Basarabia în viaţa politică a româniei

  • 5,340 views
Uploaded on

 

More in: Education , Travel , Business
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
5,340
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
33
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Basarabia în viaţa politicĂ a României1918-1940
  • 2. Etapele integrării Basarabiei în viaţa politică a României
    • În consecinţa reintegrării în spaţiul românesc, teritoriul dintre Prut şi Nistru s-a încadrat plenar în viaţa politică a României. Prin voturile exprimate în alegerile parlamentare din 1919, 1920 şi 1922, populaţia Basarabiei şi-a manifestat ataşamentul faţă de forţele politice exponente ale intereselor sale. Astfel, în cadrul primelor alegeri parlamentare din istoria României întregite (noiembrie 1919), din cei 500.879 de basarabeni înscrişi pe listele electorale s-au prezentat la urne 361.588 sau 72.30% din total, ceea ce a însemnat în realitate manifestarea adeziunii la noul regim politic românesc. 90 de deputaţi şi 37 de senatori basarabeni aleşi în primul Parlament al României Mari reprezentau toate etniile conlocuitoare şi raportul de forţe pe arena politică a Basarabiei, 80% din deputaţi şi 94,6% din senatori figurând pe listele Partidului Ţărănesc.
  • Etapele integrării Basarabiei în viaţa politică a României
    • Deputaţii şi senatorii Basarabiei aleşi în 1922 au participat la elaborarea principalelor legi de consolidare a statului naţional unitar, printre care Constituţia din 29 martie 1923, Legea învăţământului primar de stat (din 26 iulie 1924), Legea de unificare administrativă (din 14 iunie 1925) etc.
  • Etapele integrării Basarabiei în viaţa politică a României
    • Un aspect esenţial al integrării Basarabiei în viaţa politică a României a reprezentat fuziunea partidelor politice basarabene, organizate într-o fază imediat următoare Unirii, conform principiului regional, cu formaţiunile politice apropiate ca obiective şi concepţii programatice din ţară, în scopul promovării intereselor naţionale majore. Către sfârşitul anului 1923, în Basarabia erau prezente cele mai importante forţe politice din România - Partidul Naţional Liberal, Partidul Ţărănesc, Partidul Poporului şi Partidul Naţional Român, difuzând în mediul populaţiei locale, fie şi dintr-o perspectivă de partizanat politic, valorile şi principiile democraţiei şi aducând mai multă lumină asupra adevăratelor interese naţionale ale societăţii româneşti.
  • Etapele integrării Basarabiei în viaţa politică a României
    • Alegerile din iunie 1926 au fost primele la care au participat partidele politice din Basarabia în calitate de filiale ale partidelor din România. La acea dată numărul partidelor şi grupărilor politice basarabene ce concurau pentru obţinerea mandatelor de deputaţi şi senatori se micşorase de două ori. De-a lungul întregii perioade interbelice activismul politic al populaţiei Basarabiei a fost relativ stabil: în alegerile pentru Adunarea Deputaţilor procentul votanţilor a variat între 70-77%, iar în Senat - între 54-75%.
  • Partidele politice din Basarabia
    • De rând cu Partidul Naţional Liberal, Partidul Ţărănesc, Partidul Poporului şi Partidul Naţional Român, care au întrunit în permanenţă adeziunea majorităţii electoratului local, în Basarabia interbelică au mai existat şi diverse organizaţii socialiste, comuniste, revoluţionare, care însă n-au reuşit să pună bazele unui partid viabil. Majoritatea formaţiunilor de extremă stângă erau finanţate de Moscova şi promovau politica acesteia. Dependenţa aceasta a continuat şi după intrarea organizaţiei bolşevice din Basarabia în componenţa Partidului Comunist din România (august, 1922).
  • Partidele politice din Basarabia
    Au funcţionat, de asemenea, şi câteva formaţiuni politice de extremă dreaptă. Astfel, în decembrie 1920 a fost înfiinţată Liga Creştinilor Basarabeni care, în 1923, s-a încadrat în Liga Apărării Naţional-Creştine (L.A.N.C), creată de prof. A.C. Cuza în acelaşi an. În cadrul alegerilor din iunie 1926, L.A.N.C. a obţinut în Basarabia 2,03% din totalul voturilor, în 1927 - 2,32% şi în 1928 - 1,43%.
    La începutul anilor '30 se atestă o anumită creştere a influenţei Mişcării Legionare, în special în judeţele de sud ale Basarabiei. La alegerile din vara anului 1931, Mişcarea Legionară a obţinut 24,03% din voturi în judeţul Cahul şi 14,66% în judeţul Ismail.
  • 3. Partidele politice din Basarabia
    • O importantă influenţă în Basarabia a avut-o şi Partidul Naţional Creştin (P.N.C.). Cele mai active organizaţii judeţene ale P.N.C. în Basarabia au fost cele din Bălţi, care în 1937 avea circa 15.000 membri, din Orhei şi Soroca. În timpul alegerilor din 1937 P.N.C. a obţinut în Basarabia 22,37% din voturi. Privită pe ansamblul perioadei interbelice, viaţa politică din Basarabia integrată în competiţia politică naţională a servit populaţiei lecţii de alfabetizare, familiarizând-o atât cu regulile jocului democratic, cât şi - inevitabil - cu viciile inerente democraţiei româneşti în proces de constituire. Oamenii politici basarabeni - Pan Halippa, Ion Pelivan, Ion Inculeţ, Constantin Stere etc. - au participat mereu, fie de la tribuna parlamentară, fie din scaunul ministerial sau din cel al opoziţiei la dezbaterile celor mai importante chestiuni ale ţării, contribuind prin atitudinile adoptate şi prin eforturile depuse la fortificarea transparenţei regimului, la consolidarea politică a societăţii româneşti. Erau supuse criticii duritatea şi corupţia organelor administrative din Basarabia.
  • Oameni politici basarabeni
    Halippa Pantelimon (1 august 1883, Cubolta, jud. Soroca - 30 aprilie 1979, Bucureşti). Urmează şcoala primară în satul natal, şcoala spirituală din Edineţ şi Seminarul teologic din Chişinău, apoi se înscrie la Facultatea de Ştiinţe Naturale a Universităţii din Dorpat (Estonia). În 1905 se află în fruntea unui grup de studenţi ce-şi propune redeşteptarea spiritului naţional al românilor basarabeni. Exmatriculat, Halippa se întoarce la Chişinău şi contribuie la apariţia publicaţiei "Basarabia" (1906). Este arestat de autorităţile ţariste şi dus la închisoarea Butârski din Moscova.
  • 4. Oameni politici basarabeni
    Reuşeşte să-şi încheie studiile universitare la Facultatea de Litere din Iaşi (1908-1912). Revenit la Chişinău, iniţiază şi conduce revista (apoi ziarul) "Cuvânt moldovenesc" (1913). Halippa joacă un rol important în mişcarea naţională a românilor din Basarabia şi în unirea acesteia cu Ţara: secretar general al Partidului Naţional Moldovenesc (aprilie 1917); vicepreşedinte (21 noiembrie 1917) şi preşedinte (25 noiembrie 1918) al Sfatului Ţării; preşedinte al Partidului Ţărănesc din Basarabia (august 1918 - mai 1921); membru corespondent al Academiei Române (15 octombrie 1918); deputat în Parlamentul României (din 1919) şi senator. În iulie 1921 se angajează politic în cadrele Partidului Ţărănesc (I.Mihalache), iar după 1926 în acelea ale Partidului Naţional Ţărănesc. A ocupat o serie de posturi ministeriale importante (Ministru de Stat, Ministru al Lucrărilor Publice etc.). După război Halippa este de mai multe ori arestat în legătură cu procesele fruntaşilor P.N.Ţ. În noaptea de 5/6 mai 1950 este arestat din nou şi întemniţat la Sighet, până în iunie 1952, când este predat autorităţilor U.R.S.S. Este condamnat la 25 de ani muncă silnică în Siberia. Predat din nou guvernului român (1955), este închis la Gherla (până în ; 1957). După eliberare, Halippa îşi redactează memoriile privind Sfatul Ţării şi unirea Basarabiei cu România.
  • 5. Oameni politici basarabeni
    Inculeţ Ion (5 aprilie 1884, jud. Lăpuşna -18 noiembrie 1940, Bucureşti). Învaţă la Seminarul teologic din Chişinău, pe care-l absolveşte în 1906. Se înscrie apoi la Facultatea de Teologie din Iuriev, de unde trece la Facultatea de Ştiinţe din Petersburg unde studiază fizica şi matematica. În 1914 ocupă postul de fizician la Observatorul meteorologic principal din Rusia şi pe acela de profesor la Şcoala comercială din Pctrograd; candidează apoi la postul de profesor de fizică la Facultatea de Ştiinţe din acelaşi oraş. Adept al ideilor socialiste, după izbucnirea revoluţiei ruse din 1917, Inculeţ intră în Partidul Socialist - Revoluţionar şi este ales membru în Sovietul deputaţilor, muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor.
  • 6. Oameni politici basarabeni
    În august 1917 se întoarce la Chişinău, fiind numit ajutor de comisar gubemial al Basarabiei. Este ales preşedinte al Sfatului Ţării (21 noiembrie 1917 - 27 martie 1918) şi preşedinte al Republicii Moldoveneşti (2 decembrie 1917). Contribuie la actul de unire a Basarabiei cu România (27 martie 1918), fiind desemnat ministru al acestei provincii în guvernul român. Membru al Academiei Române (10 octombrie 1918). În perioada 1918-1940 a ocupat o serie de funcţii ministeriale importante în guvernele României (Ministru de Stat, Ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri etc.).
    Deputat (din 1919) şi senator. Din ianuarie 1923 Inculeţ se încadrează în Partidul Naţional Liberal, devenind unul dintre membrii marcanţi ai acestuia. După ultimatumul U.R.S.S. care a dus la ruperea Basarabiei din trupul ţării, Inculeţ este chemat din nou în guvern, ca Ministru Secretar de Stat (28 iunie - 4 iulie 1940).
  • 7. Anexe
    Rezultatele scrutinului parlamentar din noiembrie 1919 în Basarabia pentru alegerile în Adunarea Deputaţilor (2-4 noiembrie 1919)