţiului financiar. VA=MC+MI 6. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezintă rezultatul obţinut de o firmă dinactivitatea de exploatare, indicator care nu influenţează volumul altor venituri din exploatare,respectiv volumul amortizărilor şi provizioanelor. RBEXP=VA+SE-(It+CP) SE – venituri din subvenţii din exploatare It – cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate CP – cheltuieli cu personalul 7. Rezultatul din exploatare (REXP) REXP=VEXP-CEXP Pagina 33 din 50
  34. 34. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. VEXP – total venituri din exploatare CEXP – total cheltuieli din exploatare Nivelul financiar 1.Rezultatul brut financiar (RBF) RBF=VFB-CFB VFB – venituri financiare brute VFB= venituri financiare totale – venituri financiare privind provizioanele CFB- cheltuieli financiare brute CFB= cheltuieli financiare total – cheltuieli financiare privind provizioanele şiamortizările 2.Rezultatul financiar (RF) RF=VF-CF VF- total venituri financiare CF- total cheltuieli financiare 3.Rezultatul curent al exerciţiului (RCE) RCE=REXP+RF Nivelul excepţional 1.Rezultatul brut excepţional (RBEX) RBEX=VBEX-CBEX VBEX – venituri excepţionale brute VBEX = venituri excepţionale total – venituri excepţionale privind provizioanele CBEX- cheltuieli excepţionale brute CBEX= cheltuieli excepţionale total – cheltuieli excepţionale privind provizioanele şiamortizările 2.Rezultatul excepţional (REX) REX=VEX-CEX VEX – venituri excepţionale total CEX – cheltuieli excepţionale total Nivelul global Pagina 34 din 50
  35. 35. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 1.Rezultatul brut total (RBT) este un indicator intermediar care evideţiază fluxurilefinanciare aferente rezultatelor neinfluenţate de alţi factori decât cei proprii activităţiidesfăşurate de firmă: RBT=RBEXP+RBF+RBEX 2.Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi impozitelor (RBDI) RBDI=RCE+REX+CHD 3.Rezultatul brut al exerciţiuliu (RBE) RBE=RCE+REX 4.Rezultatul net al exerciţiului (RNE) evidenţiază rezultatul final al activităţii uneifirme după plata impozitului pe profit RNE=RBE-IP IP – impozitul pe profit 5.Rezultatul net comparabil al exerciţiului (RNEX) se utilizează pentru a asiguracomparabilitatea datelor din două exerciţii financiare diferite şi pentu reflectarea efortuluipropriu al firmei. RNE RNEC= IR IR – rata anuală a inflaţiei 6.Capacitatea de autofinanţare (CAF) CAF=(RNE+CHC+CHA+CHFA+CHEA)-(VOC+VPE+VFP+VEP) CHC – cheltuieli privind operaţiunile de capital CHA – cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele CHFA – cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele CHEA – cheltuieli excepţionale privind amortizările şi porvizioanele VOC – venituri din operaţiunile de capital VPE – venituri din provizioane privind activitatea de exploatare VEP – venituri din provizioane privind activitatea excepţională CHC,VOC,CHEA şi VEP se preiau dun ultima balanţă având în vedere că ele nu suntdetaliate în contul de profit şi pierdere pe posturi separate 7.Capacitatea de autofinanţare netă(CAFN) CAFN=CAF –DIV DIV – dividendele de plată INTERPRETAREA EVOLUŢIEI INDICATORILOR Tabelul Nr. 5, Cap. IV, Paragraf 4.1 Pagina 35 din 50
  36. 36. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.RENTABILITATEA 2002 2003 2004Cifra de afaceri 10.030.077 12.830.756 12.031.186Producţia exerciţiului 491.063 460.953 673.911Marja comercială 2.126.086 2.782.219 2.625.681Marja industrială -442.984 -758.093 85.361Valoarea adăugată 1.683.102 2.024.126 2.711.042Rezultatul brut din exploatare 531.910 222.554 1.114.991Rezultatul din exploatare 133.478 -438.147 41.770Rezultatul brut financiar 584 -4.274 -19.746Rezultatul financiar 584 -4.274 -19.746Rezultatul current al exerciţiului 134.062 -442.421 21.724Rezultatul brut excepţional 15.156 -47.027 -50.769Rezultatul excepţional 15.156 -47.027 -50.769Rezultatul brut total 30.896 -98.328 -121.284Rezultatul brut înainte de deducerea 149.218 -489.448 -10.226dobânzilor şi impozitului pe profitRezultatul brut al exerciţiului 149.218 -489.448 -29.049Rezultatul net al exerciţiului 110.575 -489.448 -29.049Rezultatul comparabil al exerciţiului - - -Capacitatea de autofinanţare 196.798 -334.730 131.747Capacitatea de autofinanţare netă 90.213 - - Pentru interpretarea evoluţiei indicatorilor enumeraţi mai sus, este util a construi următoarele grafice: Fig .11 Cap. 4.4.1 Evoluţia cifrei de afaceri şi a producţiei exerciţiului pe perioada analizată. productia exercitiului cifra de afaceri 2002 2003 2004 LEGENDĂ Pagina 36 din 50
  37. 37. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. prod uctia ex ercitiului cifra de aface ri Intrepretare: din acest grafic rezultă că în anul 2004 faţă de 2003 cifra de afaceri ascăzut cu 7,97% datorită scăderii venitului din vânzarea mărfurile cu 994.528 lei , respectivcu 8,03% în valori relative şi creşterii producţiei vândute cu 212.958 lei, respectiv cu 46,19 %în valori relative. Producţia exerciţiului în anul 2004 faţă de 2003 a crescut cu 43,37%, în mărimirelative, dar acest lucru se datorează faptului că producţia vândută a crescut cu 212.958 lei. Fig. 12 Cap 4.4.1 Evoluţia valorii adăugate pe perioada analizată. - marja comerciala - marja industriala - valoarea adaugata 2004 2002 2003 LEGENDĂ - m arja comerciala - m arja industriala - valoa rea adaugata Din grafic se poate observa că valoarea adăugată şi componentele sau au o tendinţă decreştere în anul 2003, iar în anul 2004 au o tendinţă descrescătoare. Această evoluţie poatesemnifica o restrângere a activităţii atât comerciale cât şi industriale a firmei. Pagina 37 din 50
  38. 38. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Fig. 13 Cap 4.4.1 Evoluţia rezultatelor economice pe perioada analizată 500 rezultatul brut din exploatare rezultatul din exploatare 2002 2003 2004 LEGENDĂ rezultatul brut din exploatare rezultatul din exploatare 500 rezultatul br t din exploatare u rezultatul din exploatare Din grafic se poate observa evoluţia asemănătoare a REexpl şi RBEexpl. Rezultatulbrut din exploatare din anul 2004 faţă de 2003 a înregistrat o creştere bruscă cu 167,78%,această creştere se datorează creşterii valorii adăugate cu 40,81% scăderii cheltuielilor cuimpozitele cu 145.525 lei şi scăderea cheltuielilor cu renumeraţiile personalului cu 59.969 lei(procentul fiind de 4,31%) . Rezultatul din exploatare înregistrează o creştere bruscă în anul 2004 faţă de 2003, ocreştere de 227,47%. Această creştere se datorează scăderii veniturilor din exploatare cu804.321 lei respective cu 6,26% şi scăderea cheltuielilor pentru exploatare cu 1.284.238 lei,respectiv cu 9,67%. Pagina 38 din 50
  39. 39. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Structura contului de profit şi pierdere se obţine raportând fiecare indicator la venitultotal pe anul respectiv. STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Tab. Nr. 6 Cap 4, paragraf 4.1Structura 2002 2003 2004Cifra de afaceri 99,40% 99,67% 98,73%Producţia exerciţiului 4,86% 3,58% 5,53%Marja comercială 21,07% 21,61% 21,54%Marja industrială -4,39% -5,88% 0,70%Valoarea adăugată 16,68% 15,72% 22,24%Rezultatul brut din exploatare 1,32% -3,40% 0,34%Rezultatul din exploatare 1,32% -3,40% 0,34%Rezultatul brut financiar 0,05% -0,03% -0,16%Rezultatul financiar 0,05% -0,03% -0,16%Rezultatul curent al exerciţiului 1,32% -3,43% 0,17%Rezultatul brut excepţional 0,15% -0,36% -0,41%Rezultatul excepţional 0,15% -0,36% -0,41%Rezultatul brut total 0,30% -0,76% -0,99%Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzii 1,47% -3,80% -0,08%şiImpozit pe profitRezultatul brut al exerciţiului 1,47% -3,80% -0,23%Rezultatul net al exerciţiului 1,09% -3,80% -0,23%Rezultatul comparabil al exerciţiului - - -Capacitatea de autofinanţare 1,95% -2,60 1,08Capacitatea de autofinanţare netă 0,89% - - Deoarece datele privind structura contului de profit şi pierdere le-am analizat mai sus,vom prezenta doar interpretările referitoare la capacitatea de autofinanţare. Fig.14 Cap. 4.4.1 Evoluţia capacităţii de autofinanţare (CAF) Pagina 39 din 50
  40. 40. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2002 2003 2004 Interpretare: În anul 2004 faţă de anul 2003 se observă o creştere a capacităţii deautofinanţare cu 1,52%, acest lucru se datorează scăderii rezultatului net al exerciţiului cu460.399 lei, respectiv cu 94,06% în valori relative şi o creştere a cheltuielilor cu amortizărileşi provizioanele 6.078 lei, respectiv cu 3,92% în mărimi relative. În anul 2003 faţă de anul2002 se observă o scădere cu 0,65% acest lucru se datorează scăderii rezultatului net alexerciţiului cu 378.873 lei, respectiv cu 77,4% şi creşterea cheltuielilor cu amortizarea în anul2003 faţă de anul 2002 cu 68.495 lei, respectiv cu 79,43%. 4.2 ANALIZA RENTABILITĂŢII PE BAZA RATELOR DE RENTABILITATE 1.Rata autofinanţării generale (RAF) CAFN RAF = * 100 Ai + NFR NFR – nevoia de fond de rulment NFR=(AC*-TR)-(DTS-DBS) DBS – datoriile bancare pe termen scurt DBS= creditele bancare pe termen scurt +dobânzile aferente acestora 2.Rata autofinaţării afacerilor curente (RAC) CAFN RAC = *100 NFR Pagina 40 din 50
  41. 41. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.3. Rata autofinanţării afacerilor viitoare (RAV) CAFN RAV = * 100 Ai4.Rata rentabilităţii economice(PRE) RBE PRE = * 100 ABRBE – rezultatul brut al exerciţiuluiAB – activul bilanţier5. Rata rentabilităţii exploatării REXP PREXP = * 100 ABREXP – rezultatul din exploatare6. Rata rentabilităţii capitalului propriu (RRCPR) RBE RRCPR = * 100 CPRCPR – capitaluri proprii7. Rata rentabilităţii(RR) RNERR = * 100 CARNE – rezultatul net al exerciţiuluiCA – cifra de afaceri8. Rata rentabilităţii generale (RRG) RNERRG = * 100 CTECTE = cheltuieli totale – toate cheltuielile mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit9.Rata de acoperire a dobânzilor (RADOB) RBDiRADOB = *100 CHD Pagina 41 din 50
  42. 42. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.RBDi – rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi a impozitului pe profitCHD – cheltuieli cu dobânzile10. Rata rentabilităţii financiare (RRF) RNERRF = * 100 CSCS – capitalul socialExerciţiul parctic la societatea “TOBIMAR” SRL1. Rata autofinanţării generale (RAF) CAFN RAF = * 100 Ai + NFR 90.213 RAF2002 2000 = 278.384 − 315.400 * 100 = -243.68% RAF * NFR2002 2000 = (AC − TR) − (DTS − DBS) NFR NFR2002 NFR = [(488.617 + 16.099) − 78.749] − 741.371 = −315.404 2001 RAF2001 = 0 RAF2003 RAF2004 RAF2002 = 02.Rata autofinanţării afacerilor curente (RAC) CAFN RAC = *100 NFR 90.213 RAC1 = * 100 = -28.60% 315.404RAC2 = 0RAC3 = 03. Rata autofinanţării afacerilor viitoare(RAV) Pagina 42 din 50
  43. 43. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAFN RAV = * 100 Ai 90.213RAV1 = * 100 = 32.40% 278.384RAV2 = 0RAV3 = 04.Rata rentabilităţii econimice (PRE) RBE PRE = * 100 AB PRE2002 531.910 PRE 2000 = 783.100 * 100 = 67.92% 2.222.554 PRE2003 PRE 2001 = 1.278.286 * 100 =173.86% PRE2004 1.114.991 PRE 2002 = 2.005.460 * 100 = 55.97%5. Rata rentabilităţii exploatării REXP PREXP = * 100 AB PREXP2002PREXP 2000 = 133.478 * 100 =17.04% 783.100 PREXP2003 - 438.147 PREXP 2001 = 1.278.286 * 100 = −34.27% - 19.746 PREXP2004PREXP 2002 = * 100 = − .98% 0 2.005.4606. Rata rentabilităţii capitalului propriu (RRCPR) RBE RRCPR = * 100 CPR 149.218 RRCPR2002RRCPR 2000 = * 100 = 375.5% 41.729 RRCPR2003 - 489.448 RRCPR 2001 = - 447.719 * 100 =109.32% RRCPR2004 - 29.049 RRCPR 2002 = - 476.464 * 100 = 6.09% Pagina 43 din 50
  44. 44. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.7.Rata rentabilităţii (RR) RNE RR = * 100 CA 110.575 RR2002 RR 2000 = * 100 = 1.10% 10.030.077 RR2003 - 489.448 RR 2001 = * 100 = −3.81% 12.830.756 - 29.045 RR 2002 = *100 = −0.24% 12.031.1868. Rata rentabilităţii generale (RRG) RNE RRG = * 100 CTE 110.575 RRG 2000 = * 100 = 1.11% 9.901.926 - 489.448 RRG 2001 = * 100 = −3.66% 13.362.014 - 29.045 RRG 2002 = * 100 = −0.23% 12.214.2849.Rata de acoperire a dobânzilor RBDi RADOB = *100 CHD RADOB2000 = 0 RADOB2001 = 0 - 10.226 RADOB2002 = * 100 = −0.54% 18.81910. Rata rentabilităţii financiare (RRF) RNE RRF = * 100 CS 110.575 RRF2000 = * 100 = 264.9 41.729 - 489.448 RRF2001 = * 1000 = 109.3 - 447.719 − 29.049 RRF2002 = * 100 = 0.06 − 476.465 Pagina 44 din 50
  45. 45. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Datele privind ratele de rentabilitate pentru firmă le prezentăm în tabelul de mai jos : DATELE PRIVIND RATELE DE RENTABILITATE Tabelul Nr. 7, Cap. 4, Paragraf. 4.1Rate rentabilitate 2002 2003 2004Rate autofinanţării generale -243.68% 0.00 0.00Rate autofinanţarii afacerilor curente -28.60 0.00 0.00Rate autofinanţării afacerilor viitoare 32.40 0.00 0.00Rate rentabilitaţii economice 67.92 173.86 55.97Rata rentabilităţii exploatării 17.27 -34.27 -0.98Rata rentabilităţii capitalului propriu 375.57 109.32 6.09Rata rentabilităţii generale 1.11 -3.66 -0.23Rata de acoperire a dobânzilor 0 0 -0.55Rata rentabilităţii financiare 264.9 109.3 0.06Rata rentabilităţii 1.10 -3.81 -0.24 CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI PROPUNERI După cum s-a arătat, importanţa şi utilitatea analizei economico-financiare în viaţa şiactivitatea întreprinderii sunt relevate de numeroasele probleme la a căror soluţionare potcontribui adesea substanţial. Efectuarea analizei lichidităţii şi solvabilităţii este foarte importantă pentru S.C.“TOBIMAR” SRL pentru a cunoaşte situatia : Trezoreriei şi a creanţelor; Stocurilor ; Disponibilităţilor băneşti ; Pe baza datelor din anii 2002, 2003 , 2004 şi prelucrării acestora, a situaţieieconomico – financiare a firmei, se observa ca : Rata lichidităţii generale este mai mică, înregistrându-se o acoperire parţială adatoriilor pe termen scurt ; Rata lichidităţii generale nu se încadrează în intervalul de siguranţă stabilit de normeleMinisterului Finanţelor ; Pagina 45 din 50

×